LEGE nr.28 din 21 decembrie 1978
legea educației și învățământului
Textul actului publicat în B.Of. nr. 113/26 dec. 1978

LEGEA EDUCATIEI SI INVATAMINTULUI nr. 28 din 21 decembrie 1978 legea educatiei si invatamintului

EMITENT: MAREA ADUNARE NATIONALA

aparuta in BULETINUL OFICIAL nr. 113 din 26 decembrie 1978
Programul Partidului Comunist Roman de edificare a societatii socialiste multilateral dezvoltate si inaintare a Romaniei spre comunism stabileste, ca obiective fundamentale ale invatamintului, pregatirea multilaterala a cadrelor necesare tuturor domeniilor de activitate, in strinsa legatura cu cerintele productiei de bunuri materiale si spirituale, formarea si educarea omului nou, perfectionarea continua a pregatirii profesionale, stiintifice si tehnice a oamenilor muncii, asigurarea conditiilor pentru dezvoltarea si afirmarea capacitatilor creatoare ale membrilor societatii, ridicarea nivelului general de cultura si cunoastere al poporului.
Invatamintul are misiunea de a asigura insusirea de catre tinerele generatii a cunostintelor stiintifice, tehnice si culturale, a deprinderilor necesare exercitarii unor profesii utile societatii, formarea lor in spiritul conceptiei materialist-dialectice si istorice despre natura si societate, al umanismului socialist, al ideologiei si politicii Partidului Comunist Roman, al principiilor eticii si echitatii socialiste, cultivarea in rindurile acestora a dragostei fata de patrie, partid si popor, fata de idealurile de pace si progres social.
Invatamintul are datoria de a asigura tuturor tinerilor, indiferent de specializarea pe care si-o aleg, o temeinica pregatire in stiintele fundamentale, fara de care nici un specialist nu-si poate indeplini la nivel corespunzator sarcinile incredintate, precum si insusirea conceptiei revolutionare despre lume, cunoasterea istoriei si culturii patriei.
In vederea realizarii acestor obiective, partidul si statul asigura perfectionarea si modernizarea permanenta a invatamintului de toate gradele, dezvoltarea sa pe baze revolutionare, in strinsa legatura cu cerintele vietii economice si social-culturale a Romaniei.
La temelia scolii sta principiul politehnizarii, imbinarea strinsa a muncii, invatamintului si cercetarii - factori primordiali pentru contructia socialismului si comunismului in patria noastra, pentru progresul si civilizatia omenirii. Asigurarea policalificarii, a posibilitatii de a trece de la o specialitate sau activitate la alta contribuie atit la satisfacerea in conditii superioare a intereselor generale ale societatii, cit si la dezvoltarea multilaterala a personalitatii umane.
Potrivit prevederilor Constitutiei, statul garanteaza dreptul la invatatura si asigura accesul neingradit al tuturor cetatenilor, fara deosebire de nationalitate, rasa, sex sau religie, in invatamintul de toate gradele, corespunzator cerintelor dezvoltarii economice si sociale a tarii, precum si dorintelor si aptitudinilor fiecaruia.
In acest scop, statul aloca o parte importanta din mijloacele sale materiale pentru continua dezvoltare si modernizare a invatamintului, asigura pregatirea si perfectionarea personalului didactic, precum si baza materiala necesara desfasurarii procesului de invatamint.
In spiritul umanismului socialist ce caracterizeaza intreaga politica a partidului si statului nostru, care situeaza in centrul operei de faurire a noii societati omul, satisfacerea tot mai deplina a nevoilor sale materiale si spirituale, scoala are indatorirea de onoare de a asigura educarea socialista si pregatirea tinerelor generatii pentru munca si viata, cultivarea in rindurile acestora a pasiunii pentru nou, pentru stiinta si adevar, a datoriei de a-si consacra intreaga energie, capacitate de munca si pricepere edificarii societatii socialiste si comuniste, a raspunderii pentru viitorul tuturor oamenilor muncii, fara deosebire de nationalitate, al intregului popor, pentru continua inflorire a Republicii Socialiste Romania.
Tineretul scolar si universitar trebuie sa invete, sa-si insuseasca tot ce este nou si inaintat in domeniul stiintei si cunoasterii umane, sa se pregateasca temeinic pentru a se incadra in productie, in activitatea economica si sociala, pentru a deveni constructor constient al socialismului si comunismului, militant activ pentru traducerea in viata a Programului partidului de faurire a noii societati.
Organele de conducere a invatamintului, unitatile de invatamint si intregul personal didactic raspund de infaptuirea politicii partidului si statului in domeniul invatamintului, de continua imbunatatire a continutului procesului instructiv-educativ, de realizarea integrarii organice a invatamintului cu productia si cercetarea stiintifica, asigurind indeplinirea de catre scoala a sarcinilor ce-i sint incredintate de societate in vederea pregatirii si educarii tinerelor generatii.
In scopul stabilirii cadrului juridic unitar de organizare, desfasurare si dezvoltare a invatamintului, Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste Romania adopta prezenta lege.

CAP. 1

Principii generale

ART. 1
Invatamintul - factor principal de cultura si civilizatie, de educare a omului nou - asigura infaptuirea politicii partidului si statului privind pregatirea cadrelor pentru toate domeniile activitatii economice si sociale pe baza celor mai noi cuceriri ale stiintei si tehnicii, ale cunoasterii umane, formarea si dezvoltarea constiintei socialiste a tineretului, cresterea unor generatii temeinic pregatite pentru munca si viata, devotate patriei, partidului si poporului, cauzei socialismului si comunismului.
Prin infaptuirea obiectivelor si sarcinilor sale, invatamintul contribuie la ridicarea continua a nivelului de pregatire profesionala, de cultura si constiinta a intregului popor, la progresul general al societatii.

ART. 2
Cetatenii Republicii Socialiste Romania au dreptul la invatatura, fara deosebire de nationalitate, rasa, sex sau religie si fara orice alta ingradire ce ar putea constitui o discriminare.
Fiecarui cetatean ii este asigurat accesul la toate gradele si formele de invatamint, in raport cu nevoile dezvoltarii economice si sociale a tarii, precum si de dorinta si aptitudinile sale.

ART. 3
Invatamintul in Republica Socialista Romania este invatamint de stat.
Scoala este despartita de biserica. Confesiunile, congregatiile sau comunitatile religioase pot organiza, in conditiile prevazute de lege, scoli pentru pregatirea personalului de cult.

ART. 4
Invatamintul de toate gradele se desfasoara in limba romana, asigurindu-se studierea si cunoasterea temeinica a limbii romane.
In conformitate cu prevederile Constitutiei Republicii Socialiste Romania, nationalitatilor conlocuitoare li se asigura folosirea libera in invatamintul de toate gradele a limbii materne, studierea si cunoasterea temeinica a limbii materne a fiecarei nationalitati.

ART. 5
Intregul invatamint este gratuit. La nici o forma de invatamint nu se percep taxe scolare. Statul suporta toate cheltuielile pentru asigurarea personalului didactic si a bazei materiale necesare desfasurarii procesului de invatamint.
Pentru invatamintul primar, gimnazial, liceal si profesional se asigura gratuit manuale scolare.

ART. 6
Elevii si studentii beneficiaza din partea statului sau a unitatilor socialiste de burse si alte forme de sprijin material, in conditiile stabilite de lege.

ART. 7
Sistemul de invatamint este organizat intr-o conceptie unitara si cuprinde invatamintul prescolar, primar, gimnazial, liceal, profesional, de maistri si superior.
In sistemul de invatamint se cuprind, de asemenea, cursurile de calificare, invatamintul agrozootehnic de masa, precum si perfectionarea pregatirii profesionale a personalului muncitor.

ART. 8
Pentru a asigura tuturor cetatenilor un nivel de pregatire profesionala si culturala corespunzator cerintelor etapei actuale de dezvoltare a Romaniei, invatamintul obligatoriu are durata de 10 ani.

ART. 9
Invatamintul are un caracter deschis, absolventii unei forme de invatamint avind posibilitatea sa continue studiile in forme superioare.

ART. 10
Invatamintul trebuie sa asigure tineretului o temeinica pregatire in stiintele fundamentale exacte - matematica, fizica, chimie, biologie - precum si insusirea conceptiei revolutionare despre lume, cunoasterea istoriei si culturii patriei.

ART. 11
Invatamintul se desfasoara pe baza principiului integrarii cu productia, cercetarea stiintifica si proiectarea. Elevii, studentii si personalul didactic participa la activitatea productiva, de cercetare si proiectare, de creatie tehnica, stiintifica si cultural-artistica, la realizarea obiectivelor dezvoltarii economice si sociale a tarii.
Invatamintul asigura tineretului formarea multilaterala, capacitatea de a se adapta cerintelor dezvoltarii rapide a fortelor de productie, progresului economiei nationale si cunoasterii umane.

ART. 12
Prin intregul sau continut, procesul instructiv-educativ din invatamintul de toate gradele trebuie sa asigure:
a) un inalt nivel de pregatire stiintifica, tehnica si culturala, policalificarea si pregatirea in profile largi a elevilor si studentilor, astfel incit, dupa absolvire, sa se integreze rapid si eficient in procesul de productie si in activitatea sociala, sa indeplineasca in cele mai bune conditii obligatiile ce le revin si, atunci cind este necesar, sa poata trece de la o specialitate sau activitate la alta;
b) insusirea de catre elevi si studenti a politicii si ideologiei Partidului Comunist Roman, a socialismului stiintific, a conceptiei materialist-dialectice si istorice despre lume si viata, formarea de oameni inaintati, constructori activi ai socialismului si comunismului;
c) formarea si dezvoltarea atitudinii inaintate fata de munca, de avutul obstesc si de indatoririle sociale, a spiritului revolutionar, creator, a devotamentului fata de cauza socialismului si comunismului;
d) cultivarea dragostei fata de patrie, partid si popor, de trecutul de lupta pentru libertate sociala si nationala a poporului roman, fata de traditiile comune de lupta impreuna cu nationalitatile conlocuitoare, fata de lupta revolutionara a clasei muncitoare, a tuturor oamenilor muncii fara deosebire de nationalitate, a Partidului Comunist Roman, a hotaririi de a contribui la dezvoltarea economica si sociala a tarii, de a apara cu orice sacrificiu cuceririle revolutionare ale poporului, independenta si suveranitatea patriei;
e) educarea in spiritul unitatii si prieteniei fratesti a tinerilor, a tuturor oamenilor muncii din patria noastra, fara deosebire de nationalitate;
f) promovarea spiritului colectiv si de intrajutorare, de dreptate, a dragostei de adevar, cinstei, modestiei si corectitudinii, a responsabilitatii sociale, a respectului fata de legile tarii si normele de convietuire in societate;
g) cultivarea respectului fata de celelalte popoare, a solidaritatii cu tineretul de pretutindeni, cu toate fortele progresiste, democratice din intreaga lume;
h) dezvoltarea fizica si intelectuala armonioasa a tinerelor generatii.

ART. 13
In societatea noastra munca reprezinta un drept si o indatorire de onoare a tuturor cetatenilor, criteriul fundamental de apreciere a contributiei fiecaruia la progresul societatii, o necesitate pentru formarea, dezvoltarea si afirmarea personalitatii umane.
Scoala trebuie sa educe tinerii in spiritul dragostei fata de munca, al hotaririi de a desfasura o activitate utila societatii, care sa le asigure mijloacele de existenta si dezvoltare spirituala, sa cultive intransigenta fata de orice forma de sustragere de la munca, de viata parazitara, care contravin principiilor eticii si echitatii socialiste, sint incompatibile cu esenta si telurile societatii socialiste.
Toti tinerii au datoria sa se pregateasca temeinic, sa-si insuseasca cunostintele necesare pentru a se incadra in munca in diferite sectoare ale activitatii economice si social-culturale si a participa activ la progresul general al patriei.

ART. 14
In invatamintul gimnazial si liceal, elevii studiaza obligatoriu doua limbi straine, la alegere. In invatamintul superior, indiferent de profilul de pregatire, studentilor li se asigura perfectionarea cunostintelor in limbile straine studiate.

ART. 15
Intreaga organizare a invatamintului, numarul elevilor din invatamintul liceal, profesional si de maistri, precum si al studentilor, se stabilesc in raport cu nevoile dezvoltarii economice si sociale a tarii.
Tinerii isi pot alege formele de invatamint si viitoarea meserie sau profesie in functie de cerintele de forta de munca ale societatii, de posibilitatile si aptitudinile lor.
Tuturor absolventilor li se asigura, potrivit pregatirii obtinute prin studiile efectuate, locuri de munca, in conditiile stabilite de lege.

ART. 16
Personalul didactic din invatamintul de toate gradele are obligatia sa asigure un inalt nivel calitativ intregului proces instructiv-educativ, sa se preocupe de continua perfectionare a pregatirii sale profesionale, politice si pedagogice, sa fie model de tinuta si comportare in toate imprejurarile, in scoala, familie si societate, sa participe activ la formarea si educarea comunista, revolutionara a elevilor si studentilor, a tuturor cetatenilor tarii.
Toate cadrele didactice trebuie sa fie buni specialisti si buni educatori, avind indatorirea de a se preocupa permanent de pregatirea elevilor si studentilor pe baza celor mai noi realizari din domeniul stiintei, tehnicii si culturii, de educarea lor in spiritul ordinii si disciplinei, al responsabilitatii sociale pentru indeplinirea obligatiilor ce le revin in scoala, in munca si viata.

ART. 17
In vederea dezbaterii si solutionarii problemelor fundamentale ale dezvoltarii si perfectionarii invatamintului de toate gradele, a stabilirii cailor si mijloacelor de infaptuire a sarcinilor ce revin scolii din Programul partidului, se organizeaza Congresul educatiei si invatamintului, for larg democratic, reprezentativ, expresie a participarii oamenilor muncii la conducerea activitatii in acest domeniu.

ART. 18
Consiliul Superior al Educatiei si Invatamintului si Ministerul Educatiei si Invatamintului poarta intreaga raspundere pentru infaptuirea unitara a politicii partidului si statului in domeniul invatamintului, a masurilor privind organizarea, indrumarea si controlul acestuia.
Ministerele si celelalte organe centrale raspund, potrivit legii, de realizarea sarcinilor ce revin unitatilor de invatamint din domeniul lor de activitate.
Consiliile populare raspund de aducerea la indeplinire a sarcinilor privind invatamintul si unitatile administrativ-teritoriale in care functioneaza.

ART. 19
In organizarea si desfasurarea procesului instructiv-educativ, in asigurarea conditiilor de munca si viata ale elevilor, studentilor si personalului didactic, Ministerul Educatiei si Invatamintului colaboreaza cu Uniunea Tineretului Comunist, Uniunea Asociatiilor Studentilor Comunisti din Romania, Organizatia Pionierilor, cu Uniunea Generala a Sindicatelor din Romania, Consiliul National al Femeilor si uniunile de creatie.
Unitatile de invatamint colaboreaza cu organizatiile de copii si tineret, cu celelalte organizatii obstesti, precum si cu institutiile de stat care au sarcini in domeniul educatiei.

ART. 20
Scoala conlucreaza cu familia in educarea copiilor si tineretului, in pregatirea lor pentru munca si viata.
Comitetele cetatenesti de parinti si consiliile comitetelor cetatenesti de parinti, forme organizate de colaborare intre scoala si familie si de control al societatii asupra activitatii din invatamint, contribuie la perfectionarea procesului de instruire si educare a prescolarilor si elevilor, la integrarea sociala a tinerei generatii.

ART. 21
Conducerea fiecarei unitati de invatamint se realizeaza pe baza principiului muncii si conducerii colective, cu participarea larga a personalului didactic, a elevilor si studentilor, a reprezentantilor oamenilor muncii din alte unitati socialiste, precum si a comitetelor cetatenesti de parinti.
Directorul, decanul, rectorul, celelalte cadre din conducerea unitatilor de invatamint, intregul personal didactic raspund de respectarea prevederilor legale in adoptarea hotaririlor si in intreaga activitate a unitatilor, de buna organizare si desfasurare a procesului instructiv-educativ.

ART. 22
Consiliul de Ministri raspunde de aducerea la indeplinire a hotaririlor de partid si de stat in domeniul invatamintului, asigura elaborarea programului unitar de pregatire si perfectionare a fortei de munca si urmareste indeplinirea de catre Ministerul Educatiei si Invatamintului, celelalte ministere si organe centrale si locale a obligatiilor ce le revin in acest domeniu.

CAP. 2

Sistemul de invatamint

ART. 23
Sistemul de invatamint in Republica Socialista Romania cuprinde:
a) invatamintul prescolar;
b) invatamintul primar - clasele I - IV;
c) invatamintul gimnazial - clasele V - VIII;
d) invatamintul liceal, organizat pe doua trepte: treapta I - clasele IX - X si treapta a II-a - clasele XI - XII, la cursurile de zi, si clasele XI - XIII, la cursurile serale;
e) invatamintul profesional si de maistri;
f) invatamintul superior;
g) cursurile de calificare si invatamintul agrozootehnic de masa;
h) invatamintul postuniversitar, doctoratul si alte forme de perfectionare a pregatirii personalului muncitor;
Invatamintul primar, gimnazial si treapta I de liceu constituie invatamintul obligatoriu de 10 ani.
SECTIUNEA 1 Invatamintul prescolar

ART. 24
Invatamintul prescolar are scopul de a contribui la stimularea gindirii si inteligentei copiilor, la dezvoltarea lor fizica armonioasa, la insusirea unor cunostinte necesare pregatirii pentru scoala, la educarea acestora in spiritul dragostei fata de patrie, partid si popor, formarea unor deprinderi de munca, de ordine si disciplina, a trasaturilor de caracter si comportare inaintate.
Activitatea instructiv-educativa in gradinitele de copii se desfasoara pe baza programelor unitare, stabilite de Ministerul Educatiei si Invatamintului.
In organizarea si desfasurarea procesului instructiv-educativ, unitatile de invatamint colaboreaza cu organizatiile de copii si femei.

ART. 25
Invatamintul prescolar se organizeaza pentru copiii in virsta de 3-6 ani si se realizeaza prin gradinite de copii.
Gradinitele de copii functioneaza, de regula, impreuna cu scoli.
Programul gradinitei de copii este de 4 - 6 ore pe zi. In conditiile legii, se pot organiza si gradinite cu program prelungit sau cu program saptaminal.

ART. 26
Gradinitele de copii se organizeaza de catre consiliile populare judetene si al municipiului Bucuresti, de regula, pe circumscriptii scolare. Se pot organiza gradinite de copii si pe linga unitati socialiste de stat sau cooperatiste, cu acordul consiliului popular judetean ori al municipiului Bucuresti.

ART. 27
Planul de cuprindere a copiilor in invatamintul prescolar face parte integranta din planul national unic de dezvoltare economico-sociala a tarii.
Reteaua de gradinite se aproba, potrivit normelor prevazute de lege, de Ministerul Educatiei si Invatamintului, cu avizul Comitetului de Stat al Planificarii, pe baza propunerilor consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti.
SECTIUNEA 2 Invatamintul primar si gimnazial

ART. 28
Invatamintul primar si gimnazial asigura insusirea de catre elevi a cunostintelor stiintifice, tehnice si culturale fundamentale, contribuie la dezvoltarea lor intelectuala si fizica, la educarea politico-ideologica si patriotica, la formarea moral-cetateneasca, cultiva interesul si dragostea acestora pentru munca, le formeaza deprinderi practice, ii orienteaza si ii pregateste, potrivit cerintelor de forta de munca si aptitudinilor lor, pentru continuarea studiilor in invatamintul liceal.

ART. 29
Invatamintul primar si gimnazial se desfasoara in scoli organizate pe circumscriptii scolare.
In functie de marimea populatiei scolare, de gradul de dispersare a localitatilor si de baza materiala existenta, scolile functioneaza cu clasele I-IV, I-VIII sau I-X.
In fiecare comuna sau oras functioneaza cel putin o scoala cu clasele I-X.
Pentru cultivarea si dezvoltarea unor talente si aptitudini deosebite in unitatile de invatamint primar si gimnazial se pot organiza clase sau grupe cu program suplimentar de muzica, arte plastice si coregrafie.

ART. 30
Scolile se infiinteaza si se organizeaza corespunzator normelor unitare de structura aprobate potrivit legii.

ART. 31
Invatamintul primar si gimnazial se organizeaza ca invatamint de zi.
In clasa I a invatamintului primar sint cuprinsi, de regula, copii care au implinit virsta de 6 ani pina la data inceperii anului scolar.

ART. 32
Invatamintul primar si gimnazial se desfasoara pe baza unor planuri de invatamint si programe scolare unice. Planurile de invatamint, programele si manualele scolare se elaboreaza si se asigura de Ministerul Educatiei si Invatamintului.
Procesul de pregatire si educare a elevilor se realizeaza prin lectii, lucrari de laborator, practica productiva, precum si prin cercuri si alte activitati instructiv-educative.

ART. 33
Practica productiva se efectueaza in scoli, in intreprinderi si alte unitati economice si are ca scop sa asigure elevilor cunostintele si deprinderile necesare pentru munca, prin efectuarea unor lucrari si realizarea de produse utile.
Continutul practicii productive se stabileste prin planurile de invatamint si programele scolare, esalonat pe clase, in functie de particularitatile de virsta si capacitatea de efort ale elevilor, de structura economico-sociala a localitatilor.

ART. 34
Elevii care promoveaza clasa a VIII-a sint obligati sa urmeze cursurile de zi ale treptei I de liceu.
SECTIUNEA 3 Invatamintul liceal

ART. 35
Invatamintul liceal asigura tinerilor cunostintele stiintifice, culturale si de specialitate, precum si policalificarea in meserii necesare incadrarii in munca sau continuarii studiilor in invatamintul superior.
Invatamintul liceal continua educarea prin munca si pentru munca a tineretului, asigura pregatirea unitara a tuturor elevilor in domeniul stiintelor fundamentale exacte - matematica, fizica, chimie, biologie - precum si insusirea unor temeinice cunostinte teoretice si practice de specialitate, in raport cu profilul liceului.
Totodata, invatamintul liceal asigura educarea politico-ideologica si moral-cetateneasca a elevilor, formarea lor ca oameni cu un larg orizont de cultura si cunoastere, cu un inalt nivel de constiinta socialista.

ART. 36
Invatamintul liceal se realizeaza prin licee, organizate pe tipuri si profile. Liceele se organizeaza, de regula, cu mai multe profiluri, in functie de cerintele de pregatire a fortei de munca.
Reteaua liceelor, nomenclatorul tipurilor si profilurilor de licee, precum si al meseriilor in care se pregatesc elevii prin liceu se aproba prin decret prezidential.

ART. 37
Invatamintul liceal de zi se organizeaza pe doua trepte, fiecare cu durata de 2 ani. Invatamintul liceal seral se organizeaza numai pentru treapta a II-a si are durata de 3 ani.
Treapta I de liceu este parte integranta a invatamintului obligatoriu de 10 ani si are menirea de a completa cunostintele generale din invatamintul gimnazial si de a asigura tuturor tinerilor pregatirea intr-o meserie care sa le permita sa se incadreze in productie ca practicant, sa se inscrie la scoala profesionala sau sa continue studiile in treapta a II-a de liceu.
Programele de invatamint la disciplinele fundamentale si de cultura generala sint unice pentru toate tipurile si profilurile de liceu. Diferentierea pe tipuri si profiluri se realizeaza in treapta I prin disciplinele legate de meseria in care elevii se pregatesc si prin activitatea practica.
Treapta a II-a de liceu completeaza elevilor pregatirea la disciplinele fundamentale si adinceste cunostintele si deprinderile practice in meserie, pentru a se putea incadra direct in productie sau ca practicant, ori de a continua studiile in invatamintul superior.
Programele de invatamint la disciplinele fundamentale sint unice pentru intregul invatamint liceal, asigurind tinerilor continuitatea pregatirii incepute in treapta I, precum si posibilitatea de a-si alege profilul de invatamint superior pe care il doresc.
Diferentierea pregatirii pe tipuri si profiluri de liceu in treapta a II-a se realizeaza prin discipline de specialitate specifice profilului si meseriei alese, precum si prin activitatea practica.

ART. 38
Liceele se infiinteaza si functioneaza pe baza unei conceptii unitare, sub conducerea, indrumarea si controlul Ministerului Educatiei si Invatamintului.
Organizarea liceelor se face pe baza normelor unitare de structura de catre Ministerul Educatiei si Invatamintului, impreuna cu celelalte ministere sau alte organe centrale, precum si cu consiliile populare judetene si al municipiului Bucuresti.
Liceele se organizeaza ca unitati de-sine-statatoare cu clasele IX - XII.
In conditiile prevazute de lege, liceele folosesc, in comun cu scolile profesionale si de maistri, baza materiala, atelierele, laboratoarele si celelalte dotari.

ART. 39
Planul anual de scolarizare pentru treapta I si treapta a II-a de liceu se aproba prin decret prezidential, la propunerea Ministerului Educatiei si Invatamintului, impreuna cu ministerele si celelalte organe centrale de profil si consiliile populare judetene si al municipiului Bucuresti.
Repartizarea planului anual de scolarizare pe licee se face de catre Ministerul Educatiei si Invatamintului, la propunerea ministerelor, a celorlalte organe centrale de profil si consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti.

ART. 40
In clasa a IX-a se inscriu fara concurs toti absolventii invatamintului gimnazial.
Unitatile de invatamint au obligatia sa asigure orientarea scolara si profesionala a elevilor in vederea realizarii planului de scolarizare la toate tipurile si profilurile de licee.
In cazul in care numarul elevilor depaseste numarul locurilor stabilite pentru fiecare unitate de invatamint, inscrierea in clasa a IX-a se face pe baza verificarii cunostintelor si aptitudinilor acestora, potrivit normelor elaborate de Ministerul Educatiei si Invatamintului. Cei care nu au fost admisi vor fi indrumati sa se inscrie la alte unitati de invatamint care dispun de locuri libere.

ART. 41
La absolvirea clasei a X-a, elevii primesc diploma de absolvire a invatamintului obligatoriu de 10 ani, precum si certificat de calificare care le dau dreptul sa se incadreze in productie ca practicanti in meseriile in care s-au pregatit, sa se inscrie in invatamintul profesional ori sa continue studiile in treapta a II-a a invatamintului liceal.

ART. 42
Admiterea in treapta a II-a de liceu se face pe baza de concurs, organizat potrivit normelor stabilite de Ministerul Educatiei si Invatamintului.
La concursul de admitere pentru treapta a II-a, cursuri serale, se poate inscrie orice persoana care desfasoara o activitate sociala utila si indeplineste conditiile de studii prevazute de lege.
Intreprinderile si celelalte unitati socialiste sint obligate sa sprijine muncitorii si ceilalti oameni ai muncii care urmeaza invatamintul liceal seral sa frecventeze cursurile si sa-si insuseasca temeinic cunostintele predate.

ART. 43
Procesul instructiv-educativ in invatamintul liceal se desfasoara pe baza planurilor de invatamint, programelor si manualelor scolare elaborate de Ministerul Educatiei si Invatamintului, in colaborare cu celelalte ministere si alte organe centrale interesate.
Planurile de invatamint se intocmesc diferentiat, pe tipuri si profiluri de licee. Ele sint unitare pentru fiecare profil si cuprind disciplinele stiintifice fundamentale, disciplinele de cultura generala si social-politice, disciplinele de specialitate, precum si practica in productie.

ART. 44
Procesul instructiv-educativ se desfasoara prin lectii, lucrari de laborator, practica in productie, efectuata in timpul liceului si al stagiului de practicant, precum si prin cercuri si alte activitati politico-ideologice, cultural-artistice si sportive.

ART. 45
Practica in productie se organizeaza, potrivit legii, in functie de profilul liceelor, in concordanta cu cerintele de calificare pentru meseriile in care se pregatesc elevii.
Pentru practica in productie a elevilor se asigura, in conditiile prevazute de lege, personal de specialitate si alte cadre calificate.

ART. 46
Absolventii primei trepte a invatamintului liceal care nu continua studiile in treapta a II-a de liceu sau in scoala profesionala se incadreaza in productie, fiind obligati sa efectueze un stagiu de practicant cu durata de 6 - 12 luni.
Absolventii treptei a II-a de liceu la care nomenclatorul de pregatire prevede efectuarea unui stagiu de practicant si care nu continua studiile in invatamintul superior se incadreaza in productie, avind obligatia sa efectueze un stagiu de practicant de 6 - 18 luni.
Durata stagiului de practicant pentru fiecare meserie, organizarea si continutul acestuia, precum si modul de retribuire a practicantilor se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.

ART. 47
Studiile liceale se incheie cu examenul de bacalaureat, organizat potrivit normelor stabilite de Ministerul Educatiei si Invatamintului. Candidatii care promoveaza examenul de bacalaureat primesc diploma de bacalaureat si certificatul de calificare, care le dau dreptul sa participe la concursul de admitere la orice institutie de invatamint superior sau sa se incadreze in productie, potrivit legii.
SECTIUNEA 4 Invatamintul profesional si de maistri

A. Scolile profesionale

ART. 48
Scolile profesionale asigura elevilor, prin procesul instructiv-educativ, cunostintele de specialitate si deprinderile practice necesare exercitarii meseriilor in care se califica, pregatirea politico-ideologica, formarea si dezvoltarea constiintei lor muncitoresti, educarea acestora in spiritul ordinii si disciplinei, al raspunderii pentru indeplinirea sarcinilor incredintate, pentru bunul mers al activitatii unitatilor economice.

ART. 49
Scolile profesionale pregatesc muncitori calificati in strinsa legatura cu cerintele de forta de munca ale economiei nationale pentru anumite meserii, stabilite prin nomenclatorul aprobat potrivit legii.
La scolile profesionale se primesc absolventi ai invatamintului obligatoriu de 10 ani.
Scolile profesionale functioneaza cu invatamint de zi si seral si au durata de 1 - 1 1/2 ani.

ART. 50
Scolile profesionale se organizeaza, potrivit normelor unitare de structura, de ministere, alte organe centrale ale administratiei de stat si cooperatiste, precum si de consiliile populare judetene si al municipiului Bucuresti, cu acordul Ministerului Educatiei si Invatamintului si functioneaza pe linga intreprinderi si alte unitati socialiste.

ART. 51
Scolile profesionale functioneaza impreuna cu scoli de maistri sau centre de calificare ori ca unitati de-sine-statatoare.
In conditiile prevazute de lege, scolile profesionale pot folosi in comun cu licee de profil baza materiala.

ART. 52
In scolile profesionale se desfasoara cursuri de pregatire pentru mai multe meserii in functie de necesarul de muncitori calificati.

ART. 53
Nomenclatorul meseriilor si durata pregatirii prin scolile profesionale, precum si planul anual de scolarizare se aproba prin decret prezidential, la propunerea Ministerului Educatiei si Invatamintului, impreuna cu ministerele si celelalte organe centrale si locale care organizeaza scoli profesionale.
Repartizarea planului anual de scolarizare pe meserii, pentru fiecare scoala, se face de ministere si celelalte organe centrale si locale care organizeaza astfel de scoli, cu acordul Ministerului Educatiei si Invatamintului.

ART. 54
Admiterea in scolile profesionale se face pe baza de concurs, organizat in conditiile stabilite de ministerele si celelalte organe centrale si locale care organizeaza scoli profesionale, cu acordul Ministerului Educatiei si Invatamintului.

ART. 55
Planurile de invatamint, programele si manualele scolare se elaboreaza de ministerele si celelalte organe centrale si locale care organizeaza scoli profesionale si se aproba de Ministerul Educatiei si Invatamintului.

ART. 56
Planurile de invatamint ale scolilor profesionale se elaboreaza diferentiat , in functie de meseriile in care acestea pregatesc muncitori calificati. Planurile cuprind pregatirea practica, disciplinele de specialitate, tehnice si tehnologice specifice, precum si disciplinele si activitatile menite sa contribuie la educarea politico-ideologica si moral-cetateneasca a elevilor.
Procesul instructiv-educativ se desfasoara prin participarea nemijlocita la activitatea productiva, prin lectii, lucrari de laborator, precum si prin activitati extrascolare organizate cu elevii.

ART. 57
Practica in productie se organizeaza potrivit legii si se desfasoara zilnic, alternind cu invatamintul teoretic, in functie de meseria in care se face pregatirea.
Pentru practica in productie a elevilor se asigura, in conditiile prevazute de lege, personal de specialitate si alte cadre calificate.

ART. 58
Cursurile scolii profesionale se incheie prin sustinerea unei probe practice in meseria in care s-a efectuat pregatirea. Absolventii scolii profesionale primesc diploma de absolvire care le da dreptul la incadrarea in productie, potrivit legii.

B. Scolile de maistri

ART. 59
Scolile de maistri asigura elevilor, prin procesul instructiv-educativ, cunoasterea celor mai noi realizari in domeniul meseriei, a tehnicilor si tehnologiilor moderne de lucru, precum si cunostintele de conducere si organizare stiintifica a productiei si a muncii.

ART. 60
Scolile de maistri se organizeaza pe linga intreprinderi si alte unitati socialiste de catre ministere si celelalte organe centrale, precum si de consiliile populare judetene si al municipiului Bucuresti si functioneaza, de regula, impreuna cu scolile profesionale.
Durata studiilor este de 1 - 1 1/2 ani la invatamintul de zi si de 2 ani la invatamintul seral.

ART. 61
Nomenclatorul specialitatilor care se pregatesc prin scoli de maistri si durata studiilor pentru fiecare specialitate se aproba prin decret al Consiliului de Stat, iar planul anual de scolarizare prin decret prezidential, la propunerea Ministerului Educatiei si Invatamintului, impreuna cu ministerele si celelalte organe centrale si locale care organizeaza astfel de scoli.

ART. 62
Admiterea in scolile de maistri se face pe baza de concurs, care se organizeaza si se desfasoara in conditiile stabilite de lege.

ART. 63
Procesul instructiv-educativ din scolile de maistri se desfasoara pe baza planurilor de invatamint, programelor si manualelor scolare elaborate de ministere si alte organe centrale si locale care organizeaza asemenea unitati scolare, cu acordul Ministerului Educatiei si Invatamintului.

ART. 64
La invatamintul de zi, jumatate din timpul de scolarizare este afectat practicii in productie. Practica in productie se organizeaza si se desfasoara potrivit legii.

ART. 65
Cursurile scolilor de maistri se incheie prin examen de absolvire, care consta din sustinerea unui proiect sau lucrari de diploma pe o tema stabilita cu consultarea intreprinderilor pentru care acestia se pregatesc. Elevii care promoveaza examenul de absolvire a scolii de maistri primesc diploma de absolvire, care le da dreptul la incadrarea in functia de maistru, in conditiile prevazute de lege.
SECTIUNEA 5 Invatamintul superior

ART. 66
Invatamintul superior pregateste specialisti cu inalta calificare pentru toate domeniile de activitate, asigura insusirea de catre studenti a celor mai noi realizari din domeniul stiintei, tehnicii si tehnologiei, ale culturii si cunoasterii umane, a socialismului stiintific si conceptiei materialist-dialectice si istorice despre lume si viata, a ideologiei si politicii partidului, contribuie la progresul stiintei, tehnicii si culturii.

ART. 67
Invatamintul superior se realizeaza prin politehnici, universitati, institute, conservatoare si academii, organizate pe facultati si sectii.
In cadrul facultatilor functioneaza catedre, formate din cadrele didactice de aceeasi specialitate sau de specialitati apropiate, organizate potrivit normelor unitare de structura. Catedrele raspund de realizarea activitatii instructiv-educative, de productie si de cercetare stiintifica a personalului didactic si studentilor, de imbunatatirea continutului stiintific si ideologic al programelor, manualelor si cursurilor, de modernizarea metodelor de predare si de educatie, precum si de perfectionarea profesionala si politica a personalului didactic.

ART. 68
Durata studiilor in invatamintul superior este de 3 - 6 ani.
Studiile in institutiile de invatamint superior se realizeaza prin invatamint de zi.
In institutiile de invatamint superior, inclusiv in cele de invatamint superior tehnic, in conditiile prevazute de lege se poate organiza invatamintul seral, iar la unele facultati sau sectii si invatamint fara frecventa.
Invatamintul superior tehnic seral poate fi urmat de personalul muncitor care indeplineste conditiile prevazute de lege si lucreaza nemijlocit in productie in meserii legate de profilul sau specialitatea facultatii respective.
Durata studiilor la invatamintul seral si fara frecventa este mai mare cu un an fata de cea stabilita pentru invatamintul de zi.

ART. 69
Infiintarea institutiilor de invatamint superior, facultatilor si sectiilor , precum si desfasurarea invatamintului in limbile nationalitatilor conlocuitoare, nomenclatorul de profiluri si specializari pentru cursurile de zi, serale si fara frecventa, durata studiilor si planul de scolarizare se aproba prin decret al Consiliului de Stat, la propunerea Ministerului Educatiei si Invatamintului.

ART. 70
Admiterea in invatamintul superior se face pe baza de concurs.
Se pot prezenta la concursul de admitere persoanele care poseda diploma de bacalaureat. La invatamintul seral si fara frecventa sint admise numai persoane incadrate in munca.
Conditiile de inscriere, disciplinele si probele de concurs, precum si organizarea si desfasurarea acestuia se stabilesc de Ministerul Educatiei si Invatamintului.

ART. 71
Absolventii cu diploma ai invatamintului superior, incadrati in munca, pot urma, in conditiile stabilite de lege, o alta facultate prin invatamintul seral sau fara frecventa.

ART. 72
In scopul pregatirii temeinice a studentilor pentru munca si viata si al participarii nemijlocite a invatamintului superior la activitatea economica, stiintifica si culturala a tarii, intregul proces instructiv-educativ din invatamintul superior se desfasoara pe baza integrarii acestuia cu productia, proiectarea si cercetarea stiintifica.
Invatamintul superior trebuie sa asigure pregatirea specialistilor in profiluri largi, care sa le permita adaptarea rapida la transformarile care au loc in viata economica si sociala, in domeniul stiintei si tehnicii.

ART. 73
Procesul instructiv-educativ se desfasoara in conformitate cu planurile de invatamint si programele stabilite de Ministerul Educatiei si Invatamintului , impreuna cu ministerele si celelalte organe centrale interesate.
ART. 74 Ministerul Educatiei si Invatamintului, organele de conducere ale unitatilor de invatamint superior, intregul personal didactic raspund de continutul stiintific si politico-ideologic al procesului instructiv-educativ, de elaborarea cursurilor, manualelor si materialelor didactice ajutatoare, necesare desfasurarii procesului de invatamint.

ART. 75
Practica in productie a studentilor trebuie sa asigure insusirea cunostintelor si deprinderilor necesare exercitarii eficiente a viitoarei profesii, a unei temeinice pregatiri practice prin participarea nemijlocita la activitatea de productie, cercetare stiintifica si proiectare, la activitati economice, social-politice, cultural-educative, didactice si de ocrotire a sanatatii.
Activitatile desfasurate de studenti in cadrul practicii in productie se stabilesc pe baza planurilor de invatamint si programelor de practica.
Unitatile de productie, cercetare, proiectare, de prestari de servicii, institutiile social-politice, de invatamint, sanitare, cultural-artistice pentru desfasurarea practicii in productie a studentilor si cadrelor didactice se stabilesc de Ministerul Educatiei si Invatamintului, impreuna cu ministerele si celelalte organe centrale care au in subordonare facultati, sectii sau specializari si consiliile populare judetene si al municipiului Bucuresti.
In institutiile de invatamint superior se pot organiza, potrivit legii, unitati de productie, cercetare, proiectare, precum si de prestari de servicii.

ART. 76
Studiile in institutiile de invatamint superior se incheie prin examenul de diploma. Absolventii care promoveaza examenul primesc diplome, care le dau dreptul sa fie repartizati in productie in conditiile prevazute de lege.
SECTIUNEA 6 Cursurile de calificare si invatamintul agrozootehnic de masa

A. Cursurile de calificare

ART. 77
In scopul pregatirii muncitorilor calificati din rindul persoanelor care nu au calificare intr-o meserie, se organizeaza cursuri de calificare la locul de munca.
Cursurile de calificare se organizeaza de intreprinderi si alte unitati socialiste, in colaborare cu organizatiile de sindicat si de tineret.
Pentru pregatirea muncitorilor necesari mai multor unitati socialiste, cursurile de calificare pot fi organizate si in licee, scoli profesionale sau centre de calificare.

ART. 78
Organizarea cursurilor de calificare se face fara scoatere din productie si se aproba de ministere si celelalte organe centrale de stat si cooperatiste, consiliile populare judetene si al municipiului Bucuresti sau de conducerile centralelor industriale carora le sint subordonate aceste unitati, potrivit planului de scolarizare si in limita fondurilor alocate.

ART. 79
Cursurile de calificare au durata de 3 - 12 luni, in functie de complexitatea meseriilor, si cuprind persoane care au absolvit cel putin invatamintul obligatoriu.
Conditiile de inscriere, meseriile si durata cursurilor se stabilesc de organele centrale interesate, cu acordul Ministerului Muncii si al Ministerului Educatiei si Invatamintului, pe baza nomenclatorului de meserii aprobat.
Planul anual de scolarizare se stabileste prin planul national unic de dezvoltare economico-sociala.

ART. 80
Cursurile de calificare se desfasoara potrivit programelor elaborate de organele in subordinea carora se afla unitatile socialiste care le organizeaza.

ART. 81
Cursurile de calificare se incheie prin examenul de calificare, sustinut in fata comisiei de pregatire si perfectionare, incadrare si promovare in munca din unitatea respectiva, pe baza caruia absolventii primesc certificat de absolvire, care le da dreptul la incadrarea in productie in conditiile prevazute de lege corespunzator calificarii obtinute.

B. Invatamintul agrozootehnic de masa

ART. 82
Invatamintul agrozootehnic de masa are scopul de a asigura completarea si imbogatirea permanenta a cunostintelor taranilor cooperatori, mecanizatorilor, muncitorilor din intreprinderile agricole de stat sau din alte sectoare ale agriculturii, in strinsa legatura cu activitatea pe care acestia o desfasoara la locurile de munca.

ART. 83
Invatamintul agrozootehnic de masa are caracter permanent si se organizeaza pe profile de activitate si formatii de munca de catre unitatile agricole de stat si cooperatiste, sub indrumarea Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare.

ART. 84
Pregatirea practica se realizeaza direct in procesul de productie al unitatilor agricole in care lucreaza si consta din efectuarea de lucrari practice specifice si invatarea conducerii tractoarelor si a celorlalte masini agricole.
Pregatirea teoretica se organizeaza in perioada de iarna in scoli profesionale, licee agroindustriale ori alte unitati scolare sau de productie si se realizeaza pe baza normelor si programelor elaborate de Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, impreuna cu Uniunea Nationala a Cooperativelor Agricole de Productie si cu Ministerul Educatiei si Invatamintului.

ART. 85
Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare este obligat sa elaboreze materialele didactice necesare invatamintului agrozootehnic de masa.
Materialele didactice se acorda cursantilor in mod gratuit.

ART. 86
In zonele necooperativizate, in perioada de iarna, directiile generale judetene pentru agricultura si industrie alimentara, impreuna cu comitetele judetene de cultura si educatie socialista organizeaza cicluri de conferinte agrozootehnice si alte forme de pregatire a oamenilor muncii din agricultura, potrivit specificului zonei respective.
SECTIUNEA 7 Perfectionarea pregatirii personalului muncitor

A. Perfectionarea pregatirii muncitorilor, tehnicienilor, maistrilor si a altor categorii de personal muncitor

ART. 87
In scopul perfectionarii continue a pregatirii profesionale a personalului muncitor din toate domeniile de activitate, in raport cu noile cuceriri ale stiintei si tehnicii, de cerintele dezvoltarii economico-sociale a tarii, se organizeaza, in conditiile prevazute de lege, forme de perfectionare a pregatirii profesionale.
Perfectionarea pregatirii profesionale a personalului muncitor se organizeaza de catre ministere, celelalte organe centrale, consiliile populare judetene si al municipiului Bucuresti, pe specialitati si profiluri din domeniul lor de activitate.

ART. 88
Ministerul Educatiei si Invatamintului indruma si coordoneaza, potrivit legii, intreaga activitate de perfectionare a pregatirii personalului muncitor, asigurind infaptuirea unitara a politicii partidului si statului in acest domeniu.
Ministerul Educatiei si Invatamintului, impreuna cu Ministerul Muncii si Comitetul de Stat al Planificarii, elaboreaza, pe baza propunerilor ministerelor, celorlalte organe centrale, precum si ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, proiectul planurilor anuale si de perspectiva de perfectionare a pregatirii profesionale ca parte integranta a planurilor si programelor de asigurare, pregatire si perfectionare a fortei de munca.

ART. 89
Pentru realizarea programelor de perfectionare organizate de ministere, celelalte organe centrale, consiliile populare judetene si al municipiului Bucuresti si unitatile din subordine, Ministerul Educatiei si Invatamintului acorda, prin unitatile de invatamint si de cercetare, indrumare si asistenta de specialitate, elaboreaza, impreuna cu celelalte ministere si organe centrale, programe si tematici-cadru pentru organizarea cursurilor de perfectionare, materiale documentare si alte lucrari necesare imbunatatirii organizarii si continutului activitatii de perfectionare.

ART. 90
Activitatile desfasurate de cadrele didactice in cadrul perfectionarii pregatirii profesionale a personalului muncitor constituie o indatorire de serviciu, fiind incluse in norma didactica obligatorie a acestora.

B. Perfectionarea prin cursuri postuniversitare

ART. 91
Cursurile postuniversitare constituie o forma de perfectionare a pregatirii specialistilor din diferite domenii ale economiei, stiintei, tehnicii si culturii care au absolvit o institutie de invatamint superior cu durata de cel putin 4 ani la cursurile de zi sau cel putin 5 ani la cursurile serale sau fara frecventa, in scopul completarii, adincirii sau reinnoirii cunostintelor profesionale.

ART. 92
Cursurile postuniversitare se organizeaza de catre institutiile de invatamint superior si se desfasoara in cadrul acestora.

ART. 93
Nomenclatorul de perfectionare pe domenii si planul anual de scolarizare la cursurile postuniversitare se aproba prin decret prezidential, la propunerea Ministerului Educatiei si Invatamintului, impreuna cu ministerele si celelalte organe centrale interesate.
Planurile de invatamint si programele pentru cursurile postuniversitare se elaboreaza de institutiile de invatamint superior, impreuna cu ministerele si celelalte organe centrale interesate si se aproba de Ministerul Educatiei si Invatamintului.

ART. 94
Cursurile postuniversitare se realizeaza, de regula, fara frecventa. Durata cursurilor, precum si conditiile desfasurarii unor activitati didactice si de verificare a cunostintelor, se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.

ART. 95
Absolvirea cursurilor postuniversitare se face prin examene, precum si prin sustinerea unei lucrari de absolvire potrivit planului de invatamint.
Absolventii cursurilor postuniversitare primesc diploma de absolvire.

C. Perfectionarea prin doctorat

ART. 96
Doctoratul este forma superioara de perfectionare a pregatirii specialistilor in diferite ramuri ale stiintei, tehnicii si culturii.
Doctoratul se organizeaza, potrivit legii, de institutii de invatamint superior, academii de stiinte si institute centrale de cercetare.
Tematica si continutul activitatilor pentru obtinerea titlului de doctor se stabilesc pe ramuri si domenii ale stiintei de catre institutele centrale de cercetare, academii de stiinte si institutiile de invatamint superior, in colaborare cu unitatile de productie si social-culturale de profil.

ART. 97
Specialitatile in care se organizeaza doctoratul se aproba, in conditiile stabilite de lege, odata cu nomenclatorul de profiluri si specializari pentru invatamintul superior.

ART. 98
Stabilirea cifrei de scolarizare si repartizarea acesteia pe institutii de invatamint superior, academii de stiinte, institute centrale de cercetare si unitati de cercetare se fac de Ministerul Educatiei si Invatamintului, cu avizul Consiliului National pentru Stiinta si Tehnologie si al Comitetului de Stat al Planificarii.

ART. 99
Modul de organizare a admiterii la doctorat, a stagiului de pregatire a doctoranzilor si de obtinere a titlului stiintific de doctor se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.

D. Perfectionarea pregatirii personalului didactic

ART. 100
Intregul sistem de perfectionare a pregatirii profesionale a personalului didactic are ca scop insusirea temeinica a disciplinei de specialitate si a metodicii predarii acesteia, a ideologiei si a politicii partidului si statului nostru, a realizarilor noi in domeniul specialitatii si al pedagogiei, a metodelor de munca cu prescolarii, elevii si studentii.

ART. 101
Perfectionarea pregatirii personalului didactic se organizeaza de Ministerul Educatiei si Invatamintului prin unitati de invatamint si de cercetare stiintifica.
Ministerele economice, celelalte organe centrale si locale care au in subordine unitati de invatamint au obligatia de a sprijini perfectionarea pregatirii personalului didactic, in concordanta cu dezvoltarea tehnicii si tehnologiilor de productie, cu cerintele procesului instructiv-educativ.

ART. 102
Activitatile de perfectionare a pregatirii personalului didactic se organizeaza diferentiat, in functie de specificul muncii si de ciclul de invatamint in care acesta isi desfasoara activitatea, pe baza planurilor anuale si de perspectiva elaborate de Ministerul Educatiei si Invatamintului, dupa cum urmeaza:
a) pentru personalul didactic din invatamintul prescolar si primar se organizeaza cursuri de perfectionare, activitati metodico-stiintifice periodice, consfatuiri si schimburi de experienta, precum si activitati de pregatire in vederea definitivarii in functie si obtinerii gradelor didactice;
b) pentru personalul didactic din invatamintul gimnazial, liceal, profesional si de maistri se organizeaza cursuri de perfectionare, stagii in unitati productive, activitati stiintifice si metodice, consfatuiri si schimburi de experienta, precum si activitati de pregatire pentru definitivarea in functie si obtinerea gradelor didactice;
c) pentru personalul didactic din invatamintul superior se organizeaza perfectionarea prin doctorat, cursuri postuniversitare, stagii in unitati de productie, cercetare si proiectare, seminarii periodice, de scurta durata, consfatuiri si manifestari stiintifice de specialitate.
Participarea la activitatile de perfectionare este obligatorie.

ART. 103
Perfectionarea pregatirii personalului didactic care preda discipline de stiinte sociale in invatamintul de toate gradele se face de catre Ministerul Educatiei si Invatamintului, impreuna cu Academia "Stefan Gheorghiu".

ART. 104
Perfectionarea pregatirii cadrelor cu functii de conducere, indrumare si control din invatamintul prescolar, primar si gimnazial se organizeaza de catre inspectoratele scolare, iar a celor din invatamintul liceal, profesional si de maistri, din invatamintul superior si de la inspectoratele scolare, de catre Ministerul Educatiei si Invatamintului.

CAP. 3

Invatamintul in limbile nationalitatilor conlocuitoare

ART. 105
Tinerilor din rindul nationalitatilor conlocuitoare li se asigura conditii egale de a se pregati in orice forma de invatamint si de a fi repartizati in orice loc de munca, in raport de nevoile economiei si vietii sociale, de pregatirea si aptitudinile lor.

ART. 106
In unitatile administrativ-teritoriale locuite si de populatie de alta nationalitate decit cea romana se organizeaza, in conformitate cu normele unitare de structura, unitati de invatamint, sectii, clase sau grupe cu predarea si in limbile nationalitatilor respective.
La scolile profesionale, scolile de maistri, cursurile de calificare si invatamintul agrozootehnic de masa, care functioneaza in aceste localitati, activitatile didactice se pot desfasura si in limbile nationalitatilor conlocuitoare.

ART. 107
Pentru a participa activ la intreaga viata politica, economica si socialculturala a tarii, tinerilor din rindul nationalitatilor conlocuitoare li se asigura insusirea limbii romane. In acest scop, in unitatile de invatamint primar, gimnazial si liceal, cu predarea in limbile nationalitatilor conlocuitoare, se studiaza limba romana, iar unele discipline, prevazute in planul de invatamint, se pot preda in limba romana.

ART. 108
Parintii sau tinerii apartinind nationalitatilor conlocuitoare pot opta pentru inscrierea in unitatea de invatamint cu predarea in limba nationalitatii respective sau in limba romana.
Tinerilor apartinind nationalitatilor conlocuitoare, care frecventeaza unitati de invatamint cu predare in limba romana, li se asigura, la cerere, in conditiile legii, ca obiect de studiu si limba nationalitatii lor.

ART. 109
La concursurile de admitere organizate, potrivit legii, candidatii din rindul nationalitatilor conlocuitoare au dreptul de a sustine probele in limba nationalitatii lor la disciplinele pe care le-au studiat in aceasta limba.

ART. 110
Pentru desfasurarea invatamintului in limbile nationalitatilor conlocuitoare, Ministerul Educatiei si Invatamintului asigura pregatirea si perfectionarea personalului didactic, precum si manualele si alte materiale didactice necesare.
In unitatile de invatamint cu predare in limbile nationalitatilor conlocuitoare, la disciplinele care se predau in limba romana, se asigura si manuale in limba nationalitatii respective.

CAP. 4

Bazele generale ale educatiei si invatamintului SECTIUNEA 1 Pregatirea profesionala, stiintifica si culturala

ART. 111
Intreaga activitate desfasurata in invatamintul de toate gradele pentru formarea tineretului pentru munca si viata, pregatirea profesionala, stiintifica si culturala, de studiere si insusire a stiintei si culturii inaintate trebuie sa se bazeze pe conceptia stiintifica, revolutionara a materialismului dialectic si istoric.

ART. 112
Invatamintul are obligatia sa asigure studierea si stapinirea temeinica de catre elevi si studenti a limbii romane, cunoasterea literaturii, istoriei si geografiei patriei, cultivarea dragostei pentru traditiile inaintate ale culturii poporului, largirea orizontului de cultura generala.
De asemenea, trebuie sa asigure cunoasterea istoriei si geografiei universale, a tot ceea ce este mai valoros in cultura si civilizatia omenirii.

ART. 113
La baza intregii activitati de pregatire a tineretului, in toate formele de invatamint, trebuie sa stea cunoasterea stiintelor fundamentale ale naturii, a stiintelor tehnice si agricole, inarmarea elevilor si studentilor cu cele mai noi cuceriri ale revolutiei tehnico-stiintifice contemporane.
In acest scop, invatamintul trebuie sa asigure:
a) insusirea de catre elevi si studenti a cunostintelor de baza in domeniul matematicii, fizicii, chimiei si biologiei;
b) cunostinte corespunzatoare, in domeniul electronicii si electrotehnicii, al mecanicii, mecanicii fine, energeticii si noilor surse de energie, geologiei, masinilor, aparatelor si instalatiilor de inalta performanta, tehnicii si tehnologiilor moderne din diferite domenii de activitate;
c) cunostinte corespunzatoare in domeniul stiintelor agricole, botanicii, zoologiei, geneticii si stiintei solului, tehnicilor si tehnologiilor agricole inaintate;
d) educarea stiintifica si tehnica a tineretului, crearea deprinderilor si obisnuintei de a lucra in activitatea productiva, dezvoltarea spiritului creator, a pasiunii pentru nou, pentru a se putea integra rapid, dupa terminarea studiilor in activitatea de productie, de cercetare stiintifica si tehnologica, pentru a folosi in cele mai bune conditii tehnica moderna din inzestrarea economiei nationale si a contribui la dezvoltarea stiintei, tehnicii si tehnologiei romanesti.

ART. 114
Invatamintul de toate gradele trebuie sa inarmeze elevii si studentii cu cunostinte temeinice in domeniul stiintelor economice, al conducerii si organizarii stiintifice a productiei si a muncii, in vederea participarii active la realizarea sarcinilor economice, la sporirea continua a eficientei in toate sectoarele de activitate, la intreaga opera de dezvoltare economica si sociala a tarii, de conducere a societatii socialiste.
SECTIUNEA 3 Activitatea politico-educativa si studiul stiintelor sociale in invatamint

ART. 115
Invatamintul de toate gradele are indatorirea de a asigura, odata cu pregatirea temeinica, profesionala, stiintifica si culturala a tuturor tinerilor, educarea lor comunista, revolutionara, formarea acestora ca oameni noi, multilateral dezvoltati, constructori constienti si devotati ai socialismului si comunismului.
Fiecare unitate de invatamint trebuie sa fie un puternic centru de educatie socialista si comunista a copiilor si tinerilor.

ART. 116
Prin intregul sau continut, procesul de invatamint trebuie sa contribuie la educarea elevilor si studentilor in spiritul conceptiei revolutionare a clasei muncitoare, la formarea in rindurile acestora a unei gindiri stiintifice, creatoare, a capacitatii de a actiona in concordanta cu cerintele dezvoltarii economiei, stiintei si culturii, ale progresului social, de a manifesta o atitudine intransigenta fata de tot ceea ce este invechit si retrograd.

ART. 117
Toti tinerii, indiferent de specializarea pe care si-o aleg si de domeniul in care vor lucra, trebuie sa posede temeinice cunostinte sociale si politice pentru a putea participa activ la edificarea noii societati, la conducerea intregii vieti economice si sociale.
In acest scop, in intregul invatamint, odata cu disciplinele stiintifice fundamentale, de cultura generala si de specialitate, se studiaza discipline istorice, economice, filozofice si social-politice.

ART. 118
Predarea stiintelor sociale se realizeaza pe baza Programului Partidului Comunist Roman, a ideologiei si politicii sale, a materialismului dialectic si istoric si a principiilor socialismului stiintific, a celor mai noi realizari ale practicii revolutionare si cunoasterii umane.

ART. 119
Studiul stiintelor sociale are menirea sa asigure insusirea de catre tinerele generatii a ideologiei si politicii partidului, sa contribuie la cultivarea in rindurile acestora a trasaturilor constiintei socialiste, a idealurilor si convingerilor comuniste, la formarea lor ca militanti activi pentru progresul si prosperitatea patriei, pentru triumful idealurilor de pace, libertate si dreptate sociala in lume.
Predarea stiintelor sociale trebuie sa asigure cunoasterea de catre elevi si studenti a trecutului de lupta al partidului si poporului nostru, a perspectivelor de dezvoltare a Romaniei, insusirea unor temeinice cunostinte economice, social-politice si filozofice, intelegerea legilor obiective ale dezvoltarii sociale, a proceselor si fenomenelor care au loc in natura si societate.
Stiintele sociale trebuie sa contribuie la formarea si dezvoltarea spiritului combativ al elevilor si studentilor fata de ideile si teoriile nestiintifice, mistice, fata de orice influente straine conceptiei comuniste despre lume si viata.

ART. 120
Cadrele didactice din domeniul stiintelor sociale au datoria sa-si ridice necontenit nivelul de pregatire politico-ideologica, sa asigure predarea acestor discipline in strinsa legatura cu realitatile social-politice, cu preocuparile partidului si statului nostru, cu problemele vietii internationale si evolutia societatii contemporane; ele au datoria sa participe la activitatea practica, social-politica, la propagarea ideologiei si politicii partidului in rindul maselor de oameni ai muncii.

ART. 121
Educarea comunista a tineretului reprezinta o indatorire sociala si etica fundamentala a intregului personal didactic.
Toate cadrele didactice, indiferent de disciplina pe care o predau, raspund de educarea si pregatirea multilaterala a elevilor si studentilor, de imprimarea in rindurile acestora a spiritului de ordine si disciplina, a cinstei si corectitudinii, a respectului fata de legile tarii si normele socialiste de convietuire, a atitudinii inaintate, responsabile fata de munca, de indatoririle scolare si obstesti.
In invatamintul de toate gradele, cadrele didactice au obligatia sa asigure indrumarea nemijlocita a elevilor si studentilor, sa participe activ, impreuna cu acestia, la intreaga desfasurare a procesului de invatamint, productie si cercetare, precum si la activitatile politico-ideologice si cultural-educative.
Pentru organizarea si coordonarea activitatii de instruire si educare a elevilor, in invatamintul gimnazial, liceal si profesional, fiecare clasa are un diriginte, desemnat de consiliul de conducere al unitatii scolare din rindul cadrelor didactice cu inalta competenta si bogata experienta, care se bucura de prestigiu si autoritate in scoala si in afara ei.

ART. 122
In munca de educare a elevilor si studentilor un rol important indeplinesc organizatiile de copii si tineret, care sint chemate sa cultive impreuna cu scoala si familia, raspunderea copiilor si tinerilor fata de invatatura, de pregatirea pentru munca si viata, sa organizeze activitatea politico-ideologica , cultural-artistica, sportiva, folosirea utila a timpului liber.

ART. 123
Pentru asigurarea participarii largi a prescolarilor, elevilor si studentilor la activitatea cultural-artistica si dezvoltarea capacitatii de creatie a acestora, in unitatile de invatamint, in casele pionierilor si soimilor patriei, in casele de cultura ale tineretului si studentilor se organizeaza cluburi, cercuri, cenacluri, ansambluri si formatii care isi desfasoara activitatea in afara programului scolar.

CAP. 5

Cercetarea stiintifica SECTIUNEA 1 Cercetarea stiintifica in invatamintul superior

ART. 124
Cercetarea stiintifica in invatamintul superior se realizeaza pe baza planurilor anuale si de perspectiva, parte integranta a planului national unic de dezvoltare economico-sociala.
Intreaga orientare a activitatii de cercetare stiintifica din invatamintul superior trebuie sa asigure participarea cadrelor didactice si studentilor la rezolvarea problemelor esentiale legate de dezvoltarea economica si sociala a tarii, de progresul stiintei si culturii.

ART. 125
In raport de profilul institutiei de invatamint superior, cadrele didactice si studentii au obligatia de a participa la activitatea de cercetare stiintifica, proiectare tehnologica si de introducere a progresului tehnic, precum si la activitatea de cercetare in celelalte domenii de specialitate.
Personalul didactic desfasoara activitatea de cercetare potrivit sarcinilor stabilite prin normele de munca.
Studentii participa la activitatea de cercetare impreuna cu personalul didactic si de cercetare stiintifica pe baza sarcinilor stabilite prin planurile de invatamint.
ART. 126 Activitatea de cercetare in domeniul stiintelor tehnice, economice, ale naturii si medicale se desfasoara impreuna si in cadrul institutelor centrale si al academiilor de profil, sub conducerea acestora, si face parte integranta din planurile unitare de cercetare pe ramuri si domenii ale stiintei.
Activitatea de cercetare in domeniul stiintelor sociale si politice se desfasoara, de regula, in catedrele si unitatile de cercetare din invatamint, sub conducerea Ministerului Educatiei si Invatamintului, in colaborare cu Academia de Stiinte Sociale si Politice.

ART. 127
Coordonarea unitara a activitatii de cercetare stiintifica din invatamint se face de catre Consiliul National pentru Stiinta si Tehnologie si Ministerul Educatiei si Invatamintului, impreuna cu celelalte ministere si organe centrale, iar pe ramuri si domenii ale stiintei, de catre institutele centrale de cercetare si academiile de stiinte.

ART. 128
Unitatile de invatamint superior raspund de buna organizare a participarii cadrelor didactice si a studentilor la activitatea de ceretare stiintifica si dezvoltare tehnologica, precum si de integrarea laboratoarelor si a bazei materiale proprii in cadrul institutelor centrale de cercetare si al academiilor de profil.
Activitatea de cercetare stiintifica a cadrelor didactice si studentilor se desfasoara pe baza de contracte de cercetare incheiate, potrivit legii, cu unitatile socialiste.

ART. 129
Personalul didactic din invatamintul superior are obligatia si poarta raspunderea pentru antrenarea studentilor la rezolvarea sarcinilor de cercetare stiintifica, pentru indrumarea si orientarea corespunzatoare a activitatii cercurilor tehnico-stiintifice studentesti si dezvoltarea la studenti a pasiunii pentru nou, pentru insusirea celor mai noi cuceriri ale stiintei si tehnicii, ale cunoasterii umane.
SECTIUNEA 2 Cercetarea stiintifica in invatamintul liceal, profesional si de maistri

ART. 130
Personalul didactic din invatamintul liceal, profesional si de maistri participa la activitatea de cercetare in cadrul unitatilor de cercetare, societatilor stiintifice ale personalului didactic, cercurilor metodico-stiintifice, precum si in colectivele constituite pe plan local pentru solutionarea unor probleme privind dezvoltarea economico-sociala a judetelor, precum si a unor probleme tehnice ale unitatilor economice din industrie, agricultura, constructii si alte ramuri ale economiei din localitatile respective.

ART. 131
Elevii sint antrenati la activitatea de cercetare in cadrul lucrarilor efectuate in laboratoare si al practicii in productie, precum si prin cercurile tehnico-stiintifice, concursuri, olimpiade, sesiuni de comunicari si alte manifestari cu caracter cultural-stiintific.

ART. 132
Indrumarea unitara a activitatii de cercetare a cadrelor didactice din invatamintul liceal, profesional si de maistri se realizeaza pe domenii si ramuri ale stiintei, de catre institutele centrale de cercetare si academiile de stiinte prin societati tehnico-stiintifice ale personalului didactic.

ART. 133
Unitatile de invatamint, personalul didactic, impreuna cu organizatiile de tineret, trebuie sa cultive in rindurile elevilor spiritul de creatie stiintifica, pasiunea pentru insusirea de catre acestia a metodelor si tehnicilor de cercetare, sa asigure participarea lor larga la activitatea cercurilor tehnico-stiintifice, la olimpiade, la concursurile tehnice, precum si la alte manifestari stiintifice.

CAP. 6

Educatia fizica si sportul in invatamint

ART. 134
In invatamintul de toate gradele se organizeaza in mod obligatoriu activitatea de educatie fizica si sport.
Educatia fizica si sportul contribuie la mentinerea si intarirea sanatatii, cresterea capacitatii fizice si intelectuale, dezvoltarea armonioasa fizica si morala a copiilor si tineretului, la formarea in rindul acestora a unor deprinderi sanatoase de munca si viata.

ART. 135
Activitatea de educatie fizica si sport se organizeaza si se desfasoara pe baza planurilor si programelor de invatamint elaborate de Ministerul Educatiei si Invatamintului impreuna cu Consiliul National pentru Educatie Fizica si Sport.
Activitatile de educatie fizica si sport se stabilesc in mod diferentiat, pe cicluri de invatamint, in functie de virsta si de cerintele asigurarii dezvoltarii, fortificarii si cresterii rezistentei organismului copiilor si tinerilor.

ART. 136
Unitatile de invatamint sint obligate sa organizeze activitatea de educatie fizica si sport a prescolarilor, elevilor si studentilor cu respectarea planurilor si programelor de invatamint si raspund de eficienta acestei activitati.
Unitatile de invatamint si organizatiile de copii si tineret au obligatia sa asigure participarea larga a elevilor si studentilor la activitatea sportiva de masa.
Pentru elevii si studentii cu aptitudini deosebite pentru sportul de performanta, in unitatile de invatamint se organizeaza cercuri sportive scolare si universitare, cluburi sportive interscolare, pe localitati, institutii de invatamint superior si pe centre universitare.
Ministerul Educatiei si Invatamintului in colaborare cu Consiliul National pentru Educatie Fizica si Sport raspund de selectionarea copiilor si tinerilor pentru sportul de performanta, de pregatirea temeinica a acestora in vederea obtinerii unor rezultate sportive superioare si organizeaza participarea lor la concursuri si competitii sportive.

ART. 137
Ministerul Educatiei si Invatamintului impreuna cu Consiliul National pentru Educatie Fizica si Sport raspund de intregul proces de pregatire si perfectionare a cadrelor pentru activitatea de educatie fizica si sport.

CAP. 7

Personalul didactic

ART. 138
Activitatea instructiv-educativa in unitatile de invatamint se realizeaza de personalul didactic.
Personalul didactic este format din:
a) educatoare - in invatamintul prescolar;
b) invatatori - in invatamintul primar;
c) profesori - in invatamintul gimnazial si liceal;
d) profesori - in invatamintul profesional si de maistri;
e) asistenti, lectori (sefi de lucrari), conferentiari si profesori universitari - in invatamintul superior.

ART. 139
Functiile didactice se ocupa in invatamintul prescolar, primar, gimnazial, liceal, profesional si de maistri prin repartizare sau concurs, iar in invatamintul superior, prin concurs.
Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice au un caracter deschis.
La aceste concursuri se poate prezenta orice persoana care are o temeinica pregatire profesionala, politico-ideologica, aptitudini pedagogice, militeaza pentru traducerea in viata a politicii partidului si statului, a principiilor eticii si echitatii socialiste, indeplineste conditiile de studii si vechime, prevazute in Statutul personalului didactic.
Persoanele care se prezinta la concurs pentru ocuparea functiilor didactice trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii de studii:
a) pentru educatoare - absolvirea, cu examen de bacalaureat, a liceului pedagogic;
b) pentru invatator - absolvirea, cu examen de bacalaureat, a liceului pedagogic;
c) pentru profesor in invatamintul gimnazial - absolvirea, cu examen de diploma, a institutului pedagogic sau a altei institutii de invatamint superior;
d) pentru profesor in invatamintul liceal - absolvirea, cu examen de diploma, a unei institutii de invatamint superior cu durata de cel putin 4 ani;
e) pentru profesor in invatamintul profesional - absolvirea, cu examen de diploma, a unei institutii de invatamint superior cu durata de cel putin 4 ani sau a invatamintului de subingineri;
f) pentru profesor in invatamintul de maistri - absolvirea, cu examen de diploma, a unei institutii de invatamint superior cu durata de cel putin 4 ani;
g) pentru asistent universitar, lector (sef de lucrari), conferentiar si profesor universitar - absolvirea, cu examen de diploma, a unei institutii de invatamint superior cu durata de cel putin 4 ani;
Pentru ocuparea functiilor de conferentiar si profesor universitar este necesar si titlul stiintific de doctor. Specialistii cu inalta pregatire si bogata experienta in activitatea productiva, economica si sociala pot participa la concurs, in conditiile prevazute de lege, si daca nu au titlul stiintific de doctor.
Concursul pentru ocuparea posturilor in invatamintul de toate gradele se organizeaza si se desfasoara potrivit Statutului personalului didactic.

ART. 140
In vederea asigurarii unei legaturi permanente intre invatamint, productie si cercetare, cadrele didactice care predau discipline tehnice si tehnologice in invatamintul liceal, profesional, de maistri, precum si personalul didactic din invatamintul superior, au obligatia sa lucreze periodic in productie, cercetare si proiectare sau in alte unitati socialiste de profil.
Perioadele si conditiile trecerii personalului didactic in productie, cercetare si proiectare, ca si a personalului din aceste domenii de invatamint, se stabilesc prin Statutul personalului didactic.
In vederea imbunatatirii metodelor de predare si a intregului proces instructiv-educativ, pentru cadrele didactice din invatamintul de toate gradele se organizeaza, in conditiile prevazute de lege, seminarii pedagogice, cursuri de perfectionare si alte forme de pregatire pedagogica.

ART. 141
Pesonalul didactic beneficiaza, in principal, de urmatoarele drepturi:
a) sa ocupe, in conditiile legii, potrivit pregatirii profesionale si specialitatii sale, functii didactice si sa fie retribuit in conformitate cu principiul socialist de repartitie dupa cantitatea si calitatea muncii depuse;
b) sa beneficieze de toate conditiile prevazute de lege pentru perfectionarea pregatirii profesionale;
c) sa fie promovat in munca potrivit pregatirii, experientei si rezultatelor obtinute, in conformitate cu prevederile Statutului personalului didactic;
d) sa participe la dezbaterea si solutionarea problemelor privind dezvoltarea si perfectionarea activitatii in invatamint, la elaborarea manualelor si altor materiale didactice;
e) sa foloseasca pentru pregatirea si desfasurarea activitatii didactice si stiintifice materialele, utilajele si intreaga baza materiala a unitatilor de invatamint;
f) sa participe la conducerea, organizarea si controlul activitatii unitatii, sa fie ales sau numit in organele de conducere ale institutiei de invatamint, in functii didactice de conducere sau de indrumare si control al invatamintului;
g) sa publice lucrari de specialitate si sa valorifice rezultatele activitatii de cercetare stiintifica si creatie literar-artistica;
h) sa beneficieze de celelalte drepturi prevazute de lege pentru personalul muncitor si de Statutul personalului didactic.

ART. 142
Personalul didactic are urmatoarele indatoriri principale:
a) sa-si ridice necontenit nivelul de pregatire profesionala si politicoideologica, sa-si insuseasca realizarile noi in domeniul sau de specialitate si al pedagogiei;
b) sa fie model de tinuta si comportare in intreaga activitate, atit in institutia de invatamint, cit si in societate si familie;
c) sa asigure un inalt nivel de pregatire profesionala, politica si culturala elevilor si studentilor, in strinsa legatura cu practica, cu progresele stiintei si tehnicii, sa sprijine elevii si studentii care au greutati la invatatura pe intreg parcursul anului scolar, precum si in perioada premergatoare examenelor de corigenta sau restanta;
d) sa educe elevii si studentii in spiritul raspunderii fata de munca si invatatura, al respectului fata de normele vietii scolare si universitare, fata de legile tarii si indatoririle cetatenesti, al dragostei si devotamentului fata de patrie, partid si popor, al inaltelor idealuri ale socialismului si comunismului;
e) sa actioneze pentru a imprima in constiinta si conduita tinerilor spiritul de ordine si disciplina, de raspundere sociala pentru indeplinirea obligatiilor ce le revin in scoala, munca si viata;
f) sa sprijine actiunile educative, politico-ideologice, cultural-artistice si sportive ale organizatiilor de copii si tineret;
g) sa contribuie prin activitatea de creatie stiintifica, tehnica si artistica la progresul economiei, stiintei si culturii nationale;
h) sa participe la activitatile social-obstesti, cultural-educative si de rapindire a cunostintelor stiintifice, la intreaga munca ce se desfasoara pentru ridicarea nivelului de constiinta si cultura a maselor.

ART. 143
Personalul didactic are obligatia sa participe la toate activitatile didactice si sa realizeze integral sarcinile prevazute in programul de invatamint.
In timpul procesului de invatamint, al exercitarii atributiilor didactice, de productie si de cercetare sau al participarii la actiuni care se desfasoara in mod organizat cu elevii si studentii, cadrele didactice nu pot fi scoase pentru indeplinirea altor activitati.
De asemenea, pentru indeplinirea integrala a obligatiilor ce le revin, cadrele didactice care au sarcini prevazute in programul de invatamint nu pot fi trimise in timpul anului scolar sa desfasoare activitati didactice sau de cercetare in strainatate.

ART. 144
Pentru asigurarea respectarii stricte a normelor eticii si echitatii socialiste, ale disciplinei scolare si universitare de catre intregul personal didactic, pe linga inspectoratele scolare judetene si al municipiului Bucuresti, precum si pe linga consiliile rectorilor sau institutiile de invatamint superior functioneaza colegii de disciplina. La Ministerul Educatiei si Invatamintului functioneaza Colegiul central de disciplina al personalului didactic din invatamint.
Colegiile de disciplina analizeaza abaterile savirsite de cadrele didactice in institutiile de invatamint si in afara acestora, care afecteaza prestigiul profesiei de educator si aplica sanctiunile prevazute de lege.

ART. 145
Normele privind disciplina personalului didactic, organizarea si functionarea colegiilor de disciplina, precum si cele referitoare la incadrarea, promovarea si perfectionarea cadrelor didactice, se stabilesc prin Statutul personalului didactic, aprobat prin decret al Consiliului de Stat.

CAP. 8

Drepturile si indatoririle elevilor si studentilor

ART. 146
Elevii si studentii au urmatoarele drepturi:
a) sa urmeze, in mod gratuit, fara plata vreunei taxe scolare, orice forma de invatamint, potrivit cu nevoile dezvoltarii economice si sociale a tarii si cu aptitudinile lor.
Elevii din invatamintul primar, gimnazial, liceal si profesional beneficiaza, in mod gratuit, si de manualele scolare;
b) sa foloseasca baza didactico-materiala existenta in institutiile de invatamint;
c) sa beneficieze, potrivit legii, de burse, cazare in internate si camine, masa la cantine si alte forme de sprijin material, de asistenta medicala gratuita, precum si de odihna in unitatile organizate in acest scop;
d) sa beneficieze de formele de stimulare prevazute de lege pentru activitatea practica-productiva si de cercetare desfasurata, precum si pentru rezultatele deosebite obtinute la invatatura;
e) sa participe la activitatea cercurilor stiintifice, tehnice si artistice, a cenaclurilor literare, ansamblurilor artistice, asociatiilor si cluburilor sportive, la editarea revistelor scolare si universitare, la concursuri, expozitii si alte activitati tehnice, cultural-artistice si sportive;
f) sa participe la conducerea unitatii de invatamint, in cadrul organelor de conducere colectiva;
g) sa fie repartizati in munca, la absolvire, potrivit legii.

ART. 147
Elevii si studentii de la invatamintul seral si studentii de la invatamintul fara frecventa beneficiaza de drepturile prevazute la articolul precedent, lit. a) alin. 1, lit. b) si e), precum si de programarea in schimburi de lucru care sa le permita frecventarea cursurilor si de concediu anual de studii, in conditiile prevazute de lege, pentru pregatirea si sustinerea examenelor.

ART. 148
Elevii si studentii sint obligati:
a) sa invete temeinic si sa munceasca cu pasiune pentru a-si insusi cele mai noi cuceriri ale stiintei, tehnicii si culturii, ale cunoasterii umane, sa manifeste interes pentru tot ce este nou si inaintat, sa-si largeasca necontenit orizontul cultural-stiintific, sa se pregateasca cu inalta responsabilitate pentru munca si viata, pentru a se incadra in productie, in activitatea economica si sociala;
b) sa-si insuseasca ideologia si politica partidului, conceptia sa despre lume si viata, sa cunoasca istoria si trecutul de lupta al poporului, al clasei muncitoare si al partidului, sa actioneze in spiritul unitatii si prieteniei fratesti a tinerilor, a tuturor oamenilor muncii din patria noastra, fara deosebire de nationalitate, sa se formeze ca oameni inaintati, militanti activi pentru infaptuirea Programului de edificare a societatii socialiste multilateral dezvoltate si inaintare a Romaniei spre comunism;
c) sa fie devotati patriei, partidului si poporului, gata oricind sa apere, cu orice sacrificii, cuceririle revolutionare, independenta si suveranitatea tarii, sa lupte pentru triumful cauzei socialismului, progresului si pacii in lume;
d) sa participe la activitatile practice, de productie, cercetare si proiectare, sa-si insuseasca, in cele mai bune conditii, meseria sau profesia pentru care se pregatesc, sa-si formeze temeinice deprinderi de munca pentru a contribui activ la dezvoltarea economica si sociala a tarii;
e) sa respecte Constitutia si legile tarii, principiile eticii si echitatii socialiste, sa-si formeze inalte trasaturi moral-cetatenesti, sa se comporte in toate imprejurarile corespunzator normelor socialiste de convietuire in societate;
f) sa frecventeze cu regularitate cursurile, sa participe la toate activitatile stabilite prin planul de invatamint; sa respecte regulamentele scolare si universitare, ordinea si disciplina, sa aiba o tinuta si o comportare corespunzatoare in unitatea de invatamint si in afara ei;
g) sa pastreze si sa foloseasca cu grija baza materiala a unitatii de invatamint, precum si a unitatilor in care efectueaza practica productiva ori activitatea de cercetare si proiectare;
h) sa respecte normele de organizare si functionare a internatelor, caminelor si cantinelor si sa participe la activitatile de autogospodarire a lor;
i) sa se prezinte si sa munceasca, dupa absolvire, la locul de munca in care au fost repartizati.

CAP. 9

Conducerea unitatilor de invatamint

ART. 149
Conducerea unitatilor de invatamint se realizeaza, potrivit legii, pe baza principiului muncii si conducerii colective.

ART. 150
Organele de conducere colectiva ale unitatilor de invatamint sint:
a) consiliul de conducere - la scoli, licee, scoli profesionale si de maistri; pentru gradinitele de copii consiliul de conducere este comun cu cel al scolilor impreuna cu care functioneaza;
b) consiliul profesoral - la facultati si senatul - la institutiile de invatamint superior;
c) consiliul stiintific - la unitatile de cercetare din cadrul institutiilor de invatamint superior, organizat potrivit legii.

ART. 151
Consiliul de conducere al scolii, liceului, scolii profesionale si de maistri este alcatuit din director si directori adjuncti, reprezentanti ai personalului didactic, alesi de adunarea generala a personalului didactic, reprezentanti ai organizatiei Partidului Comunist Roman, organizatiilor de sindicat, de copii si tineret, desemnati de catre acestea, activisti de partid si de stat, reprezentanti ai consiliilor populare, ai comitetelor cetatenesti de parinti, precum si specialisti si muncitori din unitatile de productie, cercetare si proiectare.

ART. 152
Consiliul profesoral al facultatii si senatul institutiei de invatamint superior sint alcatuite, dupa caz, din decan si prodecani, rector si prorectori , secretar stiintific, reprezentanti ai personalului didactic, alesi de adunarea generala a personalului didactic, iar pentru senate, de catre consiliile profesorale ale facultatilor, secretarul organizatiei Partidului Comunist Roman, reprezentanti ai organizatiilor de sindicat si tineret, desemnati de catre acestea, precum si activisti de partid si de stat, reprezentanti ai ministerelor si altor organe centrale, consiliilor populare, personalitati ale vietii economice, stiintifice si culturale, specialisti si muncitori din unitatile de productie, cercetare si proiectare.

ART. 153
Din consiliile de conducere ale unitatilor de invatamint, consiliile profesorale ale facultatilor si senatele institutiilor de invatamint superior, din Consiliul Superior al Educatiei si Invatamintului, consiliile judetene ale educatiei si invatamintului, precum si din celelalte organe de indrumare si control al invatamintului fac parte, in mod corespunzator, si cadre didactice din rindul nationalitatilor conlocuitoare.

ART. 154
Numarul membrilor organelor de conducere colectiva este de 3-15 la unitatile care au mai putin de 50 posturi didactice; 21-29 la unitatile cu 50-100 posturi didactice; 31-41 la unitatile cu 101-500 posturi didactice;
53-55 la unitatile cu 501-1000 posturi didactice; 61-63 la unitatile cu 1001-1300 posturi didactice; 89-91 la unitatile cu peste 1300 posturi didactice.
Din totalul membrilor acestor organe, 2/3 vor fi cadre didactice si, in raport de unitatea de invatamint, 6-10 la suta elevi si 12-15 la suta studenti.

ART. 155
Presedintele consiliului de conducere al scolii, liceului, scolii profesionale si scolii de maistri este directorul unitatii de invatamint.
Presedintele consiliului profesoral al facultatii este decanul acesteia.
Presedintele senatului institutiei de invatamint superior este o personalitate a vietii politice, stiintifice, economice sau culturale, desemnata in conditiile prevazute de lege.
ART. 156 Consiliul de conducere al scolii, liceului, scolii profesionale si scolii de maistri are urmatoarele atributii principale:
a) organizeaza, indruma si controleaza intregul proces instructiv-educativ si raspunde de continutul si rezultatele activitatii de instruire si educatie, in conformitate cu dispozitiile legale;
b) dezbate principalele probleme ale activitatii instructiv-educative si stabileste masuri pentru perfectionarea acesteia;
c) aproba programul activitatilor politico-ideologice, cultural-educative si sportive;
d) face propuneri pentru numirea directorilor si directorilor adjuncti;
e) asigura participarea cadrelor didactice la activitatile de perfectionare a pregatirii profesionale si contribuie la generalizarea experientei pozitive din activitatea personalului didactic, la imbunatatirea metodelor de predare si a practicii productive a elevilor.
In realizarea atributiilor sale, consiliul de conducere colaboreaza cu comitetul cetatenesc de parinti.

ART. 157
Consiliul profesoral al facultatii are urmatoarele atributii principale:
a) organizeaza, indruma si controleaza desfasurarea procesului instructiveducativ si activitatea de cercetare stiintifica;
b) participa la elaborarea planurilor si programelor de invatamint si face propuneri pentru imbunatatirea acestora;
c) organizeaza, asigura si indruma realizarea integrarii invatamintului cu productia si cercetarea stiintifica, aproba planul anual de productie, cercetare, proiectare si servicii;
d) avizeaza statele de functiuni ale personalului didactic intocmite de catedre;
e) aproba planurile anuale ale unitatilor de productie, cercetare, proiectare si servicii;
f) stabileste planul comun al activitatilor politico-ideologice, culturaleducative si sportive;
g) face propuneri pentru numirea decanului, prodecanilor si secretarului stiintific, precum si de cadre didactice pentru senat;
h) aproba organizarea si desfasurarea concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice;
i) organizeaza activitatea de perfectionare a pregatirii personalului didactic;
j) acorda titlul stiintific de doctor.

ART. 158
Senatul institutiei de invatamint superior indeplineste urmatoarele atributii principale:
a) indruma si controleaza desfasurarea procesului instructiv-educativ;
b) avizeaza planurile si programele de invatamint elaborate de facultati;
c) aproba planul anual de productie, cercetare, proiectare si servicii al institutiei de invatamint superior, urmareste si indruma realizarea integrarii invatamintului cu productia si cercetarea stiintifica;
d) indruma activitatea de cercetare stiintifica;
e) aproba planul de activitati politico-ideologice, cultural-educative si sportive, al institutiei de invatamint superior;
f) confirma componenta consiliilor profesorale ale facultatilor si a consiliilor stiintifice ale unitatilor de cercetare;
g) face propuneri pentru numiri in functiile de rector, prorectori si secretar stiintific, precum si pentru structura catedrelor si numirea sefilor de catedra;
h) hotaraste asupra rezultatelor concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice si le inainteaza spre confirmare Ministerului Educatiei si Invatamintului;
i) avizeaza statele de functiuni, in vederea aprobarii lor de catre Ministerul Educatiei si Invatamintului;
j) aproba planul de perfectionare a personalului didactic al institutiei de invatamint superior;
k) hotaraste, in conditiile legii, asupra conferirii titlului de " doctor honoris causa ";
l) adopta bugetul de venituri si cheltuieli al institutiei de invatamint superior si urmareste executarea lui;
m) stabileste masuri cu privire la imbunatatirea continua a conditiilor de munca si de trai ale studentilor si personalului muncitor al institutiei de invatamint superior.

ART. 159
Conducerea colectiva a activitatii operative a institutiilor de invatamint se exercita de catre birourile executive ale organelor de conducere colectiva.
Din birourile executive fac parte, dupa caz, directorul si directorii adjuncti, rectorul, prorectorii, decanii, prodecanii si secretarii stiintifici, secretarul organizatiei Partidului Comunist Roman, presedintele Consiliului Uniunii Asociatiilor Studentilor Comunisti sau al Asociatiei Studentilor Comunisti, secretarul organizatiei Uniunii Tineretului Comunist, comandantul instructor al unitatii de pionieri, reprezentantul sindicatului.
Presedintele biroului executiv este directorul, decanul sau rectorul unitatii de invatamint respective.

ART. 160
Birourile executive ale consiliilor de conducere, consiliilor profesorale si senatelor unitatilor de invatamint asigura aducerea la indeplinire a hotaririlor acestor organe.
Birourile executive raspund de organizarea si buna desfasurare a procesului instructiv-educativ, de gospodarirea si folosirea tuturor mijloacelor financiare si materiale ale unitatilor de invatamint, de respectarea prevederilor legale in adoptarea hotaririlor si in intreaga activitate a institutiilor de invatamint.

ART. 161
Conducerea curenta a activitatii unitatilor de invatamint si aducerea la indeplinire a hotaririlor organelor de conducere ale acestora si a sarcinilor stabilite de organul caruia ii este subordonata institutia de invatamint se realizeaza de;
a) director - la gradinite de copii, scoli, licee, scoli profesionale si de maistri;
b) rector - la institutiile de invatamint superior, decan - la facultati si sef de catedra - la catedra.
In activitatea lor, acestia sint ajutati de directori adjuncti, prorectori ori prodecani, potrivit legii.

ART. 162
Organele de conducere colectiva din unitatile de invatamint se aleg pe o perioada de 4 ani.
Directorii si directorii adjuncti se numesc, potrivit legii, de regula, nu mai mult de doua ori consecutiv, iar rectorii, prorectorii, decanii, prodecanii, sefii de catedra, de cel mult doua ori consecutiv.
Componenta organelor de conducere colectiva ale scolilor, liceelor, scolilor profesionale si scolilor de maistri se aproba de catre consiliile populare comunale, orasenesti, municipale, ori ale sectoarelor municipiului Bucuresti, in raza carora isi desfasoara activitatea, ale facultatilor de catre senate, iar a senatelor de catre Ministerul Educatiei si Invatamintului.

ART. 163
Consiliile de conducere, consiliile profesorale si senatele se intrunesc o data pe trimestru si ori de cite ori este nevoie, din initiativa presedintelui, rectorului, decanului, directorului sau la cererea a cel putin o treime din numarul membrilor acestora.
Birourile executive se intrunesc o data pe luna si, la cererea presedintelui, ori de cite ori este nevoie.
Organele de conducere colectiva adopta hotariri cu majoritatea membrilor ce le compun.

ART. 164
Organele de conducere colectiva ale unitatilor de invatamint in intregul lor si fiecare membru in parte raspund in fata organelor centrale si locale carora le sint subordonate unitatile respective; fiecare membru raspunde in fata organului de conducere colectiva din care face parte si a presedintelui acestuia, pentru indeplinirea sarcinilor incredintate.

ART. 165
Unitatile de invatamint sint subordonate Ministerului Educatiei si Invatamintului si altor organe centrale sau locale, dupa cum urmeaza:
a) gradinitele si scolile functioneaza in dubla subordonare, fata de Ministerul Educatiei si Invatamintului si consiliile populare din unitatea administrativ-teritoriala in care isi desfasoara activitatea;
b) liceele functioneaza in dubla subordonare fata de Ministerul Educatiei si Invatamintului si fata de ministerele si celelalte organe centrale de profil.
Liceele sint subordonate, de asemenea, consiliilor populare judetene sau al municipiului Bucuresti;
c) scolile profesionale si scolile de maistri sint subordonate intreprinderilor sau altor unitati socialiste pe linga care functioneaza, ministerelor, celorlalte organe centrale sau locale care le organizeaza si Ministerului Educatiei si Invatamintului;
d) institutiile de invatamint superior, facultatile, sectiile ori specializarile din cadrul acestora functioneaza in dubla subordonare fata de Ministerul Educatiei si Invatamintului si fata de ministerele si celelalte organe centrale de profil.

CAP. 10

Indrumarea, controlul si coordonarea invatamintului

ART. 166
Congresul educatiei si invatamintului analizeaza si dezbate modul de infaptuire a hotaririlor de partid si de stat in domeniul invatamintului, al formarii cadrelor si educarii comuniste, revolutionare a tineretului, problemele fundamentale ale dezvoltarii si perfectionarii invatamintului de toate gradele in concordanta cu cerintele dezvoltarii economice si sociale a tarii, planurile de invatamint si asigurarea pregatirii si perfectionarii cadrelor didactice, a manualelor si bazei materiale necesare imbunatatirii necontenite a procesului instructiv-educativ, cresterii rolului scolii in viata sociala, in instruirea si educarea tinerelor generatii ale patriei.
Congresul educatiei si invatamintului se organizeaza o data la 5 ani.

ART. 167
Planurile de invatamint pentru invatamintul de toate gradele se elaboreaza cu participarea larga a cadrelor didactice din invatamintul superior, liceal si din celelalte forme de invatamint, a specialistilor din productie, cercetare , proiectare si din alte sectoare ale activitatii sociale si se supun dezbaterii si aprobarii Congresului educatiei si invatamintului.
Planurile de invatamint adoptate de congres vor fi valabile cel putin pe durata unui ciclu de invatamint, iar modificarea acestora se va putea face cu cel putin 1 an inainte de aplicarea lor.

ART. 168
Pentru indrumarea, controlul si coordonarea invatamintului de toate gradele se organizeaza Consiliul Superior al Educatiei si Invatamintului.

ART. 169
Consiliul Superior al Educatiei si Invatamintului raspunde de infaptuirea politicii partidului si statului in domeniul invatamintului, controleaza si indruma activitatea Ministerului Educatiei si Invatamintului si a celorlalte ministere si organe centrale si locale, face propuneri conducerii partidului si statului pentru imbunatatirea continua a activitatii in invatamint.
In acest scop, Consiliul Superior al Educatiei si Invatamintului indeplineste urmatoarele atributii principale:
a) elaboreaza programe privind perfectionarea organizarii invatamintului, imbunatatirea continutului si cresterea eficientei procesului instructiveducativ in toate unitatile de invatamint;
b) analizeaza si ia masuri pentru integrarea invatamintului cu productia si cercetarea stiintifica, pentru legarea strinsa a intregului proces de invatamint cu activitatea practica, economica si sociala;
c) studiaza si dezbate, diferentiat, pe forme de invatamint - prescolar, primar si gimnazial, liceal, profesional, de maistri si superior - modul in care se desfasoara procesul instructiv-educativ si ia masuri pentru respectarea stricta a hotaririlor partidului si legilor tarii in intreg sistemul de invatamint;
d) analizeaza activitatea politico-ideologica si cultural-educativa desfasurata in unitatile de invatamint si adopta masuri pentru perfectionarea continua a acestei activitati, elaboreaza si supune spre aprobare programe privind activitatea politico-educativa si predarea stiintelor sociale;
e) dezbate modul in care se desfasoara activitatea de cercetare stiintifica in invatamint si ia masuri pentru cresterea contributiei acesteia la rezolvarea problemelor dezvoltarii economice si sociale a tarii;
f) analizeaza activitatea desfasurata pentru pregatirea si perfectionarea personalului didactic si propune masuri pentru utilizarea si repartizarea rationala a acestuia pe intreg teritoriul tarii;
g) dezbate proiectele de acte normative care intereseaza domeniul sau de activitate si face propuneri pentru perfectionarea legislatiei invatamintului;
h) controleaza modul in care Ministerul Educatiei si Invatamintului, celelalte ministere si organe centrale, precum si consiliile populare judetene si al municipiului Bucuresti asigura aducerea la indeplinire a hotaririlor de partid si de stat in domeniul invatamintului.

ART. 170
Consiliul Superior al Educatiei si Invatamintului este alcatuit din cadre didactice, cercetatori stiintifici, cadre cu functii de conducere din unitatile de invatamint si de la inspectoratele scolare, reprezentanti ai organelor centrale de partid, ai organizatiilor de copii, de tineret, de sindicat si femei, al Consiliului National pentru Stiinta si Tehnologie, academiilor de stiinte si institutelor centrale de cercetare stiintifica, ai ministerelor si celorlalte organe centrale care au atributii in domeniul invatamintului, ai Consiliului pe tara al comitetelor cetatenesti de parinti si ai consiliilor oamenilor muncii apartinind nationalitatilor conlocuitoare, muncitori si alti oameni ai muncii din unitatile socialiste.
Presedintele Consiliului Superior al Educatiei si Invatamintului este un activist de partid si de stat.
Conducerea operativa a Consiliului Superior al Educatiei si Invatamintului se asigura de catre biroul executiv, alcatuit din ministrul educatiei si invatamintului, ca presedinte, vicepresedinti si membri.
Componenta Consiliului Superior al Educatiei si Invatamintului se aproba prin decret prezidential.

ART. 171
In cadrul Consiliului Superior al Educatiei si Invatamintului functioneaza, ca organe de specialitate:
a) consiliul pentru invatamintul prescolar, primar si gimnazial;
b) consiliul pentru invatamintul liceal, profesional si de maistri;
c) consiliul pentru invatamintul superior;
d) consiliul pentru munca politico-educativa si predarea stiintelor sociale in invatamint.
Organizarea si functionarea Consiliului Superior al Educatiei si Invatamintului se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.

ART. 172
Ministerul Educatiei si Invatamintului poarta intreaga raspundere pentru buna organizare a activitatii in domeniul invatamintului, pentru controlul si indrumarea de specialitate a tuturor unitatilor de invatamint, pentru respectarea si aplicarea prevederilor prezentei legi.
In exercitarea atributiilor sale, Ministerul Educatiei si Invatamintului colaboreaza cu consiliile populare judetene si al municipiului Bucuresti, cu ministerele si celelalte organe centrale care au in dubla subordonare unitati de invatamint.

ART. 173
Ministerul Educatiei si Invatamintului are urmatoarele atributii principale:
a) raspunde de continutul, organizarea si desfasurarea procesului instructiv-educativ in toate unitatile de invatamint;
b) conduce, indruma si controleaza activitatea didactica, metodica, educativa si stiintifica a unitatilor de invatamint;
c) indruma si controleaza, impreuna cu organizatiile de copii si tineret, activitatea politico-ideologica, cultural-artistica si sportiva desfasurata in unitatile de invatamint;
d) elaboreaza, impreuna cu ministerele si celelalte organe centrale interesate, proiectele planurilor de scolarizare, ale retelei si profilurilor unitatilor de invatamint;
e) elaboreaza si, dupa caz, aproba, potrivit legii, planurile de invatamint si programele scolare;
f) organizeaza activitatea de cercetare stiintifica pedagogica;
g) asigura, impreuna cu celelalte organe centrale interesate, elaborarea si imbunatatirea continua a manualelor, stabileste planul de editare a acestora , conduce si indruma presa pedagogica, activitatea de informare si documentare din invatamint;
h) asigura elaborarea si aplicarea unitara, potrivit legii, a sistemului de pregatire si perfectionare a personalului didactic, de cercetare stiintifica, de conducere, indrumare si control din intregul invatamint si alte unitati subordonate;
i) asigura cadrele didactice necesare pentru toate unitatile de invatamint, numeste, transfera personalul didactic si acorda gradele didactice potrivit legii;
j) organizeaza, prin institutiile de invatamint superior, invatamintul postuniversitar si doctoratul si confirma titlurile stiintifice;
k) indruma, organizeaza si controleaza, impreuna cu Consiliul National pentru Stiinta si Tehnologie, academiile de stiinte si institutele centrale de cercetare, ministerele si celelalte organe centrale interesate, activitatea de cercetare stiintifica si inginerie tehnologica din unitatile de invatamint si de cercetare subordonate Ministerului Educatiei si Invatamintului;
l) indruma si coordoneaza activitatea de perfectionare a pregatirii profesionale a personalului muncitor din unitatile socialiste, potrivit legii;
m) asigura aplicarea prevederilor legale privind acordarea burselor si a altor forme de sprijin material elevilor si studentilor;
n) organizeaza repartizarea nominala a absolventilor invatamintului superior si urmareste asigurarea locurilor de munca, potrivit legii, absolventilor invatamintului obligatoriu de 10 ani si ai invatamintului liceal care nu continua studiile in forme superioare, precum si absolventilor invatamintului profesional;
o) aproba planurile si programele de invatamint la disciplinele de cultura generala, sociale si de educatie cetateneasca predate in scolile pentru pregatirea personalului de cult si controleaza desfasurarea procesului de invatamint;
p) organizeaza schimburi sau alte actiuni in probleme de invatamint si de colaborare stiintifica, pe baza sarcinilor ce-i revin din acorduri culturalstiintifice sau alte intelegeri internationale.

ART. 174
Ministerele si celelalte organe centrale au, in domeniul invatamintului, urmatoarele atributii principale:
a) elaboreaza, impreuna cu Ministerul Educatiei si Invatamintului, propuneri privind planurile anuale de scolarizare si de dezvoltare a retelei scolare din profilul lor de activitate;
b) raspund, impreuna cu Ministerul Educatiei si Invatamintului, de indrumarea si controlul procesului de invatamint, inclusiv a practicii in productie, pentru liceele si institutiile de invatamint superior care functioneaza in dubla subordonare;
c) elaboreaza, impreuna cu Ministerul Educatiei si Invatamintului, planurile de invatamint si programele la disciplinele de specialitate, din profilul lor de activitate, pentru unitatile de invatamint pe care le au in dubla subordonare;
d) elaboreaza, in conditiile prevazute de lege, cu sprijinul Ministerului Educatiei si Invatamintului, planurile de invatamint, programele si manualele scolare pentru scolile profesionale si de maistri, precum si pentru cursurile de calificare; raspund de buna desfasurare a procesului instructiv-educativ din aceste unitati;
e) asigura, in conditiile prevazute de lege, impreuna cu Ministerul Educatiei si Invatamintului, personalul de specialitate si alte cadre calificate necesare bunei desfasurari a practicii in productie;
f) asigura, in conditiile legii, baza materiala necesara procesului instructiv-educativ, precum si dotarea atelierelor, laboratoarelor si cabinetelor scolare;
g) stabilesc intreprinderile si alte unitati socialiste care au obligatia de a sprijini unitatile de invatamint, precum si atributiile acestora, in conditiile legii, asigura elevilor si studentilor locuri de munca pe timpul practicii in productie si urmaresc calificarea acestora la nivelul tehnicii si tehnologiilor moderne;
h) stabilesc, cu acordul Ministerului Educatiei si Invatamintului si al Ministerului Muncii, conditiile de primire la cursurile de calificare si aproba, potrivit prevederilor legale, organizarea acestora de catre unitatile socialiste subordonate;
i) repartizeaza in productie, potrivit legii, absolventii invatamintului obligatoriu de 10 ani si absolventii de liceu care nu continua studiile in forme superioare de invatamint si asigura incadrarea in productie a absolventilor invatamintului liceal, profesional si de maistri.

ART. 175
Inspectoratele scolare judetene si al municipiului Bucuresti, organe de specialitate ale consiliilor populare judetene sau al municipiului Bucuresti, subordonate acestora si Ministerului Educatiei si Invatamintului, au urmatoarele atributii principale:
a) indruma si controleaza procesul instructiv-educativ din gradinitele, casele de copii prescolari si scolari, scolile, liceele, scolile profesionale si scolile de maistri din unitatea teritorial-administrativa in care functioneaza, indiferent de subordonarea acestora;
b) asigura cuprinderea in invatamintul obligatoriu de 10 ani, pina la absolvirea acestuia, a tuturor copiilor de virsta scolara;
c) asigura aplicarea unitara a planurilor de invatamint, a programelor scolare si a normelor metodologice emise de Ministerul Educatiei si Invatamintului cu privire la organizarea si desfasurarea procesului instructiv-educativ;
d) raspund de perfectionarea continua a procesului de invatamint, de ridicarea nivelului de pregatire teoretica si practica a elevilor, de cresterea eficientei activitatii educative in rindurile tineretului scolar;
e) asigura incadrarea unitatilor de invatamint cu personal didactic de predare si de conducere, in conformitate cu prevederile Statutului personalului didactic si cu celelalte norme legale in vigoare;
f) organizeaza si indruma activitatea de perfectionare a pregatirii personalului didactic;
g) organizeaza participarea personalului didactic la cercetarea stiintifica si la activitatea practica social-politica;
h) urmaresc asigurarea bazei didactico-materiale necesare unitatilor de invatamint;
i) se preocupa de asigurarea conditiilor de munca si de viata ale elevilor si personalului didactic.

ART. 176
Pentru indrumarea, controlul si coordonarea invatamintului in unitatile administrativ-teritoriale, pe linga inspectoratele scolare functioneaza Consiliul educatiei si invatamintului, judetean si al municipiului Bucuresti, care are, in principal, urmatoarele atributii:
a) analizeaza rezultatele obtinute in pregatirea si educarea prescolarilor si elevilor si stabileste masuri pentru imbunatatirea activitatii desfasurate in unitatile de invatamint din unitatea administrativ-teritoriala respectiva;
b) urmareste indeplinirea masurilor privind intarirea legaturii invatamintului cu activitatea practica, economica si sociala, desfasurarea practicii in productie a elevilor si insusirea de catre acestia a meseriei in care se pregatesc;
c) analizeaza activitatea desfasurata pentru asigurarea cadrelor didactice necesare unitatilor de invatamint si pentru perfectionarea pregatirii acestora;
d) controleaza activitatea de orientare scolara si profesionala desfasurata in unitatile de invatamint si urmareste realizarea planului de scolarizare si prezentarea absolventilor care nu continua studiile in forme superioare, la locurile de munca repartizate;
e) se preocupa de organizarea si desfasurarea activitatilor extrascolare, a vacantelor si timpului liber al prescolarilor si elevilor.

ART. 177
Consiliile educatiei si invatamintului judetene si al municipiului Bucuresti sint alcatuite din cadre didactice, cadre cu functii de conducere in unitatile de invatamint si de la inspectoratele scolare, reprezentanti ai organelor de partid, ai organizatiilor de copii, de tineret, de sindicat si femei, ai consiliilor comitetelor cetatenesti de parinti, muncitori si alti oameni ai muncii din unitatile socialiste.
Componenta consiliilor educatiei si invatamintului se aproba de comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti.

ART. 178
Unitatile de invatamint de toate gradele au, in principal, urmatoarele atributii:
a) raspund de organizarea, desfasurarea si continutului procesului instructiv-educativ, potrivit planurilor si programelor de invatamint;
b) raspund de integrarea invatamintului cu productia si cercetarea si realizarea planului de productie, cercetare si proiectare;
c) organizeaza activitatea personalului didactic, urmaresc indeplinirea de catre acesta a indatoririlor ce ii revin in cadrul procesului instructiveducativ, precum si perfectionarea continua a pregatirii sale profesionale si politico-ideologice;
d) raspund de aplicarea regulamentelor scolare si universitare si respectarea ordinii si disciplinei in rindul elevilor, studentilor si personalului didactic;
e) asigura participarea elevilor, studentilor si personalului didactic la activitatile politico-ideologice si cultural-educative desfasurate in unitatile de invatamint si in afara acestora, precum si la actiuni de interes obstesc;
f) asigura utilizarea rationala a bazei didactico-materiale si atribuirea, potrivit legii, de burse si alte forme de sprijin material elevilor si studentilor.

ART. 179
In unitatile de invatamint se organizeaza, in conditiile legii, comitete cetatenesti de parinti.
Parintii sau ceilalti ocrotitori legali sint datori sa asigure participarea copiilor la activitatea scolara si sa colaboreze cu personalul didactic in pregatirea si educarea acestora.
Incalcarea de catre parinti sau ceilalti ocrotitori legali a indatoririi de a asigura cuprinderea copiilor in invatamintul obligatoriu de 10 ani se sanctioneaza potrivit legii.

ART. 180
In municipii, orase si comunele in care functioneaza mai multe unitati scolare se constituie consilii de coordonare formate din directorii unitatilor de invatamint, precum si din reprezentanti ai organizatiilor de copii si tineret, de sindicat, ai comitetelor cetatenesti de parinti, care isi desfasoara activitatea sub indrumarea si controlul consiliului popular. Consiliul de coordonare are ca sarcina asigurarea desfasurarii unitare a procesului de invatamint, cuprinderea tuturor copiilor in invatamintul obligatoriu de 10 ani, folosirea corespunzatoare a personalului didactic si a bazei materiale, precum si perfectionarea continua a procesului instructiv-educativ.
ART. 181 In scopul coordonarii unor activitati de invatamint, de integrare a acestuia cu productia si cercetarea, a activitatii educative si socialculturale in rindul studentilor si cadrelor didactice, gospodaririi spatiului de invatamint si cazare, in centrele universitare in care functioneaza mai multe institutii de invatamint superior se organizeaza consilii ale rectorilor.
Consiliul rectorilor este condus de catre unul dintre rectori, ales pe o perioada de un an, prin rotatie.

CAP. 11

Baza materiala a invatamintului

ART. 182
Pentru realizarea sarcinilor ce le revin, institutiile de invatamint dispun, potrivit legii, in functie de profil si gradul de invatamint, de spatii de invatamint, laboratoare, cabinete, ateliere sau unitati de productie, proiectare si cercetare, biblioteci, internate, camine si cantine, baze sportive si altele asemenea.

ART. 183
Ministerele si celelalte organe centrale ale administratiei de stat si consiliile populare care au in dubla subordonare unitati de invatamint asigura, direct sau prin unitati din sistemul lor, baza materiala necesara functionarii in bune conditii a acestora.
Unitatile de invatamint sint sprijinite si de alte unitati socialiste care, pe baza planurilor de colaborare, pot asigura utilaje, instalatii si aparate prin transfer, materiale si scule contra cost, precum si asistenta tehnica pentru buna desfasurare a activitatii practice.
Dotarea cu mijloace necesare desfasurarii activitatii didactice a unitatilor de invatamint se face pe baza baremurilor aprobate potrivit normelor legale.

ART. 184
Dezvoltarea si modernizarea bazei materiale a invatamintului se asigura prin planul national unic de dezvoltare economico-sociala.
Fondurile pentru finantarea unitatilor de invatamint de toate gradele se asigura in conditiile stabilite de lege.

CAP. 12

Dispozitii comune, finale si tranzitorii

ART. 185
Structura anului de invatamint, durata activitatilor didactice si a programului saptaminal de activitate instructiv-educativa a elevilor si studentilor, sesiunile de examene, perioadele de desfasurare a concursurilor, precum si vacantele scolare si universitare, se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.

ART. 186
Verificarea pregatirii elevilor si studentilor se face pe intregul parcurs al anului de invatamint in cadrul lectiilor, seminariilor, lucrarilor de laborator, practicii productive si al celorlalte forme de activitate, iar in invatamintul superior, si prin examene. Aprecierea cunostintelor obtinute se face cu note de la 10 la 1. Nota maxima de promovare este 5 la fiecare disciplina de invatamint.

ART. 187
La formele de invatamint la care admiterea se face prin concurs, continutul probelor de concurs se stabileste in stricta concordanta cu cunostintele cuprinse in programele si manualele scolare.

ART. 188
Dispozitiile prezentei legi se aplica, in mod corespunzator, Academiei " Stefan Gheorghiu ", precum si institutiilor de invatamint organizate de Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne si Ministerul Muncii.

ART. 189
Pentru asigurarea unor categorii de muncitori calificati necesari unitatilor cooperatiste si atelierelor apartinind mestesugarilor, poate functiona, ca forma de pregatire profesionala, ucenicia la locul de munca, in care pregatirea practica a tinerilor se realizeaza in procesul activitatii productive din unitatile respective, iar pregatirea teoretica se asigura prin invatamintul seral, organizat in scoli profesionale sau prin invatamint de zi cu durata de 1 - 1 1/2 luni pe an.
La aceasta forma de pregatire, care are durata de 1 - 1 1/2 ani, se primesc tineri care au absolvit invatamintul de 10 ani.
Dispozitiile referitoare la inscrierea, nomenclatorul meseriilor, planul anual de scolarizare pentru scolile profesionale se aplica in mod corespunzator si in cazul uceniciei la locul de munca.
Drepturile ucenicilor se stabilesc potrivit legii.

ART. 190
Pentru cresterea si educarea copiilor minori ai caror parinti sint decedati, necunoscuti sau in orice alta situatie care duce la instituirea tutelei, daca nu au bunuri sau alte mijloace materiale proprii si nu exista persoane care au fost obligate sa-i intretina, precum si a copiilor minori a caror sanatate, dezvoltare fizica, morala sau intelectuala este primejduita, se organizeaza, potrivit legii, case de copii prescolari si scolari.

ART. 191
Pentru copiii cu deficiente fizice sau intelectuale se organizeaza, in conditiile legii, unitati speciale de invatamint.

ART. 192
Gradinitele, scolile, liceele, scolile profesionale si scolile de maistri care functioneaza ca unitati de-sine-statatoare, precum si institutiile de invatamint superior, au personalitate juridica.

ART. 193
Ministerul Educatiei si Invatamintului elaboreaza, cu consultarea celorlalte ministere si organe de stat si obstesti interesate, regulamente pentru organizarea activitatii in unitatile de invatamint.

ART. 194
Cetatenii straini si persoanele fara cetatenie pot fi admisi in institutii de invatamint din Republica Socialista Romania, potrivit legii, precum si prevederilor din conventiile internationale la care Romania este parte, pe baza aprobarii Ministerului Educatiei si Invatamintului.

ART. 195
Diplomele, certificatele si celelalte acte de studii obtinute in strainatate sint valabile numai dupa echivalarea lor de catre Ministerul Educatiei si Invatamintului cu acte de studii eliberate de unitatile de invatamint din tara.

ART. 196
Prezenta lege intra in vigoare incepind cu anul de invatamint 1979/1980.
Pe aceeasi data se abroga:
- Legea nr. 11/1968 privind invatamintul in Republica Socialista Romania, cu modificarile ulterioare;
- Legea nr. 2/1966 cu privire la infiintarea, organizarea si functionarea liceelor de specialitate;
- Decretul nr.1063/1968 privind incheierea de contracte intre studenti si rectorul institutiei de invatamint;
- Decretul nr.278/1973 privind stabilirea normelor unitare de structura pentru institutiile de invatamint;
- Decretul nr.207/1977 privind organizarea si functionarea invatamintului liceal;
- Decretul nr.208/1977 privind organizarea si functionarea invatamintului profesional;
- Hotarirea Comitetului Central al Partidului Comunist Roman si a Consiliului de Ministri nr. 91/1955 cu privire la organizarea scolilor profesionale de ucenici, a scolilor tehnice si a scolilor tehnice de maistri;
- Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 247/1955 privind unele masuri organizatorice si modul de finantare in vederea aplicarii Hotaririi Comitetului Central al Partidului Comunist Roman si a Consiliului de Ministri al Republicii Socialiste Romania cu privire la organizarea scolilor profesionale de ucenici, a scolilor tehnice si a scolilor tehnice de maistri;
- Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 6/1957 pentru unele masuri privind practica in productie a studentilor si elevilor scolilor tehnice;
- Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 1378/1966 pentru aplicarea Legii nr. 2/1966 cu privire la infiintarea, organizarea si functionarea liceelor de specialitate;
- Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 1945/1968 privind unele masuri referitoare la invatamintul seral si fara frecventa de la scolile de specializare postliceala;
- Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 1245/1971 privind durata studiilor la invatamintul de subingineri;
- Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 354/1974 privind masuri pentru generalizarea primei trepte a invatamintului liceal incepind cu anul 1974/1975;
- Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 577/1975 privind unele masuri de generalizare a primei trepte de liceu si planul de scolarizare in anul scolar 1975/1976;
- Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 643/1975 privind unele masuri pentru organizarea liceelor economice de contabilitate si comert.
-------------------


Miercuri, 17 septembrie 2014, 02:26

Declinare de raspundere: Informațiile publicate în aceasta rubrică, precum și textele actelor normative nu au caracter oficial.