Ședințele Biroului permanent
Ședința curentă
Sunteți în secțiunea: Prima pagina > Legislatura 2008-2012 > Camera Deputaților > Biroul Permanent > Calendar sedințe mai. 2009 Versiunea pentru printare
Stenograma ședinței Birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului din 5 mai 2009 ora 14:00

2. Scrisoare din partea Comisiei speciale pentru dezbaterea în fond, în procedură de urgență, a Codului penal, a Codului de procedură penală, a Codului civil și a Codului de procedură civilă, privind decalarea, cu o lună de zile, pentru depunerea rapoartelor la: · Proiectul de Lege privind Codul civil; · Proiectul de Lege privind Codul de procedură civilă; · Proiectul de Lege privind Codul penal; · Proiectul de Lege privind Codul de procedură penală.
amânată

Scrisoare din partea Comisiei speciale pentru dezbaterea în fond, în procedură de urgență, a Codului penal, a Codului de procedură penală, a Codului civil și a Codului de procedură civilă, privind decalarea, cu o lună de zile, pentru depunerea rapoartelor la: 
 
· Proiectul de Lege privind Codul civil; 
 
· Proiectul de Lege privind Codul de procedură civilă; 
 
· Proiectul de Lege privind Codul penal; 
 
· Proiectul de Lege privind Codul de procedură penală. Domnul Mircea-Dan Geoană :

Vă propun ca punctul 2 din ordinea de zi să-l dezbatem spre finalul ședinței Birourilor permanente reunite. Aș dori să fie prezent la acest punct și domnule președinte Buda, care este, alături de domnul ministru Ponta, președintele uneia din cele două comisii permanente pe care le-am stabilit.

Trecem la punctul 3 din ordinea de zi și revenim la punctul 2 de îndată ce vine și domnul Buda.

.............................
Domnul Mircea-Dan Geoană:

Înainte de a intra totuși în punctul 5 și așteptând să vină și domnul președinte Buda, care este implicat în mod direct în activitatea acestor comisii, dați-mi voie doar să fac o scurtă prezentare a stadiului acestor activități, invitându-l, după aceea, pe domnul Victor Ponta, președintele uneia dintre cele două comisii, să intervină și, evident, a membrilor celor două comisii care sunt prezenți în ședința Birourilor permanente reunite, să completeze sau să intervină, după cum vor considera necesar.

Este un subiect de maximă sensibilitate și importanță. Probabil că este cea mai importantă acțiune de codificare și legiferare pe care Parlamentul României a avut-o de făcut, într-un singur efort legislativ de mulți, mulți ani de zile.

Este o operă monumentală din punct de vedere juridic și este o chestiune care afectează pe termen mediu și lung arhitectura sistemului judiciar românesc.

Evident, există și o anumită constrângere și presiune din partea Comisiei Europene care, în cadrul mecanismului de cooperare și verificare, printre cele patru benchmark-uri legate de progresul în zona justiției, la inițiativa părții române, a introdus și subiectul acestor coduri, pe lângă subiectul dosarelor care se află în dezbaterea Parlamentului.

Cu bună credință și cu un efort care merită să fie subliniat, membri din toate partidele parlamentare din cele două comisii s-au aplecat asupra acestor coduri, o parte dintre ele sunt suficient de avansate, altele care sunt extrem de complexe, în mod evident, nu se pot încadra în termenul de 15 mai 2009, care a fost decis inițial.

Am asistat, de asemenea, la o mobilizare fără precedent a organizațiilor neguvernamentale din România, într-o coaliție dedicată acestui subiect, în care s-a reproșat lipsa de transparență și de respectare a procedurilor legale cu privire la măsurile prealabile unui astfel de demers, inclusiv culminând cu o acțiune în instanță, în justiție, cu privire la nerespectarea legii transparenței și dezbaterilor prealabile obligatorii.

Acest subiect este un subiect sensibil, care are și o doză importantă de sensibilitate internă, dar, repet, și o doză de sensibilitate în plan european.

De aceea, cred că va trebui să ne îndreptăm către o soluție care să permită fructificarea a ceea ce s-a lucrat în mod onest și profesionist, la nivelul Parlamentului. Există o diferență relativ importantă față de textul inițial trimis de Guvern și de Ministerul Justiției, prin amendamentele propuse, inclusiv din partea instituțiilor de profil din sistemul judiciar românesc.

Și, evident, va trebui să vedem care sunt pașii pentru a putea să demonstrăm opiniei publice românești și europene că există determinare politică și voință politică pentru a finaliza aceste coduri, dar luându-ne timpul necesar ca acele coduri, care sunt complexe și care nu pot fi gata, în mod fizic, din punct de vedere al complexității lor, să primească, poate, un răgaz suplimentar pentru a putea să fim siguri că dăm României și generațiilor viitoare coduri care, într-adevăr, să ne permită să funcționăm în condiții corecte, mai ales în condiția în care intrarea în vigoare a acestor coduri se face după un an și ceva, pentru a permite instituțiilor rodajul necesar și pregătirea necesară în această direcție.

Este și o doză de încărcătură politică în jurul acestui subiect, nu trebuie să ne ascundem de acest lucru dar, dacă-mi permiteți, l-aș invita pe domnul Victor Ponta să ne prezinte unde se află activitatea în comisia pe care o prezidează și după aceea, să vedem care este calea de urmat.

Domnule Ponta, aveți cuvântul.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați membri ai Birourilor permanente,

În primul rând, așa cum ați spus și dumneavoastră, în două cuvinte, vă spun unde stăm cu partea de penal și după aceea să luați dumneavoastră o hotărâre vizavi de termenele impuse, dar atenție, impuse de plenul reunit al celor două Camere nu de Birourile permanente. Deci propunerea dumneavoastră va trebui să meargă către plenul reunit.

Vreau doar să vă informez că, acum o oră, am finalizat textul Codului penal și vreau să vă asigur că nu am dat rasol, l-am lucrat serios, pe fiecare articol, cu sprijinul membrilor comisiei de la toate partidele. Nu a fost absolut nici un fel de dispută politică în subcomisie până în acest moment. Tot ceea ce au fost amendamente, observații, participare de la oricare dintre grupurile politice sau de la instituții, au fost discutate, luate în discuție și foarte multe dintre ele aprobate.

Vizavi de ceea ce spuneați dumneavoastră și membrii comisiei sunt de părere că putem, în acest moment, toți membrii subcomisiei de penal, să ne asumăm Codul penal ca proiect legislativ al nostru, având următoarele avantaje.

În primul rând, reflectă cu adevărat munca tuturor partidelor și a grupurilor care au fost reprezentate în comisie, nu doar a Guvernului sau a Ministerului Justiției. Încă o dată spun și reprezentanții UDMR sau PNL din subcomisie au lucrat exact la fel de mult ca și cei ai PSD sau PD-L. Și este și o chestie de corectitudine vizavi de implicare.

În al doilea rând, sunt diferențe importante față de textul Guvernului, diferențe pornind de la faptul că infracțiunile de corupție nu mai sunt în textul Codului penal, au rămas în legea specială, dar și de la multe alte modificări. Am reincriminat incestul și prostituția, avem multe alte lucruri, dintre cele despre care dumneavoastră ați auzit, dezbătute public.

În al treilea rând, am lăsat fără obiect o dispută între organizațiile neguvernamentale și Ministerul Justiției asupra căreia nu pot să vă spun eu cine are dreptate sau nu. Dar, practic, avem o procedură parlamentară, normală, corectă, necontestată de cineva.

Dacă veți fi de acord cu această soluție, practic, săptămâna viitoare, avem un text al Codului penal, un text bun, încă o dată, spun, care este înaintat conform procedurii Senatului ca primă Cameră sesizată.

În același timp, nu mai suntem ținuți de termenul de la primul proiect, cel al Guvernului, vizavi de adoptarea tacită. Deci reintrăm… este un nou proiect și intrăm pe termenele obișnuite, cu punctul de vedere de susținere din partea Guvernului, un timp care poate fi folosit pentru dezbatere publică și pentru traducerea și obținerea unui punct de vedere al specialiștilor din Comisia Europeană. Nu cred că cei de la Comisia Europeană ne spun pur și simplu ,,bine că ați adoptat codul, nu contează cum este scris”. Cred că ne-ar fi mult mai util dacă îl au tradus și pot să vadă că este și bun acel cod. Nu cred că cineva va fi fericit doar să avem un cod, ci să avem un cod bun.

În măsura în care se face dezbaterea publică, dezbaterea în Senat, în mod obișnuit și avem și punctul de vedere al Comisiei Europene, poate fi adoptat în termenul legal de către Senat, trimis la Camera Deputaților, în așa fel încât se epuizează procedurile parlamentare normale și corecte, consultarea, punctul de vedere al Comisiei Europene și rămâne cel puțin un an până la intrarea în vigoare. Așa cum s-a discutat de multe ori, Codul penal va intra în vigoare, probabil, se dorește și este logic așa, la 1 ianuarie 2011. Deci rămâne cel puțin un an de zile pentru aducerea la cunoștință a ceea ce s-a adoptat.

În paralel, în această perioadă, practic, de săptămâna cealaltă, putem să începem să lucrăm la Codul de procedură penală, însă vă spun sincer și direct că, în niciun caz, nu-l vom putea finaliza în 30 de zile, așa cum se cere prelungirea aici. Așa încât, dumneavoastră trebuie să decideți că, pentru Codul penal - și din câte știu eu o să vină și domnul Buda, pentru Codul civil - prelungirea termenului nu mai este necesară pentru că am finalizat proiectele. În schimb, pentru codurile de procedură, prelungirea de 30 de zile este nerealistă. Mai degrabă ar fi o prelungire de 90 de zile pentru codurile de procedură.

Cam acestea ar fi propunerile noastre, ale celor care am lucrat efectiv la Codul penal și ne pregătim să lucrăm la Codul de procedură penală.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc, domnule ministru.

Înțeleg că și în subcomisia pentru zona civilă, mâine, ar fi gata textul Codului civil și ar rămâne procedurile și la Codul penal și la Codul civil, care ar trebui discutate mai temeinic.

Domnul Ioan Chelaru:

Cu privire la Codul civil, deși nu este aici domnul Buda care, sigur, are informațiile complete, ieri, am finalizat, să zicem într-o primă citire, Codul civil, rămânând ca, de astăzi dimineață, să reluăm fiecare text în divergență și împreună cu specialiștii și membrii comisiei să ajungem la o concluzie, să finalizăm și Codul civil. Există speranța ca până mâine după amiază să finalizăm cele peste 100 de texte în divergență, să avem o formă cât de cât definitivă a acestui cod.

Mai departe, într-adevăr, cu privire la Codul de procedură civilă, noi am intrat pe primele 80 de articole și atâtea au fost discutate din Codul de procedură civilă. Termenul de o lună de zile solicitat și mie mi se pare nerealist și imposibil de rezolvat în perioada care urmează.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnule Adrian Năstase, aveți cuvântul.

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi,

Eu nu sunt de acord cu prelungirea termenului pentru comisii, pentru că președintele Traian Băsescu ne-a spus că aceste coduri sunt pregătite și că ele trebuie doar aduse în Parlament de către Guvern prin asumarea răspunderii. Acest lucru l-a spus în 15 ianuarie 2009, eu am luat în serios acea declarație a președintelui. Deci textele erau gata de atunci.

Faza a doua, a fost o înțelegere ca până în 15 mai 2009, și președintele a fost garantul acestei înțelegeri cu Parlamentul, până în 15 mai 2009 să se lucreze și dacă nu se termină, nu se pot adopta de către Parlament, textele să fie retrase de către Guvern și aduse din nou, pentru că era un ultimatum față de Parlament să lucreze intens și să rezolve aceste probleme.

Deci mi se pare normal, 15 mai 2009, fiind săptămâna viitoare, constatând că ele nu au fost finalizate, Guvernul trebuie să le ia și să le aducă prin asumarea răspunderii pentru că, înțeleg că nu conta foarte mult, de fapt, conținutul lor sau în orice caz, aveam garanția președintelui că ele erau bine făcute, iar acțiunea parlamentarilor nu ar fi putut decât să strice aceste coduri. Acesta a fost sensul discursului de la CSM al președintelui Traian Băsescu.

Iar, acum, noi ce facem? Îi dăm un vot de blam președintelui țării? Mi se pare destul de inelegant din partea celor două Birouri permanente.

O altă chestiune, pe care eu aș vrea s-o menționez, este legată de o problemă de fond. Deci la Codul civil am adus toate bucățile din afară și creăm un singur Cod civil, adăugând și familia și relațiile contractuale. Ni s-a spus că este nevoie de un nou Cod penal pentru a aduce lucrurile importante, în acest cod, din legile speciale. Aflu, dar poate că este o informație greșită, că s-a stabilit sau s-au dat directive, de la Guvern, bănuiesc, ca din Codul penal să fie scoase infracțiunile referitoare la corupție și să se facă o lege specială în ceea ce privește infracțiunile de corupție, punându-le împreună cu Legea 78 care oricum era o lege care viza o situație oarecum specială.

În aceste condiții, după ce am făcut o primă greșeală, creând două parchete, acum creăm și două coduri: un Cod penal care să fie aplicat de către Parchetul General și o lege legată de infracțiunile de corupție, care să fie aplicată de către DNA. Probabil că există o anumită motivație, eu n-o cunosc, dar așa, fiind amator, totuși, în domeniul acesta și având și o anumită experiență practică, în ultimii ani, îmi dau seama că este o chestiune care totuși trebuie decisă la nivel politic, nu este doar o chestiune tehnică.

Pun și o întrebare care, poate, este naivă: în momentul în care noi vom ieși și vom spune că, în România, se adoptă o lege specială împotriva corupției, această chestiune… sigur, ea nu va viza situația în care eu eram prim-ministru, ci este vorba de situația de acum, înseamnă că România are o problemă foarte serioasă cu infracțiunile cu problematica corupției, dacă este nevoie de o lege specială pe acest domeniu.

Altfel, aceste infracțiuni intră, în mod normal, într-un Cod penal alături de celelalte infracțiuni. Este o chestiune de opțiune, până la urmă.

Eu, personal, în sfârșit, nu am un punct de vedere într-un sens sau într-altul, dar m-am simțit dator să vă aduc în discuție aceste chestiuni, pentru că aceste decizii vor avea anumite consecințe.

Când s-a creat PNA-ul, am avut două modele, am avut doi consultanți. Printr-o licitație mai mult sau mai puțin fericită, au câștigat consultanții spanioli și atunci ne-am dotat, ca nimeni alții în Europa, cu o instituție de dublare a Parchetului General. Sigur, putem să mergem mai departe pe acest model, să-l consolidăm sau putem să revenim la filiera europeană normală. Rămâne de văzut ce dorim.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Din punctul meu de vedere, Parlamentul are obligația fundamentală de a da României legi bune și legi durabile.

Există o doză importantă de politic în jurul acestui subiect și este evident, dar eu cred că noi suntem chemați, ca și Parlament al României, să luăm toate măsurile necesare pentru a da țării coduri care să permită, într-adevăr, buna funcționare a justiției pentru generațiile de români de astăzi și de mâine, mai ales că avem în tradiția noastră juridică coduri de o mare durabilitate în timp.

Cred că discuția inevitabil politică pe care o avem în jurul acestui subiect trebuie să conducă, în cele din urmă, la o decizie cu privire la mecanismul prin care Parlamentul ia toate măsurile necesare pentru a da țării coduri solide și durabile.

Dacă din motive politice Guvernul dorește, în continuare, sau cine decide, să meargă cu asumarea răspunderii este problema Guvernului, nu este problema Parlamentului. Parlamentul se va pronunța în acea instanță. Noi, astăzi, suntem sesizați cu niște texte și cu niște termene, față de care trebuie să ne pronunțăm și cred că principala noastră obligație este să fim siguri că, din motive de presiune mai mult sau mai puțin artificială, nu riscăm să avem coduri care să nu fie suficient de coerente și suficient de eficiente, atunci când vor fi puse în aplicare.

Este evident faptul că, în acest moment, suntem practic cu cele patru coduri în două viteze: două coduri finalizate, dacă înțeleg bine, din punct de vedere al subcomisiilor sau practic finalizate și aceasta este o realitate parlamentară și legislativă și două coduri care, în mod evident, au nevoie de un timp suplimentar de reflexie și de dezbatere.

De aceea, cred că ar trebui să ne aplecăm, astăzi, asupra soluțiilor la problema punctuală, pe care o avem, pentru că este clar că decizia finală cu privire la calea de urmat va fi una politică.

Domnule vicepreședinte Oltean, aveți cuvântul.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur că nu pot să nu apreciez intervenția domnului vicepreședinte Adrian Năstase și simpatia pe care nici astăzi n-a ascuns-o față de Președintele României și față de anumite atitudini și intervenții ale Președintelui României.

Dincolo, însă, de malițiozitatea intervenției, suntem în faza în care cele două comisii speciale ne pun în față două rapoarte în ceea ce privește Codul penal și Codul civil. Eu cred că drumul este fără întoarcere, în sensul că doar Parlamentul României se poate pronunța în această fază asupra acestora.

În ceea ce privește codurile de procedură, sigur, în opinia mea, ele trebuie să-și urmeze cursul firesc: o analiză profundă și temeinică în cadrul comisiilor speciale, prezentarea unor rapoarte care și ele să urmeze cursul firesc al dezbaterii și adoptării în plenul celor două Camere. Cred că acesta este drumul normal pe care trebuie să-l urmeze cele două coduri și nu cred că, în acest moment, poate exista o altă alternativă. Dar așa cum spunea domnul președinte Mircea Geoană, Guvernul poate avea o altă atitudine și dacă o va avea, probabil că o să ne comunice în timp util.

Rămân însă, oarecum, și eu surprins și domnul ministru Ponta nu ne-a explicat care sunt elementele care determină, în ultimă instanță, ca infracțiunile de corupție să fie menținute într-o lege specială, să nu fie cuprinse în Codul penal.

Și în opinia mea, toate infracțiunile ar trebui să fie, să se regăsească într-un singur act normativ și probabil că dezbaterea care va avea loc în Parlamentul României va trebui să găsească soluții ca, într-adevăr, acest act normativ, când va ieși, să fie riguros și temeinic gândit, în așa fel încât să asigure stabilitate în acest domeniu, cu atât mai mult, cu cât, știm cu toții, codurile nu sunt făcute pentru a fi modificate peste o lună, peste un an, ci peste zeci și zeci de ani.

Vă mulțumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnule deputat Márton Árpád, aveți cuvântul.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Cred și eu că domnul președinte Băsescu și-a expus un punct de vedere, opinia Domniei Sale, așa cum ne-a explicat Curtea Constituțională, că altfel ar fi încălcat grav Constituția țării, dacă ar fi încercat să impună Parlamentului un comportament, cred eu.

Revenind la ceea ce am făcut noi, într-adevăr, este o soluție interesantă că, de fapt, o parte dintre faptele de corupție, deci patru, sunt prevăzute în Codul penal, iar restul a rămas în legea specială, ca să se poată modifica mai ușor, cică. Argumentația vine din partea Procuraturii Generale, în mod evident, a DNA-ului.

Eu cred totuși, probabil, noi vom susține menținerea și a celorlalte articole în acest Cod penal pentru că, dacă mergem pe varianta unui proiect de lege propus de Guvern, care se dezbate, atunci, noi avem niște amendamente inclusiv de eliminare a unor articole sau de modificare. Este corectă propunerea comisiei.

Dacă se merge pe varianta propusă de domnul vicepreședinte, atunci, avem două lucruri de făcut: prima dată, acest nou proiect de lege al nostru, al tuturor, depus la Senat și cât de repede, un raport de respingere a proiectelor de legi venite de la Guvern. Pentru că, altfel, ne vom trezi cu un Cod penal care a trecut de Senat prin aprobare tacită și un Cod penal pe care tocmai îl dezbate Senatul. Această problemă o vom avea, oricum, cu celelalte două coduri de procedură. Știu că este puțin mai complicat, nu este atât de ușor și simplu de cunoscut, la Senat, când se intră în aprobare tacită, ca la Camera Deputaților, că nu se socotesc zilele calendaristice, totuși ar fi bine să ne orientăm, să nu avem cumva niște coduri trecute prin Senat, prin aprobare tacită, care nu au nicio legătură cu celelalte. Din păcate, ne paște acest pericol.

Cu toate acestea, eu cred că, într-adevăr, Codul penal, cu această deficiență, cred eu impusă de cineva, dar nu mă bag, este problema majorității, legată de lipsa unor articole, este mai bun decât cel venit de la Guvern și mai bun decât cel pe care-l avem astăzi, cred eu.

Și cred că ar trebui să mergem pe procedura parlamentară.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Numai puțin aș dori să intervin, dacă-mi permiteți.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă rog.

Domnul Ioan Oltean:

Chestiunea este foarte importantă, însă noi nu avem cvorum, nici la Senat, nici la Camera Deputaților, nu cred că putem să continuăm dezbaterea pe o temă atât de importantă în lipsa unei majorități evidente.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Eu simt nevoia, de asemenea, să putem să fructificăm aceste câteva zile în care și Delegația Comisiei Europene se află la București pentru a verifica ansamblul obligațiilor asumate de Guvernul României, de Ministerul Justiției cu privire la mecanismul de cooperare și verificare. Vreau să vă informez, codurile sunt decât o parte relativ redusă din ansamblul obligațiilor legate de o reformă serioasă și profundă a modului în care justiția românească funcționează.

Și de aceea, cred că, o perioadă de câteva zile în care să putem să vedem care este și opinia Comisiei Europene față de cele două variante prezentate aici și care să permită și la nivelul factorului politic decident să luăm o decizie care să fie într-adevăr respectuoasă față de calitatea codurilor, față de instituția Parlamentului și față de obligațiile externe ale României, este calea corectă de urmat.

De aceea, vă propun ca acest subiect, după ce vom avea, poate, și informațiile de la cealaltă subcomisie și după ce vom trece printr-un filtru de dezbatere cu Comisia Europeană, cu ONG-urile care s-au sesizat cu privire la acest subiect și evident, o discuție la palier politic, să fie reluată într-un Birou permanent reunit, săptămâna viitoare, dedicat acestui subiect, care este cu adevărat important și vă sugerez ca acest Birou permanent reunit să aibă loc miercuri, 13 mai 2009, imediat după finalizarea dezbaterii pe moțiunea de cenzură. Până atunci, vom putea colecta toate informațiile necesare, vom putea avea consultarea cu partenerul european, consultarea cu palierul politic și vom putea să venim cu o decizie care să permită acest lucru.

Pentru că suntem într-un moment în care vorbim, în mod oficial, în numele instituțiilor pe care le reprezentăm, înclin să spun că ceea ce a prezentat domnul Ponta pare să fie o cale rațională, dar evident, această decizie va fi luată, săptămâna viitoare. Acest subiect va fi decis de către Birourile permanente reunite, săptămâna viitoare, după ce vom avea toate informațiile necesare cu privire la acest subiect.

Vă mulțumesc și ne vedem săptămâna viitoare.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 28 mai 2016, 18:57
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro