LEGE nr.192 din 19 aprilie 2001
privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura
Textul actului publicat în M.Of. nr. 200/20 apr. 2001

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

TITLUL I
Dispoziții generale

Art. 1. - Protecția fondului piscicol, pescuitul și acvacultura sunt activități de interes general, care se supun prevederilor prezentei legi, precum și convențiilor internaționale din domeniu la care România este parte.

Art. 2. - Obiectul prezentei legi îl constituie:
a) protejarea fondului piscicol;
b) activitățile de protecție a fondului piscicol natural și de pescuit, desfășurate pe teritoriul Rezervației Biosferei "Delta Dunării", care se supun și reglementărilor specifice ale acesteia;
c) exploatarea durabilă a resurselor piscicole din bazinele piscicole naturale ale României;
d) aplicarea strategiei naționale în domeniu, a prevederilor convențiilor și acordurilor internaționale la care România este parte;
e) dezvoltarea pisciculturii și a celorlalte ramuri ale acvaculturii;
f) prevederile prezentei legi referitoare la fondul piscicol natural se aplică și icrelor depuse, larvelor și puietului animalelor acvatice.

Art. 3. - În sensul prezentei legi, sunt considerate: 1. bazine piscicole naturale:
a) Dunărea teritorială, Delta și lunca inundabilă a Dunării;
b) Complexul lagunar Razelm-Sinoe și lacurile litorale;
c) pâraiele și râurile de munte, colinare, de șes și zonele lor inundabile;
d) bălțile și lacurile naturale;
e) lacurile de acumulare cu zonele lor inundabile la viituri;
f) rețeaua de canale magistrale din sistemele hidroameliorative, de navigație și hidroenergetice;
g) limita apelor teritoriale și zona economică exclusivă a Mării Negre; 2. bazine piscicole amenajate:
a) heleșteiele;
b) iazurile cu zonele lor inundabile;
c) păstrăvăriile;
d) vivierele flotabile;
e) stațiile de reproducere artificială;
f) instalațiile pentru creșterea superintensivă.

Art. 4. - În sensul prezentei legi, termenii înscriși mai jos au următorul înțeles:

Art. 5. - Fondul piscicol din bazinele piscicole naturale, astfel cum sunt prevăzute la art. 3 pct. 1 și cum sunt definite la art. 4, aparține domeniului public de interes național și local.

Art. 6. - Fondul piscicol din amenajările piscicole, precum și amenajările piscicole, astfel cum sunt prevăzute la art. 3 pct. 2 și cum sunt definite la art. 4, pot aparține, după caz, domeniului public de interes național sau local ori domeniului privat.

Art. 7. - (1) Strategia în domeniul conservării biodiversității din bazinele piscicole naturale este atribuția autorității publice centrale de protecție a mediului.

(2) Strategia în domeniul protecției fondului piscicol și pescuitului din bazinele piscicole naturale, precum și din bazinele piscicole amenajate, a acvaculturii și valorificării producției, indiferent de forma de proprietate sau de administrare, se realizează de autoritatea publică centrală sau pentru agricultură și alimentație împreună cu autoritatea publică centrală care răspunde de mediu.

(3) Anual autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentație și silvicultură, precum și autoritatea publică centrală care răspunde de mediu vor sprijini din bugetul propriu realizarea obiectivelor și acțiunilor prevăzute în strategie.

TITLUL II
Pescuitul în bazinele naturale și autorizareapescuitului

CAPITOLUL I
Administrarea și exploatarea fondului piscicol

Art. 8. - (1) Pentru administrarea fondului piscicol din domeniul public de interes național, precum și din amenajările piscicole din domeniul public și privat al statului, exceptând apele de munte și zona administrată de Administrația Rezervației Biosferei "Delta Dunării", se înființează, conform legii, Compania Națională de Administrare a Fondului Piscicol, cu personalitate juridică.

(2) Statutul Companiei Naționale de Administrare a Fondului Piscicol se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 9. - Patrimoniul Companiei Naționale de Administrare a Fondului Piscicol se constituie din amenajările piscicole - construcțiile cu instalațiile aferente, definite la art. 6.

Art. 10. - Compania Națională de Administrare a Fondului Piscicol funcționează pe bază de gestiune economică proprie prin autofinanțare, în subordinea Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, având următoarele atribuții:
a) aplică strategiile naționale din domeniul protejării fondului piscicol și gestionării exploatării durabile prin pescuit, a resurselor piscicole ce aparțin fondului piscicol, precum și dezvoltarea pisciculturii și a celorlalte ramuri ale acvaculturii;
b) elaborează metodologia de evaluare a fondului piscicol și de stabilire a cotelor anuale de pești și o supune spre aprobare autorității publice centrale care se ocupă de piscicultură;
c) asigură exploatarea durabilă prin pescuitul comercial și pescuitul recreativ/sportiv, la nivelul cotelor admisibile, din fondul piscicol proprietate publică și privată a statului;
d) acordă licențe/autorizații de pescuit comercial, recreativ/sportiv persoanelor fizice și juridice, în condițiile legii;
e) concesionează către persoanele fizice sau juridice fondul piscicol din domeniul public și privat al statului, în vederea exploatării și valorificării resurselor piscicole;
f) elaborează și propune spre aprobare autorității publice centrale pentru agricultură și alimentație nivelul minim al redevenței și al tarifelor de acordare a licențelor și autorizațiilor de pescuit;
g) protejează, conservă și reface prin repopulări fondul piscicol din bazinele naturale;
h) elaborează norme și propune reglementări în conformitate cu atribuțiile ce derivă din obiectul de activitate și cu obligațiile asumate de România prin semnarea acordurilor și aderarea la organisme și convenții internaționale în domeniu și le supune spre aprobare autorității publice care se ocupă de piscicultură;
i) organizează și desfășoară activități de inspecție piscicolă privind respectarea prevederilor prezentei legi și a altor reglementări în vigoare;
j) organizează și coordonează activitățile de cercetare științifică în domeniul pescuitului și acvaculturii;
k) prestează servicii pentru terți;
l) desfășoară activități de pescuit, piscicultură, procesare, transport și comercializare a peștelui pentru bazinele piscicole naturale și amenajările piscicole care nu sunt concesionate.

Art. 11. - Veniturile Companiei Naționale de Administrare a Fondului Piscicol provin din:
a) tarife pentru atestarea, licențierea și autorizarea activităților de pescuit comercial, recreativ/sportiv și acvacultură, acordate persoanelor fizice sau juridice;
b) contravaloarea cotelor de pescuit stabilite în condițiile legii;
c) despăgubiri, închirieri, prestări de servicii;
d) alte venituri din activități economice proprii.

Art. 12. - (1) Reglementările specifice privind concesionarea către agenții economici a suprafețelor de terenuri ocupate de amenajările piscicole din domeniul public și privat al statului și concesionarea bazinelor naturale din domeniul public al statului se stabilesc de autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentație și silvicultură și de autoritatea publică centrală de mediu.

(2) Deținătorii de active și cei care au contracte în derulare au drept de preemțiune la concesionare.

CAPITOLUL II
Dreptul de pescuit și autorizarea pescuitului

Art. 13. - (1) Dreptul de pescuit în bazinele piscicole naturale aparține statului și se exercită, exceptând apele de munte și ale zonei Administrației Rezervației Biosferei "Delta Dunării", prin Compania Națională de Administrare a Fondului Piscicol, în conformitate cu prevederile prezentei legi.

(2) Atribuirea dreptului de pescuit persoanelor fizice și juridice se face prin autorizare de către Compania Națională de Administrare a Fondului Piscicol.

(3) Exercitarea pescuitului se face în baza unui permis nominal eliberat de persoanele juridice autorizate.

