Regulamentul Camerei Deputaților
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Organizare și funcționare > Introducere > Regulamentul Camerei Deputaților > Capitolul II Versiunea pentru printare
 [ < înapoi ]  [ înainte > ]
Capitolul II
Desfășurarea lucrărilor Camerei Deputaților

SECȚIUNEA 1
Sesiunile și actele Camerei Deputaților

Art. 84. - (1) Camera Deputaților își desfășoară activitatea în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie și nu poate depăși sfârșitul lunii iunie. A doua sesiune începe în luna septembrie și nu poate depăși sfârșitul lunii decembrie.

(2) Camera Deputaților se întrunește și în sesiuni extraordinare, la cererea Președintelui României, a Biroului permanent sau a cel puțin unei treimi din numărul deputaților.

(3) Cererea de convocare a unei sesiuni extraordinare se face în scris și va cuprinde ordinea de zi, precum și perioada de desfășurare a sesiunii. Neaprobarea de către Cameră a ordinii de zi solicitate împiedică ținerea sesiunii extraordinare.

(4) Convocarea Camerei Deputaților se face de către președintele acesteia. Președintele nu va lua în considerare cererile pentru convocarea unei sesiuni extraordinare care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (2) și (3).

(5) În timpul sesiunilor, deputații lucrează în ședințe în plen, în comisii, în grupuri parlamentare, la nivelul birourilor parlamentare, în circumscripțiile electorale ori îndeplinesc alte sarcini dispuse de Camera Deputaților.

(6) În afara sesiunilor deputații își pot desfășura activitatea, cu aprobarea Biroului permanent, în comisii permanente sau speciale ori îndeplinesc alte sarcini dispuse de Camera Deputaților.

(7) În afara sesiunilor deputații pot lucra în grupuri parlamentare, din dispoziția sau cu aprobarea conducerii grupurilor, și își exercită mandatul la nivelul birourilor parlamentare și în circumscripțiile electorale.

Art. 85. - Camera Deputaților adoptă legi, hotărâri, moțiuni simple, mesaje, declarații, rezoluții și alte acte politice în prezența majorității deputaților, conform prevederilor prezentului regulament.

SECȚIUNEA a 2-a
Ordinea de zi și programul de lucru ale Camerei Deputaților

Art. 86. - (1) Proiectul ordinii de zi și proiectul programului de lucru ale Camerei Deputaților pentru săptămâna următoare se întocmesc de Biroul permanent.

(2) Biroul permanent, din proprie inițiativă sau la solicitarea motivată a inițiatorului, poate include în proiectul ordinii de zi dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative la care termenul de depunere a raportului a fost depășit.

Art. 87. - (1) Ordinea de zi a Camerei Deputaților cuprinde toate problemele care se supun dezbaterii și adoptării Camerei.

(2) Proiectele de legi și propunerile legislative se înscriu în proiectul ordinii de zi în termen de cel mult 5 zile de la primirea de către Biroul permanent a raportului comisiei sesizate în fond, în cazul în care Camera Deputaților a fost sesizată ca primă Cameră, și în termen de cel mult 7 zile pentru cele în care este Cameră decizională.

(3) Proiectele de hotărâri se înscriu în proiectul ordinii de zi, în termen de cel mult 5 zile de la primirea de către Biroul permanent a raportului comisiei sesizate în fond.

(4) La întocmirea și adoptarea ordinii de zi în domeniul legislativ se va asigura prioritate cererilor adresate de birourile comisiilor permanente, dezbaterilor în procedură de urgență, cererilor pentru adoptarea unei asemenea proceduri, proiectelor de legi și propunerilor legislative pentru care Camera Deputaților este prima Cameră sesizată și dezbaterii rapoartelor întocmite de comisiile de mediere.

(5) Alte propuneri sau documente decât cele din domeniul legislativ se transmit Biroului permanent, pentru a fi incluse în proiectul ordinii de zi, cu cel puțin două zile înainte de ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare, dacă prin lege, prin prezentul regulament sau prin hotărâre a Camerei Deputaților nu se prevede un termen mai scurt.

(6) Cererile Președintelui României, rapoartele și declarațiile primului-ministru se înscriu cu prioritate pe ordinea de zi.

(7) Proiectul de lege sau propunerea legislativă transmisă spre reexaminare în baza prevederilor art. 104 alin. (3) se înscrie cu prioritate pe ordinea de zi pentru dezbatere în procedură de urgență.

Art. 88. - Programul de lucru al Camerei Deputaților se stabilește în concordanță cu ordinea de zi și poate cuprinde măsuri pentru organizarea dezbaterilor Camerei.

Art. 89. - Proiectul ordinii de zi și proiectul programului de lucru sunt săptămânale și se aprobă de Comitetul liderilor grupurilor parlamentare în ziua de miercuri a fiecărei săptămâni de lucru a Camerei, pentru săptămâna următoare.

Art. 90. - În cazuri excepționale, modificarea ordinii de zi sau a programului de lucru se aprobă de Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, la cererea Biroului permanent.

Art. 91. - (1) Ordinea de zi și programul de lucru aprobate se transmit în scris și pe suport electronic deputaților și grupurilor parlamentare și se afișează la sediul Camerei Deputaților în aceeași zi în care au fost aprobate de Comitetul liderilor grupurilor parlamentare.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și în caz de modificare sau de completare a ordinii de zi ori a programului de lucru.

(3) În prima ședință a Camerei, după votul din Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, liderii grupurilor parlamentare au dreptul să prezinte Camerei poziția grupului față de ordinea de zi și programul de lucru.

SECȚIUNEA a 3-a
Procedura legislativă

Art. 92. - (1) În exercițiul dreptului de inițiativă legislativă, Guvernul înaintează Camerei proiecte de legi. Deputații, senatorii și cetățenii prevăzuți la art. 74 din Constituția României, republicată, pot prezenta Camerei Deputaților propunerile legislative. Acestea trebuie să fie însoțite de o expunere de motive și redactate în forma cerută pentru proiectele de legi.

(2) Deputații pot prezenta și proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaților.

(3) În cazul propunerilor legislative depuse în condițiile alin. (1), președintele Biroului permanent solicită avizul Consiliului Legislativ și punctul de vedere sau informarea, după caz, a Guvernului, care trebuie depuse în maximum 15 zile de la data solicitării. Punctul de vedere al Guvernului poate conține și amendamente.

(4) În cazul propunerilor legislative depuse în condițiile alin. (1), care implică modificarea prevederilor bugetului de stat sau ale bugetului asigurărilor sociale de stat, președintele Camerei Deputaților va solicita în mod obligatoriu o informare din partea Guvernului, în condițiile art. 111 din Constituția României, republicată, în același termen de 15 zile.

(5) În cazul în care Consiliul Legislativ sau Guvernul nu transmite, în termen de 15 zile de la solicitare, avizul, punctul de vedere sau informarea, după caz, Biroul permanent va stabili comisia sesizată în fond, comisiile de aviz, termenul de depunere a raportului pentru propunerea legislativă respectivă, trimițând proiectul pentru dezbatere și întocmirea raportului.

(6) Dacă în cursul dezbaterii, în comisia sesizată în fond apar amendamente care impun modificarea prevederilor bugetului de stat sau ale bugetului asigurărilor sociale de stat, președintele comisiei va solicita în mod obligatoriu o informare din partea Guvernului, în condițiile art. 111 din Constituția României, republicată, într-un termen care să se încadreze în termenul de predare a raportului.

(7) În cazul propunerilor legislative inițiate de cetățeni, președintele Camerei Deputaților, înainte de comunicarea lor către deputați și de sesizarea în fond a comisiei permanente competente, va solicita Curții Constituționale verificarea îndeplinirii condițiilor constituționale pentru exercitarea inițiativei legislative.

(8) Potrivit art. 75 din Constituția României, republicată, se supun spre dezbatere și adoptare Camerei Deputaților, ca primă Cameră sesizată:

  1. proiectele de legi și propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internaționale și a măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestor tratate sau acorduri;
  2. proiectele legilor organice prevăzute în Constituția României, republicată, la:
    1. art. 31 alin. (5) - Organizarea și funcționarea serviciilor publice de radio și televiziune și controlul parlamentar al acestora;
    2. art. 40 alin. (3) - Dreptul de asociere, respectiv incompatibilitatea cu calitatea de membru al partidelor politice a unor categorii socioprofesionale;
    3. art. 55 alin. (2) și (3)*) - Condițiile privind îndeplinirea îndatoririlor militare de către cetățenii români;
    4. art. 58 alin. (3) - Organizarea și funcționarea instituției Avocatului Poporului;
    5. art. 73 alin. (3) - Categorii de legi;
      • lit. e) - organizarea Guvernului și a Consiliului Suprem de Apărare a fiării;
      • lit. k) - contenciosul administrativ;
      • lit. l) - organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanțelor judecătorești, a Ministerului Public și a Curții de Conturi;
      • lit. n) - organizarea generală a învățământului;
      • lit. o) - organizarea administrației publice locale, a teritoriului, precum și regimul general privind autonomia locală;
    6. art. 79 alin. (2) - Înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ;
    7. art. 102 alin. (3) - Guvernul - rolul și structura;
    8. art. 105 alin. (2) - Incompatibilitățile cu funcția de membru al Guvernului;
    9. art. 117 alin. (3) - Înființarea de autorități administrative autonome;
    10. art. 118 alin. (2) și (3) - Structura sistemului național de apărare, pregătirea populației, a economiei și a teritoriului pentru apărare, statutul cadrelor militare și reglementări similare referitoare la celelalte componente ale forțelor armate;
    11. art. 120 alin. (2) - Raporturile cetățenilor aparținând unei minorități naționale cu serviciile publice deconcentrate în unitățile administrativ-teritoriale, unde respectivele minorități au o pondere semnificativă, în ceea ce privește utilizarea limbii materne;
    12. art. 126 alin. (4) și (5) - Compunerea Înaltei Curți de Casație și Justiție, regulile de funcționare ale acesteia și înființarea de instanțe judecătorești specializate în anumite materii;
    13. art. 142 - Curtea Constituțională.

*) Declarat neconstituțional, în ceea ce privește referirea la art. 55 alin. (3) din Constituția României, republicată, prin Decizia Curții Constituționale nr. 602 din 14 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 18 noiembrie 2005; și-a încetat efectele juridice în data de 2 ianuarie 2006, conform art. 147 alin. (1) din Constituția României, republicată.

(9) Potrivit art. 75 din Constituția României, republicată, se supun spre dezbatere și adoptare Camerei Deputaților, în calitate de Cameră decizională:

  1. toate proiectele de legi și propunerile legislative de nivelul legilor ordinare, altele decât cele pentru ratificarea tratatelor internaționale sau a altor acorduri internaționale, precum și a măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestora;
  2. proiectele legilor organice prevăzute în Constituția României, republicată, la:
    1. art. 3 alin. (2) - Frontierele țării;
    2. art. 5 alin. (1) - Dobândirea și pierderea cetățeniei române;
    3. art. 12 alin. (4) - Simboluri naționale;
    4. art. 16 alin. (4) - Dreptul cetățenilor Uniunii Europene de a alege și de a fi aleși în autoritățile publice locale;
    5. art. 44 alin. (2) - Dreptul de proprietate privată;
    6. art. 52 alin. (2) - Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică;
    7. *) art. 63 alin. (1) - Prelungirea mandatului Parlamentului;
    8. *) art. 70 alin. (1) - Jurământul deputaților și senatorilor;
    9. art. 73 alin. (3) - Categorii de legi:
      • lit. a) - sistemul electoral, organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente;
      • lit. b) - organizarea, funcționarea și finanțarea partidelor politice;
      • lit. d) - Organizarea și desfășurarea referendumului;
      • lit. f) - regimul stării de mobilizare parțială sau totală a forțelor armate și al stării de război;
      • lit. g) - regimul stării de asediu și al stării de urgență;
      • lit. h) - infracțiunile, pedepsele și regimul executării acestora;
      • lit. i) - acordarea amnistiei sau a grațierii colective;
      • lit. j) - statutul funcționarilor publici;
      • lit. m) - regimul juridic general al proprietății și al moștenirii;
      • lit. p) - regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială;
      • lit. r) - statutul minorităților naționale din România;
      • lit. s) - regimul general al cultelor;
    10. art. 83 alin. (3) - Prelungirea mandatului Președintelui;
    11. art. 123 alin. (3) - Atribuțiile prefectului;
    12. art. 125 alin. (2) - Statutul judecătorilor în raport cu Consiliul Superior al Magistraturii;
    13. art. 128 alin. (2) - Folosirea limbii materne și a interpretului în fața instanțelor judecătorești de către cetățenii români aparținând minorităților naționale;
    14. art. 136 alin. (3), (4) și (5) - Obiectul exclusiv al proprietății publice, darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică, inviolabilitatea proprietății private;
    15. art. 141 - Consiliul Economic și Social.

*) Declarat neconstituțional prin Decizia Curții Constituționale nr. 602 din 14 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 18 noiembrie 2005; și-a încetat efectele juridice în data de 2 ianuarie 2006, conform art. 147 alin. (1) din Constituția României, republicată.

(10) Proiectele de legi se înaintează Camerei Deputaților însoțite de avizul Consiliului Legislativ.

Art. 93. - Proiectele de legi, propunerile legislative și proiectele de hotărâri ale Camerei Deputaților se distribuie deputaților după prezentarea lor la Biroul permanent.

Art. 94. - (1) La începutul fiecărei ședințe în plenul Camerei Deputaților, președintele de ședință va anunța că a fost realizată distribuirea către deputați a documentelor prevăzute la alin. (2) și

(3), pentru informarea acestora.

(2) La casetele deputaților se vor distribui programul de lucru, ordinea de zi, informarea privind proiectele de legi, propunerile legislative și proiectele de hotărâri ale Camerei Deputaților. Informarea va cuprinde titlul, inițiatorul, comisiile sesizate în fond și comisiile ce vor întocmi aviz, precum și termenele de depunere a raportului și a amendamentelor.

(3) Tot la casetele deputaților se vor distribui lista rapoartelor ce au fost întocmite de comisiile sesizate în fond în ordinea cronologică a depunerii lor la Biroul permanent, lista proiectelor de legi și a propunerilor legislative ce au fost adoptate de cele două Camere și pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale, conform legii, lista conținutului fiecărui Monitor Oficial al României și textele integrale ale moțiunilor simple și de cenzură.

(4) Conținutul documentelor prevăzute la alin. (1) și (2) este imprimat prin grija personalului de specialitate al Camerei Deputaților, la solicitarea expresă a deputaților. Accesarea acestor documente se va putea face și de la cabinetele deputaților din circumscripții care vor fi conectate la baza de date a Camerei Deputaților.

Art. 95. - Proiectele de legi, propunerile legislative, precum și proiectele de hotărâri ale Camerei prevăzute la art. 94 se trimit de îndată de Biroul permanent spre dezbatere și avizare comisiilor permanente competente, cu respectarea prevederilor art. 92, după caz.

Art. 96. - (1) Inițiatorul proiectului sau al propunerii legislative poate să își retragă proiectul sau propunerea până la aprobarea ordinii de zi pe care a fost înscris.

(2) În cazul în care o propunere legislativă aparține mai multor inițiatori, este necesar acordul scris al tuturor inițiatorilor pentru retragerea respectivei propuneri.

Art. 97. - (1) După examinarea și dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative, comisia permanentă sau comisiile permanente sesizate în fond întocmesc, în termenul stabilit, un raport.

(2) Raportul comisiei sesizate în fond va propune adoptarea, adoptarea cu modificări ori respingerea proiectului de lege sau a propunerii legislative și va cuprinde amendamentele admise și amendamentele respinse, cu menționarea autorilor acestora, avizele celorlalte comisii, referiri la modul cum s-au soluționat propunerile cuprinse în avizul Consiliului Legislativ, referiri cu privire la punctul de vedere al Guvernului, dacă există implicații financiare asupra bugetului de stat sau asupra bugetului asigurărilor sociale de stat, alte avize, dacă este cazul, precizări cu privire la articolele care intră în competența decizională a Camerei Deputaților, respectiv a Senatului, în cazul în care Camera Deputaților este Cameră decizională, iar în situația proiectelor de legi privind aprobarea sau respingerea ordonanțelor se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanței.

(3) Raportul se transmite Biroului permanent, care va asigura multiplicarea și difuzarea acestuia Guvernului, deputaților și inițiatorilor, cu respectarea termenului prevăzut la art. 69 alin. (2).

(4) În situația prevăzută la art. 105 alin. (3) comisia va întocmi un raport care va cuprinde propunerea de adoptare ori adoptare cu modificări a proiectului sau a propunerii legislative.

Art. 98. - Proiectele și propunerile legislative avizate potrivit art. 95-97 se supun dezbaterii Camerei în succesiunea prevăzută pe ordinea de zi aprobată, în condițiile regulamentului.

Art. 99. - (1) Deputații, grupurile parlamentare sau Guvernul, sub semnătura unui membru al Guvernului, au dreptul de a prezenta amendamente la comisia sesizată în fond, în termenele stabilite de art. 65 alin. (4).

(2) Pentru propunerile legislative elaborate de o comisie parlamentară specială amendamentele se depun la acea comisie în termen de 7 zile de la anunțarea în plenul Camerei Deputaților. În aceeași zi cu anunțarea în plen propunerea legislativă se comunică Guvernului. După expirarea termenului de depunere a amendamentelor, comisia este obligată în termen de 5 zile să întocmească un raport suplimentar asupra acestora, care se va difuza deputaților. Numai după împlinirea acestui termen propunerea legislativă poate fi înscrisă pe ordinea de zi.

(3) Amendamentele formulate de către deputați se depun în scris, motivat și sub semnătura inițiatorului, la comisia sesizată în fond, cu precizarea, dacă este cazul, a grupului parlamentar din care face parte.

(4) Amendamentele Guvernului se depun numai sub semnătura unui membru al Guvernului la Biroul permanent și vor fi transmise comisiei sesizate în fond.

(5) Data depunerii amendamentului este data înregistrării sale la comisie sau la Biroul permanent, după caz, unde se va ține o evidență specială a tuturor amendamentelor primite. La cerere, se va elibera autorului o dovadă că amendamentul a fost primit.

(6) Comisia sesizată în fond sau, după caz, comisia specială se pronunță asupra tuturor amendamentelor înregistrate, cu respectarea termenului prevăzut la alin. (1) sau (2). Numai în cazul în care consideră necesar comisia va solicita și avizul unei alte comisii asupra unuia sau mai multor amendamente.

(7) Președintele comisiei sesizate în fond poate solicita punctul de vedere al Consiliului Legislativ cu privire la unele amendamente, punct de vedere care va fi trimis în termenul stabilit de comisie.

(8) Pentru amendamentele orale, prezentate în plen, cu respectarea art. 108 alin. (3), avizul comisiei se dă tot oral de către raportor, la solicitarea președintelui Camerei.

(9) Este interzis președintelui Camerei să supună dezbaterii sau votului un amendament asupra căruia comisia nu s-a pronunțat, cu excepția situației prevăzute la art. 37 lit. c).

Art. 100. - (1) Dezbaterea generală a proiectului de lege sau a propunerii legislative este precedată de prezentarea de către inițiator a motivelor care au condus la promovarea proiectului, precum și a raportului comisiei permanente de către președintele acesteia sau de un raportor desemnat de comisie.

(2) Președintele comisiei, raportorul și membrii acesteia pot fi asistați pe toată perioada dezbaterilor de experți parlamentari din cadrul Camerei Deputaților.

Art. 101. - Pentru dezbaterea generală a proiectului sau a propunerii legislative fiecare grup parlamentar poate să desemneze un singur reprezentant. Președintele Camerei dă cuvântul reprezentanților grupurilor parlamentare în ordinea înscrierii. El poate propune Camerei limitarea timpului destinat dezbaterii generale.

Art. 102. - Inițiatorul proiectului sau al propunerii legislative, președintele comisiei sesizate în fond sau raportorul acestei comisii are dreptul să ia cuvântul înainte de încheierea dezbaterii generale.

Art. 103. - În faza dezbaterii generale a proiectului sau a propunerii legislative nu pot fi propuse amendamente.

Art. 104. - (1) Dacă prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea proiectului, a propunerii legislative sau a proiectului de hotărâre a Camerei Deputaților, după încheierea dezbaterii generale președintele cere Camerei să se pronunțe prin vot.

(2) Votul cu privire la propunerea de respingere poate fi dat și într-o ședință specială de vot.

(3) În cazul în care Camera Deputaților nu este de acord cu propunerea de respingere, dezbaterea pe articole se va face într-o ședință ulterioară conform ordinii de zi, urmând să fie luate în considerare amendamentele depuse la comisia sesizată în fond și care sunt înscrise în raport ca amendamente respinse, procedura finalizându-se cu propunerea de adoptare a respectivei inițiative ori hotărâri a Camerei Deputaților, sau președintele va trimite spre reexaminare proiectul comisiei sesizate în fond, cu stabilirea termenului pentru un nou raport.

Art. 105. - (1) În situația ordonanțelor se supune la vot proiectul de lege de aprobare a ordonanței, dacă prin ultimul raport al comisiei sesizate în fond se propune aprobarea sau aprobarea cu modificări a acesteia. În cazul în care comisia sesizată în fond propune respingerea ordonanței se va supune votului proiectul legii de respingere a ordonanței.

(2) După dezbaterea ultimului raport întocmit, dacă plenul Camerei nu reușește să adopte proiectul de lege referitor la ordonanță, în condițiile în care Camera Deputaților este Cameră decizională, respectivul proiect se va rediscuta în sesiunea următoare pornind de la forma cu care Camera a fost sesizată inițial pe baza ultimului raport întocmit de comisia sesizată în fond.

(3) În cazul în care competența decizională aparține Senatului și se va constata că plenul Camerei nu a reușit să se pronunțe asupra ordonanței de urgență, se vor aplica prevederile art. 115 alin. (5) din Constituția României, republicată.

Art. 106. - Camera Deputaților trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse.

Art. 107. - (1) La discutarea articolelor la care s-au făcut amendamente deputații pot lua cuvântul pentru a-și exprima punctul de vedere. De asemenea, pot lua cuvântul reprezentantul Guvernului sau al inițiatorului și raportorul comisiei sesizate în fond.

(2) Luarea de cuvânt a unui deputat cu privire la un text ce urmează să fie supus votului Camerei Deputaților are, de regulă, durata de 5 minute. La începutul dezbaterii proiectului de lege sau a propunerii legislative se poate stabili și altă durată a intervenție. După luările de cuvânt ale deputaților asupra unui anumit text pot lua cuvântul inițiatorul proiectului și raportorul comisiei sesizate în fond.

(3) Președintele de ședință poate supune spre aprobare sistarea discuțiilor la articolul dezbătut.

Art. 108. - (1) Discutarea articolelor începe cu amendamentele depuse la comisii, admise și respinse.

(2) În cursul dezbaterilor deputații, Guvernul sau grupurile parlamentare pot pune în discuție amendamentele respinse de comisia sesizată în fond sau amendamentele depuse la comisie, în conformitate cu prevederile prezentului regulament.

(3) În plenul Camerei se pot formula amendamente de corelare tehnico-legislativă, gramaticale sau lingvistice. Amendamentele se depun în scris la președintele de ședință și la raportorul comisiei sesizate în fond.

(4) În plenul Camerei nu pot fi depuse amendamente de fond.

Art. 109. - Când dezbaterea amendamentelor relevă consecințe importante asupra proiectului de lege sau a propunerii legislative, președintele Camerei Deputaților poate trimite textele în discuție comisiei sesizate în fond, cu stabilirea termenului de prezentare a punctului de vedere. În acest caz autorii amendamentelor au dreptul să fie ascultați în cadrul comisiei. Același drept îl au și reprezentanții Guvernului.

Art. 110. - (1) Discutarea amendamentelor începe cu cele prin care se propune eliminarea unora dintre textele cuprinse în articolul supus dezbaterii și continuă cu cele privind modificarea sau completarea acestuia.

(2) Supunerea la vot a amendamentelor se face în următoarea ordine: în primul rând, se supun votului amendamentele prin care se propune eliminarea unor texte, apoi amendamentele de modificare și/sau de completare propuse de comisia sesizată în fond, urmând amendamentele de modificare și/sau de completare respinse și cuprinse în raportul comisiei și apoi cele de corelare tehnico-legislativă, gramaticale și lingvistice.

(3) Camera se va pronunța prin vot distinct asupra fiecărui amendament, în afară de cazul în care adoptarea unuia exclude acceptarea celorlalte.

(4) Textele articolelor la care nu se formulează amendamente, obiecții și observații se consideră adoptate. Textele articolelor la care s-au formulat amendamente sau asupra cărora s-au făcut obiecții și observații se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți.

(5) Dacă toate amendamentele referitoare la un articol sunt respinse, se supune votului textul inițiatorului sau textul Senatului, în cazul în care Camera Deputaților este Camera decizională.

(6) Rezultatul votului - numărul de voturi pentru, împotrivă și numărul abținerilor - va fi anunțat de președintele de ședință și va fi consemnat în stenogramă.

(7) Articolul în forma rezultată din aprobarea textelor se supune, în integralitate, votului și se aprobă cu votul majorității deputaților prezenți.

Art. 111. - (1) Proiectul de lege sau propunerea legislativă, în forma rezultată din dezbaterea pe articole, se supune Camerei spre adoptare în condițiile existenței cvorumului legal.

(2) Votul final poate avea loc într-o ședință consacrată acestui scop, conform programului de lucru aprobat. În cazul în care până la data ședinței de vot final, stabilită prin ordinea de zi, dezbaterea pe articole nu s-a încheiat, votul final se amână de drept.

(3) Proiectul de lege sau propunerea legislativă la care nu s-au făcut amendamente până la data ședinței de vot se supune direct votului final, după prezentarea de către inițiator a expunerii de motive și de către comisia sesizată în fond a raportului, precum și după audierea punctelor de vedere ale reprezentanților grupurilor parlamentare.

Art. 112. - În cazul prevăzut la art. 37 lit. c) dezbaterea se face potrivit procedurii legislative obișnuite, luându-se în discuție toate amendamentele depuse la comisie în termenul prevăzut de prezentul regulament, precum și cele care se formulează în timpul dezbaterilor, conform art. 108 alin. (3).

Art. 113. - (1) În temeiul art. 75 alin. (1) și (2) din Constituția României, republicată, Camera Deputaților, ca prima Cameră sesizată, se pronunță asupra proiectului de lege sau a propunerii legislative în termen de 45 de zile de la data prezentării la Biroul permanent. Fac excepție codurile și legile de complexitate deosebită, asupra cărora se pronunță în termen de 60 de zile de la data prezentării la Biroul permanent și ordonanțele de urgență, pentru care termenul este de 30 de zile de la data depunerii acestora la Camera Deputaților.

(2) La data expirării termenelor prevăzute la alin. (1) proiectele de legi sau propunerile legislative se consideră adoptate de Camera Deputaților și se trimit Senatului sub semnătura președintelui Camerei Deputaților.

(3) Amendamentele, avizele și, eventual, raportul care nu a fost dezbătut în plen se vor transmite Senatului ca material documentar.

Art. 114. - Dispozițiile art. 93-112 sunt aplicabile și pentru proiectele de legi primite din partea Senatului, când acesta este prima Cameră sesizată, Camera Deputaților fiind Cameră decizională.

SECȚIUNEA a 4-a
Procedura de urgență

Art. 115. - (1) La cererea inițiatorului, la propunerea Biroului permanent sau a unui grup parlamentar, Camera Deputaților poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative în procedură de urgență.

(2) Cererea inițiatorului, propunerile Biroului permanent și ale grupurilor parlamentare se supun aprobării Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

(3) Proiectele de legi referitoare la armonizarea legislației României cu cea a Uniunii Europene și a Consiliului Europei și cele privind aprobarea sau respingerea ordonanțelor de urgență se supun de drept dezbaterii și adoptării Camerei Deputaților în procedură de urgență.

(4) Procedura de urgență se aplică și în cazul în care Camera Deputaților a adoptat, ca primă Cameră sesizată, o prevedere din proiectul de lege care intră în competența sa decizională, neînsușită de Senat și retrimisă pentru o nouă dezbatere, precum și în cazul în care Senatul, în calitate de Cameră decizională, a adoptat, într-un proiect de lege, o prevedere pentru care competența decizională aparține Camerei Deputaților. Decizia Camerei Deputaților este definitivă.

Art. 116. - (1) Deputații, grupurile parlamentare sau Guvernul pot prezenta amendamente în scris, motivate, care se trimit comisiei sesizate în fond, în termenele stabilite la art. 65 alin. (4) de la aprobarea procedurii de urgență. Avizul Consiliului Legislativ se va trimite comisiei sesizate în fond, conform legii pentru procedura de urgență.

(2) Termenul de depunere a raportului se stabilește de Biroul permanent.

Art. 117. - Biroul permanent, după primirea raportului comisiei sesizate în fond, înscrie cu prioritate în proiectul ordinii de zi proiectul de lege, propunerea legislativă sau prevederile la care se face referire în art. 115 alin. (4).

Art. 118. - (1) În faza dezbaterii generale, fiecare grup parlamentar poate interveni o singură dată, iar durata luării de cuvânt a reprezentantului nu poate depăși 5 minute.

(2) După epuizarea dezbaterilor generale, președintele Camerei va solicita președintelui comisiei sesizate în fond sau raportorului acesteia, după caz, propuneri cu privire la timpul necesar dezbaterii raportului. Durata propusă se va supune aprobării plenului Camerei și se va trece la dezbaterea pe articole.

Art. 119. - La discutarea fiecărui articol la care s-au făcut amendamente se aplică procedura de dezbatere prevăzută la art. 107-114. În timpul dezbaterilor nu pot fi făcute amendamente.

Art. 120. - (1) Dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative în procedură de urgență nu poate depăși durata de timp aprobată de Cameră, la propunerea președintelui acesteia, după consultarea biroului comisiei sesizate în fond.

(2) În situația în care timpul de dezbatere aprobat s-a epuizat, dezbaterea se încheie și președintele Camerei supune votului fiecare amendament cuprins în raportul comisiei sesizate în fond și fiecare articol amendat, fără a mai fi permise intervenții, după care se va proceda la votarea finală, care poate fi și într-o ședință specială de vot.

SECȚIUNEA a 5-a
Procedura de vot

Art. 121. - Legile, hotărârile și moțiunile simple se adoptă de Camera Deputaților prin vot. Legile adoptate de Camera Deputaților pot fi legi constituționale, legi organice și legi ordinare.

Art. 122. - Orice amendament, alt text legislativ sau cerere ce urmează să fie aprobată se consideră adoptată dacă, la solicitarea președintelui Camerei, nu există obiecție.

Art. 123. - (1) Votul deputatului este personal. El poate fi deschis sau secret.

(2) Votul deschis se exprimă prin mijloace electronice, ridicarea mâinii sau prin apel nominal. Votul deschis se exprimă, de regulă, prin mijloace electronice. Celelalte modalități de vot deschis se aprobă de Cameră, la propunerea președintelui de ședință sau a unui lider de grup.

(3) Votul prin mijloace electronice, prin ridicarea mâinii sau prin apel nominal are următoarele semnificații: "pentru", "contra" sau "abținere". Dacă un lider de grup contestă corectitudinea numărării voturilor și dacă plenul Camerei aprobă reluarea votului, președintele va realiza aceasta prin modalitatea de vot aprobată de Cameră.

(4) Votul secret se exprimă prin buletine de vot, prin bile sau prin mijloace electronice.

(5) Votul este, de regulă, deschis. Votul este secret în următoarele situații: în cazul în care prin regulament se stabilește astfel și în cazul în care la propunerea președintelui de ședință sau a unui lider de grup Camera hotărăște în acest sens.

(6) În cazul votului secret exprimat prin buletine de vot sau bile, se constituie o comisie de numărare și validare a voturilor, formată din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar, asistată de cei 2 secretari de ședință.

Art. 124. - (1) Ori de câte ori votul prin mijloace electronice este deschis, acesta se introduce pentru fiecare parlamentar pe site-ul Camerei Deputaților, în cazul votului final sau atunci când plenul Camerei hotărăște în mod expres.

(2) Voturile deschise exprimate de fiecare deputat în Biroul permanent privind hotărârile acestuia și în comisiile parlamentare, în cazul votului pentru adoptarea raportului, se consemnează în stenogramă sau, după caz, în procesul-verbal de ședință.

Art. 125. - (1) Votul prin apel nominal se desfășoară astfel: președintele explică obiectul votării și sensul cuvintelor: "pentru", "contra" și "abținere"; unul dintre secretari dă citire numelui și prenumelui deputaților; fiecare deputat răspunde: "pentru", "contra" sau "abținere".

(2) După terminarea apelului se repetă numele și prenumele deputaților care nu au răspuns.

Art. 126. - Votul prin bile se desfășoară astfel: în fața președintelui Camerei Deputaților se așază o urnă albă și una neagră. Deputații vin pe rând la urne, după ce primesc de la secretari câte două bile, una albă și una neagră, pe care le introduc în cele două urne. Bila albă introdusă în urna albă și bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot "pentru", iar bila neagră introdusă în urna albă și bila albă introdusă în urna neagră înseamnă vot "contra"; pentru "vot nul", ambele bile se introduc în urna neagră. Biroul permanent hotărăște asupra mijloacelor prin care se asigură caracterul secret al votului.

Art. 127. - (1) Votul prin mijloace electronice se realizează prin conectarea unuia dintre contactele care reprezintă "vot pentru", "vot împotrivă" sau "abținere". Rezultatul votului electronic se afișează prin dispoziția președintelui de ședință. În cazul în care președintele de ședință, asistat de cei 2 secretari, constată existența unor defecțiuni în conectarea circuitelor, acesta solicită plenului repetarea votului prin altă procedură. Sesizarea unor astfel de defecțiuni poate fi realizată și de un lider de grup.

(2) Dispozitivul care permite deputatului accesul la mijloacele electronice de vot este personal. Utilizarea acestuia de către un alt deputat este interzisă. Nerespectarea interdicției atrage aplicarea sancțiunii prevăzute la art. 213 alin. (1) lit. e).

Art. 128. - (1) În cazul votului cu buletine de vot, pe buletin se trec numele și prenumele candidaților, funcțiile pentru care aceștia candidează și, după caz, grupul parlamentar din care fac parte sau care i-a propus.

(2) Exprimarea votului pentru numiri pe funcții se face prin vot cu buletine de vot, cu excepția cazurilor în care prin lege sau prin regulament se prevede o altă procedură de vot.

(3) Deputatul votează "pentru", lăsând neatinse pe buletinul de vot numele și prenumele persoanei propuse; el votează "contra", tăind numele și prenumele persoanei propuse.

(4) Buletinele de vot se introduc în urne.

(5) Sunt nule buletinele de vot care nu corespund modelului prezentat, cele care nu poartă ștampila de control și cele pe care numărul candidaților ale căror nume nu au fost tăiate depășește numărul funcțiilor pentru care se face alegerea.

Art. 129. - (1) Legile constituționale se adoptă cu votul unei majorități de cel puțin două treimi din numărul deputaților.

(2) Legile organice și hotărârile privind Regulamentul Camerei Deputaților se adoptă cu votul majorității deputaților.

(3) Legile ordinare și hotărârile luate în procesul legiferării se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți, în condițiile existenței cvorumului legal.

(4) În cazurile în care Constituția României, republicată, sau regulamentul prevede o majoritate de voturi de cel puțin două treimi și președintele constată în prealabil imposibilitatea întrunirii majorității prevăzute, amână votul, stabilind ziua și ora desfășurării acestuia. O nouă amânare a votului nu poate depăși 30 de zile.

(5) În măsura în care prezentul regulament nu dispune altfel, celelalte acte ale Camerei Deputaților se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți.

(6) Înainte de votare președintele poate cere verificarea cvorumului prin apel nominal, prin mijloace electronice sau prin numărare de către secretari. Deputații care nu își exercită dreptul de vot, dar care au fost prezenți în sala de ședințe, intră în numărul regulamentar de stabilire a cvorumului.

(7) Dacă în sala de ședințe nu se află majoritatea deputaților, președintele amână votarea până la întrunirea cvorumului legal.

Art. 130. - (1) În caz de paritate de voturi votul se repetă.

(2) Președintele Camerei își exprimă votul după cel al deputaților prezenți.

Art. 131. - În cursul votării nu se poate acorda deputaților dreptul de a lua cuvântul, cu excepția cazurilor care vizează derularea procedurii de vot secret.

Art. 132. - Proiectele de legi și propunerile legislative respinse de Camera Deputaților în calitate de Cameră decizională nu pot fi readuse în discuția acesteia în cursul aceleiași sesiuni, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 104.

Art. 133. - (1) Proiectele de legi și propunerile legislative adoptate sau respinse de Camera Deputaților ca primă Cameră sesizată se semnează de președintele acesteia.

(2) Proiectele de legi și propunerile legislative adoptate sau respinse de Camera Deputaților ca primă Cameră sesizată se înaintează Senatului, în calitate de Cameră decizională, cu menționarea prevederilor care țin de competența decizională a Camerei Deputaților, dacă este cazul. Guvernul va fi înștiințat despre aceasta.

(3) Legea adoptată de Camera Deputaților cu privire la care Senatul s-a pronunțat ca primă Cameră sesizată ori, după caz, în calitate de Cameră decizională pentru unele prevederi, semnată de președintele Camerei Deputaților și de președintele Senatului, se comunică, cu 5 zile înainte de a fi trimisă spre promulgare, Guvernului, Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și Avocatului Poporului și se depune la secretarul general al Camerei Deputaților și la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării dreptului de sesizare a Curții Constituționale. Dacă legea este adoptată în procedură de urgență, termenul este de două zile.

(4) Data la care legea adoptată a fost depusă la secretarul general al Camerei Deputaților se comunică deputaților, în termen de 24 de ore de la depunere.

(5) După împlinirea termenelor prevăzute la alin. (3) legea se trimite, sub semnătura președintelui Camerei Deputaților, Președintelui României în vederea promulgării.

Art. 134. - (1) În cazurile de neconstituționalitate constatate potrivit art. 146 lit. a) din Constituția României, republicată, Camera Deputaților reexaminează prevederile respective, dacă aceasta a fost prima Cameră sesizată, în vederea punerii lor de acord cu decizia Curții Constituționale, pe baza raportului Comisiei juridice, de disciplină și imunități. Aceeași procedură se aplică și pentru cazul în care prevederile respective sunt trimise de la Senat în calitate de primă Cameră sesizată.

(2) Raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități va cuprinde propuneri pentru eliminarea sau modificarea prevederilor declarate neconstituționale prin decizia Curții Constituționale. Raportul comisiei se dezbate conform prevederilor art. 99-112. Cu prilejul reexaminării, Camera Deputaților va efectua corelările tehnico-legislative necesare, iar după adoptarea prevederilor reexaminate, acestea se trimit Senatului.

(3) În cazul sesizării neconstituționalității tratatelor sau altor acorduri internaționale depuse la Parlament pentru ratificare, potrivit art. 146 lit. b) din Constituția României, republicată, procedura parlamentară se întrerupe și se reia după publicarea deciziei Curții Constituționale.

(4) În cazurile de neconstituționalitate constatate potrivit art. 146 lit. b) din Constituția României, republicată, Camera Deputaților nu poate ratifica tratatul sau acordul internațional declarat ca fiind neconstituțional.

(5) În cazurile de neconstituționalitate constatate potrivit art. 147 alin. (1) din Constituția României, republicată, dispozițiile declarate neconstituționale din legi, din regulamente și din ordonanțele aprobate prin lege își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale, termen pe durata căruia aceste dispoziții sunt suspendate de drept. În vederea punerii de acord a acestor prevederi cu dispozițiile Constituției României, Camera ca reexamina textele declarate neconstituționale pe baza raportului Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

(6) Reexaminarea textelor declarate neconstituționale se face mai întâi de prima Cameră sesizată.

Art. 135. - (1) Reexaminarea legii de către Camera Deputaților, în urma cererii făcute de Președintele României în temeiul art. 77 alin. (2) din Constituția României, republicată, va avea loc în cel mult 30 de zile de la primirea cererii. Reexaminarea legii se efectuează mai întâi de Camera Deputaților dacă aceasta a fost prima Cameră sesizată.

(2) Cererea Președintelui României privind reexaminarea unei legi va fi examinată de comisia permanentă sesizată în fond cu proiectul de lege sau cu propunerea legislativă; aceasta va întocmi un raport în care va face propuneri cu privire la obiecțiile formulate în cererea de reexaminare.

(3) Raportul comisiei împreună cu cererea de reexaminare se supun dezbaterii Camerei Deputaților după regulile procedurii legislative.

Art. 136. - În cazul în care este necesară o mediere, aceasta se va realiza conform prevederilor regulamentare, iar raportul comisiei de mediere va fi înscris pe ordinea de zi a Camerei, urmându-se procedura prevăzută la art. 86-110.

Art. 137. - (1) Raportul comisiei de mediere se dezbate în fiecare Cameră.

(2) Se supun la vot, potrivit procedurii de dezbatere pe articole a legii, numai soluțiile propuse de comisia de mediere care sunt diferite de cele adoptate inițial de Cameră. În toate cazurile raportul comisiei de mediere se aprobă cu majoritatea de voturi necesară pentru adoptarea legii în forma finală. Rapoartele comisiilor de mediere se aprobă în ședințele consacrate votului final asupra proiectelor de lege.

(3) Dacă deputații și senatorii își însușesc textul legii în forma propusă de comisia de mediere, se va proceda conform art. 133 alin. (3).

Art. 138. - În cazul în care comisia de mediere nu ajunge la un acord cu privire la problemele aflate în divergență sau dacă una dintre Camere nu aprobă raportul comisiei de mediere, în tot sau în parte, se aplică prevederile art. 83.

SECȚIUNEA a 6-a
Desfășurarea ședinței Camerei Deputaților

Art. 139. - Ședințele Camerei Deputaților sunt publice și se difuzează on-line, în afara cazurilor în care, la cererea președintelui sau a unui grup parlamentar, se hotărăște, cu votul majorității deputaților prezenți, ca anumite ședințe să fie secrete.

Art. 140. - (1) La ședințele publice ale Camerei Deputaților pot asista diplomați, reprezentanți ai presei, radioului și televiziunii, precum și alți invitați, pe baza acreditării sau a invitației semnate de secretarul general al Camerei, în condițiile stabilite de Biroul permanent. Cetățenii pot asista la lucrările Camerei pe baza unor permise de acces distribuite la cerere, în ordinea solicitării de către cei interesați, în limita locurilor disponibile în lojele destinate publicului.

(2) Membrii Guvernului sau reprezentanții acestora au acces la lucrările Camerei. Dacă li se solicită participarea, prezența lor devine obligatorie.

(3) La dezbaterea proiectelor de legi inițiate de Guvern participă în mod obligatoriu, sub sancțiunea retragerii proiectului de pe ordinea de zi, ministrul de resort sau secretarul de stat pentru relația cu Parlamentul din ministerul respectiv.

(4) Persoanele care asistă la ședință trebuie să păstreze liniștea și să se abțină de la orice manifestare de aprobare sau dezaprobare, în caz contrar fiind eliminate din sală de către forța publică pusă la dispoziția președintelui.

(5) Președintele Camerei, la cererea unui deputat sau din proprie inițiativă, poate să facă declarații oficiale, cu consultarea Camerei, cu privire la informațiile vădit inexacte (inclusiv omisiuni, deformări etc.) privind lucrările Camerei sau asupra comentariilor, care ar putea aduce atingere imaginii instituției parlamentare.

(6) Direcția pentru comunicare, presă și relații publice a Camerei Deputaților va prezenta zilnic o revistă a presei membrilor Biroului permanent, liderilor grupurilor parlamentare și președinților comisiilor permanente.

Art. 141. - (1) Deputații sunt obligați să fie prezenți la lucrările Camerei și să se înscrie pe lista de prezență, ținută de unul dintre secretari.

(2) Deputatul care nu poate lua parte la ședință din motive obiective va trebuie să informeze printr-o motivație scrisă, avizată de liderul de grup, Biroul permanent, menționând cauzele care îl împiedică să participe.

(3) Deputatului care nu își poate motiva absența i se reține din indemnizația lunară, pentru fiecare zi de absență, o sumă de bani ce reprezintă a 21-a parte din indemnizația lunară, la care se adaugă diurna de deplasare.

Art. 142. - (1) Deputații își desfășoară activitatea săptămânal în plen, în comisii, în grupurile parlamentare și în birourile parlamentare din circumscripții. De regulă, a 5-a și a 6-a zi din săptămână sunt rezervate activității în circumscripțiile electorale în care deputații au fost aleși.

(2) La propunerea Biroului permanent, cu aprobarea Comitetului liderilor grupurilor parlamentare, programul de lucru poate fi modificat.

(3) La solicitarea motivată a președintelui de ședință sau a unui lider de grup parlamentar, făcută la începutul unei ședințe de lucru în plen, ordinea de zi sau programul de lucru se poate modifica prin aprobarea Camerei.

Art. 143. - (1) Ședința Camerei Deputaților este deschisă de președintele Camerei Deputaților. În lipsa președintelui, acesta este înlocuit de unul dintre vicepreședinți, prin rotație.

(2) Președintele de ședință este obligat să precizeze dacă este întrunit cvorumul legal, să anunțe ordinea de zi și programul de lucru.

(3) Președintele este asistat obligatoriu de 2 secretari stabiliți prin rotație, din care unul, de regulă, este din opoziție.

Art. 144. - (1) Camera Deputaților adoptă legi, hotărâri și moțiuni simple în prezența majorității deputaților.

(2) În cadrul procedurii legislative prevederile alin. (1) se aplică numai la votul pentru adoptarea legii în ansamblul ei, precum și atunci când, potrivit prevederilor prezentului regulament, se supune la vot respingerea proiectului de lege sau a propunerii legislative.

(3) Verificarea întrunirii cvorumului se dispune numai la ședințele de vot final de către președinte, imediat înaintea votării, din proprie inițiativă ori la cererea liderului unui grup parlamentar.

(4) În cazul în care cvorumul nu este întrunit, ședința se suspendă, iar președintele va comunica data și ora reluării lucrărilor. Reluarea lucrărilor se face și prin derogare de la ordinea de zi aprobată, cu respectarea succesiunii stabilite prin aceasta.

(5) Președintele Camerei Deputaților poate dispune ca toți deputații aflați în sediul Camerei să se prezinte la vot, sub sancțiunea considerării lor ca absenți, cu toate consecințele ce decurg din aceasta.

Art. 145. - Președintele Camerei sau vicepreședintele care îl înlocuiește conduce dezbaterile, asigură menținerea ordinii de zi în timpul dezbaterilor și respectarea regulamentului.

Art. 146. - (1) Secretarii întocmesc liste cu deputații care se înscriu la cuvânt.

(2) Deputații vor lua cuvântul în ordinea înscrierii pe listă, cu încuviințarea președintelui Camerei.

(3) Miniștrilor prezenți în Cameră li se poate da cuvântul în orice fază a dezbaterilor, ori de câte ori solicită acest lucru.

Art. 147. - Nimeni nu poate lua cuvântul decât dacă îi este dat de președinte. Persoanele care iau cuvântul în Cameră vorbesc de la tribuna acesteia sau din alt loc unde există instalat un microfon.

Art. 148. - (1) La propunerea președintelui de ședință sau a liderului unui grup parlamentar, plenul Camerei Deputaților, prin vot, are dreptul să limiteze durata luărilor de cuvânt în funcție de obiectul dezbaterilor.

(2) Deputații și celelalte persoane care iau cuvântul sunt obligați să se refere exclusiv la chestiunea pentru discutarea căreia s-au înscris la cuvânt, cu excepția declarațiilor politice, care sunt făcute în intervalul de timp alocat acestora, conform programului. În caz contrar, președintele le atrage atenția și, dacă nu se conformează, le retrage cuvântul și întrerupe microfonul.

Art. 149. - (1) În afara dezbaterilor legislative sau politice care se desfășoară în Cameră, conform ordinii de zi, un deputat poate solicita să i se dea cuvântul pentru probleme de procedură, pentru un drept la replică sau pentru a comunica plenului probleme de ordin personal.

(2) Când un deputat solicită cuvântul pentru probleme de procedură sau pentru dreptul la replică, președintele este obligat să-i acorde cuvântul imediat.

(3) Un deputat poate solicita cuvântul pentru probleme de procedură numai în cazul în care consideră că în acel moment al dezbaterilor au fost încălcate anumite prevederi ale regulamentului, prevederi la care va face referire în intervenția sa.

(4) Un deputat poate cere dreptul la replică în situația în care, la adresa sa, în acel moment al dezbaterilor, s-au făcut afirmații incorecte sau ofensatoare de la microfonul Camerei Deputaților. Dreptul la replică va fi formulat într-un mod care să nu genereze un nou drept la replică.

(5) Un deputat poate solicita cuvântul pentru a expune o problemă cu caracter personal, care are legătură cu calitatea sa de deputat, iar președintele îi va acorda cuvântul la începutul sau la sfârșitul ședinței în plen.

(6) Luările de cuvânt făcute în conformitate cu prevederile alin. (3), (4) și (5) nu vor depăși două minute.

Art. 150. - (1) Președintele de ședință sau liderul unui grup parlamentar poate cere încheierea dezbaterii unei probleme puse în discuția Camerei.

(2) Propunerea de încheiere a dezbaterii se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți.

Art. 151. - (1) Este interzisă proferarea de insulte sau calomnii atât de la tribuna Camerei, cât și din sala de ședințe a plenului sau a comisiilor.

(2) Se interzice dialogul între vorbitorii aflați la tribună și persoanele aflate în sală.

Art. 152. - Președintele de ședință cheamă la ordine pe deputații care tulbură dezbaterile sau creează dezordine. El poate întrerupe ședința când tulburarea persistă și poate dispune eliminarea din sală a persoanelor care împiedică în orice mod desfășurarea normală a lucrărilor.

Art. 153. - (1) Dezbaterile din ședințele Camerei Deputaților se înregistrează prin mijloace electronice și se stenografiază.

(2) Stenogramele se introduc pe site-ul Camerei Deputaților și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, în cel mult 10 zile, cu excepția celor privitoare la ședințele secrete.

(3) Sintezele lucrărilor Biroului permanent și ale ședințelor comisiilor se publică pe site-ul Camerei Deputaților în cel mult 10 zile, cu excepția ședințelor secrete.

(4) Deputații au dreptul de a verifica exactitatea stenogramei, prin confruntarea ei cu înregistrarea electronică, în cel mult 5 zile de la data ședinței.

(5) Până la apariția Monitorului Oficial al României deputații au dreptul de a obține o copie de pe stenogramă.

SECȚIUNEA a 7-a
Procedura privind punerea sub urmărire penală a membrilor Guvernului

Art. 154. - Camera Deputaților are dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului.

Art. 155. - (1) Dezbaterea cererii prevăzute la art. 154 se efectuează pe baza raportului întocmit fie de o comisie permanentă, ca urmare a unei anchete desfășurate în condițiile art. 71, fie de o comisie specială de anchetă constituită în acest scop. Dacă ministrul are și calitatea de deputat, cererea se trimite spre examinare Comisiei juridice, de disciplină și imunități, care va elabora un raport pe care îl înaintează Camerei.

(2) Rapoartele prevăzute la alin. (1) se înscriu cu prioritate în proiectul ordinii de zi.

(3) Cererea se adoptă cu votul a cel puțin două treimi din numărul deputaților.

Art. 156. - În cazul în care Camera Deputaților decide să ceară urmărirea penală, președintele Camerei va adresa ministrului justiției o cerere pentru începerea urmăririi penale, potrivit legii. De asemenea, el îl va înștiința pe Președintele României pentru eventuala suspendare din funcție a membrului Guvernului a cărui urmărire penală a fost cerută.

Art. 157. - Dispozițiile art. 123-153 se aplică în mod corespunzător.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 13 decembrie 2018, 10:56
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro