HOTĂRÂRE nr.1.114 din 9 noiembrie 2001
pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului vamal al României
Textul actului publicat în M.Of. nr. 735/19 noi. 2001

19.11.2001 În temeiul prevederilor art. 107 din Constituția României și ale art. 189 din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al României, cu modificările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă: Hotărârea Guvernului nr.626/1997 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului vamal al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.271 din 9 octombrie 1997, cu modificările și completările ulterioare, și Hotărârea Guvernului nr.91/2000 pentru aplicarea pe teritoriul României a sistemului de tranzit comun al Comunităților Europene și statelor membre ale acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.59 din 9 februarie 2000.

PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul finanțelor publice,
Mihai Nicolae Tănăsescu

p. Ministrul afacerilor externe,
Cristian Diaconescu,
secretar de stat

Ministrul integrării europene,
Hildegard Carola Puwak

București, 9 noiembrie 2001.
Nr. 1.114.


ANEXĂ


REGULAMENTUL de aplicare a Codului vamal al României

CAPITOLUL I
Dispoziții generale

Art. 1. - Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României cuprinde norme de aplicare a prevederilor Codului vamal al României și reguli privind activitatea operativă a autorității vamale.

Art. 2. - (1) Dispozițiile Regulamentului de aplicare a Codului vamal al României se aplică în mod uniform tuturor operațiunilor vamale efectuate pe teritoriul României de către persoanele fizice sau juridice, române ori străine.

(2) Definițiile de bază din Codul vamal al României au același înțeles și în aplicarea prezentului regulament.

CAPITOLUL II
Relații și informații privind reglementările vamale

Art. 3. - Relațiile și informațiile solicitate autorității vamale se pot referi la aplicarea:
a) reglementărilor vamale;
b) tarifului vamal.

Art. 4. - (1) Cererea trebuie să fie redactată în limba română și să conțină numele și adresa, respectiv denumirea și sediul solicitantului, precum și obiectul acesteia.

(2) În cazul în care cererea se referă la aplicarea tarifului vamal trebuie să cuprindă, după caz, și următoarele elemente:
a) descrierea detaliată a mărfii, care să permită identificarea acesteia;
b) compoziția mărfii, inclusiv pe bază de analiză de laborator, cu menționarea metodei de expertizare utilizate;
c) furnizarea, sub formă de anexe, a unor mostre, fotografii, cataloage sau a oricăror alte documentații care să permită autorității vamale stabilirea unei clasificări tarifare corecte;
d) clasificarea tarifară avută în vedere;
e) biroul sau punctul vamal la care urmează să se efectueze vămuirea;
f) indicarea elementelor care se consideră a fi secret comercial.

Art. 5. - Dacă autoritatea vamală constată că cererea nu conține toate elementele necesare, solicitantul va fi invitat să furnizeze datele care lipsesc. În acest caz termenul maxim de 10 zile, prevăzut pentru răspuns la art. 31 alin. (3) din Codul vamal al României, curge de la data la care autoritatea vamală dispune de toate elementele necesare pentru formularea răspunsului referitor la relațiile și informațiile solicitate de persoana fizică sau juridică interesată.

Art. 6. - (1) Relațiile și informațiile se adresează direcției regionale vamale interjudețene în a cărei rază de competență teritorială se află biroul vamal la care urmează să fie efectuată operațiunea de vămuire.

(2) În cazul în care informațiile furnizate de direcțiile regionale vamale interjudețene nu sunt satisfăcătoare, titularul cererii se poate adresa Direcției Generale a Vămilor, prezentând și o copie de pe răspunsul primit.

(3) În cazurile în care informația furnizată este eronată, autoritatea vamală este obligată să o revoce sau să o modifice, comunicând aceasta solicitantului.

(4) Dacă relațiile și informațiile se referă la mărfuri prezentate la biroul vamal sau la mărfuri pentru care au fost efectuate formalitățile vamale, solicitarea se adresează direct biroului vamal în a cărui evidență se află aceste mărfuri.

Art. 7. - (1) Relațiile și informațiile privind clasificarea tarifară se adresează Direcției Generale a Vămilor numai în cazurile în care prezintă grad înalt de complexitate și pentru care este necesară consultarea Organizației Mondiale a Vămilor sau, după caz, a Comisiei Europene. În aceste cazuri termenul de 10 zile prevăzut la art. 31 alin. (3) din Codul vamal al României curge de la data la care Direcția Generală a Vămilor intră în posesia deciziei, respectiv a răspunsului formulat de aceste organisme.

(2) Relațiile și informațiile privind clasificarea tarifară, adresate Direcției Generale a Vămilor potrivit alin. (1), se transmit solicitantului pe baza formularului prevăzut în anexa nr. 1. O copie de pe acesta se transmite biroului, respectiv punctului vamal la care urmează să se efectueze vămuirea.

(3) Mostrele prezentate de solicitant se restituie acestuia.

Art. 8. - Relațiile sau informațiile privind clasificarea tarifară pot fi invocate numai de solicitant și sunt obligatorii pentru autoritatea vamală.

CAPITOLUL III
Operațiuni prealabile vămuirii

SECȚIUNEA 1
Prezentarea la birourile vamale de frontieră a mijloacelor de transport, a documentelor însoțitoare ale acestora, precum și a documentelor privind mărfurile transportate

Art. 9. - Transportatorii mărfurilor destinate importului, exportului sau tranzitului ori reprezentanții acestora sunt obligați să prezinte birourilor vamale de frontieră mijloacele de transport împreună cu documentele de însoțire ale acestora.

Art. 10. - (1) La transportul mărfurilor pe calea ferată organele căilor ferate sunt obligate să depună la biroul vamal din stația de frontieră actul de transmitere a garniturii de tren, după intrarea acesteia în țară. Actul de transmitere a garniturii de tren se depune în termenul prevăzut în procesul tehnologic de prelucrare a trenurilor sosite din străinătate.

(2) Actul de transmitere a garniturii de tren, la ieșirea din țară, se depune la biroul vamal înainte de plecarea acesteia, în termenul stabilit prin procesul tehnologic de prelucrare a trenurilor pentru trecerea frontierei de stat, care va fi de cel puțin o oră.

(3) Actul de transmitere a garniturii de tren cuprinde numărul fiecărui vagon și al scrisorilor de trăsură, cantitatea mărfurilor și denumirea acestora în limba română. La ieșirea din țară în acest act se vor menționa, de asemenea, numărul documentului vamal și biroul vamal care l-a emis.

Art. 11. - La transportul mărfurilor pe cale rutieră transportatorul este obligat să prezinte biroului vamal, la intrarea sau la ieșirea din țară a autovehiculului, certificatul de înmatriculare al acestuia și documentele însoțitoare ale mărfurilor.

Art. 12. - (1) La transportul mărfurilor pe cale maritimă sau fluvială comandantul, armatorul ori agentul navei care transportă mărfuri ce urmează să fie descărcate sau transbordate este obligat să prezinte biroului vamal, în termen de 24 de ore de la acostare, exemplarul original al manifestului încărcăturii și să depună o copie de pe acesta.

(2) În cazul în care nu se efectuează operațiuni de descărcare sau de transbordare a mărfurilor nu este necesară depunerea copiei de pe manifestul încărcăturii.

(3) Pentru navele care transportă mărfuri de masă, în lipsa manifestului încărcăturii, comandantul, armatorul sau agentul navei poate prezenta o notificare din care să rezulte datele de identificare a mărfurilor.

(4) După încărcarea navelor cu mărfuri destinate exportului comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat să prezinte biroului vamal originalul manifestului încărcăturii și să depună o copie de pe acesta cu cel puțin 6 ore înainte de plecarea navei.

Art. 13. - În manifestul încărcăturii se menționează numărul fiecărui conosament sau al scrisorii de trăsură fluviale ori al recipisei de bagaje, mărcile și numerele de identificare a coletelor, denumirea, cantitatea și, după caz, greutatea brută sau netă a mărfurilor, precum și numele/denumirea furnizorului și beneficiarului. Comandanții, armatorii sau agenții navelor sunt obligați să înscrie pe copia de pe manifestul încărcăturii denumirea mărfurilor în limba română.

Art. 14. - Comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat să solicite biroului vamal un permis vamal în care se înscriu datele de identificare a mărfurilor care se descarcă, se încarcă sau se transbordează.

Art. 15. - (1) Comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat să depună la biroul vamal din port declarația proviziilor de bord în cel mult 12 ore de la acostarea navei. La convoaiele de nave fără propulsie se poate depune o singură declarație a proviziilor de bord, pentru întregul convoi, cu liste specificative pentru fiecare navă.

(2) Navele care staționează sub 12 ore și nu efectuează operațiuni de descărcare, de încărcare sau de transbordare de mărfuri sunt exceptate de la obligația de a depune declarația proviziilor de bord.

(3) În cazurile în care navele sunt obligate, potrivit legii, să oprească în porturile dunărene pentru efectuarea controlului de intrare în țară, chiar dacă nu efectuează operațiunile prevăzute la alin. (2), comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat să depună imediat declarația proviziilor de bord.

Art. 16. - (1) În declarația proviziilor de bord sunt înscrise următoarele bunuri aflate pe navă:
a) armamentul, munițiile, materiile explozive, produsele și substanțele stupefiante, psihotrope și toxice, precum și alte bunuri prohibite la introducerea sau la scoaterea din țară;
b) produsele din tutun și băuturile alcoolice, aparținând navei și membrilor echipajului;
c) alimentele și obiectele nefolosite, de uz curent, aparținând navei;
d) bunurile, inclusiv cele de valoare, aparținând membrilor echipajului.

(2) Bunurile prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) se păstrează sub sigiliu vamal pe toată durata staționării în port.

(3) Bunurile prevăzute la alin. (1) lit. d) nu se menționează în declarația proviziilor de bord dacă sunt înscrise în evidențele navei.

Art. 17. - (1) Prevederile art. 12 și 13 se aplică în mod corespunzător și la transportul mărfurilor pe calea aerului, în acest caz termenul fiind de 3 ore de la aterizarea aeronavei, respectiv înainte de decolare.

(2) Comandanții aeronavelor sunt obligați să declare biroului vamal produsele menționate la art. 16 alin. (1) lit. a), aflate la bord.

Art. 18. - În vederea prevenirii fraudelor autoritatea vamală poate impune obligația de a se depune declarații de provizii de bord și în cazul altor categorii de mijloace de transport decât cele navale de către persoanele care răspund de aceste mijloace.

Art. 19. - (1) La transportul pe cale poștală organele poștale sunt obligate să prezinte biroului vamal de frontieră lista sacilor poștali.

(2) La transportul de mesagerie transportatorul este obligat să prezinte biroului vamal de frontieră lista coletelor.

SECȚIUNEA a 2-a
Controlul vamal al mijloacelor de transport de mărfuri la birourile vamale de frontieră

Art. 20. - Controlul vamal al mijloacelor de transport de mărfuri la trecerea frontierei de stat constă în identificarea acestora pe baza documentelor de însoțire.

Art. 21. - La transportul mărfurilor pe calea ferată autoritatea vamală, în prezența organelor căilor ferate, verifică:
a) existența vagoanelor înscrise în actul de transmitere a garniturii de tren. Când autoritatea vamală constată neconcordanțe privind numărul vagoanelor, organele căilor ferate sunt obligate să modifice, în mod corespunzător, actul de transmitere;
b) exteriorul vagoanelor acoperite care conțin mărfuri, prin verificarea integrității sigiliilor, ferestrelor, acoperișului, pereților și platformei;
c) interiorul și exteriorul vagoanelor descoperite care conțin mărfuri;
d) exteriorul locomotivei;
e) exteriorul și interiorul anexelor tehnice ale locomotivei și cabina mecanicului.

Art. 22. - (1) Vagoanele cu sigilii lipsă sau violate, precum și vagoanele care nu pot fi sigilate se supun și controlului vamal în interior, verificându-se și mărfurile conținute în acestea. Organele căilor ferate încheie un act constatator al controlului, care se semnează și de autoritatea vamală. Aceeași procedură se aplică și sacilor poștali și coletelor.

(2) Dacă sigiliile nu sunt cele aplicate la expediere, se verifică existența actelor prin care se atestă aplicarea noilor sigilii. În lipsa unor asemenea acte autoritatea vamală menționează această situație pe actul de transmitere a garniturii de tren și efectuează controlul interior al mijlocului de transport și al mărfurilor. Rezultatul acestui control se consemnează într-un proces-verbal întocmit conform procedurii menționate la alin. (1). Fac excepție de la această regulă vagoanele care nu pot fi sigilate, precum și vagoanele descoperite.

(3) Actele constatatoare și procesele-verbale prevăzute în prezentul articol se încheie potrivit reglementărilor feroviare internaționale.

Art. 23. - (1) La transportul mărfurilor pe calea rutieră autoritatea vamală controlează exteriorul autovehiculului, cabina acestuia și, după caz, agregatul frigorific. La mijloacele de transport rutiere fără încărcătură se efectuează și controlul compartimentului de mărfuri.

(2) Dacă la controlul exterior al autovehiculului se constată sigilii lipsă sau când sigiliile aplicate la expediere au fost violate ori compartimentul în care se află mărfurile a fost violat sau prelata este deteriorată, se efectuează controlul interior al autovehiculului și controlul mărfurilor. Autoritatea vamală consemnează rezultatele controlului într-un proces-verbal de constatare, care se semnează și de transportator.

(3) Autoritatea vamală poate dispune efectuarea controlului vamal la unul dintre birourile vamale din interiorul țării, când nu sunt condiții corespunzătoare de control vamal la intrarea în țară a autovehiculelor. În aceste cazuri autovehiculele se tranzitează sub sigiliu vamal sau se dirijează cu însoțitor vamal la cel mai apropiat birou vamal din interiorul țării, pe direcția de destinație a autovehiculului, unde există condiții de control vamal.

(4) Cheltuielile de transport și de manipulare a mărfurilor și cele de deplasare a autorității vamale sunt în sarcina transportatorului.

Art. 24. - Controlul vamal la sosirea navei se efectuează în prezența organelor căpităniei portului, a comandantului ori armatorului, precum și a reprezentantului agenției de navigație.

Art. 25. - Controlul vamal la sosirea navei constă în verificarea, prin sondaj, a cabinelor, sălilor, cambuzelor, restaurantelor și sălii mașinilor, pentru a se constata dacă există concordanță între declarația proviziilor de bord și bunurile supuse declarării. Comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat să prezinte autorității vamale originalul manifestului încărcăturii.

Art. 26. - (1) După efectuarea controlului vamal la sosire, se lasă pentru folosința comandantului, echipajului și pasagerilor cantități uzuale de produse din tutun și băuturi alcoolice, în raport cu durata staționării navei în port, potrivit normelor stabilite în anexa nr. 2.

(2) La scoaterea sau la introducerea pe navă a proviziilor de bord menționate la art. 16 autoritatea vamală face mențiune pe declarația proviziilor de bord.

(3) Comandantul sau armatorul este obligat ca pe timpul staționării navei să folosească proviziile sau bunurile înscrise în inventar numai la bord.

(4) Comandantul, armatorul și agentul navei răspund în mod solidar față de autoritatea vamală de nedeclararea bunurilor, de lipsurile sau substituirile de bunuri menționate în declarația proviziilor de bord, precum și de cele aflate în inventarul navei.

Art. 27. - (1) Când o navă descarcă mărfuri în două sau mai multe porturi românești, autoritățile vamale din aceste porturi fac mențiuni pe exemplarul original al manifestului încărcăturii cu privire la operațiunile efectuate, precum și pe cel al declarației proviziilor de bord.

(2) Autoritatea vamală verifică mențiunile făcute în porturile în care nava a acostat anterior și reține o copie de pe manifestul încărcăturii, respectiv de pe declarația proviziilor de bord.

Art. 28. - (1) Comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat să comunice autorității vamale plecarea navei cu cel puțin 6 ore înainte, în vederea efectuării controlului vamal.

(2) Controlul vamal la plecarea navei constă în verificarea concordanței manifestului încărcăturii cu declarațiile vamale sau permisele vamale eliberate, precum și a concordanței declarației proviziilor de bord cu situația bunurilor înscrise în aceasta.

Art. 29. - În timpul efectuării controlului vamal al navelor este permisă coborârea sau urcarea numai a comandantului, a secundului și a persoanelor bolnave.

Art. 30. - Căpitănia portului permite plecarea navelor în trafic internațional numai după ce autoritatea vamală vizează declarația proviziilor de bord și, după caz, manifestul încărcăturii.

Art. 31. - Pentru navele sub pavilion străin care intră în șantiere navale sau la iernat comandanții, armatorii sau agenții lor sunt obligați să depună la autoritatea vamală declarația proviziilor de bord și copia de pe manifestul încărcăturii. Pe toată această perioadă navele se află sub supraveghere vamală.

Art. 32. - (1) La transportul mărfurilor cu aeronave române controlul vamal în interiorul aeronavelor se efectuează imediat după aterizare, precum și înainte de decolare. La acest control se verifică dacă la bord se află bunuri în afara celor din dotarea aeronavelor, pentru a li se aplica regimul vamal corespunzător destinației lor.

(2) Controlul vamal în interiorul aeronavelor române de pasageri se efectuează, la sosire, după debarcarea persoanelor, iar la plecare, înainte de îmbarcarea acestora.

(3) Controlul vamal în interiorul aeronavelor străine de mărfuri sau de pasageri se efectuează în caz de indicii temeinice de fraudă sau dacă staționează pe aeroport mai mult de 6 ore peste ora de decolare prevăzută în orarul de zbor.

Art. 33. - (1) Navele pot acosta, iar aeronavele pot ateriza numai în punctele de frontieră unde funcționează autorități vamale.

(2) În caz de forță majoră sau când pe nave ori în aeronave sunt persoane grav bolnave, acostarea sau aterizarea este permisă și în alte locuri decât punctele de frontieră unde funcționează autorități vamale. În astfel de situații comandantul navei ori al aeronavei este obligat să anunțe imediat autoritatea vamală cea mai apropiată pentru a asigura supravegherea până la plecare.

Art. 34. - Controlul vamal al containerelor transportate cu orice mijloc de transport se efectuează potrivit normelor prevăzute pentru controlul vagoanelor acoperite.

SECȚIUNEA a 3-a
Examinarea de către declaranții vamali a mărfurilor și prelevarea de eșantioane

Art. 35. - (1) Declaranții vamali pot să verifice, înainte de depunerea declarației vamale, felul și cantitatea mărfurilor sosite sau care se expediază. De asemenea, se poate solicita autorității vamale, printr-o cerere, și permisiunea pentru prelevarea de eșantioane.

(2) Cererile prevăzute la alin. (1) se prezintă autorității vamale și conțin următoarele date:
a) numele și adresa solicitantului;
b) locul unde se află mărfurile;
c) numărul declarației sumare, atunci când aceasta a fost depusă;
d) orice alte date necesare pentru identificarea mărfurilor.

(3) Când în cerere este solicitată și o prelevare de eșantioane, autoritatea vamală stabilește cantitatea de marfă care se va preleva.

Art. 36. - (1) Examinarea prealabilă a mărfurilor și prelevarea eșantioanelor se efectuează sub supravegherea autorității vamale.

(2) Dezambalarea, cântărirea, reambalarea sau orice alte manipulări ale mărfurilor se fac pe riscul și pe cheltuiala solicitantului. Cheltuielile pentru eventualele analize de laborator sunt, de asemenea, în sarcina solicitantului.

(3) În cazul în care operațiunile prevăzute la alin. (2) se efectuează la solicitarea transportatorului, cheltuiala se va suporta de către importator sau exportator, după caz.

(4) Eșantioanele prelevate vor fi incluse în declarația vamală prin care s-a stabilit regimul vamal.

SECȚIUNEA a 4-a
Declarația sumară și depozitul necesar temporar

Art. 37. - (1) Declarația sumară se completează pe formularul prevăzut în anexa nr. 3 și se semnează de persoana care o prezintă.

(2) Declarația sumară se înregistrează, se vizează și se păstrează de autoritatea vamală pentru a fi în măsură să verifice în orice moment că mărfurile la care se referă au primit o destinație vamală în termenul legal.

(3) Pentru mărfurile care au circulat, înainte de prezentarea lor la biroul vamal, sub procedura de tranzit, exemplarul documentului de tranzit destinat biroului vamal de sosire este considerat declarație sumară.

(4) Autoritatea vamală poate aproba ca declarația sumară să poată fi înlocuită prin procedee informatice, agreate de autoritatea vamală, cuprinzând aceleași date.

Art. 38. - Pentru asigurarea supravegherii vamale a mărfurilor aflate în depozitul necesar temporar, autoritatea vamală poate cere titularului acestui depozit:
a) ca sistemul de închidere să permită numai accesul în comun al titularului și al autorității vamale;
b) ca titularul depozitului necesar temporar să țină o evidență operativă care să permită urmărirea mărfurilor.

CAPITOLUL IV
Vămuirea mărfurilor

SECȚIUNEA 1
Declararea mărfurilor și prezentarea acestora pentru vămuire

Art. 39. - (1) Declararea mărfurilor și prezentarea lor pentru vămuire se fac de către importatori, exportatori sau reprezentanți ai acestora, prin depunerea unei declarații vamale în detaliu, în formă scrisă, în termen de 30 de zile de la data depunerii declarației sumare.

(2) Declararea și prezentarea mărfurilor se pot face la birourile vamale din interiorul țării sau de frontieră.

(3) La declararea mărfurilor se utilizează Tariful vamal integrat, ce cuprinde totalitatea reglementărilor legale privind acordarea regimului vamal, care se aprobă prin decizie a directorului general al Direcției Generale a Vămilor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(4) Declarația vamală în detaliu este prevăzută în anexa nr. 4. Normele tehnice de completare, utilizare și tipărire se stabilesc de Direcția Generală a Vămilor și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 40. - Declarația vamală în detaliu, semnată de importator, de exportator sau de reprezentantul acestuia, are valoarea unei declarații pe propria răspundere a acestuia în ceea ce privește:
a) exactitatea datelor înscrise în declarația vamală;
b) autenticitatea documentelor anexate la declarația vamală;
c) plasarea mărfurilor sub regimul vamal solicitat.

Art. 41. - (1) Declarația vamală în detaliu se depune la biroul vamal la care au fost prezentate mărfurile.

(2) Depunerea declarației vamale în detaliu la biroul vamal competent se face în zilele și în orele de lucru ale acestui birou vamal.

(3) Autoritatea vamală poate aproba, la cerere, depunerea declarației vamale în detaliu în afara zilelor și orelor de lucru. În aceste cazuri declarantul va suporta o cheltuială egală cu dublul salariului tarifar pe oră cuvenit agentului vamal.

(4) În mod excepțional și pe bază de documente justificative declarația vamală în detaliu se poate depune și fără ca mărfurile să fie prezentate, cu aprobarea șefului biroului vamal.

Art. 42. - (1) Declarația vamală în detaliu, întocmită potrivit formularului din anexa nr. 4 și depusă conform art. 40 și 41, după verificarea și acceptarea de către autoritatea vamală potrivit normelor tehnice de completare, utilizare și tipărire, se înregistrează în evidențele biroului vamal.

(2) Data declarației vamale în detaliu acceptată este data înregistrării ei și determină stabilirea și aplicarea regimului vamal.

Art. 43. - Autoritatea vamală poate aproba rectificarea declarației vamale în detaliu, în condițiile prevăzute de Codul vamal al României, prin depunerea unei noi declarații destinate să înlocuiască declarația inițială. În acest caz data care se ia în considerare pentru determinarea drepturilor de import și pentru aplicarea altor norme legale care reglementează regimul vamal solicitat este data de acceptare a primei declarații vamale.

Art. 44. - (1) Declarația vamală în detaliu poate să fie depusă prin procedee informatice, în condițiile și în cazurile stabilite de Direcția Generală a Vămilor.

(2) Declaranții vamali sunt obligați să depună câte o declarație vamală în detaliu pentru mărfurile înscrise în fiecare document de transport. În cazul mărfurilor care au același destinatar și care se prezintă simultan autorității vamale, se poate depune o singură declarație vamală în detaliu pentru mai multe documente de transport.

SECȚIUNEA a 2-a
Documentele care se prezintă împreună cu declarația vamală

Art. 45. - Declarația vamală de import se depune la autoritatea vamală împreună cu următoarele documente:
a) documentul de transport al mărfurilor sau, în lipsa acestuia, alte documente emise de transportator, cuprinzând date referitoare la mărfurile transportate;
b) factura, în original sau în copie, ori un alt document pe baza căruia se declară valoarea în vamă a mărfurilor;
c) declarația de valoare în vamă;
d) documentele necesare aplicării unui regim tarifar preferențial sau altor măsuri derogatorii la regimul tarifar de bază;
e) orice alt document necesar aplicării dispozițiilor prevăzute în normele legale specifice care reglementează importul mărfurilor declarate;
f) codul fiscal al titularului.

Art. 46. - Când o marfă este ambalată în mai multe colete este obligatorie depunerea unei liste a coletelor, indicând conținutul fiecărui colet.

Art. 47. - La declarația vamală de export sau de reexport se anexează orice document necesar aplicării corecte a dispozițiilor privind exportul sau reexportul mărfurilor respective. După efectuarea controlului vamal se depune și documentul de transport aferent acestor mărfuri.

Art. 48. - (1) Declarația vamală de tranzit se depune la autoritatea vamală, însoțită de documentul de transport.

(2) În cazul transportului pe cale ferată declarația vamală de tranzit se înlocuiește cu scrisoarea de trăsură pe care autoritatea vamală aplică ștampila "marfă sub regim vamal de tranzit".

(3) Aplicarea prevederilor alin. (2) se face pe baza condițiilor tehnice stabilite de comun acord de Direcția Generală a Vămilor și de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței.

Art. 49. - (1) Documentele anexate la declarația vamală în detaliu se păstrează de autoritatea vamală.

(2) În cazurile în care titularul utilizează aceste documente pentru alte operațiuni, acestea se restituie, fiind înlocuite cu o copie certificată de autoritatea vamală.

Art. 50. - (1) Declarația vamală pentru plasarea mărfurilor sub un regim suspensiv, cu excepția regimului de perfecționare pasivă și a tranzitului, se depune împreună cu documentele prevăzute la art. 45, precum și cu autorizația emisă de autoritatea vamală pentru plasarea mărfurilor sub regimul în cauză.

(2) Declarația vamală pentru plasarea mărfurilor sub regimul de perfecționare pasivă se depune la autoritatea vamală împreună cu documentele prevăzute la art. 47, precum și cu autorizația emisă de autoritatea vamală pentru realizarea acestui regim.

(3) Autoritatea vamală poate cere ca declarația vamală referitoare la mărfurile prezentate la vămuire să fie însoțită de documentele de transport sau de alte documente referitoare la operațiunile sau regimurile vamale precedente sub care au fost plasate aceste mărfuri.

Art. 51. - Pentru importul și exportul de presă, tipărituri, curent electric, mărfuri transportate prin conducte, precum și pentru alte mărfuri care se transportă în condiții specifice ori mărfuri care nu au caracter comercial, Direcția Generală a Vămilor stabilește proceduri simplificate, inclusiv exceptarea de la depunerea declarației vamale în detaliu sau înlocuirea declarației vamale în detaliu cu alte documente.

Art. 52. - Autoritatea vamală, după efectuarea operațiunii de vămuire, acordă liber de vamă.

Art. 53. - Declarația vamală în detaliu, pe care autoritatea vamală a acordat liber de vamă, constituie titlu executoriu pentru urmărirea și încasarea datoriei vamale.

Art. 54. - (1) În declarația vamală în detaliu cantitatea mărfurilor se înscrie pe baza greutății brute sau nete din documentele de transport sau din factură și, după caz, a încă unui element cantitativ specific, stabilit potrivit normelor emise de Direcția Generală a Vămilor. În cazul curentului electric și al mărfurilor transportate prin conducte, cantitatea este cea indicată de contoarele instalate.

(2) În caz de indicii temeinice de fraudă mărfurile se cântăresc pe cheltuiala importatorului sau exportatorului, la cererea autorității vamale. Dacă nu sunt condiții pentru cântărire la biroul vamal la care s-a depus declarația vamală în detaliu, mărfurile se dirijează la cel mai apropiat birou vamal unde există asemenea condiții.

Art. 55. - În cazuri temeinic justificate termenul legal de depunere a declarației vamale în detaliu poate fi prelungit de autoritatea vamală dacă solicitarea este depusă în cadrul acestui termen.

SECȚIUNEA a 3-a
Controlul vamal al bunurilor

Art. 56. - (1) Controlul vamal are drept scop prevenirea încălcării reglementărilor vamale și stricta respectare a condițiilor și termenelor legale, precum și descoperirea fraudelor vamale.

(2) Controlul vamal exercitat de autoritatea vamală prin agenții săi abilitați în cadrul atribuțiilor care le sunt conferite prin reglementările vamale se execută în mod obligatoriu prin verificarea documentelor necesare efectuării vămuirii.

Art. 57. - Controlul documentar constă în verificarea:
a) corectitudinii completării declarației vamale în detaliu;
b) existenței documentelor anexate la declarația vamală în detaliu potrivit regimului vamal solicitat;
c) concordanței dintre datele înscrise în declarația vamală în detaliu și cele din documentele anexate;
d) formală a documentelor anexate.

Art. 58. - Controlul vamal fizic al bunurilor importate sau exportate constă în identificarea acestora pe baza declarației vamale în detaliu, însoțită de documentele depuse împreună cu aceasta.

Art. 59. - (1) Controlul vamal fizic se efectuează la biroul vamal la care s-a depus declarația vamală, în timpul programului legal de lucru.

(2) Autoritatea vamală poate aproba, la cererea declarantului, să se efectueze controlul vamal fizic și în alte locuri, precum și în afara timpului de lucru, potrivit normelor stabilite de Direcția Generală a Vămilor. În aceste cazuri cheltuielile sunt în sarcina declarantului, potrivit art. 41 alin. (3).

Art. 60. - Pentru efectuarea controlului vamal fizic autoritatea vamală indică mărfurile sau părțile din acestea pe care declarantul este obligat să le prezinte pentru verificare.

Art. 61. - Declarantul vamal este obligat ca la cererea autorității vamale să manipuleze, să dezambaleze și să reambaleze mărfurile fără să provoace degradarea acestora. Cheltuielile ocazionate de aceste operațiuni sunt în sarcina declarantului.

Art. 62. - (1) La controlul vamal fizic asistă declarantul vamal și transportatorul, cu excepția transporturilor pe cale maritimă sau fluvială când prezența transportatorului este facultativă.

(2) Controlul mărfurilor aflate în magazii sau pe rampe se face și în prezența gestionarului.

(3) Atunci când declarantul sau transportatorul refuză să asiste la controlul vamal fizic, autoritatea vamală fixează în scris un termen pentru executarea acestei obligații. În cazul în care la expirarea termenului fixat declarantul nu a dat curs somației, autoritatea vamală procedează din oficiu la controlul vamal fizic al mărfurilor, pe riscul și pe cheltuiala declarantului, recurgând, atunci când este cazul, la prestatori de servicii sau la experți, în cazurile în care natura mărfurilor impune o verificare de specialitate.

(4) Constatările autorității vamale în cazul controlului vamal fizic din oficiu au aceeași valoare ca și în cazul în care controlul ar fi fost făcut în prezența declarantului.

Art. 63. - (1) Când în cadrul operațiunii de control vamal fizic este necesară prelevarea de eșantioane, autoritatea vamală notifică aceasta declarantului.

(2) Prelevarea de eșantioane poate fi efectuată direct de autoritatea vamală sau de declarantul vamal ori de o persoană desemnată de acesta, sub controlul autorității vamale.

(3) Cantitățile prelevate nu trebuie să depășească necesarul pentru a permite analiza sau contraanaliza mărfurilor.

(4) Prelevările de eșantioane sunt efectuate conform metodologiilor stabilite de laboratoarele agreate împreună cu Direcția Generală a Vămilor.

Art. 64. - (1) Declarantul vamal este obligat să asiste la prelevarea eșantioanelor și să acorde asistența necesară autorității vamale pentru efectuarea operațiunii.

(2) În cazul în care declarantul vamal refuză să asiste la prelevarea eșantioanelor, autoritatea vamală are dreptul să efectueze această operațiune din oficiu.

Art. 65. - Mărfurile din care au fost prelevate eșantioane pot fi ridicate din vamă cu acordul autorității vamale, fără a se aștepta rezultatul analizei, cu condiția ca datoria vamală care ar lua naștere să fie plătită sau garantată.

Art. 66. - (1) Cantitățile prelevate cu titlu de eșantion nu se scad din cantitatea mărfurilor declarate.

(2) Cu excepția cazului în care eșantioanele sunt distruse în procesul de analiză, acestea se restituie declarantului vamal pe cheltuiala sa. Restituirea se efectuează numai după ce au fost epuizate toate posibilitățile de contestare din partea declarantului împotriva deciziei luate de autoritatea vamală pe baza rezultatelor analizei.

(3) În cazul declarației vamale de export sau de perfecționare pasivă, după acordarea liberului de vamă, declarantul vamal are dreptul să înlocuiască cantitățile, cu titlu de eșantion, preluate din marfă, cu marfă identică, cu acordul autorității vamale.

Art. 67. - (1) Controlul vamal fizic al mărfurilor se efectuează astfel:
a) mărfurile de masă se controlează prin observare sau prin sondare pe mijloacele de transport pe care se află, pe rampe sau cheiuri ori pe platformele din terminalele de manipulare a containelor;
b) mărfurile ambalate în colete se controlează prin sondaj pe mijloacele de transport pe care se află. Când nu sunt condiții de control pe mijlocul de transport, organele vamale pot cere descărcarea mărfurilor;
c) mărfurile ambalate în colete care se află în magazii, pe rampe sau cheiuri ori pe platformele din terminalele de manipulare a containerelor se controlează prin sondaj pe fiecare partidă de marfă;
d) mărfurile transportate prin conducte, precum și curentul electric se controlează din punct de vedere al cantității prin citirea contoarelor instalate.

(2) Controlul vamal fizic al mărfurilor se efectuează numai pe bază de documente, când nu sunt indicii temeinice de fraudă.

(3) Autoritatea vamală consemnează pe declarația vamală modalitatea de control, rezultatul acestuia și menționează numărul și mărcile de identificare a coletelor dechise pentru control.

Art. 68. - Autoritatea vamală poate efectua controlul vamal fizic și la locul de încărcare a mărfurilor de export sau la locul de descărcare a mărfurilor din import, în funcție de personalul vamal disponibil, dacă mărfurile sunt perisabile sau necesită condiții speciale de ambalare și de transport ori nu există condiții de control la frontieră și dacă încărcarea sau descărcarea completă a mijloacelor de transport se face într-un singur loc.

Art. 69. - În vederea efectuării controlului vamal fizic la locul de încărcare sau de descărcare exportatorii ori importatorii au următoarele obligații:
a) să solicite în scris efectuarea controlului la biroul vamal cel mai apropiat, cu cel puțin două zile înainte de data stabilită pentru încărcarea sau descărcarea mijloacelor de transport;
b) să pregătească mărfurile și să ia măsurile necesare pentru ca mijloacele de transport să corespundă condițiilor de sigilare vamală;
c) să asigure încărcarea sau descărcarea mărfurilor la locul, data și ora care au fost stabilite.

Art. 70. - Concomitent cu controlul vamal fizic al mărfurilor se asigură și controlul vamal al interiorului vagoanelor de cale ferată și al mijloacelor de transport rutiere cu care mărfurile sunt transportate. Acest control se efectuează la unitățile vamale sau la locul de încărcare ori de descărcare a mărfurilor.

SECȚIUNEA a 4-a
Acordarea liberului de vamă

Art. 71. - În vederea acordării liberului de vamă la import sau la export autoritatea vamală verifică dacă:
a) felul mărfurilor constatate la controlul vamal corespunde cu cel înscris în declarația vamală;
b) cantitatea mărfurilor înscrisă în documentele de transport și în facturi corespunde cu cea din declarația vamală;
c) numărul și valabilitatea licenței, înscrise în declarația vamală, corespund cu datele din licență, atunci când normele legale prevăd existența unei licențe.

Art. 72. - Pe lângă verificările prevăzute la art. 71, la importul de mărfuri se mai verifică și clasificarea tarifară, taxa vamală, valoarea în vamă și, atunci când este cazul, originea mărfurilor, cuantumul drepturilor de import, felul, numărul și data instrumentului de plată. La exportul de mărfuri autoritatea vamală verifică și clasificarea tarifară a mărfurilor numai în cazul unor condiții sau restricții.

Art. 73. - (1) Liberul de vamă se acordă în scris, dacă sunt îndeplinite condițiile și dacă sunt efectuate formalitățile de vămuire și numai după prezentarea documentelor legale care atestă efectuarea plății datoriei vamale.

(2) Liberul de vamă se poate acorda și sub formă electronică, pe baza deciziei directorului general al Direcției Generale a Vămilor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3) Până la apariția în extrasul de cont al biroului vamal a sumelor încasate liberul de vamă este revocabil.

(4) Liberul de vamă se poate acorda și ca urmare a aplicării unei proceduri simplificate de vămuire, precum și a unei proceduri informatice de decontare electronică a datoriei vamale, stabilite prin decizii ale directorului general al Direcției Generale a Vămilor, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 74. - (1) Mărfurile pentru care nu s-a acordat liber de vamă rămân sub supraveghere vamală pe cheltuiala exportatorului ori a importatorului sau pot fi păstrate în custodie de transportator ori de declarantul vamal, pe un termen stabilit de autoritate vamală, pentru clarificarea situației.

(2) Mărfurile destinate exportului pentru care nu s-a acordat liber de vamă pot fi înapoiate în interiorul țării de către transportator, la cererea și pe cheltuiala exportatorului.

(3) Mărfurile pentru care nu s-a acordat liber de vamă pot fi eliberate din vamă în condițiile art. 59 alin. (1) din Codul vamal al României, autoritatea vamală menționând pe documentul de transport "marfa poate fi scoasă din vamă conform prevederilor art. 59 alin. (1) din Codul vamal al României".

SECȚIUNEA a 5-a
Diferențe

Art. 75. - La transportul mărfurilor pe cale ferată sau rutieră, pentru diferențele dintre datele înscrise în documentele de transport și cele din declarația vamală autoritatea vamală cere declarantului vamal punerea de acord și prezentarea altor documente de transport.

Art. 76. - (1) La transportul mărfurilor pe cale maritimă, fluvială și aeriană diferențele dintre datele înscrise în manifestul încărcăturii și mărfurile efectiv descărcate sau transbordate se pun de acord pe baza documentului de constatare, emis de autoritățile comerciale autorizate în acest scop, din care rezultă mărfurile efectiv descărcate.

(2) Pentru diferențele în minus dintre mărfurile și cantitățile efectiv descărcate de pe nave sau aeronave și mărfurile și cantitățile constatate la vămuirea efectuată în magazii sau pe cheiuri, gestionarul mărfurilor este obligat să achite drepturile de import.

(3) Pentru diferențele în plus sau în minus dintre mărfurile și cantitățile înscrise în manifestul încărcăturii și cele înscrise în declarațiile vamale de export se rectifică manifestul încărcăturii în mod corespunzător cu datele înscrise în declarațiile vamale de export.

Art. 77. - La transportul poștal, pentru diferențele dintre datele înscrise în documentele poștale și bunurile constatate la control, organele poștale încheie acte de constatare, vizate de autoritatea vamală, în baza cărora diferențele se scad din evidență.

Art. 78. - În cazurile în care diferențele constatate potrivit art. 75, 76 alin. (1) și (2) și 77 sunt urmare a sustragerilor mărfurilor pe teritoriul României, autoritatea vamală încheie un act constatator pe baza căruia transportatorul sau, după caz, gestionarul mărfurilor este obligat să achite drepturile de import.

Art. 79. - (1) Când se constată diferențe apărute ca urmare a influenței factorilor naturali în timpul transportului, manipulării sau al depozitării mărfurilor, determinate în baza unor reglementări legale, nu se stabilesc drepturi de import. Mențiunea privind greutatea declarată se modifică în mod corespunzător în baza reglementărilor legale și se trece în documentele vamale.

(2) Pentru diferențele în minus dintre mărfurile înscrise în declarația sumară și cele efectiv constatate pe baza declarației vamale în detaliu gestionarul mărfurilor este obligat să achite drepturile de import.

CAPITOLUL V
Comisionari în vamă

Art. 80. - (1) Comisionar în vamă este persoana juridică română, constituită potrivit legii, care îndeplinește, în numele și pentru terțe persoane, declararea în detaliu a mărfurilor pentru importul, exportul, tranzitul, depozitarea și alte operațiuni vamale, precum și prezentarea mărfurilor declarate la controlul vamal și achitarea la vamă a drepturilor de import și de export.

(2) Comisionarul în vamă are dreptul de a face operațiuni de import sau de export în nume propriu.

Art. 81. - Comisionarul în vamă stabilește raporturi juridice directe cu autoritatea vamală pentru ansamblul operațiunilor pe care le efectuează potrivit art. 80 și răspunde de respectarea reglementărilor vamale.

Art. 82. - Comisionarul în vamă poate să își exercite atribuțiile numai după obținerea autorizației emise de Direcția Generală a Vămilor.

Art. 83. - (1) Numărul de societăți autorizate în calitate de comisionar în vamă pentru fiecare birou vamal se stabilește de Direcția Generală a Vămilor în funcție de volumul activității și de personalul acestuia.

(2) Eliberarea autorizației de comisionar în vamă se face numai dacă solicitantul îndeplinește următoarele condiții:
a) are incluse în obiectul de activitate operațiunile prevăzute la art. 80;
b) deține sau are închiriat un spațiu de depozitare de cel puțin 500 m2, situat în zona de supraveghere a biroului vamal de interior, pentru care se solicită autorizarea;
c) deține echipamente necesare descărcării, încărcării, manipulării, ambalării, dezambalării și prezentării mărfurilor în vederea vămuirii, precum și personal specializat pentru efectuarea acestor operațiuni;
d) are asigurat spațiul de birou și birotică necesară, situat în zona de supraveghere a biroului vamal de interior sau de frontieră, pentru care solicită autorizarea;
e) este dotat cu echipamente necesare utilizării sistemului informatic vamal, care să fie conectate la acesta;
f) nu are în denumirea societății expresii similare cu cele ale autorității vamale, nici în limba română și nici în altă limbă străină.

Art. 84. - (1) Pentru eliberarea autorizației de comisionar în vamă se depune la Direcția Generală a Vămilor o cerere care cuprinde următoarele date:
a) denumirea persoanei juridice și sediul acesteia;
b) codul fiscal;
c) datele personale ale celor care reprezintă persoana juridică (numele și prenumele, data și locul nașterii, domiciliul);
d) numărul contului bancar și banca la care acesta este deschis;
e) denumirea biroului vamal pe lângă care solicită autorizația de funcționare în calitate de comisionar în vamă;
f) perioada pentru care se solicită autorizarea;
g) indicarea adreselor pentru spațiul de lucru și, după caz, pentru cel de depozit din localitatea în care funcționează biroul vamal pe lângă care își va desfășura activitatea.

(2) Datele din cererea de autorizare trebuie să fie susținute prin copii legalizate de pe următoarele acte:
a) certificatul de înmatriculare emis de oficiul registrului comerțului;
b) certificatul de înregistrare fiscală;
c) statutul societății, contractul de societate sau actul constitutiv al societății și cererea de înscriere de mențiuni, după caz, cu rezoluția corespunzătoare emisă de oficiul registrului comerțului;
d) certificatele de cazier judiciar ale persoanelor fizice care angajează oficial societatea comercială și ale persoanelor care urmează să exercite activități legate de vămuirea mărfurilor;
e) dovada din care rezultă că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 83 alin. (2), avizată de direcția regională vamală interjudețeană în a cărei rază de competență este situat biroul vamal pe lângă care se solicită autorizarea; acest document se anexează în original la dosarul de autorizare.

Art. 85. - Pe baza cererii depuse Direcția Generală a Vămilor verifică bonitatea solicitantului.

Art. 86. - Autorizația de comisionar în vamă se acordă în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii complete și a actelor prevăzute la art. 84.

Art. 87. - (1) Autorizația de comisionar în vamă se acordă pe o perioadă determinată sau nedeterminată, în funcție de durata de autorizare solicitată, care nu poate fi mai mare decât cea de funcționare a societății comerciale.

(2) Autorizația este valabilă pentru unul sau mai multe birouri vamale, în funcție de solicitarea societății comerciale și dacă sunt îndeplinite condițiile de autorizare pentru fiecare dintre aceste birouri vamale.

Art. 88. - Angajații comisionarului în vamă care întocmesc și semnează declarații vamale trebuie să posede cunoștințe de specialitate în domeniul vamal.

Art. 89. - La eliberarea autorizației de funcționare pentru comisionarii în vamă care desfășoară activități de curierat rapid se cere numai îndeplinirea condițiilor specifice în care se derulează activitatea acestora.

Art. 90. - (1) Autorizația de comisionar în vamă se semnează de directorul general al Direcției Generale a Vămilor.

(2) Direcția Generală a Vămilor ține un registru special de evidență în care se menționează denumirea comisionarului în vamă, sediul acestuia și birourile vamale pentru care este autorizat.

Art. 91. - Titularul autorizației de comisionar în vamă poate solicita extinderea autorizării inițiale și pe lângă alte birouri vamale decât cele pentru care s-a eliberat inițial autorizația.

Art. 92. - (1) Extinderea autorizației de comisionar în vamă se face pe baza unei cereri adresate Direcției Generale a Vămilor, care cuprinde:
a) denumirea biroului vamal pe lângă care se solicită extinderea;
b) precizări referitoare la îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 83 alin. (2).

(2) Cererea de extindere a autorizației se prezintă împreună cu documentele menționate la art. 84 alin. (2).

Art. 93. - Extinderea autorizației de comisionar în vamă este semnată de directorul general al Direcției Generale a Vămilor.

Art. 94. - (1) În cazul în care Direcția Generală a Vămilor consideră că autorizația de comisionar în vamă sau extinderea autorizației nu poate fi acordată, va comunica aceasta solicitantului, indicând și motivele acestei decizii, în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii.

(2) Solicitantul poate ataca decizia la instanța de contencios administrativ competentă.

Art. 95. - În exercitarea activității comisionarul în vamă are următoarele obligații:
a) să respecte programul de lucru al unității vamale pe lângă care funcționează:
b) să prezinte biroului vamal o împuternicire pentru salariații abilitați să îndeplinească formalitățile vamale;
c) să manipuleze, să dezambaleze mărfurile, la cererea autorităților vamale, și să le reambaleze fără să provoace deprecierea lor;
d) să asigure completarea corectă a documentelor vamale cu datele cerute de formularistica în vigoare și să efectueze cu exactitate calculul sumelor cuvenite bugetului de stat;
e) să constituie la biroul vamal o garanție care să acopere nivelul drepturilor de import și de export corespunzătoare mărfurilor supuse vămuirii și aflate în depozitele sau în gestiunea proprie;
f) să asigure depunerea declarației vamale la biroul vamal pe lângă care își desfășoară activitatea, prin procedee informatice, în structura utilizată de sistemul informatic integrat al activității vamale;
g) să asigure depozitarea și conservarea, cu titlu gratuit, a bunurilor ridicate în vederea confiscării de către organele de cercetare penală și de către unitățile vamale;
h) să asigure integritatea mărfurilor depozitate în spații de depozitare proprii;
i) să plătească la birourile vamale drepturile cuvenite bugetului de stat, prevăzute în normele legale, în cazul în care această plată nu s-a efectuat direct de către titularul operațiunii;
j) să comunice Direcției Generale a Vămilor și biroului vamal pe lângă care funcționează schimbarea sediului ori a spațiului de lucru și orice altă modificare în ceea ce privește activitatea de comisionar în vamă;
k) să organizeze și să țină evidența operațiunilor derulate în mod identic cu evidența biroului vamal pe lângă care funcționează; registrele de evidență pe care le utilizează se certifică de șeful biroului vamal pe lângă care funcționează;
l) să păstreze timp de 5 ani toate documentele referitoare la operațiunile efectuate;
m) să păstreze secretul operațiunilor vamale, comerciale și financiare și al datelor și informațiilor obținute, care nu sunt destinate publicității;
n) să informeze conducerea biroului vamal pe lângă care funcționează cu privire la orice încălcare a reglementărilor vamale de care ia cunoștință;
o) să prezinte autorității vamale, ori de câte ori aceasta solicită, orice informație privind operațiunile derulate;
p) să elibereze titularilor operațiunilor o factură în care să apară data și felul prestației, precum și prețul achitat.

Art. 96. - Comisionarul în vamă răspunde în solidar cu titularul operațiunii de vămuire pentru diferențele în minus constatate la controlul ulterior, precum și pentru penalitățile rezultate din aceste operațiuni.

Art. 97. - Autorizația de comisionar în vamă poate fi anulată de Direcția Generală a Vămilor în următoarele cazuri:
a) când se constată săvârșirea repetată a unei abateri de la legislația vamală:
b) când una dintre condițiile prevăzute la art. 83 alin. (2) nu mai este îndeplinită;
c) dacă se dovedește că autorizația a fost acordată în urma furnizării unor informații inexacte pe care autoritatea vamală nu a avut posibilitatea să le constate;
d) când comisionarul în vamă își încetează activitatea;
e) dacă comisionarul în vamă nu își execută atribuțiile pe o perioadă de un an;
f) dacă comisionarul în vamă nu respectă regulile de funcționare și de securitate impuse de sistemul informatic utilizat în activitatea de vămuire a mărfurilor;
g) când comisionarul în vamă are debite față de autoritatea vamală și refuză să le achite.

Art. 98. - Anularea autorizației de comisionar în vamă își produce efecte din momentul primirii comunicării deciziei de anulare de către comisionarul în vamă și se transmite în scris tuturor birourilor vamale.

Art. 99. - (1) Autorizația de comisionar în vamă poate fi suspendată motivat de Direcția Generală a Vămilor pe o perioadă de până la 6 luni, dacă titularul autorizației nu își îndeplinește obligațiile prevăzute la art. 95 sau dacă săvârșește o abatere de la reglementările vamale.

(2) Suspendarea autorizației de comisionar în vamă își produce efecte din momentul primirii comunicării deciziei de suspendare de către comisionarul în vamă și se transmite în scris tuturor birourilor vamale.

Art. 100. - Decizia de anulare a autorizației de comisionar în vamă și decizia de suspendare a acesteia pot fi atacate la instanța de contencios administrativ competentă.

Art. 101. - Comisionarii în vamă au dreptul de a participa la reuniunile și dezbaterile pe probleme privind activitatea vamală, organizate de autoritatea vamală.

Art. 102. - Comisionarii în vamă, autorizați în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.626/1997, pot funcționa pe o perioadă de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului regulament. În această perioadă vor fi autorizați în calitate de comisionar în vamă numai cei care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 83 alin. (2).

CAPITOLUL VI
Importul mărfurilor

Art. 103. - Importul mărfurilor se face cu respectarea normelor prevăzute în Codul vamal al României, precum și a legii pentru aprobarea tarifului vamal de import, care se aplică de autoritatea vamală în condițiile stabilite în prezentul capitol.

Art. 104. - (1) Deciziile privind notele explicative, avizele de clasificare și alte avize referitoare la interpretarea Sistemului armonizat, precum și recomandările emise de Comitetul Sistemului armonizat și aprobate de Consiliul de Cooperare Vamală, conform Convenției internaționale privind Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor, încheiată la Bruxelles la 14 iunie 1983, la care România a aderat prin Legea nr. 98/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.234 din 27 septembrie 1996, se aplică de birourile vamale pe baza deciziei directorului general al Direcției Generale a Vămilor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Reglementările adoptate de Comisia Comunităților Europene privind clasificarea unor anumite mărfuri în Nomenclatura combinată se aplică de autoritatea vamală pe baza deciziei directorului general al Direcției Generale a Vămilor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 105. - Preferințele tarifare stabilite prin acordurile ori convențiile internaționale se acordă la depunerea certificatului de origine a mărfurilor și înscrierea codului stabilit pentru fiecare acord sau convenție în rubrica corespunzătoare din declarația vamală în detaliu.

Art. 106. - Biroul vamal poate solicita autorității emitente a certificatului de origine a mărfurilor verificarea acestuia în următoarele cazuri:
a) când se constată neconcordanțe între datele înscrise în dovada de origine și celelalte documente care însoțesc declarația vamală. În acest caz regimul preferențial se acordă numai după ce se primește rezultatul verificării, care atestă conformitatea;
b) când se constată neconcordanțe formale care nu impietează asupra fondului. În aceste cazuri autoritatea vamală acordă regimul preferențial și ulterior solicită verificarea dovezii de origine;
c) în orice alte situații decât cele prevăzute la lit. a) și
b), în care autoritatea vamală are îndoieli asupra realității datelor din dovada de origine. În acest caz regimul preferențial se acordă și ulterior se solicită verificarea dovezii de origine.

Art. 107. - În toate cazurile în care în urma verificării dovezilor de origine rezultă că acordarea regimului preferențial a fost neîntemeiată, autoritatea vamală ia măsuri pentru recuperarea datoriei vamale prin întocmirea de acte constatatoare.

Art. 108. - Când regimul preferențial privește un contingent cantitativ sau valoric, acordarea preferințelor tarifare se face numai în limita contingentului prevăzut. În acest caz, pe lângă documentele menționate la art. 105 și 106 este obligatorie și prezentarea certificatului de import al mărfurilor contingentate, emis de autoritatea competentă.

