LEGE nr.84 din 24 iulie 1995
Legea învățământului
Textul actului publicat în M.Of. nr. 167/31 iul. 1995

LEGE Nr. 84 din 24 iulie 1995 Legea invatamintului

EMITENT: PARLAMENTUL ROMANIEI

PUBLICATA IN: MONITORUL OFICIAL NR. 167 din 31 iulie 1995 Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
TITLUL 1 Dispozitii generale

ART. 1
Prezenta lege reglementeaza organizarea si functionarea sistemului national de invatamint.

ART. 2
In Romania, invatamintul constituie prioritate nationala.

ART. 3
(1) Invatamintul urmareste realizarea idealului educational intemeiat pe traditiile umaniste, pe valorile democratiei si pe aspiratiile societatii romanesti si contribuie la pastrarea identitatii nationale.
(2) Idealul educational al scolii romanesti consta in dezvoltarea libera, integrala si armonioasa a individualitatii umane, in formarea personalitatii autonome si creative.

ART. 4
(1) Invatamintul, are ca finalitate formarea personalitatii umane, prin:
a) insusirea cunostintelor stiintifice, a valorilor culturii nationale si universale;
b) formarea capacitatilor intelectuale, a disponibilitatilor afective si a abilitatilor practice prin asimilarea de cunostinte umaniste, stiintifice, tehnice si estetice;
c) asimilarea tehnicilor de munca intelectuala, necesare instruirii si autoinstruirii pe durata intregii vieti;
d) educarea in spiritul respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, al demnitatii si al tolerantei, al schimbului liber de opinii;
e) cultivarea sensibilitatii fata de problematica umana, fata de valorile moral-civice, a respectului pentru natura si mediul inconjurator;
f) dezvoltarea armonioasa a individului, prin educatie fizica, educatie igienico-sanitara si practicarea sportului;
g) profesionalizarea tinerei generatii pentru desfasurarea unor activitati utile, producatoare de bunuri materiale si spirituale.
(2) Invatamintul asigura cultivarea dragostei fata de tara, fata de trecutul istoric si de traditiile poporului roman.
(3) Finalitatile scolii romanesti se realizeaza prin strategii si tehnici moderne de instruire si educare, sustinute de stiintele educatiei si practica scolara, conform obiectivelor fiecarui nivel de invatamint.

ART. 5
(1) Cetatenii Romaniei au drepturi egale de acces la toate nivelurile si formele de invatamint, indiferent de conditia sociala si materiala, de sex, rasa , nationalitate, apartenta politica sau religioasa.
(2) Statul promoveaza principiile invatamintului democratic si garanteaza dreptul la educatia diferentiata, pe baza pluralismului educational.

ART. 6
Invatamintul general obligatoriu este de 8 clase. Frecventarea obligatorie a invatamintului de 8 clase inceteaza la virsta de 16 ani.

ART. 7
(1) Invatamintul de stat este gratuit.
(2) Pentru unele activitati se pot percepe taxe, in conditiile stabilite de prezenta lege.
(3) Invatamintul de stat este finantat de la bugetul de stat si de la bugetele locale. Fondurile destinate invatamintului sunt nominalizate distinct in bugetul de stat si in bugetele locale.
(4) Invatamintul poate fi finantat si de catre agentii economici.
(5) Invatamintul poate fi sustinut prin burse, credite de studii, taxe, donatii, sponsorizari, surse proprii si alte surse legale.
(6) Statul ii sprijina material, cu precadare, pe elevii si studentii care obtin rezultate foarte bune la invatatura si dovedesc aptitudini deosebite pentru formarea lor in domeniul unei profesiuni.
(7) Statul si alti factori interesati subventioneaza activitatile de performanta, de nivel national si international, ale elevilor si studentilor.
(8) Institutiile si unitatile de invatamint sunt persoane juridice, cu exceptia scolilor care au numai clasele I-IV.

ART. 8
(1) Invatamintul de toate gradele se desfasoara in limba romana. In fiecare localitate se organizeaza si functioneaza clase cu limba de predare romana.
(2) Dreptul persoanelor apartinind minoritatilor nationale de a invata limba lor materna si dreptul de a putea fi instruite in aceasta limba sunt garantate, in conditiile prezentei legi.
(3) Studiul si insusirea in scoala a limbii romane, ca limba oficiala de stat, sunt obligatorii pentru toti cetatenii romani, indiferent de nationalitate .
(4) Atit in invatamintul de stat, cit si in cel particular, documentele scolare oficiale se intocmesc in limba romana.

ART. 9
(1) Planurile invatamintului primar, gimnazial, liceal si profesional includ religia ca disciplina scolara. In invatamintul primar religia este disciplina obligatorie, in invatamintul gimnazial este optionala, iar in invatamintul liceal si profesional este facultativa. Elevul, cu acordul parintelui sau al tutorelui legal instituit, alege pentru studiu religia si confesiunea.
(2) Cultele recunoscute oficial de stat pot solicita Ministerului Invatamintului organizarea unui invatamint specific, corespunzator necesitatilor de pregatire a personalului de cult, numai pentru absolventii invatamintului gimnazial sau liceal, dupa caz. Ele raspund de elaborarea programelor de studii, care se aproba de catre Secretariatul de Stat pentru Culte si de Ministerul Invatamintului.

ART. 10
(1) Reteaua unitatilor si institutiilor invatamintului de stat este organizata si aprobata de Ministerul Invatamintului, in concordanta cu dinamica demografica si cu necesitatile de formare profesionala, actuale si de perspectiva.
(2) Autoritatile locale si agentii economici pot infiinta si finanta unitati scolare, in conditiile legii.
(3) Ministerul Invatamintului poate aproba organizarea de unitati si institutii de invatamint in care predarea sa se faca in limbi de circulatie internationala, in conditiile prezentei legi. In aceste scoli, Limba si literatura romana, Istoria romanilor si Geografia Romaniei se predau si se examineaza in limba romana.
(4) Ministerul Invatamintului poate aproba organizarea de unitati de invatamint sau clase constituite din elevi capabili de performante.
(5) In conditiile prezentei legi, se pot organiza unitati de invatamint cu predarea in limba romana, pe linga oficiile diplomatice si institutiile culturale ale Romaniei in strainatate.
(6) Ministerul Invatamintului, in colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, are obligatia sa sprijine invatamintul in limba materna in tarile in care traiesc romani, cu respectarea legislatiei statului respectiv.

ART. 11
(1) Invatamintul nu se subordoneaza scopurilor si doctrinelor promovate de partide sau de alte formatiuni politice.
(2) In unitatile si spatiile de invatamint se interzic creearea si functionarea partidelor sau altor formatiuni politice, precum si desfasurarea activitatilor de organizare si propaganda politica.
(3) In invatamint se interzice prozelitismul religios.
(4) In spatiile destinate procesului de invatamint, in unitati de cercetare stiintifica, biblioteci, edituri si tipografii ale institutiilor de invatamint, in camine, internate, cantine, cluburi, case de cultura ale studentilor, case ale corpului didactic, case universitare, tabere scolare, baze si complexe cultural-sportive, palate si cluburi ale copiilor si elevilor sunt interzise activitatile care incalca normele generale de moralitate, primejduind sanatatea fizica sau psihica a tineretului.

ART. 12
(1) Ministerul Invatamintului, pe baza consultarii celorlalte institutii si ministere interesate, proiecteaza, fundamenteaza si aplica strategia globala a invatamintului, stabileste obiectivele sistemului de invatamint in ansamblul sau , precum si obiectivele educationale pe niveluri si profiluri de invatamint.
(2) Organizarea si continutul invatamintului nu pot fi structurate dupa criterii exclusiviste si discriminatorii de ordin ideologic, politic, religios sau etnic. Nu sunt considerate a fi structurate dupa criterii exclusiviste si discriminatorii unitatile si institutiile de invatamint create din nevoi de ordin religios sau lingvistic, in care predarea corespunde alegerii parintilor sau tutorilor legal instituiti ai elevilor.
(3) Ministerul Invatamintului, consultind factorii interesati in organizarea unor forme si tipuri specifice de invatamint, raspunde de elaborarea planurilor de invatamint, programelor analitice si a manualelor scolare pentru invatamintul preuniversitar. In invatamintul superior, planurile de invatamint si programele analitice se stabilesc conform autonomiei universitare si standardelor nationale.

ART. 13
Autonomia universitara este garantata.

ART. 14
Alternativele educationale pot fi organizate in sistemul de invatamint de stat si particular, pe baza evaluarii si validarii lor de catre Ministerul Invatamintului.
TITLUL 2 Sistemul national de invatamint

CAP. 1

Dispozitii comune

ART. 15
(1) Sistemul national de invatamint este constituit din ansambul unitatilor si institutiilor de invatamint de diferite tipuri, niveluri si forme de organizare a activitatii de instruire si educare.
(2) Sistemul national de invatamint cuprinde unitati si institutii de invatamint, de stat si particulare.
(3) Privatizarea institutiilor si unitatilor de invatamint de stat este interzisa.
(4) Invatamintul este organizat pe niveluri, asigurind coerenta si continuitatea instruirii si educatiei, in concordanta cu particularitatile de virsta si individuale.
(5) Sistemul national de invatamint are urmatoarea structura:
a) invatamint prescolar: grupele mica, mijlocie si mare, de pregatire pentru scoala;
b) invatamint primar: clasa I-IV;
c) invatamintul secundar:
- invatamint gimnazial: clasele V-VII;
- invatamint profesional;
- invatamint liceal: clasele IX-XII (XIII);
d) invatamint postliceal;
e) invatamint superior:
- invatamint universitar;
- invatamint postuniversitar;
f) educatie permanenta.
(6) Invatamintul prescolar, primar, gimnazial, profesional, liceal si postliceal formeaza invatamintul preuniversitar.
(7) Invatamintul preuniversitar este subordonat, prin inspectoratele scolare , Ministerului Invatamintului, iar invatamintul superior este coordonat de Ministerul Invatamintului, cu respectarea autonomiei universitare.
(8) Formele de organizare a invatamintului sunt: invatamint de zi, seral si fara frecventa.
(9) In sistemul educatiei permanente se poate practica invatamintul prin corespondenta sau la distanta.
(10) Invatamintul general obligatoriu, care cuprinde invatamintul primar si gimnazial, este invatamint de zi.
(11) In sistemul de invatamint pot functiona unitati-pilot si de aplicatie.
(12) In raport cu conditiile existente, pot functiona grupuri scolare in care se organizeaza invatamint profesional, liceal si postliceal, cu o conducere unica.

ART. 16
(1) Sistemul national de invatamint are caracter deschis, asigurind posibilitatea trecerii de la un profil la altul, in conditiile stabilite prin regulament.
(2) Elevii si studentii cu aptitudini si performante scolare exceptionale pot promova doi ani de studii intr-un an scolar sau universitar.

ART. 17
(1) Ministerul Invatamintului, inspectoratele scolare si autoritatile administratiei publice locale asigura conditiile necesare pentru ca elevii sa frecventeze cursurile primare si gimnaziale, de regula, in localitatile in care acestia domiciliaza.
(2) In situatii justificate, elevilor din invatamintul primar si gimnazial, scolarizati intr-o alta localitate, li se asigura, dupa caz, servicii de transport, masa si internat, cu sprijinul Ministerului Invatamintului, al autoritatilor administratiei publice locale, al agentilor economici, al comunitatilor locale, al societatilor de binefacere, al altor persoane juridice sau fizice.

CAP. 2

Invatamintul prescolar

ART. 18
(1) Invatamintul prescolar se organizeaza pentru copii in virsta de 3 - 7 ani, in gradinite de copii cu program normal, prelungit si saptaminal.
(2) Gradinitele se infiinteaza de catre inspectoratele scolare.
(3) Agentii economici si alte persoane juridice, precum si persoanele fizice pot infiinta si finanta gradinite, cu acordul Inspectoratelor scolare, in conditiile legii.

ART. 19
Pentru asigurarea continuitatii intre invatamintul prescolar si cel primar se instituie si se vor generaliza treptat grupele pregatitoare pentru scoala, cuprinzind copii de 5 - 6 (7) ani. Costurile scolarizarii vor fi suportate de catre Ministerul Invatamintului.

CAP. 3

Invatamintul primar

ART. 20
(1) Invatamintul primar se organizeaza ca invatamint de zi si functioneaza, de regula, cu program de dimineata, in cadrul scolilor cu clasele I-IV, I-VIII sau I-XII (XIII).
(2) In clasa I sunt inscrisi copiii care implinesc virsta de 7 ani in anul calendaristic respectiv.
(3) La cererea parintilor sau a sustinatorilor legali, pot fi inscrisi in clasa I si copiii care implinesc virsta de 6 ani pina la data inceperii anului scolar, daca dezvoltarea lor psihosomatica este corespunzatoare.
(4) Ministerul Invatamintului poate aproba organizarea unor clase constituite din copii care, din diferite motive, nu au absolvit, pina la virsta de 14 ani, primele patru clase ale invatamintului general obligatoriu.

CAP. 4

Invatamintul secundar SECTIUNEA 1 Invatamintul gimnazial ART. 21 (1) Invatamintul gimnazial functioneaza in cadrul scolilor cu clasele I-VIII sau I-XII (XIII).
(2) In mod exceptional, invatamintul gimnazial se poate organiza si ca invatamint seral sau fara frecventa, pentru persoanele care au depasit cu mai mult de 2 ani virsta corespunzatoare clasei.

ART. 22
(1) Studiile gimnaziale se incheie cu sustinerea unui examen de capacitate, structurat pe baza unei metodologii elaborate de catre Ministerul Invatamintului , la urmatoarele discipline: Limba si literatura romana, Matematica, Istoria romanilor si Geografia Romaniei. Elevii apartinind minoritatilor nationale, care frecventeaza cursurile gimnaziale in limba materna, sustin si o proba la Limba si literatura materna.
(2) In caz de nepromovare a examenului de capacitate, acesta poate fi sustinut in oricare dintre sesiunile ulterioare.
(3) Elevilor care promoveaza examenul de capacitate li se acorda certificat de capacitate. Celor care nu promoveaza examenul de capacitate li se elibereaza, la cerere, copie de pe foaia matricola.
SECTIUNEA a 2-a Invatamintul liceal

ART. 23
(1) Invatamintul liceal cuprinde clasele IX - XII (XIII) - invatamint de zi - si clasele IX - XIII - invatamint seral sau fara frecventa.
(2) Reteaua liceelor de stat este aprobata de Ministerul Invatamintului, la propunerea inspectoratelor scolare si, dupa caz, cu consultarea altor factori interesati, fiind publicata inaintea examenului de capacitate; numarul de locuri si de clase se aproba anual, in functie de cerintele locale si nationale.
(3) Invatamintul liceal seral si fara frecventa, cu clasele IX - XII, functioneaza in liceele stabilite de inspectoratele scolare.

ART. 24
(1) Invatamintul liceal functioneaza, de regula, cu urmatoarele profiluri:
teoritic - real si umanist -, informatic, pedagogic, tehnic, economic, administrativ, agricol, silvic, agromontan, militar, de arta, sportiv si teologic.
(2) Liceele se organizeaza cu unul sau mai multe profiluri. In cadrul acestor profiluri se pot organiza, cu aprobarea Ministerului Invatamintului, clase cu specializari mai restrinse si clase speciale pentru elevi cu aptitudini si performante exceptionale.
(3) La liceele de specialitate care, pe linga diploma de bacalaureat, elibereaza si atestat profesional, durata studiilor poate fi de 5 ani si este stabilita prin hotarire a Guvernului.

ART. 25
(1) Admiterea elevilor in invatamintul liceal se face prin concurs, care se desfasoara pe baza unei metodologii elaborate de catre Ministerul Invatamintului .
(2) La concursul de admitere in invatamintul liceal se pot inscrie absolventii de gimnaziu cu certificat de capacitate.
(3) Inscrierea la concursul de admitere in invatamintul liceal de zi se poate face in primii 2 ani de la absolvirea gimnaziului, daca la data inceperii anului scolar elevul nu depaseste virsta de 17 ani.
(4) Concursul de admitere in liceu consta in urmatoarele probe:
a) Limba si literatura romana - scris;
b) Limba si literatura materna - scrisa, proba sustinuta de candidatii care se inscriu la concursul de admitere pentru clase cu limbi de predare ale minoritatilor nationale;
c) Matematica - scris; pentru profilurile teoretic-umanist, teologic, de arta si sportiv se poate alege, in locul Matematicii, o disciplina din profilul liceului - scris;
d) probe de aptitudini specifice pentru anumite tipuri de licee, stabilite in metodologie; aceste probe se sustin inaintea concursului de admitere si au caracter eliminatoriu.
ART. 26 (1) Studiile liceale se incheie cu examen de bacalaureat, diversificat in functie de profilul liceului, de profilul clasei si de optiunea elevului.
Examenul de bacalaureat consta in sustinerea urmatoarelor probe:
a) Limba si literatura romana - scris si oral;
b) Limba si literatura materna - scris si oral, pentru elevii care au urmat studiile liceale intr-o limba a minoritatilor nationale;
c) Matematica - scris; pentru profilurile teoretic-umanist, teologic, de arta si sportiv se poate alege, in locul Matematicii, o disciplina socioumana scris;
d) Istoria romanilor - oral;
e) una dintre limbile straine de circulatie internationala studiate in liceu - oral;
f) o proba la alegere dintre: Fizica, Chimie, Biologie, Geografia Romaniei oral;
g) o disciplina de profil sau optionala, la alegere, alta decit cea din probele sustinute anterior - oral.
(2) Promovarea disciplinei de profil si a unei probe practice, insotita de o lucrare de specialitate, da dreptul la obtinerea atestatului profesional.
(3) Lista disciplinelor socioumane, de profil si optionale, nenominalizate la alin. (1) lit. c) si g), continutul programelor si modul de desfasurare a bacalaureatului - real, umanist si de profil - se stabilesc de catre Ministerul Invatamintului si se dau publicitatii pina la data inceperii anului scolar.

ART. 27
(1) Examenul de bacalaureat se sustine in fata unei comisii stabilite de inspectoratul scolar. Comisia este condusa de un presedinte, numit de Ministerul Invatamintului dintre cadrele didactice universitare de predare, avind titlul stiintific de doctor.
(2) In decursul unui an scolar se organizeaza o singura sesiune de bacalaureat. Rezultatele examenului de bacalaureat sunt publice.
(3) Comisiile sunt alcatuite din profesori de la alte licee decit cele in care se sustine bacalaureatul.
(4) Numarul comisiilor si numarul unitatilor de invatamint in care se desfasoara examenul de bacalaureat se stabilesc de catre Ministerul Invatamintului.
(5) Candidatii se pot prezenta pentru sustinerea examenului de bacalaureat de cel mult trei ori.

ART. 28
(1) In urma promovarii examenului de bacalaureat, absolventului i se elibereaza diploma de bacalaureat, si, dupa caz, atestatul profesional.
Eliberarea atestatului profesional, prevazut la art. 26 alin. (2), nu este conditionata de promovarea examenului de bacalaureat.
(2) Absolventilor de liceu fara diploma de bacalaureat li se elibereaza, la cerere, certificat de absolvire si copie de pe foaia matricola.
(3) Absolventii care au promovat toate clasele liceale cu medii generale de minimum 9,50, iar la bacalaureat au obtinut media 10, primesc diploma de merit.
SECTIUNEA a 3-a Invatamintul profesional

ART. 29
Invatamintul profesional se organizeaza ca invatamint de zi sau seral, prin scoli profesionale si scoli de ucenici. Aceste scoli pot functiona independent sau pe linga grupuri scolare.

ART. 30
(1) Reteaua invatamintului profesional este organizata de catre Ministerul Invatamintului, cu consultarea factorilor interesati.
(2) Reteaua invatamintului profesional, meseriile pentru care se scolarizeaza si numarul de locuri aferente se dau publicitatii cu 6 luni inainte de inceperea anului scolar.
(3) Planurile de invatamint si programele analitice se elaboreaza si se aproba de catre Ministerul Invatamintului, cu consultarea factorilor interesati.

ART. 31
(1) La scolile profesionale se pot inscrie absolventi de gimnaziu cu certificat de capacitate.
(2) Durata studiilor in scolile profesionale este de 2 - 4 ani.
(3) Admiterea in scolile profesionale se face pe baza de probe stabilite si elaborate de unitatile de invatamint respective.

ART. 32
Scolile profesionale organizeaza, la cererea agentilor economici si a institutiilor publice sau particulare, pe baza de contract, cursuri de calificare si de conversie profesionala.

ART. 33
(1) La scolile de ucenici se pot inscrie absolventii de gimanziu, cu sau fara certificat de capacitate, in vederea insuririi unor deprinderi preponderent practice.
(2) Durata studiilor in scolile de ucenici este de 1 - 3 ani.
(3) Scolile de ucenici functioneaza in cadrul scolilor profesionale.
(4) Admiterea in scolile de ucenici se face prin testari specifice meseriei.

ART. 34
(1) Cursurile scolii profesionale si ale scolii de ucenici se incheie cu examen de absolvire.
(2) Diploma de absolvire confera dreptul de a exercita meseria pentru care absolventul a fost pregatit.

ART. 35
Organizarea invatamintului profesional, admiterea si examenul de absolvire sunt reglementate de Ministerul Invatamintului, prin metodologie specifica.

ART. 36
Cursantii si absolventii invatamintului profesional cu certificat de capacitate pot urma studiile in invatamintul liceal prin concurs de admitere, in conditiile prezentei legi.

CAP. 5

Invatamintul de arta si invatamintul sportiv

ART. 37
(1) Invatamintul de arta si invatamintul sportiv se organizeaza pentru elevii cu aptitudini in aceste domenii.
(2) Unitatile in care se organizeaza invatamintul de arta si invatamintul sportiv se aproba de catre Ministerul Invatamintului, la propunerea inspectoratelor scolare.

ART. 38
In invatamintul de arta si in invatamintul sportiv:
a) scolarizarea se realizeaza, de regula, incepind cu clasele primare;
b) admiterea se face prin testarea aptitudinilor specifice;
c) planurile de invatamint sunt adaptate profilului;
d) studiul disciplinelor de specialitate se realizeaza pe grupe sau individual, potrivit criteriilor stabilite de catre Ministerul Invatamintului;
e) examenul de capacitate include si o proba practica, specifica domeniului artistic sau sportiv studiat;
f) programele analitice pentru invatamintul liceal de arta si invatamintul liceal sportiv respecta obiectivele stabilite pentru profilul teoretic - real sau umanist.

ART. 39
Pentru fiecare profil al invatamintului de arta si al invatamintului sportiv se elibereaza certificat de capacitate, respectiv diploma de bacalaureat, care atesta specialitatea absolvita.

ART. 40
(1) Pentru activitatea sportiva si artistica de performanta, Ministerul Invatamintului poate organiza cluburi scolare, scoli si licee cu program sportiv sau de arta, integrat sau suplimentar.
(2) Pentru sprijinirea activitatii sportive si artistice de performanta, Ministerul Invatamintului organizeaza tabere sportive sau de creatie artistica, concursuri sportive sau artistice, campionate scolare, festivaluri; acorda burse si alte forme de sprijin material.
(3) Ministerul Tineretului si Sportului, Ministerul Culturii si celelalte ministere interesate au obligatia sa sprijine financiar si material activitatile de performanta in domeniul sportului si al artelor.

CAP. 6

Invatamintul special

ART. 41
(1) Invatamintul special se organizeaza de catre Ministerul Invatamintului, pentru prescolarii si elevii cu deficiente mintale, fizice, senzoriale, de limbaj, socioafective si de comportament, sau cu deficiente asociate, in scopul instruirii si educarii, al recuperarii si integrarii lor sociale.
(2) Integrarea scolara a copiilor cu cerinte educative speciale se realizeaza prin unitati de invatamint special, in grupe si clase speciale din unitati prescolare si scolare obisnuite, sau in unitati de invatamint obisnuite, inclusiv in unitati cu predare in limbile minoritatilor nationale.

ART. 42
(1) Invatamintul special este gratuit.
(2) Pregatirea si perfectionarea personalului didactic specializat, organizarea si evaluarea invatamintului special se fac de catre Ministerul Invatamintului. Finantarea invatamintului special este asigurata de Ministerul Invatamintului si de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.
(3) Unitatile de invatamint special pot beneficia de sprijinul institutiilor de protectie sociala, al altor organizatii de stat si particulare, al societatilor de binefacere, al persoanelor fizice sau juridice din tara si din strainatate, pentru stimulare, compensare si recuperare a handicapului.

ART. 43
Tipul si gradul handicapului copilului se stabilesc de comisii de expertiza, interscolare si judetene, subordonate inpectoratelor scolare.

ART. 44
Invatamintul special dispune de planuri de invatamint, programe analitice, manuale si metodologii didactice elaborate in functie de tipul si gradul handicapului si aprobate de catre Ministerul Invatamintului.

ART. 45
(1) In invatamintul prescolar si primar, in functie de evolutia copilului, se pot face propuneri de reorientare operativa dinspre scoala speciala spre scoala de masa in invers sau dinspre caminul-scoala spre scoala speciala si invers.
(2) Propunerea de reorientare se face de catre cadrul didactic care a lucrat cu copilul in cauza si de catre psihologul scolar. Hotarirea de reorientare se ia de catre comisia de expertiza, cu acordul familiei sau al sustinatorului legal.
(3) Copiii cu cerinte educative speciale, care nu au putut fi reorientati spre invatamintul de masa pina la absolvirea invatamintului primar, continua procesul de educatie in unitati ale invatamintului special - gimnazial, profesional, liceal si postliceal - diferentiat dupa tipul si gradul handicapului.

ART. 46
Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, impreuna cu alte organisme guvernamentale sau neguvernamentale cu preocupari in domeniu, asigura integrarea in viata activa, in forma corespunzatoare de munca, a absolventilor invatamintului special, potrivit calificarii obtinute si in conditiile prevazute de legislatia in vigoare.

CAP. 7

Unitati conexe ale invatamintului preuniversitar ART 47 (1) La nivelul invatamintului prescolar, primar si gimnazial, pe linga unitati de invatamint reprezentative in zona respectiva se organizeaza centre logopedice interscolare, coordonate de inspectoratele scolare, ca structuri de invatamint special integrat.
(2) Centrele logopedice interscolare functioneaza cu profesori logopezi, avind calificarea in psihopedagogie speciala, psihologie sau pedagogie; acestia au si obligatia indrumarii educatoarelor, invatatorilor si institutorilor in metodica dezvoltarii si corectarii limbajului celor care prezinta tulburari de vorbire.
(3) Pentru copii cu boli cronice, Ministerul Invatamintului organizeaza, dupa caz, grupe sau clase in cadrul unitatilor sanitare respective.

ART. 48
(1) Pentru copiii orfani sau pentru cei carora nu li se pot asigura conditii de viata in familia naturala, in familia adoptiva sau in plasament familial, functioneaza case de copii in subordinea inspectoratelor scolare.
(2) Casele de copii functioneaza separat de unitatile invatamintului special .
(3) Transferarea dintr-un judet in altul a copiilor abandonati sau orfani de ambii parinti se poate face numai cu aprobarea Ministerului Invatamintului.
Scolarizarea lor se va face in conformitate cu art. 8.
(4) Inspectoratele scolare pot infiinta si organiza, cu acordul Ministerului Invatamintului, case de copii de tip familial.

