Sunteți în secțiunea: Prima pagina > Organizare și funcționare > Statutul deputaților Versiunea pentru printare
 [ < înapoi ]  [ înainte > ]
Statutul deputaților

Statutul deputaților este prevăzut în Constituție, și în Regulamentul Camerei Deputaților și în Legea nr. 96/2006. Calitatea de deputat este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcții publice de autoritate, cu excepția celei de membru al Guvernului. Deputații de bucură de imunitate și de garantarea libertații de exprimare a opiniilor publice și votului. Imunitatea parlamentară poate fi ridicată la cererea ministrului justiției, cu încuviințarea Camerei, după ascultarea deputatului în cauză.

INCOMPATIBILITĂȚI

Potrivit articolului 71 din Constituție, nimeni nu poate fi în același timp deputat și senator, iar calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea oricarei funcții publice de autoritate, cu excepția celei de membru al Guvernului. Constituția prevede, totodată, că alte incompatibilități se stabilesc prin lege organică. Deputatul care se afla într-unul din cazurile de incompatibilitate va trebui să demisioneze din funcțiile care sunt incompatibile cu mandatul de deputat, în termen de zece zile. Termenul de zece zile curge de la data apariției cazului de incompatibilitate. Dupa expirarea acestui termen, deputatul care continuă să se afle într-unul din cazurile de incompatibilitate este considerat demisionat din funcția de deputat.

Locul vacant va fi ocupat de supleantul imediat următor de pe lista partidului politic, alianței politice sau alianței electorale, dacă până la validarea mandatului supleantului, partidul pentru care a candidat confirmă în scris că aparține acesteia.

Schimbările intervenite în activitatea deputatului, în timpul exercitării mandatului său, se aduc la cunostința Biroului permanent al Camerei în scris în termen de maximum 30 de zile de la data apariției acestora.

IMUNITATEA PARLAMENTARĂ

Deputații beneficiază de imunitate parlamentară, care are ca scop garantarea independenței acestora împotriva urmărilor judiciare și garantarea libertății de gândire și acțiune ale acestora.

Deputații beneficiază de imunitate de la data validării mandatului. Imunitatea se păstreaza pe toată durata mandatului de parlamentar.

În temeiul imunității parlamentare, deputații pot fi urmăriți și trimiși în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziționați, reținuți sau arestați fără încuviințarea Camerei Deputaților, după ascultarea lor. Urmărirea și trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție. Cererea de reținere, arestare sau percheziție se adresează președintelui Camerei Deputaților de către ministrul justiției. Săvârșirea sau descoperirea ulterioară a unor noi fapte penale determină introducerea unei noi cereri de reținere, arestare sau percheziție.

În caz de infracțiune flagrantă, deputații pot fi reținuți și supuși percheziției. Ministrul justiției îl va informa neîntârziat pe președintele Camerei Deputaților asupra reținerii și a percheziției. În cazul în care Camera constată că nu există temei pentru reținere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri. Dispoziția de revocare a reținerii se execută de îndată prin ministrul justiției.

Președintele Camerei aduce la cunoștință deputaților cererea de reținere, arestare sau percheziție, în ședință publică, după care o trimite de îndată Comisiei juridice, de disciplină și imunități spre examinare, care va stabili prin raportul său dacă există sau nu există motive temeinice pentru aprobarea cererii. Hotărârea comisiei se adoptă, în cel mult 3 zile de la sesizare, prin votul majorității membrilor acesteia. Votul este secret. Ministrul justiției va înainta Comisiei juridice, de disciplină și imunități toate documentele pe care aceasta le solicită; în caz de refuz comisia se va adresa Camerei Deputaților, prin intermediul Biroului permanent, pentru a hotărî cu privire la acest refuz.

Raportul comisiei împreună cu cererea ministrului justiției se supun dezbaterii și aprobării Camerei Deputaților. Camera Deputaților se va pronunța asupra măsurii în cel mult 5 zile de la depunerea raportului, cu votul secret al majorității membrilor.

LIPSA RĂSPUNDERII JURIDICE PENTRU OPINIILE POLITICE ȘI PENTRU VOTURILE EXPRIMATE (INDEPENDENȚA OPINIILOR)

Constituția prevede, de asemenea, că deputații nu pot fi trași la raspundere juridică pentru voturile sau pentru opinile politice exprimate în exercitarea mandatului încredințat de alegători. Aceasta înseamnă ca deputații sunt liberi să-și exercite votul în concordanță cu propria lor conștiință și că, de asemenea, sunt liberi să-și exprime opiniile politice, în scris sau oral, în ședintele Camerelor sau în comisii, ori alt cadru oficial de exercitare a mandatului, cu privire la propuneri legislative sau proiecte de lege, proiecte de hotarâri, întrebări, interpălari, declarații etc.

Beneficiind de independența opiniilor, deputații sunt datori să circumscrie acest drept doar la actele și faptele pe care le fac în exercitarea mandatului. Sunt exceptate de la regimul independenței opiniilor orice alte discursuri publice, opinii exprimate în afara Parlamentului, cu titlu personal, și orice alte comentarii care nu au legatura cu mandatul de deputat.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 17 decembrie 2017, 9:57
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro