Art. 16. - (1) Fiecare secţie ia hotărâri, în condiţiile cvorumului, exceptând alegerea membrilor Academiei Române, prevăzută în art. 9 alin. (9), cu jumătate plus unu din numărul membrilor titulari şi corespondenţi, inclusiv pentru alegerea preşedintelui secţiei, când votează şi membrii de onoare ai Academiei Române cu domiciliul în România. Pentru propunerea de membri titulari votează numai membrii titulari.

(2) Alegerea de noi membri se face prin vot secret şi se adoptă în condiţiile cvorumului cu două treimi din numărul membrilor prezenţi cu drept de vot, conform prezentului statut. Votul se exprimă direct sau în cazuri speciale, prin corespondenţă, cu asigurarea confidenţialităţii.

Art. 17. - (1) Fiecare secţie a Academiei Române este condusă de un preşedinte, ales prin vot secret dintre membrii titulari, pe o perioadă de 4 ani.

(2) Secţia îşi constituie un birou format din preşedintele secţiei şi 2 membri ai secţiei, aleşi, de asemenea, prin vot secret. După caz, preşedintele sau biroul rezolvă problemele secţiei între două şedinţe ale acesteia.

(3) Activitatea curentă a secţiei este asigurată de un secretar ştiinţific, salariat al Academiei Române, angajat prin concurs conform prevederilor legale şi care primeşte sarcini şi răspunde de activitatea sa în faţa preşedintelui secţiei.

(4) În cazul absenţei preşedintelui, conducerea secţiei se asigură de către un membru al biroului delegat de preşedinte; în cazul unei absenţe îndelungate (peste 6 luni), se procedează la alegerea unui nou preşedinte.

(5) În situaţiile în care este imposibilă alegerea unui preşedinte membru titular al Academiei Române, conducerea secţiei poate fi asigurată, prin delegaţie, de un membru corespondent numit de Prezidiu pe o perioadă de până la un an.

(6) După încetarea mandatului, preşedinţilor de secţii şi de filiale li se poate acorda, de către Prezidiu, titlul de preşedinte de onoare.

Art. 18. - Preşedintele secţiei organizează, îndrumă şi controlează întreaga activitate a secţiei. În acest scop, are următoarele atribuţii:

Art. 19. - Discuţiile din şedinţele secţiilor şi ale filialelor se consemnează în procese-verbale detaliate, care se citesc la deschiderea şedinţelor următoare şi se semnează de toţi membrii participanţi. Procesele-verbale ale şedinţelor secţiilor şi filialelor, precum şi toate celelalte acte care privesc secţia şi filiala se păstrează în arhivele acestora timp de 10 ani, după care se transferă în Arhiva Academiei Române.

b. Filiale

Art. 20. - Filiala Academiei Române este o unitate cu personalitate juridică, înfiinţată prin hotărâre a Adunării Generale, şi reprezintă forma de organizare teritorială a activităţii Academiei Române, reunind toţi membrii din teritoriu. Pentru desfăşurarea activităţii sale, filiala dispune de un aparat tehnico-administrativ.

Art. 21. - Filiala Academiei Române:

1. asigură, cel puţin o dată pe lună, întrunirea membrilor pentru a se dezbate probleme ştiinţifice, precum şi orice alte chestiuni care interesează activitatea filialei;
2. coordonează repartizarea fondurilor bugetare ori a celor din venituri proprii şi a personalului între unităţile filialei şi asigură activitatea tehnico-administrativă;
3. coordonează şi evaluează, aplicând criterii comune cu ale secţiilor de profil şi în colaborare cu ele, activitatea ştiinţifică a unităţilor Academiei Române din zonă;
4. organizează manifestări ştiinţifice cu participare naţională şi internaţională;
5. gestionează patrimoniul Academiei Române din zonă, în conformitate cu dispoziţiile Prezidiului Academiei Române;
6. ia hotărâri în condiţiile cvorumului cu jumătate plus unu din numărul membrilor săi.

Art. 22. - (1) Filiala este condusă de un preşedinte, membru titular al Academiei Române, remunerat, ales prin vot secret de către adunarea membrilor filialei pe o perioadă de 4 ani; în situaţiile în care nu este posibilă alegerea unui membru titular, Prezidiul numeşte un preşedinte, prin delegaţie, pe o perioadă de până la un an, dintre membrii corespondenţi. Retribuţia preşedintelui filialei se stabileşte de Biroul Prezidiului, la nivelul unui cercetător ştiinţific de gradul I, cu acordarea indemnizaţiei de conducere (50%).

