LEGE nr.92 din 4 august 1992
pentru organizarea judecătorească
Textul actului publicat în M.Of. nr. 197/13 aug. 1992

LEGEA NUMAR: 92 DIN 04/08/92 pentru organizarea judecatoreasca

EMITENT: PARLAMENTUL ROMANIEI

APARUTA IN Monitorul Oficial nr. 197 DIN 13/08/92
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

ART. 1
TITLUL I Dispozitii generale Puterea judecatoreasca este separata de celelalte puteri ale statului, avind atributii proprii ce sint exercitate prin instantele judecatoresti si Ministerul Public, in conformitate cu principiile si dispozitiile prevazute de Constitutie si celelalte legi ale tarii.

ART. 2
Instantele judecatoresti infaptuiesc justitia in scopul apararii si realizarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, precum si a celorlalte drepturi si interese legitime deduse judecatii.
Instantele judeca toate procesele privind raporturile civile, comerciale, de munca, de familie, administrative, penale, precum si orice alte cauze pentru care legea nu stabileste o alta competenta.
Ministerul Public reprezinta, in activitatea judiciara, interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor.

ART. 3
Judecatorii sint independenti si se supun numai legii.

ART. 4
Nimeni nu este mai presus de lege.
Justitia se infaptuieste in mod egal pentru toate persoanele, fara deosebire de rasa, de nationalitate, de origine etnica, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenta politica, de avere sau de origine sociala.

ART. 5
Sedintele de judecata sint publice, in afara de cauzele prevazute de lege.

ART. 6
Procedura judiciara se desfasoara in limba romana.
Cetatenii apartinid minoritatilor nationale, precum si persoanele care nu inteleg sau nu vorbesc limba romana au dreptul de a lua cunostinta de toate actele si lucrarile dosarului, de a vorbi in instanta si de a pune concluzii, prin interpret; in procesele penale acest drept este asigurat in mod gratuit.

ART. 7
In tot cursul procesului partile au dreptul sa fie reprezentate sau, dupa caz, asistate de aparator.

ART. 8
Asistenta juridica internationala se solicita sau se acorda de instantele de judecata si Ministerul Public in conditiile prevazute de lege si de conventiile internationale la care Romania este parte.

ART. 9
Hotaririle instantelor judecatoresti se pronunta in numele legii si se executa in numele Presedintelui Romaniei.
TITLUL II Compunerea si functionarea instantelor judecatoresti

CAP. 1

Dispozitii comune

ART. 10
Instantele judecatoresti sint:
a) judecatoriile;
b) tribunalele;
c) curtile de apel;
d) Curtea Suprema de Justitie.
In limitele stabilite prin lege vor functiona si instantele militare.
Competenta instantelor judecatoresti se stabileste prin lege.

ART. 11
Organizarea si functionarea Curtii Supreme de Justitie si a instantelor militare sint reglementate prin lege.

ART. 12
Dispozitiile prezentei legi se aplica si altor instante judecatoresti, in masura in care legile lor de organizare si functionare nu dispun altfel.

ART. 13
Fiecare judecatorie, tribunal si curte de apel se incadreaza cu numarul necesar de judecatori.Instantele sint conduse de cite un presedinte, care exercita si atributii de administratie.
Presedintii tribunalelor si ai curtilor de apel sint ajutati de vicepresedinti. Ministrul justitiei stabileste judecatoriile la care presedintii sint ajutati de vicepresedinti.
Presedintii tribunalelor desemneaza judecatorii care urmeaza sa indeplineasca, potrivit legii, si alte atributii decit cele privind activitatea de judecata.

ART. 14
Tribunalele si curtile de apel pot avea una sau mai multe sectii, dupa natura proceselor. La tribunalele si curtile de apel care au o singura sectie, aceasta este mixta.
Numarul sectiilor tribunalelor si curtilor de apel se stabileste de ministrul justitiei. Ministrul justitiei stabileste tribunalele si curtile de apel la care functioneaza sectii maritime si fluviale, pentru judecarea cauzelor prevazute de lege.

ART. 15
Sectiile tribunalelor si ale curtilor de apel sint conduse de catre un presedinte de sectie. Vicepresedintele instantei este si presedinte al uneia dintre sectii.
Presedintele instantei repartizeaza judecatorii pe sectii.

ART. 16
Presedintii instantelor sau, dupa caz, presedintii de sectii constituie complete de judecata. Cind este necesar, pot fi constituite complete specializate pentru judecarea cauzelor privind anumite materii.
Cauzele penale privind pe minori se judeca de judecatori anume desemnati de ministrul justitiei.

ART. 17
Completul de judecata este prezidat de presedintele sau vicepresedintele instantei ori de presedintele sectiei, atunci cind acestia participa la judecata. In celelalte cazuri, completul de judecata este prezidat de catre judecatorul desemnat de presedintele instantei sau al sectiei.

ART. 18
Hotaririle instantelor judecatoresti se iau cu majoritatea voturilor judecatoresti din completul de judecata.
In cazul in care completul de judecata este format din 2 judecatori, iar acestia nu ajung la un acord, procesul se judeca din nou in complet de divergenta.
Completul de divergenta se constituie prin includerea, in completul de judecata, a presedintelui sau vicepresedintelui instantei ori a unui alt jude cator desemnat de presedinte.

ART. 19
Ministrul justitiei, prin inspectori generali, judecatori-inspectori de la curtile de apel sau prin judecatori-delegati are drept de control asupra activitatii judecatorilor de la judecatorii, tribunale si curti de apel.
Acelasi drept il au si presedintii instantelor asupra judecatorilor din subordinea lor.
Controlul se exercita prin verificarea lucrarilor, a modului in care se desfasoara raporturile de serviciu cu justitiabilii si avocatii, precum si prin aprecierea asupra activitatii, pregatirii si aptitudinilor profesionale.
Nu pot fi supuse controlului la care se refera alin. 1 si 2 solutiile date in procese, pina la raminerea lor definitiva.

CAP. 2

Judecatoriile

ART. 20
Judecatoriile functioneaza in fiecare judet si in minicipiul Bucuresti.
Numarul si localitatile de resedinta ale judecatoriilor sint prevazute in anexa nr. 1 la prezenta lege.
In fiecare judet, circumscriptiile judecatoriilor se stabilesc prin hotarire a Guvernului, la propunerea ministrului justitiei.

ART. 21
Judecatoriile judeca toate procesele si cererile, in afara de cele date prin lege in competenta altor instante.

ART. 22
Procesele si cererile de competenta judecatoriilor se judeca in complete formate din 2 judecatori.
Urmatoarele procese si cereri de competenta judecatoriilor se judeca de catre un singur judecator:

1. In materie civila:
a) cererile introduse pe cale principala, referitoare la pensii de intretinere; litigiile patrimoniale dintre persoanele fizice, avind ca obiect plata unei sume de bani sau predarea unui bun mobil, in cazul in care valoarea litigiului nu depaseste 300.000 lei si nu priveste o succesiune sau imparteli de bunuri; actiunile posesorii; cererile privind inregistrarile in registrele de stare civila; plingerile impotriva incheierilor de aprobare a proceselor-verbale de constatare a contraventiilor vamale; luarea unor masuri asiguratorii sau a unor masuri vremelnice in cazuri urgente; cererile de orice fel referitoare la popriri; litigiile de munca privind pretentiile banesti a caror valoare nu depaseste 100.000 lei;
b) procesele si cererile care, potrivit legii, se solutioneaza de judecatorii in ultima instanta;
c) cererile si caile de atac de competenta judecatoriilor, referitoare la cauzele aratate la lit. a) si b).

2. In materie penala:
a) infractiunile prevazute in art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedura penala;
b) cererile si caile de atac de competenta judecatoriile, in legatura cu infractiunile aratate la lit. a);
c) cererile de reabilitare.

ART. 23
Ministrul justitiei poate dispune ca, in municipiul Bucuresti, unele categorii de procese sau cereri sa fie solutionate numai de anumite judecatorii, cu respectarea competentei materiale prevazute de lege.

CAP. 3

Tribunalele

ART. 24
In fiecare judet functioneaza un tribunal, cu sediul in localitatea de resedinta a judetului. In municipiul Bucuresti functioneaza, de asemenea, un tribunal.
In circumscriptia fiecarui tribunal sint cuprinse toate judecatoriile din judet sau din minicipiul Bucuresti.

ART. 25
Tribunalele judeca, in prima instanta, procesele si cererile date prin lege in competenta lor.
Tribunalele, ca instante de apel, judeca apelurile declarate impotriva hotaririlor pronuntate de judecatorii in prima instanta.
Tribunalele, ca instante de recurs, judeca recursurile impotriva hotaririlor pronuntate de judecatorii, care potrivit legii, nu sint supuse apelului.

ART. 26
Tribunalele judeca procesele si cererile de competenta lor, in prima instanta, in complet format din 2 judecatori, iar apelurile si recursurile, in complet format din 2 judecatori.

CAP. 4

Curtile de apel

ART. 27
Fiecare curte de apel isi exercita competenta intr-o circumscriptie cuprinzind mai multe tribunale.
Numarul curtilor de apel, resedintele acestora, precum si tribunalele cuprinse in circumscriptiile lor sint prevazute in anexa nr. 2 la prezenta lege.

ART. 28
Curtile de apel judeca, in prima instanta, cauzele date in competenta lor prin lege.
Ca instante de apel, curtile judeca apelurile declarate impotriva hotaririlor pronuntate in prima instanta de tribunale.
Ca instante de recurs, curtile de apel judeca recursurile declarate impotriva hotaririlor pronuntate de lege.

ART. 29
Curtile de apel judeca procesele lor in prima instanta, in complete formate din 2 judecatori, iar apelurile si recursurile, in complete formate din 3 judecatori.
TITLUL III Ministerul Public

CAP. 1

Dispozitii comune

ART. 30
Ministerul Public isi exercita atributiile prin procurori, constituiti in parchete pe linga fiecare instanta judecatoreasca, sub autoritatea ministrului justitiei.
Activitatea Ministerului Public este organizata potrivit principiilor legalitatii, impartialitatii si al controlului ierarhic.
Ministerul Public este independent in relatiile cu celelalte autoritati publice si isi exercita atributiile numai in temeiul legii si pentru asigurarea respectarii acesteia.

ART. 31
Atributiile Ministerului Public sint urmatoarele:
a) efectuarea urmaririi penale si, dupa caz, supravegherea acesteia; in exercitarea acestei atributii, procurorii conduc si controleaza activitatea de cercetare penala a politiei si a altor organe, care sint obligate sa aduca la indeplinire dispozitiile procurorului, in conditiile legii;
b) sesizarea instantelor judecatoresti pentru judecarea cauzelor penale;
c) exercitarea actiunii civile in cazurile prevazute de lege;
d) participarea, in conditiile legii, la judecarea cauzelor de catre instantele judecatoresti;
e) exercitarea cailor de atac impotriva hotaririlor judecatoresti, in conditiile prevazute de lege;
f) supravegherea respectarii legii in activitatea de punere in executare a hotaririlor judecatoresti si a altor titluri executorii;
g) verificarea respectarii legii la locurile de detinere preventiva, de executare a pedepselor, a masurilor educative si de siguranta;
h) apararea drepturilor si intereselor minorilor si ale persoanelor puse sub interdictie;
i) studierea cauzelor care genereaza sau favorizeaza criminalitatea si prezentarea propunerilor in vederea eliminarii acestora.
Ministerul Public exercita orice alte atributii prevazute de lege.

ART. 32
Procurorii din fiecare parchet sint subordonati conducatorului acelui parchet.
Conducatorul unui parchet este subordonat conducatorului parchetului ierarhic superior din aceeasi circumscriptie teritoriala.
Procurorul ierarhic superior poate sa indeplineasca oricare dintre atributiile procurorilor in subordine si sa suspende ori sa infirme actele si dispozitiile acestora, daca sint contrare legii.
Dispozitiile procurorului ierarhic superior, date in conformitate cu legea, sint obligatorii pentru procurorii in subordine. Cu toate acestea, procurorul este liber sa prezinte in instanta concluziile pe care le considera intemeiate potrivit legii, tinind seama de probele administrate in cauza.

ART. 33
In exercitarea atributiilor sale, Ministerul Public are dreptul sa ceara direct sprijinul agentilor fortei publice, care sint obligati sa execute dispozitiile procurorului.

ART. 34
Fiecare parchet se incadreaza cu numarul necesar de procurori.
Structura si organizarea aparatului fiecarui parchet, precum si parchetele la care se vor infiinta sectii maritime si fluviale, birouri sau servicii de criminalistica si criminologie se stabilesc de catre ministrul justitiei, la propunerea procurorului general.
Repartizarea procurorilor pe compartimente de activitate se face de catre conducatorul fiecarui parchet.

ART. 35
Parchetele militare vor fi organizate si vor functiona potrivit legii.

ART. 36
Parchetele sint independente fata de instantele judecatoresti.

ART. 37
Dispozitiile ministrului justitiei, date prin procurorul general in vederea respectarii si aplicarii legii, sint obligatorii.

ART. 38
Ministrul justitiei, prin procurori-inspectori din cadrul Parchetului Gene ral de pe linga Curtea Suprema de Justitie si din parchetele de pe linga curtile de apel sau alti procurori delegati, exercita controlul asupra tuturor membrilor Ministerului Public.
Controlul se efectueaza prin verificarea lucrarilor, a modului cum se desfasoara raporturile de serviciu cu justitiabilii si celelalte persoane implicate in lucrarile de competenta Ministerului Public, precum si prin aprecierea asupra activitatii, pregatirii si aptitudinilor profesionale ale procurorilor.
Ministrul justitiei poate sa ceara procurorului general informari asupra activitatii Ministerului Public si sa dea indrumari cu privire la masurile ce trebuie luate pentru combaterea criminalitatii.
Ministrul justitiei poate da dispozitie scrisa, prin procurorul general, procurorului competent sa inceapa, in conditiile legii, procedura de urmarire a infractiunilor despre care are cunostinta si sa promoveze in fata instantelor judecatoresti actiunile necesare apararii interesului public. Nu vor putea fi date, insa, dispozitii pentru oprirea procedurii de urmarire penala legal deschise.

CAP. 2

Parchetele de pe linga judecatorii, tribunale si curti de apel

ART. 39
Parchetele de pe linga judecatorii, tribunale si curti de apel sint conduse de catre prim-procurori.
Prim-procurorii parchetelor de pe linga tribunale si curti de apel sint ajutati de adjuncti. Ministrul justitiei la propunerea procurorului general, stabileste parchetele de pe linga judecatorii la care prim-procurorii sint ajutati de adjuncti.

ART. 40
Parchetele de pe linga tribunale si curti de apel vor avea sectii de urmarire penala si judiciare, conduse de catre procurori sefi.

ART. 41
Prim-procurorii parchetelor curtilor de apel exercita direct sau prin procurori-inspectori controlul asupra parchetelor din circumscriptia lor.
Prim-procurorii parchetelor de pe linga tribunale exercita controlul asupra parchetelor din circumscriptia lor.

ART. 42
In cauzele in care participarea procurorului este obligatorie, potrivit legii, prim-procurorii anume desemnati de acestia participa la sedintele de judecata, conduse de presedintii instantelor.

CAP. 3

Parchetul general

ART. 43
Parchetul General functioneaza pe linga Curtea Suprema de Justitie si este condus de procurorul general, ajutat de 2 adjuncti.
Procurorul general exercita controlul asupra tuturor parchetelor.

ART. 44
Procurorul general participa la sedintele Curtii Supreme de Justitie in sectii unite.
Procurorul general desemneaza, dintre membrii Parchetului General de pe linga Curtea Suprema de Justitie, procurorii care participa la sedintele Curtii Constitutionale, in cazurile prevazute de lege.

ART. 45
Parchetul General de pe linga Curtea Suprema de Justitie are urmatoarea structura:
a) Sectia de urmarire penala si criminalistica;
b) Sectia judiciara;
c) Sectia parchetelor militare;
d) Sectia de control, organizare si studii;
e) Sectia secretariat-administrativa.
Sectiile din Parchetul General sint conduse de procurori sefi, ajutati de adjuncti.
In cadrul sectiilor functioneaza servicii si birouri.
TITLUL IV Corpul magistratilor, numirea si avansarea lor in functie

CAP. 1

Corpul magistratilor

ART. 46
Au calitatea de magistrat si fac parte din corpul magistratilor judecatorii de la toate instantele judecatoresti, procurorii din cadrul parchetelor de pe linga acestea, precum si magistratii-asistenti ai Curtii Supreme de Justitie.

ART. 47
In cadrul corpului magistratilor, ierarhia functiilor de executie se stabileste in raport cu nivelul pregatirii si vechimii, pe gradele profesionale prevazute de lege. Ierarhia functiilor de conducere in cadrul corpului magistratilor se stabileste in raport cu nivelul instantelor si al parchetelor.
Ministrul justitiei, loctiitorii sai si personalul de specialitate juridica din Ministerul Justitiei sint asimilati magistratilor, pe durata indeplinirii functiei.

ART. 48
Constituie vechime in magistratura perioada in care o persoana a indeplinit functiile de judecator ori procuror sau functia de magistrat-asistent la Curtea Suprema de Justitie, precum si perioada in care a indeplinit una din functiile prevazute la art. 47 alin. 2, inclusiv functii de specialitate juridica in fostele arbitraje de stat.
Timpul in care o persoana, licentiata in drept sau drept economic-administrativ, este senator sau deputat al Curtii Constitutionale, avocat al poporului, membru al Curtii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, se considera vechime in magistratura. De asemenea, se considera vechime in magistratura timpul cit o persoana care a avut calitatea de magistrat sau asimilat al acestuia exercita o functie de specialitate juridica in aparatul Parlamentului, al institutiei prezidentiale, al Curtii Constitutionale, al Curtii de Conturi, Consiliului Legislativ, al institutiei Avocatul Poporului sau al Guvernului.

ART. 49
Intreruperile de activitate datorate suspendarii din functie, pensionarii pentru incapacitate temporara de munca, precum si trecerii in alte functii decit cele prevazute la art. 48 alin. 2 nu se iau in calculul vechimii in magistratura, daca legea nu prevede altfel.

CAP. 2

Admiterea in magistratura Sectiunea I Conditiile generale pentru numirea magistratilor

ART. 50
Poate fi numit magistrat cel care indeplineste urmatoarele conditii:
a) este numai cetatean roman cu domiciliul in Romania si are capacitate de exercitiu al drepturilor;
b) este licentiat in drept si are stagiul cerut de lege pentru functia in care urmeaza sa fie numit; la sectiile de contencios administrativ pot fi incadrati si licentiatii in drept economic-administrativ;
c) nu are antecedente penale si se bucura de o buna reputatie;
d) cunoaste limba romana;
e) este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea functiei.
Indeplinirea conditiei prevazute de lit. e) trebuie dovedita cu certificat medical de sanatate, eliberat pe baza constatarilor facute de o comisie medicala constituita prin ordin comun al ministrului justitiei si al ministrului sanatatii.

ART. 51
Judecatorii si procurorii cu exceptia celor stagiari, sint numiti prin decret al Presedintelui Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

ART. 52
Inainte de a incepe sa-si exercite functia, magistratii sint obligati sa depuna urmatorul juramint:
"Jur sa respect Constitutia si legile tarii, sa apar interesele Romaniei, drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, sa-mi indeplinesc cu onoare, constiinta si fara partinire atributiile ce-mi revin. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!".
Juramintul se depune, in sedinta solemna, in fata magistratilor instantei sau, dupa caz, ai parchetului la care a fost numit magistratul, dupa citirea comunicarii actului de numire.
Despre depunerea juramintului se incheie un proces-verbal, care se semneaza de catre 2 dintre magistratii prezenti si de cel care a depus juramintul.

ART. 53
Depunerea juramintului nu este necesara in cazul transferului sau avansarii magistratului in alta functie din cadrul corpului magistratilor.

ART. 54
Actele efectuate de magistrat inainte de depunerea juramintului sint nule.
Sectiunea a II-a Conditii speciale pentru numirea si avansarea in functie a magistratilor

ART. 55
La judecatorii si la parchetele de pe linga aceste instante pot functiona judecatori si, respectiv, procurori stagiari, numiti prin ordin al ministrului justitiei, cu respectarea conditiilor prevazute la art. 50.
Procurorii stagiari sint numiti la propunerea procurorului general.
Judecatorii si procurorii stagiari efectueaza un stagiu de 2 ani.
Presedintii judecatoriilor si prim-procurorii parchetelor de pe linga aceste instante raspund de asigurarea conditiilor pentru desfasurarea normala a stagiului si pregatirea corespunzatoare a magistratilor stagiari.

ART. 56
In primele 6 luni de la numirea in functie, magistratii stagiari vor putea efectua lucrarile necesare completarii pregatirii profesionale, care nu implica pronuntarea unei hotariri, in cazul judecatorilor, sau dreptul de a pune concluzii in instanta si de a semna acte procedurale, in cazul procurorilor.

ART. 57
Dupa 6 luni de functionare efectiva, judecatorii care efectueaza stagiul la instante vor da un examen cu privire la cunostintele dobindite, in vederea exercitarii dreptului de a participa la activitatea de judecata.
Examenul va fi sustinut la sediul curtii de apel in circumscriptia careia functioneaza judecatorii stagiari, in fata unei comisii numite de presedintele acestei curti. Comisia va fi prezidata de un presedinte de sectie al curtii de apel sau de un judecator. Din comisie vor face parte 1-2 judecatori de la curtea de apel si 1-2 judecatori de la tribunalele din circumscriptia curtii de apel.

ART. 58
Examenul prevazut la art. 57 va consta dintr-o proba orala, pe baza careia comisia sa-si poata forma convingerea ca judecatorul stagiar si-a insusit cunostintele necesare pentru a putea participa la activitatea de judecata.
Dupa sustinerea examenului, presedintele curtii de apel va comunica ministrului justitiei si presedintelui judecatoriei daca judecatorul stagiar a obtinut dreptul de a participa la activitatea de judecata, in complet prezidat de un alt judecator. In caz de nepromovare a examenului, se va stabili o noua data pentru reexaminarea judecatorului stagiar.

ART. 59
Prevederile art. 57 si 58 se aplica in mod corespunzator procurorilor stagiari pentru obtinerea dreptului de a pune concluzii in instanta si de a semna acte procedurale, cu exceptia celor care privesc libertatea persoanei.
Comisia de examinare va fi compusa din procurori, iar rezultatul va fi comunicat Parchetului General de pe linga Curtea Suprema de Justitie.

ART. 60
Dupa efectuarea stagiului, magistratii stagiari sint obligati sa se inscrie la examenul de capacitate. In cazul in care candidatul este respins la primul examen, el este obligat sa se inscrie pentru sesiunea imediat urmatoare.
Cei care au exercitat functia de magistrat stagiar timp de 2 ani, fara a da examenul de capacitate, se pot prezenta la acest examen daca de la incetarea acestei functii si pina la data fixata pentru examen nu au trecut mai mult de 3 ani.

ART. 61
Examenul de capacitate se tine in fiecare an, la data si locul ce se stabilesc de ministrul justitiei.
Data si locul tinerii examenului se vor publica in Monitorul Oficial al Romaniei, cu cel putin 2 luni inainte.

ART. 62
Examenul de capacitate al magistratilor se sustine in fata unei comisii compuse din:
a) 2 membrii ai Curtii Supreme de Justitie, desemnati de presedintele curtii, respectiv 2 de la Parchetul General, desemnat de procurorul general;
b) 2 profesori de la una din facultatile de drept din tara, din invatamintul de stat, desemnati de consiliul profesoral al facultatii respective, dintre profesorii de drept civil, drept comercial, drept penal, procedurile civila si penala;
c) un delegat al Ministerului Justitiei, desemnat de ministrul justitiei.
Comisia de examinare va fi prezidata de magistratul mai mare in functie, iar la functii egale, de magistratul cu cea mai mare vechime in magistratura de la Curtea Suprema de Justitie.
Cererile de inscriere la examenul de capacitate, insotite de actele necesare, vor fi inaintate Ministerului Justitiei, in termen de 40 zile de la publicarea datei examenului in Monitorul Oficial al Romaniei.
Comisia de examinare este indreptatita sa respinga de la examinare pe cei care nu indeplinesc conditiile prevazute de lege pentru a deveni judecatori sau procurori.

ART. 63
Examenul de capacitate consta, in mod obligatoriu, din probe scrise si orale, cu caracter teoretic si practic. Probele teoretice vor avea ca obiect principiile si institutiile de baza ale dreptului civil, comercial, penal, procesual, constitutional, administrativ si ale organizarii judecatoresti.
Probele practice vor consta din intocmirea unei lucrari scrise cu caracter aplicativ.

ART. 64
Rezultatele examenului de capacitate se comunica Ministerului Justitiei, care le va transmite Consiliului Superior al Magistraturii.
Consiliul Superior al Magistraturii, dupa ce valideaza examenele si centralizeaza rezultatele, va intocmi, in ordinea mediilor obtinute, tabelul de clasificare a candidatilor, pe baza caruia se vor face numirile in functiile vacante.
Consiliul Superior al Magistraturii poate invalida, in tot sau in parte, examenul de capacitate in cazurile in care constata ca nu au fost respectate conditiile prevazute de lege privind organizarea examenului sau ca rezultatele au fost denaturate prin savirsirea unor fraude. Daca invalideaza examenul, Consiliul Superior al Magistraturii dispune masurile corespunzatoare.

ART. 65
Indata dupa intocmirea tabelului de clasificare a candidatilor, Ministerul Justitiei va publica in Monitorul Oficial al Romaniei lista posturilor vacante.
Candidatii declarati reusiti la examen au dreptul, in ordinea clasificarii, sa-si aleaga posturile, in termen de 15 zile libere de la publicarea acestora in Monitorul Oficial al Romaniei.
Candidatului care nu si-a exercitat dreptul de alegere in termenul prevazut la alin. 2 i se va propune, din oficiu, un post de catre Ministerul Justitiei. Refuzul de a accepta propunerea este considerata demisie.
La medii egale vor avea prioritate, la alegerea postului, magistratii in functie si, in lipsa acestora, cadidatul avind titlul de doctor in drept sau activitate mai indelungata de la obtinerea licentei.
Neprezentarea nejustificata la examenul de capacitate, la prima sesiune dupa incheierea stagiului, sau respingerea candidatului la doua sesiuni atrage pierderea de judecator sau procuror stagiar.

ART. 66
Pentru a fi numit judecator la judecatorie sau procuror la parchetul de pe linga aceasta instanta, candidatul trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute la art. 50 si sa fi fost declarat reusit la examenul de capacitate prevazut de lege sau sa fi ocupat cel putin 5 ani functia de avocat, jurisconsult, notar, membru al personalului didactic din invatamintul superior sau al celui de cercetare din Institutul de Cercetari Juridice al Academiei ori functii de specialitate juridica in administratia publica, in aparatul Parlamentului sau al institutiei prezidentiale, Curtii Constitutionale, al institutiei Avocatul Poporului, Curtii de Conturi sau al Consiliului Legislativ.

ART. 67
Pentru a fi numit sau avansat in functii superioare, magistratul trebuie sa aiba o activitate meritorie, atestata prin notele calificative acordate de sefii ierarhici si inspectori si sa indeplineasca urmatoarele conditii de vechime:
a) pentru functiile de judecator de tribunal, procuror la parchetul de pe linga tribunal, presedinte, vicepresedinte de judecatorie, prim-procuror al parchetului de pe linga judecatorie si adjunct al acestuia, sa aiba o vechime in magistratura de cel putin 6 ani;
b) pentru functiile de presedinte si vicepresedinte de tribunal, presedinte de sectie, prim-procuror al parchetului de pe linga tribunal, adjunct al acestuia si procuror-sef de sectie, sa aiba o vechime in magistratura de cel putin 8 ani;
c) pentru functiile de judecator de curte de apel sau procuror la parchetele de pe linga curtile de apel, sa aiba o vechime in magistratura de cel putin 10 ani;
d) pentru functiile de presedinte, vicepresedinte, presedinte de sectie de curte de apel, prim-procuror, adjunct al acestuia si procuror-sef de sectie al parchetului de pe linga curtea de apel, precum si cea de procuror-sef de sectie si procuror la Parchetul General de pe linga Curtea Suprema de Justitie, sa aiba o vechime in magistratura de cel putin 15 ani;
e) pentru functiile de procuror general al Parchetului General de pe linga Curtea Suprema de Justitie si de adjunct al acestuia, sa aiba o vechime in magistratura de cel putin 18 ani.

ART. 68
In mod exceptional, pot fi numiti in magistratura, in oricare dintre functiile prevazute la art. 67 lit a), b) si c), persoane care au detinut functii de natura celor prevazute la art. 66, in cazul in care s-au distins prin modul in care si-au exercitat profesia.
In cazurile de la alin. 1, vechimea prevazuta la art. 67, necesara pentru a ocupa una din functiile in magistratura, se majoreaza cu 3 ani.

ART. 69
Magistratii de la judecatorii, tribunale si parchete de pe linga aceste instante pot fi mentinuti in functie pina la implinirea virstei de 65 de ani, cei de la curtile de apel si parchetele de pe linga aceste curti pina la implinirea virstei de 68 ani, iar procurorii de la Parchetul General de pe linga Curtea Suprema de Justitie pina la implinirea virstei de 70 ani, in toate cazurile cu avizul conducatorului instantei sau parchetului.

ART. 70
Avansarea si transferarea judecatorilor in functiile din magistratura se dispun de catre Consiliul Superior al Magistraturii, cu respectarea conditiilor prevazute de lege.
Avansarea si transferarea procurorilor in functiile din Ministerul Public se fac de catre ministrul justitiei, la propunerea procurorului general, cu respectarea conditiilor prevazute de lege, iar transferarea procurorilor in functiile de judecatori se face potrivit prevederilor de la alin. 1.
TITLUL V Consiliul Superior al Magistraturii

ART. 71
Consiliul Superior al Magistraturii este alcatuit din 15 membri alesi, pentru o durata de 4 ani, de Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta comuna.

ART. 72
In Consiliul Superior al Magistraturii sint alesi:
a) 4 judecatori ai Curtii Supreme de Justitie;
b) 3 procurori ai Parchetului General de pe linga Curtea Suprema de Justitie;
c) 6 judecatori de la curtile de apel;
d) 2 procurori ai Parchetului de pe linga Curtea de Apel Bucuresti.
Pentru alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, fiecare instanta si parchet prevazute la alin. 1 lit. a), b) si d), in adunarea generala a magistratilor, va desemna un numar intreit de candidati.
Pentru alegerea celor 6 judecatori prevazuti la lit. c), fiecare curte de apel va propune cite un candidat, desemnat de adunarea generala a judecatorilor curtii.

ART. 73
Consiliul Superior al Magistraturii are urmatoarele atributii:
a) propune Presedintelui Romaniei numirea in functie a judecatorilor si a procurorilor, cu exceptia celor stagiari;
b) dispune cu privire la promovarea, transferarea, suspendarea si incetarea din functia de judecator;
c) valideaza examenele de capacitate ale magistratilor;
d) indeplineste rolul de consiliu de disciplina al judecatorilor;
e) da avize, la solicitarea ministrului justitiei, in probleme privind administrarea justitiei.
Consiliul Superior al Magistraturii exercita orice alte atributii prevazute de lege.
Consiliul Superior al Magistraturii poate cere Ministerului Justitiei, instantelor judecatoresti sau parchetelor relatii sau acte referitoare la activitatea profesionala sau conduita magistratilor.
Consiliul Superior al Magistraturii isi desfasoara lucrarile in prezenta cel putin doua treimi din numarul membrilor sai si adopta hotariri cu majoritatea voturilor membrilor consiliului.
In cazurile in care Consiliul Superior al Magistraturii isi exercita atributiile prevazute la alin. 1 lit a), b) si c), lucrarile sint prezidate, fara drept de vot, de ministrul justitiei, iar cind indeplineste rolul de consiliu de disciplina, este prezidat de presedintele Curtii Supreme de Justitie.
Lucrarile de secretariat al Consiliului Superior al Magistraturii sint asigurate de directia care raspunde de activitatea de personal din Ministerul Justitiei.

ART. 74
Consiliul Superior al Magistraturii va adopta un regulament propriu de functionare.
TITLUL VI Drepturile si indatoririle magistratilor

ART. 75
Judecatorii numiti de Presedintele Romaniei sint inamovibili. Membrii Ministerului Public si judecatorii stagiari se bucura de stabilitate.
Magistratii nu pot fi cercetati, retinuti sau arestati fara avizul ministrului justitiei.
Ministerul de Interne are obligatia sa acorde, la cerere, protectie magistratilor si familiilor lor in cazurile in care viata, integritatea corporala sau avutul acestora sint supuse unor amenintari.

ART. 76
Magistratii nu pot fi eliberati din functiile pe care le detin decit in urmatoarele cazuri:
a) demisie;
b) pensionare pentru limita de virsta sau incapacitate de munca, potrivit legii;
c) daca instanta si parchetul se desfiinteaza ori se schimba localitatea de resedinta a acestora, iar magistratul refuza postul oferit;
d) daca impotriva magistratului s-a luat masura indepartarii din magistratura, fie ca sanctiune disciplinara, fie pentru vadita incapacitate profesionala ori pentru boala psihica;
e) daca magistratul a fost condamnat definitiv pentru o fapta prevazuta de legea penala.
Cind impotriva unui magistrat se pune in miscare actiunea penala, acesta va fi suspendat din functie pina la raminerea definitiva a hotaririi.
Daca se constata nevinovatia magistratului, suspendarea sa din functie inceteaza. Magistratul va fi repus in toate drepturile avute anterior, platindui-se drepturile banesti de care a fost lipsit.
In cazurile prevazute la alin. 1 lit. d) si e), calitatea de magistrat inceteaza, de drept, pe data raminerii definitive a hotaririi prin care s-a dispus indepartarea din magistratura sau condamnarea.

ART. 77
In cazul in care magistratul cere eliberarea din functie prin demisie, ministrul justitiei sau, dupa caz, procurorul general poate stabili un termen de cel mult 30 de zile la care demisia sa devina efectiva, daca prezenta magistratului la post este necesara.

ART. 78
Avansarea sau transferarea magistratilor se poate face numai cu consimtamintul acestora.
Magistratii care indeplinesc conditiile pentru a fi avansati, dar care nu doresc sa schimbe functia si instanta ori parchetul, pot fi avansati pe loc.

ART. 79
In cazul in care o instanta nu poate functiona normal datorita lipsei temporare a unor judecatori, existentei unor posturi vacante, incompatibilitatii sau recuzarii tututor judecatorilor, ministrul justitiei, la propunerea presedintelui acelei instante, poate delega judecatori de la alte instante.
Judecatorul nu poate fi delegat mai mult de 2 luni intr-un an, fara acordul sau.
In interesul serviciului, procurorii pot fi delegati de catre procurorul general pe o durata de cel mult 2 luni intr-un an. Delegarea poate fi prelungita peste acest termen, cu consimtamintul procurorului.

ART. 80
In cazul in care un magistrat sufera de o boala psihica, ministrul justitiei, pe baza unui raport scris si dupa examinarea de catre o comisie formata din 3 medici specialisti, va dispune suspendarea din functie a magistratului.
Suspendarea inceteaza, de drept, daca, in termen de o luna, Consiliul Superior al Magistraturii nu hotaraste eliberarea din functie a magistratului.
Daca, in cursul activitatii sale, magistratul manifesta o vadita incapacitate profesionala, Consiliul Superior al Magistraturii poate dispune eliberarea sa din functie, la sesizarea ministrului justitiei.
Impotriva hotaririlor de indepartare din magistratura, luate in cazurile prevazute de alin. 1 si 2, magistratul poate face contestatie in termen de 30 de zile de la comunicare. Contestatia se judeca de Curtea Suprema de Justitie in complet format din 7 judecatori.

ART. 81
Salarizarea magistratilor se stabileste prin lege.

ART. 82
Se interzice magistratilor sa faca parte din partide politice sau sa desfasoare activitati publice cu caracter politic.

ART. 83
Functia de magistrat este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia fuctiilor didactice din invatamintul superior.

ART. 84
Magistratilor le este interzisa exercitarea, direct sau prin persoane interpuse, a activitatilor de comert, participarea la administratia sau conducerea unor societati comerciale sau civile. Ei nu pot fi experti sau arbitri desemnati de parti intr-un arbitraj.

ART. 85
Magistratii pot colabora la publicatii de specialitate, cu caracter literar, stiintific sau social, ori emisiuni audiovizuale, fiindu-le interzis ca in studiile, articolele si interventiile lor sa se pronunte cu privire la problemele curente de politica interna.

ART. 86
Magistratii pot sa faca parte din comisiile de studii sau de intocmire a proiectelor de legi, regulamente, tratate sau conventii internationale, numai cu incuviintarea ministrului justitiei.

ART. 87
Magistratii nu pot sa dea consultatii scrise sau verbale in probleme litigioase, chiar daca procesele respective sint pe rolul altor instante decit cele la care isi exercita functia, si nici sa-si exprime public parerea asupra unor procese aflate in curs de desfasurare.
Magistratii au dreptul sa pledeze cauzele lor personale, ale parintilor, sotilor si copiilor lor, precum si ale persoanelor puse sub tutela sau curatela lor.

ART. 88
Numirea magistratilor in diverse comisii sau comitete prevazute de lege se face de ministrul justitiei, in afara cazului in care legea prevede un alt mod de numire.

ART. 89
Magistratii sint obligati sa respecte programul de lucru, sa rezolve lucrarile in termenele stabilite, sa pastreze secretul deliberarii si sa indeplineasca toate indatoririle ce le revin potivit legilor si regulamentelor.
La sedintele de judecata, magistratii sint obligati sa aiba tinuta vestimentara corespunzatoare instantei unde functioneaza.
Tinuta vestimentara a magistratilor se stabileste prin hotarire a Guvernului si se asigura gratuit.

ART. 90
Magistratii sint datori sa se abtina de la orice acte sau fapte de natura sa compromita demnitatea lor in functie si in societate.

ART. 91
Magistratii sint obligati sa efectueze periodic, conform programarii aprobate de ministrul justitiei, stagii de pregatire sau, dupa caz, de perfectionare profesionala.

ART. 92
Magistratii sint liberi sa formeze asociatii profesionale sau alte organizatii avind ca scop reprezentarea intereselor proprii, promovarea pregatirii profesionale si protejarea statutului lor. De asemenea, magistratii pot adera la asociatii profesionale locale, nationale si internationale si pot participa la reuniunile acestora.
TITLUL VII Raspunderea disciplinara a magistratilor

ART. 93
Magistratii raspund disciplinar pentru abaterile de la indatoririle de serviciu, precum si pentru comportarile care dauneaza interesului serviciului sau prestigiului justitiei.

ART. 94
Sint abateri disciplinare:
a) intirzierea sistematica in efectuarea lucrarilor;
b) absente nemotivate de la serviciu;
c) interventiile sau staruintele pentru solutionarea unor cereri privind satisfacerea intereselor lor sau ale membrilor familiei, in afara cadrului le gal, precum si imixtiunea in activitatea altui magistrat;
d) atitudinile ireverentioase in timpul exercitarii atributiilor de serviciu;
e) nerespectarea secretului deliberarii sau a confidentialitatii lucrarilor care au acest caracter;
f) activitatile publice cu caracter politic;
g) manifestarile care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale;
h) refuzul nejustificat de a indeplini o indatorire ce le revine potrivit legilor si regulamentelor sau incalcarea altor obligatii decurgind din prezenta lege;
i) neglijenta repetata in rezolvarea lucrarilor;
j) incalcarea altor prevederi ale legii, referitoare la incompatibilitati si interdictii privind pe magistrati.

ART. 95
Sanctiunile disciplinare ce se pot aplica magistratilor in raport cu gravitatea abaterilor sint:
a) observatie;
b) mustrare;
c) diminuarea salariului cu pina la 15 % pe o perioada de 1-3 luni;
d) suspendarea dreptului de avansare pe o perioada de 1-3 ani;
e) suspendarea din functie pe timp de maximum 6 luni;
f) inlaturarea din magistratura.
In timpul suspendarii din functie, magistratului nu i se plateste salariul.
Aceasta perioada nu se ia in calcul drepturilor la pensie si al vechimii in functia de magistrat.
Dispozitiile alin. 2 sint aplicabile si in cazul prevazut la art. 76 alin. 2.

ART. 96
Actiunea disciplinara, in cazul abaterilor savirsite de un judecator, cu exceptia judecatorilor si a magistratilor-asistenti de la Curtea Suprema de Justitie, se exercita de catre ministrul justitiei, iar in cazul abaterilor savirsite de procurori, actiunea se exercita de ministrul justitiei sau procurorul general.
Actiunea disciplinara se exercita in termen de cel mult 30 de zile de la data inregistrarii actului de constatare, dar nu mai tirziu de un an de la data savirsirii abaterii disciplinare.

ART. 97
In vederea exercitarii actiunii disciplinare, este obligatorie efectuarea cercetarii prealabile, care se dispune de titularul acestei actiuni.
Cercetarea prealabila se efectueaza de judecatori sau de persoane asimilate din Ministerul Justitiei, avind cel putin acelasi grad ierarhic cu judecatorul cercetat.
Pentru procurori, cercetarea prealabila se efectueaza de procurorii-inspectori din Parchetul General de pe linga Curtea Suprema de Justitie.
In cadrul cercetarii prealabile se vor stabili faptele si urmarile acestora, imprejurarile in care au fost savirsite, existenta sau inexistenta vinovatiei, cit si orice date concludente. Ascultarea celui in cauza si verificarea apararii magistratului cercetat sint obligatorii.
Refuzul magistratului cercetat de a face declaratii sau de a se prezenta la cercetari se constata prin proces-verbal si nu impiedica finalizarea cercetarii. Magistratul cercetat are dreptul sa conduca toate actele cercetarii si sa solicite probe in aparare.

ART. 98
In cazul abaterilor savirsite de judecatori, ministrul justitiei, dupa primirea rezultatului cercetarilor prealabile, poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii.
Dezbaterile Consiliului Superior al Magistraturii nu sint publice.
Citarea partilor este obligatorie.
Consiliul Superior al Magistraturii se pronunta prin hotarire motivata, care se comunica partilor.

ART. 99
Comisia de disciplina a Ministerului Public este formata din 5 procurori din Parchetul General de pe linga Curtea Suprema de Justitie, alesi pe 4 ani, de membrii acestui parchet. Comisia este prezidata de procurorul cel mai mare in grad, iar la grade egale, de procurorul cu cea mai mare vechime in grad.
In conditiile prevazute de alin. 1, vor fi alesi 3 membri supleanti ai comisiei de disciplina, care inlocuiesc pe titulari in cazul in care acestia sint impiedicati sa participe la lucrarile comisiei.
Prevederile art. 98 alin. 2-4 se aplica in mod corespunzator.
Secretariatul comisiei va fi asigurat de un procuror, desemnat de procurorul general.

ART. 100
In fata Consiliului Superior al Magistraturii sau a comisiei de disciplina a Ministerului Public, magistratul poate fi asistat de un alt magistrat.

ART. 101
Impotriva sanctiunilor aplicate de Consiliul Superior al Magistraturii sau de comisia de disciplina a Ministerului Public, magistratul in cauza, ministrul justitiei sau, dupa caz, procurorul general poate face contestatie, in termen de 30 de zile de la comunicarea hotaririi.
Contestatia se depune la comisia disciplinara care a dat hotarirea si se judeca de Curtea Suprema de Justitie, in complet de 7 judecatori. Hotarirea prin care se solutioneaza contestatia este definitiva.

ART. 102
Ministrul justitiei sau, dupa caz, procurorul general dispune masurile corespunzatoare pentru executarea hotaririlor privind aplicarea sanctiunilor in prezentul titlu.

ART. 103
In toate cazurile in care inceteaza calitatea de magistrat, cu exceptia stagiarilor, hotarirea sau actul care determina incetarea acestei calitati se va comunica Presedintelui Romaniei de catre Consiliul Superior al Magistraturii in vederea emiterii decretului de eliberare din functie.
TITLUL VIII Personalul auxiliar, administrativ si de serviciu

ART. 104
La judecatorii, tribunale si curti de apel, precum si la toate parchetele functioneaza personal auxiliar, administrativ si de serviciu.
Activitatea personalului prevazut la alin. 1 este supusa controlului ierarhic.

ART. 105
Toate instantele si parchetele vor avea cite o grefa, o registratura, o arhiva si o biblioteca.
Tribunalele si parchetele de pe linga acestea vor avea si cite un serviciu administrativ, cuprinzind si un birou de contabilitate, pentru activitatea proprie, precum si pentru activitatea judecatoriilor si parchetelor din circumscriptia lor. In localitatile resedinta de judet in care functioneaza curti de apel, serviciul administrativ al tribunalelor va deservi si activitatea acestor curti.
Curtile de apel si Parchetul General de pe linga Curtea Suprema de Justitie vor avea, in afara de serviciul prevazut la alin. 2, si un serviciu de documentare.

ART. 106
Grefa, registratura si arhiva vor efectua operatiuni privind primirea, inregistrarea si expedierea corespondentei, indosarierea actelor, pastrarea registrelor, precum si orice alte lucrari cu caracter auxiliar, necesare bunei desfasurari a activitatii instantelor si parchetelor.

ART. 107
Serviciul administrativ va avea in grija gospodarirea localurilor si asigurarea conditiilor materiale pentru desfasurarea activitatii instantelor si parchetelor, precum si gestiunea bunurilor, iar biroul de contabilitate va efectua operatiunile financiar-contabile.

ART. 108
Serviciul de documentare va tine evidenta legislatiei, a jurisprudentei, precum si gestiunea bibliotecii.

ART. 109
Grefierii care participa la sedintele de judecata sau la efectuarea actelor de urmarire penala vor face toate consemnarile despre desfasurarea acestora si vor indeplini orice alte insarcinari din dispozitia si sub controlul presedintelui completului de judecata ori a procurorului.
La sedintele de judecata grefierii sint obligati sa aiba tinuta corespunzatoare instantei unde functioneaza. Dispozitiile art. 89 alin. 3 se aplica in mod corespunzator.

ART. 110
Pe linga tribunale si judecatorii vor functiona executori judecatoresti, care vor efectua executarea silita a dispozitiilor cu caracter civil din titlurile executorii si vor indeplini orice alte atributii date prin lege.

ART. 111
Presedintii instantelor pe linga care functioneaza executori judecatoresti au dreptul de indrumare si control asupra acestora.

ART. 112
Personalul prevazut in titlul de fata se numeste de catre presedintele curtii de apel ori, dupa caz, de prim-procurorul parchetului de pe linga curtea de apel in a carei circumscriptie urmeaza sa functioneze, cu exceptia executorilor judecatoresti, care se numesc de ministrul justitiei.
Personalul auxiliar, administrativ si de serviciu de la Parchetul General de pe linga Curtea Suprema de Justitie se numeste de catre procurorul general.

ART. 113
Organizarea si functionarea compartimentelor auxiliare ale instantelor si parchetelor, atributiile si raspunderea disciplinara ale personalului acestor compartimente se stabilesc prin regulament, aprobat de ministrul justitiei.

ART. 114
Instantele judecatoresti si parchetele dispun de politia pusa in serviciul lor de Ministerul de Interne, in mod gratuit. Necesarul de personal de politie va fi stabilit de Guvern, la propunerea ministrului justitiei si a ministrului de interne.
Politistii pusi in serviciul instantelor judecatoresti si al parchetelor sint subordonati presedintilor sau prim-procurorilor acestora. Numarul politistilor necesari pentru fiecare instanta este stabilit de ministrul justitiei.
Paza sediilor instantelor judecatoresti si ale parchetelor se asigura de trupele de jandarmi in mod gratuit.
TITLUL IX Vacanta judecatoreasca

ART. 115
Pentru toate instantele judecatoresti, vacanta judecatoreasca anuala este de 2 luni si are loc in perioada 1 iulie-31 august a fiecarui an calendaristic.

ART. 116
Concediile anuale de odihna cuvenite, potrivit legii, personalului instantelor se efectueaza in perioada vacantei judecatoresti.
Pentru motive temeinice, presedintele instantei poate aproba efectuarea concediului de odihna in alta perioada decit cea a vacantei judecatoresti.

ART. 117
In perioada vacantei judecatoresti, activitatea de judecata a instantelor va continua:
- in materie penala, pentru cauzele cu arestati;
- in alte materii, pentru cauzele privind obligatiile de intretinere de orice fel, asigurarea dovezilor, cererile de ordonanta presedintiala, precum si in alte cauze considerate urgente, potrivit legii, sau apreciate ca atare de catre instanta.

ART. 118
Presedintele instantei si, la instantele unde sint sectii, impreuna cu presedintii acestora, vor desemna judecatorii care vor constitui completele de judecata in perioada vacantei judecatoresti.
Pentru judecatorii, tribunale si curti de apel, modul de desemnare a judecatorilor in completele prevazute la alin. 1, precum si de asigurare a conducerii instantelor si a sectiilor acestora pe timpul vacantei judecatoresti se stabileste prin regulament, aprobat de ministrul justitiei.

ART. 119
Regulamentul elaborat potrivit art. 118 alin. 2, va stabili si obligatiile ce revin conducatorilor de parchete pentru a asigura indeplinirea corespunzatoare a atributiilor procurorilor in cauzele prevazute la art. 117.
TITLUL X Dispozitii tranzitorii si finale

ART. 120
Numarul total al magistratilor de la judecatorii, tribunale, curti de apel si de la toate parchetele, precum si al personalului auxiliar, administrativ si de serviciu necesar functionarii acestora se aproba prin hotarire a Guvernului, la propunerea ministrului justitiei.
Personalul necesar pentru fiecare instanta si parchet, corespunzator volumului de activitate, se stabileste de catre ministrul justitiei.

ART. 121
Cheltuielile necesare pentru buna functionare a judecatoriilor, tribunalelor, curtilor de apel si a parchetelor de pe linga toate instantele sint finantate de la bugetul de stat, precum si din veniturile realizate de Ministerul Justitiei din timbrul judiciar.

ART. 122
Membrii comisiei pentru examenul de capacitate prevazut la art. 62 au dreptul, pe durata participarii in comisie, si la o indemnizatie egala cu salariul functiei pe care o indeplinesc la institutia care i-a desemnat.

ART. 123
Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au dreptul la o indemnizatie egala cu indemnizatia de conducere prevazuta pentru functia de director din Ministerul Justitiei.

ART. 124
Prezenta lege intra in vigoare pe data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei.
Dispozitiile privind compunerea si functionarea instantelor judecatoresti si a parchetelor, admiterea in magistratura si raspunderea disciplinara a magistratilor se vor pune in aplicare la data de 1 iulie 1993.
Primul Consiliu Superior al Magistraturii va fi ales in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a legii si va functiona pina la constituirea curtilor de apel si a parchetelor de pe linga acestea.
In locul magistratilor prevazuti la lit. c) si d) din art. 72 vor fi alesi 6 judecatori de la tribunalele judetene si 2 procurori de la Procuratura municipiului Bucuresti.

ART. 125
Guvernul Romaniei va introduce in proiectul bugetului de stat pe anul 1993 fondurile necesare functionarii sistemului judiciar prevazut in prezenta lege.
In termenul de 9 luni de la publicarea prezentei legi, Guvernul Romaniei va aproba statele de personal si statele de functii pentru instantele judecatoresti si pentru parchete, corespunzator noii organizari a sistemului judiciar.
In termen de 6 luni de la publicarea legii, Guvernul, consiliile judetene si consiliile locale, cu sprijinul prefecturilor, vor pune la dispozitia Ministerului Justitiei si a Ministerului Public localurile si dotarile necesare functionarii instantelor judecatoresti si parchetelor organizate potrivit prezentei legi.

ART. 126
Guvernul va inainta Parlamentului, pina la 1 decembrie 1992, proiecte de lege pentru modificarea Codului de procedura civila, a Codului de procedura penala si a altor legi, corespunzator cerintelor introducerii noului sistem judiciar.
In termenul prevazut la art. 124, Ministerul Justitiei va asigura selectionarea si perfectionarea personalului potrivit noilor structuri si atributii ale puterii judecatoresti.

ART. 127
Personalul transferat in interesul serviciului in functii cu niveluri de salarizare mai mici, ca urmare a aplicarii prevederilor prezentei legi, are dreptul, timp de 3 luni de la data transferarii in asemenea functii, la salariul tarifar avut si, dupa caz, la indemnizatia de conducere.
Dispozitiile alin. 1 se aplica in mod corespunzator si personalului ramas disponibil ca urmare a aplicarii prezentei legi.
Ministerul Justitiei va angaja, prin transfer in intesesul serviciului, in aparatul central si unitatile exterioare, personalul din Procuratura Romaniei, in conditiile art. 126 alin. 2.
Magistratii in functie, care nu intrunesc conditiile de vechime prevazute in prezenta lege, precum si cei licentiati in drept economic-administrativ vor putea fi mentinuti in aceleasi functii, daca isi indeplinesc in mod corespunzator sarcinile ce le revin.
Vechimea minima necesara pentru ocuparea functiilor de magistrat la tribunale, la curti de apel si la parchete poate fi redusa de ministrul justitiei cu pina la o treime, pentru magistratii care au rezultate deosebite in pregatirea si activitatea profesionala.

ART. 128
La judecatorii, tribunale si curti de apel, precum si la parchete vor putea fi numiti, in functii de judecator sau procuror, si fosti magistrati pensionari, care nu depasesc virsta de 65 ani.
Magistratii incadrati in conditiile prevazute la alin. 1 beneficiaza de salariul integral, corespunzator functiei, de sporul de vechime in munca, precum si de drepturile la pensie. La incetarea activitatii, aceste persoane au dreptul la recalcularea pensiei in functie de vechimea dobindita si de salariile realizate dupa reincadrare.

ART. 129
Judecatorii sint inamovibili pe data numirii lor de Presedintele Romaniei.
Numirea judecatorilor la tribunale si judecatorii se va face in termen de 2 ani de la data publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei.

ART. 130
De la data publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei si pina la dobindirea inamovibilitatii in conditiile prezentei legi, numirea, transferarea, avansarea, suspendarea si eliberarea din functie a judecatorilor sint in competenta ministrului justitiei.
Pina la numirea procurorilor in conditiile prezentei legi, numirea, transferarea, avansarea, suspendarea si eliberarea din functie a acestora sint in competenta procurorului general al Romaniei.

ART. 131
Pe data aplicarii prezentei legi, in conditiile art. 124 si art. 130, se abroga dispozitiile contrare din Legea nr. 58/1968 pentru organizarea judecatoreasca si din Legea nr. 60/1968 pentru organizarea si functionarea Procuraturii, precum si orice alte dispozitii contrare prezentei legi.
Aceasta lege a fost adoptata de Senat si Camera Deputatilor in sedinta comuna din 9 iulie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) si art. 76 alin.
(2) din Constitutia Romaniei.
PRESEDINTELE SENATULUI p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR academician ALEXANDRU BIRLADEANU IONEL ROMAN ANEXA 1 JUDECATORIILE, PARCHETELE SI LOCALITATILE DE RESEDINTA ALE ACESTORA ---------------------------------------------------------------------------Judetul Judecatoria Localitatea de resedinta ---------------------------------------------------------------------------Alba Alba Iulia municipiul Alba Iulia Cimpeni orasul Cimpeni Aiud orasul Aiud Blaj orasul Blaj Sebes orasul Sebes Arad Arad municipiul Arad Ineu orasul Ineu Lipova orasul Lipova Gurahont comuna Gurahont Chisineu-Cris orasul Chisineu-Cris Arges Pitesti municipiul Pitesti Cimpulung orasul Cimpulung Curtea de Arges orasul Curtea de Arges Costesti orasul Costesti Bacau Bacau municipiul Bacau Onesti municipiul Onesti Moinesti orasul Moinesti Parincea comuna Parincea Buhusi orasul Buhusi Bihor Oradea municipiul Oradea Beius orasul Beius Marghita orasul Marghita Alesd orasul Alesd Bistrita-Nasaud Bistrita municipiul Bistrita Nasaud orasul Nasaud Beclean orasul Beclean Botosani Botosani municipiul Botosani Dorohoi orasul Dorohoi Saveni orasul Saveni Darabani orasul Darabani Brasov Brasov municipiul Brasov Fagaras municipiul Fagaras Rupea orasul Rupea Zarnesti orasul Zarnesti Braila Braila municipiul Braila Faurei orasul Faurei Insuratei orasul Insuratei Buzau Buzau municipiul Buzau Rimnicu-Sarat orasul Rimnicu-Sarat Patirlagele comuna Patirlagele Pogoanele orasul Pogoanele Caras-Severin Resita municipiul Resita Caransebes orasul Caransebes Oravita orasul Oravita Moldova Noua orasul Moldova Noua Bozovici comuna Bozovici Calarasi Calarasi municipiul Calarasi Oltenita orasul Oltenita Lehliu-Gara orasul Lehliu-Gara Cluj Cluj-Napoca municipiul Cluj-Napoca Turda municipiul Turda Dej municipiul Dej Huedin orasul Huedin Gherla orasul Gherla Constanta Constanta municipiul Constanta Medgidia orasul Medgidia Hirsova orasul Hirsova Baneasa comuna Baneasa Mangalia orasul Mangalia Covasna Sfintu Gheorghe municipiul Sfintu Gheorghe Tirgu Secuiesc orasul Tirgu Secuiesc Intorsura Buzaului orasul Intorsura Buzaului Dimbovita Tirgoviste municipiul Tirgoviste Gaesti orasul Gaesti Pucioasa orasul Pucioasa Racari comuna Racari Moreni orasul Moreni Dolj Craiova municipiul Craiova Bailesti orasul Bailesti Filiasi orasul Filiasi Segarcea orasul Segarcea Calafat orasul Calafat Galati Galati municipiul Galati Tecuci municipiul Tecuci Tirgu Bujor orasul Tirgu Bujor Beresti orasul Beresti Giurgiu Giurgiu municipiul Giurgiu Bolintin Vale orasul Bolintin Vale Gorj Tirgu Jiu municipiul Tirgu Jiu Tirgu Carbunesti orasul Tirgu Carbunesti Novaci orasul Novaci Motru orasul Motru Harghita Miercurea-Ciuc municipiul Miercurea-Ciuc Odorheiu Secuiesc municipiul Odorheiu Secuiesc Toplita orasul Toplita Gheorgheni orasul Gheorgheni Hunedoara Deva municipiul Deva Hunedoara municipiul Hunedoara Petrosani municipiul Petrosani Brad orasul Brad Hateg orasul Hateg Orastie orasul Orastie Ialomita Slobozia municipiul Slobozia Urziceni orasul Urziceni Fetesti orasul Fetesti Iasi Iasi municipiul Iasi Pascani orasul Pascani Hirlau orasul Hirlau Raducaneni comuna Raducaneni Maramures Baia Mare municipiul Baia Mare Sighetu Marmatiei municipiul Sighetu Marmatiei Viseu de Sus orasul Viseu de Sus Tirgu Lapus orasul Tirgu Lapus Dragomiresti comuna Dragomiresti Mehedinti Drobeta-Turnu Severin municipiul Drobeta-Turnu Severin Strehaia orasul Strehaia Orsova orasul Orsova Vinju Mare orasul Vinju Mare Baia de Arama orasul Baia de Arama Mures Tirgu Mures municipiul Tirgu Mures Sighisoara municipiul Sighisoara Reghin orasul Reghin Tirnaveni orasul Tirnaveni Ludus orasul Ludus Singeorgiu de Padure comuna Singeorgiu de Padure Neamt Piatra-Neamt municipiul Piatra-Neamt Roman municipiul Roman Tirgu-Neamt orasul Tirgu-Neamt Bicaz orasul Bicaz Olt Slatina municipiul Slatina Caracal orasul Caracal Corabia orasul Corabia Bals orasul Bals Scornicesti orasul Scornicesti Prahova Ploiesti municipiul Ploiesti Cimpina orasul Cimpina Valenii de Munte orasul Valenii de Munte Mizil orasul Mizil Sinaia orasul Sinaia Satu Mare Satu Mare municipiul Satu Mare Carei orasul Carei Negresti-Oas orasul Negresti-Oas Salaj Zalau municipiul Zalau Simleu Silvaniei orasul Simleu Silvaniei Jibou orasul Jibou Sibiu Sibiu municipiul Sibiu Medias municipiul Medias Agnita orasul Agnita Avrig orasul Avrig Saliste comuna Saliste Suceava Suceava municipiul Suceava Cimpulung Moldovenesc orasul Cimpulung Moldovenesc Radauti orasul Radauti Falticeni orasul Falticeni Vatra Dornei orasul Vatra Dornei Gura Humorului orasul Gura Humorului Teleorman Alexandria municipiul Alexandria Rosiori de Vede orasul Rosiori de Vede Turnu Magurele municipiul Turnu Magurele Videle orasul Videle Zimnicea orasul Zimnicea Timis Timisoara municipiul Timisoara Lugoj municipiul Lugoj Deta orasul Deta Sinnicolau Mare orasul Sinnicolau Mare Faget comuna Faget Tulcea Tulcea municipiul Tulcea Babadag orasul Babadag Macin orasul Macin Vaslui Vaslui municipiul Vaslui Birlad municipiul Birlad Husi orasul Husi Murgeni comuna Murgeni Vilcea Rimnicu Vilcea municipiul Rimnicu Vilcea Dragasani orasul Dragasani Horezu orasul Horezu Brezoi orasul Brezoi Balcesti comuna Balcesti Vrancea Focsani municipiul Focsani Panciu orasul Panciu Adjud orasul Adjud Bucuresti Judecatoria sectorului 1 municipiul Bucuresti Judecatoria sectorului 2 municipiul Bucuresti Judecatoria sectorului 3 municipiul Bucuresti Judecatoria sectorului 4 municipiul Bucuresti Judecatoria sectorului 5 municipiul Bucuresti Judecatoria sectorului 6 municipiul Bucuresti Judecatoria nr. 1 a S.A.I. municipiul Bucuresti Judecatoria nr. 2 a

S.A.I. orasul Buftea ---------------------------------------------------------------------------NOTA:
In raport cu numarul cauzelor inregistrate in cursul anului 1992 la judecatoriile din municipiile resedinta de judet, ministrul justitiei poate infiinta sedii secundare cu activitate permanenta.
ANEXA 2 CURTILE DE APEL, PARCHETELE DE PE LINGA CURTILE DE APEL, CIRCUMSCRIPTIILE ACESTORA SI LOCALITATILE DE RESEDINTA ---------------------------------------------------------------------------Curtea de apel Tribunalele Localitatea de resedinta ---------------------------------------------------------------------------

I. Curtea de Apel Alba Iulia Alba municipiul Alba Iulia Sibiu Hunedoara II. Curtea de Apel Pitesti Arges municipiul Pitesti Vilcea III. Curtea de Apel Bacau Bacau municipiul Bacau Neamt IV. Curtea de Apel Oradea Bihor municipiul Oradea Satu Mare

V. Curtea de Apel Suceava Suceava municipiul Suceava Botosani VI. Curtea de Apel Brasov Brasov municipiul Brasov Covasna VII. Curtea de Apel Bucuresti Bucuresti municipiul Bucuresti Calarasi Giurgiu Ialomita Teleorman VIII. Curtea de Apel Cluj Cluj municipiul Cluj-Napoca Bistrita Nasaud Maramures Salaj IX. Curtea de Apel Constanta Constanta municipiul Constanta Tulcea

X. Curtea de Apel Craiova Dolj municipiul Craiova Gorj Mehedinti Olt XI. Curtea de Apel Galati Galati municipiul Galati Braila Vrancea XII. Curtea de Apel Iasi Iasi municipiul Iasi Vaslui XIII. Curtea de Apel Tirgu Mures Mures municipiul Tirgu Mures Harghita XIV. Curtea de Apel Ploiesti Prahova municipiul Ploiesti Buzau Dimbovita XV. Curtea de Apel Timisoara Timis municipiul Timisoara Arad Caras-Severin ---------------------------------------------------------------------------------------------


Vineri, 31 octombrie 2014, 16:07

Declinare de raspundere: Informațiile publicate în aceasta rubrică, precum și textele actelor normative nu au caracter oficial.