HOTĂRÂRE nr.2.896 din 4 decembrie 1966
privind declararea, cercetarea și evidența accidentelor de muncă și a bolilor profesionale
Textul actului publicat în B.Of. nr. 2/4 ian. 1967

HOTARIRE NR. 2896/1966 privind declararea, cercetarea si evidenta accidentelor de munca si a bolilor profesionale

EMITENT: CONSILIUL DE MINISTRI

Publicata in BULETINUL OFICIAL al R.S.R. nr. 2 din 4 Ianuarie 1967

CAP. 1

ACCIDENTE DE MUNCA

A. Definitia si clasificarea accidentelor de munca

ART. 1
Prin accident de munca, in sensul prezentei hotariri, se intelege vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care se produc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin o zi, invaliditate ori deces.

ART. 2
Accidentele de munca se clasifica astfel:
a) accident care produce incapacitate temporara de munca de cel putin o zi;
b) accident care produce invaliditate;
Accidentarea a cel putin 3 persoane in conditiile aratate la literele a, b si c, in acelasi timp si din aceeasi cauza, se considera accident colectiv.

ART. 3
Se considera de asemenea accident de munca in sensul art. 1:
a) accidentul suferit in afara organizatiei socialiste, in timpul indeplinirii indatoririlor de serviciu, de catre conducatorii mijloacelor de transport si insotitorii acestora, precum si accidentul suferit de tractoristi si mecanizatori, in timpul deplasarii pe drumuri publice de la un loc de munca la altul, pentru indeplinirea indatoririlor de serviciu;
b) accidentul produs inainte de inceperea sau dupa incetarea lucrului, daca lucratorul se afla in organizatia socialista unde isi are locul de munca sau in alta organizatie pentru interese legate de serviciu, precum si accidentul produs in timpul pauzelor ce au loc in desfasurarea procesului de munca;
c) accidentul suferit de elevi, studenti sau ucenici, in timpul indeplinirii practicii profesionale in organizatiile productive;
d) accidentul suferit de cei care indeplinesc sarcini de stat sau obstesti in timpul si din cauza indeplinirii acestor sarcini.

B. Declararea, cercetarea si evidenta accidentelor de munca
1. Declararea accidentelor de munca

ART. 4
In caz de accident, conducatorul procesului de munca va instiinta de indata, prin orice mijloace, pe conducatorul organizatiei socialiste sau inlocuitorul sau, precum si comitetul sindicatului. Orice persoana care a luat cunostinta de accident sau accidentatul este obligat sa instiinteze despre accident pe conducatorul procesului de munca.

ART. 5
In cazul accidentelor de munca colective, mortale si al celor care au produs invaliditate, conducatorul organizatiei socialiste sau inlocuitorul sau va anunta imediat telefonic sau prin orice alte mijloace organele Comitetului de Stat pentru Protectia Muncii, ale Procuraturii si Ministerului Afacerilor Interne, precum si organul ierarhic superior al organizatiei socialiste si consiliului local sau raional al sindicatului respectiv.
De asemenea, in cazul cind accidentele produse sint generate de instalatiile mecanice sub presiune sau de instalatiile de ridicat, se va anunta si inspectoratul regional pentru cazane si instalatii de ridicat al Directiei Generale pentru Metrologie, Standarde si Inventii, pe teritoriul caruia s-a produs accidentul.
Accidentele de munca colective, mortale si cele care au produs invaliditate prevazute la art. 3 lit. a vor fi anuntate de indata de catre organele Ministerului Afacerilor Interne organelor Comitetului de Stat pentru Protectia Muncii, ale Procuraturii, precum si conducatorului organizatiei socialiste din care fac parte cei accidentati.

ART. 6
Conducatorul organizatiilor socialiste si al proceselor de munca sint obligati sa ia masurile necesare pentru a nu se modifica starea de fapt rezultata din procedura accidentelor prevazute la art. 5 alineatul 1, afara de cazurile cind mentinerea acestei stari ar da loc la alte accidente, ar periclita viata sau sanatatea accidentatilor ori securitatea organizatiei socialiste.
In cazul cind este necesar sa se modifice starea de fapt rezultata din producerea accidentului, se vor face schite ale locului de munca in care s-a produs accidentul, iar in masura posibilitatii, si fotografii sub supravegherea conducatorului organizatiei socialiste sau inlocuitorului sau.

2. Cercetarea accidentelor de munca

ART. 7
Accidentele de munca ce au produs incapacitate temporara de munca de cel putin o zi vor fi cercetate indata dupa anuntarea lor conducatorului organizatiei socialiste care raspunde de efectuarea cercetarii.
Cercetarea nu poate fi facuta de acei care - potrivit dispozitiilor legii aveau obligatia de a organiza, controla si conduce procesul de munca la locul unde a avut loc accidentul, precum si lucratorii subordonati direct acestora.

ART. 8
Accidentele de munca ce au produs invaliditate, accidentele mortale sau colective, vor fi cercetate de indata - potrivit dispozitiilor legii - sub aspectul cauzelor si raspunderilor, de organele Comitetului de Stat pentru Protectia Muncii.
Ministerele si celelalte organe centrale ale administratiei de stat, comitetele executive ale sfaturilor populare regionale si ale oraselor Bucuresti si Constanta si organele centrale ale organizatiilor cooperatiste si ale celorlalte organizatii obstesti sint obligate sa urmareasca rezultatele si concluziile cercetarii cu privire la cauzele tehnico-organizatorice ale accidentelor de munca prevazute la alineatul precedent si vor stabili masuri corespunzatoare in vederea prevenirii altor accidente de munca.

ART. 9
Cu prilejul cercetarii tuturor accidentelor de munca, se vor stabili:
- cauzele si imprejurarile in care a avut loc accidentul;
- prevederile din normele de protectie a muncii si ale altor dispozitii legale, care nu au fost respectate;
- persoanele care se fac raspunzatoare de incalcarea lor;
- masurile ce trebuie luate pentru prevenirea altor accidente cu aratarea termenelor de executare.
Rezultatul cercetarii se va consemna intr-un proces-verbal care se va intocmi conform instructiunilor de aplicare.

ART. 10
Accidentele de munca considerate initial ca accidente care produc incapacitate temporara de munca si care ulterior se constata ca au ca urmare validitate vor fi anuntate inpectoratului de stat pentru protectia muncii pe teritoriul caruia s-a produs accidentul si conducatorului organizatiei socialiste de care apartine accidentatul, de catre organul de expertiza medicala si recuperare a capacitatii de munca, care emite decizia de incadrare a accidentatului intr-un grad de invaliditate.
Pe aceasta baza, inspectoratul de stat pentru protectia muncii procedeaza la cercetarea accidentului.
Cazurile de deces survenite ulterior producerii accidentului vor fi anuntate acelorasi organe, de catre unitatea medicala care elibereaza certificatul constatator de deces, in vederea cercetarii lor.

ART. 11
Accidentele de munca prevazute la art. 3 lit. a vor fi cercetate, potrivit legii, de organele Ministerului Afacerilor Interne si ale Procuraturii, care daca va fi necesar - vor solicita participarea organelor Comitetului de Stat pentru Protectia Muncii in vederea stabilirii cauzelor tehnice si organizatorice care au dus la producerea accidentului.

ART. 12
Organizatiile socialiste sint obligate, la cererea Comitetului de Stat pentru Protectia Muncii sau inspectoratelor de stat pentru protectia muncii regionale, interraionale, raionale si orasenesti, sa puna la dispozitie specialisti solicitati de acestea pentru efectuarea unor expertize, precum si pentru lamurirea problemelor ce se ridica cu ocazia cercetarii unor accidente de munca sau imbolnaviri profesionale.

3. Evidenta accidentelor de munca

ART. 13.
Accidentele de munca se inregistreaza de organizatia socialista unde s-a produs accidentul, prin completarea formularului tip, intocmit potrivit instructiunilor de aplicare.
Formularul tip se completeaza pe baza procesului-verbal de cercetare a accidentului si se semneaza de conducatorul organizatiei socialiste sau inlocuitorul sau.

ART. 14
Daca cel accidentat provine de la o alta organizatie socialista, fiind trimis in interes de serviciu pentru practica sau schimb de experienta, accidentul se inregistreaza si se trece in evidenta organizatiei socialiste, care - potrivit normelor de protectie a muncii - avea obligatia sa-l instruiasca si sa ia masurile de protectie a muncii la locul de munca unde a avut loc accidentul.
In acest caz, o copie a formularului tip de inregistrare a accidentului se trimite si organizatiei socialiste de la care provine accidentatul.

ART. 15
Accidentele de munca care au produs incapacitate de munca de cel putin o zi se vor inregistra in baza procesului-verbal de cercetare, efectuata potrivit prevederilor art. 7.

ART. 16
Accidentele de munca care au produs invaliditate se vor inregistra pe baza procesului-verbal de cercetare intocmit de organele Comitetului de Stat pentru Protectia Muncii dupa incadrarea accidentului intr-un grad de invaliditate de catre comisia de expertiza medicala si recuperare a capacitatii de munca, care emite decizia respectiva de incadrare.
Accidentele de munca mortale sau colective se vor inregistra pe baza procesului-verbal de cercetare intocmit de organele Comitetului de Stat pentru Protectia Muncii.

ART. 17
Accidentele de munca prevazute la art. 3 lit. a vor fi inregistrate pe baza cercetarilor facute potrivit legii de organele Ministerului Afacerilor Interne si ale Procuraturii, care au obligatia de a trimite organizatiei socialiste al carei angajat sau membru cooperator este accidentatul si inspectoratului de stat pentru protectia muncii al regiunii sau orasului Bucuresti, pe teritoriul caruia se afla sediul organizatiei socialiste de care apartine accidentatul, concluziile cu privire la cercetarea efectuata.
Pe baza acestor concluzii, inspectoratele de stat pentru protectia muncii respective hotarasc daca accidentele care au avut loc sint accidente de munca si in acest caz dispun inregistrarea lor la organizatiile socialiste.

ART. 18
Pe baza formularelor tip pentru inregistrarea accidentelor de munca, organizatiile socialiste sint obligate sa intocmeasca darile de seama statistice , potrivit instructiunilor emise de directorul general al Directiei Centrale de Statistica, cu consultarea Comitetului de Stat pentru Protectia Muncii.

Art. 19
Accidentele de munca ce au loc in unitatile din cadrul Ministerului Afacerilor Interne si Ministerul Fortelor Armate vor fi cercetate prin organe proprii ale acestora.
Declararea, cercetarea si evidenta atit a accidentelor de munca ce se produc in unitatile apartinind Ministerului Afacerilor Interne si Ministerului Fortelor Armate, cit si a accidentelor suferite in timpul muncii de persoanele aflate sub supravegherea ori controlul organelor acestor ministere sau cind persoanele respective presteaza munca in alte organizatii socialiste, se pot face potrivit instructiunilor emise in conformitate cu prevederile prezentei hotariri de Ministerul Afacerilor Interne si Ministerul Fortelor Armate si avizate de Comitetul de Stat pentru Protectia Muncii.

CAP. 2

BOLILE PROFESIONALE

ART. 20
Bolile profesionale, in sensul prezentei hotariri, sint afectiunile care se produc ca urmare a exercitarii unei meserii sau unei profesiuni, cauzate de factori nocivi, fizici, chimici sau biologici, caracteristici locului de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului in procesul de munca.

ART. 21
Bolile profesionale a caror declarare este obligatorie sint cele prevazute in anexa la prezenta hotarire.

ART. 22
Declararea bolilor profesionale se face de catre medicii unitatii sanitare care acorda asistenta medicala lucratorilor din organizatia socialista respectiva. Acestea se declara inspectoratului sanitar de stat teritorial, indiferent daca sint sau nu urmate de incapacitate temporara de munca.

ART. 23
Cercetarea cauzelor imbolnavirilor profesionale in vederea confirmarii sau infirmarii lor, precum si stabilirea de masuri pentru prevenirea altor imbolnaviri din aceleasi cauze, se efectueaza de catre inspectoratul sanitar de stat teritorial.
Cercetarea se efectueaza impreuna cu medicul de intreprindere sau de institutie sau cu medicul de circumscriptie teritoriala la organizatiile socialiste fara medic, in prezenta conducatorului unitatii sau inlocuitorului acestuia.
Cercetarea are drept scop:
- stabilirea cauzelor care au provocat imbolnavirile profesionale si a masurilor care au fost incalcate;
- stabilirea masurilor ce trebuie luate pentru prevenirea altor imbolnaviri profesionale, cu indicarea termenelor de executare.

ART. 24
Intoxicatia acuta profesionala se declara, se cerceteaza si se inregistreaza atit ca boala profesionala, cit si ca accident de munca.

ART. 25
Boala transmisibila profesionala se declara, se cerceteaza si se inregistreaza atit ca boala profesionala, cit si ca boala transmisibila.

ART. 26
Conducatorii organizatiilor socialiste sint obligati sa organizeze evidenta bolilor profesionale conform instructiunilor de aplicare.

ART. 27
Ministerele si celelalte organe centrale ale administratiei de stat, comitetele executive ale sfaturilor populare regionale si ale oraselor Bucuresti si Constanta si organele centrale ale organizatiilor cooperatiste si ale celorlalte organizatii obstesti sint obligate sa urmareasca rezultatele si concluziile cercetarii cu privire la cauzele bolilor profesionale si sa stabileasca masurile corespunzatoare in vederea prevenirii acestora.

CAP. 3

DISPOZITII FINALE

ART. 28
Prevederile prezentei hotariri se aplica angajatilor tuturor organizatiilor de stat, cooperatiste si ai celorlalte organizatii obstesti, membrilor cooperativelor de productie agricole si mestesugaresti, precum si elevilor, studentilor si ucenicilor, daca acestia se accidenteaza in timpul indeplinirii practicii profesionale in organizatiile productive.
ART. 29 Nerespectarea prevederilor prezentei hotariri se sanctioneaza conform dispozitiilor legale.

ART. 30
Prezenta hotarire intra in vigoare la data de 1 ianuarie 1967.
Pe aceeasi data, presedintele Comitetului de Stat pentru Protectia Muncii si ministerul sanatatii si prevederilor sociale vor emite instructiuni de aplicare a prevederilor prezentei hotariri.

ART. 31
Pe data intrarii in vigoare a prezentei hotariri, Regulamentul privind inregistrarea si evidenta accidentelor de munca si a bolilor profesionale, precum si asigurarea si utilizarea fondurilor pentru protectia muncii aprobat prin Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 966/1964, publicata in Colectia de Hotariri si Dispozitii ale Consiliului de Ministri nr. 56 din 4 decembrie 1964, cu exceptia art. 21-28, se abroga.
ANEXA TABELUL BOLILOR PROFESIONALE DECLARABILE -------------------------------------------------------------------------------Denumirea bolii Noxele profesionale care provoaca boala -------------------------------------------------------------------------------
1. Intoxicatii (acute,subacute si cro- Substante cu actiune toxica nice) si consecintele lor cunoscuta
2. Pneumoconioze (fibroze pulmonare Pulberi de bioxid de siliciu, silicauzate de pulberi minerale, cum cati, azbest, carbune si altele, in sint: silicoza, azbestoza, alte si- atmosfera locurilor de munca.
licatoze, aluminoza, precum si forme mixte ca: silico-antracoza, silico-sideroza si altele) simple sau asociate cu tuberculoza.

3. Imbolnaviri respiratorii cauzate de Pulberi vegetale textile (bumbac,in pulberile organice (bisinoza, bron- cinepa si altele) in atmosfera locusita cronica) rilor de munca
4. Imbolnaviri respiratorii cronice Substante toxice iritante (bioxid de cauzate de substante toxice iritante sulf, clor, oxizi de azot si altele ) (iritatia cailor aeriene, emfizemul in atmosfera locurilor de munca pulmonar si fibroza pulmonara consecutive bronsitei cronice)
5. Astm, bronsic, rinita vasomotorie Substante de natura vegetala sau animala, precum si substantele chimice cu proprietati alergizante (praf de ursol, sidef, ricin, ipecacuana si altele)
6. Boli infectioase si parazitare a) contact cu bolnavii infectiosi sau cu materiale contaminate b) contact cu animalele bolnave sau cu produse contaminate de origine animala sau vegetala (carne, piele, lina, par, plante si altele) c) contact cu sol contaminat sau cu apa contaminata d) contact cu culturi de germeni, vaccinuri vii si altele
7. Imbolnaviri datorite compresiunilor Conditii de munca in care muncitorii si decompresiunilor sint expusi la compresiune si decom - presiune
8. Tumori maligne, ale pielii si lezi- a) actiunea radiatiilor ionizante si uni precanceroase (hipercheratoze, corpusculare produse de instalatiile papiloame si altele) Rontgen, de acceleratorii de parti cule elementare sau de materialele radioactive; actiunea indelungata a radiatiilor ultraviolete b) contact indelungat in timpul mun- cii cu produse de distilare a hui lei, petrolului si sisturilor bitu minoase (smoala, asfalt, ulei antra- cenic, derivate de antracen, fenan tren, combinatii azoaminice, gudron, parafina, compusi ai arsenicului si altele) Tumori ale cailor urinare (papiloa- Expuneri la compusi aminici cancerime, cancer) geni Cancer pulmonar, al cailor aeriene, Inhalarea gazelor si pulberilor raal mucoasei sinusurilor paranasale dioactive, inhalarea vaporilor si pulberilor de compusi cancerigeni ai cromului si nichelului;
inhalarea prafului sau vaporilor din grudroa nele de huila Cancer pulmonar, mezotelion pleural Inhalarea pulberilor de azbest si peritoneal
9. Nevroze de coordonare Miscari numeroase si frecvent repe tate Miotendosinovite si tendinite cro- Incordarea sistematica a muschilor nice si ligamentelor respective, sau pre- siune pe tendoanele respective
10. Artroze cronice, periatrite, stilo- Presiune sistematica in regiunea aridite, necroze aseptice, osteo-condi- ticulatiilor respective, supraincor - lite, bursite, epicondilite darea si traumatizarea lor, munca indelungata la temperatura scazuta si umiditate
11. Boala de vibratii (angionevroze si Vibratii si trepidatii legate de modificari osteoarticulare) munca cu instrumente care vibreaza puternic
12. Varice foarte accentuate ale vene- Pozitie ortostatica indelungata lor membrelor inferioare complicate cu tulburari trofice sau cu procese inflamatorii (tromboflebita) Tromboflebita de efort a membrelor Efort cu miscari ample ale membresuperioare lor superioare
13. Dermite acute si cronice, ulceratii, a) contact prelungit cu substante melanodermii si leucodermii chimice iritante (lacuri, solventi, uleiuri minerale, hidrocarburi clorate, compusi ai arsenului, cromului, acizi, baze si altele) b) contact cu substante sensibilizante (nichel, ursol, fluor, compusi ai beriliului, dinitroclorbenzen, antibiotice, rasini formaldehidice, formalina, compusi ai mercului, novocaina, coloranti organici si altele) c) actiunea diferitelor radiatii ionizante
14. Laringite cronice accentuate, no- Incordarea indelungata a coardelor dulii cintaretilor vocale in exercitarea profesiunii
15. Hipoacuzie si surditate de percep- Actiunea prelungita a zgomotului tie intens
16. Astenomiopie acomodativa, agrava- Incordarea permanenta a vederii in rea miopiei preexistente munci cu solicitarea aparatului vizual
17. Cataracta a) actiunea indelungata si intensiva a energiei radiante (radiatii infra - rosii, radiatii ionizante penetran te, unde electromagnetice de inalta frecventa) b) actiunea indelungata a unor substante toxice (trinitrotoluenul, dinitrofenolul si altele)
18. Electrooftalmie Actiunea radiatiilor ultraviolete
19. Conjunctivite si cheratoconjunc- Substante toxice iritante si pulberi tivite iritante in zonele de munca
20. Boala de iradiatie Actiunea radiatiilor ionizante
21. Sindrom cerebro-astenic si tul- Actiunea prelungita a undelor elecburari de termoreglare provocate tromagnetice de inalta frecventa de undele electromagnetice de inalta frecventa
22. Nistagmus Incordarea indelungata a aparatului vizual in conditii defavorabile de iluminat
23. Soc caloric, colaps caloric, Expunere la conditii meteorologice crampe calorice defavorabile care provoaca supraincalzirea organismului
24. Psihonevroze Ingrijirea indelungata a bolnavilor psihici in unitati de psihiatrie ---------------------------------------------------------------------------------------------------


Joi, 23 octombrie 2014, 23:33

Declinare de raspundere: Informațiile publicate în aceasta rubrică, precum și textele actelor normative nu au caracter oficial.