Art. 109. - (1) Determinarea valorii în vamă a mărfurilor care fac obiectul unor tranzacții comerciale se efectuează potrivit regulilor cuprinse în Codul vamal al României și în alte reglementări vamale. Pentru valoarea astfel stabilită se depune o declarație pentru valoarea în vamă, conform modelului prevăzut în anexa nr. 5.

(2) Pentru mărfurile primite de persoanele juridice, care nu fac obiectul unor tranzacții comerciale, valoarea în vamă o constituie valoarea înscrisă în documentele primite de la expeditorul extern și în declarația pentru valoarea în vamă depusă de persoana juridică destinatară.

(3) Pentru mărfurile ale căror prețuri definitive se stabilesc pe bază de cotații bursiere și pentru mărfurile a căror valoare definitivă se determină pe baza rezultatelor determinărilor cantitative și calitative efectuate potrivit condițiilor menționate în contractele comerciale, valoarea în vamă se determină pe baza facturii pro forma emise de furnizor, cu prețurile cunoscute la data întocmirii acesteia. În termen de 150 de zile de la data declarației vamale se depune factura definitivă pe baza căreia se fac regularizările privind obligațiile de plată în vamă.

(4) În cazul bunurilor introduse în țară de persoane fizice valoarea în vamă se stabilește de Ministerul Finanțelor Publice pe baza cataloagelor de prețuri externe, corelate cu prețurile interne.

(5) Pentru autovehiculele și vehiculele noi prevăzute la pozițiile tarifare 87.02, 87.03, 87.04, 87.11 și 87.16 din Tariful vamal de import al României valoarea în vamă se determină pe baza prețului extern din factura de cumpărare emisă de producător sau de o firmă direct reprezentantă a acestuia. Prin vehicule noi se înțelege vehiculele neînmatriculate în străinătate sau cele procurate în aceleași condiții și înmatriculate temporar în străinătate, dar nu mai mult de 90 de zile de la data cumpărării.

(6) Valoarea în vamă a autovehiculelor și a vehiculelor folosite se stabilește pe fiecare categorie de vehicule, prin ordin al ministrului finanțelor publice, ținându-se seama de vechimea și de caracteristicile tehnice ale acestora.

Art. 110. - Valoarea în vamă cuprinde și următoarele cheltuieli efectuate pe parcursul extern, în măsura în care nu au fost cuprinse în prețul mărfii:
a) cheltuielile de transport al mărfurilor și cele de încărcare, de descărcare și de manipulare, conexe acestuia, până la portul sau locul de import care se află la frontieră;
b) costul asigurării.

Art. 111. - Transformarea în lei a valorii în vamă se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României în fiecare zi de joi. Acest curs se utilizează pe toată durata săptămânii următoare pentru declarațiile vamale înregistrate în cursul acelei săptămâni.

Art. 112. - Deciziile și normele privind avizele de evaluare în vamă, precum și recomandările Comitetului tehnic de evaluare în vamă, constituit pe baza Acordului privind aplicarea art. VII din Acordul de la Marrakech privind constituirea Organizației Mondiale de Comerț, ratificat de România prin Legea nr. 133/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.360 din 27 decembrie 1994, se aplică de birourile vamale pe baza deciziilor directorului general al Direcției Generale a Vămilor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 113. - (1) Când biroul vamal are îndoieli privind exactitatea informațiilor sau a documentelor furnizate pentru determinarea valorii în vamă, poate solicita importatorului să prezinte justificări suplimentare, inclusiv documente sau alte evidențe.

(2) Dacă informațiile și documentele prezentate nu sunt în măsură să dovedească exactitatea valorii în vamă declarate, biroul vamal are dreptul să refuze determinarea valorii în vamă pe baza prețului de tranzacție. Înainte de a lua o decizie finală biroul vamal comunică importatorului în scris, la cerere, motivele refuzului. În același mod se procedează și în cazul în care importatorul nu prezintă documentele solicitate de autoritatea vamală.

Art. 114. - Clasificarea mărfurilor din Tariful vamal de import al României se utilizează la întocmirea declarației vamale în detaliu și la alte regimuri sau destinații vamale decât importul.

CAPITOLUL VII
Exportul mărfurilor

Art. 115. - (1) Mijloacele de transport acoperite și coletele conținând mărfuri pentru export, care se vămuiesc în interiorul țării, se sigilează de autoritatea vamală imediat după efectuarea controlului.

(2) Mărfurile destinate exportului, controlate și vămuite în interiorul țării, nu se supun controlului vamal la frontieră, unde se verifică numai numărul, seria și integritatea sigiliilor aplicate, pe baza documentului vamal de export.

Art. 116. - (1) Mijloacele de transport și coletele destinate exportului, vămuite în interiorul țării, sosite la frontieră fără sigilii, cu sigilii violate, neaplicate corect sau cu sigilii care nu corespund celor menționate în documente, precum și mijloacele de transport și coletele care nu mai îndeplinesc condițiile de sigilare se controlează de autoritatea vamală de la frontieră. Controlul vamal se efectuează și atunci când sunt prezumții că în mijloacele de transport se află și alte bunuri decât cele prevăzute în documente.

(2) Când nu sunt condiții corespunzătoare de control la birourile vamale de frontieră, mijloacele de transport se îndrumă la cel mai apropiat birou vamal unde există condiții de efectuare a controlului.

(3) Transportul, manipularea, ambalarea și dezambalarea mărfurilor în vederea controlului vamal se efectuează de declarantul vamal pe cheltuiala acestuia sau, după caz, a reprezentantului acestuia.

Art. 117. - Când vămuirea la export se efectuează la birourile vamale din interiorul țării, mărfurile se prezintă acestor birouri însoțite de documentele de transport, cu cel mult 24 de ore înaintea expedierii.

Art. 118. - (1) Valoarea în vamă a mărfurilor de export, înscrisă în declarația vamală, se exprimă în valută agreată de Banca Națională a României și se consideră franco frontiera română.

(2) Transformarea în lei se efectuează potrivit art. 111.

(3) Valoarea în vamă a mărfurilor de export ale căror prețuri definitive se stabilesc pe bază de cotații bursiere sau pe baza rezultatelor determinărilor cantitative și calitative, efectuate potrivit condițiilor menționate în contractele comerciale, se determină în conformitate cu prevederile art. 109 alin. (3).

Art. 119. - Operațiunile de export temporar se încheie prin:
a) reimportul mărfurilor trimise temporar sau prin exportul definitiv al acestora;
b) emiterea din oficiu a unui act constatator de către biroul vamal care are operațiunea în evidență, când mărfurile nu se înapoiază din considerente economice. Când mărfurile care fac obiectul regimului de export temporar sunt supuse licențierii, considerentele economice se confirmă de Ministerul Industriei și Resurselor;
c) emiterea din oficiu a unui act constatator de către biroul vamal care are operațiunea în evidență, când nu se respectă termenul stabilit. În acest caz biroul vamal sesizează și organele de control financiar sau ale Gărzii Financiare, în vederea verificării legalității operațiunii.

Art. 120. - (1) Exportul temporar este supus și prevederilor art. 86 alin. (1)-(3) din Codul vamal al României.

(2) Operațiunile de export temporar se pot încheia pentru toate mărfurile care fac obiectul operațiunii sau pentru o parte din acestea.

(3) Birourile vamale și titularii operațiunilor sunt obligați să țină evidența exporturilor temporare până la încheierea totală a acestora.

(4) La încheierea totală sau parțială a exporturilor temporare titularul operațiunii este obligat să prezinte la biroul vamal declarația vamală cu care s-a efectuat exportul temporar, împreună cu documentele necesare identificării mărfurilor.

(5) În cazul în care exportul temporar se încheie prin alt biroul vamal, acesta este obligat să transmită o copie certificată de pe declarația vamală de încheiere biroului vamal prin care operațiunea a fost inițial efectuată, în termen de 15 zile.

(6) Mărfurile indigenate care, potrivit art. 85 din Codul vamal al României, pot fi exportate temporar sunt mărfurile străine importate și introduse în circuitul economic.

CAPITOLUL VIII
Regimul vamal aplicabil călătorilor și altor persoane fizice

SECȚIUNEA 1
Declararea bunurilor

Art. 121. - Persoanele fizice sunt obligate să declare, verbal sau în scris, bunurile pe care le introduc sau le scot din țară și să le prezinte pentru control la birourile vamale.

Art. 122. - Sunt supuse declarării scrise, în toate cazurile, următoarele bunuri:
a) armele și munițiile, materiile explozive, radioactive, nucleare, precum și produsele care, potrivit legii, sunt supuse controlului destinației finale;
b) produsele și substanțele stupefiante ori psihotrope și precursorii acestora, materialele biologice cu potențial de contaminare în masă, medicamentele care conțin substanțe stupefiante sau psihotrope, substanțele chimice esențiale, precum și produsele și substanțele toxice;
c) obiectele din metale prețioase, cu sau fără pietre prețioase, care depășesc uzul personal stabilit în anexa nr. 6;
d) bunurile cu caracter cultural, istoric sau artistic, numai la ieșirea din țară. Bunurile cu caracter cultural, istoric sau artistic pot fi declarate în scris la intrarea în țară de persoanele fizice, în vederea scoaterii din țară fără aprobare.

Art. 123. - Declararea în scris se face pe formulare tipizate care se pun la dispoziție de birourile vamale, în mod gratuit, la cererea persoanelor fizice.

SECȚIUNEA a 2-a
Controlul vamal al bunurilor

Art. 124. - Controlul vamal al bunurilor aparținând persoanelor fizice constă în confruntarea celor declarate cu bunurile aflate în bagajele însoțite sau neînsoțite și în colete.

Art. 125. - (1) Controlul vamal se efectuează prin sondaj în ceea ce privește numărul autoturismelor, numărul călătorilor și numărul bagajelor aparținând unui călător.

(2) Pentru fluidizarea traficului de călători la frontieră procedurile de control prevăzute în prezenta secțiune se pot înlocui cu regulile stabilite în convențiile internaționale la care România este parte.

Art. 126. - (1) La transportul feroviar controlul vamal se efectuează:
a) în trenurile internaționale de călători, pe parcursul intern al acestora;
b) la vagoanele de dormit, numai pe baza declarației pentru călători, care va fi prezentată autorității vamale de către personalul de însoțire al vagonului;
c) în sălile de control vamal din stațiile de cale ferată de frontieră;
d) în sălile de control vamal din stațiile de cale ferată din interiorul țării pentru călătorii care se îmbarcă sau se debarcă în aceste stații, în trenurile internaționale.

(2) La transportul rutier controlul vamal se efectuează:
a) în autovehicul;
b) în locurile amenajate pe artera de circulație rezervată pentru controlul vamal, când volumul bagajelor nu permite efectuarea controlului vamal în autovehicul;
c) în sala de control a biroului vamal.

(3) La transportul maritim sau fluvial controlul vamal se efectuează:
a) în sălile de control vamal din porturi;
b) la bordul navei, cu acceptul comandantului acesteia, când nava nu este acostată în apropierea sălii de control vamal;
c) la scara navei.

(4) La transportul aerian controlul vamal se efectuează în sălile de control vamal din aeroporturi.

Art. 127. - (1) Când există indicii temeinice de fraudă se poate efectua controlul vamal corporal, cu respectarea normelor de igienă și în încăperi separate, de către persoane de același sex cu persoana controlată.

(2) Se consideră că există indicii temeinice de fraudă în situațiile în care agenții vamali:
a) descoperă în timpul controlului indicii cu privire la existența unor bunuri nedeclarate sau ascunse;
b) dețin informații despre intenția persoanei controlate de a săvârși contravenții sau infracțiuni vamale;
c) posedă date că persoana controlată a mai săvârșit contravenții sau infracțiuni vamale;
d) constată comportamente neobișnuite din partea persoanei controlate.

(3) Controlul vamal corporal se efectuează numai cu aprobarea șefului biroului vamal.

(4) Controlul vamal corporal nu are caracterul unei percheziții corporale prevăzute în Codul de procedură penală.

Art. 128. - Agenții vamali controlează în mijloacele de transport orice locuri unde pot fi ascunse bunuri. În acest scop personalul de deservire al mijloacelor de transport și conducătorii autovehiculelor sunt obligați, sub sancțiune contravențională, să facă accesibile controlului locurile indicate de autoritatea vamală. Când aceștia refuză sau nu sunt în măsură să efectueze demontările necesare operațiunile se realizează direct de către agenții vamali sau cu sprijinul personalului de specialitate, pe cheltuiala autorității vamale.

Art. 129. - Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței asigură pentru autoritatea vamală:
a) separarea în trenurile internaționale a călătorilor în trafic intern de cei care călătoresc în trafic internațional, pentru distanțele pe care se efectuează controlul vamal;
b) spațiile de depozitare a bunurilor și de lucru în stațiile de cale ferată și în porturi;
c) legitimații de călătorie gratuite pentru agenții vamali, pe distanțele pe care se efectuează controlul vamal, și un compartiment în trenurile internaționale pe aceste distanțe.

Art. 130. - Liberul de vamă se acordă de autoritatea vamală în scris pentru bunurile supuse taxelor vamale și verbal în celelalte cazuri.

SECȚIUNEA a 3-a
Regimul vamal aplicabil persoanelor fizice

Art. 131. - Persoanele fizice pot introduce sau scoate din țară bunuri fără caracter comercial, în limitele și în condițiile prevăzute în anexa nr. 6.

Art. 132. - Restricțiile temporare pentru unele bunuri la introducerea sau scoaterea lor din țară se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Art. 133. - Tariful vamal pentru bunurile aparținând persoanelor fizice este cel în vigoare la data înregistrării acestora la birourile vamale sau, pentru cele care nu sunt supuse înregistrării, la data prezentării lor la unitatea vamală.

Art. 134. - (1) Autoritatea vamală stabilește cuantumul taxelor vamale pe care le încasează și le varsă la bugetul de stat.

(2) Taxele vamale se plătesc în lei.

(3) Eliberarea bunurilor supuse taxelor vamale se face după plata acestora.

Art. 135. - În cazul în care la verificări ulterioare se constată că taxele vamale nu au fost corect determinate se procedează potrivit art. 61 din Codul vamal al României.

SECȚIUNEA a 4-a
Regimul vamal aplicabil misiunilor diplomatice și oficiilor consulare acreditate în România, precum și membrilor acestora

Art. 136. - (1) Bunurile destinate uzului oficial al misiunilor diplomatice și oficiilor consulare, precum și cele destinate folosinței personale a membrilor cu statut diplomatic al acestora și familiilor lor sunt scutite de control vamal atât la intrarea, cât și la ieșirea din țară, în condițiile stabilite prin convențiile internaționale la care România este parte și pe bază de reciprocitate.

(2) Regimul vamal prevăzut la alin. (1) se aplică în mod corespunzător și organizațiilor internaționale cu sediul sau care au reprezentanțe în România, precum și funcționarilor acestora, în limitele și în condițiile înțelegerilor internaționale la care România este parte.

Art. 137. - Pot fi introduse sau scoase din țară fără plata taxelor vamale, în condițiile stabilite prin convențiile internaționale la care România este parte și pe bază de reciprocitate:
a) bunurile destinate uzului oficial al misiunilor diplomatice și oficiilor consulare;
b) bunurile destinate folosinței personale a membrilor cu statut diplomatic ai misiunilor diplomatice și oficiilor consulare, precum și a membrilor familiilor lor;
c) bunurile destinate folosinței personale a membrilor personalului administrativ, tehnic și de serviciu al misiunilor diplomatice și oficiilor consulare, precum și a membrilor familiilor lor, cu ocazia instalării.

Art. 138. - (1) Introducerea sau scoaterea din țară a bunurilor neînsoțite este permisă în baza cererii misiunii diplomatice sau a oficiului consular, semnată de șeful acestuia, și a unei liste specificative avizate de Ministerul Afacerilor Externe.

(2) În cerere, întocmită în 3 exemplare și înaintată autorităților vamale române prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, se vor menționa cantitatea bunurilor introduse și descrierea lor, conform formularelor puse la dispoziție misiunilor diplomatice, precizându-se de către solicitant dacă aceste bunuri sunt pentru folosința sa personală sau a misiunii.

(3) Dacă solicitantul nu cunoaște conținutul coletelor primite, autoritatea vamală poate proceda la deschiderea acestora în prezența solicitantului sau a unui reprezentant al acestuia, în vederea completării formularului prevăzut la alin. (2).

(4) Pentru bagajele însoțite de titulari introducerea sau scoaterea din țară este permisă și fără prezentarea cererii și a listei specificative.

Art. 139. - Bunurile care sunt prohibite la scoaterea din România, precum și bunurile cu caracter artistic, istoric, științific, instrumentele muzicale, obiectele din metale și pietre prețioase, care depășesc uzul personal, se pot scoate din țară fără alte formalități, dacă au fost declarate în scris autorității vamale la intrare.

Art. 140. - La cererea scrisă a misiunii diplomatice sau a oficiului consular, în funcție de personalul vamal disponibil, se poate efectua vămuirea la sediul misiunilor diplomatice sau al oficiilor consulare ori la reședința membrilor personalului cu statut diplomatic.

Art. 141. - (1) Pentru următoarele categorii de bunuri scutirile de la plata taxelor vamale, prevăzute la art. 137, se aplică în limite, pe an calendaristic, astfel:
a) pentru uzul oficial al misiunilor diplomatice și al oficiilor consulare: 300 litri de băuturi alcoolice (peste 22Ÿ), 2.000 de pachete de țigări (a 20 de bucăți);
b) pentru folosința proprie a membrilor personalului cu statut diplomatic și a membrilor familiilor lor: 50 litri de băuturi alcoolice (peste 22Ÿ) de familie, 500 de pachete de țigări (a 20 de bucăți) de familie.

(2) La avizarea introducerii în țară a bunurilor prevăzute la alin. (1) Ministerul Afacerilor Externe va ține seama de condițiile de reciprocitate, precum și de convențiile la care România este parte, pentru a se aplica reduceri sau majorări corespunzătoare ale limitelor stabilite.

Art. 142. - (1) Bunurile prevăzute la art. 141, transportate ca bagaje însoțite sau colete neînsoțite, se declară în scris la introducerea în țară pe documentele prevăzute la art. 138. În lipsa acestui document nu se permite introducerea în țară a bunurilor, care pot fi lăsate în păstrare autorității vamale, potrivit prezentului regulament.

(2) După vămuire un exemplar al cererii depuse pentru aceste bunuri, vizat de autoritatea vamală, se transmite de aceasta Ministerului Afacerilor Externe care ține evidența bunurilor introduse.

(3) Bunurile prevăzute la art. 141 care depășesc cantitățile stabilite pot fi introduse în țară cu plata taxelor vamale aplicabile bunurilor aparținând persoanelor fizice.

Art. 143. - (1) Introducerea temporară în țară, cu scutire de la plata taxelor vamale, de autovehicule pentru uzul oficial al misiunilor diplomatice și al oficiilor consulare, precum și pentru folosința membrilor personalului acestora și a familiilor lor este permisă în limitele avizate de Ministerul Afacerilor Externe, pe bază de reciprocitate sau în condițiile stabilite prin înțelegeri internaționale.

(2) Formalitățile de introducere temporară sunt cele prevăzute la art. 138. Evidența acestor operațiuni se ține de Ministerul Afacerilor Externe.

Art. 144. - Când sunt motive temeinice să se considere că în coletele destinate misiunilor diplomatice și oficiilor consulare, precum și în mijloacele de transport sau în bagajele membrilor cu statut diplomatic ori ale familiilor acestora există bunuri care nu sunt scutite de la plata taxelor vamale sau nu au fost declarate potrivit art. 142 ori sunt prohibite la introducerea sau scoaterea din țară ori sunt supuse carantinei, șeful biroului vamal poate dispune efectuarea controlului vamal în prezența titularilor bunurilor ori a reprezentanților autorizați ai acestora.

Art. 145. - Bunurile introduse în țară, cu scutire de taxe vamale, nu pot fi înstrăinate decât după plata taxelor vamale legale, cu excepția cazului în care cumpărătorul este o persoană care beneficiază de același statut.

Art. 146. - (1) Valiza diplomatică folosită în vederea comunicării între misiunile diplomatice și Ministerul Afacerilor Externe al statului acreditat nu este supusă controlului vamal la intrarea și la ieșirea din țară și este scutită de taxe vamale.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică și pentru valiza diplomatică folosită în vederea comunicării între misiunile diplomatice ale aceluiași stat.

Art. 147. - Valiza diplomatică poate fi transportată pe teritoriul României, neînsoțită sau însoțită de curieri diplomatici însărcinați cu această misiune de către Ministerul Afacerilor Externe al statului căruia aparțin sau de o misiune diplomatică a statului acreditat.

Art. 148. - (1) Valiza diplomatică trebuie să fie prevăzută cu sigiliile Ministerului Afacerilor Externe sau ale misiunii diplomatice expeditoare, să poarte mențiunea "corespondență diplomatică" sau "expediție oficială", să circule pe baza unei foi de curier și să nu cuprindă decât documente diplomatice sau obiecte de uz oficial.

(2) Dacă valiza diplomatică este însoțită de un curier diplomatic, acesta trebuie să posede foaie de curier, în care se indică numele, prenumele și calitatea persoanei însoțitoare, precum și numărul și destinația coletelor.

(3) Valiza diplomatică neînsoțită, în afară de mențiunea "corespondență diplomatică" sau "expediție oficială" și sigiliile expeditorului, prevăzute la alin. (1), va trebui să poarte o etichetă menționând și numărul foii de curier.

(4) Dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite valiza diplomatică se sigilează de autoritatea vamală și se tranzitează la un birou vamal din București pentru a fi stabilite modalitățile de eliberare sau de înapoiere la expeditor.

(5) Eliberarea de către autoritatea vamală a valizei diplomatice neînsoțite se face pe baza unei declarații scrise, emisă de misiunea diplomatică destinatară.

Art. 149. - (1) Valiza diplomatică poate fi transportată de comandantul unei aeronave, dacă posedă un document oficial din care să rezulte numărul coletelor care constituie valiza.

(2) Misiunea diplomatică poate trimite unul dintre membrii săi să preia valiza diplomatică direct din mâinile comandantului aeronavei.

(3) Comandanții de aeronave care transportă valize diplomatice nu sunt considerați curieri diplomatici.

Art. 150. - Valiza diplomatică în tranzit prin România poate fi sigilată de autoritatea vamală la intrarea în țară.

Art. 151. - Dispozițiile privind valiza diplomatică se aplică în mod corespunzător și valizei consulare.

CAPITOLUL IX
Regimuri vamale suspensive

SECȚIUNEA 1
Dispoziții generale

Art. 152. - (1) Regimurile vamale suspensive sunt următoarele:
a) tranzitul vamal;
b) antrepozitul vamal;
c) perfecționarea activă;
d) transformarea sub control vamal;
e) admiterea temporară;
f) perfecționarea pasivă.

(2) Pot fi plasate în regimuri vamale suspensive mărfuri, indiferent de felul, cantitatea, originea, proveniența sau de destinația acestora.

(3) Nu pot fi plasate în regimuri vamale suspensive acele mărfuri care sunt supuse unor interdicții sau restricții din motive de ordine ori morală publică, de protecție a sănătății și vieții persoanelor, animalelor sau vegetalelor, de protecție a mediului, de ocrotire a valorilor naționale, artistice, istorice ori arheologice.

Art. 153. - (1) Regimul vamal suspensiv se acordă de autoritatea vamală prin emiterea unei autorizații prin care se fixează condițiile de derulare a regimului.

(2) Autorizația se acordă persoanelor juridice române care pot asigura derularea operațiunilor pe baza declarației vamale și a documentelor necesare în vederea identificării mărfurilor respective, cu condiția ca autoritatea vamală să fie în măsură să efectueze supravegherea și controlul regimului vamal.

(3) Regimul vamal suspensiv de admitere temporară poate fi acordat și persoanelor fizice străine în cazurile și în condițiile stabilite în acest capitol la secțiunea a 6-a privind admiterea temporară.

Art. 154. - O dată cu declarația vamală pentru mărfurile supuse unui regim vamal suspensiv titularul operațiunii depune la biroul vamal o garanție care să asigure plata taxelor vamale și a altor drepturi, dacă acestea se datorează.

Art. 155. - (1) Regimul vamal suspensiv încetează dacă mărfurile plasate sub acest regim sau, după caz, produsele compensatoare ori transformate obținute primesc, în mod legal, o altă destinație vamală sau un alt regim vamal.

(2) Dacă regimul vamal suspensiv nu încetează în condițiile alin. (1), taxele vamale și alte drepturi de import datorate se încasează din oficiu de birourile vamale în baza unui act constatator, iar operațiunea se scoate din evidența biroului vamal. Taxele vamale și alte drepturi de import datorate se determină pe baza elementelor de taxare în vigoare la data înregistrării declarației vamale pentru acordarea regimului vamal suspensiv.

(3) Actul constatator constituie titlu executoriu pentru încasarea taxelor vamale și a altor drepturi de import, la care se adaugă comisionul vamal, dacă acesta se datorează.

Art. 156. - În cazul modificării scopului avut în vedere la acordarea regimului vamal suspensiv titularul acestui regim este obligat să solicite biroului vamal în evidența căruia se află operațiunea, dacă este cazul, acordarea unui alt regim vamal sau unei alte destinații vamale.

Art. 157. - Autoritatea vamală și titularii regimurilor vamale suspensive sunt obligați să țină evidența operațiunilor până la încheierea acestora și să păstreze documentele o perioadă de 5 ani de la data acordării regimului vamal suspensiv.

Art. 158. - (1) Pentru încheierea regimurilor vamale suspensive titularul este obligat să prezinte la biroul vamal, direct sau prin reprezentantul său, declarația vamală pe baza căreia s-a acordat acest regim, împreună cu documentele necesare în vederea identificării mărfurilor.

(2) În cazul în care regimul vamal suspensiv se încheie prin alt birou vamal, acesta este obligat să transmită o copie de pe declarația vamală biroului vamal care a acordat acest regim, în termen de 15 zile.

Art. 159. - Când regimurile prevăzute la art. 152 alin. (1) se încheie din oficiu, mărfurile pot fi returnate fără restituirea taxelor vamale încasate de autoritatea vamală.

SECȚIUNEA a 2-a
Tranzitul vamal

Art. 160. - (1) Mărfurile nevămuite la intrarea în țară pot fi transportate în tranzit vamal pe teritoriul României, sub supraveghere vamală, cu garantarea taxelor vamale.

(2) Mărfurile vămuite la export în interiorul țării se supun regimului de tranzit vamal până la frontieră.

(3) Pentru mărfurile transportate pe mijloace de transport rutiere și pe calea ferată se aplică sistemul de tranzit comun al Comunităților Europene și statelor membre ale acestora, conform normelor metodologice emise prin decizie a directorului general al Direcției Generale a Vămilor.

Art. 161. - (1) În vederea admiterii tranzitului vamal biroul vamal de frontieră efectuează controlul vamal exterior al mijloacelor de transport și verifică concordanța documentelor de tranzit vamal cu documentele de transport însoțitoare.

(2) În caz de indicii temeinice de fraudă biroul vamal procedează la controlul vamal al mărfurilor în tranzit.

Art. 162. - (1) Titularul de tranzit vamal este transportatorul mărfurilor, iar în cazul mărfurilor tranzitate conform prevederilor tranzitului comun, titularul de tranzit este principalul obligat. Acesta este obligat să depună la biroul vamal de plecare, direct sau prin reprezentant, o declarație vamală de tranzit.

(2) Formularul declarației vamale de tranzit este prevăzut în anexa nr. 4.

(3) La transportul pe calea ferată se aplică prevederile art. 48 alin. (2) și (3).

(4) Declarația vamală de tranzit este însoțită de specificații, facturi sau de alte documente din care să rezulte valoarea mărfurilor tranzitate.

(5) În cazul transportului pe calea ferată nu este obligatorie depunerea facturilor. Când se constată că mărfurile aflate în regim de tranzit nu ajung la biroul vamal de destinație Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă "C.F.R. Marfă" - S.A. este obligată să prezinte documentele care să ateste valoarea acelor mărfuri.

Art. 163. - Biroul vamal de plecare acordă regimul de tranzit vamal dacă datele înscrise în declarația vamală de tranzit corespund cu cele din documentele de transport și din celelalte documente.

Art. 164. - (1) Termenul de încheiere pentru regimul de tranzit vamal se stabilește de biroul vamal de plecare în funcție de felul mijlocului de transport, de distanța de parcurs și de condițiile atmosferice, fără ca durata tranzitului să depășească 45 de zile. În cazul mărfurilor tranzitate conform prevederilor tranzitului comun termenul de tranzit acordat pentru mărfurile transportate pe cale rutieră nu poate să depășească 8 zile, iar pentru mărfurile transportate pe calea ferată acesta este unic, de 20 de zile.

(2) În cadrul termenului stabilit titularul de tranzit vamal este obligat să prezinte mărfurile, împreună cu declarația vamală de tranzit și documentele însoțitoare, la biroul vamal de destinație.

(3) Biroul vamal de destinație înregistrează mijlocul de transport și mărfurile prezentate și confirmă biroului vamal de plecare primirea mărfurilor în termen de 3 zile.

Art. 165. - (1) Declarația vamală de tranzit constituie titlu executoriu pentru plata taxelor vamale și a drepturilor de import, în cazul în care transportatorul nu prezintă mărfurile la biroul vamal de destinație în termenul stabilit sau le prezintă cu lipsuri ori substituiri.

(2) Biroul vamal de plecare percepe taxele vamale și drepturile de import, devenite exigibile potrivit alin. (1), după ce a solicitat biroului vamal de destinație informații cu privire la sosirea mărfurilor tranzitate și a primit în scris răspunsul acestuia.

Art. 166. - Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă "C.F.R. Marfă" - S.A. este obligată să prezinte, la cerere, autorității vamale evidențele și informațiile necesare referitoare la tranzitele vamale.

Art. 167. - Mărfurile aflate în regim de tranzit vamal, care din cauze fortuite se valorifică pe teritoriul României, sunt supuse plății taxelor vamale și altor drepturi de import.

SECȚIUNEA a 3-a
Antrepozitul vamal

Art. 168. - (1) Aprobarea de funcționare a unui antrepozit vamal se acordă în baza unei cereri scrise, depusă la biroul vamal în a cărui rază teritorială se află depozitul, conținând elementele necesare pentru justificarea antrepozitării. În aprobare se stabilesc condițiile de funcționare a antrepozitului vamal.

(2) Titularul de antrepozit vamal este administrator sau gestionar al acestuia, iar antrepozitarul este titularul operațiunii de plasare a mărfurilor sub regimul vamal de antrepozitare.

(3) Cererea de autorizare pentru funcționarea unui antrepozit vamal și pentru utilizarea regimului de antrepozitare a antrepozitelor de tip A-C se întocmește conform anexei nr. 7 și se depune la biroul vamal în a cărui rază teritorială se află locul de antrepozitare.

Art. 169. - În cazul în care aprobarea se referă la un antrepozit public, autoritatea vamală poate stabili ca obligațiile prevăzute la art. 104 lit. b) și c) din Codul vamal al României să fie în sarcina exclusivă a antrepozitarului.

Art. 170. - (1) Autoritatea vamală stabilește termenul în cadrul căruia antrepozitarul este obligat să solicite acordarea unui nou regim vamal.

(2) Înainte de expirarea termenului acesta poate fi prelungit la cererea justificată a antrepozitarului.

Art. 171. - Pe durata antrepozitării autoritatea vamală poate aproba în prealabil ca mărfurile să fie supuse operațiunilor uzuale prevăzute în anexa nr. 8.

Art. 172. - În cazul în care o marfă se scoate din antrepozitul vamal pentru a fi vămuită la import, valoarea în vamă se determină pe baza elementelor de taxare din momentul scoaterii din antrepozit.

Art. 173. - (1) Regimul de antrepozit vamal se poate încheia de titularul regimului de antrepozit vamal prin:
a) importul mărfurilor;
b) plasarea mărfurilor sub alt regim vamal suspensiv;
c) reexportul mărfurilor antrepozitate;
d) exportul mărfurilor românești;
e) abandonarea mărfurilor în favoarea statului;
f) distrugerea mărfurilor sub control vamal.

(2) Operațiunile menționate la alin. (1) lit. a)-d) pot fi efectuate, în afara titularului regimului vamal de antrepozitare, de orice persoană juridică română care are dreptul de dispoziție asupra mărfii.

(3) Autoritatea vamală poate admite, în cadrul termenului de antrepozitare, depunerea unei declarații vamale privind noua destinație vamală pentru mărfurile antrepozitate.

(4) Dacă până la expirarea termenului de antrepozitare vamală mărfurile nu au primit o altă destinație vamală, autoritatea vamală, din oficiu, încheie regimul vamal de antrepozit și încasează taxele vamale și drepturile de import, pe baza unui act constatator.

(5) În cazul distrugerii totale sau parțiale, din cauze de forță majoră sau caz fortuit, a unor mărfuri plasate sub regim vamal de antrepozit, acestea se scot din evidență pe baza documentelor justificative, legal întocmite, prezentate autorității vamale de către antrepozitar sau, după caz, de deținătorul depozitului.

Art. 174. - Bunurile, inclusiv proviziile, descărcate de pe nave naufragiate sau avariate în apele naționale ori teritoriale ale României, sunt considerate în regim de antrepozit vamal.

Art. 175. - (1) Antrepozitele vamale în care mărfurile pot fi depozitate sub regimul de antrepozit vamal sunt următoarele:
a) antrepozitul public de tip A, în care depozitul și mărfurile sunt sub răspunderea deținătorului depozitului;
b) antrepozitul public de tip B, în care depozitul și mărfurile sunt sub responsabilitatea fiecărui antrepozitar;
c) antrepozitul privat de tip C, în care deținătorul depozitului este și antrepozitar al mărfurilor;
d) antrepozitul public de tip D, care este cel gestionat de autoritatea vamală.

(2) Într-un amplasament pot fi admise mai multe tipuri de antrepozite vamale, cu condiția ca fiecare tip să fie amplasat în încăperi sau în incinte separate.

Art. 176. - (1) Antrepozitele de tip A-C se înființează în amplasamente sau în perimetre precis determinate, acceptate de biroul vamal în a cărui rază teritorială se află acestea.

(2) În cazul antrepozitului de tip D autoritatea vamală desemnează amplasamentul acestuia.

Art. 177. - (1) Autorizația de antrepozit vamal poate fi acordată dacă antrepozitarea vamală este destinată în principal stocajului de mărfuri, fără a se exclude posibilitatea efectuării de operațiuni de manipulare uzuale de perfecționare activă sau de transformare sub control vamal.

(2) Autorizația de antrepozit vamal se eliberează potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 9.

Art. 178. - (1) Autorizația de antrepozit vamal intră în vigoare de la data eliberării sale sau de la data menționată în autorizație. Autorizația de antrepozit vamal poate fi folosită pentru una sau mai multe operațiuni de plasare sub regim de antrepozit vamal.

(2) În autorizația de antrepozit vamal se precizează autoritatea vamală competentă să efectueze controlul antrepozitului vamal. În cazul mărfurilor care reprezintă un pericol, al celor susceptibile de a altera alte mărfuri sau al celor care necesită instalații speciale, în autorizație se precizează obligația de plasare în locuri special echipate în vederea stocării.

Art. 179. - (1) Autorizația de antrepozit vamal poate fi revocată când nu mai sunt îndeplinite condițiile avute în vedere la acordarea autorizației sau dacă autoritatea vamală constată că antrepozitul vamal nu mai este suficient utilizat pentru a se justifica menținerea acestuia.

(2) Revocarea se comunică titularului de antrepozit vamal, măsura putând fi contestată la instanța de contencios administrativ competentă.

Art. 180. - (1) Evidența operativă, ținută potrivit art. 106 din Codul vamal al României, trebuie să cuprindă toate elementele necesare în vederea urmăririi aplicării corecte a regimului de antrepozit vamal și în special următoarele:
a) mențiunile care figurează în rubricile 1, 31, 37 și 38 ale declarației vamale;
b) declarațiile vamale prin care mărfurile respective au primit o destinație vamală ce încheie regimul de antrepozit vamal;
c) numărul și data altor documente privitoare la plasarea sub regimul de antrepozit vamal și încheierea acestuia;
d) mențiunile necesare pentru urmărirea mărfurilor, locul unde acestea se găsesc, informațiile cu privire la eventualele transferuri ale mărfurilor dintr-un antrepozit vamal fără încheierea regimului de antrepozit vamal;
e) mențiunile privind stocajul în comun al mărfurilor având un statut vamal diferit;
f) orice alte detalii necesare pentru identificarea mărfurilor;
g) mențiunile privind operațiunile uzuale la care sunt supuse mărfurile;
h) mențiunile privind scoaterea temporară a mărfurilor din antrepozitele vamale.

(2) Evidența operativă trebuie să înfățișeze în orice moment starea existentă a stocului de mărfuri care se află în regim de antrepozit vamal. Deținătorul antrepozitului vamal este obligat să depună la autoritatea vamală, în termenele stabilite de aceasta, situația stocului de mărfuri.

(3) În cazul în care mărfurile antrepozitate sunt supuse unor manipulări uzuale, evidența operativă cuprinde și valoarea în vamă a mărfurilor, anterioară acestei manipulări.

Art. 181. - (1) Înscrierea în evidența operativă a mărfurilor plasate sub regim de antrepozit vamal se face în momentul plasării fizice a mărfurilor în antrepozitul vamal, pe baza elementelor prevăzute la art. 180.

(2) Înscrierea în evidența operativă a datelor referitoare la încheierea regimului de antrepozit vamal se face în momentul scoaterii mărfurilor din antrepozitul vamal, ca urmare a depunerii declarației vamale pentru noua destinație vamală dată mărfurilor.

Art. 182. - Pentru fiecare caz titularul regimului de antrepozit vamal solicită în scris biroului vamal autorizarea efectuării manipulărilor uzuale înainte de a se proceda la efectuarea acestor manipulări.

Art. 183. - Mărfurile de proveniență străină și mărfurile românești pot fi depozitate în același spațiu, dar în partide separate. În cazul în care această depozitare are ca efect imposibilitatea identificării de către autoritatea vamală a regimului vamal al mărfurilor, operațiunea este permisă numai pentru mărfurile echivalente. Mărfurile echivalente sunt acelea care se încadrează la aceeași subpoziție din nomenclatura Tarifului vamal de import al României, prezintă aceeași calitate comercială și care au aceleași caracteristici tehnice.

Art. 184. - (1) Mărfurile antrepozitate pot fi scoase temporar din depozit numai pe baza aprobării birourilor vamale, la solicitarea scrisă a antrepozitarului.

(2) Dacă mărfurile scoase temporar sunt supuse unor manipulări uzuale, se aplică în mod corespunzător prevederile art. 182.

Art. 185. - (1) Transferul mărfurilor de la un antrepozit vamal la un alt antrepozit vamal, fără încheierea regimului, se efectuează utilizându-se formularul de declarație vamală în detaliu și potrivit procedurii stabilite în anexa nr. 10.

(2) Noul titular preia răspunderea asupra mărfurilor transferate la data la care acesta efectuează primirea lor și înscrierea în evidența sa contabilă.

(3) În cazul antrepozitului de tip B nu este permis transferul mărfurilor de la un antrepozit la altul.

Art. 186. - Autoritatea vamală îl poate obliga pe antrepozitar să efectueze inventarierea mărfurilor aflate în antrepozit.

SECȚIUNEA a 4-a
Perfecționarea activă

Art. 187. - În sensul prezentei secțiuni, se înțelege prin:
a) produse compensatoare principale - produsele compensatoare pentru obținerea cărora a fost autorizat regimul de perfecționare activă;
b) produse compensatoare secundare - produsele compensatoare, altele decât cele pentru care a fost autorizat regimul de perfecționare activă, dar care rezultă în mod necesar din procesul de perfecționare;
c) pierderi - partea din mărfurile importate care este distrusă și dispare în cursul operațiunii de perfecționare activă, în special prin evaporare, uscare, eșapare sub formă de gaz sau prin trecere în apa de spălare;
d) metoda cheii cantitative - repartizarea cantității mărfurilor străine importate pe diferitele produse compensatoare;
e) metoda cheii valorice - repartizarea mărfurilor străine importate pe diferitele produse compensatoare, în funcție de valoarea produselor compensatoare;
f) operatori - persoanele juridice care efectuează total sau parțial operațiunile de perfecționare activă;
g) exportul anticipat - exportul produselor compensatoare obținute din mărfuri echivalente înainte de importul mărfurilor care le înlocuiesc pe cele echivalente.

Art. 188. - Regimul de perfecționare activă se autorizează de direcția regională vamală interjudețeană în a cărei rază teritorială se află sediul titularului operațiunii comerciale.

Art. 189. - (1) Cererea pentru acordarea regimului de perfecționare activă se întocmește conform modelului prevăzut în anexa nr. 11.

(2) Cererea trebuie să cuprindă elementele referitoare la derularea operațiunii, precum și locurile unde este prevăzut ca aceste operațiuni să fie efectuate. După obținerea autorizației aceasta se depune la biroul vamal în a cărui rază teritorială se execută prima operațiune de perfecționare activă.

Art. 190. - În cazul în care se obțin produse compensatoare din alte produse compensatoare rezultate în urma unei autorizații deja eliberate, titularul regimului vamal care efectuează operațiuni succesive de perfecționare activă este obligat să prezinte la direcția regională vamală interjudețeană o nouă cerere de autorizare a regimului de perfecționare activă, conform modelului prevăzut în anexa nr. 11, referindu-se la autorizația anterioară.

Art. 191. - (1) Termenul de valabilitate a autorizației de perfecționare activă, eliberată conform modelului prevăzut în anexa nr. 12, este stabilit de direcția regională vamală interjudețeană în funcție de solicitarea titularului și de condițiile economice în care se desfășoară operațiunea de perfecționare activă.

(2) Când termenul de valabilitate a autorizației de perfecționare activă este mai mare de 2 ani, condițiile în baza cărora a fost eliberată autorizația sunt examinate periodic.

Art. 192. - (1) Direcția regională vamală interjudețeană fixează termenul în care produsele compensatoare trebuie să fie exportate ori să primească o altă destinație vamală. La stabilirea acestui termen se ține seama de durata necesară pentru realizarea produselor compensatoare și pentru livrarea acestora, precum și de tipul operațiunii.

(2) Termenul curge de la data înregistrării declarației vamale prin care mărfurile au fost plasate sub regimul de perfecționare activă. La cererea temeinic justificată a titularului de autorizație termenul se poate prelungi de către direcția regională vamală interjudețeană.

(3) În cazul în care produsele compensatoare obținute din mărfuri echivalente se exportă înainte de importul mărfurilor care le înlocuiesc pe cele echivalente, direcția regională vamală interjudețeană stabilește termenul în cadrul căruia mărfurile de import se declară pentru regimul de perfecționare activă. Acest termen curge de la data înregistrării declarației vamale depuse pentru exportul produselor compensatoare.

Art. 193. - Direcția regională vamală interjudețeană poate prelungi termenul de export în cazuri temeinic justificate de titularul autorizației de perfecționare activă, chiar dacă termenul inițial stabilit pentru regimul de perfecționare activă a expirat. În acest caz se consideră prelungit și acest din urmă termen.

Art. 194. - (1) Autorizația de perfecționare activă se eliberează numai persoanelor juridice române, cu condiția identificării mărfurilor importate în produsele compensatoare. Aceasta se poate acorda și în cazul în care este posibilă verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute în această secțiune pentru mărfurile echivalente.

(2) Pentru operațiunea prevăzută la art. 112 lit. d) din Codul vamal al României autorizația de perfecționare activă se eliberează numai dacă este posibilă utilizarea acestor mărfuri la obținerea produselor compensatoare.

(3) Nu pot fi plasate sub regimul de perfecționare activă, chiar dacă este posibilă utilizarea la obținerea produselor compensatoare:
a) combustibilii, sursele de energie, altele decât cele necesare testării produselor compensatoare sau pentru detectarea defectelor mărfurilor de import care necesită reparații;
b) lubrifianții, alții decât cei necesari la operațiunile de calibrare, ajustare sau scoatere din tipar ori matriță a produselor compensatoare;
c) utilajele și uneltele.

Art. 195. - (1) Rata de randament definită la art. 113 alin. (3) din Codul vamal al României se determină de titularul operațiunii în funcție de condițiile în care se efectuează sau urmează să se efectueze operațiunea de perfecționare activă.

(2) În cazuri justificate, pentru operațiuni de perfecționare activă care se efectuează uzual, în condiții tehnice bine definite, cu mărfuri având caracteristici sensibil constante, din care rezultă produse compensatoare de o calitate uniformă, titularul operațiunii poate stabili o rată de randament forfetară, pe baza unor date reale cunoscute și determinate în prelabil de titularul operațiunii.

(3) Autoritatea vamală care autorizează regimul vamal de perfecționare activă, în aplicarea art. 113 alin. (3) din Codul vamal al României, verifică rata de randament determinată de titularul operațiunii. Verificarea ratei de randament se face pe baza normativelor și notelor de consum rezultate din contractul extern sau din declarația pe propria răspundere întocmită de solicitant și anexată la cererea de acordare a regimului de perfecționare activă.

(4) În cazul în care rata de randament justifică cantitățile de mărfuri plasate sub regim de perfecționare activă, resturile tehnologice rezultate din acțiunile de transformare sau de prelucrare sunt considerate pierderi normale pentru care nu se datorează drepturi de import. Dacă în urma verificării rata de randament nu este justificată pentru cantitățile de mărfuri plasate sub regim de perfecționare activă, care intră în componența produselor compensatoare și care nu pot fi considerate pierderi normale, se calculează și se încasează drepturile de import calculate pe baza elementelor de taxare specifice acestor mărfuri.

(5) În vederea verificării derulării regimului de perfecționare activă și pentru facilitarea controlului autoritatea vamală poate cere titularului autorizației de perfecționare activă să țină sau să se asigure că se ține o evidență operativă a stocurilor, care să cuprindă cantitățile de mărfuri plasate sub regim de perfecționare activă, cantitățile de produse compensatoare obținute, precum și orice alte elemente considerate necesare pentru urmărirea derulării operațiunilor și determinarea drepturilor de import eventual datorate. Evidența se ține la dispoziția autorității vamale care efectuează controlul operațiunilor. Atunci când operațiunile de perfecționare activă se desfășoară în locuri aflate în raza de competență teritorială a mai multor birouri vamale, evidența trebuie să permită în orice moment identificarea elementelor privind derularea regimului de perfecționare activă pe lângă fiecare birou vamal.

Art. 196. - (1) Mărfurile plasate sub regim de perfecționare activă cu suspendarea drepturilor de import, care nu au fost exportate în cadrul termenului stabilit, pot fi importate cu respectarea dispozițiilor privind importul mărfurilor. În aceste cazuri cuantumul taxelor și drepturilor de import se determină pe baza elementelor de taxare a mărfurilor de import, în vigoare la data înregistrării declarației vamale de import, la care se adaugă comisionul vamal.

(2) Dacă mărfurile de import plasate sub regim de perfecționare activă îndeplinesc în momentul importului condițiile pentru a beneficia de un tratament tarifar preferențial în cadrul contingentelor tarifare sau plafoanelor tarifare, aceste mărfuri pot beneficia de tratamentul preferențial valabil în momentul înregistrării declarației vamale de import.

Art. 197. - Pentru produsele compensatoare care nu sunt exportate importul lor se face cu plata drepturilor de import corespunzătoare mărfurilor de import din componența acestora la data înregistrării declarației vamale de import.

Art. 198. - (1) Produsele compensatoare sau mărfurile neprelucrate aflate sub regim de perfecționare activă pot face obiectul, total sau parțial, al unui export temporar pentru o operațiune de perfecționare complementară efectuată în afara teritoriului României, pe baza autorizației date de direcția regională vamală interjudețeană și cu respectarea condițiilor prevăzute pentru regimul de perfecționare pasivă.

(2) Produsele reimportate după perfecționarea în afara teritoriului vamal al României sunt supuse plății taxelor vamale și altor drepturi de import potrivit dispozițiilor referitoare la regimul de perfecționare pasivă.

Art. 199. - În cazul regimului de perfecționare activă cu restituire de taxe vamale nu se aplică prevederile referitoare la produsele compensatoare obținute din mărfuri echivalente, precum și dispozițiile art. 192 alin. (3), ale art. 196 alin. (1) și ale art. 197.

Art. 200. - Exportul temporar de produse compensatoare, efectuat potrivit art. 198, nu constituie temei pentru restituirea de taxe vamale de import, cu excepția cazului în care se transformă în export definitiv.

Art. 201. - (1) Titularul autorizației de perfecționare activă poate cere restituirea taxelor vamale de import în măsura în care dovedește că produsele compensatoare obținute din mărfurile importate în regim de restituire au fost exportate sau au fost plasate, în vederea exportului ulterior, în regim de tranzit, de antrepozit vamal, de admitere temporară, de perfecționare activă în sistem suspensiv sau au fost introduse într-o zonă liberă și sunt respectate toate condițiile stabilite pentru acel regim. În cazul în care se constată că cererea de restituire este îndreptățită, biroul vamal este obligat să o efectueze în termen de maximum 30 de zile de la data acceptării cererii.

(2) Pentru a primi o destinație vamală dintre cele menționate la alin. (1), cu excepția exportului definitiv, produsele compensatoare nu sunt considerate mărfuri românești.

Art. 202. - În caz de export anticipat potrivit art. 192 alin. (3) se fixează un termen care să nu fie mai mare de 6 luni. Acest termen poate fi prelungit la cererea justificată a titularului, fără ca durata totală să depășească 12 luni. În cazuri temeinic justificate prelungirea poate fi acordată și după expirarea termenului inițial.

Art. 203. - (1) Termenele prevăzute la art. 191 încep să curgă de la data acceptării declarației vamale de plasare sub regimul de perfecționare activă cu suspendare sau a declarației de import în cazul perfecționării active cu restituirea taxelor vamale de import.

(2) Termenele prevăzute la art. 202 încep să curgă de la data acceptării declarației de export.

Art. 204. - (1) Pentru a se acorda regimul de perfecționare activă cu compensare prin echivalență, mărfurile echivalente trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
a) să fie clasificate la același cod de 8 cifre cu mărfurile de import, prevăzut în Nomenclatura combinată de descriere și codificare a mărfurilor, acceptată de România prin Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, și Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993, aprobat prin Legea nr. 20/1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.73 din 12 aprilie 1993, inclusiv cu modificările ulterioare referitoare la clasificarea mărfurilor;
b) să prezinte aceleași calități comerciale cu marfa de import;
c) să prezinte aceleași caracteristici tehnice cu mărfurile străine care s-ar fi găsit sub regim de perfecționare activă.

(2) Compensarea prin echivalență se aprobă numai când titularul solicită aceasta în cererea sa de autorizare și când în autorizație sunt înscrise elementele prevăzute la alin. (1).

(3) În autorizația pentru compensarea prin echivalență se înscriu măsurile specifice de control pentru asigurarea respectării dispozițiilor privind acest regim.

(4) Când în autorizație nu se indică recurgerea la compensarea prin echivalență, iar titularul autorizației dorește să beneficieze de acest sistem, va depune o cerere de modificare a autorizației inițial acordate. Cererea se întocmește în condițiile prevăzute la art. 189.

Art. 205. - În cazuri justificative se poate admite ca mărfurile echivalente să fie într-un stadiu de fabricație mai avansat decât cel al mărfurilor străine, cu condiția ca partea esențială a operațiunii de perfecționare activă la care sunt supuse mărfurile echivalente să fie efectuată fie în întreprinderea titularului de autorizație, fie într-o întreprindere în care respectiva transformare este efectuată în contul său.

Art. 206. - Titularul autorizației este obligat să asigure autorității vamale posibilitatea de identificare a elementelor prevăzute la art. 204 alin. (1) înainte de a beneficia de sistemul de compensare prin echivalență.

Art. 207. - (1) În cadrul regimului de perfecționare activă cu compensare prin echivalență mărfurile străine se află în situația vamală a mărfurilor echivalente, iar mărfurile echivalente se află în situația vamală a mărfurilor străine.

(2) În cazul recurgerii la compensarea prin echivalență fără export anticipat, modificarea situației vamale prevăzute la alin. (1) intervine în momentul înregistrării declarației vamale prin care se încheie regimul de perfecționare activă.

Art. 208. - În cazul distrugerii totale sau al pierderii totale a mărfurilor străine ori a produselor compensatoare din cazuri fortuite sau de forță majoră, titularul autorizației de perfecționare activă este obligat să anunțe și să prezinte biroului vamal care are în evidență operațiunea dovada privind cantitatea reală a mărfurilor distruse sau pierdute, care urmează să fie scăzută.

Art. 209. - Dispozițiile art. 206-208 se aplică în mod corespunzător și regimului de perfecționare activă cu suspendarea drepturilor de import cu recurgerea la exportul anticipat. În acest caz modificarea situației vamale a mărfurilor, în sensul art. 207, are loc pentru produsele compensatoare exportate în momentul înregistrării declarației vamale de export pentru produsele compensatoare, iar pentru mărfurile străine și mărfurile echivalente în momentul înregistrării declarației vamale de perfecționare activă.

Art. 210. - (1) Normele prevăzute pentru plasarea sub regimul de perfecționare activă cu suspendarea plății drepturilor de import se aplică mărfurilor străine și în cazul compensării prin echivalență cu sau fără export anticipat.

(2) Mărfurile echivalente nu sunt supuse procedurii de plasare sub regim de perfecționare activă.

Art. 211. - Regimul de perfecționare activă în sistemul cu suspendare a drepturilor de import se încheie pentru mărfurile străine când produsele compensatoare sau mărfurile în aceeași stare fac obiectul unei declarații pentru o nouă destinație vamală.

Art. 212. - Declarația vamală de încheiere a regimului de perfecționare activă pentru produsele compensatoare sau pentru mărfurile străine se depune la biroul vamal care are în evidență operațiunea sau la un alt birou vamal.

Art. 213. - Titularul autorizației este obligat să informeze imediat biroul vamal la care este înregistrată operațiunea atunci când, în urma unui caz fortuit sau de forță majoră, felul sau caracteristicile tehnice ale mărfurilor străine se modifică astfel încât obținerea de produse compensatoare a devenit imposibilă.

Art. 214. - Dacă în cadrul termenului stabilit titularul nu solicită prelungirea sau acordarea unei noi destinații vamale ori a unui nou regim vamal, operațiunea se încheie de biroul vamal, din oficiu, pe bază de act constatator.

Art. 215. - (1) Atunci când produsele compensatoare sunt importate în totalitate sau în parte, cuantumul taxelor vamale și al altor drepturi de import se determină pe baza cantității și valorii mărfurilor de import intrate în componența produselor compensatoare.

(2) În completarea declarației vamale de import depuse pentru produsele compensatoare se va avea în vedere ca la rubricile 15, 16, 34, 41 și 42 să se înscrie datele referitoare la mărfurile de import care au intrat în componența produselor compensatoare. Rubricile 31 și 33 din declarația vamală de import, referitoare la descrierea mărfurilor și încadrarea în Tariful vamal de import al României, se completează cu datele aferente produselor compensatoare obținute, astfel cum acestea sunt menționate în autorizație.

Art. 216. - Determinarea cuantumului taxelor vamale și al altor drepturi de import se face prin metoda cheii cantitative sau metoda cheii valorice.

Art. 217. - Metoda cheii cantitative pentru determinarea cantității de marfă străină care intră în componența produselor compensatoare se aplică în următoarele variante:
a) în cazul în care se realizează un singur fel de produse compensatoare dintr-un singur fel de marfă străină, la cantitatea totală de marfă străină se aplică raportul dintre cantitatea de produse compensatoare importate și cantitatea totală de produse compensatoare rezultată din operațiunea de perfecționare activă, potrivit ratei de randament;
b) în cazul în care se realizează un singur fel de produse compensatoare din mai multe feluri de mărfuri străine, la fiecare cantitate de marfă străină se aplică raportul dintre cantitatea de produse compensatoare importate și cantitatea totală de produse compensatoare rezultată din operațiunea de perfecționare activă, potrivit ratei de randament;
c) în cazul în care se realizează mai multe feluri de produse compensatoare dintr-un singur fel de marfă străină, se determină mai întâi baza de repartizare a mărfurilor străine prin aplicarea în mod succesiv la cantitatea de marfă străină a raportului dintre cantitatea de marfă existentă în totalitatea produselor compensatoare obținute, pe baza ratei de randament, și cantitatea totală de marfă străină intrată în componența produselor compensatoare, mai puțin pierderile din procesul de perfecționare activă. Pentru determinarea cantității de marfă străină intrată în componența produselor compensatoare importate, la cantitățile de mărfuri rezultate din calculul bazei de repartizare se aplică raportul dintre cantitatea produselor compensatoare importate și cantitatea totală a produselor compensatoare rezultată din procesul de perfecționare activă, potrivit ratei de randament;
d) în cazul în care se realizează mai multe feluri de produse compensatoare din mai multe feluri de mărfuri străine, se determină, pentru fiecare fel de marfă și de produse compensatoare, baza de repartizare a cantității de marfă străină conform principiilor stabilite la lit. c), după care în mod similar se determină cantitatea de marfă străină intrată în componența produselor compensatoare importate.

Art. 218. - (1) Metoda cheii valorice se aplică în toate cazurile în care nu pot fi aplicate dispozițiile art. 217.

(2) În cazul în care se obțin mai multe feluri de produse compensatoare dintr-un singur fel de mărfuri străine, prin metoda cheii valorice se determină mai întâi stabilirea bazei de repartizare, aplicându-se la cantitatea totală de marfă străină, în mod succesiv, raportul dintre valoarea totală a fiecărui fel de produs compensator obținut la valoarea totală a produselor compensatoare rezultate din activitatea de perfecționare, potrivit ratei de randament. Cantitatea de marfă străină intrată în componența fiecărei categorii de produse compensatoare importate se determină aplicându-se la cantitatea de marfă rezultată din calculul bazei de repartizare raportul dintre cantitatea totală a fiecărei categorii de produse compensatoare importate la cantitatea totală a fiecărei categorii de produse compensatoare rezultate din procesul de perfecționare activă, potrivit ratei de randament.

(3) În cazul în care se obțin mai multe feluri de produse compensatoare din mai multe feluri de mărfuri străine, baza de repartizare se determină în mod succesiv pentru fiecare categorie de produse compensatoare și de marfă străină după regula stabilită la alin. (2). În mod similar se determină și cantitatea de marfă străină care intră în componența produselor compensatoare importate.

Art. 219. - Modelul matematic al calculului de repartizare a mărfurilor străine pe produsele compensatoare este prevăzut în anexa nr. 13.

Art. 220. - (1) Titularul autorizației de perfecționare activă este obligat să prezinte biroului vamal care are în evidență operațiunea un decont de justificare.

(2) Decontul de justificare cuprinde următoarele mențiuni:
a) numărul autorizației de perfecționare activă;
b) cantitatea pe fel de marfă străină, cu menționarea declarațiilor de plasare sub regim;
c) codul din Nomenclatura combinată a mărfurilor străine;
d) valoarea în vamă a mărfurilor străine și nivelul taxelor vamale și al altor drepturi de import;
e) rata de randament stabilită;
f) felul, cantitatea și destinația vamală ale produselor compensatoare, cu menționarea declarațiilor vamale potrivit cărora produsele compensatoare au primit o destinație vamală;
g) valoarea produselor compensatoare, în cazul în care încheierea regimului se face pe baza metodei cheii valorice;
h) cuantumul taxelor vamale și al altor drepturi de import pentru cantitatea mărfurilor străine care au fost importate;
i) declarațiile vamale de încheiere a regimului.

Art. 221. - (1) Decontul de justificare se prezintă la biroul vamal în termen de cel mult 15 zile de la depunerea declarațiilor vamale de încheiere a regimului.

(2) În cazul exportului anticipat de produse compensatoare decontul de justificare se depune o dată cu declarația vamală pentru mărfurile de import.

Art. 222. - Biroul vamal, pe baza verificării efectuate, vizează decontul de justificare dacă este corespunzător sau informează titularul autorizației dacă decontul nu este acceptat. Decontul și documentele justificative se păstrează de biroul vamal timp de 5 ani de la data acceptării decontului de justificare.

Art. 223. - Pentru produsele compensatoare sau mărfurile străine care sunt plasate într-o zonă liberă ori sub un regim vamal suspensiv care încheie regimul de perfecționare activă cu suspendare, în declarația vamală pentru aceste produse și mărfuri la rubrica rezervată descrierii mărfurilor se va menționa "Marfă PA/S".

Art. 224. - Dacă mărfurile de import plasate sub regimul de perfecționare activă cu suspendarea plății taxelor vamale și a altor drepturi de import fac obiectul unor măsuri de politică comercială care se aplică și în momentul plasării acelor mărfuri, fie ca atare, fie ca produse compensatoare, într-o zonă liberă sau sub un regim vamal suspensiv de drepturi de import, în declarația vamală pentru aceste mărfuri se menționează la căsuța rezervată descrierii mărfurilor și expresia "Politică comercială".

Art. 225. - (1) În cadrul aceleiași autorizații de perfecționare activă și înainte de a se încheia regimul mărfurile de import în aceeași stare sau produsele compensatoare pot fi transferate, cu aprobarea direcției regionale vamale interjudețene, de la un operator la altul, în vederea efectuării unor operațiuni de perfecționare activă sau de încheiere a regimului.

(2) Răspunderea juridică pentru operațiunea prevăzută la alin. (1) rămâne în sarcina titularului de autorizație.

Art. 226. - (1) Direcțiile regionale vamale interjudețene pot aproba cesionarea regimului de perfecționare activă de la titularul autorizat la titularul altei autorizații.

(2) Răspunderea juridică trece în sarcina titularului celei de-a doua autorizații din momentul aprobării prevăzute la alin. (1).

Art. 227. - Biroul vamal la care se efectuează operațiunile de încheiere a regimului de perfecționare activă este obligat să transmită biroului vamal care a aprobat plasarea mărfurilor sub acest regim un exemplar al declarației vamale de încheiere, în termen de 15 zile.

Art. 228. - Regimul de perfecționare activă cu restituirea taxelor vamale se aplică în cazul mărfurilor străine importate, care după perfecționarea activă urmează să fie reexportate sub formă de produse compensatoare.

Art. 229. - (1) În vederea restituirii taxelor vamale declarația vamală depusă pentru produsele compensatoare trebuie să conțină toate elementele necesare justificării cererii de restituire.

(2) Declarația vamală prevăzută la alin. (1) se depune la autoritatea vamală prin care se face încheierea regimului de perfecționare activă cu restituirea taxelor vamale, împreună cu documentele justificative privind aprobarea regimului.

Art. 230. - La restituirea taxelor vamale se aplică în mod corespunzător art. 215-219.

Art. 231. - (1) Restituirea taxelor vamale de import se face la solicitarea titularului autorizației de perfecționare activă, pe baza unei cereri denumite cerere de restituire PA.

(2) Cererea de restituire PA se depune la biroul vamal care are în evidență operațiunea, în termen de cel mult 6 luni de la data la care produsele compensatoare au fost exportate sau plasate, în vederea exportului ulterior, sub unul dintre următoarele regimuri vamale: tranzit, antrepozit vamal, admitere temporară, perfecționare activă - sistemul cu suspendarea drepturilor de import sau în zone libere.

(3) În cazuri temeinic justificate autoritatea vamală poate aproba restituirea taxelor vamale și după expirarea termenului prevăzut la alin. (2), fără însă ca noul termen să fie mai mare de 6 luni. După expirarea termenului de un an de la datele prevăzute la alin. (2) dreptul de restituire se prescrie.

Art. 232. - Cererea de restituire PA trebuie să cuprindă următoarele mențiuni:
a) numărul autorizației de perfecționare activă;
b) cantitatea, pe fel de marfă, a mărfurilor străine pentru care se solicită restituirea taxelor vamale;
c) poziția tarifară din Nomenclatura combinată a mărfurilor străine;
d) valoarea în vamă, precum și taxele vamale de import aferente mărfurilor străine, înscrise în declarația vamală de import a mărfurilor aferente regimului de perfecționare activă - sistemul de restituire;
e) data importului mărfurilor străine;
f) numărul declarațiilor vamale prin care mărfurile străine au fost importate în cadrul regimului;
g) felul, cantitatea și destinația vamală ale produselor compensatoare;
h) valoarea produselor compensatoare, dacă încheierea se realizează pe baza metodei cheii valorice;
i) rata de randament stabilită;
j) numerele declarațiilor vamale prin care produsele compensatoare au fost plasate sub una dintre destinațiile vamale prevăzute la art. 231 alin. (2);
k) cuantumul taxelor de import de restituire, precum și eventualele dobânzi și penalități percepute, ținându-se seama de taxele vamale aferente altor produse compensatoare.

Art. 233. - Titularul autorizației de perfecționare activă este obligat să pună la dispoziție autorităților vamale documentele din care rezultă datele menționate la art. 232.

Art. 234. - (1) Biroul vamal care are în evidență operațiunea verifică cererea de restituire PA și o aprobă dacă sunt întrunite condițiile de restituire sau o respinge și informează titularul autorizației cu privire la rezultatul verificărilor.

(2) Cererea de restituire PA și documentele anexate la aceasta sunt păstrate timp de 5 ani de la data primirii cererii de restituire.

Art. 235. - (1) Când produsele compensatoare primesc o destinație vamală dintre cele prevăzute la art. 231 alin. (2), restituirea taxelor vamale fiind permisă, caseta rezervată pentru descrierea mărfurilor din declarația vamală întocmită pentru acel regim poartă mențiunea "Marfă PA/R".

(2) Autoritatea vamală urmărește ca mențiunea de la alin. (1) să fie înscrisă pe toate documentele depuse în legătură cu admiterea sau cu încheierea regimului.

Art. 236. - Direcția Generală a Vămilor poate emite norme tehnice de aplicare a prevederilor prezentei secțiuni.

SECȚIUNEA a 5-a
Transformarea sub control vamal

Art. 237. - Regimul de transformare sub control vamal se aplică mărfurilor înscrise în coloana 1 din lista prevăzută în anexa nr. 14, care pot fi supuse numai operațiunilor de transformare menționate în coloana 2 din aceeași anexă.

Art. 238. - (1) Plasarea mărfurilor sub regim de transformare sub control vamal se poate face numai de persoanele juridice române pe baza autorizației eliberate de direcția regională vamală interjudețeană.

(2) Pentru eliberarea autorizației este necesară îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții:
a) mărfurile plasate sub regimul de transformare sub control vamal să se regăsească în produsele rezultate;
b) felul sau starea mărfii din momentul plasării sub regim să nu mai poată fi reconstituită, după ce a avut loc transformarea, în formele inițiale.

(3) Nu poate fi autorizată plasarea sub regimul de transformare sub control vamal atunci când prin utilizarea acestuia s-ar eluda regulile de origine și restricțiile cantitative aplicabile mărfurilor importate.

Art. 239. - Decizia direcției regionale vamale interjudețene de respingere a cererii de autorizare a plasării mărfurilor sub regim de transformare sub control vamal poate fi atacată la instanța de contencios administrativ competentă.

Art. 240. - (1) Cererea de acordare a regimului de transformare sub control vamal, întocmită în conformitate cu modelul prezentat în anexa nr. 15, se prezintă la direcția regională vamală interjudețeană în a cărei rază teritorială se află locul unde urmează să se desfășoare operațiunea de transformare sub control vamal.

(2) Direcția regională vamală interjudețeană eliberează în termenul legal autorizația pentru transformare sub control vamal, potrivit modelului prezentat în anexa nr. 16.

Art. 241. - (1) Termenul de valabilitate a autorizației pentru transformare sub control vamal se fixează în funcție de complexitatea operațiunii, fără a depăși 2 ani.

(2) Termenul prevăzut la alin. (1) poate fi prelungit la cererea temeinic justificată a titularului autorizației, introdusă în cadrul termenului inițial.

Art. 242. - Titularul autorizației pentru transformare sub control vamal este obligat ca, pe măsură ce mărfurile supuse regimului de transformare sub control vamal sunt efectiv transformate, să ceară pentru produsele rezultate acordarea unui alt regim vamal în termenul specific stabilit în autorizație.

Art. 243. - Pentru mărfurile plasate sub regim, dar netransformate, precum și pentru cele care se găsesc într-un stadiu intermediar de transformare, la încheierea din oficiu a regimului, cuantumul datoriei vamale se determină pe baza elementelor de taxare în vigoare pentru mărfurile de import, valabile în momentul înregistrării declarației vamale prin care aceste mărfuri au fost plasate sub regimul de transformare sub control vamal.

Art. 244. - (1) Dacă în momentul plasării sub regimul de transformare sub control vamal, mărfurile de import îndeplinesc condițiile pentru a beneficia de un tratament preferențial și un astfel de tratament se aplică și produselor identice cu produsele transformate importate, taxele vamale și drepturile de import la care sunt supuse produsele transformate se calculează potrivit tratamentului preferențial.

(2) Dacă pentru mărfurile străine există un tratament preferențial în cadrul contingentelor tarifare sau plafoanelor tarifare, tratamentul preferențial se aplică și produselor transformate. În acest caz cantitatea mărfurilor străine efectiv utilizată la fabricarea produselor transformate importate se include în contingentul sau plafonul tarifar în vigoare în momentul înregistrării declarației vamale de import.

Art. 245. - Rata de randament sau modul de determinare a acestei rate se fixează de titularul operațiunii pe baza datelor de producție, sub rezerva verificării ulterioare de către autoritățile vamale.

Art. 246. - (1) Titularul autorizației de plasare sub regimul de transformare sub control vamal ține o evidență operativă a cantității mărfurilor de import plasate sub regim, a produselor transformate obținute și a ansamblului elementelor necesare urmăririi operațiunilor pentru determinarea corectă a taxelor vamale și a drepturilor de import eventual datorate.

(2) Evidența operativă se pune la dispoziție autorității vamale pentru a efectua controlul derulării regimului.

(3) Dacă evidențele comerciale ale titularului operațiunii permit efectuarea controlului regimului pentru transformare sub control vamal, autoritatea vamală le poate accepta în locul evidenței operative.

Art. 247. - Declarația vamală în detaliu pentru plasarea mărfurilor sub regim de transformare sub control vamal se depune la biroul vamal prevăzut în autorizație.

Art. 248. - (1) Încheierea regimului de transformare sub control vamal se face de titularul autorizației prin declarația vamală în detaliu.

(2) La întocmirea declarației vamale în detaliu prevăzute la alin. (1) se ține seama de cantitatea mărfurilor străine corespunzătoare produselor transformate, prin aplicarea ratei de randament, precum și de cantitatea mărfurilor străine rămase în starea inițială, care urmează să facă obiectul unei alte destinații vamale.

Art. 249. - Declarația vamală în detaliu de încheiere a regimului de transformare sub control vamal, se depune la biroul vamal la care s-a depus declarația vamală de plasare sub regim. În cazul în care încheierea se face la alt birou vamal, acesta transmite în termen de 15 zile o copie de pe acea declarație vamală la biroul vamal care are în evidență regimul.

