LEGE nr.184 din 12 aprilie 2001
privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect
Textul actului publicat în M.Of. nr. 195/18 apr. 2001

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I
Dispoziții generale

Art. 1. - Prezenta lege reglementează modul de exercitare a profesiei de arhitect și constituirea Ordinului Arhitecților din România, ca formă de organizare independentă și autonomă, apolitică, de interes public.

Art. 2. - (1) Activitatea în domeniul arhitecturii este un act de cultură de interes public, cu implicații urbanistice, economice, sociale și ecologice.

(2) Creația arhitecturală este menită să organizeze funcțional și estetic spațiul construit, având obligația de a-l insera armonios în mediul înconjurător, în respectul peisajelor naturale și al patrimoniului imobiliar.

Art. 3. - (1) Potrivit legii, construcțiile civile, industriale, agricole sau de orice altă natură se pot realiza numai cu respectarea autorizației de construire, în baza reglementărilor privind proiectarea și executarea construcțiilor.

(2) Planurile de urbanism zonale, planurile de urbanism de detaliu și planurile de urbanism generale, supuse avizării sau aprobării, precum și proiectele de arhitectură pentru materializarea cărora legea impune obținerea autorizației de construire vor fi elaborate de un arhitect cu drept de semnătură.

Art. 4. - (1) Poartă titlul de arhitect cetățenii români absolvenți, cu diplomă de licență sau asimilată, ai instituțiilor de învățământ superior de arhitectură, recunoscute de statul român, cu durata studiilor de minimum 5 ani.

(2) De asemenea, sunt considerați arhitecți absolvenții cu diplomă de licență ai unei instituții din străinătate, recunoscută de statul român, echivalată cu diploma eliberată potrivit alin. (1).

Art. 5. - (1) Activitatea în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și arhitecturii constă în:
a) proiectarea, consilierea, asistența tehnică și supravegherea lucrărilor de construcții; proiectarea de documentații de amenajare a teritoriului și de urbanism, restaurări de monumente, peisagistică, design, amenajări și decorațiuni interioare, scenografie și alte asemenea activități;
b) studiul, cercetarea, planificarea, consilierea și reglementarea specifică în domeniile amenajării teritoriului, urbanismului, construcțiilor, utilizării materialelor de construcție și tehnologiilor specifice;
c) verificarea, avizarea, aprobarea, controlul și expertiza tehnică a proiectelor de urbanism și construcții.

(2) Practica arhitecturii este un act complex de creație tehnică și estetică și de furnizare de servicii, care se realizează prin întocmirea de proiecte, coordonarea studiilor și documentațiilor conexe întocmite de alți specialiști, studii, teme și programe de cercetare, proiectare și concursuri, documentații tehnice, machete, relevee și alte asemenea activități.

CAPITOLUL II
Exercitarea profesiei de arhitect

SECȚIUNEA 1
Dobândirea și exercitarea dreptului de semnătură

Art. 6. - Exercitarea profesiei de arhitect se face fie în sectorul privat, liber, independent și cu titlu individual, potrivit dispozițiilor prezentei legi și altor reglementări și acte normative în vigoare, fie în sectorul public, în care arhitecții își exercită profesia, având, după caz, statutul de funcționar public, cadru didactic în învățământul de stat și alte funcții, fiind supuși prevederilor legilor speciale și regulamentelor sau statutelor instituțiilor respective.

Art. 7. - (1) Dreptul de semnătură implică asumarea de către persoana care îl exercită a întregii responsabilități profesionale față de client și autorități cu privire la calitatea și funcționalitatea soluțiilor propuse, integrarea în ambianța înconjurătoare a posibilităților tehnice de realizare și cu respectarea legislației în domeniu.

(2) Dreptul de semnătură se exercită olograf, cu menționarea în clar a numelui, prenumelui și a numărului de înregistrare în Tabloul Național al Arhitecților. Lucrările colective trebuie să poarte semnătura tuturor arhitecților care au contribuit la elaborarea lor.

Art. 8. - (1) Arhitectul dobândește drept de semnătură dacă a fost atestat și dacă are capacitatea drepturilor civile. Dobândirea dreptului de semnătură atrage înscrierea în Tabloul Național al Arhitecților.

(2) Condițiile în care arhitecții cetățeni străini pot dobândi drept de semnătură în România și pot solicita înscrierea în Tabloul Național al Arhitecților vor fi stabilite prin convenții de reciprocitate încheiate de statul român sau de Ordinul Arhitecților din România și organizația similară din țara de origine a solicitantului, cu respectarea legislației în domeniu din România.

Art. 9. - (1) Arhitectul, absolvent potrivit prevederilor art. 4 alin. (2), își poate desfășura activitatea profesională ca stagiar pe o perioadă de 2 ani, în baza unui contract individual de muncă sau a unei convenții civile de prestări de servicii, sub îndrumarea unui arhitect cu drept de semnătură.

(2) La împlinirea a 2 ani de desfășurare efectivă a profesiei în domeniul arhitecturii sau urbanismului, pentru obținerea dreptului de semnătură arhitectul stagiar trebuie să promoveze un examen privind legislația specifică domeniului, care va fi organizat anual de Ordinul Arhitecților din România.

(3) Înscrierea arhitecților stagiari la examen se face pe baza unei cereri însoțite de copia legalizată de pe diploma de licență sau asimilată, portofoliul de lucrări la care a colaborat, dovada legalizată a efectuării stagiului profesional și de recomandarea a 2 arhitecți cu drept de semnătură.

Art. 10. - (1) Arhitecții stagiari pot semna în perioada stagiaturii studii, planuri și proiecte proprii, întocmite pentru concursuri, expoziții sau alte manifestări specializate, în măsura în care rezultatul acestora nu presupune eliberarea unei autorizații de construire.

(2) Arhitecții stagiari pot întocmi planuri de urbanism și proiecte de arhitectură care, conform legii, sunt de competența conductorilor arhitecți și au dreptul să își susțină lucrările pentru obținerea autorizației de construire, dacă semnătura proprie este dublată de a unui arhitect cu drept de semnătură.

Art. 11. - Exercitarea dreptului de semnătură, potrivit prezentei legi, este incompatibilă cu situațiile în care:
a) arhitectul îndeplinește pentru același proiect funcția de verificator, de expert sau de consilier ales în cadrul administrației publice implicate în procesul de avizare sau de autorizare;
b) arhitectul este funcționar public în cadrul autorității administrației publice centrale sau locale care are în competență avizarea, autorizarea și controlul lucrării în cauză.

Art. 12. - Constituie infracțiune și se sancționează, potrivit art. 281 din Codul penal, exercitarea dreptului de semnătură fără îndeplinirea condițiilor prevăzute de prezenta lege.

SECȚIUNEA a 2-a
Modalități de exercitare a profesiei de arhitect

Art. 13. - (1) Pentru exercitarea profesiei arhitecții cu drept de semnătură pot constitui, la alegere, potrivit legii, birouri individuale, birouri asociate, societăți civile profesionale sau își pot desfășura activitatea în temeiul unor contracte de muncă sau al unor convenții civile, potrivit legii, putând oricând schimba forma de exercitare a profesiei.

(2) Indiferent de forma de exercitare a profesiei precizate la alin. (1), arhitecții cu drept de semnătură pot dobândi calitatea de proiectant general.

(3) Indiferent de modalitatea de exercitare a profesiei, arhitecții cu drept de semnătură pot angaja salariați.

(4) Societățile comerciale sau alte persoane juridice, care nu au în cadrul personalului un arhitect cu drept de semnătură și care desfășoară activități de proiectare, au obligația ca, pentru întocmirea documentațiilor de urbanism și a proiectelor de arhitectură supuse aprobării sau autorizării, să folosească serviciile unui arhitect cu drept de semnătură, încheind cu acesta contract individual de muncă sau convenție civilă de prestări de servicii.

Art. 14. - (1) Birourile individuale de arhitectură, constituite potrivit legii, se declară la Ordinul Arhitecților din România. Raporturile contractuale se stabilesc între biroul individual și client.

(2) Birourile individuale se pot asocia prin contract.

(3) Formele și modalitățile de exercitare a profesiei, declarate la Ordinul Arhitecților din România, sunt înregistrate obligatoriu în Tabloul Național al Arhitecților.

Art. 15. - (1) Societățile civile profesionale se constituie, în condițiile legii, de către 2 sau mai mulți arhitecți cu drept de semnătură, prin contract de societate declarat la Ordinul Arhitecților din România.

(2) Raporturile contractuale se nasc între client și societatea civilă profesională, indiferent care dintre arhitecții asociați sau salariați îndeplinește serviciul profesional.

(3) În cadrul societăților civile profesionale patrimoniul este comun și aparține asociaților în cotele-părți stabilite prin contractul de societate.

SECȚIUNEA a 3-a
Drepturile și obligațiile arhitecților cu drept de semnătură

Art. 16. - Arhitectul cu drept de semnătură are următoarele drepturi:
a) să elaboreze și să semneze documentele prevăzute la art. 3 alin. (2);
b) să verifice în timpul execuției lucrării conformitatea acesteia cu autorizația emisă, chiar dacă asistența tehnică nu i-a fost încredințată;
c) să beneficieze, pentru serviciile prestate în relațiile contractuale ce se stabilesc cu clientul, de un onorariu negociat în mod liber cu acesta, onorariu al cărui nivel minim se stabilește de Ordinul Arhitecților din România, cu avizul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței și al Ministerului Culturii și Cultelor, practicarea unor onorarii sub nivelul minim stabilit fiind interzisă;
d) să introducă în contractul încheiat cu clientul clauze privind protecția dreptului de autor.

Art. 17. - Arhitectul cu drept de semnătură are următoarele obligații:
a) să cunoască și să respecte reglementările legale în vigoare referitoare la exercitarea profesiei de arhitect;
b) să se conformeze și să respecte codul deontologic al profesiei de arhitect și Regulamentul Ordinului Arhitecților din România;
c) să facă cunoscută clientului obligația de a obține și de a respecta avizele, acordurile și autorizațiile necesare, prevăzute de lege;
d) să se preocupe de perfecționarea calificării profesionale;
e) să își asume, prin exercitarea dreptului de semnătură, întreaga responsabilitate profesională față de client și autorități, manifestând conștiinciozitate și probitate profesională;
f) să servească interesele clientului în acord cu interesul public și cu exigențele profesionale, acțiunile și măsurile care ar putea aduce prejudicii materiale sau morale clientului fiind interzise.

SECȚIUNEA a 4-a
Suspendarea și încetarea dreptului de semnătură.
Radierea din Tabloul Național al Arhitecților

Art. 18. - Dreptul de semnătură se suspendă:
a) temporar, la cererea persoanei înscrise;
b) după 6 luni de neplată fără justificare a cotizațiilor anuale către Ordinul Arhitecților din România, până la achitarea lor integrală;
c) pe perioada suspendării dreptului de a profesa, dispusă prin hotărâre judecătorească definitivă;
d) cu titlu de sancțiune disciplinară, pe toată durata sancțiunii.

Art. 19. - (1) Dreptul de semnătură încetează:
a) prin renunțarea scrisă la exercițiul dreptului de semnătură;
b) dacă persoana înscrisă a fost condamnată definitiv pentru o faptă prevăzută de lege, în legătură directă cu exercitarea dreptului de semnătură, sau dacă i s-a aplicat pedeapsa complementară a interdicției exercitării profesiei, printr-o hotărâre judecătorească definitivă.

(2) Încetarea dreptului de semnătură atrage radierea din Tabloul Național al Arhitecților.

CAPITOLUL III
Ordinul Arhitecților din România

SECȚIUNEA 1
Forurile de conducere și comisiile Ordinului Arhitecților
din România

Art. 20. - (1) Ordinul Arhitecților din România, denumit în continuare și Ordinul, se înființează în condițiile legii ca organizație profesională, cu personalitate juridică de drept privat, apolitică, de interes public, cu patrimoniu și buget proprii, autonomă și independentă. Ordinul are rolul de a reprezenta și ocroti, la nivel național și internațional, interesele profesiei de arhitect.

(2) Ordinul Arhitecților din România are sediul central în municipiul București și este organizat cu filiale în teritoriu. Activitatea lui se finanțează din taxe de înscriere, cotizații anuale ale membrilor, fonduri rezultate din manifestări culturale, științifice, economice și drepturi editoriale specifice pe care le desfășoară, precum și din donații legale, sponsorizări sau alte surse, în condițiile legii.

(3) Din Ordinul Arhitecților din România fac parte toți arhitecții cu drept de semnătură, stagiarii și toți ceilalți membri purtători ai titlului de arhitect, la cererea acestora.

(4) Prezenta lege nu limitează dreptul de liberă aderare a arhitecților la alte forme de asociere profesională.

(5) Ordinul Arhitecților din România are obligația de a publica anual Tabloul Național al Arhitecților.

Art. 21. - (1) Ordinul Arhitecților din România are următoarele atribuții:
a) protejează și promovează calitatea produsului de arhitectură și urbanism;
b) urmărește exercitarea competentă și calificată a profesiei în respectul codului deontologic al acesteia;
c) propune reglementări legislative și normative specifice, în vederea promovării lor;
d) reprezintă interesele membrilor săi în fața autorităților publice și administrative, precum și în organismele profesionale internaționale;
e) atestă arhitecților dreptul de semnătură și gestionează Tabloul Național al Arhitecților.

(2) Atribuția Ordinului Arhitecților din România privind acordarea dreptului de semnătură nu poate fi exercitată de nici o altă instituție sau asociație profesională.

Art. 22. - Drepturile și obligațiile membrilor Ordinului Arhitecților din România se stabilesc prin regulamentul acestuia.

Art. 23. - (1) Forurile de conducere ale Ordinului Arhitecților din România sunt:
a) Conferința națională;
b) Consiliul de conducere;
c) Colegiul director;
d) președintele Ordinului.

(2) Persoanele alese în Consiliul de conducere, în Colegiul director sau ca președinte al Ordinului Arhitecților din România au mandat de 4 ani și nu mai mult de două ori consecutiv.

Art. 24. - Conferința națională a Ordinului Arhitecților din România este constituită din membri delegați, cu drept de reprezentare, ai filialelor teritoriale. Filiala teritorială va asigura participarea la Conferința națională a Ordinului cel puțin a unui reprezentant al fiecărui județ cuprins în filială.

Art. 25. - (1) Conferința națională a Ordinului Arhitecților din România are următoarele atribuții:
a) adoptă și modifică Regulamentul Ordinului, codul deontologic al profesiei și regulamentul-cadru pentru filialele teritoriale;
b) adoptă organizarea aparatului administrativ al Ordinului;
c) alege și revocă președintele Ordinului;
d) alege și revocă membrii Consiliului de conducere al Ordinului;
e) alege membrii comisiilor de cenzori și de disciplină la nivel național, precum și membrii altor comisii de specialitate;
f) aprobă regulamentele de funcționare ale comisiilor Ordinului, stabilind numărul membrilor și competențele lor;
g) adoptă hotărâri cu privire la toate problemele aflate pe ordinea de zi stabilită în convocare;
h) aprobă bugetul de venituri și cheltuieli, precum și bilanțul Ordinului și dă Consiliului de conducere descărcare de gestiune a fondurilor Ordinului;
i) aprobă cotizația anuală și onorariile minimale.

(2) Conferința națională a Ordinului Arhitecților din România este legal constituită la prima convocare în prezența a cel puțin două treimi din numărul delegaților, iar hotărârile se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți. Dacă la prima convocare condiția de prezență nu este îndeplinită, la a doua convocare Conferința națională este legal constituită în prezența majorității membrilor și adoptă hotărâri cu majoritatea membrilor prezenți.

Art. 26. - (1) Între reuniunile Conferinței naționale activitatea Ordinului Arhitecților din România va fi coordonată de Consiliul de conducere, două treimi din numărul membrilor acestuia fiind arhitecți cu drept de semnătură.

(2) Componența Consiliului de conducere va asigura reprezentativitatea proporțională a membrilor filialelor teritoriale.

Art. 27. - (1) Președintele Ordinului Arhitecților din România, ales dintre arhitecții cu drept de semnătură, reprezintă Ordinul în relațiile sale cu alte persoane fizice și juridice sau cu autorități din România și din străinătate, putând să încheie, în numele Ordinului, convenții și contracte. De asemenea, președintele conduce lucrările Conferinței naționale și ordonanțează cheltuielile bugetare ale Ordinului.

(2) Vicepreședinții Ordinului Arhitecților din România sunt înlocuitori de drept ai președintelui, în ordinea stabilită de Conferința națională.

Art. 28. - (1) Activitatea curentă a Ordinului Arhitecților din România este coordonată de Colegiul director.

(2) Colegiul director este ales cu votul majorității membrilor Consiliului de conducere.

(3) Cel puțin două treimi din numărul membrilor Colegiului director trebuie să fie arhitecți cu drept de semnătură.

Art. 29. - Forurile de conducere, comisiile Ordinului Arhitecților din România și conducerea filialelor teritoriale sunt alese prin votul secret al majorității participanților cu drept de vot.

Art. 30. - Organizarea și funcționarea Ordinului Arhitecților din România vor fi stabilite prin Regulamentul Ordinului, aprobat de Conferința națională.

SECȚIUNEA a 2-a
Filialele teritoriale ale Ordinului Arhitecților din România

Art. 31. - (1) La nivelul județelor cu cel puțin 50 de arhitecți, precum și în municipiul București se vor înființa prin liberă asociere filiale teritoriale ale Ordinului Arhitecților din România, reunindu-i pe arhitecții domiciliați în raza teritorială a județului.

(2) Dacă într-un județ există un număr mai mic de 50 de arhitecți, se vor putea înființa filiale teritoriale prin asocierea arhitecților cu domiciliile în județe limitrofe, până când numărul acestora va ajunge la minimum 50 de membri.

(3) În cadrul unui județ, într-o zonă formată din două sau mai multe județe limitrofe, precum și în municipiul București se poate înființa o singură filială a Ordinului Arhitecților din România.

(4) Filialele teritoriale dobândesc personalitate juridică de drept privat de la data adunării generale constitutive a membrilor, ocazie cu care se vor stabili:
a) orașul de reședință a filialei teritoriale și sediul acesteia;
b) forurile de conducere ale filialei.

Art. 32. - La înființarea lor filialele teritoriale își vor elabora propriile regulamente în baza regulamentului-cadru la nivel național, aprobat de Conferința națională a Ordinului Arhitecților din România.

SECȚIUNEA a 3-a
Tabloul Național al Arhitecților

Art. 33. - (1) Pentru centralizarea evidenței arhitecților din întreaga țară se înființează Tabloul Național al Arhitecților, document care se publică anual în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Pe lângă toate filialele Ordinului Arhitecților din România se înființează tablourile arhitecților, cu evidența membrilor acestora.

(3) Pentru întocmirea și actualizarea Tabloului Național al Arhitecților filialele teritoriale au obligația să comunice Ordinului Arhitecților din România, în termen de 30 de zile de la data efectuării lor, toate datele și informațiile înregistrate în tablourile arhitecților.

(4) Tablourile arhitecților vor cuprinde:
a) arhitecți cu drept de semnătură;
b) conductori arhitecți cu drept de semnătură;
c) arhitecți stagiari;
d) conductori arhitecți stagiari;
e) arhitecți, membri ai Ordinului Arhitecților din România, fără drept de semnătură;
f) arhitecți care nu sunt membri ai Ordinului Arhitecților din România.

(5) Înregistrarea într-un tablou al arhitecților permite exercitarea profesiei în întreaga țară.

Art. 34. - (1) Ordinul Arhitecților din România, inclusiv filialele sale teritoriale, are obligația să furnizeze terților orice informație legată de datele înregistrate în Tabloul Național al Arhitecților sau în tablourile arhitecților.

(2) Tablourile arhitecților vor evidenția și modalitatea în care persoanele înscrise își exercită profesia.

(3) Ordinul Arhitecților din România sau filialele acestuia vor elibera, la cererea celui înscris, un certificat, care va cuprinde toate datele care îl privesc, înregistrate în tablourile arhitecților.

SECȚIUNEA a 4-a
Răspunderea disciplinară

Art. 35. - (1) Membrii Ordinului Arhitecților din România răspund disciplinar pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi, a codului deontologic al profesiei, a hotărârilor proprii adoptate de forurile de conducere abilitate ale Ordinului, precum și pentru orice abateri săvârșite în legătură cu profesia sau în afara acesteia care aduc prejudicii prestigiului profesiei sau Ordinului.

(2) Sancțiunile disciplinare sunt:
a) avertismentul;
b) votul de blam;
c) suspendarea pe o perioadă de 6-12 luni a dreptului de semnătură;
d) suspendarea pe o perioadă de 6-12 luni a calității de membru al Ordinului Arhitecților din România;
e) retragerea definitivă a dreptului de semnătură pentru membrii Ordinului Arhitecților din România înscriși în Tabloul Național al Arhitecților;
f) retragerea definitivă a calității de membru al Ordinului Arhitecților din România.

(3) Sancțiunile prevăzute la alin. (2) lit. a) și b) se aplică de către colegiul director teritorial, la propunerea comisiei teritoriale de disciplină.

(4) Sancțiunile prevăzute la alin. (2) lit. c)-f) se aplică de Consiliul de conducere al Ordinului Arhitecților din România, la propunerile comisiilor teritoriale de disciplină, în baza hotărârii comisiei de disciplină la nivel național, numai după efectuarea unei expertize de specialitate, întocmită de o comisie formată din 5 membri propuși de Consiliul de conducere al Ordinului, acceptați de cel în cauză.

(5) Împotriva hotărârii comisiei teritoriale de disciplină, prin care s-a aplicat una dintre sancțiunile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. a) și b), se poate formula contestație la Comisia națională de disciplină în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii.

(6) Împotriva hotărârii Comisiei naționale de disciplină, prin care s-a aplicat o sancțiune disciplinară prevăzută la alin. (2), se poate formula contestație la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii.

Art. 36. - (1) Comisiile de disciplină ale Ordinului Arhitecților din România sunt organe cu activitate jurisdicțională și se organizează la nivel național și teritorial pentru fiecare filială.

(2) Comisia națională de disciplină este alcătuită din 5 arhitecți cu minimum 10 ani vechime, din care în mod obligatoriu 3 arhitecți cu drept de semnătură.

(3) Comisia de disciplină alege un președinte din rândul membrilor săi.

(4) Hotărârile comisiilor de disciplină se validează cu majoritate simplă de voturi.

(5) Procedura judecării abaterilor este prevăzută în Regulamentul Ordinului Arhitecților din România și se completează cu prevederile Codului de procedură civilă.

Art. 37. - După un an de la aplicarea deciziei de retragere definitivă a dreptului de semnătură sau a calității de membru al Ordinului Arhitecților din România cel în cauză poate cere reexaminarea deciziei. În caz de respingere o nouă cerere nu poate fi făcută decât după un an.

Art. 38. - În cazul în care instanțele judecătorești pronunță hotărâri definitive de condamnare a unui arhitect cu drept de semnătură pentru fapte penale legate de exercitarea profesiei sau aplică sancțiunea complementară a interdicției de exercitare a acestei profesii, o copie de pe dispozitivul hotărârii va fi comunicată filialei Ordinului Arhitecților din România, organizată la nivel teritorial, pentru a opera radierea din tabloul arhitecților în raza căruia își are domiciliul.

CAPITOLUL IV
Dispoziții tranzitorii și finale

Art. 39. - (1) Dispozițiile referitoare la susținerea examenului de legislație de atestare a arhitecților stagiari se vor aplica începând cu promoția de absolvenți licențiați din anul intrării în vigoare a prezentei legi.

(2) În termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi toți arhitecții cu diplomă de licență sau asimilată, eliberată de instituțiile de învățământ superior de arhitectură cu durata studiilor de minimum 5 ani, vor obține, în baza unor cereri, înscrierea în Ordinul Arhitecților din România și în tabloul arhitecților din raza filialei unde își au domiciliul și vor putea exercita dreptul de semnătură, indiferent de vechimea în profesie.

Art. 40. - (1) Poartă titlul de conductori arhitecți absolvenții cu diplomă eliberată de instituții de învățământ superior de arhitectură acreditate de statul român, cu durata studiilor de minimum 3 ani.

(2) Conductorii arhitecți, absolvenți cu diplomă ai instituțiilor de învățământ superior de arhitectură cu durata studiilor de minimum 3 ani, pot cere înscrierea în una dintre filialele teritoriale ale Ordinului Arhitecților din România, în a căror rază își au domiciliul.

(3) Conductorii arhitecți, absolvenți cu diplomă până la data intrării în vigoare a prezentei legi, și absolvenții din următorii 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi pot primi drept de semnătură limitat la categoriile de lucrări pentru care legea recunoaște acest drept.

(4) Conductorii arhitecți cu diplomă, absolvenți între anii 1973-1983 inclusiv, pot primi drept de semnătură similar cu arhitecții, dacă aceștia solicită atestarea în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 41. - În vederea protejării dreptului de autor membrii Ordinului Arhitecților din România pot cere înregistrarea studiilor, planurilor și proiectelor elaborate într-o evidență specială la Ordin, primind astfel dată certă.

Art. 42. - După 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru toți cei care vor exercita profesia de arhitect fără să îndeplinească prevederile acesteia vor fi propuse sancțiuni disciplinare, administrative sau plângere penală, după caz.

Art. 43. - (1) În termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, un comitet de inițiativă format din reprezentanți ai asociațiilor profesionale din domeniu asigură convocarea Conferinței naționale de constituire a Ordinului Arhitecților din România.

(2) În termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Conferința națională va adopta Regulamentul-cadru al Ordinului Arhitecților din România și Codul deontologic al profesiei de arhitect și va stabili onorariile minime potrivit art. 16.

Art. 44. - Pentru constituirea filialelor teritoriale ale Ordinului, Uniunea Arhitecților din România, înființată prin Decretul-lege nr.127/1990 privind unele măsuri referitoare la activitatea Uniunii Arhitecților din România și a asociațiilor teritoriale ale arhitecților, va pune la dispoziție acestuia banca sa de date, cuprinsă în Registrul Național al Arhitecților, evidența membrilor și întreaga arhivă.

Art. 45. - (1) În cazul unor licitații, organizate în temeiul legii, pentru realizarea lucrărilor de investiții publice ce implică proiecte de urbanism sau arhitectură, din comisia de licitație a ofertelor va face parte în mod obligatoriu un arhitect cu drept de semnătură.

(2) Concursurile publice interne care se organizează pentru investiții publice de interes național se fac cu participarea în juriu a unui membru al Ordinului Arhitecților din România.

Art. 46. - Cheltuielile efectuate pentru investiții, dotări și alte utilități necesare în vederea exercitării profesiei de arhitect, potrivit prevederilor prezentei legi, se scad din veniturile impozabile pe o durată de 3 ani de la data constituirii formelor de exercitare a profesiei de arhitect, potrivit prevederilor prezentei legi.

Art. 47. - (1) Prezenta lege va intra în vigoare în termen de 60 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Orice alte dispoziții contrare prezentei legi se abrogă.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 12 martie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituția României.

p. PREȘEDINTELE SENATULUI,
ALEXANDRU ATHANASIU

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 13 martie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituția României.

PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
VALER DORNEANU

București, 12 aprilie 2001.
Nr. 184.


Marți, 20 noiembrie 2018, 09:50

Declinare de raspundere: Informațiile publicate în aceasta rubrică, precum și textele actelor normative nu au caracter oficial.