STENOGRAMA

şedinţei comune a Birourilor permanente

ale Camerei Deputaţilor şi Senatului

din 5 mai  2009

 

 

 

Şedinţa a început la ora 14.10.

Lucrările au fost conduse de domnul Mircea Geoană, preşedintele Senatului, asistat de doamna Roberta Anastase, preşedinte al Camerei Deputaţilor.

 

Au participat:

De la Camera Deputaţilor: domnii Ioan Oltean, Adrian Năstase – vicepreşedinţi; Dumitru Pardău, Sever Voinescu-Cotoi, Mihai-Alexandru Voicu – secretari; Gheorghe Albu, Nicolae Bănicioiu, Dan-Ştefan Motreanu, Kelemen Hunor – chestori; Gelu Vişan – PD-L,  Emil Radu Moldovan – PSD+PC, Eugen Nicolăescu – PNL, Márton Árpád Fráncisc – UDMR; Gheorghe Barbu – secretar general, Valer Dorneanu – secretar general adjunct, doamna  Ileana Maria Luncan – secretar general adjunct.

 

De la Senat: domnul Dan Voiculescu, domnul Alexandru Pereş – vicepreşedinţi; doamna Doina Silistru, domnul Gheorghe David,– secretari; Constantin Dumitru, Ioan Chelaru, Attila Verestoy – chestori; Traian Constantin Igaş – PD-L, Viorel Arcaş – PSD, Puiu Haşotti – PNL, Fekete-Szabó András-Levente – UDMR, Constantin Dan Vasiliu – secretar general şi Constantin Sava – secretar general adjunct.

 

Din partea Guvernului: domnul Victor-Viorel Ponta – ministru pentru relaţia cu Parlamentul

 

Invitaţi: Gheorghe Iancu – şef Departamentul Legislativ, Georgică Tobă – Şef Departament Secretariat Tehnic, Gabriel Stecoza – Direcţia pentru organizarea şi evidenţa lucrărilor Biroului Permanent, doamna Adriana Simion – director şi domnul Gheorghe Popescu – Direcţia pentru organizarea lucrărilor în plen, Enea Gabriela – Direcţia pentru Relaţii Publice, Dana Bigan – Serviciul pentru lucrările comisiilor – Camera Deputaţilor; doamna Constanţa Călinoiu - Şef Departament Legislativ, domnul Gabriel Sterea – director al Direcţiei Secretariat general, doamna Dana Nica – Cabinetul Preşedintelui Senatului, doamna Veronica Felicia Iacob – director al Direcţiei pentru organizarea lucrărilor plenului Senatului, doamna Ionela Mihăilă – consilier, doamna Diana Elena Antonescu - consilier  – Senat.

 

*

 

          Domnul Mircea Geoană :

Stimaţi colegi, să începem şedinţa Birourilor permanente reunite.

 

PUNCTUL 1 :

Moţiunea de cenzură cu titlul „Marea păcăleală PD-L – PSD”, semnată de un număr de 124 de senatori şi deputaţi aparţinând Grupurilor parlamentare PNL şi UDMR

 

          Domnul Mircea-Dan Geoană :

          Primul punct este moţiunea de cenzură semnată de un număr de 124 senatori şi deputaţi aparţinând Grupurilor parlamentare PNL şi UDMR, cu titlul „Marea păcăleală PD-L – PSD”.

          Aveţi în mape textul şi semnăturile acestei moţiuni de cenzură care ne-a fost înaintată, la cabinetele Preşedintelui Camerei Deputaţilor şi a Senatului.

          Conform procedurilor regulamentare, această moţiune va trebui să parcurgă cele două etape – partea de prezentare din partea iniţiatorilor şi, evident, dezbaterea şi votul în plenul reunit.

          Aş dori să vă consult cu privire la data prezentării acestei moţiuni în plenul Parlamentului României. Sunt cele 5 zile regulamentare pe care trebuie să le avem în vedere. Mă consult şi cu doamna preşedinte Anastase, funcţie şi de programul Camerei Deputaţilor. Sunt referinţe din partea iniţiatorilor din acest punct de vedere ? Nu.

          Cred că săptămâna viitoare, luni ar fi ziua de prezentare, care să ne permită să avem acest moment procedural îndeplinit.

 

          Domnul Verestoy Attila :

           Domnule preşedinte, cred că miercuri ar fi bine să dezbatem această moţiune. Atunci ar fi cea mai potrivită dezbatere pentru că suntem pregătiţi pentru o dezbatere.

 

          Domnul Mircea-Dan Geoană :

          Prezentarea este primul moment care trebuie făcut în mod obligatoriu.

 

          Domnul Verestoy Attila :

          Prezentarea luni. Toată lumea a fost de acord.

          Dezbaterea consider că poată să aibă loc miercuri. Nu trebuie să aşteptăm să fie vineri. Miercuri dezbaterea, nu vineri.

 

          Domnul Mircea-Dan Geoană :

          Domnul senator Haşotti.

 

Domnul Puiu Haşotti :    

          Mulţumesc.

           Domnule preşedinte,

          Stimaţi colegi,

          Venim de la şedinţa Biroului permanent al Senatului. În situaţia în care prezentarea se va face luni, evident nu vor mai avea loc luni nici declaraţiile politice, nici interpelări, pentru că se blochează toată ziua de luni sau vor fi declaraţiile politice şi în locul plenului de luni va fi prezentarea moţiunii de cenzură care durează cel puţin jumătate de oră. După care totul se diluează.

          În această situaţie, dacă acceptăm propunerea domnului senator Verestoy Attila, înseamnă că, practic, la Senat, nu va fi plen deloc săptămâna viitoare.

 

          Domnul Mircea-Dan Geoană :

          Nu cred. Domnul senator Haşotti, evident, are experienţă vastă în activitatea Senatului, dar ţinând cont de faptul că documentul este un document nu foarte amplu, să spun, din punct de vedere lecturare şi timp, nu cred că avem o problemă să facem prezentarea luni, la ora 13,00 sau 14.00 să spunem şi să putem să începem plenul Senatului la ora respectivă. Nu cred că este un moment atât de…

 

          Domnul Ion Oltean :

           Domnule preşedinte, eu aş propune, ca să nu tulburăm deloc programul de luni al Senatului şi al Camerei Deputaţilor, ca luni la ora 19,00 să se organizeze şedinţa comună. Este vorba doar de citirea moţiunii. Asta nu ne împiedică să ne facem programul de dezbateri, de răspunsuri la interpelări. La ora 19.00, Camerele se reunesc, se citeşte moţiunea şi se încheie ziua de lucru fără niciun fel de probleme, urmând ca, sigur, să stabilim data când va avea loc dezbaterea.

 

          Domnul Mircea-Dan Geoană :

Avem o cutumă la nivelul Birourilor permanente reunite ca, atunci când este zi de plen a unei Camere, să existe oarecare atitudine de protejare a activităţii de legiferare a Camerei respective. Şi noi, atunci când am avut şedinţe comune când Camera Deputaţilor avea plen, totdeauna senatorii s-au pliat pe programul celeilalte Camere. Este o chestiune de respect vizavi de activitatea de legiferare a celor două Camere ale Parlamentului.

De aceea cred că, pentru a putea să fim siguri că activitatea Senatului se desfăşoară în condiţii bune şi putem epuiza agenda noastră, să facem astfel încât la începutul zilei de lucru a Senatului pentru că, deşi propunerea este coerentă din punct de vedere a mobilizării parlamentarilor, ca şi Cameră care are plen în ziua respectivă, aş simţi nevoia să avem această prezentare la începutul zilei. Vă propun ora 14.00. Într-o oră terminăm şi intrăm în programul normal de lucru, şi dăm şi Senatului timpul cuvenit pentru a-şi face întreaga activitate – interpelări, întrebări, avem vot final pe legile organice lunea după-amiaza. Deci avem o activitate de legiferare destul de importantă.

Dacă şi doamna preşedinte Anastase este în asentiment… ?

Doamna preşedinte ?

 

Doamna Roberta Alma Anastase :

Da, şi eu sunt de acord cu propunerea făcută de  domnul preşedinte Geoană, cu atât mai mult cu cât la Camera Deputaţilor am putea să avem Biroul permanent la ora 13,00, până la ora 14,00 şi de la 15,00 la 16,00 să avem şedinţa grupurilor parlamentare. Astfel intrăm şi noi în program, fără a fi afectat programul de dezbateri al Camerei Deputaţilor.

 

Domnul Puiu Haşotti :    

 Şi noi, la ora 14,00, avem şedinţe ale grupurilor parlamentare.

 

          Domnul Mircea-Dan Geoană :

Putem să modificăm  ora de începere a şedinţelor grupurilor parlamentare. Să fie la ora 13,00, iar la 14,00 intrăm în plenul reunit, iar la 15,00 în programul de plen al Senatului. Acest lucru ar permite şi deputaţilor să-şi optimizeze activitatea în cursul zilei de luni. Ar fi un gest colegial faţă de colegii de la Camera Deputaţilor.

Vă propun această formulă. De acord ?

 

Din sală : Da.

 

          Domnul Mircea-Dan Geoană :

Mulţumesc foarte mult.

În continuare, pentru programarea dezbaterii moţiunii de cenzură în plenul reunit, am înţeles de la domnul Verestoy că ziua de miercuri ar fi o zi pe care a sugerat-o Biroului permanent reunit.

Cred că este o zi bună. Problema este că, de obicei, miercurea există şi activitatea Guvernului, cred, este şedinţă de Guvern.

 

Domnul Verestoy Attila :

 Domnule preşedinte, şedinţa de Guvern începe, îndeobşte, pe la ora 12,00. Până atunci am şi terminat.

 

          Domnul Mircea-Dan Geoană :

Eu v-aş propune, ca să permitem şi Cabinetului primului-ministru să-şi facă activitatea în cursul după-amiezii, şedinţa Guvernului, pentru a nu-i perturba, să avem în dimineaţa zilei de miercuri dezbaterea şi votul asupra acestei moţiuni de cenzură şi, dacă consideraţi, ora de începere a şedinţei comune să fie 10.00 sau 9.00.

Domnul Nicolăescu ne propune ora 7.00, dar cred că este GMT.

Punem la ora 9,30, miercuri, dezbaterea moţiunii de cenzură în plenul reunit ? De acord ? Mulţumesc.

 

Domnul Puiu Haşotti :    

  Domnule preşedinte, fixaţi şi timpul pentru fiecare grup parlamentar. Ca de obicei.

 

          Domnul Mircea-Dan Geoană :

Cred că nu avem niciun fel de motiv să ne îndepărtăm de cutuma parlamentară în astfel de momente, care au fost frecvente în aceşti ani. Rămâne timpul obişnuit alocat fiecărui parlamentar. Rog secretarii generali să pregătească timpul cumulat pentru ca liderii grupurilor parlamentare să-şi pregătească intervenţiile.

Evident, să fie informat Guvernul cu privire la timpul pe care primul-ministru îl are la dispoziţie, la începutul şi la finalul dezbaterii.

 

 

 

PUNCTUL 2 :

Scrisoare din partea Comisiei speciale pentru dezbaterea în fond, în procedură de urgenţă, a Codului penal, a Codului de procedură penală, a Codului civil şi a Codului de procedură civilă, privind decalarea, cu o lună de zile, pentru depunerea rapoartelor la:

·       Proiectul de Lege privind Codul civil;

·       Proiectul de Lege privind Codul de procedură civilă;

·       Proiectul de Lege privind Codul penal;

·       Proiectul de Lege privind Codul de procedură penală.

          Domnul Mircea-Dan Geoană :

Vă propun ca punctul 2 din ordinea de zi să-l dezbatem spre finalul şedinţei Birourilor permanente reunite. Aş dori să fie prezent la acest punct şi  domnule preşedinte Buda, care este, alături de domnul ministru Ponta, preşedintele uneia din cele două comisii permanente pe care le-am stabilit.

Trecem la punctul 3 din ordinea de zi şi revenim la punctul 2 de îndată ce vine şi domnul Buda.

 

 

PUNCTUL 3 :

Proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) pentru anul 2009

 

          Domnul Mircea-Dan Geoană :

Proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) pentru anul 2009.

Vă propun ca acest raport să fie înaintat Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din Camera Deputaţilor, respectiv Comisiei economice, industrii şi servicii din Senat, care să analizeze acest proiect de raport şi să întocmească un raport corespunzător pentru a putea fi supus dezbaterii şi aprobării în cadrul unei viitoare şedinţe comune a celor două Camere ale Parlamentului.

Vă rog să transmiteţi acest proiect de buget către cele două comisii ale celor două Camere ale Parlamentului.

 

 

PUNCTUL 4 :

Notă privind repartizarea la comisii a rapoartelor de activitate ale unor instituţii sau autorităţi publice a căror activitate se află sub control parlamentar

·       Raportul de activitate al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării pe anul 2008

·       Raportul de activitate al Consiliului Naţional al Audiovizualului pe anul 2008

·       Raportul de activitate al Societăţii Române de Televiziune pe anul 2008

·       Raportul anual al Societăţii Române de Radiodifuziune pe anul 2008, contul de execuţie bugetară pe anul 2008 şi anexele la raport

          Domnul Mircea-Dan Geoană :

          Notă privind repartizarea la comisii a rapoartelor de activitate ale unor instituţii sau autorităţi publice a căror activitate se află sub control parlamentar.

          Raportul de activitate al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării pe anul 2008.

          Raportul de activitate al Consiliului Naţional al Audiovizualului pe anul 2008.

          Raportul de activitate al Societăţii Române de Televiziune pe anul 2008.

          Raportul anual al Societăţii Române de Radiodifuziune pe anul 2008, contul de execuţie bugetară pe anul 2008 şi anexele la raport.

          Comisiile abilitate, potrivit legii, pentru a se apleca asupra acestui tip de rapoarte de activitate sunt : pentru CNA, cele două Comisii de cultură din cele două Camere. Există o preferinţă pentru data raportului celor două comisii ?

          Vă rog.

 

          Domnul Kelemen Hunor :

           Domnule preşedinte, eu propun 30 mai pentru CNA, dacă sunteţi de acord. Avem 3 săptămâni la dispoziţie.

 

          Domnul Mircea-Dan Geoană :

          Cred că da. Singura observaţie pe care o am este că pe 7 iunie este, totuşi, un moment politic mai important. Dacă credeţi că acest raport poate fi făcut până pe 30, eu sunt cu totul de acord cu propunerea dumneavoastră.

 

          Domnul Kelemen Hunor :

Domnule preşedinte, eu cred că data de 30 mai pentru CNA este foarte bine. Pentru SRTV şi SRR ar trebui să lăsăm 15 iunie, fiindcă, într-adevăr, acolo sunt două comisii reunite, şi Comisia pentru buget, finanţe şi Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă.

 

          Domnul Mircea-Dan Geoană :

Nu am nicio problemă. Doar v-am semnalat acest moment politic legat de alegerile europene. De acord cu data de 30 mai pentru raportul Comisiilor de cultură ale celor două Camere pentru raportul de activitate al CNA.

          Raportul de activitate al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării pe anul 2008.

          Comisiile juridice, Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi şi Comisia pentru egalitate de şanse din cele două Camere ale Parlamentului.

          Opinii din partea preşedinţilor acestor comisii?

          Fiind vorba totuşi de 3 comisii parlamentare, v-aş propune ca termen 15 iunie pentru redactarea acestui raport comun.

          În continuare, raportul anual al Societăţii Române de Radiodifuziune pe anul 2008, contul de execuţie bugetară pe anul 2008 şi anexele la raport. Comisiile de cultură şi Comisiile de buget, finanţe. Vă propun ca termen tot 15 iunie.

          Raportul de activitate al Societăţii Române de Televiziune pe anul 2008 şi contul de execuţie bugetară pe 2008. Aceleaşi comisii, de cultură şi de buget, finanţe, ale celor două Camere. Vă propunem ca termen tot data de 15 iunie.

 

PUNCTUL 3 :

Proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) pentru anul 2009

 

          Domnul Mircea-Dan Geoană :

          Revin la materialul de la punctul 3, proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) pentru anul 2009 şi propunem data de 30 mai pentru redactarea acestui raport.

          Vă rog să comunicaţi celor două comisii acest termen.

 

PUNCTUL 5 :

·            Scrisoare din partea Consiliului Economic şi Social prin care se propune validarea domnului Florian Costache în funcţia de Preşedinte al Consiliului Economic şi Social

·       Scrisoare din partea Confederaţiei Naţionale Sindicale „Cartel ALFA”, referitoare la alegerea domnului Florian Costache în funcţia de Preşedinte al Consiliului Economic şi Social

 

          Domnul Mircea-Dan Geoană :

          Scrisoare din partea Consiliului Economic şi Social privind validarea propunerii CES, pentru preşedinte al CES, domnul Florian Costache. Am primit hotărârea Consiliului Economic şi Social cu privire la această numire.

De asemenea, am primit o scrisoare deschisă adresată Parlamentului României din partea Confederaţiei Naţionale Sindicale ,,Cartel ALFA”, în care se ridică obiecţiuni cu privire la această numire.

Evident, noi am primit din partea vicepreşedintelui CES, domnul Iacob Baciu, o propunere aprobată în plenul CES, în care propune validarea de către Parlamentul României a domnului Florian Costache în funcţia de preşedinte al Consiliului Economic şi Social.

Preşedintele Consiliului Economic şi Social este validat de către Parlament pentru patru ani, la propunerea plenului Consiliului Economic şi Social care adoptă această hotărâre cu majoritatea de trei pătrimi din numărul total al membrilor.

Din punct de vedere procedural, referitor la procedura validării preşedintelui CES, Birourile permanente reunite sesizează comisiile juridice pentru întocmirea unui raport de validare. Acest raport comun va fi înaintat Birourilor permanente reunite care vor stabili data şedinţei comune pentru validarea preşedintelui CES, votul majorităţii senatorilor şi deputaţilor. Deci din punct de vedere strict formal, din punct de vedere procedural, noi am fost sesizaţi de către CES în mod legal cu privire la votul care s-a produs, cele trei pătrimi din voturile din CES.

Există obiecţiuni şi un anumit tip de acuzaţii care se fac în scrisoarea primită de la Cartel ALFA. De aceea, vă sugerez ca această propunere, inclusiv scrisoarea primită de la Cartel ALFA, să fie înaintată celor două comisii juridice care, în raportul pe care-l vor întocmi, vor putea sesiza, eventual, veridicitatea, temeinicia sau, dimpotrivă, netemeinicia lucrurilor afirmate în această scrisoare, urmând ca Birourile permanente reunite să fie informate de rezultatul acestui demers.

 

*

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Înainte de a intra totuşi în punctul 5 şi aşteptând să vină şi domnul preşedinte Buda, care este implicat în mod direct în activitatea acestor comisii, daţi-mi voie doar să fac o scurtă prezentare a stadiului acestor activităţi, invitându-l, după aceea, pe domnul Victor Ponta, preşedintele uneia dintre cele două comisii, să intervină şi, evident, a membrilor celor două comisii care sunt prezenţi în şedinţa Birourilor permanente reunite, să completeze sau să intervină, după cum vor considera necesar.

Este un subiect de maximă sensibilitate şi importanţă. Probabil că este cea mai importantă acţiune de codificare şi legiferare pe care Parlamentul României a avut-o de făcut, într-un singur efort legislativ de mulţi, mulţi ani de zile.

Este o operă monumentală din punct de vedere juridic şi este o chestiune care afectează pe termen mediu şi lung arhitectura sistemului judiciar românesc.

Evident, există şi o anumită constrângere şi presiune din partea Comisiei Europene care, în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare, printre cele patru benchmark-uri legate de progresul în zona justiţiei, la iniţiativa părţii române, a introdus şi subiectul acestor coduri, pe lângă subiectul dosarelor care se află în dezbaterea Parlamentului.

Cu bună credinţă şi cu un efort care merită să fie subliniat, membri din toate partidele parlamentare din cele două comisii s-au aplecat asupra acestor coduri, o parte dintre ele sunt suficient de avansate, altele care sunt extrem de complexe, în mod evident, nu se pot încadra în termenul de 15 mai 2009, care a fost decis iniţial.

Am asistat, de asemenea, la o mobilizare fără precedent a organizaţiilor neguvernamentale din România, într-o coaliţie dedicată acestui subiect, în care s-a reproşat lipsa de transparenţă şi de respectare a procedurilor legale cu privire la măsurile prealabile unui astfel de demers, inclusiv culminând cu o acţiune în instanţă, în justiţie, cu privire la nerespectarea legii transparenţei şi dezbaterilor prealabile obligatorii.

Acest subiect este un subiect sensibil, care are şi o doză importantă de sensibilitate internă, dar, repet, şi o doză de sensibilitate în plan european.

De aceea, cred că va trebui să ne îndreptăm către o soluţie care să permită fructificarea a ceea ce s-a lucrat în mod onest şi profesionist, la nivelul Parlamentului. Există o diferenţă relativ importantă faţă de textul iniţial trimis de Guvern şi de Ministerul Justiţiei, prin amendamentele propuse, inclusiv din partea instituţiilor de profil din sistemul judiciar românesc.

Şi, evident, va trebui să vedem care sunt paşii pentru a putea să demonstrăm opiniei publice româneşti şi europene că există determinare politică şi voinţă politică pentru a finaliza aceste coduri, dar luându-ne timpul necesar ca acele coduri, care sunt complexe şi care nu pot fi gata, în mod fizic, din punct de vedere al complexităţii lor, să primească, poate, un răgaz suplimentar pentru a putea să fim siguri că dăm României şi generaţiilor viitoare coduri care, într-adevăr, să ne permită să funcţionăm în condiţii corecte, mai ales în condiţia în care intrarea în vigoare a acestor coduri se face după un an şi ceva, pentru a permite instituţiilor rodajul necesar şi pregătirea necesară în această direcţie.

Este şi o doză de încărcătură politică în jurul acestui subiect, nu trebuie să ne ascundem de acest lucru dar, dacă-mi permiteţi, l-aş invita pe domnul Victor Ponta să ne prezinte unde se află activitatea în comisia pe care o prezidează şi după aceea, să vedem care este calea de urmat.

Domnule Ponta, aveţi cuvântul.

 

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi membri ai Birourilor permanente,

În primul rând, aşa cum aţi spus şi dumneavoastră, în două cuvinte, vă spun unde stăm cu partea de penal şi după aceea să luaţi dumneavoastră o hotărâre vizavi de termenele impuse, dar atenţie, impuse de plenul reunit al celor două Camere nu de Birourile permanente. Deci propunerea dumneavoastră va trebui să meargă către plenul reunit.

Vreau doar să vă informez că, acum o oră, am finalizat textul Codului penal şi vreau să vă asigur că nu am dat rasol, l-am lucrat serios, pe fiecare articol, cu sprijinul membrilor comisiei de la toate partidele. Nu a fost absolut nici un fel de dispută politică în subcomisie până în acest moment. Tot ceea ce au fost amendamente, observaţii, participare de la oricare dintre grupurile politice sau de la instituţii, au fost discutate, luate în discuţie şi foarte multe dintre ele aprobate.

Vizavi de ceea ce spuneaţi dumneavoastră şi membrii comisiei sunt de părere că putem, în acest moment, toţi membrii subcomisiei de penal, să ne asumăm Codul penal ca proiect legislativ al nostru, având următoarele avantaje.

În primul rând, reflectă cu adevărat munca tuturor partidelor şi a grupurilor care au fost reprezentate în comisie, nu doar a Guvernului sau a Ministerului Justiţiei. Încă o dată spun şi reprezentanţii UDMR sau PNL din subcomisie au lucrat exact la fel de mult ca şi cei ai PSD sau PD-L. Şi este şi o chestie de corectitudine vizavi de implicare.

În al doilea rând, sunt diferenţe importante faţă de textul Guvernului, diferenţe pornind de la faptul că infracţiunile de corupţie nu mai sunt în textul Codului penal, au rămas în legea specială, dar şi de la multe alte modificări. Am reincriminat incestul şi prostituţia, avem multe alte lucruri, dintre cele despre care dumneavoastră aţi auzit, dezbătute public.

În al treilea rând, am lăsat fără obiect o dispută între organizaţiile neguvernamentale şi Ministerul Justiţiei asupra căreia nu pot să vă spun eu cine are dreptate sau nu. Dar, practic, avem o procedură parlamentară, normală, corectă, necontestată de cineva.

Dacă veţi fi de acord cu această soluţie, practic, săptămâna viitoare, avem un text al Codului penal, un text bun, încă o dată, spun, care este înaintat conform procedurii Senatului ca primă Cameră sesizată.

În acelaşi timp, nu mai suntem ţinuţi de termenul de la primul proiect, cel al Guvernului, vizavi de adoptarea tacită. Deci reintrăm… este un nou proiect şi intrăm pe termenele obişnuite, cu punctul de vedere de susţinere din partea Guvernului, un timp care poate fi folosit pentru dezbatere publică şi pentru traducerea şi obţinerea unui punct de vedere al specialiştilor din Comisia Europeană. Nu cred că cei de la Comisia Europeană ne spun pur şi simplu ,,bine că aţi adoptat codul, nu contează cum este scris”. Cred că ne-ar fi mult mai util dacă îl au tradus şi pot să vadă că este şi bun acel cod. Nu cred că cineva va fi fericit doar să avem un cod, ci să avem un cod bun.

În măsura în care se face dezbaterea publică, dezbaterea în Senat, în mod obişnuit şi avem şi punctul de vedere al Comisiei Europene, poate fi adoptat în termenul legal de către Senat, trimis la Camera Deputaţilor, în aşa fel încât se epuizează procedurile parlamentare normale şi corecte, consultarea, punctul de vedere al Comisiei Europene şi rămâne cel puţin un an până la intrarea în vigoare. Aşa cum s-a discutat de multe ori, Codul penal va intra în vigoare, probabil, se doreşte şi este logic aşa, la 1 ianuarie 2011. Deci rămâne cel puţin un an de zile pentru aducerea la cunoştinţă a ceea ce s-a adoptat.

În paralel, în această perioadă, practic, de săptămâna cealaltă, putem să începem să lucrăm la Codul de procedură penală, însă vă spun sincer şi direct că, în niciun caz, nu-l vom putea finaliza în 30 de zile, aşa cum se cere prelungirea aici. Aşa încât, dumneavoastră trebuie să decideţi că, pentru Codul penal - şi din câte ştiu eu o să vină şi domnul Buda, pentru Codul civil - prelungirea termenului nu mai este necesară pentru că am finalizat proiectele. În schimb, pentru codurile de procedură, prelungirea de 30 de zile este nerealistă. Mai degrabă ar fi o prelungire de 90 de zile pentru codurile de procedură.

Cam acestea ar fi propunerile noastre, ale celor care am lucrat efectiv la Codul penal şi ne pregătim să lucrăm la Codul de procedură penală.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc, domnule ministru.

Înţeleg că şi în subcomisia pentru zona civilă, mâine, ar fi gata textul Codului civil şi ar rămâne procedurile şi la Codul penal şi la Codul civil, care ar trebui discutate mai temeinic.

 

Domnul Ioan Chelaru:

Cu privire la Codul civil, deşi nu este aici domnul Buda care, sigur, are informaţiile complete, ieri, am finalizat, să zicem într-o primă citire, Codul civil, rămânând ca, de astăzi dimineaţă, să reluăm fiecare text în divergenţă şi împreună cu specialiştii şi membrii comisiei să ajungem la o concluzie, să finalizăm şi Codul civil. Există speranţa ca până mâine după amiază să finalizăm cele peste 100 de texte în divergenţă, să avem o formă cât de cât definitivă a acestui cod.

Mai departe, într-adevăr, cu privire la Codul de procedură civilă, noi am intrat pe primele 80 de articole şi atâtea au fost discutate din Codul de procedură civilă. Termenul de o lună de zile solicitat şi mie mi se pare nerealist şi imposibil de rezolvat în perioada care urmează.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnule Adrian Năstase, aveţi cuvântul.

 

Domnul Adrian Năstase:

Mulţumesc foarte mult.

Stimaţi colegi,

Eu nu sunt de acord cu prelungirea termenului pentru comisii, pentru că preşedintele Traian Băsescu ne-a spus că aceste coduri sunt pregătite şi că ele trebuie doar aduse în Parlament de către Guvern prin asumarea răspunderii. Acest lucru l-a spus în 15 ianuarie 2009, eu am luat în serios acea declaraţie a preşedintelui. Deci textele erau gata de atunci.

Faza a doua, a fost o înţelegere ca până în 15 mai 2009, şi preşedintele a fost garantul acestei înţelegeri cu Parlamentul, până în 15 mai 2009 să se lucreze şi dacă nu se termină, nu se pot adopta de către Parlament, textele să fie retrase de către Guvern şi aduse din nou, pentru că era un ultimatum faţă de Parlament să lucreze intens şi să rezolve aceste probleme.

Deci mi se pare normal, 15 mai 2009, fiind săptămâna viitoare, constatând că ele nu au fost finalizate, Guvernul trebuie să le ia şi să le aducă prin asumarea răspunderii pentru că, înţeleg că nu conta foarte mult, de fapt, conţinutul lor sau în orice caz, aveam garanţia preşedintelui că ele erau bine făcute, iar acţiunea parlamentarilor nu ar fi putut decât să strice aceste coduri. Acesta a fost sensul discursului de la CSM al preşedintelui Traian Băsescu.

Iar, acum, noi ce facem? Îi dăm un vot de blam preşedintelui ţării? Mi se pare destul de inelegant din partea celor două Birouri permanente.

O altă chestiune, pe care eu aş vrea s-o menţionez, este legată de o problemă de fond. Deci la Codul civil am adus toate bucăţile din afară şi creăm un singur Cod civil, adăugând şi familia şi relaţiile contractuale. Ni s-a spus că este nevoie de un nou Cod penal pentru a aduce lucrurile importante, în acest cod, din legile speciale. Aflu, dar poate că este o informaţie greşită, că s-a stabilit sau s-au dat directive, de la Guvern, bănuiesc, ca din Codul penal să fie scoase infracţiunile referitoare la corupţie şi să se facă o lege specială în ceea ce priveşte infracţiunile de corupţie, punându-le împreună cu Legea 78 care oricum era o lege care viza o situaţie oarecum specială.

În aceste condiţii, după ce am făcut o primă greşeală, creând două parchete, acum creăm şi două coduri: un Cod penal care să fie aplicat de către Parchetul General şi o lege legată de infracţiunile de corupţie, care să fie aplicată de către DNA. Probabil că există o anumită motivaţie, eu n-o cunosc, dar aşa, fiind amator, totuşi, în domeniul acesta şi având şi o anumită experienţă practică, în ultimii ani, îmi dau seama că este o chestiune care totuşi trebuie decisă la nivel politic, nu este doar o chestiune tehnică.

Pun şi o întrebare care, poate, este naivă: în momentul în care noi vom ieşi şi vom spune că, în România, se adoptă o lege specială împotriva corupţiei, această chestiune… sigur, ea nu va viza situaţia în care eu eram prim-ministru, ci este vorba de situaţia de acum, înseamnă că România are o problemă foarte serioasă cu infracţiunile cu problematica corupţiei, dacă este nevoie de o lege specială pe acest domeniu.

Altfel, aceste infracţiuni intră, în mod normal, într-un Cod penal alături de celelalte infracţiuni. Este o chestiune de opţiune, până la urmă.

Eu, personal, în sfârşit, nu am un punct de vedere într-un sens sau într-altul, dar m-am simţit dator să vă aduc în discuţie aceste chestiuni, pentru că aceste decizii vor avea anumite consecinţe.

 Când s-a creat PNA-ul, am avut două modele, am avut doi consultanţi. Printr-o licitaţie mai mult sau mai puţin fericită, au câştigat consultanţii spanioli şi atunci ne-am dotat, ca nimeni alţii în Europa, cu o instituţie de dublare a Parchetului General. Sigur, putem să mergem mai departe pe acest model, să-l consolidăm sau putem să revenim la filiera europeană normală. Rămâne de văzut ce dorim.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Din punctul meu de vedere, Parlamentul are obligaţia fundamentală de a da României legi bune şi legi durabile.

Există o doză importantă de politic în jurul acestui subiect şi este evident, dar eu cred că noi suntem chemaţi, ca şi Parlament al României, să luăm toate măsurile necesare pentru a da ţării coduri care să permită, într-adevăr, buna funcţionare a justiţiei pentru generaţiile de români de astăzi şi de mâine, mai ales că avem în tradiţia noastră juridică coduri de o mare durabilitate în timp.

Cred că discuţia inevitabil politică pe care o avem în jurul acestui subiect trebuie să conducă, în cele din urmă, la o decizie cu privire la mecanismul prin care Parlamentul ia toate măsurile necesare pentru a da ţării coduri solide şi durabile.

Dacă din motive politice Guvernul doreşte, în continuare, sau cine decide, să meargă cu asumarea răspunderii este problema Guvernului, nu este problema Parlamentului. Parlamentul se va pronunţa în acea instanţă. Noi, astăzi, suntem sesizaţi cu nişte texte şi cu nişte termene, faţă de care trebuie să ne pronunţăm şi cred că principala noastră obligaţie este să fim siguri că, din motive de presiune mai mult sau mai puţin artificială, nu riscăm să avem coduri care să nu fie suficient de coerente şi suficient de eficiente, atunci când vor fi puse în aplicare.

Este evident faptul că, în acest moment, suntem practic cu cele patru coduri în două viteze: două coduri finalizate, dacă înţeleg bine, din punct de vedere al subcomisiilor sau practic finalizate şi aceasta este o realitate parlamentară şi legislativă şi două coduri care, în mod evident, au nevoie de un timp suplimentar de reflexie şi de dezbatere.

De aceea, cred că ar trebui să ne aplecăm, astăzi, asupra soluţiilor la problema punctuală, pe care o avem, pentru că este clar că decizia finală cu privire la calea de urmat va fi una politică.

Domnule vicepreşedinte Oltean, aveţi cuvântul.

 

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur că nu pot să nu apreciez intervenţia domnului vicepreşedinte Adrian Năstase şi simpatia pe care nici astăzi n-a ascuns-o faţă de Preşedintele României şi faţă de anumite atitudini şi intervenţii ale Preşedintelui României.

Dincolo, însă, de maliţiozitatea intervenţiei, suntem în faza în care cele două comisii speciale ne pun în faţă două rapoarte în ceea ce priveşte Codul penal şi Codul civil. Eu cred că drumul este fără întoarcere, în sensul că doar Parlamentul României se poate pronunţa în această fază asupra acestora.

În ceea ce priveşte codurile de procedură, sigur, în opinia mea, ele trebuie să-şi urmeze cursul firesc: o analiză profundă şi temeinică în cadrul comisiilor speciale, prezentarea unor rapoarte care şi ele să urmeze cursul firesc al dezbaterii şi adoptării în plenul celor două Camere. Cred că acesta este drumul normal pe care trebuie să-l urmeze cele două coduri şi nu cred că, în acest moment, poate exista o altă alternativă. Dar aşa cum spunea domnul preşedinte Mircea Geoană, Guvernul poate avea o altă atitudine şi dacă o va avea, probabil că o să ne comunice  în timp util.

Rămân însă, oarecum, şi eu surprins şi domnul ministru Ponta nu ne-a explicat care sunt elementele care determină, în ultimă instanţă, ca infracţiunile de corupţie să fie menţinute într-o lege specială, să nu fie cuprinse în Codul penal.

Şi în opinia mea, toate infracţiunile ar trebui să fie, să se regăsească într-un singur act normativ şi probabil că dezbaterea care va avea loc în Parlamentul României va trebui să găsească soluţii ca, într-adevăr, acest act normativ, când va ieşi, să fie riguros şi temeinic gândit, în aşa fel încât să asigure stabilitate în acest domeniu, cu atât mai mult, cu cât, ştim cu toţii, codurile nu sunt făcute pentru a fi modificate peste o lună, peste un an, ci peste zeci şi zeci de ani.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnule deputat Márton Árpád, aveţi cuvântul.

