Home Page
Cauta
CONSTITUȚIA ROMÂNIEI
Limba 
Revizuirea
Constituției României
Sunteți în secțiunea: Prima pagina > Constituția României > Valori ale Legii de revizuire Versiunea pentru printare

PRINCIPALELE VALORI
ale Legii de revizuire a Constituției României

Creează cadrul constituțional adecvat, precum și temeiul juridic pentru integrarea euro-atlantică a țării noastre; armonizează prevederile sale cu reglementările importante ale Uniunii Europene; prevede dreptul cetățenilor români de a alege și de a fi aleși în Parlamentul European. Votând Legea de revizuire cetățenii români și-au manifestat în fapt adeziunea pentru aderarea la N.A.T.O. și integrarea în Uniunea Europeană.

Include principiul separației și echilibrului puterilor: legislativă, executivă și judecătorească.

Consacră unitatea poporului român și solidaritatea cetățenilor săi ca fundament al statului.

Garantează egalitatea de șanse între femei și bărbați pentru ocuparea funcțiilor și demnităților publice.

Stipulează dreptul părților la un proces echitabil, imparțial, într-un termen rezonabil.

Prevede că arestarea preventivă se dispune de judecător și numai în cursul procesului penal pentru cel mult 30 de zile; această perioadă se poate prelungi cu câte cel mult 30 de zile, fără a se depăși 180 de zile.

Transformă Curtea Supremă de Justiție în Înalta Curte de Casație și Justiție, potrivit tradiției sistemului judiciar românesc.

Instituie răspunderea patrimonială a statului pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare de orice fel, prevăzând și răspunderea magistraților care și-au exercitat funcția cu rea credință sau gravă neglijență.

Sporește rolul și importanța Consiliului Superior al Magistraturii ca fiind garantul independenței justiției și include în componența acestuia reprezentanți ai societății civile.

Trece activitatea de cercetare penală a poliției judiciare sub conducerea și supravegherea parchetelor de pe lângă instanțele de judecată.

Prevede acordarea de către stat de burse sociale copiilor și tinerilor proveniți din familii defavorizate și celor instituționalizați.

Garantează accesul la cultură, libertatea persoanei de a accede la valorile culturii naționale și universale.

Recunoaște dreptul oricărei persoane la mediu înconjurător sănătos.

Elimină serviciul militar obligatoriu.

Prevede garantarea și ocrotirea proprietății private, indiferent de titular. Sunt interzise naționalizarea și orice alte măsuri de trecere silită în proprietatea publică a unor bunuri, pe criterii politice, sociale, etnice, religioase și altele.

Prevede asigurarea unei politici naționale de egalitate a șanselor pentru persoanele cu handicap.

Sporește rolul Avocatului Poporului al cărui mandat va fi 5 ani, în loc de 4. Acesta va avea dreptul de a sesiza direct Curtea Constituțională asupra neconstituționalității unor legi.

Realizează o mai bună partajare a competențelor legislative ale fiecărei Camere a Parlamentului, pentru fluidizarea activității de legiferare și eliminarea etapelor de mediere și divergență.

Prevede scăderea numărului de cetățeni care pot promova o inițiativă legislativă de la 250.000 la 100.000.

Restrânge imunitatea parlamentară la voturile sau opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.

Reduce limita de vârstă pentru alegerea în Senat la 33 de ani.

Mărește mandatul Președintelui României la 5 ani și prevede dreptul Președintelui de a sesiza Curtea Constituțională pentru soluționarea conflictelor juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice.

Restrânge posibilitatea Guvernului de a emite ordonanțe de urgență numai la situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată și cu obligația motivării urgenței în cuprinsul ordonanței respective.

Elimină posibilitatea Parlamentului de a anula deciziile de neconstituționalitate a legilor date de Curtea Constituțională.

În afară de stabilirea cadrului juridic pentru integrarea euro-atlantică, prezentăm principalele noutăți și îmbunătățiri aduse Constituției:

În titlul I - Principii generale - la art.1 alin.3, după ce România este definită ca "stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme", s-a adăugat că aceste valori sunt "în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989", pentru a fi marcate în Actul fundamental, vocația noastră democratică istorică, dar și rolul Revoluției. Atât s-a prevăzut, apoi, expres că statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale și are ca fundament unitatea poporului român și solidaritatea cetățenilor săi.

La art. 2, prevederea inițială potrivit căreia "suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative"a fost completată cu precizarea că acestea sunt "constituite prin alegeri libere, periodice și corecte".

Legea de revizuire consacră constituțional patronatele și asociațiile profesionale care, ca și sindicatele, se constituie și își desfășoară activitatea potrivit cu statutele lor, în condițiile legii. Ele vor contribui la apărarea drepturilor și la promovarea intereselor profesionale, economice și sociale ale membrilor lor.

În legătură cu relația dintre dreptul internațional și cel intern se prevede că, în cazul în care un tratat la care România urmează să devină parte cuprinde dispoziții contrare Constituției, ratificarea lui poate avea loc numai după revizuirea Constituției.

O atenție deosebită a fost acordată drepturilor și libertăților cetățenilor în sensul lărgirii sferei acestora și întăririi garanțiilor lor la nivelul celor mai bune standarde europene. Statul român garantează egalitatea de șanse între femei și bărbați pentru ocuparea funcțiilor și demnităților publice. Accesul la aceste funcții și demnități a fost asigurat și pentru românii din diaspora

Pentru creșterea răspunderii în înfăptuirea justiției și pentru asigurarea respectării drepturilor omului în materie jurisdicțională s-a prevăzut că părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil și că jurisdicțiile speciale administrative sunt facultative și gratuite. De asemenea, s-a subliniat că justiția este imparțială.

Referitor la arestarea preventivă, această măsură se poate dispune numai de judecător pe o durată de 30 de zile, care poate fi prelungită cu câte cel mult 30 de zile, fără ca durata totală să depășească un termen rezonabil, dar nu mai mult de 180 de zile. Percheziția se va putea dispune, de asemenea, numai de către judecător.

În domeniul învățământului s-a prevăzut că statul acordă burse sociale de studii copiilor și tinerilor proveniți din familii defavorizate și celor instituționalizați, pentru a li se oferi și acestora șanse egale de pregătire pentru viață în competiția de pe piața muncii.

A fost consacrat constituțional accesul la cultură și s-a precizat expres că libertatea persoanei de a-și dezvolta spiritualitatea și de a accede la valorile culturii naționale și universale nu poate fi îngrădită, statul trebuind să asigure păstrarea identității spirituale, sprijinirea culturii naționale, stimularea artelor, protejarea și conservarea moștenirii culturale, dezvoltarea creativității contemporane, promovarea valorilor culturale și artistice ale României pe plan internațional.

Într-o lume amenințată de poluare se acordă importanța cuvenită respectării dreptului la mediu sănătos, precizându-se că statul recunoaște dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător, echilibrat ecologic, asigurând cadrul legislativ pentru exercitarea acestuia. Totodată, este înscrisă îndatorirea persoanelor fizice și juridice de a proteja și a ameliora mediul înconjurător.

A fost reevaluată organizarea și funcționarea forțelor armate, prin eliminarea serviciului militar obligatoriu.

În materie electorală a fost redusă la 33 de ani vârsta minimă pentru alegea în Senat. S-a prevăzut posibilitatea cetățenilor români de a alege și de a fi aleși în Parlamentul European.

În domeniul proprietății s-a prevăzut expres că proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular; s-a recunoscut românilor din diaspora dreptul de a dobândi terenuri în proprietate prin moștenire legală. În plus au fost interzise naționalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri pe baza apartenenței sociale, etnice, religioase, politice sau de altă natură discriminatorie a titularilor.

În consens cu principiile economiei de piață, se garantează, de asemenea, accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera inițiativă și exercitarea acestora în condițiile legii.

Pentru a crește prestigiul și eficiența instituției Avocatul Poporului în slujba cetățeanului au fost sporite atribuțiile acestuia, inclusiv prin înscrierea dreptului de a contesta legile, înainte de promulgarea acestora, la Curtea Constituțională și de a ridica excepții de neconstituționalitate direct la Curtea Constituțională.

Cum era de așteptat, în Legea de revizuire a Constituției României o pondere apreciabilă au noile reglementări cu privire la Autoritățile publice: Parlamentul, Președintele țării, Guvernul, administrația publică centrală și locală, autoritatea judecătorească. S-a avut în vedere, pe de o parte, definirea mai clară a competențelor acestora, iar, pe de altă parte, aducerea unor noi precizări referitoare la relațiile dintre ele.

În privința Parlamentului a fost simplificată procedura legislativă în vederea eficientizării acesteia și s-au instituit noi prevederi pentru întărirea controlului asupra Executivului.

Pentru fluidizarea activității legislative și eliminarea etapelor medierii și divergențelor s-a prevăzut o mai bună partajare a competențelor legislative ale fiecăreia dintre Camere, asigurându-se o anumită specializare a acestora, dar, în același timp, o mai bună conlucrare între ele. Proiectele legislative vor fi dezbătute și adoptate de ambele Camere, dar, pe rând, fiecare Cameră va avea o competență decizională, în sensul că a doua Cameră sesizată se va pronunța definitiv în domeniul rezervat acesteia. Camera Deputaților va avea în competență decizională, în principal, legile ordinare, în timp ce Senatului îi va reveni ratificarea acordurilor internaționale. Legile organice vor fi împărțite în mod egal, ca importanță și număr, între cele două Camere.

Pentru a încuraja și întări rolul inițiativei legislative populare, numărul cetățenilor care o pot promova a fost scăzut de la 250.000 la cel puțin 100.000.

Controversata problemă a întinderii imunității parlamentare a fost clarificată în sensul că ea va fi limitată numai la fapte în legătură cu voturile sau opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, pentru alte categorii de fapte penale parlamentarii putând fi trimiși în judecată fără aprobarea Camerelor din care fac parte.