Art. 14. - (1) Dreptul de pescuit în scop comercial al fondului piscicol natural din domeniul public se atribuie de administratorii statului în două moduri:
a) prin concesionare, pe bază de licitație publică, societăților comerciale, asociațiilor de pescari și altor forme de asociere; deținătorii de active și cei care au contracte în derulare au drept de preemțiune la concesionare;
b) prin eliberare de permis de pescuit individual pescarilor profesioniști în scopul exercitării pescuitului.

(2) Condițiile și criteriile de aplicare a prevederilor alin. (1) se stabilesc de autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentație și silvicultură.

(3) Dreptul de pescuit în scop recreativ/sportiv se atribuie de administratorii statului, prin concesionare, asociațiilor de pescari sportivi și altor forme de asociere.

(4) Dreptul de pescuit în scop științific se atribuie de administratorii statului instituțiilor și organizațiilor de cercetare.

(5) Condițiile de participare la licitații în vederea obținerii dreptului de pescuit în scop comercial și a dreptului de organizare a pescuitului în scop recreativ/sportiv sunt stabilite, conform legislației în vigoare și prin reglementări specifice, de autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentație și silvicultură.

Art. 15. - Deținătorii de autorizații de pescuit pot fi:
a) persoane juridice cu profil piscicol sau care au prevăzute în statut activități piscicole;
b) institute, centre și stațiuni de cercetare din domeniul piscicol;
c) asociații care desfășoară și activități piscicole;
d) asociații de pescari sportivi;
e) persoane fizice care au atestată calitatea de pescar profesionist.

Art. 16. - (1) Dreptul de pescuit obținut în baza unei autorizații piscicole se exercită prin permisul de pescuit.

(2) Permisul de pescuit este individual și netransmisibil.

(3) Persoanele juridice care au dobândit dreptul de pescuit în scop comercial prin concesionare eliberează permise de pescuit individual pescarilor profesioniști angajați sau membrilor asociației, în limita numărului stabilit de administrație.

(4) Permisul de pescuit individual nu dă dreptul titularului la angajarea de personal ajutător pentru activitatea de pescuit.

(5) Modelul permisului de pescuit va fi stabilit prin ordin al ministrului autorității publice centrale pentru agricultură și alimentație.

Art. 17. - (1) Licența/autorizația de pescuit se poate anula fără despăgubire dacă cel licențiat/atestat nu îndeplinește condițiile stabilite prin aceasta.

(2) În licența/autorizația de pescuit în scop comercial și în autorizația de pescuit recreativ/sportiv se vor specifica condițiile de exercitare a pescuitului, metodele de pescuit, tipul și numărul uneltelor și ambarcațiunilor de pescuit, numărul pescarilor, cota de pescuit defalcată pe specii, precum și alte măsuri pentru asigurarea exploatării durabile a fondului piscicol.

(3) Deținătorii unei autorizații de pescuit sunt obligați să marcheze zonele care fac obiectul acesteia, sub controlul administratorilor statului.

Art. 18. - (1) Pentru derivațiile naturale sau artificiale ale unui curs de apă, reprezentate de brațe secundare, canale de irigații sau tranzitare, autorizația de pescuit revine titularului de autorizație pentru cursul principal de apă.

(2) În cazul în care o apă în regim neamenajat își schimbă albia ca urmare a unor evenimente naturale sau devieri artificiale beneficiarii autorizației de pescuit inițiale sunt autorizați piscicol atât pentru noua albie și vechea albie rămasă, cât și pentru luciul de apă ce eventual ar apărea ca urmare a îndiguirilor limitrofe efectuate.

(3) Mărirea suprafeței unui luciu de apă în regim natural de scurgere ca urmare a construcției unei acumulări pe cuveta sa determină extinderea dreptului de pescuit asupra întregii suprafețe. Dacă luciul de apă exploatat piscicol inundă malurile, posesorul autorizației de pescuit este îndreptățit să pescuiască în perimetrul inundat.

CAPITOLUL III
Exercitarea pescuitului

Art. 19. - Prin pescuit în scop comercial se înțelege capturarea peștelui și a altor animale acvatice prin metode și cu unelte admise de lege, de către personal autorizat, în condițiile prezentei legi.

Art. 20. - (1) Prin pescuit în scopuri științifice se înțelege capturarea peștelui și a altor animale acvatice pentru studiul populațiilor, migrațiilor și impactului factorilor antropici asupra fondului piscicol, reproducerea artificială în vederea refacerii prin repopulări a populațiilor vulnerabile și periclitate și pentru experimentarea de noi metode și unelte de pescuit.

(2) Pescuitul în scopuri științifice se poate efectua în orice perioadă a anului, inclusiv în perioadele de prohibiție, în orice loc, cu orice unelte sau metode de pescuit, în baza unei autorizații speciale emise de autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentație și silvicultură.

(3) În perioadele de prohibiție autorizația specială se emite de autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentație și silvicultură, cu avizul autorității publice centrale de mediu.

Art. 21. - (1) Prin pescuit în scop recreativ/sportiv se înțelege pescuitul efectuat cu undița și cu lanseta, în scop de agrement/performanță, pe baza unui permis nominal eliberat în condițiile prezentei legi, cu respectarea regulilor prevăzute în anexa nr. 3.

(2) Pescuitul recreativ/sportiv se poate exercita și în amenajări piscicole și în lacuri de acumulare în care se practică piscicultura, în condițiile și pe baza regulilor stabilite de deținătorul sau administratorul fondului piscicol din acele lacuri.

CAPITOLUL IV
Paza fondului piscicol

Art. 22. - Administratorii și beneficiarii dreptului de pescuit exercită cu personal specializat paza fondului piscicol și controlul activităților de pescuit și exploatare a acestuia, combaterea braconajului, furturilor, distrugerilor și degradărilor.

Art. 23. - Personalul de pază este dotat, în condițiile legii, cu armament și echipament corespunzător.

Art. 24. - Personalul de pază pe timpul exercitării atribuțiilor de serviciu este asimilat personalului care îndeplinește o funcție ce implică exercițiul autorității publice.

Art. 25. - Organizarea activității de pază la nivelul structurilor teritoriale proprii este reglementată prin statutul administratorilor.

Art. 26. - Unitățile de poliție, Garda de coastă, Poliția de frontieră și Jandarmeria, potrivit atribuțiilor ce le revin în temeiul legii, au obligația de a sprijini acțiunile de pază a fondului piscicol.

TITLUL III
Piscicultura

CAPITOLUL I
Organizarea activității de piscicultură

Art. 27. - Autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentație și silvicultură elaborează și aplică unitar strategia dezvoltării și politica economică a Guvernului în domeniul pisciculturii, din amenajările piscicole, indiferent de zona geografică, forma de proprietate și modul de exploatare.

Art. 28. - Concesionarea fondului piscicol din proprietatea publică sau privată a statului se face de către Compania Națională de Administrare a Fondului Piscicol, în condițiile legii.

Art. 29. - (1) Utilizarea amenajărilor piscicole pentru realizarea producției de pește și alte animale acvatice, din domeniul public și privat al statului, este obligatorie pentru toți deținătorii.

(2) Schimbarea folosințelor piscicole sau dezafectarea amenajărilor piscicole se aprobă fundamentat de autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentație și silvicultură, cu avizul autorității publice centrale de protecție a mediului.

Art. 30. - Autorizarea agenților economici care desfășoară activitate de piscicultură în amenajări piscicole, indiferent de forma de proprietate, se face conform prezentei legi de către autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentație și silvicultură, prin direcțiile agricole.

Art. 31. - Autorizarea agenților economici care desfășoară activitate de piscicultură se face cu respectarea următoarelor condiții:
a) face dovada că este legal constituit și are în obiectul de activitate piscicultura;
b) face dovada că are în posesie sau în exploatare bazine amenajate pentru piscicultură;
c) face dovada că se încadrează în reglementările de protecție a mediului și a celor sanitar-veterinare.

Art. 32. - Controlul agenților economici autorizați care desfășoară activitate de piscicultură, indiferent de forma de proprietate, se exercită de către autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentație și silvicultură, prin Direcția pescuit, piscicultură și inspecție, în conformitate cu prezenta lege.

CAPITOLUL II
Dezvoltarea activității de piscicultură

Art. 33. - Autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentație și silvicultură, împreună cu alte autorități publice centrale, cu sprijinul prefecților și al consiliilor județene și locale, vor identifica, în baza unor studii de specialitate, terenurile aparținând proprietății publice și private, care se pretează la realizarea de amenajări piscicole.

Art. 34. - Amenajările piscicole, indiferent de forma de proprietate, care prin degradare și-au pierdut total sau parțial potențialul de producție, vor fi incluse de autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentație și silvicultură, în conformitate cu legea, în categoria terenurilor în curs de ameliorare.

Art. 35. - Autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentație și silvicultură și autoritatea publică centrală de protecție a mediului vor lua măsuri pentru introducerea în cultură a unor specii valoroase de pești, scop în care se vor realiza amenajări piscicole specializate în reproducerea și creșterea acestora (sturioni, păstrăv, lipan, lostriță, coregon, chefal, cambulă, anghilă).

Art. 36. - În scopul dezvoltării acvaculturii autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentație și silvicultură întreprinde măsuri pentru stimularea realizării unor amenajări specializate în reproducerea și creșterea broaștelor, racilor, scoicilor și a altor viețuitoare acvatice.

TITLUL IV
Inspecția piscicolă

Art. 37. - (1) Urmărirea respectării prevederilor prezentei legi, precum și a celorlalte reglementări în domeniu se realizează de către autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentație și silvicultură și de autoritatea publică centrală de protecție a mediului, prin organisme de specialitate.

(2) În scopul îndeplinirii atribuțiilor prevăzute la alin. (1) autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentație și silvicultură înființează Inspecția Piscicolă ca organism de specialitate. Pentru monitorizarea capacității de pescuit național autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentație și silvicultură, în colaborare cu Inspectoratul Navigației Civile și cu Registrul Naval Român, înființează Fișierul Navelor și Ambarcațiunilor de Pescuit.

(3) Regulamentul de organizare și funcționare a organismelor de specialitate se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 38. - În scopul îndeplinirii atribuțiilor de control personalul organismelor de specialitate are dreptul:
a) de acces la bazinele piscicole, pe ambarcațiuni, la uneltele de pescuit, la punctele de colectare și de livrare a peștelui, în fermele piscicole, pentru a constata modul cum sunt respectate reglementările piscicole și cum sunt aplicate măsurile de protecție a fondului piscicol și de combatere a furturilor și braconajului;
b) de control asupra lucrărilor, construcțiilor și instalațiilor care au legătură cu pescuitul, creșterea peștelui și protecția fondului piscicol;
c) de control al datelor și documentelor în legătură cu pescuitul, originea și circulația peștelui conform certificatului de origine și circulație a produselor de origine animală;
d) de control al modului cum sunt respectate reglementările privind protecția fondului piscicol;
e) de a constata faptele care constituie contravenții și infracțiuni în domeniul pescuitului și protecției fondului piscicol, pisciculturii și circulației peștelui, icrelor, produselor din pește, altor viețuitoare acvatice (broaște, raci și scoici), precum și de a întocmi documentele potrivit legii;
f) de urmărire a realizării cotelor alocate, a înregistrării capturilor, a marcării navelor și ambarcațiunilor și a implementării sistemului de supraveghere prin satelit;
g) de inspecție și control pe navele și ambarcațiunile de pescuit.

TITLUL V
Protecția fondului piscicol

Art. 39. - Protecția fondului piscicol se realizează prin prohibiția anuală a pescuitului, prin interdicția acțiunilor care pot constitui contravenții și infracțiuni la prezenta lege, precum și prin orice alte măsuri care să asigure exploatarea durabilă a fondului piscicol și conservarea biodiversității.

Art. 40. - (1) Anual autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentație și silvicultură împreună cu autoritatea publică centrală de protecție a mediului vor stabili, prin ordin comun, perioadele și zonele de prohibiție a pescuitului. Ordinul se emite pentru toate speciile de pești și animale acvatice și pentru toate zonele țării, la începutul lunii aprilie, dar nu mai târziu de 15 aprilie, și este valabil până la apariția ordinului de prohibiție din anul următor.

(2) În scopul protecției fondului piscicol pescuitul speciilor de pești menționate în anexa nr. 2 este interzis în perioadele și în zonele definite în aceasta. Prin ordinul de prohibiție se va specifica durata de prohibiție.

Art. 41. - (1) Autoritățile publice centrale care emit ordinul anual de prohibiție pot, în condiții hidroclimatice deosebite sau pe baza unor studii fundamentate, să modifice, prin ordin al ministrului, perioadele de prohibiție și speciile prohibite stabilite în anexele nr. 1 și 2, menținând însă numărul total de zile.

(2) Pentru apele curgătoare care constituie frontieră de stat perioadele de prohibiție și regulile de pescuit se stabilesc în concordanță cu convențiile internaționale încheiate cu celelalte state riverane.

Art. 42. - Pentru protecția fondului piscicol se interzice folosirea următoarelor unelte și metode de pescuit:
a) setci fixe, cu excepția ohanelor, în zona litoralului marin;
b) setci și ave de orice tip, în Complexul Razelm-Sinoe, ghiolurile Belciuc-Erenciuc și lacurile litorale;
c) setci monofilment în toate apele;
d) pescuitul electric, cu excepția celui practicat în scop științific;
e) oprirea, abaterea, răstocirea unei ape curgătoare sau scurgerea apei în parte sau în întregime;
f) pescuitul cu materiale explozive, precum și cu substanțe toxice și narcotice de orice fel;
g) pescuitul cu unelte din plasă în râurile și lacurile naturale din zona de munte;
h) pescuitul cu momeli metalice și pești artificiali în râurile populate cu lostriță;
i) pescuitul cu ostia, sulița, țepoaia, japca și orice alt fel de unelte înțepătoare sau agățătoare.

Art. 43. - (1) Prin ordin comun al autorității publice centrale pentru agricultură, alimentație și silvicultură și al autorității publice centrale de protecție a mediului, în apele aparținând domeniului public și privat se pot institui zone de protecție piscicolă, ce se delimitează în teren prin semne distincte.

(2) Zonele de protecție piscicolă pot fi:
a) de protecție a reproducerii, ce reprezintă locuri predilecte pentru depunerea icrelor și dezvoltarea puietului;
b) de protecție a diversității speciilor piscicole reunite într-un ecosistem acvatic;
c) de protecție pentru iernarea peștelui.

(3) Instituirea zonelor de protecție se realizează la propunerea administratorilor statului.

(4) Prin ordin comun al autorității publice centrale pentru agricultură, alimentație și silvicultură și al autorității publice centrale de protecție a mediului, în zonele de protecție piscicolă, pentru o anumită perioadă, pot fi limitate sau interzise:
a) pescuitul anumitor specii de pești și al altor organisme acvatice;
b) lucrări care împiedică migrarea, reproducerea sau pun în pericol existența populațiilor piscicole, cum ar fi îngustarea/bararea cursului apei, tăierea și recoltarea plantelor, extragerea de nămol, nisip și pietriș, colectarea gheții;
c) lucrări în zona malurilor, precum și tăierea arborilor și arbuștilor de pe mal;
d) admiterea în zonă a rațelor și gâștelor domestice.

(5) Prin excepție de la prevederile alin. (4) activitățile prevăzute la lit. a)-c) nu pot fi limitate sau interzise în următoarele situații:
a) când pescuitul se desfășoară în scopuri științifice sau de cercetare;
b) din considerente de prevenire a inundațiilor.

Art. 44. - (1) Autoritatea publică centrală de protecție a mediului și autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentație și silvicultură, împreună cu administratorii statului, încurajează și promovează programele de redresare a populațiilor unor specii valoroase sau periclitate, prin:
a) identificarea, amenajarea și protecția zonelor naturale de reproducere;
b) înființarea de pepiniere pentru producerea puietului de sturioni, păstrăv, lipan, lostriță și alte specii cu valoare economică și științifică;
c) organizarea de centre pentru creșterea și înmulțirea chefalului, cambulei, anghilei, scoicilor și racilor;
d) organizarea activității de monitoring asupra efectivelor piscicole din apele aparținând domeniului public și stabilirea măsurilor de refacere a populațiilor periclitate.

(2) În caz de necesitate administratorii statului au obligația să ia măsuri pentru completarea fondului piscicol prin repopulări.

Art. 45. - (1) Autoritatea publică centrală de protecție a mediului, împreună cu autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentație și silvicultură, va putea declara regiuni de cruțare anumite părți din Dunăre, râuri, pâraie, lacuri, canale, precum și zone de la țărmul Mării Negre, ce vor fi constatate ca locuri favorabile pentru cantonarea, reproducerea și hrănirea puietului și adulților speciilor de organisme acvatice, cu excepția perimetrelor care intră în competența Rezervației Biosferei "Delta Dunării", conform prevederilor legale.

(2) În apele declarate regiuni de cruțare se interzic, pe toată perioada anului, orice gen de pescuit, inclusiv cu undița, precum și alte activități cum sunt recoltarea vegetației, extragerea balastului, vânatul, creșterea animalelor, turismul.

(3) Administratorii au obligația să marcheze perimetrele regiunilor de cruțare și să asigure paza sau controlul respectării prevederilor legale.

Art. 46. - (1) În scopul protecției fondului piscicol sunt supuse interdicției următoarele acțiuni și activități:
a) mutarea, deteriorarea sau distrugerea semnelor indicatoare de reglementare a pescuitului, amplasate în zona bazinelor piscicole;
b) recoltarea stufului, papurei, rogozului și a altor plante acvatice din bazinele piscicole, fără autorizarea proprietarului sau beneficiarului de folosință piscicolă;
c) circulația cu ambarcațiuni cu motor în Delta Dunării și în Complexul de lacuri Razelm-Sinoe în afara traseelor aprobate de Administrația Rezervației Biosferei "Delta Dunării". Se exceptează circulația pe căile navigabile și pe cele de acces la localitățile care nu au alte căi de comunicație, precum și circulația ambarcațiunilor autorizate în condițiile legii;
d) circulația cu autovehicule și scoaterea materialului lemnos prin albiile apelor curgătoare din zona de munte, precum și circulația cu ambarcațiuni cu motor în bazinele piscicole din zona de munte fără autorizația autorității publice centrale care răspunde de silvicultură;
e) închiderea cu garduri și prispe pescărești sau cu alte unelte de pescuit de orice fel a gârlelor de legătură, a bălților și terenurilor inundabile, dacă prin aceasta se împiedică accesul sau se pescuiesc peștii care migrează în timpul viiturilor de apă sau în perioada de reproducere, precum și scurgerea liberă a apelor o dată cu fondul piscicol din ele. Fac excepție închiderile pescărești și stuficole din Delta și Lunca Dunării, în perioadele de viituri, autorizate în condițiile și în locurile stabilite de autoritatea publică centrală de protecție a mediului și de Administrația Rezervației Biosferei "Delta Dunării";
f) modificarea regimului de scurgere a apei în scopul practicării pescuitului, fără acordul administratorului;
g) distrugerea sau degradarea din culpă a trecătorilor pentru pești, a pintenilor, a cascadelor, toplițelor și a altor instalații și amenajări cu scop piscicol;
h) înființarea de pepiniere și crescătorii piscicole fără avizul autorității publice centrale pentru agricultură și alimentație;
i) distrugerea sau degradarea digurilor, barajelor și canalelor pescărești, taluzurilor și malurilor înierbate, precum și distrugerea, degradarea sau micșorarea zonelor de protecție a apelor;
j) așezarea uneltelor de pescuit fixe sau plutitoare în derivă pe mai mult de două treimi din lățimea râurilor, gârlelor sau canalelor;
k) reducerea din culpă a debitelor de apă în apele naturale, dacă prin aceasta se periclitează existența fondului piscicol;
l) deschiderea, închiderea sau obturarea canalelor și manipularea instalațiilor hidrotehnice de orice fel în alt mod decât cel stabilit prin normele tehnice;
m) pescuitul în zonele de protecție specială pentru iernarea peștelui;
n) folosirea cu orice titlu de năvoade, voloace, setci, ave, prostovoale, vârșe, vintire, precum și alte tipuri de unelte de pescuit comercial de către persoane fizice sau persoane juridice neautorizate, aruncarea sau depozitarea rumegușului, deșeurilor menajere și zootehnice și a oricăror materii și materiale, produse și substanțe poluante pe malurile râurilor, pâraielor, lacurilor, bălților și amenajărilor piscicole;
o) folosirea armelor de foc pentru capturarea delfinilor și peștilor;
p) accesul cu animale și mijloace de transport de orice fel pe diguri și în incintele amenajărilor piscicole;
r) pescuitul reproducătorilor în perioada de prohibiție și distrugerea icrelor acestora din zonele de reproducere naturală special marcate.

(2) Popularea sau aclimatizarea de specii ori de hibrizi noi pentru fauna și flora acvatică a țării este permisă numai cu avizul autorității publice centrale de protecție a mediului.

Art. 47. - (1) Dimensiunile minime ale speciilor de pești și alte animale acvatice, admise la pescuit în bazinele piscicole naturale, și dimensiunile minime ale ochiului uneltelor de pescuit sunt prevăzute în anexa nr. 4.

(2) În funcție de rezultatele cercetărilor și de evoluția mărimii stocurilor, anexa nr. 4 poate fi modificată prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale pentru agricultură, alimentație și silvicultură și a autorității publice centrale de protecție a mediului.

Art. 48. - Persoanele juridice sau fizice, care își desfășoară activitatea în zona limitrofă bazinelor piscicole naturale, sunt obligate să respecte reglementările privind conservarea și protecția fondului piscicol.

Art. 49. - (1) Persoanele fizice și persoanele juridice, care folosesc apele din domeniul public în alte scopuri decât cel piscicol, sunt obligate:
a) să echipeze prizele de apă cu instalații care să împiedice pătrunderea peștelui;
b) să mențină în lacurile de acumulare niveluri de apă optime pentru iernarea și dezvoltarea normală a fondului piscicol, în condițiile regulamentelor de gospodărire a apelor, cu excepția cazurilor de forță majoră;
c) să amenajeze zone speciale de pescuit și zone pentru protejarea și salvarea fondului piscicol la golirea lacurilor de acumulare;
d) să asigure debitul minim de apă necesar în vederea dezvoltării normale a fondului piscicol în aval de lacurile de acumulare.

(2) Autoritatea publică centrală de protecție a mediului, prin organismul său specializat, va stabili condițiile tehnice de îndeplinire a obligațiilor prevăzute la alin. (1) și va urmări respectarea lor.

Art. 50. - Autoritatea publică centrală de protecție a mediului și autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentație și silvicultură, împreună cu unitățile de cercetare-proiectare de profil și instituțiile de învățământ superior de specialitate, precum și Compania Națională de Administrare a Fondului Piscicol, sub coordonarea Academiei Române, vor efectua studii pentru evaluarea stocurilor existente și a condițiilor ce influențează mărimea acestora, pe baza cărora să fie adoptate măsurile necesare pentru protecție și să stabilească capturile totale admisibile (TAC) ale speciilor de organisme acvatice cu valoare economică și/sau științifică ale căror populații au atins niveluri critice sau sunt în pericol de dispariție.

Art. 51. - Administratorii și beneficiarii bazinelor piscicole ale statului au obligația:
a) să execute lucrări curente de întreținere a canalelor, gârlelor, altor surse de alimentare cu apă și a zonelor de pescuit;
b) să execute lucrări de amenajare și construcții specifice pentru protecția fondului piscicol din apele aparținând domeniului public.

Art. 52. - (1) Avizarea construirii unor noi baraje sau centrale hidroelectrice va fi condiționată de existența studiilor privind asigurarea debitelor minime permanente pe râuri, în aval de acestea, necesare vieții, migrării și reproducerii speciilor de pești și a altor viețuitoare acvatice.

(2) Barajele construite pe râuri vor fi echipate cu instalații care să permită migrarea peștilor, iar prizele de captare, cu dispozitive care să împiedice aspirarea peștilor și a altor viețuitoare acvatice, dacă pe baza studiilor ce se vor efectua acestea se impun.

(3) Barajele și centralele hidroelectrice noi vor fi echipate cu astfel de instalații, iar cele care urmează să se construiască pe Dunăre vor fi prevăzute cu instalații speciale care să permită migrarea sturionilor și scrumbiei de Dunăre spre zonele de reproducere. În cazul în care din studiile realizate rezultă că echiparea barajului cu trecători este ineficientă, cu avizul autorității publice centrale pentru agricultură, alimentație și silvicultură și al autorității publice centrale de protecție a mediului, deținătorul cu orice titlu al barajului va realiza amenajări piscicole pentru producerea puietului din speciile afectate, amplasate în apropierea lacului de acumulare. Deținătorul cu orice titlu al barajului este obligat să predea după recepționare, pentru exploatare, Companiei Naționale de Administrare a Fondului Piscicol, instalațiile sau amenajările piscicole, fără recuperarea valorii de investiție aferente acestora. Procedura de avizare și de recepție a lucrărilor privind instalațiile speciale va fi elaborată, în conformitate cu prevederile legale, de către autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentație și silvicultură, cu avizul autorității publice centrale de protecție a mediului, în termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(4) Pescuitul este interzis în aval de baraje pe o distanță, măsurată de la bazinul de liniștire, de 100 m pentru apele din zona montană, de 300 m pentru apele curgătoare din zona colinară și de 500 m pentru apele curgătoare din zona de șes. Pentru apele de frontieră restricțiile de pescuit în zona barajelor se stabilesc prin convenții și acorduri internaționale.

TITLUL VI
Răspunderi și sancțiuni

Art. 53. - Încălcarea dispozițiilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea disciplinară, contravențională, penală, materială sau civilă.

Art. 54. - Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 400.000 lei la 800.000 lei următoarele fapte săvârșite de persoane fizice:
a) pescuitul recreativ/sportiv al oricăror specii de pește, precum și al altor viețuitoare acvatice, exercitat fără permis sau autorizație în cursuri de ape curgătoare sau stătătoare, canale artificiale, Delta Dunării, lacuri naturale sau de acumulare, ape maritime interioare și în marea teritorială;
b) pescuitul recreativ/sportiv al oricăror specii de pește, precum și al altor viețuitoare acvatice, care se exercită în ape curgătoare, stătătoare, canale artificiale, Delta Dunării, lacuri naturale sau de acumulare, ape maritime interioare și în marea teritorială sau în zone din acestea, în care pescuitul este interzis;
c) refuzul de a prezenta, la cererea persoanelor împuternicite să constate contravențiile, permisul sau autorizația de pescuit.

Art. 55. - Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 800.000 lei la 1.500.000 lei următoarele fapte săvârșite de persoane fizice:
a) pescuitul recreativ în timpul nopții;
b) prinderea salmonidelor cu mâna;
c) pescuitul cu momeli metalice și cu pești artificiali în râurile populate cu lostriță;
d) pescuitul recreativ/sportiv de către o singură persoană în timpul unei zile de la răsăritul și până la apusul soarelui:

e) pescuitul cu momeli naturale în apele de munte ce oferă condiții de viață salmonidelor nominalizate de autoritatea publică centrală de protecție a mediului;
f) reținerea de către pescarii amatori a peștelui și a altor viețuitoare acvatice pescuite sub dimensiunile minime prevăzute de lege;
g) mutarea, deteriorarea sau distrugerea din culpă a semnelor indicatoare așezate în raza amenajărilor piscicole.

Art. 56. - Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei următoarele fapte săvârșite de persoane fizice:
a) pescuitul lostriței fără autorizație specială eliberată de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură;
b) așezarea uneltelor de pescuit fixe sau în derivă pe mai mult de două treimi din lățimea râurilor sau a canalelor;
c) pescuitul cu șiruri de muște artificiale în apele salmonicole;
d) extragerea gheții naturale din perimetrul zonelor de protecție a faunei piscicole;
e) circulația cu ambarcațiuni cu motor în apele din Delta Dunării, în afara traseelor aprobate de autoritatea publică centrală de protecție a mediului;
f) utilizarea la pescuit a setcilor și avelor de orice fel în Complexul lagunar Razelm-Sinoe, în ghiolurile BelciucErenciuc și în lacurile litorale;
g) folosirea armelor de foc pentru pescuitul delfinilor și al peștilor.

Art. 57. - Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 1.200.000 lei la 1.400.000 lei următoarele fapte săvârșite de persoane fizice:
a) pescuitul recreativ și sportiv al oricăror specii de pește, precum și al altor viețuitoare acvatice, exercitat în amenajări piscicole, altele decât cele autorizate în acest scop;
b) prinderea peștelui cu unelte de pescuit din plasă sau cu pripoane în apele de munte;
c) pescuirea oricăror specii de pește, crustacee, moluște sau alte viețuitoare acvatice, în perioadele și în zonele de prohibiție.

Art. 58. - Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei următoarele fapte săvârșite de persoane fizice:
a) oprirea, abaterea, răstocirea unei ape curgătoare sau scurgerea apei, în parte sau în întregime, fără acordul proprietarului sau deținătorului folosinței piscicole;
b) introducerea de specii, rase sau hibrizi de pești, altele decât cele existente în apele curgătoare, stătătoare și în amenajările piscicole, fără avizul autorității publice centrale de protecție a mediului;
c) neluarea măsurilor pentru prevenirea, combaterea și stoparea extinderii epizootiilor, precum și pentru nedeclararea apariției acestora organelor de specialitate;
d) vânzarea puietului de pește în alte scopuri decât repopularea;
e) executarea lucrărilor de foraje hidrogeologice în amenajările piscicole fără autorizația proprietarului sau a titularului dreptului de folosință piscicolă;
f) aruncarea gunoaielor, a rumegușului de lemn, a resturilor menajere și a oricăror alte materiale în albiile sau pe malurile cursurilor de ape curgătoare, în albiile sau pe malurile apelor stătătoare, ale canalelor artificiale, lacurilor naturale și de acumulare, apelor maritime interioare și pe țărmul mării teritoriale, precum și în perimetrul amenajărilor piscicole.

Art. 59. - Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 8.000.000 lei la 16.000.000 lei următoarele fapte săvârșite de persoane fizice:
a) neanunțarea organelor de specialitate împuternicite în acest scop despre primirea la centrele de colectare a unor cantități de pește sub dimensiunile minime, în procente mai mari decât cele prevăzute de lege;
b) pescuitul comercial al peștelui și al altor viețuitoare acvatice sub dimensiunile minime, în procente mai mari decât cele prevăzute de lege;
c) refuzul de a permite accesul la controlul în bărci, șalupe și alte ambarcațiuni, în autovehicule, în unitățile de producție și în perimetrul bazinelor piscicole exploatate prin pescuit recreativ/sportiv sau comercial al personalului de specialitate împuternicit în acest scop.

Art. 60. - Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei următoarele fapte săvârșite de persoane fizice:
a) distrugerea sau degradarea din culpă a digurilor, barajelor și canalelor, a taluzurilor și malurilor, a instalațiilor hidrotehnice aferente amenajărilor piscicole;
b) distrugerea sau degradarea din culpă a trecătoarelor pentru pești, a toplițelor și a cascadelor podite;
c) reducerea din culpă a debitului de apă pe cursurile de apă naturale sau amenajate, dacă prin aceasta se periclitează existența faunei piscicole;
d) distrugerea, degradarea sau micșorarea din culpă a zonelor de protecție perimetrală a amenajărilor piscicole;
e) neinstalarea sau distrugerea dispozitivelor care împiedică intrarea peștilor în sistemele de alimentare cu apă, irigații, precum și în instalațiile hidroenergetice;
f) neluarea măsurilor pentru curățarea zonelor de pescuit și pentru protejarea și salvarea fondului piscicol la construcția sau golirea lacurilor de acumulare;
g) neasigurarea debitului de apă necesar în vederea dezvoltării normale a faunei piscicole în aval de o lucrare de barare.

Art. 61. - Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amendă penală de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei următoarele fapte:
a) pescuitul electric neautorizat, pescuitul cu materiale explozive, pescuitul cu substanțe toxice și narcotice de orice fel, pescuitul cu ostia, cu japca și cu orice alte unelte înțepătoare și agățătoare;
b) pescuitul prin orice metode al reproducătorilor în perioada de prohibiție și distrugerea icrelor embrionate de pește în zonele de reproducere naturală;
c) pescuitul sturionilor și al lostriței, sub dimensiunile legale, în alte scopuri decât pentru repopulare;
d) reducerea debitului și a volumului de apă în amenajările piscicole și pe cursurile de apă, în scop de braconaj;
e) pescuitul cu năvoade, voloace, crâsnice, setci, ave, prostovoale, vârșe, vintire sau cu alte unelte de pescuit industrial, fără autorizație sau permis de pescuit;
f) pescuitul comercial pe cursul unei ape curgătoare în zona de 200 metri în aval de baraj;
g) pescuitul comercial cu unelte de pescuit având ochiurile sub dimensiunile minime prevăzute de lege;
h) deschiderea, închiderea, obturarea, bararea cu garduri pescărești sau cu unelte de pescuit de orice fel a canalelor și a gârlelor de legătură cu lacurile, bălțile sau terenurile inundabile;
i) procurarea, transportul și comercializarea ilegală a peștelui, icrelor și produselor din pește;
j) furtul de pește prin orice mijloace și metode, din amenajările piscicole.

Art. 62. - Faptele prevăzute la art. 61 lit. a)-e), dacă sunt săvârșite în perioada de prohibiție, în timpul nopții sau de două sau mai multe persoane împreună ori de o persoană având asupra sa o armă de foc sau substanțe chimice periculoase, se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 6 ani. Procurarea, transportul și comercializarea sturionilor, lostriței și icrelor negre, fără documente legale, constituie faptă agravantă și se pedepsește cu închisoare de la 5 la 7 ani.

Art. 63. - Când infracțiunile prevăzute la art. 61 și 62 sunt săvârșite de persoane cu atribuții de constatare a infracțiunilor și contravențiilor, pedepsele se majorează cu 2 ani.

Art. 64. - Orice hotărâre judecătorească care pronunță o condamnare pentru infracțiune în materie de pescuit poate exclude autorul infracțiunii din asociațiile de pescuit pe o durată ce nu poate fi mai mică de un an și mai mare de 3 ani.

Art. 65. - (1) Cuantumul amenzilor contravenționale se indexează periodic, prin hotărâre a Guvernului, în funcție de rata inflației.

(2) Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției se poate face plângere în termen de 15 zile de la data comunicării acestuia, la judecătoria în a cărei rază teritorială a fost săvârșită fapta.

Art. 66. - Cuantumul despăgubirilor datorate pentru pagube cauzate fondului piscicol prin fapte ce constituie infracțiuni se stabilește de experți, se hotărăște de instanțele judecătorești și revine persoanei juridice care gestionează patrimoniul piscicol aparținând domeniului public sau amenajării piscicole. În cazul contravențiilor prevăzute la art. 58 despăgubirile datorate pentru pagubele cauzate fondului piscicol se vor calcula în funcție de prețul mediu de piață multiplicat de 5 ori pentru aceleași specii de pești și alte viețuitoare acvatice sau pentru același fel de bunuri. În situația în care contravențiile s-au produs în perioada de prohibiție sau în perimetrul rezervațiilor, al pepinierelor și crescătoriilor piscicole, prețul peștilor și al altor viețuitoare acvatice, luat în calcul la stabilirea despăgubirii, va fi dublu față de prețul zilei pe piața din zona în care s-a săvârșit fapta.

Art. 67. - (1) Sunt supuse confiscării uneltele și ambarcațiunile de pescuit, animalele, mijloacele de transport, armele de foc și orice alte bunuri care au fost folosite la săvârșirea faptei.

(2) Bunurile rezultate din săvârșirea contravenției, constând în pește, icre, alte viețuitoare și produse acvatice, sunt, de asemenea, supuse confiscării.

(3) În cazurile de confiscare a bunurilor prevăzute la alin. (1) și (2) organele de constatare dispun, prin procesulverbal încheiat, valorificarea lor în condițiile legii, contravaloarea făcându-se venit la bugetul de stat.

Art. 68. - Constatarea faptelor ce constituie contravenții și infracțiuni la prezenta lege se face, în afară de organele de cercetare penală, de personalul cu drept de control și împuterniciții autorității publice centrale.

Art. 69. - Dispozițiile prezentei legi se întregesc cu prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor, cu modificările ulterioare.

TITLUL VII
Dispoziții finale

Art. 70. - Din veniturile Companiei Naționale de Administrare a Fondului Piscicol se poate aloca o cotă de până la 16% pentru finanțarea unor activități de cercetare și studii aplicative.

Art. 71. - În exercitarea atribuțiilor de serviciu privind paza fondului piscicol, constatarea contravențiilor și a infracțiunilor piscicole, personalul împuternicit cu drept de control, al Companiei Naționale de Administrare a Fondului Piscicol, este asimiliat personalului care îndeplinește funcții ce implică exercițiul autorității publice.

Art. 72. - Unitățile de poliție, Garda de coastă, Poliția de frontieră și Jandarmeria vor sprijini persoanele juridice cu activitate în domeniul piscicol, personalul împuternicit cu drept de control al Companiei Naționale de Administrare a Fondului Piscicol și al altor unități cu activitate în domeniul piscicol, în organizarea și desfășurarea acțiunilor de prevenire și combatere a fenomenului infracțional și contravențional din domeniul protecției fondului piscicol, pescuit, piscicultură, transportul și comercializarea peștelui.

Art. 73. - (1) Terenurile ocupate de ape, din domeniul public și privat, sunt scutite de taxe și impozite.

(2) Pentru clădirile amplasate pe terenurile menționate la alin. (1) se achită taxele și impozitele prevăzute de lege.

Art. 74. - (1) Contractele încheiate pentru exploatarea piscicolă a apelor din domeniul public și privat al statului se renegociază cu noua autoritate o dată cu intrarea în vigoare a prezentei legi.

(2) Noile contracte se vor încheia cu respectarea prevederilor prezentei legi.

Art. 75. - Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta lege.

Art. 76. - Persoanele fizice cu domiciliul stabil în localitățile din Rezervația Biosferei "Delta DunăriiÓ au dreptul de a pescui cu unelte proprii pentru consumul familial, fără plata vreunei taxe asupra produsului obținut, cu respectarea prevederilor prezentei legi. Consumul mediu pe zi pentru o familie se consideră de 3 kg.

Art. 77. - (1) Autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentație și silvicultură și autoritatea publică centrală de protecție a mediului emit reglementări și instrucțiuni în domeniul pescuitului, pisciculturii și protecției faunei piscicole, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentație și silvicultură întreprinde măsuri de stimulare a înființării și recunoașterii organizațiilor profesionale și interprofesionale, constituite la libera lor inițiativă, în scopul realizării unui pescuit rațional și al îmbunătățirii condițiilor de procesare și comercializare a peștelui și produselor din pește și a calității acestora.

Art. 78. - Autoritățile publice centrale pentru agricultură, alimentație și silvicultură și de protecție a mediului prezintă anual Guvernului, în comun, un raport asupra situației pescuitului și protecției faunei piscicole.

Art. 79. - La data intrării în vigoare a prezentei legi administratorii fondului piscicol natural sunt:
a) Regia Națională a Pădurilor - pentru fondul piscicol din apele de munte;
b) Administrația Rezervației Biosferei "Delta DunăriiÓ pentru apele de pe teritoriul rezervației;
c) Compania Națională de Administrare a Fondului Piscicol - pentru celelalte ape aparținând domeniului public și privat al statului;
d) consiliile locale.

Art. 80. - În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentație și silvicultură va elabora și va reglementa, prin ordin al ministrului, pescuitul comercial în apele Mării Negre.

Art. 81. - Legea nr. 12/1974 privind piscicultura și pescuitul, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 106 din 30 iulie 1974, Hotărârea Guvernului nr.971/1994 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele de pescuit și de protecție a fondului piscicol, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.2 din 10 ianuarie 1995, sintagma aflate în afara cursurilor de apă din cuprinsul alin. (5) al art. 3, sintagma sau amenajate din cuprinsul alin. (3) al art. 5, precum și sintagma piscicultură, pescuit din cuprinsul alin. (1) al art. 33 din Legea apelor nr. 107/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.244 din 8 octombrie 1996, precum și orice alte dispoziții contrare prezentei legi se abrogă.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 19 martie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituția României.

p. PREȘEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TĂRĂCILĂ

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 26 martie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituția României.

p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR,
VIOREL HREBENCIUC

București, 19 aprilie 2001.
Nr. 192.


ANEXA Nr. 1

PERIOADELE, DURATELE ȘI ZONELE DE PROHIBIȚIE A PESCUITULUI

Pescuitul oricăror specii de pești, crustacee, moluște și al altor viețuitoare acvatice este prohibit, după cum urmează:

  1. în apele colinare, de șes și ale Dunării cu delta sa, 60 de zile consecutive în perioada de la 1 aprilie până la 30 iunie;
  2. în Complexul Razelm-Sinoe, ghiolurile Belciuc, Erenciuc și lacurile litorale în perioada de la 1 aprilie până la 30 iunie;
  3. în stufăriile din Complexul Razelm-Sinoe și în fața acestora pe o distanță de 50 de metri spre larg, precum și în lacul Zmeeica, în tot cursul anului;
  4. în Dunăre, în fața gârlelor, canalelor și privalelor de alimentare a bălților, pe o distanță de câte 500 de metri de ambele părți ale gurilor de vărsare, precum și în interiorul acestora, în perioada de la 15 martie până la 15 iunie;
  5. la gura de vărsare în Dunăre a râurilor Siret, Ialomița, Argeș, Olt și Jiu, pe o distanță de 1 km de ambele părți ale gurilor și pe cursul acestor râuri pe o distanță de 10 km de la confluență, în perioada de la 1 martie până la 1 iulie;
  6. în fața gurii Dunării - Meleaua Sfântu Gheorghe până la Ciotic, în perioada de la 1 aprilie până la 31 iulie; în aval de Ciotic, pe baza cercetărilor ce se vor efectua, Administrația Rezervației Biosferei "Delta DunăriiÓ va stabili anual zonele de prohibiție a pescuitului cu taliene;
  7. cu năvoadele de orice tip în Delta și lunca inundabilă a Dunării, în perioada de la 15 aprilie până la 15 septembrie, iar în Complexul Razelm-Sinoe și ghiolurile Belciuc și Erenciuc în perioada de la 1 aprilie până la 1 octombrie;
  8. în apele de munte, diferențiat pe zonele geografice, pentru păstrăvul indigen, fântânel și coregon, în perioada de la 15 septembrie până la 30 aprilie, iar pentru păstrăvul curcubeu, lipan și lostriță, în perioada de la 1 ianuarie până la 31 mai;
  9. pescuitul recreativ pe cursul unei ape curgătoare pe o distanță de 60 metri în aval și pe cursul unei salbe de iazuri, atât pe o distanță de 60 metri în amonte de primul iaz și 50 metri în aval de ultimul iaz în salbă, cât și pe tronsoanele de canal sau pe cursurile de apă dintre iazuri;
  10. pescuitul comercial pe cursul unei ape curgătoare în zona de 200 metri în aval de baraj.


ANEXA Nr. 2

R E G L E M E N T A R E A
pescuitului anumitor specii de pești

Se interzice pescuitul anumitor specii de pești, după cum urmează:

  1. sturionilor și al scrumbiei, în tot cursul anului în fața gurilor de vărsare a Dunării în Marea Neagră, pe o adâncime de 5 km în largul mării și pe un coridor lat de 2 km, socotit câte 1 km de o parte și de alta a axului brațelor Sfântu Gheorghe și Sulina. În fața brațului Chilia lățimea coridorului interzis este de 1 km spre sud de axul brațului, iar spre nord până la limita apelor teritoriale române;
  2. sturionilor, în tot cursul anului, cu carmace și cărmăcuțe în șenalul Dunării, inclusiv brațele sale, iar în zona litorală, în perioada de la 15 februarie până la 15 mai, cu carmace și ohane;
  3. sturionilor, în următoarele perioade:
    a) în sectorul de la Marea Neagră până la gura Prutului, în perioada de la 15 martie până la 15 aprilie;
    b) în sectorul de la gura Prutului până la gura Timocului, în perioada de la 15 aprilie până la 15 mai;
    c) în sectorul de la gura Timocului până la barajul Porțile de Fier II, în perioadele stabilite de comun acord cu partea iugoslavă, cuprinse între 15 mai până la 30 iunie;
  4. scrumbiei de Dunăre, în perioadele și zonele următoare:
    a) în sectorul de la Marea Neagră până la Ceatalul Ismail, 5 zile consecutive, în perioada de la 15 martie până la 1 mai;
    b) în sectorul Ceatalul Ismail - Vadu Oii, 20 de zile consecutive, în perioada de la 1 aprilie până la 15 mai;
    c) în sectorul de la Vadu Oii până la gura Timocului, 30 de zile consecutive, în perioada de 17 aprilie până la 1 iulie;
  5. lostriței, fără autorizație specială;
  6. sturionilor, sub dimensiunea legală, în alte scopuri decât repopularea;
  7. știucii, 40 de zile consecutive, diferențiat pe zone stabilite prin ordinul de prohibiție anuală a pescuitului;
  8. salmonidelor cu momeli naturale;
  9. în Marea Neagră, pescuitul cu setci și paragate de calcan, în perioada februarie-mai.
  10. Pe baza cercetărilor de specialitate se vor stabili anual perioade de interzicere a pescuitului rechinului.


ANEXA Nr. 3

C O N D I Ț I I L E
care trebuie îndeplinite pentru practicarea pescuitului recreativ în apele aparținând domeniului public

  1. Pescuitul recreativ este permis numai în cursul zilei, de la răsăritul și până la apusul soarelui, cu respectarea următoarelor reguli:
    a) în apele curgătoare și stătătoare din zona montană, numai cu o singură undiță cu cel mult 2 cârlige sau cu o lansetă;
    b) în apele din zona colinară și de șes, pe tot cursul Dunării și pe brațele sale, în Delta Dunării, cu cel mult 2 undițe sau 2 lansete cu câte două cârlige fiecare;
    c) în apele teritoriale ale Mării Negre, cu cel mult 2 undițe, 2 lansete sau 2 țaparine, cu câte 10 cârlige fiecare.
  2. Pescuitul recreativ se practică de pe mal în Dunărea teritorială de la Baziaș până la vărsarea ei în mare, în Deltă și în lunca inundabilă a Dunării, în râurile de munte, colinare și de șes cu zonele lor inundabile, în rețeaua de canale din sistemele hidroameliorative, de navigație și hidroenergetice. În amenajările piscicole destinate acestui scop, în bălți, lacuri naturale, lacuri de acumulare, lacuri litorale și în zona economică exclusivă a Mării Negre pescuitul recreativ se practică de pe mal și din barcă. În timpul iernii pescuitul recreativ se poate practica și de pe gheață, cu excepția zonelor de protecție specială a iernării peștelui.
  3. La pescuitul recreativ se folosesc momeli naturale și artificiale, iar pescuitul salmonidelor în apele de munte este permis numai cu momeli artificiale.
  4. În timpul unei zile de pescuit recreativ, în apele din zona colinară și de șes, în rețeaua de canale din sistemele hidroameliorative, de navigație și hidroenergetice, Dunărea cu lunca sa inundabilă, Delta Dunării și Marea Neagră se pot pescui cel mult 5 kg de pește sau numai un singur pește, dacă greutatea lui depășește 5 kg. În apele de munte cu salmonide se pot pescui de către un pescar cel mult 10 bucăți în total, din speciile: păstrăv indigen, păstrăv curcubeu, fântânel, lipan și coregon.


ANEXA Nr. 4

D I M E N S I U N I L E
minime ale peștilor și ale altor viețuitoare acvatice care pot fi pescuite și dimensiunile minime ale ochiurilor uneltelor de pescuit

  1. Dimensiunile minime, în centimetri, ale peștilor și ale altor viețuitoare acvatice, care pot fi pescuite în apele de suprafață din România, inclusiv în Marea Neagră, sunt următoarele:
    1.1 avat (Aspius aspius) 30
    1.2 aterină (Atherina mochon) 7
    1.3 babușcă (Rutilus rutilus) 15
    1.4 batcă (Blicca bj.erkna) 15
    1.5 biban (Perca fluviatilis) 12
    1.6 crap (Cyprinus carpio) 35
    1.7 caras (Carassius auratus) 15
    1.8 caracudă (Carassius carassius) 17
    1.9 cosac (Abramis sp.) 25
    1.10 clean (Leuciscus cephalus) 25
    1.11 cegă (Acipenser ruthenus) 45
    1.12 coregon (Coregonus sp.) 22
    1.13 calcan (Scophthalmus maeoticus) 40
    1.14 cambulă (Pleuronectes, Platichthys flesus) 20
    1.15 chefal (Mugil sp.) 25
    1.16 fusar (Aspro streber) 12
    1.17 gingirică (Clupeonela cultiventris) 7
    1.18 hamsie (Engraulis encrasicholus) 7
    1.19 lin (Tinca tinca) 25
    1.20 lipan (Thymallus thymallus) 25
    1.21 lostriță (Hucho hucho) 65
    1.22 morunaș (Vimba vimba) 25
    1.23 mreană (Barbus barbus) 27
    1.24 morun (Huso huso) 170
    1.25 nisetru (Acipenser g.ldenstaedti) 140
    1.26 oblete (Alburnus alburnus) 12
    1.27 plătică (Abramis brama) 25
    1.28 păstrăv (Salmo sp.) 20
    1.29 păstrugă (Acipenser stellatus) 100
    1.30 roșioară (Scardinius erythrophthalmus) 15
    1.31 rizeafcă (Alosa caspio) 15
    1.32 săbiță (Pelecus cultratus) 20
    1.33 rechin (Squalus acanthias) 100
    1.34 scobar (Chondrostoma) 20
    1.35 somn (Silurus glanis) 50
    1.36 scrumbie de Dunăre (Alosa pontica) 22
    1.37 scrumbie albastră (Alosa maeotica) 23
    1.38 stavrid (Trachurus mediteraneus) 12
    1.39 șalău (Stizostedion sp.) 40
    1.40 știucă (Esox lucius) 40
    1.41 șip (Acipenser sturio) 110
    1.42 șprot (Spratus spratus) 7
    1.43 văduviță (Leuciscus idus) 30
    1.44 viză (Acipenser nudiventris) 100
    1.45 raci (Astacus sp.) 9
    1.46 scoica de râu (Unio pictorum) 8
    1.47 broaște (Rana sp.) 30g/buc.

    Mărimea peștelui stabilită pentru pescuit este determinată prin măsurarea distanței de la vârful botului până la baza înotătoarei caudale.

  2. Speciile de pești care nu sunt prevăzute la pct. 1. sunt libere la pescuit la orice dimensiune.

  3. Puietul și peștele pescuit sub dimensiunea minimă din speciile stabilite la pct. 1. vor fi deversate în mod obligatoriu în apă, în stare vie.

  4. La pescuitul comercial efectuat în toate bălțile din Delta și lunca inundabilă a Dunării, Complexul RazelmSinoe, lacurile litorale, bălțile și lacurile de acumulare, pentru toate uneltele admise la pescuit se permite un procent de pești sub dimensiunile minime de cel mult 10% socotit la numărul de bucăți.

  5. La pescuitul cu vintire și taliene de baltă se admite un procent de pești sub dimensiunile minime de cel mult 2% socotit la numărul de bucăți.

  6. La pescuitul marin se admite un procent de pești sub dimensiunile legale din totalul cantității pescuite de 5% pentru scrumbie de Dunăre și de 20% pentru chefal, stavrid și scrumbie albastră.

  7. Dimensiunile minime ale ochiurilor la uneltele de pescuit sunt următoarele:
    a) 2,4 cm la Dunăre, bălți, lacuri, râuri colinare și de șes și în Delta Dunării;
    b) 4,0 cm în Complexul Razelm-Sinoe, în ghiolurile și bălțile din deltă și în lacurile litorale;
    c) - pescuitul activ (traul): - pescuitul staționar (unelte pasive):


Joi, 17 octombrie 2019, 23:13

Declinare de raspundere: Informațiile publicate în aceasta rubrică, precum și textele actelor normative nu au caracter oficial.