(2) Filiala îşi constituie, din cadrul membrilor săi, un birou de conducere format din: preşedintele filialei, un secretar şi 1-3 membri, aleşi prin vot. Hotărârile biroului de conducere se ratifică în plenul adunării membrilor filialei.

Art. 23. - Preşedintele filialei are următoarele atribuţii:

c. Comitete, comisii şi colective de lucru

Art. 24. - (1) Pentru reprezentarea la nivel naţional a unor domenii de activitate ştiinţifică, pentru afilierea la uniunile ştiinţifice internaţionale şi pentru coordonarea de colaborări la programe ştiinţifice internaţionale, în cadrul Academiei Române se pot organiza comitete naţionale. Comitetele naţionale sunt subordonate Prezidiului ori secţiilor de specialitate.

(2) Pentru coordonarea şi stimularea cercetării ştiinţifice în arii mai restrânse de activitate, în probleme de interes deosebit ori în domenii interdisciplinare, se pot organiza comisii şi colective de lucru permanente sau temporare. Aceste organe sunt subordonate, după caz, secţiilor de specialitate, filialelor sau Prezidiului.

(3) Comitetele, comisiile şi colectivele de lucru ale Academiei Române se înfiinţează prin hotărâri ale Prezidiului.

(4) Ele se compun dintr-un preşedinte - de preferinţă membru al Academiei Române - şi un număr de membri specialişti, din structura Academiei sau din afara acesteia; conducerile lor se confirmă de Prezidiu, la propunerile secţiilor.

(5) Programul lor de activitate se aprobă, după caz, de Prezidiul Academiei Române sau de secţiile corespunzătoare. În aceleaşi condiţii, ele prezintă dări de seamă anuale privind realizările obţinute.

Art. 25. - Preşedinţii organismelor menţionate la art. 24 au următoarele atribuţii:

1. asigură aplicarea hotărârilor Prezidiului Academiei Române sau ale secţiilor de specialitate;
2. răspund de buna organizare şi îndrumare a activităţii;
3. asigură legătura permanentă cu Prezidiul Academiei Române sau cu secţiile de specialitate;
4. hotărăsc convocarea şedinţelor.

Art. 26. - Academia Română asigură desfăşurarea activităţii organismelor sale prin:

• îndeplinirea obligaţiilor financiare către organizaţiile internaţionale la care acestea sunt afiliate, în limita fondurilor anuale alocate în acest sens şi aprobate de către Prezidiu;
• punerea la dispoziţie - prin intermediul Prezidiului ori, după caz, al secţiilor - a elementelor necesare activităţii (spaţiu, mobilier, echipamente etc.).

d. Aparatul de lucru

Art. 27. - (1) Academia Română are un aparat de lucru propriu, încadrat cu personal ştiinţific de specialitate, personal tehnic, economic, juridic şi administrativ, care îndeplineşte, sub conducerea secretarului general, următoarele funcţii:

(2) Structura organizatorică a aparatului de lucru se aprobă de către Prezidiul Academiei Române.

(3) Atribuţiile, sarcinile şi răspunderile personalului din aparatul propriu al Academiei Române se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare, aprobat de către Prezidiul Academiei Române.

(4) Un compartiment distinct al Arhivei Academiei Române asigură evidenţa şi păstrarea corespunzătoare a tuturor documentelor privitoare la dreptul de proprietate al Academiei Române asupra bunurilor sale mobile şi imobile.

Art. 28. - Aparatul de lucru al Academiei Române se structurează pe cancelarii, direcţii, servicii şi compartimente funcţionale.

Art. 29. - În termen de 60 de zile de la publicarea Statutului Academiei Române în Monitorul Oficial al României, Partea I, noul regulament de organizare şi funcţionare al aparatului propriu de lucru, adaptat la prevederile legii şi ale statutului, conform art. 19 din Legea nr. 752/2001, republicată, va fi prezentat Prezidiului Academiei Române, spre discutare şi aprobare.

CAPITOLUL IV
Conducerea Academiei Române

Art. 30. - (1) Organul suprem de conducere al Academiei Române este Adunarea Generală. Ea constituie un corp unic şi este formată din membrii titulari, membrii corespondenţi şi membrii de onoare ai Academiei Române.

(2) Cvorumul Adunării Generale este constituit din jumătate plus unu dintre membrii săi, cu excepţia membrilor de onoare străini. Exceptând situaţia prevăzută la art. 7 alin. (10), art. 38 alin. (2) şi art. 65 alin. (4), Adunarea Generală ia hotărâri cu majoritatea simplă a membrilor prezenţi.

(3) Adunarea Generală se întruneşte în sesiuni ordinare de 4 ori pe an şi în sesiuni extraordinare ori de câte ori este nevoie; convocarea se face de către preşedinte, la iniţiativa Prezidiului sau la cererea a cel puţin o treime din numărul total al membrilor Academiei Române.

(4) Adunările generale pot fi publice, cu aprobarea Prezidiului Academiei Române.

Art. 31. - Adunarea Generală are ca principale atribuţii:

Art. 32. - (1) Înainte de deschiderea Adunării Generale, membrii Academiei Române semnează în registrul de prezenţă.

(2) Şedinţele se deschid de preşedinte sau, în absenţa acestuia, de către unul dintre vicepreşedinţi.

(3) După deschiderea şedinţei, preşedintele sau vicepreşedintele care îl înlocuieşte dă citire ordinii de zi şi o supune discuţiei şi votului membrilor prezenţi; acordă cuvântul, pune întrebări pentru clarificarea problemelor dezbătute, rezumă discuţiile, formulează propunerile ce se supun la vot şi anunţă rezultatul votului.

(4) Discuţiile se vor purta în mod academic, în spiritul respectului reciproc. Cei care iau cuvântul se adresează conducătorului adunării. Nu sunt permise întreruperile, jignirile, ridicarea tonului şi expresiile violente.

(5) Conducătorul şedinţei are dreptul de a interveni când vorbitorul se abate de la subiectul ce se discută, de a chema la ordine şi de a opri de la cuvânt pe cel care ar împiedica în orice mod buna desfăşurare a discuţiilor, prin întreruperi, jigniri sau expresii violente, având pentru aceasta acordul Adunării Generale.

(6) Oricare membru al Academiei Române are dreptul de a lua parte la discuţii.

Art. 33. - Adunarea Generală a Academiei Române alege din rândurile sale un consiliu de onoare, format din 5 membri, care analizează şi mediază eventualele situaţii conflictuale care pot interveni între membrii Academiei Române sau care afectează principiile morale promovate de Academia Română. Comitetul de onoare prezintă în faţa Adunării Generale rezultatul analizei efectuate. Adunarea Generală proximă hotărăşte măsurile adecvate pentru rezolvare. Consiliul de onoare se poate autosesiza în cazul unor fapte care afectează imaginea Academiei Române.

Art. 34. - (1) Între două întruniri ale Adunării Generale, organul de conducere al Academiei Române este Prezidiul.

(2) Prezidiul Academiei Române este format din preşedintele, vicepreşedinţii, secretarul general al Academiei şi preşedinţii secţiilor şi ai filialelor.

(3) Prezidiul este statutar constituit în prezenţa a două treimi din membrii săi, hotărârile fiind luate prin consens sau prin vot, cu majoritate simplă din numărul total al membrilor săi. În cazul absenţei unui preşedinte de secţie sau de filială, aceştia pot desemna locţiitorul sau un reprezentant la şedinţa Prezidiului.

(4) Prezidiul Academiei Române se întruneşte de 6 ori pe an şi ori de câte ori este nevoie.

Art. 35. - Prezidiul Academiei Române organizează, îndrumă şi coordonează întreaga activitate a Academiei şi are, în principal, următoarele atribuţii:

Art. 36. - (1) Biroul Prezidiului Academiei Române este organul executiv al Prezidiului şi conduce activitatea Academiei între întrunirile Prezidiului.

(2) Hotărârile Biroului Prezidiului sunt executorii; în problemele prevăzute de prezentul statut, acestea se supun ratificării Prezidiului, la prima şedinţă a acestuia.

(3) Biroul Prezidiului Academiei Române se întruneşte statutar în prezenţa tuturor membrilor săi şi, în cazuri excepţionale, în lipsa a cel mult 2 dintre membrii săi.

(4) Hotărârile Biroului Prezidiului se iau prin consens sau cu majoritate simplă, prin vot deschis.

(5) Biroul Prezidiului se întruneşte cel puţin de două ori pe lună şi ori de câte ori este nevoie.

Art. 37. - (1) Biroul Prezidiului are sarcina de a lua toate măsurile pentru asigurarea îndeplinirii hotărârilor Prezidiului şi are responsabilitatea, faţă de Prezidiu, pentru buna desfăşurare a întregii activităţi a Academiei Române.

(2) Biroul Prezidiului aprobă participarea individuală la manifestări ştiinţifice internaţionale, atunci când acestea implică utilizarea de fonduri ale Academiei Române şi angajează în orice mod Academia Română.

Art. 38. - (1) Preşedintele Academiei Române reprezintă Academia în relaţiile ei cu autorităţile de stat şi cu instituţiile din ţară şi din străinătate.

(2) Preşedintele coordonează activitatea curentă a Academiei Române, repartizând problemele compartimentelor competente.

(3) Preşedintele Academiei Române este ordonator principal de credite.

(4) Preşedintele, la propunerea secretarului general, aprobă: normativele de personal, criteriile de constituire a compartimentelor şi statele de funcţii pentru unităţile din subordine.

(5) Preşedintele emite deciziile de angajare a personalului Academiei Române şi a conducătorilor unităţilor subordonate acesteia.

(6) Preşedintele răspunde de îndeplinirea hotărârilor Prezidiului.

(7) În exercitarea atribuţiilor sale şi pentru îndeplinirea hotărârilor Prezidiului, preşedintele Academiei Române emite decizii, în baza prevederilor prezentului statut şi a legilor în vigoare.

(8) În cazul în care preşedintele nu îşi poate exercita prerogativele, desemnează prin decizie pentru exercitarea acestora pe unul dintre vicepreşedinţi, pe o perioadă de maximum 3 luni.

(9) În cazul în care preşedintele este în imposibilitate de a desemna un vicepreşedinte, decizia se ia de către Prezidiul Academiei Române.

(10) În cazul unei indisponibilităţi mai mari de 3 luni, se trece la alegerea unui nou preşedinte. La fel se va proceda în cazul vicepreşedinţilor şi în cel al secretarului general.

Art. 39. - (1) Atribuţiile vicepreşedinţilor se stabilesc de Prezidiu, la propunerea preşedintelui.

(2) Secretarul general conduce aparatul de lucru al Academiei şi are responsabilitatea patrimoniului acesteia.

Art. 40. - (1) Preşedintele Academiei Române, vicepreşedinţii şi secretarul general sunt aleşi de Adunarea Generală, pentru un mandat de 4 ani, putând fi realeşi o singură dată.

(2) Alegerea se face în condiţiile cvorumului, cu obţinerea a cel puţin două treimi din numărul voturilor membrilor prezenţi. În al doilea tur de scrutin se decide, în condiţiile cvorumului, cu majoritate simplă.

(3) Procedura de alegere se stabileşte prin regulament. Alegerea preşedintelui Academiei Române are loc în prima decadă din luna aprilie, după 4 aprilie, Ziua Naţională a Academiei Române.

(4) Mandatele preşedintelui, vicepreşedinţilor şi secretarului general ai Academiei Române încetează la expirarea perioadei prevăzute la alin. (1) sau prin hotărârea Adunării Generale a Academiei Române, dacă aceştia sunt în imposibilitate de a-şi îndeplini atribuţiile, sau prin demisie, urmând ca Prezidiul să desemneze un interimar pentru o perioadă de maximum 3 luni, după care urmează să se organizeze alegerea pe locul vacant.

(5) Funcţiile de preşedinte, vicepreşedinte şi secretar general sunt asimilate cu funcţiile de demnitate publică, fiind retribuite cu indemnizaţii la nivel de ministru, în cazul preşedintelui, şi de secretar de stat, membru al Guvernului, în cazul vicepreşedinţilor şi al secretarului general.

Art. 41. - (1) Discuţiile din adunările generale şi din şedinţele Prezidiului se consemnează prin stenografiere sau prin înregistrări audio şi video, care se transcriu până la şedinţa următoare; pe baza acestor texte, în termen de 10 zile, Cancelaria redactează procese-verbale, care se supun spre verificare, semnare şi confruntare celor care au luat parte la discuţii şi secretarului general al Academiei Române.

(2) Lucrările Biroului Prezidiului se consemnează în documente şi procese-verbale, pe care le semnează membrii participanţi la şedinţele respective.

(3) Discuţiile din adunările generale se publică în Analele Academiei Române prin grija secretarilor ştiinţifici. Colegiul de redacţie este condus de un vicepreşedinte stabilit de Biroul Prezidiului şi este compus din secretarii ştiinţifici şi şeful Cancelariei. Consemnările primare se păstrează în Arhiva Academiei Române. Tot în Arhiva Academiei Române se păstrează documentele şi procesele-verbale ale şedinţelor de Prezidiu şi de Birou al Prezidiului.

CAPITOLUL V
Unităţi subordonate Academiei Române

Art. 42. - (1) În vederea atingerii obiectivelor sale, Academia Română are, poate înfiinţa şi poate primi în sistemul său de unităţi cu sau fără personalitate juridică: unităţi de cercetare, edituri, biblioteci, fundaţii, unităţi sanitare etc. Înfiinţarea, primirea şi desfiinţarea acestora se hotărăsc de Adunarea Generală, în condiţiile legii şi ale prezentului statut.

(2) Academia Română poate accepta printr-o hotărâre a Prezidiului trecerea sub egida sa a unor unităţi de cercetare şi fundaţii, altele decât cele din sistemul său.

a. Unităţi de cercetare

Art. 43. - (1) Unităţile de cercetare sunt institutele, centrele şi colectivele de cercetare ale Academiei Române. Ele contribuie la dezvoltarea ştiinţei, literelor şi artelor în ţară, prin realizarea programelor de interes naţional, a programelor fundamentale şi prioritare ale Academiei Române şi a programelor proprii de cercetare, aprobate de Adunarea Generală, precum şi prin manifestări ştiinţifice, colaborări interne şi internaţionale.

(2) Unităţile de cercetare îşi desfăşoară activitatea sub coordonarea şi controlul secţiilor de specialitate şi, după caz, al filialelor cărora le sunt subordonate din punct de vedere administrativ, iar în cazul activităţilor economico-financiare, al aparatului central al Academiei Române. Secţiile pot propune Prezidiului măsuri privind organizarea internă a unităţilor subordonate. Pentru proiectele de cercetare şi pentru acţiuni ştiinţifice de o mai mare amploare trebuie obţinută aprobarea secţiilor sau, după caz, a Prezidiului.

(3) Personalul de cercetare din institute şi centre îşi desfăşoară activitatea în cursul orelor legale de muncă, la sediile unităţilor ori în biblioteci, laboratoare, arhive, programul individual fiind aprobat de conducerea unităţii. Conducerile unităţilor sunt responsabile de programul personalului şi de evidenţa lui. Personalul are datoria să participe la acţiunile ştiinţifice organizate de unitatea respectivă, precum şi la cele din domeniu ale Academiei Române sau ale secţiei de specialitate.

(4) Unităţile de cercetare pot realiza venituri proprii şi pot dispune de ele în condiţiile legii. Contractele trebuie să aibă acordul secţiei de specialitate. Unităţile de cercetare virează anual Academiei Române o cotă-parte de până la 5% din veniturile proprii, stabilită anual de Biroul Prezidiului Academiei Române.

(5) Adunarea Generală poate hotărî, la propunerea Prezidiului, în condiţiile legii, restructurarea sau, după caz, desfiinţarea unităţilor de cercetare care au obţinut rezultate nesatisfăcătoare în cercetare.

Art. 44. - (1) Institutele şi centrele de cercetare ale Academiei Române sunt conduse de un director - de preferinţă membru al Academiei Române - împreună cu consiliul ştiinţific, în probleme ştiinţifice, şi, după caz, cu un consiliu de administraţie, în probleme administrativ-gospodăreşti. Directorul poate fi ajutat, în condiţiile legii, de directori adjuncţi şi/sau de un secretar ştiinţific.

(2) Numirea directorului se face de Prezidiul Academiei Române, pe o perioadă de 4 ani, în urma rezultatului concursului desfăşurat conform legii şi regulamentului pentru susţinerea concursurilor în vederea ocupării funcţiilor de conducere în unităţile de cercetare ale Academiei Române.

(3) Drepturile şi obligaţiile directorului, precum şi politica managerială se stabilesc printr-un contract de management, specific Academiei Române.

(4) Prezidiul Academiei Române poate hotărî, cu avizul secţiilor de specialitate, înlocuirea directorilor de unităţi de cercetare care dovedesc o slabă activitate managerială.

(5) Unităţile funcţionează pe baza unor regulamente proprii de organizare şi a normelor de structură cuprinse în regulamentul-cadru, avizate de secţii şi aprobate de Prezidiul Academiei Române. Regulamentul-cadru se elaborează de Prezidiul Academiei Române în termen de 60 de zile de la aprobarea prezentului statut.

(6) Prevederile privind cumulul în unităţile Academiei Române şi menţinerea în activitate sunt stabilite de Prezidiul Academiei Române, în condiţiile legii.

Art. 45. - Directorul are, în principal, următoarele atribuţii:

Art. 46. - (1) Consiliul ştiinţific al unităţii de cercetare este constituit din membri de drept şi membri aleşi.

(2) Directorul, directorii adjuncţi, secretarul ştiinţific, şefii de departamente sau sectoare şi membrii Academiei Române desemnaţi de secţia de profil sunt de drept membri ai consiliului ştiinţific.

(3) Numărul membrilor aleşi - conform normelor de structură fixate de Prezidiul Academiei Române - este stabilit de adunarea generală a cercetătorilor din cadrul unităţii de cercetare, care procedează şi la alegerea acestora. Adunarea generală este formată din totalitatea cercetătorilor ştiinţifici şi este statutar constituită în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul total al acestora.

(4) Fiecare cercetător poate face propuneri de candidaţi.

(5) Alegerea se face prin vot secret, în prezenţa unui membru al secţiei de specialitate, fiecare dintre candidaţi trebuind să obţină majoritatea de două treimi din numărul cercetătorilor prezenţi.

(6) Candidaţii care au obţinut majoritatea cerută sunt înscrişi pe lista celor reuşiţi, în ordinea numărului voturilor exprimate în favoarea lor.

(7) Sunt declaraţi aleşi candidaţii astfel înscrişi până la completarea numărului de membri stabilit potrivit prevederilor alin. (3).

(8) Adunarea generală poate alege şi un număr de membri supleanţi, cu aceeaşi procedură.

(9) Preşedintele consiliului ştiinţific este directorul unităţii.

(10) Consiliul ştiinţific îşi alege, prin vot deschis, cu majoritate de două treimi, un secretar al consiliului.

(11) În cazul în care este necesar, consiliul ştiinţific îşi poate alege un birou executiv.

(12) Consiliul ştiinţific se alege pentru o perioadă de 4 ani.

Art. 47. - (1) Consiliul ştiinţific al unităţii de cercetare hotărăşte, împreună cu conducerea unităţii, în toate problemele ştiinţifice:

(2) Dezbaterile şi hotărârile luate sunt consemnate în procese-verbale semnate de preşedinte şi de secretar.

Art. 48. - Secţia de specialitate poate decide, la propunerea consiliului ştiinţific, înfiinţarea unui consiliu de administraţie, în condiţiile legii.

Art. 49. - Institutele şi centrele de cercetare care deţin piese de patrimoniu, şi anume colecţii arheologice, numismatice, filatelice, epigrafice, de ierbar, mineralogice, paleontologice şi de biodiversitate vegetală şi animală, documente, cărţi rare, tablouri, piese de interes etnologic etc., obţinute prin cercetări, donaţii sau achiziţii, au datoria, în vederea conservării şi valorificării lor ştiinţifice, să asigure evidenţa şi protecţia acestora, prin structuri adecvate, conform normelor de patrimoniu, cu finanţare de la buget.

Art. 50. - (1) Instituţiile aflate sub egida Academiei Române se bucură de sprijin ştiinţific din partea secţiei de specialitate.

(2) Aceste instituţii rămân autonome din punct de vedere financiar, organizatoric şi managerial; ele nu fac parte din sistemul Academiei Române, dar vor utiliza, în legătură cu titulatura lor, formula "sub egida Academiei Române". În aceste condiţii Prezidiul Academiei Române avizează componenţa consiliului ştiinţific al instituţiei, din care face parte cel puţin un membru al Academiei Române.

(3) Sprijinul ştiinţific se materializează în analizarea proiectelor de program de activitate a unităţilor în secţii şi colectivele de specialitate ale Academiei Române şi în formularea unor observaţii şi sugestii asupra acestora şi, de asemenea, în analizarea rezultatelor finale obţinute, precum şi, după caz, în observaţii pe parcursul desfăşurării activităţii.

(4) Academia Română poate retrage egida sa în orice moment, dacă se declară nesatisfăcută de activitatea instituţiei respective.

(5) Desfăşurarea de manifestări sub egida Academiei Române se aprobă de către Biroul Prezidiului, cu precizarea, în fiecare caz, a condiţiilor în care se face o asemenea acţiune.

b. Biblioteca Academiei Române

Art. 51. - În cadrul Academiei Române, funcţionează Biblioteca Academiei Române - cu statut de bibliotecă naţională -, instituţie cu personalitate juridică, finanţată de la bugetul de stat. În structura ei, Biblioteca Academiei Române are o unitate centrală la Bucureşti şi o reţea de unităţi la filialele Academiei Române, precum şi în unităţile de cercetare ale acesteia. Ea poate realiza şi dispune de venituri proprii, în condiţiile legii.

Art. 52. - Biblioteca Academiei Române şi bibliotecile filialelor Academiei Române au următoarele atribuţii:

Art. 53. - (1) Biblioteca Academiei Române este condusă de un director general, membru al Academiei Române; el poate fi ajutat de un director, respectiv director adjunct. Ei sunt numiţi de Prezidiu în urma rezultatelor concursurilor desfăşurate conform legii.

(2) Drepturile şi obligaţiile directorului general al Bibliotecii Academiei Române se stabilesc printr-un contract de management, specific Academiei Române.

(3) Biblioteca Academiei Române funcţionează sub îndrumarea unui consiliu ştiinţific numit de Prezidiu.

(4) Organizarea şi funcţionarea Bibliotecii Academiei Române se fac pe baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat de Prezidiul Academiei Române.

c. Editura Academiei Române

Art. 54. - (1) În cadrul Academiei Române funcţionează Editura Academiei Române, instituţie cu personalitate juridică, finanţată de la bugetul de stat. Ea poate realiza şi dispune de venituri proprii, în condiţiile legii.

(2) Editura Academiei Române asigură editarea de opere ştiinţifice de înalt nivel, lucrări originale, tratate, monografii, publicaţii periodice, precum şi publicarea operelor complete ale unor savanţi şi eminenţi oameni de cultură români.

Art. 55. - (1) Editura Academiei Române este condusă de un director general, membru al Academiei Române; acesta poate fi ajutat de un director, respectiv director adjunct. Ei sunt numiţi de Prezidiu, în urma rezultatelor concursurilor desfăşurate conform legii.

(2) Drepturile şi obligaţiile directorului general se stabilesc printr-un contract de management, specific Academiei Române.

(3) Editura Academiei Române funcţionează sub îndrumarea unui consiliu editorial format din reprezentanţii secţiilor de specialitate ale Academiei Române, vicepreşedintele coordonator şi conducerea editurii.

(4) Organizarea şi funcţionarea Editurii Academiei Române se fac pe baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat de Prezidiul Academiei Române.

Art. 56. - (1) Fiecare publicaţie periodică a Academiei Române are un comitet de redacţie. Membrii comitetului de redacţie sunt numiţi de Prezidiul Academiei Române, la propunerea secţiilor ştiinţifice de specialitate, dintre membrii Academiei Române şi alţi specialişti.

(2) Comitetele de redacţie răspund faţă de secţia de specialitate a Academiei Române de nivelul ştiinţific al publicaţiilor periodice şi se îngrijesc de apariţia lor la timp.

d. Casa Oamenilor de Ştiinţă

Art. 57. - (1) Casa Oamenilor de Ştiinţă are ca obiect de activitate asigurarea condiţiilor tehnico-materiale, administrativgospodăreşti şi sociale necesare desfăşurării programelor ştiinţifice, culturale, interne şi internaţionale, de creaţie, odihnă, protocol şi alimentaţie publică, precum şi a altor acţiuni iniţiate de Academia Română şi de unităţile din cadrul acesteia.

(2) În structura Casei Oamenilor de Ştiinţă intră:

Art. 58. - (1) Casa Oamenilor de Ştiinţă este condusă de un consiliu format din membri ai Academiei Române şi ai aparatului de lucru, numit de Prezidiul Academiei Române. Acest consiliu supraveghează întreaga activitate a Casei Oamenilor de Ştiinţă şi funcţionează pe baza unui regulament propriu, aprobat de Prezidiul Academiei Române.

(2) Conducerea administrativă este asigurată de un director, a cărui numire se face conform legii, cu avizul consiliului şi cu aprobarea Prezidiului Academiei Române. Atribuţiile şi sarcinile acestuia se stabilesc prin regulamentul propriu, aprobat, de asemenea, de Prezidiul Academiei Române.

(3) Drepturile şi obligaţiile directorului se stabilesc printr-un contract de management, specific Academiei Române.

Art. 59. - Casa Oamenilor de Ştiinţă poate realiza şi utiliza venituri extrabugetare din prestări de servicii, taxe de vizitare a unor obiective culturale, alimentaţie publică, transport, alte activităţi şi lucrări, prin donaţii şi sponsorizări. Veniturile se vor încasa şi gestiona potrivit legilor în vigoare.

Art. 60. - (1) Academia Română administrează Casa Seniorilor din Otopeni - colaborând cu Spitalul "Elias" şi cu alte instituţii de specialitate - destinată membrilor Academiei Române, precum şi soţiilor sau soţilor acestora care au nevoie de îngrijire medicală îndelungată. Casa Seniorilor are un cabinet medical permanent. Activitatea şi personalul administrativ se finanţează din contribuţiile asistaţilor, din veniturile proprii ale Academiei Române şi din alte surse.

(2) Academia Română şi filialele ei mai administrează case de odihnă sau cu alte destinaţii.

e. Clubul Oamenilor de Ştiinţă

Art. 61. - Clubul Oamenilor de Ştiinţă (COŞ), cu sediul în Bucureşti, piaţa Lahovari nr. 7-9, sectorul 1, este destinat membrilor Academiei Române, cercetătorilor şi personalului din unităţile Academiei Române. Clubul este finanţat din veniturile proprii realizate, precum şi din veniturile proprii ale Academiei Române.

f. Revista "Academica"

Art. 62. - (1) Revista "Academica" este revista de ştiinţă, cultură şi artă a Academiei Române şi are ca obiectiv principal dezvoltarea şi susţinerea spiritului cultural-ştiinţific, stabilirea locului şi creşterea rolului acesteia în spaţiul culturii româneşti şi universale.

(2) Revista "Academica" este condusă, în condiţiile legii, de către preşedintele Academiei Române, care este directorul revistei.

(3) Redactorul-şef al revistei este numit de preşedintele Academiei Române şi răspunde de întreaga activitate a revistei.

(4) Revista "Academica" are personalitate juridică şi este finanţată de Academia Română din resurse bugetare.

g. Fundaţia "Patrimoniu"

Art. 63. - Fundaţia "Patrimoniu" administrează patrimoniul agrosilvic privat al Academiei Române.

h. Muzeul Academiei Române şi Librăria Academiei Române

Art. 64. - În Academia Română funcţionează Muzeul Academiei Române, cu finanţare de la bugetul Academiei Române, şi Librăria Academiei Române, cu finanţare din venituri proprii.

CAPITOLUL VI
Dispoziţii finale şi tranzitorii

Art. 65. - În Adunarea Generală, în Prezidiu, la secţii şi filiale, membrii Academiei Române au dreptul să îşi exprime punctele de vedere cu privire la chestiunile discutate, iar dreptul de vot se exercită potrivit prevederilor prezentului statut.

Art. 66. - Preluarea funcţiilor de preşedinte, vicepreşedinte şi secretar general ai Academiei Române se face în termen de 15 zile de la data alegerii.

Art. 67. - Sesizarea de către oricare membru al Adunării Generale a încălcării unei prevederi statutare, susţinută de cel puţin 10 alţi membri, atrage învestirea Prezidiului pentru rezolvarea situaţiei respective şi soluţionarea ei până la proxima şedinţă a Adunării Generale.

Art. 68. - (1) Adunarea Generală a Academiei Române îi poate exclude din rândurile sale pe acei membri condamnaţi prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă la o pedeapsă privativă de libertate pentru o faptă intenţionată gravă.

(2) Regulamentele de organizare şi funcţionare ale unităţilor Academiei Române fac parte integrantă din prezentul statut din momentul aprobării lor de către Prezidiu. Termenul de înaintare a lor este de 60 de zile de la aprobarea prezentului statut.

Art. 69. - (1) Prevederile prezentului statut pot fi modificate de Adunarea Generală, la propunerea Prezidiului Academiei Române sau în urma unei propuneri a cel puţin o treime din numărul total al membrilor Academiei Române.

(2) Propunerile se fac cu cel puţin 15 zile înainte de data începerii sesiunii Adunării Generale.

(3) Membrii Academiei Române (inclusiv preşedintele, membrii Biroului Prezidiului şi membrii Prezidiului Academiei Române) pot face propuneri de amendare a Legii privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române numai cu aprobarea Adunării Generale.

(4) Adoptarea propunerilor de modificare se face numai în urma acordului exprimat prin vot de cel puţin două treimi din cvorum.

Art. 70. - Academia Română şi secţiile de specialitate pot utiliza votul electronic ori votul prin corespondenţă, în condiţiile stabilite de Adunarea Generală.

Art. 71. - La propunerea secretarului general, numărul maxim de autovehicule şi consumul lunar de carburanţi pentru aparatul de lucru şi unităţile din subordine se aprobă de către Prezidiul Academiei Române.

Art. 72. - Prezentul statut intră în vigoare la data adoptării sale de către Adunarea Generală cu două treimi din voturile membrilor prezenţi (titulari, corespondenţi şi de onoare, cu domiciliul în ţară), în condiţiile art. 7 alin. (10) şi cele referitoare la cvorum precizate la art. 26 alin. (2), coroborate cu prevederile art. 63 alin. (4). Statutul Academiei Române, adoptat de Adunarea Generală, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, în conformitate cu art. 15 alin. (3) din Legea nr. 752/2001, republicată.

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.