Pentru creșterea prestigiului și autorității instituției Președintelui României s-a prevăzut dreptul acestuia de a sesiza Curtea Constituțională pentru soluționarea conflictelor juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice. De asemenea, mandatul Președintelui României a fost prelungit de la 4 la 5 ani.

În legătură cu angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege,pentru a stimula dialogul Guvernului cu Opoziția și pentru a oferi acesteia posibilitatea de a contribui la îmbunătățirea acelui proiect s-a prevăzut posibilitatea Executivului de a accepta, în această procedură, propunerile opoziției atunci când aceasta nu formulează o moțiune de cenzură.

Legea de revizuire dă expresie preocupării ca, în privința ordonanțelor de urgență emise de Guvern să existe reglementări mult mai realiste și restrictive pentru respectarea suveranității legislative a Parlamentului. Guvernul va putea adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația motivării urgenței în cuprinsul acestora. Ordonanțele de urgență nu vor mai putea fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu vor putea afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile, îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale și nu vor putea viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.

Cu privire la administrația publică din unitățile administrativ-teritoriale, s-a prevăzut că pe lângă principiile descentralizării și al autonomiei locale, aceasta se întemeiază și pe principiul deconcentrării serviciilor publice. De asemenea, s-a subliniat că între prefect și celelalte autorități publice locale nu există raporturi de subordonare.

O atenție specială a fost acordată reglementărilor referitoare la Autoritatea judecătorească. Potrivit Constituției revizuite, toți judecătorii numiți de Președintele României vor fi inamovibili, în condițiile legii. Propunerile de numire, precum și promovarea, transferarea și sancționarea judecătorilor sunt de competența Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile legii sale organice.

În structura sistemului judiciar românesc va reapare Înalta Curte de Casație și Justiție. Aceasta va asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, potrivit competenței sale. S-a prevăzut, totodată, ca prin lege organică să poată fi înființate instanțe specializate în anumite materii, cu posibilitatea participării, după caz, a unor persoane din afara magistraturii.

Cetățenii români aparținând minorităților naționale vor avea dreptul să se exprime în limba maternă în fața instanțelor de judecată, în condițiile legii organice. Modalitățile de exercitare a acestui drept, inclusiv prin folosirea de interpreți sau traduceri, se vor stabili astfel încât să nu împiedice buna administrare a justiției și să nu implice cheltuieli suplimentare pentru cei interesați.

Un loc însemnat este acordat Consiliului Superior al Magistraturii definit drept garant al independenței justiției, care va decide în toate problemele fundamentale privitoare la actul de justiție. Pentru prima oară în componența Consiliului Superior al Magistraturii vor intra și reprezentanți ai societății civile.

Pentru întărirea autorității și independenței Curții de Conturi s-a stabilit că în viitor consilierii de conturi vor fi numiți de Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Membrii Curții de Conturi vor fi independenți în exercitarea mandatului lor și vor fi inamovibili pe toată durata acestuia. Ei sunt supuși incompatibilităților prevăzute de lege pentru judecători. Curtea de Conturi se înnoiește cu o treime din consilierii de conturi numiți de Parlament, din 3 în 3 ani, în condițiile prevăzute de legea organică a Curții, iar revocarea membrilor săi poate fi făcută numai de Parlament, în cazurile și condițiile prevăzute de lege.

Trebuie semnalată, de asemenea, consacrarea constituțională a Consiliului Economic și Social ca organ consultativ al Parlamentului și Guvernului în domeniile de specialitate stabilite prin legea sa organică.

Legea de revizuire conferă o dimensiune superioară Curții Constituționale, considerată a fi garantul supremației Constituției.

A fost reconsiderat raportul dintre Curtea Constituțională și Parlament în materie de constituționalitate a actelor juridice adoptate de forul legislativ, textul referitor la deciziile Curții eliminând posibilitatea Parlamentului de a anula deciziile acestei instanțe. Astfel, se prevede că dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept.

* * *

Succinta trecere în revistă a ceea ce aduce nou Legea de revizuire a Constituției României în substanța prevederilor Actului nostru fundamental pune elocvent în lumină câteva necesare constatări. Modificarea Constituției este un act necesar impus atât de mecanismele procesului integrării euro-atlantice, cât și de prefacerile sociale, economice și juridice din țara noastră intervenite de la adoptarea Constituției în vigoare, cu aproape 12 ani în urmă.

Stringența modificărilor a fost recunoscută de partidele parlamentare, cu o singură excepție P.R.M. Aceasta semnifică înțelegerea adevărului că la mijloc se află interesele poporului român, nu ale uneia sau alteia dintre formațiunile politice, că Actul fundamental este al națiunii în întregul său, nu aparține unui partid. Această situație, generează optimism în legătură cu participarea la Referendumul Național din 19 octombrie și cu rezultatul favorabil al consultării populare.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 13 decembrie 2017, 7:22
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro