4. Scrisoare din partea Institutului pentru Politici Publice
	aprobată ; aceeaşi formă ca şi Senatul României consultă

		Doamna Roberta Alma Anastase: Avem o scrisoare din partea IPP cu afişarea pe site. Haideţi să cuplăm cu propunerea dumneavoastră.
		Domnul Gheorghe Barbu: Eu, aşa cum s-a discutat anterior, am transmis către liderii de grup o propunere, care arată destul de detaliat, nu am pus-o în mapa de astăzi, pentru că nu am ştiut ce fel de decizie se ia. Ce pot să vă informez este însă că, colegii de la Senat au operat deja această chestiune. Situaţiile le am aici. Cum sunt: la dumnealor sunt pe primele două luni din an. Faţă de ceea ce propunem noi acum, ale noastre par puţin mai detaliate, dar în orice caz, fac o legătură şi o trimitere directă către domnul deputat sau doamna deputat, pentru că nu numai la cheltuieli se referă, ci se referă la toată activitatea. Când se deschide este completă activitatea cu tot ce a lucrat, cu vot, cu tot ce trebuie. Dacă sunteţi de acord cu forma noastră sau cu o formă mai restrânsă, oricare dintre variante, putem începe să le lucrăm şi punem toate lunile de la începutul anului, iar ca şi formulă pentru luna cea mai apropiată este în 25 a lunii următoare sau după data de 25 a lunii următoare; să spunem: pentru iunie, punem pe cele pe mai, pentru că până atunci se încheie deconturile şi toate calculele care sunt de făcut.
		Doamna Roberta Alma Anastase: Domnul Márton Árpád, după care domnul Mircea Toader.
		Domnul Márton Árpád-Francisc: Eu cred că ar bine, în primul rând, să vedem ce au adoptat cei de la Senat şi dacă nu sunt probleme mari, eu zic să mergem pe aceeaşi formulă, ca să nu avem două feluri de situaţii, de ceilalţi semnate într-un fel, la Cameră în alt fel, pentru că iarăşi se iscă discuţii. Dacă toţi parlamentarii vor fi la fel, problema este mai uşor de explicat.
		Domnul Gheorghe Barbu: Distribui acum forma de la Senat.
		Domnul Mircea-Nicu Toader: Domnule secretar general, dacă Senatul a făcut o situaţie, indiferent cum ar fi şi a luat-o înainte, propunând un sistem, dacă noi făceam altul, dacă era mai complex şi mai complet al nostru şi spuneam: uite, Senatul a făcut altceva, au luat-o ei înainte şi este mai simplă, mergem pe aceea.
		Doamna Roberta Alma Anastase: Da, şi eu aş merge pe ideea unui sistem unitar practic pe Parlament care să nu facă diferenţa între Senat şi Cameră. Domnul Albu.
		Domnul Gheorghe Albu: Să ştiţi că noi ne tot ferim că este IPP - ul nostru, dar mie mi se pare că nu putem accepta formulări de genul când instanţa a cerut bani Senatului şi Camerei după documente contabile. Multe copii au fost ilizibile sau intenţionat incomplete. Nu aş putea spune să ne asumăm această frază, să cred că cineva din Cameră a trimis intenţionat IPP - ului date incomplete. Înţeleg că suntem luaţi puţin aşa de urechi la modul foarte serios.
		Doamna Roberta Alma Anastase: Domnule Albu, eu cred că relaţia noastră trebuie să fie cu cetăţenii şi mai puţin să dăm răspunsuri la diverse ONG-uri. Până la urmă, încearcă să-şi facă imagine din relaţia cu Parlamentul. Din punctul acesta de vedere, eu cred că în raportul cu cetăţenii trebuie să facem acest gest pe care l-au făcut şi colegii noştri şi de aceasta trebuie să ţinem cont şi nu de ceea ce spune IPP.
		Domnul Márton Árpád-Francisc: Din moment ce adoptăm această variantă comună cu Senatul, cred că este clar, este pe cheltuieli, sunt bugetare, totul este în ordine şi cu asta am terminat. Referitor la salariile noastre sunt declaraţiile de avere pe care le depunem la fiecare sfârşit de an.
		Domnul Varujan Pambuccian: Doamnă preşedinte, chiar vreau să vorbesc de la microfon, pentru că sunt unul dintre cei care au apelat minimal la Parlament în 13 ani de când sunt aici, pentru orice. Vreau să vă spun un lucru şi lucrul acesta chiar vreau să se consemneze, să rămână în stenogramă şi să fie aşa cum trebuie. Felul acesta de a trata lucrurile cu statistici este un business foarte bun, că este business aici, noi tot vorbim de ONG-uri - şi ele sunt un business. Este un business foarte bun şi este linia de minimă rezistenţă. Business-ul acesta foarte bun şi linia aceasta de minimă rezistenţă ajunge însă la nivelul societăţii să formeze un fel de a gândi, care, pe termen lung, nu este nici un fel de a gândi bun şi este în continuare un fel de a gândi de minimă rezistenţă. Eu nu am văzut până acum pe nimeni măsurând aportul unui om la cum s-a dezvoltat ţara aceasta, că este greu, dar să faci statistici şi să numeri furculiţe, cuţite, şerveţele, asta-i foarte uşor şi să iei un grad pentru aceasta, iarăşi este foarte uşor. Problema mea nu este dacă lucrul acesta ţine sau nu ţine de transparenţă. Problema mea este legată de faptul că încurajăm un anumit fel de a forma în final felul de a gândi al oamenilor. Şi îl încurajăm, crezând că acesta ne va folosi. Nu, nu ne foloseşte nici nouă, nici oamenilor cărora li se adresează felul acesta de a gândi. Le foloseşte, adevărat, celor care fac contabilitatea aceasta, pentru că din aceasta trăiesc, plătesc salarii ş.a.m.d. Ori, din punctul acesta de vedere, eu cred că aici chiar ar trebui să ajungem să punem puţin frână, pentru că altfel o să escaladăm lucrurile şi o să ajungem în curând să ne punem problema şi ce mănâncă dimineaţa, la prânz şi seara şi de ce respiră aer cu un conţinut mai mare de azot sau de hidrogen sau mai ştiu eu ce şi o să înnebunim cu totul, lăsând de o parte, ca de obicei, lucrurile care chiar contează, lucrurile care chiar influenţează viaţa de zi cu zi a oamenilor şi pierzându-ne în statistici stupide. Cum vreţi. Dar, repet, vă spune un om care a apelat minimal la resursele Parlamentului, cred că din lene şi vă spun sincer că din lene. Îmi este lene să scriu toată hârţogăraia care se cere. De aia şi prefer să plătesc din banii mei decât să fiu nevoit să fac tot felul de hârtii către tot felul de funcţionari. În general, detest orice organizare birocratică şi de aia. Mulţumesc.
		Doamna Roberta Alma Anastase: Da, dar în acelaşi timp, totuşi sunt bani publici şi mi se pare normal ca oamenii să ştie lucrurile acestea. Domnule Márton Árpád, vă rog.
		Domnul Varujan Pambuccian: Da, dar să mai ştie şi altceva decât lucrurile acestea, pentru că de ani de zile, oamenilor li se bagă în cap o chestie absolut unilaterală. Ştiţi? Era un tip, destul de mişto, îl chema Herbert Marcuse, cam de stânga, pentru gustul meu, dar a scris o carte cu un titlu mişto de tot: îi spunea „Omul unidimensional”. Noi asta facem acum.
		Doamna Roberta Alma Anastase: Da, dar poate dând aceste informaţii şi spargem anumite mentalităţi şi anulăm..
		Domnul Varujan Pambuccian: Noi consolidăm omul unidimensional, asta facem.
		Domnul Márton Árpád-Francisc: Doamna preşedinte, dacă îmi permiteţi, tot în această idee. Eu am înţeles. Senatul ne-a luat-o înainte şi eu cred că dacă ne-a luat-o înainte, trebuie - din păcate - să mergem pe această variantă. Mă întrebaţi principial despre această problemă, cu acest IPP care, faţă de unul din mentorii lui din SUA, a negat că se ocupă cu aşa ceva. Acel mentor era cândva un şef de birou parlamentar şi primea anual un milion de dolari pe care îi cheltuia cum dorea pentru funcţionarea biroului congresmanului respectiv. Ştiu de la el, că am discutat cu el. IPP-ul a negat că se ocupă cu astfel de prostii. Ei, bine. Dacă am merge pe principii - şi din păcate nu mergem, mergem pe populisme - statul de drept înseamnă respectarea exactă a legii. Acesta este statul de drept şi atunci, se fac publice pe site tot ceea ce scrie în lege şi se dau informaţiile exact aşa cum scrie în lege, contra cost, pe alte probleme. Dacă sunt de o complexitate oarecare, iarăşi trebuie să se plătească inclusiv această urmărire. Deci, dacă am merge pe textul legii existente, atunci, noi nici nu ar trebui să discutăm despre această problemă, ci să vedem în continuare ori de câte ori cer punctual pentru o perioadă copiile respective contra cost. Dacă cer ca să se facă o centralizare, lucrarea făcută contra cost, nicăieri nu avem o lege care să oblige orice instituţie să facă public, pe persoană, toate aceste date statistice, date legate de cheltuieli de personal şi alte asemenea, decât în forma scrisă de lege. Este dincolo de lege, este de fapt o încălcare a legii, dacă doriţi, oricum o încălcare a însăşi ideii de stat de drept pentru care luptă această instituţie, dar dacă Senatul ne-a luat-o înainte, hai să mergem pe varianta acceptată de ei, ca să nu existe discuţii.
		Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc mult.
		Domnul Varujan Pambuccian: Încă odată: cred, însă, că este foarte important să începem să discutăm lucrurile acestea şi la nivel de principiu. Cred că este foarte important. Pentru că noi le pasăm tot timpul ca pe nişte lucruri - OK, mai este ceva, să îl facem şi pe acela, am mai făcut o treabă. Dar cred că este foarte important să ajungem să le discutăm şi la nivel de principiu, şi aici domnul Marton Arpad are perfectă dreptate. În momentul în care legea spune nişte lucruri clare şi în momentul în care există instituţii care controlează aplicarea legii, este OK.
		Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc. Înţeleg că există un consens în sensul publicării după acelaşi model ca şi Senatul. Vă rog, domnule secretar general, să duceţi la îndeplinire aceasta.