LEGE nr.94 din 8 septembrie 1992
privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi
Textul actului republicat în M.Of. nr. 116/16 mar. 2000

CAPITOLUL I
Dispoziții generale

Art. 1. - (1) Curtea de Conturi este instituția supremă de control financiar asupra modului de formare, administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public. Curtea de Conturi exercită și atribuții jurisdicționale în condițiile prezentei legi.

(2) Curtea de Conturi funcționează pe lângă Parlamentul României și își desfășoară activitatea în mod independent, în conformitate cu dispozițiile prevăzute în Constituție și în legile țării.

(3) În unitățile administrativ-teritoriale, funcțiile Curții se exercită prin camerele de conturi județene.

(4) Sediul Curții este în capitala țării, iar sediile camerelor de conturi sunt în orașele reședință de județ și în municipiul București.

Art. 2. - (1) Curtea de Conturi decide în mod autonom asupra programului său de control.

(2) Controalele Curții de Conturi se inițiază din oficiu și nu pot fi oprite decât de Parlament și numai în cazul depășirii competențelor stabilite prin lege.

(3) Hotărârile Camerei Deputaților sau ale Senatului, prin care se cere Curții de Conturi efectuarea unor controale, în limitele competențelor sale, sunt obligatorii. Nici o altă autoritate publică nu o mai poate obliga.

Art. 3. - (1) Curtea de Conturi înaintează Parlamentului și, prin camerele de conturi județene, consiliilor locale rapoarte în domeniile în care este competentă.

(2) Raportul anual al Curții de Conturi se publică în Monitorul Oficial al României.

Art. 4. - (1) Curtea de Conturi are acces neîngrădit la acte, documente și informații necesare exercitării funcțiilor sale de control și jurisdicționale, oricare ar fi persoanele juridice sau fizice deținătoare.

(2) Toate persoanele juridice și fizice supuse controlului sau jurisdicției Curții de Conturi sunt obligate să-i transmită actele, documentele și informațiile solicitate la termenele stabilite de Curte și să-i asigure accesul în sediile lor, dacă aceasta hotărăște efectuarea controlului sau cercetarea la fața locului.

(3) Dacă în exercitarea funcțiilor sale, Curtea de Conturi ia cunoștință de informații care constituie secrete de stat, de serviciu, comerciale sau individuale, aceasta este obligată să respecte caracterul lor și să le facă cunoscute numai autorităților îndreptățite.

Art. 5. - Curtea de Conturi își întocmește buget propriu, care se prevede distinct în bugetul de stat.

Art. 6. - Salarizarea personalului Curții de Conturi se stabilește prin lege*).

Art. 7. - (1) Curtea de Conturi poate să participe la activitatea organismelor internaționale de specialitate și să devină membru al acestora.

(2) Curtea de Conturi poate colabora cu organismele internaționale de profil și poate exercita, în numele lor, controlul asupra gestionării fondurilor puse la dispoziția României, dacă prin tratate, convenții sau alte înțelegeri internaționale se stabilește această competență.

CAPITOLUL II
Organizarea și conducerea Curții de Conturi

Art. 8. - (1) Curtea de Conturi se compune din: două secții de control ulterior, Secția jurisdicțională, Colegiul jurisdicțional al Curții de Conturi și camerele de conturi județene și a municipiului București. Curtea de Conturi are un Secretariat general.

(2) Pe lângă Curtea de Conturi funcționează procurori financiari.

Art. 9. - Membrii Curții de Conturi sunt consilieri de conturi, în număr de 25. Aceștia alcătuiesc plenul Curții de Conturi.

Art. 10. - (1) Conducerea Curții de Conturi se exercită de către plen, de comitetul de conducere, de președintele și vicepreședinții Curții, care sunt consilieri de conturi.

(2) Comitetul de conducere se compune din președintele Curții, vicepreședinții acesteia, președinții de secții și 5 consilieri de conturi, aleși de plenul Curții.

(3) La ședințele plenului participă procurorul general financiar și secretarul general.

(4) La ședințele plenului Curții de Conturi și ale comitetului de conducere pot participa, în calitate de invitați, specialiști cu înaltă pregătire în diferite domenii de activitate ce intră în competența Curții.

Art. 11. - (1) Secțiile sunt conduse de câte un consilier de conturi, care îndeplinește funcția de președinte al secției.

(2) Secțiile de control ulterior sunt formate din 13 consilieri de conturi și din controlori financiari. Ele se organizează în divizii sectoriale și direcții teritoriale. Diviziile sunt conduse de consilieri de conturi. În cadrul diviziilor pot fi organizate direcții de specialitate.

(3) Secția jurisdicțională este instanță de fond și de recurs și se compune din 9 consilieri de conturi.

Art. 12. - Colegiul jurisdicțional al Curții este instanță de fond, se compune din judecători financiari și este condus de un președinte de colegiu.

Art. 13. - (1) Camera de conturi județeană se compune din compartimentul de control financiar și colegiul jurisdicțional.

(2) Compartimentul de control financiar este format din controlori financiari și este condus de un șef de compartiment.

(3) Colegiul jurisdicțional este format din judecători financiari și este condus de un președinte.

Art. 14. - (1) Pe lângă Curtea de Conturi funcționează procurorul general financiar și procurorii financiari.

(2) Procurorii financiari își exercită atribuțiile pe lângă secțiile Curții, Colegiul jurisdicțional al Curții și camerele de conturi județene.

Art. 15. - (1) Secretariatul general este condus de un secretar general.

(2) În cadrul Secretariatului general funcționează compartimente de studii-sinteze-legislație, norme metodologice-documentare, de informatică, de relații interne și externe, de finanțe-contabilitate și de personal-secretariat-administrativ.

CAPITOLUL III
Atribuții de control

SECȚIUNEA 1
Dispoziții generale

Art. 16. - (1) Curtea de Conturi își exercită funcțiunea de control asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public, precum și asupra modului de gestionare a patrimoniului public și privat al statului și al unităților administrativ-teritoriale.

(2) Prin controlul său Curtea de Conturi urmărește respectarea legii în gestionarea mijloacelor materiale și bănești.

Art. 17. - Pentru exercitarea funcției prevăzute la art. 16, Curtea de Conturi controlează:

a) formarea și utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurărilor sociale de stat și ale bugetelor unităților administrativ-teritoriale, precum și mișcarea fondurilor între aceste bugete;
b) constituirea, utilizarea și gestionarea fondurilor speciale și a fondurilor de tezaur;
c) formarea și gestionarea datoriei publice și situația garanțiilor guvernamentale pentru credite interne și externe;
d) utilizarea alocațiilor bugetare pentru investiții, a subvențiilor și transferurilor și a altor forme de sprijin financiar din partea statului sau a unităților administrativ-teritoriale;
e) constituirea, administrarea și utilizarea fondurilor publice de către autoritățile administrative autonome și de către instituțiile publice înființate prin lege, precum și de organismele autonome de asigurări sociale ale statului;
f) situația, evoluția și modul de administrare a patrimoniului public și privat al statului și al unităților administrativteritoriale de către instituțiile publice, regiile autonome, companiile și societățile naționale, precum și concesionarea sau închirierea de bunuri care fac parte din proprietatea publică;
g) constituirea, utilizarea și gestionarea resurselor financiare privind protecția mediului, îmbunătățirea calității condițiilor de viață și de muncă;
h) alte domenii în care, prin lege, s-a stabilit competența Curții.

Art. 18. - Sunt supuse controlului prevăzut la art. 17:

a) statul și unitățile administrativ-teritoriale, în calitate de persoane juridice de drept public, cu serviciile și instituțiile lor publice, autonome sau neautonome;
b) Banca Națională a României;
c) regiile autonome;
d) societățile comerciale la care statul, unitățile administrativ-teritoriale, instituțiile publice sau regiile autonome dețin, singure sau împreună, integral sau mai mult de jumătate din capitalul social;
e) organismele autonome de asigurări sociale sau de altă natură, care gestionează bunuri, valori sau fonduri, într-un regim legal obligatoriu, în condițiile în care prin lege sau prin statutele lor se prevede acest lucru.

Art. 19. - Curtea de Conturi poate hotărî efectuarea de controale și la alte persoane juridice decât cele menționate la art. 18, care:

a) beneficiază de garanții guvernamentale pentru credite, de subvenții sau de alte forme de sprijin financiar din partea statului, a unităților administrativ-teritoriale sau a instituțiilor publice;
b) administrează, în baza unui contract de concesiune sau închiriere, bunuri aparținând domeniului public sau privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale.

Art. 20. - (1) Controlul execuției bugetelor Președinției, Guvernului, Curții Supreme de Justiție și Curții Constituționale se exercită exclusiv de Curtea de Conturi.

(2) Curtea de Conturi controlează execuția bugetelor Camerei Deputaților și Senatului numai la cererea Biroului permanent al fiecărei Camere. Rezultatul controlului se prezintă Biroului permanent pentru a decide.

(3) Controlul bugetului Curții de Conturi se exercită de către o comisie instituită în acest scop de cele două Camere ale Parlamentului.

(4) Curtea de Conturi supune Parlamentului, spre aprobare, execuția bugetului propus în prima sesiune a fiecărui an, cu avizul comisiei prevăzute la alin. (3).

Art. 21. - Controlul exercitat de Curtea de Conturi este ulterior și privește respectarea dispozițiilor legale privind gestionarea și folosirea fondurilor publice.

SECȚIUNEA a 2-a
Controlul ulterior

Art. 22. - Curtea de Conturi are ca principală atribuție verificarea:

a) contului general anual de execuție a bugetului de stat;
b) contului anual de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat;
c) conturilor anuale de execuție a bugetelor locale;
d) conturilor anuale de execuție a bugetelor fondurilor speciale;
e) conturilor fondurilor de tezaur;
f) contului anual al datoriei publice a statului și situației garanțiilor guvernamentale pentru credite interne și externe primite de către alte persoane juridice.

Art. 23. - În exercitarea atribuției prevăzute la art. 22, Curtea de Conturi, în baza programului propriu de control, verifică, pe parcursul exercițiului bugetar și la finele acestuia:

a) conturile gestiunilor publice de bani, alte valori și de bunuri materiale publice;
b) conturile execuției de casă a bugetelor publice;
c) conturile de execuție ale subvențiilor și alocațiilor bugetare pentru investiții acordate altor beneficiari decât instituțiile publice;
d) bilanțurile și conturile de execuție ale ordonatorilor de credite bugetare și ale administratorilor care gestionează fonduri ce se supun regimului bugetului public;
e) conturile operațiunilor referitoare la datoria publică.

Art. 24. - Este de competența Curții de Conturi să stabilească limitele valorice minime de la care conturile prevăzute în articolul precedent sunt supuse controlului său în fiecare exercițiu bugetar.

Art. 25. - Prin verificarea conturilor Curtea constată dacă:

a) conturile supuse controlului său sunt exacte și conforme cu realitatea și dacă inventarierea patrimoniului public a fost făcută la termenele și în condițiile stabilite de lege;
b) veniturile statului, unităților administrativ-teritoriale, asigurărilor sociale de stat și ale instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din mijloacele extrabugetare au fost legal stabilite și încasate la termenele prevăzute de lege;
c) cheltuielile au fost angajate, lichidate, ordonanțate, plătite și înregistrate conform reglementărilor legale și în concordanță cu prevederile legii bugetare;
d) modificările aduse prevederilor inițiale ale bugetelor sunt autorizate și dacă s-au făcut în condițiile legii;
e) subvențiile și alocațiile pentru investiții s-au acordat de la buget sau din fonduri speciale, în condițiile legii, și s-au utilizat conform destinațiilor stabilite;
f) contractarea împrumuturilor de stat, rambursarea ratelor scadente ale acestora și plata dobânzilor aferente s-au făcut în condițiile legii;
g) creanțele și obligațiile statului și ale unităților administrativ-teritoriale sunt îndreptățite sau garantate, iar activele sunt protejate potrivit legii.

Art. 26. - De asemenea, Curtea analizează:

a) legalitatea concesionării sau închirierii de bunuri proprietate publică;
b) calitatea gestiunii financiare din punct de vedere al economicității, eficacității și eficienței.

Art. 27. - (1) Prin controalele sale la persoanele juridice prevăzute la art. 18 Curtea de Conturi urmărește, în principal:

a) exactitatea și realitatea bilanțurilor contabile și a conturilor de profit și pierderi;
b) îndeplinirea obligațiilor financiare către buget sau către alte fonduri stabilite prin lege;
c) utilizarea fondurilor alocate de la buget sau din alte fonduri speciale, conform destinației stabilite;
d) calitatea gestiunii economico-financiare, dacă prin aceasta se afectează drepturile statului, unităților administrativ-teritoriale sau instituțiilor publice ori se creează obligații în sarcina acestora.

(2) De asemenea, Curtea de Conturi mai verifică modul de formare, administrare și întrebuințare a resurselor financiare ale Fondului Proprietății de Stat și modul în care acesta își îndeplinește obligațiile prevăzute de lege în raport cu societățile comerciale.

Art. 28. - Obiectivele controalelor Curții de Conturi dispuse de Camera Deputaților sau de Senat ori dispuse de Curte la persoanele juridice menționate la art. 19 se stabilesc de acestea prin hotărâre și se aduc la cunoștința celor interesați.

SECȚIUNEA a 3-a
Proceduri de control

Art. 29. - (1) Curtea de Conturi este singura competentă ca în urma verificării conturilor să hotărască asupra descărcării de gestiune.

(2) Orice decizie a autorității executive privind descărcarea de gestiune nu este decât provizorie.

Art. 30. - (1) Curtea de Conturi exercită controlul conturilor la sediul său sau la fața locului.

(2) Controlorii financiari desemnați să verifice conturile întocmesc rapoarte în care prezintă constatările și concluziile lor și formulează propuneri cu privire la măsurile ce urmează a fi luate în legătură cu situația conturilor.

(3) În cazul în care conturile prezentate nu întrunesc condițiile care să facă posibilă verificarea lor, controlorii le restituie titularilor acestora, fixând termen pentru completarea sau refacerea lor, după caz. Dacă titularii conturilor nu se conformează acestei măsuri, completarea sau refacerea conturilor se face, pe cheltuiala acestora, de către un expert contabil numit de Curtea de Conturi.

Art. 31. - (1) Rapoartele asupra conturilor sunt examinate de un complet format după cum urmează:

a) 3 consilieri de conturi din Secția de control ulterior;
b) șeful compartimentului de control financiar al camerei de conturi județene și 2 controlori financiari.

(2) Asupra rapoartelor, completul, astfel format, pronunță încheieri prin care dispune fie descărcarea de gestiune, fie sesizarea Colegiului jurisdicțional al Curții sau, după caz, a colegiului jurisdicțional al camerei de conturi, pentru stabilirea răspunderii juridice potrivit legii.

(3) Completul poate, de asemenea, dispune restituirea raportului pentru completare sau refacere, după caz.

(4) Dacă în urma examinării raportului, a actelor și a documentelor pe care se sprijină acesta se constată săvârșirea unor fapte care, potrivit legii penale, constituie infracțiuni, completul dispune sesizarea organelor de urmărire penală competente, suspendând examinarea cazului.

(5) În cursul examinării raportului completul poate cere lămuriri titularilor de conturi sau altor persoane care sunt în măsură să facă aceasta.

(6) Dacă există pericolul înstrăinării bunurilor ce aparțin persoanei răspunzătoare, completul prevăzut la alin. (1) poate solicita colegiului jurisdicțional ce urmează a fi învestit cu judecarea cauzei încuviințarea pentru luarea măsurilor asiguratorii, în limita valorii prejudiciului constatat.

(7) La ședințele în care sunt examinate rapoartele asupra conturilor poate participa și procurorul financiar.

Art. 32. - Descărcarea de gestiune nu constituie temei pentru exonerarea de răspundere juridică.

Art. 33. - Încheierea prin care s-a dispus sesizarea colegiului jurisdicțional sau descărcarea de gestiune se comunică părților interesate și procurorului financiar.

Art. 34. - Împotriva încheierii prin care s-a dispus descărcarea de gestiune poate fi introdusă plângere la colegiul jurisdicțional, în termen de 30 de zile de la comunicare.

Art. 35. - Pentru motive întemeiate, în termen de 1 an de la pronunțarea încheierii prin care s-a dispus descărcarea de gestiune, procedura examinării contului poate fi redeschisă.

Art. 36. - (1) În situația în care, în urma verificărilor efectuate pe parcursul execuției bugetului la persoanele juridice prevăzute la art. 18 și 19, organele de control ale Curții de Conturi constată fapte prin care au fost cauzate prejudicii sau abateri cu caracter financiar încheie procesverbal de constatare, în condițiile prevăzute de lege.

(2) Actele de constatare astfel întocmite se trimit, în termen de 5 zile, procurorului financiar de către consilierii de conturi din secțiile de control sau, după caz, de șefii compartimentelor de control financiar ale camerelor de conturi județene, însoțite de propunerile lor.

Art. 37. - (1) În toate cazurile procurorul financiar se pronunță, în termen de 10 zile de la primire, asupra procesului-verbal de constatare, întocmind, după caz, actul de sesizare a colegiului jurisdicțional competent, actul de sesizare a organelor de urmărire penală ori actul de clasare.

(2) Procurorul financiar poate dispune, motivat, restituirea procesului-verbal de constatare pentru completarea ori refacerea controlului.

(3) Actul de sesizare a colegiului jurisdicțional și actul de clasare se comunică părților interesate.

(4) Atunci când există pericolul înstrăinării bunurilor ce aparțin persoanei răspunzătoare, procurorul financiar sesizat conform art. 36 alin. (2) poate solicita colegiului jurisdicțional ce urmează a fi învestit cu judecarea cauzei încuviințarea pentru luarea măsurilor asiguratorii, în limita valorii prejudiciului constatat.

Art. 38. - (1) Împotriva actului de clasare, cei interesați pot face plângere în termen de 30 de zile de la comunicare. Plângerea se soluționează de procurorul general financiar.

(2) În cazul admiterii plângerii, procurorul general financiar poate dispune, după caz, sesizarea colegiului jurisdicțional ori a organului de urmărire penală competent sau restituirea dosarului pentru completarea ori refacerea controlului.

Art. 39. - (1) Împotriva soluției procurorului general financiar, partea interesată poate face cerere de reexaminare, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Curtea de Conturi, în compunerea prevăzută la art. 56.

(2) În cazul în care admite cererea de reexaminare, Curtea de Conturi dispune sesizarea colegiului jurisdicțional competent să judece cauza în prima instanță sau, după caz, a organului de urmărire penală competent.

CAPITOLUL IV
Atribuții jurisdicționale

SECȚIUNEA 1
Competența materială și teritorială a instanțelor Curții de Conturi

Art. 40. - (1) Colegiul jurisdicțional judecă și hotărăște, în primă instanță, cu privire la plata despăgubirilor civile pentru pagube cauzate și plata de amenzi pentru abateri cu caracter financiar comise de administratorii, gestionarii și contabilii, precum și de celelalte persoane supuse jurisdicției Curții de Conturi, potrivit legii, cu care este sesizat conform art. 31 alin. (2) și art. 37 alin. (1).

(2) Colegiul jurisdicțional judecă și hotărăște cu privire la plata de despăgubiri civile și pe alte persoane, în cazul în care au participat, împreună cu cei prevăzuți la alin. (1), la producerea daunei.

Art. 41. - Colegiul jurisdicțional judecă, în primă instanță, contestațiile introduse împotriva actelor de imputație de către administratorii, gestionarii, contabilii, precum și de către ceilalți salariați care au participat, împreună cu aceștia, la producerea pagubelor cauzate persoanelor juridice prevăzute la art. 18, în legătură cu formarea, administrarea și întrebuințarea resurselor financiare ale statului și ale sectorului public, precum și cu gestionarea patrimoniului public și privat al statului și al unităților administrativ-teritoriale.

Art. 42. - Colegiul jurisdicțional judecă, în primă instanță, întâmpinările introduse împotriva deciziilor emise, potrivit art. 95 alin. (1), de șefii compartimentelor de control ale camerelor de conturi județene.

Art. 43. - Colegiul jurisdicțional judecă, în primă instanță, plângerile introduse împotriva încheierilor prin care completele constituite potrivit art. 31 alin. (1) au dispus descărcarea de gestiune.

Art. 44. - Colegiul jurisdicțional al camerei de conturi județene și a municipiului București judecă cauzele care fac obiectul art. 40-43 privind unitățile administrativ-teritoriale și instituțiile publice, regiile autonome de interes local, sucursalele sau filialele regiilor autonome de interes național, precum și companiile, societățile naționale și societățile comerciale la care statul sau autoritatea administrației publice locale este acționar majoritar, care își au sediul pe teritoriul județului sau al municipiului București în care funcționează camera de conturi județeană sau a municipiului București. De asemenea, Colegiul jurisdicțional judecă cauzele privind respectarea dispozițiilor art. 19.

Art. 45. - Cauzele care nu intră în competența colegiilor jurisdicționale ale camerelor de conturi județene se soluționează de Colegiul jurisdicțional al Curții de Conturi.

Art. 46. - Secția jurisdicțională judecă, în primă instanță, întâmpinările introduse împotriva deciziilor emise, potrivit art. 95 alin. (1), de președinții secțiilor de control ale Curții.

Art. 47. - Secția jurisdicțională judecă, în primă și ultimă instanță:

a) conflictele de competență dintre colegiile jurisdicționale;
b) cererile de strămutare a cauzelor de la un colegiu la alt colegiu jurisdicțional.

Art. 48. - (1) Secția jurisdicțională judecă, în ultimă instanță, cererile de recurs jurisdicțional îndreptate împotriva încheierilor și sentințelor pronunțate de colegiile jurisdicționale, precum și pe cele îndreptate împotriva sentințelor pronunțate de Secția jurisdicțională, ca instanță de fond, în cazurile prevăzute la art. 46.

(2) De asemenea, Secția jurisdicțională judecă, în ultimă instanță, recursurile în anulare jurisdicționale, declarate împotriva hotărârilor definitive ale colegiilor jurisdicționale, date în cauzele prevăzute la art. 43.

Art. 49. - Curtea de Conturi judecă, în ultimă instanță:

a) recursurile în anulare jurisdicționale declarate de procurorul general financiar împotriva hotărârilor definitive ale colegiilor și Secției jurisdicționale, cu excepția celor prevăzute la art. 48 alin. (2);
b) conflictele de competență ivite între Secția jurisdicțională și colegiile jurisdicționale;
c) cererile de reexaminare introduse, potrivit art. 39 alin. (2), împotriva soluțiilor procurorului general financiar date asupra actelor de clasare.

Art. 50. - Conflictele de competență ivite între instanțele Curții de Conturi și instanțele judecătorești se soluționează de Curtea Supremă de Justiție.

SECȚIUNEA a 2-a
Învestirea instanțelor Curții de Conturi

Art. 51. - (1) Colegiul jurisdicțional se învestește prin încheierea de sesizare a completului constituit potrivit art. 31 alin. (1), prin actul de sesizare al procurorului financiar, prin contestația introdusă de persoana obligată la plată împotriva actului de imputație și prin întâmpinarea introdusă împotriva deciziei emise, potrivit art. 95 alin. (1), de șefii compartimentelor de control ale camerelor de conturi județene.

(2) Colegiul jurisdicțional se consideră, de asemenea, legal învestit și în cazul în care a admis plângerea făcută împotriva încheierii completelor, constituite potrivit art. 31 alin. (1), prin care acestea au dispus descărcarea de gestiune, precum și în cazul în care sesizarea sa a fost dispusă de Curtea de Conturi, în condițiile prevăzute la art. 39 alin. (2).

Art. 52. - Secția jurisdicțională se învestește prin cererea de recurs jurisdicțional, de recurs în anulare jurisdicțional în cazurile prevăzute la art. 48 alin. (2), cererea de soluționare a conflictului de competență în cazurile prevăzute la art. 47 lit. a), cererea de strămutare, precum și prin întâmpinarea introdusă împotriva deciziei emise, potrivit art. 95 alin. (1), de președinții secțiilor de control ale Curții.

Art. 53. - Curtea de Conturi, în compunerea prevăzută la art. 56, se învestește prin cererea de recurs în anulare jurisdicțional, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 48 alin. (2), prin cererea pentru soluționarea conflictului de competență, în cazurile prevăzute la art. 49 lit. b), și prin cererea de reexaminare introdusă, potrivit art. 39 alin. (2), împotriva soluției procurorului general financiar date asupra actului de clasare.

SECȚIUNEA a 3-a
Compunerea instanțelor Curții de Conturi

Art. 54. - Cauzele date în competența colegiilor jurisdicționale se judecă de către un singur judecător.

Art. 55. - Cauzele date în competența Secției jurisdicționale se judecă de un complet format din 3 consilieri de conturi, cu excepția celor prevăzute la art. 46, care se judecă de un singur consilier de conturi.

Art. 56. - Cauzele la care se referă art. 49 se judecă de un complet constituit din 5 consilieri de conturi, care fac parte din Secția jurisdicțională a Curții de Conturi.

Art. 57. - Participarea procurorului financiar la ședințele de judecată ale colegiilor jurisdicționale, ale Secției jurisdicționale și ale Curții de Conturi în compunerea prevăzută la art. 56 este obligatorie.

SECȚIUNEA a 4-a
Reguli speciale privind judecarea cauzelor în fața instanțelor Curții de Conturi

Art. 58. - (1) În cazul când consideră că nu este competent material sau, după caz, teritorial, colegiul jurisdicțional sesizat își declină competența în favoarea colegiului competent.

(2) Împotriva hotărârii de declinare a competenței se poate declara recurs jurisdicțional, în termen legal de la comunicare.

Art. 59. - (1) Partea interesată și procurorul financiar pot cere Secției jurisdicționale strămutarea judecării cauzei aflate pe rolul unui colegiu jurisdicțional la un alt colegiu jurisdicțional.

(2) Dezbaterile asupra cererii de strămutare au loc în camera de consiliu, iar hotărârea pronunțată este definitivă.

(3) Strămutarea cauzei poate fi dispusă și din oficiu de către Secția jurisdicțională în cazul când, judecând recursul jurisdicțional, a casat sentința colegiului jurisdicțional și consideră că judecarea în fond a cauzei nu mai poate fi făcută de către același colegiu.

Art. 60. - (1) Contestația împotriva actului de imputație se depune la colegiul jurisdicțional competent cu soluționarea acesteia și se motivează, în scris, în același termen prevăzut de lege pentru introducerea ei.

(2) Contestației i se anexează atâtea exemplare câte părți sunt în proces, precum și un exemplar pentru procurorul financiar.

Art. 61. - (1) La cererea instanțelor Curții de Conturi, conducătorii ministerelor, ai celorlalte instituții publice centrale sau locale și ai altor persoane juridice interesate sunt obligați să înainteze instanței actele, documentele și informațiile necesare judecării cauzelor cu care acestea sunt învestite.

(2) Dacă din cauza neîndeplinirii acestei obligații judecarea cauzei a fost întârziată, instanța poate aplica persoanei fizice sau juridice răspunzătoare, după caz, o amendă de 10.000 lei pentru fiecare zi de întârziere.

(3) Împotriva încheierii de amendare se poate face plângere în termen de 15 zile de la comunicare, care se soluționează de completul de judecată care a aplicat amenda. Încheierea prin care s-a soluționat plângerea este definitivă și executorie.

Art. 62. - (1) Ședințele de judecată ale instanțelor Curții de Conturi sunt publice.

(2) Când există temeiuri că datorită publicității ședinței de judecată s-ar pune în pericol siguranța națională ori interesele statului, instanța poate dispune ca aceasta să fie secretă. Și în acest caz, părțile pot fi asistate de apărător.

Art. 63. - În cazul când în cursul judecării a intervenit decesul ori punerea sub interdicție a persoanei cu judecarea căreia au fost învestite, colegiile sau Secția jurisdicțională introduc din oficiu în cauză pe succesorii acesteia, ori, după caz, pe curatorul ei, în condițiile stabilite de lege.

Art. 64. - (1) În fața colegiilor și a Secției jurisdicționale, audierea în calitate de martor a unei persoane se face după depunerea jurământului, potrivit legii.

(2) Depune, de asemenea, jurământ și expertul numit în cauză.

Art. 65. - În cazul în care la cauzarea prejudiciului care face obiectul judecării au participat mai multe persoane a căror răspundere are, potrivit legii, caracter solidar, din care numai una sau unele au introdus contestație împotriva actului de imputație, colegiul jurisdicțional poate extinde, din oficiu, efectele contestației sau ale contestațiilor și asupra celorlalte persoane, pe care le introduce în cauză, pronunțând o singură hotărâre cu privire la toate acestea.

Art. 66. - Colegiile și, respectiv, Secția jurisdicțională pot proceda la administrarea unor probe, precum și la efectuarea cercetării locale și prin intermediul altor colegii jurisdicționale, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege.

Art. 67. - (1) În cazurile prevăzute la art. 40 alin. (1) și (2), colegiul jurisdicțional este obligat să dispună luarea măsurilor prevăzute de lege în scopul asigurării reparării prejudiciului rezultat din actul de învestire, al plății dobânzilor, amenzilor și cheltuielilor de judecată.

(2) Măsurile asiguratorii dispuse de colegiul jurisdicțional se execută prin organul competent teritorial al Ministerului Finanțelor**), care este obligat să procedeze de îndată la identificarea bunurilor mobile și imobile, precum și a oricăror venituri ale pârâtului și să le indisponibilizeze în limita valorii prejudiciului rezultat din actul de învestire, înaintând instanței actele încheiate.

(3) Dispozițiile alin. (2) se aplică și în cazurile când colegiul jurisdicțional a încuviințat luarea măsurilor asiguratorii potrivit art. 31 alin. (6) sau, după caz, art. 37 alin. (4), mai înainte de a fi învestit cu judecarea cauzei.

(4) Împotriva încheierilor colegiului jurisdicțional, prin care au fost dispuse ori încuviințate măsurile asiguratorii, se poate face recurs jurisdicțional, care nu suspendă executarea acestora.

Art. 68. - (1) În tot cursul judecării contestației, la cererea contestatorului sau din oficiu, în cazul când a extins efectele contestației și asupra altor persoane răspunzătoare, potrivit art. 65, colegiul jurisdicțional poate dispune, motivat, suspendarea executării actului de imputație, până la pronunțarea sentinței.

(2) Încheierea prin care s-a dispus suspendarea executării actului de imputație poate fi atacată cu recurs jurisdicțional.

(3) Recursul jurisdicțional suspendă executarea încheierii.

(4) Colegiul jurisdicțional, chiar și din oficiu, revocă măsura suspendării executării actului de imputație, atunci când constată că motivul care a justificat această măsură a încetat.

Art. 69. - (1) Colegiul jurisdicțional poate suspenda judecarea actului de sesizare ori a contestației atunci când există o cauză legală de împiedicare ori o împrejurare de care depinde judecarea acestora sau o cauză de forță majoră.

(2) Suspendarea este obligatorie în cazul când, în legătură cu aceleași fapte deduse judecății, au fost sesizate și organele de urmărire penală ori când, pentru repararea aceluiași prejudiciu dedus judecății, persoana juridică interesată a acționat pe o altă cale prevăzută de lege, până la soluționarea definitivă a acelei cauze.

(3) Lipsa părților, legal citate, nu constituie motiv pentru suspendarea judecării cauzei, cu excepția judecării contestației.

(4) Prin încheierea de suspendare a judecării cauzei, colegiul jurisdicțional se pronunță și cu privire la măsurile asiguratorii dispuse sau încuviințate anterior, pe care le poate menține pe durata suspendării.

(5) Încheierea prin care s-a dispus suspendarea judecării cauzei poate fi atacată cu recurs jurisdicțional.

(6) Colegiul jurisdicțional dispune, chiar și din oficiu, reluarea judecării cauzei, atunci când constată că motivul sau motivele suspendării acesteia au încetat.

Art. 70. - În cazul când, fiind învestit conform art. 31 alin. (2) sau art. 37 alin. (1), colegiul jurisdicțional constată existența unor acte materiale noi ori a unor fapte noi în sarcina aceleiași persoane răspunzătoare sau că la producerea aceluiași prejudiciu dedus judecății au mai participat și alte persoane, pune în discuția părților extinderea obiectului judecății sau, după caz, introducerea în cauză a acestor persoane.

Art. 71. - (1) Hotărârile colegiului jurisdicțional se numesc sentințe.

(2) Judecând cauza, colegiul jurisdicțional se pronunță cu privire la actul de sesizare cu care a fost învestit conform art. 31 alin. (2) sau art. 37 alin. (1), dispunând, după caz: admiterea acestuia și obligarea persoanei sau persoanelor răspunzătoare la plata despăgubirilor civile și a dobânzii practicate de Banca Națională a României la data pronunțării hotărârii, obligarea acestora la plata amenzii pentru abateri cu caracter financiar reținute în sarcina lor ori respingerea actului de sesizare.

(3) În cazul în care abatererea cu caracter financiar constă în neîndeplinirea de către o persoană juridică din cele prevăzute la art. 18 și 19 a obligațiilor financiare către stat, unitățile administrativ-teritoriale sau instituțiile publice, colegiul jurisdicțional dispune și virarea sumelor datorate de aceasta, inclusiv a dobânzilor și majorărilor de întârziere datorate.

(4) În cazul contestației persoanei obligate la plată, colegiul jurisdicțional se pronunță atât cu privire la aceasta, cât și cu privire la actul de imputație, pe care îl poate menține total sau parțial, reducând corespunzător suma de plată, ori îl poate anula.

(5) În toate cazurile, colegiul jurisdicțional se pronunță și cu privire la măsurile asiguratorii luate în cursul judecării cauzei sau încuviințate anterior învestirii sale și la plata cheltuielilor de judecată avansate de stat sau efectuate de părți.

Art. 72. - Hotărârile pronunțate de instanțele Curții de Conturi nu sunt supuse apelului.

Art. 73. - Împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță se poate declara recurs jurisdicțional, care nu este limitat la motivele de casare prevăzute la art. 304 din Codul de procedură civilă, instanța putând să examineze cauza sub toate aspectele.

Art. 74. - (1) Pentru toate părțile și pentru procurorul financiar, termenul de recurs jurisdicțional este de 15 zile de la comunicarea sentinței.

(2) În cazul încheierilor prevăzute la art. 67 alin. (4), art. 68 alin. (2) și art. 69 alin. (5), termenul de recurs jurisdicțional curge de la pronunțare.

Art. 75. - (1) Instanța de recurs jurisdicțional poate dispune, la cerere sau din oficiu, suspendarea, până la pronunțarea deciziei, a executării hotărârilor date de prima instanță în cauzele privind contestațiile introduse împotriva actelor de imputație.

(2) Această măsură poate fi revocată, chiar și din oficiu, atunci când motivele care au justificat-o au încetat.

Art. 76. - În cazul când prin sentința recurată au fost obligate, în solidar, la plata despăgubirilor civile mai multe persoane răspunzătoare, dar împotriva acesteia au declarat recurs jurisdicțional numai una sau numai unele din ele, Secția jurisdicțională poate extinde, la cerere sau din oficiu, efectele recursului jurisdicțional sau ale recursurilor jurisdicționale și asupra celorlalte persoane obligate la plată, pe care le introduce în cauză, pronunțând o singură decizie față de toate acestea.

Art. 77. - Dispozițiile art. 67 alin. (1) și (2) cu privire la măsurile asiguratorii, ale art. 69 alin. (1), (2) și (3) referitoare la suspendarea judecării cauzelor, precum și ale art. 71 privind cuprinsul hotărârii se aplică și în cazul când Secția jurisdicțională, judecând recursul jurisdicțional, a casat hotărârea colegiului jurisdicțional și rejudecă în fond cauza.

SECȚIUNEA a 5-a
Reguli speciale cu privire la exercitarea căilor extraordinare de atac în fața instanțelor Curții de Conturi

Art. 78. - Cererea de revizuire poate fi introdusă, pe lângă cazurile de revizuire prevăzute de art. 322 din Codul de procedură civilă, și atunci când, ulterior judecării definitive a cauzei:

a) a fost descoperit un înscris nou care conține o operațiune de natură să modifice situația răspunderii stabilite prin hotărâre, despre care instanța nu a avut cunoștință la pronunțarea acesteia;
b) s-a constatat că una sau mai multe înregistrări în evidența contabilă au fost omise ori sunt eronate, ceea ce a determinat să se rețină o situație neconformă realității;
c) s-a constatat că prejudiciul a fost cauzat de o altă persoană fizică, prin fapta sa proprie.

Art. 79. - (1) Termenul în care poate fi introdusă cererea de revizuire este de 30 de zile de la data când s-a descoperit ori s-a constatat una din împrejurările prevăzute la art. 78, dar nu mai târziu de 1 an de la data rămânerii definitive a hotărârii a cărei revizuire se cere.

(2) Până la judecarea cererii de revizuire, instanța sesizată poate dispune suspendarea executării hotărârii.

Art. 80. - (1) În cazul când, ulterior rămânerii definitive a hotărârii, s-a constatat că prin aceasta s-a adus o încălcare esențială a legii sau că este vădit netemeinică, procurorul general financiar al Curții de Conturi poate declara împotriva ei recurs în anulare jurisdicțional, în termen de 1 an de la data rămânerii definitive.

(2) La cererea procurorului general financiar, a părților sau din oficiu, instanța constituită potrivit art. 56 poate dispune suspendarea executării hotărârii atacate.

(3) În cazul admiterii recursului în anulare jurisdicțional, instanța poate modifica sentința sau o poate casa cu reținere și rejudeca în fond cauza. Cu toate acestea, în cazul casării pentru lipsă de competență, cauza se trimite spre rejudecare instanței competente sau altui organ cu activitate jurisdicțională, competent, potrivit legii.

SECȚIUNEA a 6-a
Căi de atac la instanțele judecătorești

Art. 81. - (1) Împotriva hotărârilor pronunțate în primă și ultimă instanță de colegiile de jurisdicție ale camerelor de conturi județene și a municipiului București, precum și a încheierilor prevăzute la art. 61 alin. (3), se poate face recurs la secția de contencios administrativ a curții de apel în a cărei circumscripție își au sediul camerele de conturi și a municipiului București.

(2) Împotriva hotărârilor pronunțate în primă și ultimă instanță de Colegiul jurisdicțional al Curții de Conturi se poate face recurs la Secția de contencios administrativ a Curții de Apel București.

Art. 82. - (1) Împotriva hotărârilor pronunțate în ultimă instanță de Secția jurisdicțională a Curții de Conturi se poate face recurs la Secția de contencios administrativ a Curții Supreme de Justiție. La aceeași secție a Curții Supreme de Justiție se poate face recurs și împotriva hotărârilor pronunțate de Curtea de Conturi, în completul de 5 consilieri de conturi.

(2) Recursul prevăzut la alin. (1) se poate face de către părți și de către procurorul general financiar.

Art. 83. - Recursurile prevăzute la art. 81 și 82 se formulează în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii pronunțate de instanțele de jurisdicție sus-menționate.

Art. 84. - (1) Soluționând recursurile formulate, secțiile de contencios administrativ competente le pot admite sau respinge.

(2) În cazul admiterii recursului, secțiile de contencios administrativ competente pot reține cauzele pentru judecarea în fond sau le pot trimite pentru soluționare, din nou, instanței de jurisdicție din sistemul Curții de Conturi care a pronunțat hotărârile împotriva cărora s-au formulat recursurile la instanțele de contencios administrativ.

Art. 85. - Hotărârile irevocabile ale instanțelor de contencios administrativ se transmit instanțelor jurisdicționale de executare din sistemul Curții de Conturi.

SECȚIUNEA a 7-a
Reguli speciale privind executarea hotărârilor instanțelor Curții de Conturi

Art. 86. - Instanța de executare este colegiul jurisdicțional care a soluționat cauza în primă instanță.

Art. 87. - (1) În cazul când împotriva hotărârii date în primă instanță s-a declarat recurs jurisdicțional, Secția jurisdicțională trimite instanței de executare un extras al deciziei pronunțate de ea, pentru a o pune în executare.

(2) Pe baza hotărârilor definitive ale organelor de jurisdicție din sistemul Curții de Conturi sau, după caz, pe baza hotărârilor irevocabile pronunțate de instanțele de contencios administrativ instanța de executare comunică de îndată organelor competente teritorial ale Ministerului Finanțelor sau, după caz, persoanei juridice creditoare un ordin de executare a despăgubirilor civile și a dobânzilor sau a altor sume datorate statului, unităților administrativteritoriale sau instituțiilor publice și a cheltuielilor de judecată, acest ordin constituind titlu executoriu.

(3) În baza acestui ordin, organele prevăzute la alin. (2) procedează la înscrierea sumelor datorate în evidența debitorilor și la executarea silită, în condițiile prevăzute de lege.

Art. 88. - Pe toată durata executării silite, în baza titlului executoriu prevăzut la art. 87 persoanele interesate pot face contestație la executare potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă.

CAPITOLUL V
Atribuții de raportare, avizare și alte competențe

Art. 89. - (1) În termen de 6 luni de la primirea conturilor prevăzute la art. 22 de la organele competente să le întocmească și obligate să i le transmită, Curtea de Conturi elaborează Raportul public anual pe care îl înaintează Parlamentului.

(2) Rapoartele anuale referitoare la finanțele publice locale sunt înaintate de către camerele de conturi județene autorităților publice deliberative ale unităților administrativteritoriale.

Art. 90. - Raportul public anual cuprinde: observațiile Curții de Conturi asupra conturilor de execuție a bugetelor supuse controlului său; concluziile degajate din controalele dispuse de Camera Deputaților sau de Senat sau efectuate la regii autonome, societăți comerciale cu capital integral sau majoritar de stat și la celelalte persoane juridice supuse controlului Curții; încălcările de lege constatate și măsurile de tragere la răspundere luate; alte aspecte pe care Curtea le consideră necesare.

Art. 91. - Curtea de Conturi poate înainta Parlamentului sau, prin camerele de conturi județene, autorităților publice deliberative ale unităților administrativ-teritoriale rapoarte pe domeniile în care este competentă, ori de câte ori consideră necesar.

Art. 92. - Curtea de Conturi avizează:

a) la cererea Senatului sau a Camerei Deputaților, proiectul bugetului de stat și proiectele de lege în domeniul finanțelor și al contabilității publice sau prin aplicarea cărora ar rezulta o diminuare a veniturilor sau o majorare a cheltuielilor aprobate prin legea bugetară;
b) înființarea de către Guvern sau ministere a unor organe de specialitate în subordinea lor.

Art. 93. - Curtea de Conturi, ca organ de control financiar, în îndeplinirea atribuțiilor pe care i le conferă legea, mai are competența:

a) să evalueze activitatea de control financiar propriu a persoanelor juridice controlate, prevăzute la art. 18;
b) să solicite organelor de control financiar și ale Băncii Naționale a României verificarea, cu prioritate, a unor obiective, în cadrul atribuțiilor lor legale;
c) să ceară și să utilizeze, pentru exercitarea funcțiilor sale de control și jurisdicționale, rapoartele celorlalte organisme cu atribuții de control financiar.

Art. 94. - În baza constatărilor rezultate din controlul efectuat, Curtea de Conturi are dreptul să decidă:

a) suspendarea aplicării măsurilor care contravin reglementărilor legale din domeniul financiar, contabil și fiscal;
b) blocarea fondurilor bugetare sau speciale, atunci când se constată utilizarea nelegală sau ineficientă a acestora;
c) înlăturarea neregulilor constatate în activitatea financiar-contabilă controlată, corectarea bilanțurilor contabile, a conturilor de profit și pierderi și a conturilor de execuție.

Art. 95. - (1) Măsurile prevăzute la art. 94 se iau prin decizie emisă de președintele Secției de control competente sau, după caz, de șeful compartimentului de control al camerei de conturi județene.

(2) Împotriva deciziei partea interesată poate face întâmpinare, în termen de 5 zile de la comunicare, la Secția jurisdicțională sau, după caz, la colegiul jurisdicțional competent teritorial.

(3) Întâmpinarea nu suspendă executarea deciziei.

(4) Întâmpinarea se judecă de urgență, instanța putând amâna, motivat, executarea măsurii decise, până la pronunțarea hotărârii.

(5) Împotriva hotărârii se poate declara recurs jurisdicțional în termen de 5 zile de la comunicare.

(6) Hotărârea definitivă se comunică de îndată unității interesate și, după caz, instituției în drept să aplice măsura decisă.

Art. 96. - Curtea de Conturi poate cere celor în drept suspendarea din funcție, în condițiile prevăzute de lege, a persoanelor răspunzătoare de săvârșirea faptelor cauzatoare de pagube importante sau a abaterilor grave cu caracter financiar, constatate de organele de control ale Curții și pentru care sunt judecate conform dispozițiilor art. 40 alin. (1) și (2), până la pronunțarea hotărârii definitive în cauză.

CAPITOLUL VI
Atribuțiile procurorilor financiari

Art. 97. - (1) Procurorul financiar învestește cu act de sesizare colegiul jurisdicțional cu privire la faptele și persoanele asupra cărora este sesizat de organele de control proprii ale Curții de Conturi.

(2) În cazul în care procurorul financiar constată inexistența prejudiciului ori a răspunderii clasează, motivat, actul de control.

(3) Când constată că pe baza datelor rezultate din actele de control nu poate adopta una din soluțiile prevăzute de alin. (1) sau (2), procurorul financiar procedează, motivat, la restituirea acestora pentru completarea sau refacerea lor.

Art. 98. - Procurorul financiar sesizează organele de urmărire penală competente asupra faptelor cu caracter infracțional rezultate în urma examinării actelor de control cu care a fost sesizat.

Art. 99. - (1) Procurorul financiar participă la ședințele colegiului jurisdicțional ca instanță de fond și de executare, la ședințele Secției jurisdicționale, precum și la ședințele Curții de Conturi, în compunerea prevăzută la art. 56.

(2) Procurorul financiar poate participa și la ședințele completelor constituite potrivit art. 31 alin. (1) în care sunt examinate rapoartele întocmite în urma examinării conturilor.

Art. 100. - (1) Procurorul financiar exercită, în condițiile legii, căile ordinare și extraordinare de atac împotriva hotărârilor colegiilor și Secției jurisdicționale, precum și calea ordinară a recursului jurisdicțional împotriva încheierilor colegiilor jurisdicționale.

(2) Procurorul financiar exercită, de asemenea, calea de atac a plângerii împotriva încheierilor pronunțate conform art. 31 alin. (2).

(3) Procurorul general financiar exercită calea extraordinară de atac a recursului în anulare jurisdicțional împotriva hotărârilor definitive ale colegiilor și Secției jurisdicționale.

Art. 101. - În vederea exercitării atribuțiilor prevăzute la art. 97-100, procurorul financiar poate dispune efectuarea de verificări suplimentare, poate cere acte, documente și informații de la orice persoană juridică sau fizică și poate lua explicații, în scris, de la orice persoană fizică.

Art. 102. - Procurorul financiar supraveghează modul în care sunt puse în executare hotărârile definitive pronunțate de instanțele Curții de Conturi, precum și încheierile prin care acestea au dispus ori au încuviințat aplicarea măsurilor asiguratorii, putând efectua în acest scop verificări la organele financiare învestite cu aceasta, potrivit prezentei legi, precum și la persoanele juridice creditoare. În cazul când constată că hotărârile sau încheierile nu au fost puse în executare, procurorul financiar sesizează organele competente pentru a lua măsuri de tragere la răspundere a celor vinovați, în condițiile prevăzute de lege.

Art. 103. - Procurorul general financiar participă la ședințele plenului Curții de Conturi.

CAPITOLUL VII
Numirea și statutul personalului Curții de Conturi

Art. 104. - (1) Membrii Curții de Conturi sunt numiți de Parlament, la propunerea comisiilor pentru buget, finanțe, bănci ale celor două Camere, pentru un mandat de 6 ani. Mandatul poate fi reînnoit.

(2) Pentru membrii Curții de Conturi care vor compune Secția jurisdicțională a acesteia, propunerea prevăzută la alin. (1) se face cu acordul comisiilor juridice, de disciplină și imunități ale celor două Camere ale Parlamentului.

(3) Înainte de a începe să-și exercite mandatul, membrii Curții de Conturi depun următorul jurământ în fața președinților celor două Camere ale Parlamentului României:

"Jur să respect Constituția și celelalte legi ale țării, să apăr interesele României, ordinea de drept, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, conștiință și fără părtinire atribuțiile ce-mi revin ca membru al Curții de Conturi. Așa să-mi ajute Dumnezeu!".

(4) Depun jurământ, potrivit alin. (3), judecătorii și procurorii financiari, în fața plenului Curții de Conturi.

Art. 105. - (1) Dintre consilierii de conturi Parlamentul numește în funcții pe președintele Curții de Conturi, pe vicepreședinții acesteia și pe președinții secțiilor.

(2) Funcțiile de președinte și de vicepreședinți vor fi ocupate de doi economiști și un jurist.

(3) Pentru a fi numiți consilieri de conturi, se cer: vechime în activități din domeniile economico-financiar sau juridic de minimum 15 ani, studii superioare economice sau juridice și înaltă competență profesională.

Art. 106. - (1) Judecătorii financiari sunt numiți pe 6 ani de Președintele României, la propunerea plenului Curții de Conturi.

(2) Pentru a fi numiți judecători financiari se cer: studii superioare juridice, înaltă competență profesională, vechime în funcții juridice de minimum 14, 11 și, respectiv, 8 ani, în raport cu gradele de încadrare.

Art. 107. - (1) Membrii Curții de Conturi și judecătorii financiari sunt independenți și inamovibili pe durata mandatului lor.

(2) Se interzice membrilor Curții de Conturi și judecătorilor financiari să facă parte din partidele politice sau să desfășoare activități publice cu caracter politic.

(3) Funcțiile de consilier de conturi și de judecător financiar sunt incompatibile cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior.

(4) Membrilor Curții de Conturi și judecătorilor financiari le este interzisă exercitarea, direct sau prin persoane interpuse, a activităților de comerț, participarea la administrarea sau conducerea unor societăți comerciale sau civile. Ei nu pot fi experți sau arbitri desemnați de părți într-un arbitraj.

Art. 108. - (1) Membrii Curții de Conturi și judecătorii financiari sunt obligați:

a) să-și îndeplinească funcția încredințată cu imparțialitate și în respectul Constituției;
b) să păstreze secretul deliberărilor și al voturilor și să nu ia poziție publică sau să dea consultații în probleme de competența Curții de Conturi;
c) să-și exprime votul afirmativ sau negativ în adoptarea actelor Curții de Conturi, abținerea de la vot nefiind permisă;
d) să comunice în scris președintelui Curții orice situație care ar putea atrage incompatibilitatea cu mandatul pe care îl exercită;
e) să nu permită folosirea funcțiilor pe care le îndeplinesc în scop de reclamă comercială sau propagandă de orice fel;
f) să se abțină de la orice activitate sau manifestare contrare independenței și demnității funcției lor.

(2) Încălcarea gravă a vreuneia din obligațiile prevăzute la alin. (1) atrage revocarea din funcție a celor care au săvârșit-o.

(3) Revocarea membrilor Curții de Conturi se face de către Parlament, la propunerea comisiilor de specialitate prevăzute la art. 104 alin. (1) și (2).

(4) Revocarea judecătorilor financiari se face de Președintele României, la propunerea plenului Curții de Conturi.

Art. 109. - Membrii Curții de Conturi nu pot fi cercetați, reținuți, arestați sau trimiși în judecată penală sau contravențională decât la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, cu aprobarea Birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, la propunerea comisiilor de specialitate prevăzute la art. 104 alin. (1) și (2).

Art. 110. - (1) Procurorul general financiar și procurorii financiari sunt numiți pe termen de 6 ani prin decret al Președintelui României, la propunerea plenului Curții de Conturi.

(2) Funcția de procuror financiar este incompatibilă cu oricare din activitățile prevăzute la art. 107 alin. (2), (3) și (4).

(3) Încălcarea gravă de către procurorii financiari a vreuneia din obligațiile prevăzute la art. 108 alin. (1), lit. a), d),

e) sau f) atrage revocarea din funcție a acestora.

(4) Revocarea din funcție a procurorilor financiari se face de Președintele României, la propunerea plenului Curții de Conturi.

Art. 111. - Controlorii financiari sunt numiți de președintele Curții de Conturi și sunt supuși incompatibilităților prevăzute la art. 107 alin. (2), (3) și (4).

Art. 112. - Procurorii și controlorii financiari se bucură de stabilitate.

Art. 113. - Judecătorii, procurorii și controlorii financiari nu pot fi cercetați, reținuți, arestați sau trimiși în judecată contravențională sau penală decât la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, cu aprobarea plenului Curții de Conturi.

Art. 114. - (1) Competența de judecată, pentru infracțiunile săvârșite de membrii Curții de Conturi, judecătorii, procurorii și controlorii financiari ai acesteia, aparține Curții Supreme de Justiție, Secția penală.

(2) Competența de judecată, pentru infracțiunile săvârșite de judecătorii și controlorii financiari ai camerelor de conturi județene, aparține Curților de apel.

(3) De la data trimiterii în judecată penală, membrii Curții de Conturi, judecătorii, procurorii și controlorii financiari sunt suspendați de drept din funcțiile lor. În caz de condamnare definitivă, ei sunt excluși de drept, iar în caz de achitare, suspendarea încetează.

Art. 115. - (1) Personalul cu funcții de conducere este numit de comitetul de conducere, cu excepția celui numit de plenul Curții de Conturi, iar personalul de specialitate este numit de președintele Curții.

(2) Incompatibilitățile la care este supus personalul de conducere și de specialitate prevăzut la alin. (1) sunt cele prevăzute în Statutul funcționarilor publici***) și în Codul etic al profesiei.

Art. 116. - Mandatul de membru al Curții de Conturi, de judecător și de procuror financiar încetează:

a) la expirarea termenului pentru care a fost numit sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de excludere de drept ori de deces;
b) în situațiile de incompatibilitate sau de imposibilitate a exercitării funcției mai mult de 6 luni;
c) în caz de încălcare a prevederilor art. 16 alin. (3) sau ale art. 37 alin. (3) din Constituție;
d) în cazul revocării din funcție.

Art. 117. - Judecătorii și procurorii financiari răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum și pentru comportările care dăunează interesului serviciului sau prestigiului Curții de Conturi.

Art. 118. - Sunt abateri disciplinare:

a) întârzierea sistematică sau neglijența repetată în efectuarea lucrărilor;
b) absențele nemotivate de la serviciu;
c) exercitarea în afara cadrului legal sau omisiunea de a îndeplini atribuțiile prevăzute de lege;
d) nerespectarea secretului deliberării sau a confidențialității lucrărilor care au acest caracter;
e) manifestările care aduc atingere onoarei sau probității profesionale.

Art. 119. - (1) Sancțiunile disciplinare ce se pot aplica judecătorilor și procurorilor financiari în raport cu gravitatea abaterilor sunt:

a) observație;
b) mustrare;
c) diminuarea salariului cu până la 15% pe o perioadă de 1-3 luni;
d) suspendarea dreptului de avansare pe o perioadă de 1-3 ani;
e) suspendarea din funcție pe timp de maximum 6 luni.

(2) În timpul suspendării din funcție, judecătorului sau procurorului financiar nu i se plătește salariul.

Art. 120. - (1) Acțiunea disciplinară, în cazul abaterilor de la art. 118, se exercită de către președintele Curții de Conturi.

(2) Acțiunea disciplinară se exercită în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării actului de constatare, dar nu mai târziu de 1 an de la data săvârșirii abaterii disciplinare.

(3) Acțiunea disciplinară se soluționează și sancțiunea se aplică de către o comisie de disciplină formată din 3 consilieri de conturi din cadrul Secției jurisdicționale a Curții de Conturi, aleși de plenul Curții.

(4) Împotriva hotărârii comisiei de disciplină cel în cauză poate face contestație în termen de 15 zile de la comunicare.

(5) Contestația se soluționează de un complet constituit din 5 consilieri de conturi din cadrul Secției jurisdicționale a Curții de Conturi, aleși de plenul Curții.

Art. 121. - Răspunderea disciplinară a controlorilor financiari, a personalului de altă specialitate și a celui auxiliar, condițiile și procedura de aplicare a acesteia se stabilesc prin Codul etic al profesiei, aprobat de plenul Curții de Conturi.

CAPITOLUL VIII
Atribuțiile organelor de conducere

Art. 122. - Atribuțiile plenului Curții de Conturi sunt:

a) să supună Președintelui României propunerile de numire și de revocare din funcție a judecătorilor financiari și să numească dintre aceștia pe președinții colegiilor jurisdicționale;
b) să supună Președintelui României propunerile de numire și de revocare din funcție a procurorului general financiar și a procurorilor financiari;
c) să aprobe Regulamentul de organizare și funcționare a Curții de Conturi, Codul etic al profesiei și statul de funcții;
d) să aprobe programul de control financiar anual al Curții de Conturi;
e) să emită avize potrivit art. 92 lit. a), precum și asupra Raportului public anual al Curții de Conturi;
f) să hotărască asupra modificării organizării interne a Curții de Conturi, în limitele legii, fără a se afecta competențele sale legale și prevederile bugetului propriu;
g) să emită instrucțiuni cu caracter obligatoriu pentru organele de control financiar ale Curții de Conturi, necesare pentru exercitarea în bune condiții a competenței acesteia;
h) să dezbată și să promoveze proiectul bugetului Curții de Conturi în vederea integrării acestuia în bugetul de stat;
i) să ceară periodic și să examineze rapoartele asupra activității secțiilor Curții și camerelor de conturi județene;
j) să aleagă pe cei 5 consilieri de conturi care sunt membri ai comitetului de conducere;
k) să aleagă pe consilierii de conturi la care se referă art. 120 alin. (3) și (5);
l) să examineze și să aprobe propunerea de ordine de zi a ședinței plenului, formulată de președintele Curții;
m) să examineze și să aprobe cercetarea, reținerea, arestarea sau trimiterea în judecată penală sau contravențională a judecătorilor, procurorilor și controlorilor financiari.

Art. 123. - Plenul își exercită atribuțiile cu cel puțin 2/3 din numărul membrilor săi, iar hotărârile se adoptă cu o majoritate de 3/4 din numărul celor prezenți.

Art. 124. - Atribuțiile comitetului de conducere al Curții de Conturi sunt:

a) să emită avize potrivit art. 92 lit. b);
b) să organizeze efectuarea controalelor solicitate prin hotărârile Camerei Deputaților sau ale Senatului, precum și a altor controale care nu sunt prevăzute în programul de control anual al Curții de Conturi;
c) să inițieze procedurile de cercetare a cazurilor de incapacitate și incompatibilitate în îndeplinirea funcțiilor de către membrii Curții și judecătorii financiari;
d) să aprobe lista cuprinzând posturile vacante care urmează să fie scoase la concurs în vederea ocupării lor;
e) să aprobe tematicile și să organizeze concursurile și probele de selecție pentru ocuparea posturilor vacante din cadrul compartimentelor Curții de Conturi, potrivit listei aprobate;
f) să numească secretarul general al Curții de Conturi, directorii și șefii compartimentelor de control;
g) să aprobe autorizațiile pentru contractarea de lucrări, bunuri, servicii sau alte prestații necesare funcționării Curții de Conturi;
h) să examineze și să aprobe propunerea de ordine de zi a ședinței comitetului de conducere, formulată de președintele Curții;
i) să exercite, în ceea ce privește activitatea Curții de Conturi, personalul și regimul de lucru, prerogativele care nu sunt atribuite, conform prezentei legi, plenului sau președintelui Curții.

Art. 125. - Comitetul de conducere își exercită atribuțiile cu cel puțin 2/3 din numărul membrilor săi, iar hotărârile se adoptă cu o majoritate de 3/4 din numărul celor prezenți.

Art. 126. - (1) Atribuțiile președintelui Curții de Conturi sunt:

a) să reprezinte Curtea de Conturi și să asigure relațiile acesteia cu instituțiile și autoritățile publice și cu organismele naționale și internaționale de profil;
b) să coordoneze activitatea Curții de Conturi;
c) să convoace și să prezideze dezbaterile plenului și ale comitetului de conducere și să asigure executarea hotărârilor acestora;
d) să propună ordinea de zi a ședințelor plenului și ale comitetului de conducere și să le supună aprobării acestora;
e) să urmărească transmiterea către Parlament a rapoartelor Curții de Conturi;
f) să numească personalul Curții de Conturi, cu excepția celui numit de plen sau de comitetul de conducere, și să dispună, dacă este cazul, revocarea din funcție a acestuia, în condițiile legii;
g) să exercite acțiunea disciplinară, potrivit art. 120 alin. (1), și să aplice sancțiuni disciplinare în cazurile prevăzute de Codul etic al profesiei;
h) să comunice posturile vacante de membri ai Curții de Conturi către Parlament, pentru luarea de măsuri în vederea ocupării acestora;
i) să hotărască constituirea de grupe de control interdivizii, care vor funcționa numai pe durata realizării sarcinii de control atribuite.

(2) Atribuțiile prevăzute la alin. (1) se exercită, în lipsa președintelui Curții de Conturi, de unul dintre vicepreședinții acesteia, desemnat de el, iar în cazul în care desemnarea nu este posibilă, se exercită de cel mai în vârstă dintre vicepreședinți.

CAPITOLUL IX
Abateri și sancțiuni

Art. 127. - Constituie abateri și se sancționează:

a) nerespectarea obligației de a prezenta Curții de Conturi, în termenele stabilite, conturile ce urmează a fi verificate - cu amendă civilă egală cu salariul pe 1-3 luni al persoanei din vina căreia s-a produs întârzierea;
b) neaducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizii în baza art. 95, rămase definitive - cu amendă civilă egală cu salariul pe 2-5 luni al persoanei din vina căreia nu au fost aduse la îndeplinire măsurile stabilite.

Art. 128. - Încălcarea obligațiilor prevăzute la art. 4 alin. (2) din prezenta lege se sancționează cu amendă civilă de 10.000 lei pentru fiecare zi de întârziere.

Art. 129. - (1) Abaterile prevăzute la art. 127 și 128 se constată de către controlorii Curții de Conturi, iar amenda se stabilește de colegiul jurisdicțional potrivit art. 40.

(2) Sumele reprezentând amenzi civile stabilite prin hotărâri definitive ale organelor de jurisdicție ale Curții de Conturi se fac venit la bugetul de stat.

CAPITOLUL X
Dispoziții tranzitorii și finale

Art. 130. - Dispozițiile referitoare la activitatea de jurisdicție se completează cu prevederile Codului de procedură civilă, precum și cu orice alte dispoziții legale, în măsura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel.

Art. 131. - (1) Cauzele la care se referă art. 40 și 41 aflate în curs de judecată se vor soluționa de organele competente la data când au fost sesizate.

(2) Până la data de 1 decembrie 1992 contestațiile împotriva deciziilor de imputare și angajamentelor de plată, a căror judecare intră în competența Curții de Conturi, se depun la tribunalele județene și, respectiv, la Tribunalul București, care le vor înregistra într-o evidență separată. După constituirea colegiilor jurisdicționale ale Curții de Conturi, contestațiile înregistrate vor fi remise acestora, potrivit competenței prevăzute de prezenta lege.

Art. 132. - Prin acte de imputație, în sensul prezentei legi, se înțelege deciziile de imputare și, după caz, angajamentele de plată luate în scris, potrivit Codului muncii.

Art. 133. - Membrii Curții de Conturi sunt numiți de Parlament în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 134. - În termen de 30 de zile de la numirea membrilor Curții de Conturi, președintele acesteia va asigura numirea personalului cu funcții de conducere, a personalului de specialitate și a celuilalt personal necesar funcționării Curții.

Art. 135. - Fondurile necesare pentru funcționarea în anul 1992 a Curții de Conturi se alocă de Guvern din rezerva bugetară la dispoziția acestuia.

Art. 136. - În înțelesul prezentei legi Camera de Conturi a Municipiului București se asimilează cu camerele de conturi județene.

*) A se vedea Legea nr. 50/1995 cu privire la salarizarea membrilor și personalului Curții de Conturi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.107 din 31 mai 1995.

**) A se vedea Hotărârea Guvernului nr.447/1997 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.197 din 18 august 1997, cu modificările și completările ulterioare.

***) A se vedea Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.600 din 8 decembrie 1999.


Joi, 26 mai 2022, 13:21

Declinare de raspundere: Informațiile publicate în aceasta rubrică, precum și textele actelor normative nu au caracter oficial.