ART. 49
(1) In judete si in municipiul Bucuresti functioneaza centre sau cabinete de asistenta psihopedagogica; acestea asigura si activitatea de orientare scolara si profesionala.
(2) Regulamentul de functionare a acestor centre sau cabinete se stabileste prin ordin al ministrului invatamintului.

ART. 50
(1) In fiecare judet si in municipiul Bucuresti functioneaza Casa corpului didactic, subordonata inpectoratului scolar.
(2) Structura si atributiile Casei corpului didactic se stabilesc prin regulament elaborat de Ministerul Invatamintului.

CAP. 8

Invatamintul postliceal

ART. 51
(1) Invatamintul postliceal se organizeaza de catre Ministerul Invatamintului, din proprie initiativa sau la cererea agentilor economici si a altor institutii interesate.
(2) Nomenclatorul specializarilor si al grupelor de specializari se stabileste de Ministerul Invatamintului, impreuna cu Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, la propunerea factorilor interesati.
(3) Persoanele care solicita organizarea unei scoli postliceale sau scolarizarea in cadrul acestui tip de invatamint asigura finantarea acestora, prin contract cu Ministerul Invatamintului. Fac exceptie scolile sanitare postliceale de stat, care sunt finantate de Ministerul Invatamintului.
(4) Scolile de maistri sunt scoli postliceale.
(5) Invatamintul postliceal are o durata de 1 - 3 ani.

ART. 52
(1) Admiterea in invatamintul postliceal se face prin concurs.
(2) Au dreptul sa se inscrie la concursul de admitere absolventii de liceu, cu sau fara diploma de bacalaureat. La concursul de admitere in scolile sanitare postliceale se pot inscrie numai absolventii de liceu cu diploma de bacalaureat .
(3) Probele si conditiile de concurs, numarul de locuri si metodologia de desfasurare a concursului de admitere se stabilesc de Ministerul Invatamintului, in cooperare cu initiatorii.

ART. 53
(1) Invatamintul postliceal se incheie cu examen de absolvire.
(2) Promovarea examenului de absolvire da dreptul la obtinerea unui certificat care atesta profesia insusita.
(3) In cazul nepromovarii examenului de absolvire, acesta mai poate fi sustinut de doua ori in decurs de 3 ani de la absolvire.

ART. 54
Prin hotarire a Guvernului se stabilesc, anual, obligatiile statului referitoare la invatamintul postliceal.

CAP. 9

Invatamintul superior

ART. 55
Invatamintul superior se realizeaza prin institutii de invatamint si de cercetare: universitati, institute, academii, conservatoare si colegii universitare.

ART. 56
Infiintarea institutiilor de invatamint suprior se face prin lege.
SECTIUNEA 1 Organizarea invatamintului universitar

ART. 57
Invatamintul universitar are caracter deschis si se organizeaza sub forma de :
a) invatamintul universitar de scurta durata;
b) invatamintul universitar de lunga durata.

ART. 58
Invatamintul universitar de stat este gratuit, cu exceptia taxelor percepute pentru inscrierea la concursul de admitere, inmatriculari si reinmatriculari, reexaminari, repetentie si repetarea examenului de absolvire sau de licenta. De asemenea, se pot percepe taxe si pentru activitati didactice neincluse in planul de invatamint, solicitate de studenti si aprobate de consiliul facultatii.
Cuantumul taxelor se stabileste de catre senatele universitare.

ART. 59
(1) Pot participa la admiterea in invatamintul universitar absolventii de liceu cu diploma de bacalaureat. Organizarea admiterii este de competenta fiecarei institutii de invatamint superior, pe baza criteriilor generale stabilite de Ministerul Invatamintului. Concursul de admitere se poate organiza in doua sesiuni.
(2) Absolventii de liceu, care au obtinut intr-unul dintre ultimii 2 ani de studii distinctii la olimpiade scolare internationale, concursuri artistice sau sportive de nivel continental, mondial sau olimpic, au dreptul de a se inscrie in invatamintul universitar fara sustinerea concursului de admitere la acele facultati sau sectii de specialitate la care admiterea contine in probele de concurs disciplina la care au fost distinsi.
(3) Cifra de scolarizare in invatamintul universitar de stat se stabileste anul, prin hotarire a Guvernului, pe baza studiilor de prognoza si la propunerea senatelor institutiilor de invatamint superior.
(4) In invatamintul universitar de stat conditiile de admitere, reteaua si cifrele de scolarizare se fac publice cu cel putin 6 luni inainte de inceperea anului universitar.

ART. 60
(1) Activitatea didactica se poate organiza in urmatoarele forme: de zi, seral si fara frecventa. Formele de invatamint seral si fara frecventa pot fi organizate numai de catre institutiile de invatamint care au si cursuri de zi.
(2) Durata studiilor in invatamintul seral si in cel fara frecventa este mai mare cu un an decit cea prevazuta pentru invatamintul de zi.
(3) Diplomele sau certificatele de absolvire eliberate de institutiile de invatamint superior pentru specializarile acreditate sunt echivalente, indiferent de forma de invatamint absolvita.
(4) Studentii pot urma concomitent doua specializari, daca indeplinesc conditiile de admitere cerute. Studentii respectivi pot beneficia de bursa de stat pe durata maxima a unei specializari.
(5) Absolventii cu diploma de licenta pot urma o a doua specializare, fara concurs de admitere, in conditiile stabilite in Carta universitara.

ART. 61
(1) In institutiile de invatamint superior pot fi inscrisi si studenti straini, in conformitate cu prevederile legale.
(2) Cetatenii straini care studiaza in Romania in invatamintul superior de stat, cu exceptia celor care beneficiaza de burse din partea statului roman, platesc taxe de scolarizare stabilite anual prin hotarire a Guvernului.
SECTIUNEA a 2-a Invatamintul universitar de scurta durata

ART. 62
(1) Invatamintul universitar de scurta durata este de 3 ani, cu exceptia cazului prevazut de art. 64 alin. (2), si este organizat in colegii universitare , in cadrul institutiilor de invatamint universitar de lunga durata.
(2) Infiintarea colegiilor universitare se aproba de catre Ministerul Invatamintului, la propunerea senatului institutiei de invatamint superior.

ART. 63
(1) Admiterea in colegiile universitare se face pe baza criteriilor prevazute pentru invatamintul universitar de lunga durata.
(2) Studiile in invatamintul universitar de scurta durata se incheie cu examen de absolvire, organizat pe baza criteriilor elaborate de catre Ministerul Invatamintului si a unei metodologii stabilite de senatele universitare.
Absolventii primesc diplome in care se specifica domeniul specializarii dobindite.
(3) Absolventilor care nu a promovat examenul mentionat la alin. (2) li se aplica prevederile prezentei legi.

ART. 64
(1) Colegiile cu profil pedagogic asigura pregatirea de institutori pentru invatamintul prescolar si primar; acestia dobindesc specializarea si pentru predarea in invatamintul gimnazial, dupa caz, a unei discipline: limba straina, muzica, desen sau educatie fizica.
(2) Durata studiilor la colegiul pedagogic este de 2 ani, pentru absolventii liceelor pedagogice, si de 3 ani, pentru absolventii liceelor cu alt profil.
(3) In cadrul colegiilor pedagogice functioneaza serii paralele, cu planuri de invatamint diferite, in raport cu durata scolarizarii.

ART. 65
(1) Absolventii cu diploma ai colegiilor universitare pot continua studiile in invatamintul universitar de lunga durata, in cadrul profilului studiat initial sau apropiat, prin concurs, in limita locurilor disponibile pentru anul universitar curent, stabilite de senatul institutiei de invatamint superior primitoare. Criteriile de inscriere se stabilesc de institutiile de invatamint universitar de lunga durata.
(2) Candidatii admisi vor sustine examenele de diferenta stabilite de consiliile facultatilor. In urma promovarii examenelor de diferenta, candidatii vor fi inscrisi in anul III al invatamintului universitar de lunga durata.
SECTIUNEA a 3-a Invatamintul universitar de lunga durata

ART. 66
(1) Invatamintul universiar de lunga durata se desfasoara in universitati si in alte institutii echivalente, precum: institute, academii, conservatoare, in facultati si la specializari autorizate sau acreditate.
(2) Infiintarea de noi facultati se aproba de catre Ministerul Invatamintului, iar structura acestora, de catre senatele universitare.

ART. 67
(1) Durata studiilor la cursurile de zi in invatamintul universitar de lunga durata este, in functie de profil, de 4 - 6 ani si se stabileste prin hotarire a Guvernului. Modificarea duratei studiilor de poate face numai incepind cu anul

I.
(2) Studiile in invatamintul universitar de lunga durata se incheie cu examen de licenta, care consta in proiect sau lucrare de diploma si in probe generale si de specialitate. Criteriile de organizare a examenului de licenta se stabilesc de catre Ministerul Invatamintului, iar metodologia, de catre senatele universitare.
(3) Absolventii care au promovat examenul de licenta primesc titlul de licentiat in profilul si in specializarea urmate.
(4) Absolventii care nu au promovat examenul de licenta primesc, la cerere, un certificat de studii si copie de pe foaia matricola. Ei mai pot sustine examenul de cel mult doua ori in decurs de 5 ani de la absolvire.
(5) Titulatura diplomei de licenta se stabileste de catre Ministerul Invatamintului, in conformitate cu standardele internationale.
(6) Diplomele eliberate de institutiile de invatamint universitar de lunga durata pina in anul 1993 inclusiv sunt echivalente cu diploma de licenta.

ART. 68
(1) Studentii si absolventii care opteaza pentru profesiunea didactica sunt obligati sa participe la activitatile Departamentului pentru pregatirea personalului didactic.
(2) Departamentul functioneaza in institutiile de invatamint superior, pe baza de regulament, si are planuri de invatamint distincte, care cuprind discipline de pregatire teoretica si practica in domeniile pedagogiei, psihologiei, logicii, sociologiei si metodicii de specialitate. In realizarea activitatilor proprii, departamentul este sprijinit de facultatile de profil.
(3) Pregatirea studentilor prevazuta la alin. (1) si (2) se realizeaza in regimul activitatilor didactice optionale. Planurile de invatamint ale dapartamentului sunt integrate in planurile de invatamint ale facultatilor de profil.
(4) Absolventilor Departamentului pentru pregatirea personalului didactic li se elibereaza certificate de absolvire, pe baza carora sunt abilitati sa functioneze in calitate de cadre didactice.
(5) Absolventii invatamintului universitar pot profesa in invatamint numai daca fac dovada ca au efectuat pregatirea prin disciplinele prevazute la alin.
(2) sau vor efectua aceasta pregatire in primii 3 ani de angajare.

ART. 69
Activitatile clinice din invatamintul medical superior de stat se organizeaza in unitatile sanitare publice atestate, care apartin Ministerului Sanatatii si celorlalte ministere cu reteaua sanitara proprie. Metodologia de organizare si de desfasurare a acestor activitati se elaboreaza de catre Ministerul Invatamintului si Ministerul Sanatatii.
SECTIUNEA a 4-a Invatamintul postuniversitar

ART. 70
(1) Invatamintul postuniversitar asigura specializarea in domeniu sau extinderea si perfectionarea pregatirii atestate prin diploma de licenta sau, dupa caz, diploma de absolvire.
(2) Invatamintul postuniversitar se organizeaza in institutii de invatamint superior si in scoli de studii postuniversitare, acreditate in acest scop, si se realizeaza prin: studii aprofundate, doctorat, studii academice postuniversitare, studii de specializare si cursuri de perfectionare.

ART. 71
(1) Admiterea in invatamintul postuniversitar se face:
a) prin concurs, pentru studii aprofundate, pentru doctorat si pentru studii academice postuniversitare;
b) la cerere, pentru studii de specializare si cursuri de perfectionare.
(2) Numarul locurilor pentru studii aprofundate, pentru doctorat si pentru studii academice postuniversitare este aprobat de:
a) senatele institutiilor de invatamint superior, pentru cele acoperite prin taxe sau subventionate din alte surse decit cele de la bugetul de stat;
b) Ministerul Invatamintului, pentru cele subventionate de la bugetul de stat.

ART. 72
(1) Studiile aprofundate au durata de 1 - 2 ani si pot fi urmate de absolventii cu diploma de licenta.
(2) Concursul de admitere pentru studii aprofundate se organizeaza pe baza criteriilor stabilite de catre Ministerul Invatamintului.
(3) Cifra de scolarizare si reteaua invatamintului de studii aprofundate se aproba de catre Ministerul Invatamintului.
(4) Studiile aprofundate se incheie cu o dizertatie. Absolventii primesc diploma de studii aprofundate - magister sau master.
(5) Cursantii invatamintului de studii aprofundate beneficiaza de gratuitatea studiilor si de burse, in conformitate cu prevederile legii.

ART. 73
(1) Doctoratul este o forma superioara de invatamint si de cercetare.
(2) Au dreptul sa participe la concursul de admitere la doctorat absolventii invatamintului universitar de lunga durata, cu diploma de licenta.
(3) Conducatorii de doctorat pot fi profesori universitari sau cercetatori stiintifici principali gradul I, cu titlu de doctor.
(4) Dreptul de a conduce doctoratul este avizat nominal de Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare, la propunerea institutiilor organizatoare, si este conferit prin ordin al ministrului invatamintului.
(5) Doctoratul este organizat, cu si fara frecventa, in institutiile de invatamint superior si in institutele de cercetare stiintifica aprobate de Ministerul Invatamintului, la propunerea Consiliului National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare, pe baza criteriilor de acreditare in acest scop.
(6) Doctoratul se incheie cu o teza sustinuta public si evaluata de o comisie de specialisti, propusa de organul de conducere a institutiei organizatoare, avizata de Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare si aprobata de ministrul invatamintului. Comisia este alcatuita dintr-un presedinte, conducatorul de doctorat, si din cinci referenti oficiali, specialisti cu activitate stiintifica deosebita, cu titlu de doctor in domeniu, dintre care patru nu functioneaza in institutia organizatoare a doctoratului. Pentru activitatea depusa, referentii oficiali vor fi retribuiti potrivit normelor stabilite de Ministerul Invatamintului.
(7) Titlul stiintific de doctor se acorda de catre conducerea institutiei organizatoare si se confirma de catre Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare de pe linga Ministerul Invatamintului. Pe baza ordinului ministrului invatamintului, se elibereaza diploma de doctor de catre institutia acreditata.
(8) Organizarea si desfasurarea doctoratului se reglementeaza prin hotarire a Guvernului.

ART. 74
(1) Pe linga institutiile de invatamint superior se pot organiza scoli de studii postuniversitare, pentru absolventii cu diploma de licenta. Scolile de studii postuniversitare se pot infiinta si ca iunstitutii independente, prin lege, inclusiv in strainatate.
(2) Studiile in scolile de studii postuniversitare au durata de 2-3 ani si se finalizeaza cu examen de diploma. Absolventii primesc diploma de studii academice postuniversitare.
(3) Absolventii scolilor de studii postuniversitare se pot inscrie la concursul de admitere la doctorat in specialitatea obtinuta.

ART. 75
(1) Studiile postuniversitare de specializare au durata de cel putin un an, in functie de profil, si pot fi urmate de absolventii cu diploma de licenta.
Durata studiilor este propusa de senatele universitare si este aprobata prin ordin al ministrului invatamintului.
(2) Studiile de specializare se incheie cu dizertatie sau examen.
Absolventilor li se elibereaza certificat de specializare postuniversitara.

ART. 76
(1) Cursurile postuniversitare de perfectionare au durata de cel mult un an, in functie de profil, si pot fi urmate de absolventii cu diploma din invatamintul universitar. Durata cursurilor este stabilita de senatul universitar.
(2) Personalul didactic cu studii universitare de scurta sau lunga durata din invatamintul preuniversitar participa periodic la cursuri postuniversitare de perfectionare a pregatirii de specialitate, metodice si psihopedagogice, conform normelor stabilite de Ministerul Invatamintului.
(3) Cursurile postuniversitare de perfectionare se incheie cu colocviu.
Absolventii primesc certificat de absolvire.

ART. 77
Pentru organizarea activitatilor de pregatire postuniversitara, prevazute la art. 74, institutiile de invatamint superior se pot asocia cu institutii similare, precum si cu agenti economici din tara sau din strainatate. In acest caz, structura studiilor, structurile organizatorice si modul lor de functionare si de finantare se aproba de Ministerul Invatamintului, la propunerea institutiei de invatamint superior initiatoare.

ART. 78
(1) Invatamintul postuniversitar este sustinut prin taxe sau din alte surse, cu exceptiile prevazute de lege.
(2) Bursele de stat in invatamintul postuniversitar se obtin prin concurs.

ART. 79
Invatamintul postuniversitar medical de organizeaza in forme specifice stabilite prin hotarire a Guvernului, la propunerea Ministerului Invatamintului si a Ministerului Sanatatii.
SECTIUNEA a 5-a Cercetarea stiintifica in invatamintul superior

ART. 80
(1) In institutiile de invatamint superior se organizeaza activitati de cercetare stiintifica, dezvoltare tehnologica, proiectare, consultanta sau expertiza, care se desfasoara in cadrul departamentelor, catedrelor sau in unitati proprii de cercetare stiintifica, inclusiv prin colaborare cu institutii de invatamint si de cercetare din tara sau din strainatate.
(2) Unitatile de cercetare stiintifica se infiinteaza cu aprobarea senatelor universitare.
(3) Catedrele, departamentele si unitatile de cercetare stiintifica sunt incadrate cu personal didactic, de cercetare stiintifica si cu alte categorii de personal.
(4) Activitatea de cercetare stiintifica constituie unul dintre criteriile de apreciere a valorii profesionale a cadrului didactic si, dupa caz, poate completa norma didactica.
(5) Studentii pot participa la contracte de cercetare stiintifica din departamente, catedre si unitati de cercetare.
(6) Modul de organizare si de desfasurare a cercetarii stiintifice in institutiile de invatamint superior se stabileste prin regulament aprobat de senatul universitar.
(7) Pentru activitati de cercetare stiintifica specifice, in reteaua Ministerului Invatamintului pot functiona institute de cercetare cu personalitate juridica.
(8) Cercetarea stiintifica din invatamintul superior beneficiaza gratuit de serviciile intregii retele de informare si de documentare a bibliotecilor din invatamint.

ART. 81
(1) Programele de cercetare stiintifica fundamentala, precum si alte programe de interes deosebit sunt finantate, pe baza de contracte, din fondurile alocate anual, direct Ministerului Invatamintului, de la bugetul de stat, separat de finantarea procesului de invatamint. Finantarea contractelor de cercetare se face in mod competitiv, pe baza evaluarilor facute de catre Consiliul National al Cercetarii Stiintifice Universitare.
(2) Programele de cercetare tehnologica avansata, programele de cercetare aplicativa, precum si activitatile de proiectare, consultanta, expertiza, altele decit cele avind ca beneficiar Ministerul Invatamintului, sunt finantate, pe baza de contracte incheiate direct cu beneficiarii cercetarilor sau activitatilor respective, din fondurile de la bugetul de stat si din fondul special de cercetare alocate altor ministere, precum si din alte surse.
(3) Activitatea de cercetare stiintifica desfasurata in institutele de cercetare ale Ministerului Invatamintului este finantata de la bugetul de stat, pentru programele solicitate de acest minister, si din alte surse, pentru programele comandate de terti.

ART. 82
Veniturile nete obtinute din realizarea programelor de cercetare stiintifica si din activitatile de proiectare, consultanta sau expertiza se utilizeaza, cu acordul coordonatorului de program si cu avizul rectorului institutiei de invatamint superior, pentru dezvoltarea bazei materiale proprii de cercetare, precum si pentru remunerarea personalului care a executat contractul.
SECTIUNEA a 6-a Structura institutiilor de invatamint superior ART. 83 Institutia de invatamint superior cuprinde, de regula, mai multe facultati, colegii universitare, departamente, catedre, unitati de cercetare stiintifica, de proiectare si de microproductie.

ART. 84
(1) Facultatea reprezinta unitatea functionala de baza a institutiei de invatamint superior si are in componenta una sau mai multe sectii de specialitate. Facultatea este organizata pe departamente si catedre. Activitatea didactica in cadrul facultatii se desfasoara pe ani de studii, serii de predare , grupe si subgrupe.
(2) Facultatile se individualizeaza prin:
a) conditii de admitere si absolvire;
b) program de studii;
c) domenii de specializare.
(3) Facultatea cuprinde personal didactic si studenti, cercetatori stiintifici si proiectanti, personal auxiliar si administrativ.

ART. 85
Colegiul universitar este unitatea functionala subordonata institutiei de invatamint superior sau facultatii.

ART. 86
Departamentul constituie o structura subordonata institutiei de invatamint superior sau, dupa caz, facultatii, avind functii didactice, de cercetare stiintifica, de proiectare si de microproductie. Organizarea departamentelor se stabileste de catre senatele universitare.

ART. 87
Catedra este unitatea structurala de baza a facultatii sau, dupa caz, a departamentului, care realizeaza activitati de invatamint si de cercetare.
Catedra cuprinde personal didactic si, dupa caz, personal de cercetare, de proiectare si auxiliar, dintr-o disciplina sau dintr-o familie de discipline.

ART. 88
Institutiile de invatamint superior sau componentele acestora au dreptul de a organiza si a administra, singure sau in colaborare cu alte institutii, unitati si centre de cercetare, centre pentru pregatirea resurselor umane, unitati de microproductie, loturi experimentale sau alte structuri institutionale.
SECTIUNEA a 7-a Autonomia universitara

ART. 89
(1) Autonomia universitara consta in dreptul comunitatii universitare de a se conduce, de a-si exercita libertatile academice fara nici un fel de ingerinte ideologice, politice sau religioase, de a-si asuma un ansamblu de competente si obligatii in concordanta cu optiunile si orientarile strategice nationale ale dezvoltarii invatamintului superior stabilite prin lege.
(2) Autonomia universitara se coreleaza cu principiul raspunderii personale si publice pentru calitatea intregii activitati didactice si de cercetare stiintifica pe care o desfasoara institutia respectiva de invatamint superior.

ART. 90
(1) Comunitatea universitara cuprinde totalitatea persoanelor care desfasoara activitate didactica, de cercetare stiintifica si de proiectare, precum si pe cei care studiaza intr-o institutie de invatamint superior.
(2) Comunitatea universitara foloseste in activitatea sa personal auxiliar si administrativ.

ART. 91
(1) Spatiul universitar este constituit din totalitatea edificiilor, terenurilor, campusurilor universitare, dotarilor de orice fel si cu orice destinatie, folosite de institutia de invatamint superior, indiferent de titlul juridic sub care aceasta este indreptatita sa le utilizeze.
(2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) spatiile si dotarile aferente care apartin Ministerului Sanatatii si ministerelor cu retea sanitara proprie, in care se desfasoara invatamintul medical superior de stat.

ART. 91
(1) Ansamblul de drepturi si obligatii, precum si normele care reglementeaza viata comunitatii universitare in spatiul universitar propriu sunt cuprinse in Carta universitara a institutiei de invatamint superior, adoptata de senatul universitar, in conditiile legii.
(2) Autonomia universitara vizeaza domeniile conducerii, structurarii si functionarii institutiei, ale activitatii didactice si de cercetare stiintifica, ale administrarii si ale finantarii.
(3) Autonomia universitara se realizeaza, in principal, prin: programarea, organizarea, desfasurarea si perfectionarea procesului de invatamint;
organizarea cercetarii stiintifice si a documentarii; stabilirea specializarilor ; stabilirea planurilor de invatamint si a programelor analitice, in acord cu standardele nationale; admiterea candidatilor la studii, pe baza criteriilor generale stabilite de Ministerul Invatamintului; selectarea si promovarea personalului didactic si ale celorlalte categorii de personal; stabilirea criteriilor de apreciere a activitatii didactice si stiintifice; acordarea, in conditiile legii, a titlurilor didactice, stiintifice si onorifice; stabilirea formelor de studiu postuniversitar, confirmate prin acreditarea programelor de studiu; stabilirea, impreuna cu Ministerul Invatamintului si cu alte autoritati publice, agenti economici, organizatii profesionale si patronale recunoscute la nivel national, a domeniilor in care se utilizeaza diplomele si certificatele proprii emise; stabilirea programelor de cooperare cu alte institutii de invatamint superior si de cercetare din tara si din strainatate; eligibilitatea tuturor organismelor de conducere, prin vot secret; stabilirea necesitatilor financiare si materiale; rezolvarea problemelor sociale ale comunitatii universitare; folosirea fondurilor si gestionarea lor cu respectarea prevederilor legale; acordarea, din fonduri proprii, a burselor de studiu si de cercetare, distincte de cele atribuite potrivit altor reglementari legale;
asigurarea ordinii si disciplinei in spatiul universitar; organizarea si controlul tuturor serviciilor economico-gospodaresti; gasirea si stabilirea surselor suplimentare de venituri; organizarea activitatii culturale si sportive ; infiintarea fundatiilor; stabilirea si folosirea unor insemne si simboluri proprii.
(4) In plan financiar, autonomia universitara se realizeaza ca drept de gestionare, potrivit legii si raspunderii personale, a fondurilor alocate de la bugetul public national sau provenite din alte surse, inclusiv a veniturilor realizate din taxele in valuta de la studenti si cursanti straini, potrivit criteriilor stabilite de comun acord cu Ministerul Invatamintului.

ART. 93
(1) Membrii comunitatii universitare au dreptul de a lua parte la conducerea treburilor universitare; organismele de conducere se aleg prin vot secret, potrivit Cartei universitare, pentru perioade de 4 ani.
(2) Organele alese, cu exceptia rectorului, se confirma de catre senatul universitar. Rectorul se alege de catre senat si se confirma prin ordin al ministerului invatamintului. O persoana nu poate ocupa functia de decan sau de rector mai mult de doua mandate succesive. Rectorul poate fi revocat din functie de catre senatul universitar prin aceeasi procedura folosita la numire.
(3) Ministrul invatamintului poate suspenda din functie, din motive justificate, pe rectorul unei institutii de invatamint superior, de stat sau particular, acreditate.

ART. 94
(1) In institutiile de invatamint superior, studentii pot fi reprezentati in consiliile facultatilor si in senatele universitare, in proportie de cel mult 1 /5 din numarul membrilor acestor consilii, in conditiile stabilite prin Carta universitara.
(2) Protectia membrilor comunitatii universitare in activitatea profesionala si in spatiul universitar este inscrisa in Carta universitara. Abaterile de la deontologia universitara se analizeaza si se solutioneaza la nivelul consiliilor facultatilor si al senatului.
(3) Membrii comunitatii universitare sunt obligati sa respecte regulamentele interne ale institutiei de invatamint superior, stabilite in conformitate cu Carta universitara.
ART. 95 Accesul in spatiul universitar este permis numai in conditiile stabilite prin Carta universitara sau prin lege.

ART. 96
La nivel national, autonomia universitara se manifesta prin relatia directa a rectorului institutiei de invatamint superior cu Ministerul Invatamintului si prin alegerea reprezentantilor institutiei in organismele profesionale, conform legii.

CAP. 10

Invatamintul militar

ART. 97
Invatamintul militar este invatamint de stat, parte integranta a sistemului national de invatamint, si cuprinde: invatamint liceal; invatamint postliceal pentru formarea maistrilor militari si subofiterilor; invatamint universitar pentru formarea ofiterilor si specialistilor; invatamint postuniversitar.
Perfectionarea pregatirii cadrelor militare se realizeaza in institutii de invatamint distincte.

ART. 98
Structura organizatorica, profilurile, specializarile, cifrele anuale de scolarizare si criteriile de selectionare a candidatilor pentru invatamintul militar se stabilesc de catre Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne, Ministerul Justitiei, Serviciul Roman de Informatii si alte institutii cu atributii in domeniul sigurantei nationale, potrivit specificului fiecarei arme si trepte de invatamint.

ART. 99
Planurile de invatamint pentru invatamintul militar liceal, postiliceal si superior se elaboreaza de catre Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne, Ministerul Justitiei, Serviciul Roman de Informatii si alte institutii cu atributii in domeniul sigurantei nationale, fiind avizate de catre Ministerul Invatamintului.

ART. 100
Diplomele de absolvire a institutiilor militare de invatamint si titlurile stiintifice obtinute dau dreptul detinatorilor legali, dupa trecerea in rezerva, sa ocupe functii echivalente cu cele ale absolventilor institutiilor civile de invatamint, cu profil apropiat si de acelasi nivel.

ART. 101
Admiterea si procesul de invatamint in institutiile militare de toate nivelurile se desfasoara in limba romana.

ART. 102
Pentru aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul invatamintului militar, Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne, Ministerul Justitiei, Serviciul Roman de Informatii si alte institutii cu atributii in domeniul sigurantei nationale pot emite ordine, regulamente si instructiuni proprii.
CAP 11 Invatamintul particular

ART. 103
(1) Invatamintul particular constituie o alternativa la invatamintul de stat sau il completeaza.
(2) Institutiile si unitatile de invatamint particular acreditate fac parte din sistemul national de invatamint si educatie si se supun dispozitiilor prezentei legi.
(3) Institutiile si unitatile de invatamint particular dispun de autonomie organizatorica si functionala, in concordanta cu reglementarile legale referitoare la organizarea si functionarea sistemului de invatamint.
(4) Institutiile si unitatile de invatamint particular acreditate pot fi sprijinite de stat.

ART. 104
Invatamintul particular functioneaza potrivit legii, daca:
a) este organizat si functioneaza pe principiul nonprofit;
b) este organizat pe principii nediscriminatorii si respinge ideile, curentele si atitudinile antidemocratice, xenofobe, sovine si rasiste;
c) respecta standardele nationale.

ART. 105
(1) Invatamintul particular preuniversitar cuprinde gradinite, scoli primare si gimnaziale, scoli profesionale si de ucenici, licee si scoli postliceale.
(2) Gradinitele, scolile primare si gimnaziale, precum si scolile profesionale si de ucenici se pot infiinta cu autorizarea inspectoratului scolar , in baza documentatiei de evaluare.
(3) Liceele si scolile postliceale se pot infiinta cu avizul inspectoratului scolar si aprobarea Ministerului Invatamintului, in baza documentatiei de evaluare.

ART. 106
(1) Criteriile de evaluare pentru invatamintul preuniversitar se refera la domeniile fundamentale de organizare si de functionare: personal didactic, continut, baza materiala si activitate financiara.
(2) Standardele corespund fiecarui criteriu si indica nivelurile minime obligatorii in procesul de evaluare. Aceste standarde sunt diferentiate in functie de nivelul de invatamint si sunt stabilite de Comisia de Evaluare si Acreditare a Invatamintului Prescolar si Preuniversitar, care se infiinteaza si functioneaza pe linga Ministerul Invatamintului, in baza regulamentului aprobat prin hotarire a Guvernului.

ART. 107
(1) Procesul de acreditare a unitatilor de invatamint preuniversitar cuprinde doua faze:
a) autorizarea de incredere, care acorda dreptul de organizare si functionare provizorie a unitatii respective;
b) acreditarea, care acorda unitatii respective toate drepturile ce decurg din prezenta lege.
(2) Acreditarea trebuie solicitata dupa acordarea autorizatiei de incredere, astfel:
a) dupa cel mult 4 ani, pentru gradinite si scoli primare;
b) dupa primul examen de capacitate, pentru gimnaziu;
c) dupa primul examen de bacalaureat, pentru liceu;
d) dupa primul examen de absolvire, pentru scolile profesionale, de ucenici si postliceale.

ART. 108
(1) In invatamintul particular preuniversitar se aplica planuri similare sau alternative invatamintului de stat, care cuprind discipline obligatorii, optionale si facultative, corespunzator standardelor nationale.
(2) Programele analitice ale disciplinelor trebuie sa raspunda acelorasi cerinte ca si planurile de invatamint.
(3) Pentru invatamintul particular preuniversitar, planurile si programele de invatamint, similare sau alternative invatamintului de stat, sunt aprobate de Ministerul Invatamintului.

ART. 109
In invatamintul particular preuniversitar, formatiunile de studiu (clase, grupe, subgrupe) nu pot depasi numeric limitele maxime legale.

ART. 110
(1) In invatamintul particular preuniversitar posturile didactice se ocupa in conditiile prevazute de Statutul personalului didactic.
(2) Cadrele didactice din invatamintul particular prescolar si primar trebuie sa aiba norma de baza in unitatea respectiva.
(3) In invatamintul particular gimnazial, liceal si profesional, cel putin 60% din personalul didactic trebuie sa fie incadrat cu norma de baza in unitatea respectiva.
(4) Pentru invatamintul particular postliceal, cel putin 50% din posturi, constituite in conformitate cu prevederile legale, trebuie sa fie acoperite cu personal didactic angajat cu norma de baza in unitatea respectiva.
(5) Personalul didactic de conducere din invatamintul particular trebuie sa fie angajat cu norma de baza in unitatea de invatamint respectiva si sa indeplineasca cerintele Statutului personalului didactic privind ocuparea functiilor de conducere.

ART. 111
Diplomele sau certificatele acordate de unitatile din invatamintul particular preuniversitar, infiintate potrivit prezentei legi, au valoare si produc efectele actelor de studii eliberate in invatamintul de stat, daca examenele de absolvire au fost sustinute in fata unor comisii numite in conformitate cu dispozitiile legale.

ART. 112
Elevii din invatamintul particular se pot transfera la alte unitati de invatamint de stat sau particulare, cu acordul unitatii primitoare si in conditiile stabilite de Ministerul Invatamintului.

ART. 113
Invatamintul superior particular functioneaza potrivit Legii nr. 88/1993 privind acreditarea institutiilor de invatamint superior si recunoasterea diplomelor, cu respectarea prevederilor prezentei legi.

ART. 114
In invatamintul particular, taxele de scolarizare se stabilesc de catre fiecare institutie sau unitate de invatamint, in conditiile legii.

ART. 115
(1) Baza materiala a institutiilor si unitatilor de invatamint particular trebuie sa corespunda standardelor desfasurarii unui proces instructiv-educativ de calitate: spatii adecvate procesului de invatamint, in proprietate sau inchiriate; laboratoare proprii, cu dotare corespunzatoare pentru un an in avans fata de anul scolarizat; biblioteca dotata cu fond de carte propriu, adecvat continutului disciplinelor si nivelului acestora.
(2) Pentru obtinerea acreditarii, institutia sau unitatea de invatamint respectiva trebuie sa faca dovada ca in perioada de functionare provizorie a utilizat cel putin 25% din venituri pentru investitii in baza materiala proprie.
(3) Dupa doua cicluri de scolarizare ulterioare acreditarii, institutia sau unitatea de invatamint trebuie sa faca dovada ca detine in proprietate cel putin 50% din spatiile de invatamint si ca, in toata perioada anterioara, a utilizat cel putin 25% din venituri pentru investitii in baza materiala proprie.

ART. 116
Institutiile si unitatile de invatamint particular se supun evaluarii si controlului, in conditiile legii.

ART. 117
(1) Invatamintul cooperatist se desfasoara in unitati care sunt proprietatea asociatiilor cooperatiste.
(2) Finantarea invatamintului cooperatist se asigura din fonduri proprii ale asociatiilor cooperatiste, din taxe scolare si din alte surse.
(3) Ministerul Invatamintului acopera de la bugetul de stat cheltuielile pentru salarizarea personalului didactic, cu exceptia personalului care asigura instruirea practica.
(4) Unitatilor de invatamint cooperatist li se aplica prevederile art. 115 din prezenta lege.

CAP. 12

Invatamintul pentru persoanele apartinind minoritatilor nationale

ART. 118.
Persoanele apartinind minoritatilor nationale au dreptul sa studieze si sa se instruiasca in limba materna la toate nivelurile si formele de invatamint, in conditiile prezentei legi.

ART. 119
(1) In functie de necesitatile locale, se pot organiza, la cerere si in conditiile legii, grupe, clase, sectii sau scoli cu predarea in limbile minoritatilor nationale.
(2) Prevederile alin. (1) al acestui articol se vor aplica fara a se aduce atingere invatarii limbii oficiale si predarii in aceasta limba.

ART. 120
(1) Limba si literatura romana se predau in invatamintul primar dupa programe de invatamint si manuale scolare elaborate in mod special pentru minoritatea respectiva. In invatamintul gimnazial si liceal, Limba si literatura romana se predau dupa programe de invatamint si manuale scolare identice cu cele pentru clasele cu predarea in limba romana.
(2) In invatamintul gimnazial si liceal, Istoria romanilor si Geografia Romaniei se predau in limba romana, dupa programe si manuale identice cu cele pentru clasele cu predarea in limba romana. Examinarea la aceste discipline se face in limba romana. In invatamintul primar, aceste discipline se predau in limba materna.
(3) In programele si manualele se Istorie universala si de Istorie a romanilor se vor reflecta istoria si traditiile minoritatilor nationale din Romania.
(4) In invatamintul gimnazial se introduce, la cerere, ca disciplina de studiu, Istoria si traditiile minoritatilor nationale, cu predare in limba materna. Programele analitice si manualele la aceasta disciplina sunt aprobate de Ministerul Invatamintului.

ART. 121
Elevilor apartinind minoritatilor nationale, care frecventeaza unitati de invatamint cu predarea in limba romana, li se asigura, la cerere si in conditiile legii, ca disciplina de studiu, limba si literatura materna, precum si istoria si traditiile minoritatii nationale respective.

ART. 122
(1) In invatamintul de stat profesional, liceal - tehnic, economic, admnistrativ, agricol, silvic, agromontan -, cit si in invatamintul postliceal, pregatirea de specialitate se face in limba romana, asigurindu-se, in functie de posibilitati, insusirea terminologiei de specialitate si in limba materna.
(2) In invatamintul medical universitar de stat, in cadrul sectiilor existente, pregatirea de specialitate se poate face in continuare in limba materna, cu obligatia insusirii terminologiei de specialitate in limba romana.

ART. 123
In invatamintul universitar de stat se pot organiza, la cerere si in conditiile prezentei legi, grupe si sectii cu predarea in limba materna pentru pregatirea personalului necesar, in activitatea didactica si cultural-artistica.

ART. 124
In invatamintul de toate gradele, concursurile de admitere si examenele de absolvire se sutin in limba romana. Concursuri de admitere si examene de absolvire pot fi sustinute in limba materna la scolile, clasele si specializarile la care predarea se face in limba materna respectiva, in conditiile prezentei legi.

ART. 125
Ministerul Invatamintului asigura, in limba de predare, pregatirea si perfectionarea personalului didactic, precum si manuale scolare si alte materiale didactice.

ART. 126
In conducerea unitatilor si a institutiilor de invatamint in care exista grupe, clase sau sectii cu predare in limbile minoritatilor nationale se asigura o reprezentare proportionala a cadrelor didactice din rindul minoritatilor, cu respectarea competentei profesionale.
TITLUL 3 Continutul invatamintului

CAP. 1

Invatamintul preuniversitar

ART. 127
(1) Continutul invatamintului preuniversitar este asigurat prin planuri de invatamint, programe analitice si manuale scolare.
(2) Planurile de invatamint cuprind discipline obligatorii, optionale si facultative, precum si numarul de ore aferent fiecareia dintre acestea. Ponderea disciplinelor optionale si facultative creste in clasele finale ale invatamintului gimnazial si liceal.
(3) Programele analitice stabilesc, pentru fiecare disciplina din planul de invatamint, obiectivele instructiv-educative si formative ale disciplinei si evidentiaza continuturile fundamentale de ordin teoretic, experimental si aplicativ, oferind orientari metodologice generale pentru realizarea acestora.

ART. 128
(1) Planurile de invatamint si programele analitice pentru invatamintul preuniversitar se aproba de catre Ministerul Invatamintului, la propunerea comisiei nationale de specialitate.
(2) In unitatile de invatamint se utilizeaza numai manuale scolare aprobate de Ministerul Invatamintului.
(3) In unitatile de invatamint se pot utiliza manuale alternative, selectate prin concurs, la nivel national. Cadrul didactic are dreptul de a recomanda elevilor un anumit manual.
(4) Obiectivele specifice in evaluarea procesului instructiv-educativ pe fiecare nivel de invatamint se stabilesc prin standarde aprobate de Ministerul Invatamintului.

CAP. 2

Invatamintul superior

ART. 129
(1) In institutiile de invatamint superior planurile de invatamint se elaboreaza de catre facultati sau departamente, se analizeaza in cadrul consiliilor acestora, se aproba de catre senatele universitare si se avizeaza de catre Ministerul Invatamintului pentru a fi in concordanta cu standardele nationale. Modificarea planurilor de invatamint se poate face numai incepind cu anul I.
(2) Programele analitice se elaboreaza de catre titularii de discipline si se aproba de catre catedra sau departament.

ART. 130
In functie de specificul facultatilor si al specializarilor, planurile de invatamint si programele analitice pot fi concepute si in structura modulara.

CAP. 3

Activitatea extrascolara

ART. 131
(1) Continutul instruirii si educatiei la toate nivelurile de organizare a invatamintului se completeaza prin activitati extrascolare.
(2) Activitatea extrascolara se organizeaza de catre scoli, cluburi, palate ale copiilor si elevilor, administratiile judetene ale taberelor, conducerile taberelor scolare si bazelor sportive, turistice si de agrement si de alte unitati pentru activitati complementare, cu sprijinul familiei si al altor factori interesati.
(3) Activitatile extrascolare au continut stiintific, cultural-artistic, umanitar, ecologic, moral-civic, tehnic-aplicativ, turistic, sportiv, precum si caracter recreativ.
(4) Palatul National al Copiilor si Elevilor din Bucuresti, subordonat Ministerului Invatamintului, precum si palatele copiilor din judete, din subordinea inspectoratelor scolare, au si rol metodologic pentru activitatile extrascolare.

ART. 132
(1) Organizarea si competentele unitatilor specializate in activitatea extrascolara se stabilesc prin regulament aprobat de Ministerul Invatamintului, in colaborare cu Ministerul Tineretului si Sportului.
(2) Ministerul Invatamintului, prin inspectoratele scolare, asigura si controleaza realizarea obiectivelor instruirii si educatiei extrascolare.
CAP 5 Educatie permanenta

ART. 133
Pentru asigurarea educatiei permanente, Ministerul Invatamintului colaboreaza cu Ministerul Culturii si cu alte ministere interesate, precum si cu mijloacele de informare in masa, cultele religioase, uiversitatile populare, fundatiile culturale, alte societati si institutii, pentru a facilita accesul la stiinta si cultura al tuturor cetatenilor, indiferent de virsta, in vederea adaptarii lor la mutatiile majore care survin in viata sociala.

ART. 134
Ministerul Invatamintului, prin unitatile si institutiile sale, acorda, pe baza de contract, asistenta de specialitate celor care organizeaza diferite programe de instruire a adultilor in sistemul educatiei permanente si al conversiei profesionale sau poate organiza asemenea programe din proprie initiativa.

ART. 135
(1) Ministerele, regiile autonome, societatile comerciale, alte persoane juridice sau fizice pot organiza impreuna cu unitatile de invatamint sau separat , cursuri de pregatire si perfectionare profesionala a adultilor, in scopul calificarii propriilor salariati si a viitorilor angajati sau pentru conversie profesionala.
(2) Cursurile organizate in conditiile alin. (1) nu sunt atestate de Ministerul Invatamintului, cu exceptia celor organizate in colaborare cu Ministerul Muncii si Protectiei Sociale pentru protectia sociala a somerilor si reintegrarea lor profesionala. In situatia cind aceste cursuri se desfasoara pe baza unor programe avizate de Ministerul Invatamintului, ele se finalizeaza prin acordarea de certificate de calificare profesionala recunoscute de Ministerul Invatamintului.

ART. 136
(1) Pentru instruirea adultilor, precum si pentru sprijinirea sistemului de invatamint in realizarea unor obiective specifice, pot fi organizate, cu aprobarea Ministerului Invatamintului, institutii si retele de invatamint deschis sau la distanta, care utilizeaza tehnologiile moderne de comunicare si de preluare a informatiilor.
(2) Cheltuielile necesare pentru acest sistem de invatamint sunt suportate de catre beneficiari si de catre institutiile interesate.

CAP. 5

Bibliotecile de invatamint

ART. 137
(1) In sistemul de invatamint functioneaza, ca parte integranta, o retea de biblioteci specializate: biblioteci centrale universitare si biblioteci pedagogice, ca institutii cu personalitate juridica, subordonate direct Ministerului Invatamintului; biblioteci ale institutiilor de invatamint superior , ale facultatilor, colegiilor, departamentelor, catedrelor; biblioteci ale caselor corpului didactic; biblioteci scolare.
(2) Bibliotecile mentionate la alin. (1) functioneaza pe baza de regulamente aprobate de Ministerul Invatamintului.
(3) Bibliotecile din invatamint pot organiza, cu aprobarea Ministerului Invatamintului si in colaborare cu Ministerul Culturii, sectii specifice, precum si alte forme pe care le considera necesare pentru studiul individual al adultilor.

ART. 138
Pregatirea personalului de specialitate pentru biblioteci este asigurata de catre Ministerul Invatamintului prin studii universitare de scurta si de lunga durata, iar perfectionarea acestuia este coordonata de Ministerul Invatamintului .

ART. 139
Coordonarea activitatii retelei bibliotecilor din invatamint se asigura de catre Ministerul Invatamintului.
TITLUL 4 Conducerea invatamintului

CAP. 1

Ministerul Invatamintului si alte organisme de nivel national

ART. 140
(1) Ministerul Invatamintului se organizeaza si functioneaza potrivit legii.
(2) Pentru exercitarea atributiilor sale, Ministerul Invatamintului constituie structuri de experti si se sprijina pe organisme consultative, la nivel national, alcatuite pe criterii de prestigiu profesional si moral:
Consiliul National pentru Reforma Invatamintului, Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare, Consiliul National de Finantare a Invatamintului Superior, Consiliul National al Cercetarii Stiintifice din Invatamintul Superior, societatile stiintifice nationale ale cadrelor didactice, Consiliul National al Bibliotecilor, Consiliul National al Rectorilor si comisiile nationale de specialitate pe discipline.
(3) Pentru confirmarea titlurilor, diplomelor si certificatelor universitare , Ministerul Invatamintului constituie Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare. Membrii consiliului sunt profesori universitari, personalitati de prestigiu stiintific, cultural si moral , recunoscute pe plan national sau international. Ei sunt selectati, de regula, pe baza propunerilor senatelor universitare. Consiliul functioneaza potrivit unui regulament propriu, aprobat de Ministerul Invatamintului.
(4) Pe linga Ministerul Invatamintului functioneaza Federatia Sportului Scolar si Universitar, unitate autonoma cu personalitate juridica. Indrumarea activitatii Federatiei Sportului Scolar si Universitar se face de catre Ministerul Invatamintului, in colaborare cu Ministerul Tineretului si Sportului.

ART. 141
Ministerul Invatamintului conduce sistemul national de invatamint, exercitind, in principal, urmatoarele atributii:
a) coordoneaza si controleaza sistemul national de invatamint;
b) organizeaza reteaua invatamintului de stat si propune Guvernului cifrele de scolarizare, pe baza studiilor de prognoza, cu consultarea unitatilor de invatamint, a autoritatilor locale si a agentilor economici interesati;
c) aproba planurile de invatamint, programele analitice si manualele scolare pentru invatamintul preuniversitar;
d) instituie concurs national pentru manuale scolare si asigura finantarea editarii acestora;
e) coordoneaza activitatea de cercetare stiintifica din invatamint;
f) elaboreaza metodologia-cadru a concursurilor de admitere in invatamintul sperior;
g) aproba infiintarea liceelor, a scolilor postliceale, a colegiilor si facultatilor;
h) aproba, conform legii, regulamentele de organizare si functionare a unitatilor subordonate;
i) elaboreaza studii de diagnoza si prognoza in domeniul restructurarii si modernizarii invatamintului si contribuie la perfectionarea cadrului legislativ;
j) raspunde de elaborarea, omologarea si distribuirea mijloacelor de invatamint; dezvolta si modernizeaza baza didactica materiala a invatamintului;
k) asigura identificarea si pregatirea adecvata a elevilor cu aptitudini deosebite;
l) asigura scolarizarea specializata si asistenta psihopedagogica adecvata a copiilor si tinerilor cu deficiente fizice senzoriale, mentale sau asociate;
m) analizeaza modul in care se asigura protectia sociala in invatamint si propune masuri corespunzatoare Guvernului si autoritatilor publice locale abilitate;
n) coordoneaza activitatea bibliotecilor universitare din subordine;
o) raspunde de formarea si perfectionarea personalului didactic;
p) coordoneaza, potrivit legii, numirea, transferarea, eliberarea si evidenta personalului didactic, de conducere, de indrumare si control si a celui auxiliar, din invatamintul de stat si din unitatile subordonate;
r) raspunde de evaluarea sistemului national de invatamint;
s) elaboreaza si aplica strategiile de reforma pe termen mediu si lung ale invatamintului si educatiei;
t) elaboreaza, impreuna cu Ministerul Afacerilor Externe, strategia colaborarii cu alte state si cu organismele internationale specializate in domeniul invatamintului;
u) colaboreaza, pe baza de protocoale, cu statele in care traieste populatie de nationalitate sau de origine romana, pentru promovarea si desfasurarea invatamintului in limba materna;
v) elaboreaza norme specifice pentru constructiile scolare si pentru dotarea acestora;
w) stabileste, pe baza intelegerilor si a conventiilor incheiate cu alte state, modalitatile de recunoastere si de echivalare a studiilor si diplomelor;
x) stabileste, pentru invatamintul preuniversitar de stat, structura anului scolar, sesiunile de examene, perioadele de desfasurare a concursurilor, precum si vacantele scolare;
y) elaboreaza si controleaza sistemul de evaluare a pregatirii elevilor si studentilor;
z) controleaza modul de respectare a normelor financiar-contabile, de executie bugetara si de administrare a patrimoniului din sistemul national al invatamintului de stat.

CAP. 2

Inspectoratele scolare

ART. 142
Inspectoratele scolare sunt organe de specialitate subordonate Ministerului Invatamintului, avind, in principal, urmatoarele atributii:
a) urmaresc modul de organizare si de functionare a retelei de invatamint preuniversitar si realizeaza inspectia scolara;
b) asigura aplicarea legislatiei in organizarea, conducerea si desfasurarea procesului de invatamint;
c) infiinteaza, cu avizul Ministerului Invatamintului, unitati ale invatamintului de stat - gradinite, scoli primare, gimnazii, scoli profesionale si de ucenici;
d) propun Ministerului Invatamintului reteaua de scolarizare din raza lor teritoriala;
e) asigura, impreuna cu autoritatile administratiei publice locale, scolarizarea elevilor, pe durata invatamintului obligatoriu;
f) asigura incadrarea unitatilor de invatamint cu personal didactic necesar, in conformitate cu prevederile Statutului personalului didactic;
g) organizeaza si indruma activitatea de perfectionare a personalului didactic, de cercetare stiintifica si alte actiuni complementare din invatamintul preuniversitar;
h) asigura, impreuna cu autoritatile publice locale, utilizarea, dezvoltarea si protejarea bazei didactico-materiale din unitatile de invatamint;
j) coordoneaza organizarea concursurilor de admitere si a examenelor de absolvire din unitatile de invatamint, precum si a concursurilor scolare;
j) controleaza toate activitatile si serviciile de invatamint preuniversitar organizate de agenti economici, fundatii, asociatii, culte si alte persoane juridice sau fizice, de pe raza lor teritoriala; constata eventualele incalcari ale prevederilor legale si iau masurile prevazute de lege;
k) coordoneaza activitatea bibliotecilor din unitatile de invatamint subordonate;
l) coordoneaza si controleaza activitatea Casei corpului didactic.

ART. 143
(1) Structura inspectoratelor scolare se stabileste de catre Guvern, la propunerea ministrului invatamintului.
(2) In structura inspectoratelor scolare din judetele cu invatamint si in limbile minoritatilor nationale sunt cuprinsi si inspectori scolari pentru acest invatamint.
(3) Unitatile extrascolare si unitatile conexe invatamintului preuniversitar sunt subordonate inspectoratului scolar.
(4) Inspectoratul scolar are un consiliu de administratie si un consiliu consultativ. Consiliul de administratie este format din inspectorul scolar general, inspectorii scolari generali adjuncti, inspectori de specialitate, directorul Casei corpului didactic, contabilul sef si consilierul juridic al inspectoratului scolar.
Inspectorul scolar general este presedintele de drept al consiliului de administratie. Consiliul consultativ este format din directori de unitati de invatamint, alte cadre didactice de prestigiu si reprezentanti ai parintilor, ai autoritatilor locale administrative, ai comunitatilor religioase si ai agentilor economici. Presedintele consiliului consultativ este ales prin vot secret dintre membrii acestuia.
(5) Inspectoratele scolare organizeaza periodic conferinte judetene ale personalului didactic din invatamintul preuniversitar, pe specialitati, cu rol consultativ, participativ si metodic.

ART. 144
(1) Inspectoratul scolar general, inspectorii scolari generali adjuncti si directorul Casei corpului didactic sunt numiti prin ordin al ministrului invatamintului, pe baza criteriilor de competenta profesionala si manageriala.
(2) Inspectorii scolari se numesc de catre inspectorul scolar general, prin concurs, pe baza criteriilor de competenta profesionala si manageriala, de regula pe o perioada de 4 ani.
(3) Concursurile se desfasoara pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Invatamintului.

CAP. 3

Conducerea institutiilor si a unitatilor invatamintului de stat

ART. 145
(1) Unitatile de invatamint preuniversitar sunt conduse de directori, ajutati, dupa caz, de directori adjuncti. In activitatea de conducere, directorii se bazeaza pe consiliul profesoral si pe consiliul de administratie.
Aceste consilii functioneaza in temeiul unui regulament elaborat de Ministerul Invatamintului.
(2) Consiliul profesoral al unitatii de invatamint, cu rol de decizie in domeniul instructiv-educativ, este format din personalul didactic de predare din unitatea respectiva si este prezidat de director.
(3) Consiliul de administratie al unitatii de invatamint, cu rol de decizie in domeniul administrativ, este format din cel putin 5 membri, dar nu mai mult de 11 membri, intre care directorul unitatii, directorul adjunct, contabilul sef , cadre didactice alese de consiliul profesoral si reprezentanti ai parintilor, precum si al administratiei publice locale. In consiliul de administratie se includ si reprezentanti ai agentilor economici care asigura baza materiala pentru practica. Directorul unitatii de invatamint este presedintele consiliului de administratie.
(4) Unitatea de invatamint prescolar sau primar afiliata altei unitati de invatamint isi alege 1 - 2 cadre didactice in consiliul de administratie al acesteia.
(5) In consiliile de administratie ale liceelor si scolilor post-liceale se includ 1 - 2 elevi.
(6) Directorii si directorii adjuncti ai unitatilor din invatamintul prescolar, primar, gimnazial si profesional, precum si directorii adjuncti din invatamintul liceal si postliceal sunt numiti de inspectorul scolar general.
(7) Directorii unitatilor din invatamintul liceal si postliceal sunt numiti prin ordin al ministrului invatamintului, la propunerea inspectorului scolar general.
(8) Directorii unitatilor destinate activitatilor extrascolare sunt numiti de ministrul invatamintului la unitatile direct subordonate Ministerului Invatamintului si de catre inspectorul scolar general pentru unitatile din subordinea inspectoratului scolar.
(9) Numirea directorilor si a directorilor adjuncti ai unitatilor de invatamint mentionate la alin. (6) si (7) se face pe baza criteriilor de competenta profesionala si manageriala, pe o perioada de 4 ani, de regula, la propunerea consiliilor profesorale respective. Metodologia de numire se stabileste de Ministerul Invatamintului.

ART. 146
Institutiile de invatamint superior sunt conduse de senate, iar facultatile si departamentele, de consilii. Senatele sunt prezidate de rectori, consiliile facultatilor, de decani, iar consiliile departamentelor, de directori.
Atributiile si raporturile acestor organisme se stabilesc prin Carta universitara. Hotaririle senatelor, ale consiliilor facultatilor si ale departamentelor se iau cu majoritatea membrilor prezenti daca numarul lor reprezinta cel putin 2/3 din totalul membrilor.

ART. 147
Conducerea operativa a institutiei de invatamint superior este asigurata de biroul senatului alcatuit din: rector, prorectori, secretar stiintific si director general administrativ. Presedintele biroului senatului este rectorul.

CAP. 4

Evaluarea in invatamint

ART. 148
(1) Evaluarea invatamintului, ca sistem si proces, se asigura de catre Ministerul Invatamintului prin institutii si organisme specializate, in baza unui regulament aprobat prin ordin al ministrului invatamintului.
(2) Evaluarea invatamintului universitar si postuniversitar se asigura prin forme specifice, in conformitate cu dispozitiile legale si cu normele autonomiei universitare.
(3) In sistemul national de invatamint si educatie notarea se face, de regula, de la 10 la 1.

ART. 149
Ministerul Invatamintului asigura evaluarea periodica a nivelului de pregatire profesionala si metodica a personalului didactic din invatamint.

ART. 150
(1) Inspectorul scolar general elaboreaza, la sfirsitul fiecarui an scolar, un raport privind starea invatamintului din judet, respectiv din municipiul Bucuresti. Acest raport se prezinta Ministerului Invatamintului, prefecturii, consiliului judetean, consiliilor locale si tuturor unitatilor de invatamint din judet, respectiv din municipiul Bucuresti.
(2) Rectorul institutiei de invatamint superior elaboreaza la sfirsitul fiecarui an universitar, un raport privind starea institutiei de invatamint, pe care il transmite Ministerului Invatamintului, prefecturii si consiliului judetean, respectiv al municipiului Bucuresti.
(3) Ministrul invatamintului inainteaza Parlamentului raportul anual asupra starii sistemului national de invatamint, pina la data de 15 octombrie.
Concomitent, sunt prezentate directiile si prioritatile de dezvoltare a invatamintului preuniversitar si superior. Raportul anual se da publicitatii.
TITLUL 5 Resurse umane

CAP. 1

Personalul din invatamint. Elevi si studenti

ART. 151
(1) Personalul din invatamint este format din personal didactic, personal de cercetare, personal didactic auxiliar si personal administrativ.
(2) Personalul didactic, este format din:
a) educatoare - in invatamintul prescolar;
b) invatatori - in invatamintul primar;
c) institutori - in invatamintul prescolar si primar;
d) maistri-instructori - in invatamintul gimnazial, profesional, liceal si postliceal;
e) profesori - in invatamintul gimnazial, profesional, liceal si postliceal;
f) preparatori, asistenti universitari, lectori universitari (sefi de lucrari), conferentiari universitari, profesori universitari si profesori universitari consultanti - in invatamintul superior.
(3) In invatamint poate functiona personal didactic asociat.
(4) Personalul de cercetare este integrat in catedre, departamente, unitati sau centre de cercetare si de microproductie.
(5) In invatamintul de toate gradele functioneaza personal didactic auxiliar , definit conform Senatului personalului didactic.

ART. 152
Functiile didactice pe tipuri si forme de invatamint, precum si conditiile pentru ocuparea acestora se stabilesc prin Statutul personalului didactic.

ART. 153
(1) Norma didactica pentru invatamintul preuniversitar se reglementeaza prin Statutul personalului didactic.
(2) Norma didactica pentru profilurile cu formatiuni specifice de instruire, cit si pentru unitati de invatamint din localitati izolate sau pentru clase cu un numar redus de elevi, se reglementeaza de catre Ministerul Invatamintului.
(3) Norma didactica pentru invatamintul universitar si postuniversitar se reglementeaza prin Statutul personalului didactic.

ART. 154
(1) In invatamintul de stat si particular posturile didactice se ocupa prin concurs. Conditiile pentru ocuparea functiilor de conducere se stabilesc prin Statutul personalului didactic.
(2) Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice au un caracter deschis . La concurs se poate prezenta orice persoana care indeplineste conditiile prevazute de Statutul personalului didactic.
(3) Validarea concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice din invatamintul preuniversitar de stat se face de catre inspectoratele scolare, la propunerea comisiilor de concurs.
(4) Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice din invatamintul universitar si postuniversitar se aproba de catre consiliile facultatilor, la propunerea comisiilor de concurs, prin vot nomial deschis, si se valideaza de catre senatele universitare, folosind aceeasi procedura. Titlurile didactice de conferentiar universitar si de profesor universitar sunt confirmate de Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare.
Pe baza confirmarii, ministrul invatamintului emite ordin de acordare a titlurilor de conferentiar universitar si de profesor universitar.
(5) Candidatul la concursul pentru ocuparea unui post didactic cu predare in alta limba decit aceea in care si-a facut studiile superioare sustine, in fata unei comisii de specialitate, un test de cunoastere a limbii in care urmeaza sa faca predarea.

ART. 155
Ministerul Invatamintului are obligatia de a asigura pregatirea si perfectionarea personalului didactic din sistemul national de invatamint si stabileste, prin organisme de specialitate, standardele nationale pentru atestarea calitatii de cadru didactic.

ART. 156
(1) Drepturile si indatoririle personalului didactic sunt prevazute in Statutul personalului didactic si in Carta universitara.
(2) Dreptul la contestatie al persoanelor fizice sau juridice din invatamint se exercita prin adresare catre forul ierarhic superior celui a carui decizie este contestata.

ART. 157
(1) In institutiile si unitatile de invatamint sunt interzise pedepsele corporale.
(2) Personalul didactic care practica asemenea metode va fi sanctionat administrativ sau, in functie de gravitatea abaterii, se va supune rigorilor legii.
(3) Drepturile si indatoririle elevilor sunt stabilite prin regulament elaborat de Ministerul Invatamintului, iar pentru studenti acestea sunt cuprinse in Carta universitara si in regulamentele institutiilor de invatamint superior.

ART. 158
(1) In invatamintul preuniversitar, formatiunile de studiu cuprind grupe, clase sau ani de studiu. Grupa cuprinde in medie 15 prescolari, dar nu mai putin de 10 si nu mai mult de 20; clasa din invatamintul primar are in medie 20 de elevi, dau nu mai putin de 10 si nu mai mult de 25; clasa din invatamintul gimnazial are in medie 25 de elevi, dar nu mai putin de 10 si nu mai mult de 30;
clasa sau anul de studiu din invatamintul profesional, liceal si postliceal are in medie 25 de elevi, dar nu mai putin de 15 si nu mai mult de 30.
(2) Situatiile speciale privind formatiunile de elevi sau de prescolari din grupa mare, aflate sub efectivul minim se aproba de catre Ministerul Invatamintului.

CAP. 2

Perfectionarea personalului didactic

ART. 159
In cadrul sistemului national de invatamint, perfectionarea personalului didactic din invatamintul preuniversitar constituie un drept care se realizeaza, in principal, prin:
a) activitati de perfectionare metodica si psihopedagogica la nivelul categrelor sau al colectivelor de specialitate din unitatile de invatamint;
b) conferinte, seminarii, dezbateri sau alte forme specifice de perfectionare la nivel interscolar, judetean, national sau international. Aceste actiuni pot fi organizate si in colaborare cu societati stiintifice ale cadrelor didactice;
c) cursuri de perfectionare a pregatirii de specialitate, metodice si prohopedagogice sau pentru obtinerea definitivarii in invatamint, ori a gradelor didactice, in conformitate cu prevederile legii.

ART. 160
Perfectionarea personalului didactic din invatamintul preuniversitar este coordonata de Ministerul Invatamintului, care asigura finantarea, si se realizeaza in:
a) institutii de invatamint superior, prin facultati, departamente si catedre, pentru perfectionarea pregatirii de specialitate;
b) institutii de invatamint superior, prin departamentele sau catedrele de pregatire a personalului didactic, pentru perfectionarea pregatirii metodice si psihopedagogice;
c) colegii pedagogice si licee pedagogice, pentru perfectionarea de specialitate, metodica si psihopedagogica a personalului didactic din invatamintul prescolar si primar.

ART. 161
Cursurile de perfectionare a cadrelor didactice se incheie prin colocviu.
Aprecierea pregatirii se face prin calificative.

ART. 162
(1) Casele corpului didactic sunt centre de documentare si de organizare a activitatilor de perfectionare, precum si a celor cu caracter stiintific, metodic si cultural.
(2) Casa corpului didactic organizeaza corpul profesorilor metodisti, alcatuit din cadre didactice competente, selectate la fiecare specialitate.
Acestea sprijina departamentele sau catedrele de pregatire a personalului didactic din institutiile de invatamint superior, pentru realizarea perfectionarii.

ART. 163
Pentru pregatirea si perfectionarea personalului didactic de conducere, indrumare si control, Ministerul Invatamintului infiinteaza si coordoneaza centre si alte forme institutionalizate, cu atributii in acest scop.

ART. 164
Perfectionarea personalului didactic din invatamintul superior de stat este finantata de Ministerul Invatamintul prin bugetele institutiilor de invatamint si se realizeaza prin:
a) programe de documentare si schimburi de experienta la nivel national si international;
b) programe de specializare si cooperare interuniversitara, in tara si in strainatate;
c) invatamint postuniversitar, organizat potrivit prevederilor din prezenta lege;
d) programe de cercetare stiintifica, realizate in tara sau prin cooperare internationala;
e) inovare educationala, creatie stiintifica, tehnica si artistica.

ART. 165
Perfectionarea personalului didactic auxiliar din intregul sistem national de invatamint se realizeaza conform prevederilor art. 160.
TITLUL 6 Baza materiala si finantarea invatamintului de stat

ART. 166
(1) Baza materiala a invatamintului de stat consta in intreg activul patrimonial al Ministerului Invatamintului, al institutiilor si unitatilor de invatamint si de cercetare stiintifica din sistemul de invatamint existent la data intrarii in vigoare a prezentei legi, precum si in activul patrimonial redobindit sau dobindit ulterior.
(2) In intelesul prevederilor alin. (1), baza materiala a invatamintului cuprinde: spatii pentru procesul de invatamint si cercetare stiintifica, mijloace de invatamint si de cercetare aferente, biblioteci, edituri si tipografii, statiuni didactice si de cercetare, unitati de microproductie, ateliere scolare, ferme didactice, gradini botanice, terenuri agricole, camine, internate, cantine, cluburi ale elevilor, case de cultura ale studentilor, case ale corpului didactic, case universitare, tabere scolare, baze si complexuri cultural-sportive, palate si case ale copiilor si elevilor, baze de odihna si tratament, spatii cu destinatie de locuinta, precum si orice alt obiect de patrimoniu destinat invatamintului si salariatilor din invatamint.
(3) Baza materiala aferenta procesului de instruire si educatie mentionata la alin. (2) si realizata din fondurile statului sau din fondurile institutiilor si intreprinderilor de stat, in perioada anterioara datei de 22 decembrie 1989, se reintegreaza in patrimoniul Ministerului Invatamintului, al institutiilor si unitatilor de invatamint si de cercetare stiintifica din sistemul invatamintului de stat. De asemenea, se reintegreaza si imobilele ce au apartinut Ministerului Invatamintului si care, conform art. 20 alin. 2 din Legea nr. 15/1990, au trecut in patrimoniul unor societati comerciale. Reintegrarea se face fara plata, in termen de 60 de zile de la data publicarii prezentei legi .
(4) Baza materiala a institutiilor de invatamint superior de stat este de drept proprietatea acestora, iar cea a unitatilor de invatamint preuniversitar, pina la aparitia legii patrimoniului public si privat al statului, ramine in proprietatea Ministerului Invatamintului, cu exceptia unitatilor scolare organizate impreuna cu agenti economici.
(5) Constructiile si terenurile aferente procesului instructiv-educativ nu pot fi transferate decit cu aprobarea Guvernului, la propunerea ministrului invatamintului, fara plata si numai in interes public.
(6) Inchirierea bunurilor disponibile din dotarea invatamintului de stat se poate face pe baza de contract, cu revizuire anuala, numai cu acordul Ministerului Invatamintului.

ART. 167
(1) Ministerul Invatamintului, prin inspectoratele scolare, asigura administrarea si functionarea tuturor unitatilor scolare din invatamintul preuniversitar.
(2) Finantarea cheltuielilor de intretinere si reparare a bazei didacticomateriale a unitatilor din invatamintul preuniversitar este asigurata de catre consiliile judetene si locale din fondurile alocate special de la bugetul de stat, din bugetele locale, precum si din resurse proprii.
(3) Ministerele de resort, autoritatile publice, precum si agentii economici interesati contribuie cu fonduri proprii, pe baza de contract, la intretinerea, dezvoltarea si modernizarea bazei materiale si de practica din unitatile de invatamint profesional, liceal si postliceal de profil.
(4) Ministerul Invatamintului asigura de la bugetul de stat fondurile necesare pentru salarizarea personalului didactic auxiliar si administrativ din unitatile si institutiile invatamintului de stat, precum si cheltuielile de functionare a acestora.
(5) Fondurile de la bugetul de stat care revin Ministerului Invatamintului se repartizeaza distinct pe tipuri, niveluri si forme de invatamint.

ART. 168
(1) Unitatile de invatamint primar si gimnazial din mediul rural si periurban, precum si liceele agricole agromontane, silvice si pedagogice, care nu au in proprietate terenuri agricole in extravilan, primesc in folosinta, pentru constituirea lotului didactic experimental, o suprafata de 1 ha pentru scolile primare, 2 ha pentru scolile gimnaziale, 3 ha pentru liceele pedagogice si minimum 10 ha pentru liceele agricole, agromontane si silvice, in echivalent arabil.
(2) Loturile experimentale prevazute la alin. (1) se atribuie, la cerere, unitatilor scolare respective din terenurile agricole si silvice ce au apartinut scolilor sau, dupa caz, din fondul de rezerva al localitatilor, aflat la dispozitia consiliilor locale.
(3) In cazul in care pe teritoriul localitatii nu exista resurse de pamint conform prevederilor alin. (2), suprafetele cuvenite se atribuie in folosinta din terenurile aflate in proprietatea autoritatilor publice locale sau in administrarea Agentiei Nationale de Dezvoltare si Amenajare Rurala.
(4) Reconstituirea dreptului de proprietate la unitatile scolare prevazute la alin. (1), punerea in posesie, precum si eliberarea titlurilor de proprietate se fac de catre comisiile locale si judetene de aplicare a Legii fondului funciar nr. 18/1991.

ART. 169
(1) Finantarea invatamintului de stat se face de la bugetul de stat, in limitele a cel putin 4% din produsul intern brut, in concordanta cu urmatoarele cerinte:
a) considerarea dezvoltarii invatamintului ca o prioritate nationala, pentru pregatirea resurselor umane la nivelul standardelor internationale;
b) profesionalizarea resurselor umane in concordanta cu diversificarea pietei muncii;
c) dezvoltarea invatamintului superior si a cercetarii stiintifice universitare pentru integrare la virf in viata stiintifica mondiala.
(2) Sistemul de finantare a invatamintului asigura descentralizarea gestionarii fondurilor si permite implicarea comunitatilor locale in alocarea de resurse financiare suplimentare pentru invatamint.
(3) Institutiile si unitatile de invatamint pot beneficia si de alte surse de venituri dobindite in conditiile legii: venituri proprii, subventii, donatii, sponsorizari si taxe de la persoane juridice si fizice. Veniturile obtinute din aceste surse se gestioneaza si se utilizeaza integral la nivelul institutiei, fara varsaminte la bugetul de stat si fara afectarea alocatiilor de la bugetul de stat.
(4) Fondurile alocate invatamintului se repartizeaza institutiilor de invatamint superior si inspectoratelor scolare. Inspectoratele scolare distribuie fondurile primite fiecarei unitati de invatamint din teritoriu prin ordonatorii tertiari de credite subordonati. Pentru alocarea de fonduri catre institutiile de invatamit superior de stat, ministrul invatamintului ia in considerare propunerile avansate de Consiliul National de Finantare a Invatamintului Superior, care functioneaza cu statut consultativ, in special pentru finantarea externa. Consiliul National de Finantare a Invatamintului Superior formuleaza si propuneri privitoare la criteriile si mecanismele de acordare a burselor si a altor forme de sprijin financiar.
(5) Baza de calcul al fondurilor alocate fiecarei unitati si institutii de invatamint reprezinta cunatumul din bugetul de stat care revine unui prescolar, elev, student sau cursant, in functie de nivelul si specificul instruirii si de ceilati indicatori specifici activitatii in invatamint, in special de cei referitori la calitatea prestatiei in invatamint.
(6) Invatamintului superior i se aloca un fond distinct de cercetare din bugetul global al cercetarii stiintifice. Alocarea fondurilor de finantare a cercetarii se face dupa criterii competitive, in functie de prioritatile nationale si de performantele obtinute sau anticipate. Competitia pentru fondurile de finantare a cercetarii este deschisa tuturor institutiilor de invatamint superior acreditate. Alocarea fondurilor pentru finantarea cercetarii se face de catre Ministerul Invatamintului, la propunerea Consiliului National al Cercetarii Stiintifice din Invatamintul Superior. Consiliul are personal propriu, integrat in Ministerul Invatamintului.
(7) Fondurile de investitii pentru obiective noi si dotari cu echipamente se aloca separat, in functie de prioritatile strategice ale dezvoltarii invatamintului. Pot beneficia de alocarea acestor fonduri toate unitatile si institutiile de invatamint acreditate, conform legii.
(8) Executia bugetara anuala a institutiilor si unitatilor de invatamint este publica.
ART. 170 (1) Elevii si studentii de la cursurile de zi din invatamintul de stat pot beneficia de burse de merit si burse de studiu.
(2) Elevii si studentii pot beneficia de burse de ajutor social, de burse pe baza de contract incheiat cu agenti economici ori cu alte persoane juridice sau fizice, precum si de credite pentru studiu acordate de banci, in conditiile legii.
(3) Fondurile pentru acordarea burselor se repartizeaza inspectoratelor scolare si institutiilor de invatamint superior de catre Ministerul Invatamintului, in functie de numarul de elevi sau de studenti de la cursurile de zi, respectiv al cursantilor de la studiile postuniversitare.
(4) Criteriile generale de acordare a burselor se stabilesc de Ministerul Invatamintului, in colaborare cu Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.
Criteriile specifice de acordare a burselor de merit, de studiu si de ajutor social se stabilesc, anual, in consiliile de administratie ale inspectoratelor scolare si in senatele universitare, in limitele fondurilor repartizate si in raport cu integralitatea efectuarii de catre elevi si studenti a activitatilor scolare si universitare.
(5) Elevii, studentii si cursantii, straini, pot beneficia de burse, potrivit prevederilor legale.
(6) Ministerul Invatamintului acorda anual burse de doctorat cu durata de 3 - 4 ani institutiilor care organizeaza aceasta forma de invatamint. Bursele se obtin prin concurs, la nivelul institutiilor de invatamint superior. Bursierii au drepturile si obligatiile profesionale ale unui preparator.
(7) Ministerul Invatamintului acorda anual burse pentru stagii de studii universitare si postuniversitare in strainatate din fonduri constituite in acest scop. Aceste burse se obtin prin concurs organizat la nivel national.
(8) La concursurile pentru obtinerea burselor prevazute la alin. (6) si (7) pot participa studentii si absolventii institutiilor de invatamint superior de stat si cei ai institutiilor de invatamint superior particular acreditate.

ART. 171
(1) Cheltuielile de intretinere a internatelor, caminelor si cantinelor destinate elevilor si studentilor se acopera din veniturile proprii ale unitatilor si institutiilor de invatamint respective; ele se completeaza cu subventii acordate din bugetul de stat si din bugetele locale.
(2) Institutiile de invatamint superior de stat asigura, pentru efectuarea practicii comasate a studentilor, pe perioada prevazuta in planurile de invatamint, cheltuielile de masa, cazare si transport, in situatiile in care practica se desfasoara in afara centrului universitar respectiv.
(3) Documentatia tehnica si materialele pentru constructii destinate invatamintului de stat si celui particular acreditat, precum si achizitionarea de aparatura, utilaje, fond de carte, publicatii si dotari pentru procesul didactic sunt scutite de T.V.A. si de taxe vamale.

ART. 172
Pentru invatamintul de stat prescolar, primar si gimnazial se asigura gratuit manualele scolare. Bneficiaza de aceeasi gratuitate si elevii din invatamintul profesional si liceal ai caror parinti au venitul lunar, pe membru de familie, egal sau mai mic decit salariul minim brut pe economie.

ART. 173
Prescolarii, elevii si studentii beneficiaza de asistenta medicala si psihologica gratuita, in cabinele medicale si psihologice scolare ori in policlinici si unitati spitalicesti de stat.

ART. 174
(1) In timpul anului scolar, elevii si studentii beneficiaza de tarif redus cu 50% pe mijloacele de transport local in comun. De aceeasi reducere beneficiaza elevii si studentii navetisti de la cursurile de zi.
(2) Elevii si studentii beneficiaza de reducere cu 50% pe transportul intern auto, feroviar si naval, in perioada fiecarei vacante scolare, cite o singura calatorie dus-intors in localitatea de domiciliu.
(3) Elevii si studentii beneficiaza de tarife reduse cu 50% pentru accesul la muzee, concerte, spectacole de teatru, opera, film si la alte manifestari culturale si sportive organizate de institutii publice.
(4) De prevederile acestui articol beneficiaza, de asemenea, elevii si studentii din invatamintul particular acreditat.
(5) Elevii si studentii etnici romani din afara granitelor tarii, bursieri ai statului roman, beneficiaza de gratuitate la toate manifestarile prevazute la alin. (3).

ART. 175
(1) Activitatile extrascolare - stiintifice, tehnice, cultural-artistice si sportive -, precum si cele pentru elevii capabili de performante sperioare sunt finantate de la bugetul public national, conform normelor stabilite de Ministerul Invatamintului. In acest scop, se pot folosi si alte surse de finantare.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica si in cazul taberelor de creatie, sportive si de odihna ale elevilor si studentilor.

ART. 176
Institutiile si unitatile de invatamint pot primi donatii din tara si din strainatate, in conformitate cu legea, daca servesc politicii educationale a sistemului national de invatamint si nu sunt contrare intereselor statului roman .
TITLUL 7 Dispozitii tranzitorii si finale

ART. 177
(1) Incalcarea prevederilor prezentei legi atrage, dupa caz, raspunderea materiala, disciplinara, contraventionala sau penala.
(2) Impiedicarea persoanelor abilitate de a efectua controlul institutiilor sau al unitatilor de invatamint constituie, dupa caz, abatere disciplinara ori contraventionala sau infractiune. Constatarea contraventiei sau a infractiunii si aplicarea sanctiunilor se fac de catre autoritatile abilitate.

ART. 178
(1) Parintele sau tutorele legal instituit are dreptul de a alege forma de invatamint si felul educatiei copilului minor.
(2) Parintele sau tutorele legal instituit este obligat sa ia masuri pentru asigurarea frecventei scolare a elevului in invatamintul obligatoriu.
Nerespectarea acestei prevederi din culpa parintelui sau a tutorelui instituit legal constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda intre 100.000 lei si
500.000 lei.
(3) Constatarea contraventiei si aplicarea amenzii se fac de catre autoritatile prevazute la art. 177 alin. (2).

ART. 179
Dispozitiile prezentei legi se completeaza cu prevederile legale privind stabilirea si santionarea contraventiilor.

ART. 180
Asupra dreptului copilului minor de a urma scoala in limba romana sau in limba unei minoritati nationale hotaraste parintele sau tutorele legal instituit .

ART. 181
Pina la intrarea in vigoare a legii privind Statutul personalului didactic, normele didactice ramin la nivelul anului 1994, fiind stabilite prin Hotarirea Guvernului nr. 283/1993.

ART. 182
Unitatile de invatamint aferente formelor de invatamint prevazute la art.
122 alin. (1) isi continua activitatea conform programelor actuale, pina la absolvirea ciclului scolar de catre cei care frecventeaza aceste scoli la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

ART. 183
Pina la elaborarea legii speciale de acreditare a unitatilor invatamintului particular preuniversitar, criteriile si standardele de evaluare si acreditare se stabilesc prin hotarire a Guvernului, in baza prezentei legi.

ART. 184
De la data intrarii in vigoare a prezentei legi, studentii inmatriculati in invatamintul universitar de stat, cu plata taxei de scolarizare, potrivit Hotaririi Guvernului nr. 283/1993, pot beneficia de burse, in conditiile legale.

ART. 185
(1) Prezenta lege intra in vigoare in termen de 30 de zile de la publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei. Pe data intrarii in vigoare a legii se abroga Legea educatiei si invatamintului nr. 28/1978, precum si orice alte dispozitii contrare prezentei legi.
(2) In termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Ministerul Invatamintului elaboreaza regulamentele care decurg din aplicarea acestei legi si stabileste masuri trazitorii.
Aceasta lege a fost adoptata in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului din 28 iunie 1995, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) si art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR, ADRIAN NASTASE PRESEDINTELE SENATULUI, prof.univ.dr. OLIVIU GHERMAN -----------------


Joi, 30 octombrie 2014, 20:09

Declinare de raspundere: Informațiile publicate în aceasta rubrică, precum și textele actelor normative nu au caracter oficial.