 

Domnul Márton Árpád Francisc:

Cred şi eu că domnul preşedinte Băsescu şi-a expus un punct de vedere, opinia Domniei Sale, aşa cum ne-a explicat Curtea Constituţională, că altfel ar fi încălcat grav Constituţia ţării, dacă ar fi încercat să impună Parlamentului un comportament, cred eu.

Revenind la ceea ce am făcut noi, într-adevăr, este o soluţie interesantă că, de fapt, o parte dintre faptele de corupţie, deci patru, sunt prevăzute în Codul penal, iar restul a rămas în legea specială, ca să se poată modifica mai uşor, cică. Argumentaţia vine din partea Procuraturii Generale, în mod evident, a DNA-ului.

Eu cred totuşi, probabil, noi vom susţine menţinerea şi a celorlalte articole în acest Cod penal pentru că, dacă mergem pe varianta unui proiect de lege propus de Guvern, care se dezbate, atunci, noi avem nişte amendamente inclusiv de eliminare a unor articole sau de modificare. Este corectă propunerea comisiei.

Dacă se merge pe varianta propusă de domnul vicepreşedinte, atunci, avem două lucruri de făcut: prima dată, acest nou proiect de lege al nostru, al tuturor, depus la Senat şi cât de repede, un raport de respingere a proiectelor de legi venite de la Guvern. Pentru că, altfel, ne vom trezi cu un Cod penal care a trecut de Senat prin aprobare tacită şi un Cod penal pe care tocmai îl dezbate Senatul. Această problemă o vom avea, oricum, cu celelalte două coduri de procedură. Ştiu că este puţin mai complicat, nu este atât de uşor şi simplu de cunoscut, la Senat, când se intră în aprobare tacită, ca la Camera Deputaţilor, că nu se socotesc zilele calendaristice, totuşi ar fi bine să ne orientăm, să nu avem cumva nişte coduri trecute prin Senat, prin aprobare tacită, care nu au nicio legătură cu celelalte. Din păcate, ne paşte acest pericol.

Cu toate acestea, eu cred că, într-adevăr, Codul penal, cu această deficienţă, cred eu impusă de cineva, dar nu mă bag, este problema majorităţii, legată de lipsa unor articole, este mai bun decât cel venit de la Guvern şi mai bun decât cel pe care-l avem astăzi, cred eu.

Şi cred că ar trebui să mergem pe procedura parlamentară.

 

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Numai puţin aş dori să intervin, dacă-mi permiteţi.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă rog.

 

Domnul Ioan Oltean:

Chestiunea este foarte importantă, însă noi nu avem cvorum, nici la Senat, nici la Camera Deputaţilor, nu cred că putem să continuăm dezbaterea pe o temă atât de importantă în lipsa unei majorităţi evidente.

 

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Eu simt nevoia, de asemenea, să putem să fructificăm aceste câteva zile în care şi Delegaţia Comisiei Europene se află la Bucureşti pentru a verifica ansamblul obligaţiilor asumate de Guvernul României, de Ministerul Justiţiei cu privire la mecanismul de cooperare şi verificare. Vreau să vă informez, codurile sunt decât o parte relativ redusă din ansamblul obligaţiilor legate de o reformă serioasă şi profundă a modului în care justiţia românească funcţionează.

Şi de aceea, cred că, o perioadă de câteva zile în care să putem să vedem care este şi opinia Comisiei Europene faţă de cele două variante prezentate aici şi care să permită şi la nivelul factorului politic decident să luăm o decizie care să fie într-adevăr respectuoasă faţă de calitatea codurilor, faţă de instituţia Parlamentului şi faţă de obligaţiile externe ale României, este calea corectă de urmat.

De aceea, vă propun ca acest subiect, după ce vom avea, poate, şi informaţiile de la cealaltă subcomisie şi după ce vom trece printr-un filtru de dezbatere cu Comisia Europeană, cu ONG-urile care s-au sesizat cu privire la acest subiect şi evident, o discuţie la palier politic, să fie reluată într-un Birou permanent reunit, săptămâna viitoare, dedicat acestui subiect, care este cu adevărat important şi vă sugerez ca acest Birou permanent reunit să aibă loc miercuri, 13 mai 2009, imediat după finalizarea dezbaterii pe moţiunea de cenzură. Până atunci, vom putea colecta toate informaţiile necesare, vom putea avea consultarea cu partenerul european, consultarea cu palierul politic şi vom putea să venim cu o decizie care să permită acest lucru.

Pentru că suntem într-un moment în care vorbim, în mod oficial, în numele instituţiilor pe care le reprezentăm, înclin să spun că ceea ce a prezentat domnul Ponta pare să fie o cale raţională, dar evident, această decizie va fi luată, săptămâna viitoare. Acest subiect va fi decis de către Birourile permanente reunite, săptămâna viitoare, după ce vom avea toate informaţiile necesare cu privire la acest subiect.

Vă mulţumesc şi ne vedem săptămâna viitoare.

 

 

Şedinţa s-a încheiat la ora 15.06.