Art. 250. - (1) Titularul autorizației furnizează biroului vamal care ține în evidență regimul de transformare sub control vamal un decont de încheiere, în termen de până la 30 de zile.

(2) Decontul de încheiere cuprinde în principal următoarele:
a) numărul autorizației de plasare sub regimul de transformare sub control vamal;
b) cantitățile mărfurilor străine cu referire la declarația de plasare sub regim de transformare sub control vamal;
c) codul din Nomenclatura combinată a mărfurilor de import;
d) valoarea în vamă a mărfurilor de import;
e) rata de randament fixată;
f) felul, cantitatea și destinațiile vamale date produselor transformate, cu referire la declarațiile sub acoperirea cărora aceste produse au fost plasate sub o destinație vamală;
g) cuantumul cheltuielilor de transformare ce urmează să fie cuprinse în valoarea în vamă a produselor transformate;
h) codul din Nomenclatura combinată a produselor transformate.

Art. 251. - Biroul vamal care are operațiunea în evidență poate lua în considerare deconturile de încheiere stabilite prin rețeaua de calculatoare sau sub orice altă formă convenită cu titularul autorizației. Autoritatea vamală poate proceda din oficiu la stabilirea decontului de încheiere în termenul stabilit la art. 250, dacă în autorizație se prevede această clauză.

Art. 252. - Dacă produsele transformate sunt importate, titularul autorizației de regim poate opta pentru una dintre următoarele modalități de stabilire a valorii în vamă:
a) prețul de vânzare, cu condiția ca acesta să fie real;
b) valoarea în vamă determinată în momentul sau foarte apropiat de momentul în care au fost importate mărfuri similare cu produsele transformate;
c) valoarea în vamă a mărfurilor de import la care se adaugă cheltuielile de transformare menționate la art. 250 alin. (2) lit. g).

SECȚIUNEA a 6-a
Admiterea temporară

Art. 253. - (1) Regimul de admitere temporară poate fi autorizat atunci când sunt îndeplinite condițiile pentru identificarea naturii mărfurilor străine.

(2) Autorizația pentru admiterea temporară se eliberează de birourile vamale la cererea persoanei care, direct sau prin intermediul altei persoane utilizează mărfurile străine.

Art. 254. - (1) Regimul de admitere temporară poate fi acordat cu exonerarea totală sau parțială a plății taxelor vamale și a drepturilor de import.

(2) Cazurile și condițiile în care regimul de admitere temporară se acordă cu exonerarea totală a plății taxelor vamale și a drepturilor de import sunt prevăzute la art. 255-278. Același regim se acordă și bunurilor care sunt admise temporar în cadrul programelor de finanțare externă, nerambursabile, asigurate de Uniunea Europeană și în baza unor acorduri bilaterale, precum și a creditelor primite de la instituțiile internaționale cu garanția statului român. În toate celelalte cazuri se utilizează regimul de admitere temporară cu exonerarea parțială a plății taxelor vamale și a altor drepturi de import.

Art. 255. - Sunt admise în regim de admitere temporară cu exonerare totală a plății taxelor vamale și a altor drepturi de import bunurile prevăzute la art. 256-270.

Art. 256. - (1) Materialul profesional se admite temporar cu exonerarea totală a plății taxelor vamale și a altor drepturi de import.

(2) Prin material profesional se înțelege:
a) materialul de presă, de radiodifuziune sau de televiziune, necesar reprezentanților de presă, de radiodifuziune sau televiziune stabiliți în afara teritoriului național al României, care intră temporar în România pentru a realiza reportaje, înregistrări sau emisiuni în cadrul unor programe determinate și care se reîntorc în străinătate;
b) materialul cinematografic necesar unei persoane stabilite în străinătate, care intră temporar în România pentru realizarea de filme și care se reîntoarce în străinătate;
c) orice material necesar pentru exercitarea meseriei sau profesiei de către o persoană stabilită în străinătate, care intră temporar în România pentru realizarea unei activități concret determinate. Nu intră în această categorie materialul profesional destinat unor scopuri comerciale din care rezultă noi mărfuri sau condiționarea unor mărfuri existente. Sunt totuși admise uneltele manuale necesare pentru exploatarea resurselor naturale, pentru construcția, repararea sau întreținerea imobilelor, executarea lucrărilor de terasament, precum și pentru alte activități similare;
d) aparatele auxiliare și accesoriile materialelor prevăzute la lit. a), b) și c).

(3) Lista exemplificativă cuprinzând bunurile considerate material profesional este prevăzută în anexa nr. 17.

(4) Regimul de admitere temporară se acordă numai dacă materialul profesional întrunește cumulativ următoarele condiții:
a) aparține și este introdus în țară de o persoană stabilită în afara teritoriului național;
b) este utilizat exclusiv de aceeași persoană care se reîntoarce în străinătate.

(5) Condiția prevăzută la alin. (2) lit. b) nu este aplicabilă:
a) materialelor profesionale cinematografice importate în vederea realizării de filme, programe de televiziune sau lucrări audiovizuale, ca urmare a unor contracte de coproducție încheiate cu o persoană juridică română;
b) materialelor profesionale de radiodifuziune sau de televiziune destinate unor programe comune de radiodifuziune sau de televiziune, precum și materialelor profesionale care pot face obiectul unor contracte de comodat sau de închiriere, încheiate cu o persoană juridică română.

(6) Piesele detașate introduse ulterior în țară în scopul reparării unui material profesional aflat în regim de admitere temporară beneficiază de același regim ca și materialul profesional pentru care sunt introduse în țară.

Art. 257. - (1) Bunurile destinate să fie prezentate sau utilizate la expoziții, târguri, congrese sau la alte manifestări similare se admit temporar cu exonerarea totală a plății taxelor vamale și a altor drepturi de import.

(2) Prin bunuri prevăzute la alin. (1) se înțelege:
a) bunurile destinate să fie expuse sau care fac obiectul unor demonstrații ori manifestări;
b) bunurile destinate să fie utilizate la prezentarea produselor importate cu prilejul unei manifestări, cum sunt: - bunurile necesare demonstrațiilor făcute cu mașinile sau cu aparatele importate expuse; - materialul de construcție sau de decorare, inclusiv echipamentul electric pentru standul unei persoane din străinătate; - materialul publicitar și de documentație destinat să fie utilizat cu titlu de publicitate pentru mărfurile importate expuse, cum sunt: înregistrările sonore și video, filmele și diapozitivele, precum și aparatura necesară pentru utilizarea lor;
c) animalele vii destinate să fie expuse sau care participă la manifestări;
d) materialul destinat să fie utilizat în cadrul reuniunilor, conferințelor și congreselor internaționale, inclusiv instalațiile de traducere, aparatele de înregistrare video și filmele cu caracter educativ, științific sau cultural;
e) produsele obținute în cursul manifestărilor prin folosirea mărfurilor, mașinilor, aparatelor sau animalelor importate temporar.

(3) Prin alte manifestări se înțelege:
a) expozițiile, congresele, saloanele și manifestările similare din domeniile: comerț, industrie, agricultură și artizanat;
b) expozițiile sau manifestările organizate în principal cu scop filantropic;
c) expozițiile sau manifestările organizate în scop științific, tehnic, artizanal, artistic, educativ sau cultural, sportiv, religios, sindical, turistic sau de a contribui la înțelegerea între popoare;
d) reuniunile reprezentanților organizațiilor sau grupărilor internaționale;
e) ceremoniile și manifestările cu caracter oficial sau comemorativ.

(4) Nu sunt considerate manifestări în sensul prezentului articol expozițiile organizate cu titlu privat în magazinele sau localurile comerciale în scopul vânzării mărfurilor importate.

Art. 258. - (1) Materialul pedagogic și științific, piesele de schimb și accesoriile pentru materialul pedagogic și științific, uneltele și sculele concepute pentru întreținerea, controlul, calibrarea sau repararea materialului pedagogic și științific se admit temporar cu exonerarea totală a plății taxelor vamale și a altor drepturi de import.

(2) Prin material pedagogic se înțelege orice material destinat procesului didactic și de formare profesională și, în special, modele, instrumente, aparate și mașini.

(3) Lista exemplificativă cuprinzând bunurile considerate material pedagogic este prevăzută în anexa nr. 18.

(4) Prin material științific se înțelege instrumentele, aparatele și mașinile-unelte utilizate în scopul cercetărilor științifice sau în învățământ.

(5) Regimul de admitere temporară se acordă numai dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
a) sunt aduse de instituții autorizate, folosite de acestea sau sub controlul și responsabilitatea acestora;
b) sunt utilizate în scopuri necomerciale;
c) sunt aduse în cantități rezonabile, ținându-se seama de destinația lor;
d) pe timpul aflării în România să rămână proprietatea unei persoane stabilite în străinătate.

(6) Prin instituții autorizate se înțelege instituțiile publice sau private de învățământ, de formare profesională și de cercetare științifică, al căror obiect de activitate esențial este nonprofit și care sunt legal autorizate să efectueze activități de învățământ, formare profesională sau de cercetare științifică.

Art. 259. - (1) Materialul medico-chirurgical și de laborator destinat spitalelor sau instituțiilor sanitare se admite temporar cu exonerarea totală a plății taxelor vamale și a altor drepturi de import numai dacă materialul îndeplinește cumulativ următoarele condiții:
a) face obiectul unei trimiteri ocazionale cu titlu gratuit;
b) este destinat să stabilească diagnostice sau în scopuri terapeutice.

(2) Prin trimitere ocazională se înțelege orice trimitere de material medico-chirurgical și de laborator efectuată la cererea spitalelor sau a instituțiilor sanitare care, în circumstanțe excepționale, au nevoie urgentă de a suplini insuficiența echipamentelor sanitare proprii.

Art. 260. - Materialul destinat să fie utilizat pentru înlăturarea efectelor unor catastrofe care afectează teritoriul României se admite temporar cu exonerarea totală a plății taxelor vamale și a altor drepturi de import, cu condiția ca materialele să fie trimise cu titlu gratuit și să fie destinate autorităților de stat sau unităților autorizate de autoritățile competente care acționează în astfel de situații.

Art. 261. - (1) Ambalajele se admit temporar cu exonerarea totală a plății taxelor vamale și a altor drepturi de import.

(2) Prin ambalaje se înțelege:
a) ambalajele utilizate sau destinate să fie utilizate în starea în care sunt prezentate, pentru ambalarea exterioară sau interioară a mărfurilor;
b) suporturile utilizate sau destinate să fie utilizate pentru rularea, plierea sau fixarea mărfurilor.

(3) Nu sunt considerate ambalaje materialele de ambalat cum ar fi: paiele, hârtia, fibrele de sticlă și talașul, prezentate în vrac.

(4) Regimul de admitere temporară cu exonerarea totală a plății taxelor vamale și a altor drepturi de import se acordă cu condiția ca ambalajele, în funcție de specificul lor, dacă sunt prezentate pline, să se declare că urmează să fie reexportate goale sau pline, iar dacă sunt prezentate goale, să se declare că urmează să fie reexportate pline.

(5) Ambalajele plasate sub regimul de admitere temporară pot fi utilizate în trafic intern numai dacă mărfurile ambalate în acestea sunt destinate exportului. În cazul ambalajelor introduse în țară pline acestea pot fi utilizate până în momentul în care se golesc.

Art. 262. - Beneficiază de regimul de admitere temporară cu exonerarea totală a plății taxelor vamale și a altor drepturi de import și următoarele categorii de mărfuri:
a) tiparele, matrițele, clișeele, desenele, modelele și alte obiecte similare destinate unei persoane juridice române, dacă cel puțin 75% din producția rezultată din utilizarea lor este exportată;
b) instrumentele de măsură și control, de verificare și alte obiecte similare, destinate unei persoane juridice române pentru a fi utilizate într-un proces de fabricație, dacă cel puțin 75% din producția rezultată ca urmare a utilizării lor este exportată;
c) sculele și instrumentele speciale puse gratuit la dispoziție unei persoane juridice române pentru a fi utilizate la fabricarea mărfurilor care să fie exportate în totalitate, cu condiția ca astfel de instrumente și scule să rămână proprietatea unei persoane stabilite în străinătate;
d) bunurile de orice natură, ce urmează să fie supuse încercărilor, experiențelor sau demonstrațiilor, inclusiv încercărilor și experiențelor necesare procedeelor de omologare, cu excepția încercărilor, experiențelor sau demonstrațiilor care constituie o activitate lucrativă;
e) mostrele care sunt destinate unei prezentări sau unei demonstrații în scopul obținerii de comenzi pentru mărfurile similare.

Art. 263. - (1) Mijloacele de producție pentru înlocuire se admit temporar cu exonerarea totală a plății taxelor vamale și a altor drepturi de import.

(2) Prin mijloace de producție pentru înlocuire se înțelege instrumentele, aparatele și mașinile puse la dispoziție gratuit și provizoriu de un furnizor ori de un reparator, în așteptarea livrării sau reparării unor mărfuri identice ori similare.

Art. 264. - (1) Mărfurile de ocazie se admit temporar cu exonerarea totală a plății taxelor vamale și a altor drepturi de import.

(2) Prin mărfuri de ocazie, altele decât cele noufabricate, dar neutilizate și fără defecte, se înțelege:
a) mărfurile prezentate în vederea vânzării la licitație;
b) mărfurile din cadrul unui contract de vânzare sub rezerva efectuării unor încercări al căror rezultat să fie satisfăcător;
c) operele de artă ce urmează să fie expuse în vederea unei eventuale vânzări;
d) trimiterile "la vedere" de confecții din blănuri, bijuterii, covoare, articole de bijuterie, dacă după caracteristicile lor nu pot fi considerate mostre.

(3) Prin trimiteri la vedere se înțelege trimiterea de mărfuri pentru care există oferta de vânzare a exportatorului, cu posibilitatea de a fi cumpărate după ce sunt verificate și acceptate de destinatar.

Art. 265. - Regimul de admitere temporară cu exonerarea totală a plății taxelor vamale și a altor drepturi de import se acordă și pentru:
a) filmele cinematografice, impresionate și developate, pozitive, și alte suporturi de imagine înregistrate, destinate să fie vizionate înainte de utilizarea lor comercială;
b) filmele, benzile magnetice și filmele magnetizate și alte suporturi de sunet și imagine, destinate sonorizării, dublajului sau reproducerii;
c) filmele în care sunt prezentate produse și materiale străine, precum și modul lor de funcționare, cu condiția ca acestea să nu fie destinate unei prezentări publice cu scop lucrativ;
d) suporturile de informații, înregistrate, trimise gratuit și destinate să fie utilizate în prelucrarea automată a datelor.

Art. 266. - (1) Efectele personale și bunurile introduse în țară în scopuri sportive se admit temporar cu exonerarea totală a plății taxelor vamale și a altor drepturi de import.

(2) Prin efecte personale se înțelege articolele, noi sau folosite, de care un călător poate avea nevoie în mod obișnuit pe timpul călătoriei, ținând seama de toate circumstanțele călătoriei, cu excepția mărfurilor importate în scopuri comerciale.

(3) Prin bunuri introduse în țară în scopuri sportive se înțelege articolele de sport și alte materiale destinate să fie utilizate de călători cu ocazia competițiilor sau a demonstrațiilor sportive ori în scopul efectuării antrenamentelor pe teritoriul României.

(4) Prin călător se înțelege:
a) orice persoană care intră temporar în România fără a avea pe acest teritoriu domiciliul sau reședința sa, precum și orice persoană care se întoarce în România, unde are domiciliul sau reședința sa, după ce a fost în vizită temporar în străinătate;
b) orice persoană care părăsește temporar România, unde are domiciliul sau reședința sa, precum și orice persoană care părăsește acest teritoriu în care nu are domiciliul sau reședința sa, după o ședere temporară.

(5) Lista exemplificativă cuprinzând efectele personale ale călătorilor și materialul sportiv este prevăzută în anexa nr. 19.

Art. 267. - Regimul de admitere temporară cu exonerarea totală a plății taxelor vamale și a altor drepturi de import se acordă și pentru animalele vii de orice specie pentru transhumanță sau pășunat, dresaj, antrenament, reproducție sau pentru tratament veterinar ori care însoțesc o persoană.

Art. 268. - (1) Regimul de admitere temporară cu exonerarea totală a plății taxelor vamale și a altor drepturi de import se acordă și pentru materialul de propagandă turistică.

(2) Lista exemplificativă cuprinzând materialele considerate de propagandă turistică este prevăzută în anexa nr. 20.

Art. 269. - Regimul de admitere temporară cu exonerarea totală a plății taxelor vamale și a altor drepturi de import se acordă și pentru materialele utilizate sub supravegherea și responsabilitatea unei administrații publice în vederea construirii, reparării sau întreținerii infrastructurilor de interes general aflate în zonele de frontieră.

Art. 270. - (1) Regimul de admitere temporară cu exonerarea totală a plății taxelor vamale și a altor drepturi de import se poate acorda și pentru bunurile care sunt introduse temporar în România în situații deosebite fără a avea incidență în plan economic.

(2) Sunt considerate situații deosebite fără a avea incidență în plan economic cazurile în care materialele introduse în țară au o valoare mai mică decât echivalentul în lei a 4.000 euro și care nu stau în țară mai mult de 90 de zile.

Art. 271. - (1) Pentru bunurile care nu se încadrează în prevederile art. 256-270 regimul de admitere temporară se acordă cu exonerarea parțială a taxelor vamale și a altor drepturi de import.

(2) Regimul de admitere temporară cu exonerarea parțială a plății taxelor vamale și a drepturilor de import nu se poate acorda produselor și mărfurilor consumabile, care pot fi introduse în țară numai sub regim de import.

Art. 272. - (1) Cererea de autorizare a regimului de admitere temporară se întocmește în conformitate cu modelul prevăzut în anexa nr. 21.

(2) Cererea se depune la biroul vamal la care se prezintă mărfurile pentru vămuire și trebuie să cuprindă toate elementele privind utilizarea mărfurilor, precum și locul unde se prevede folosirea mărfurilor admise temporar.

Art. 273. - Autorizația de admitere temporară se eliberează de biroul vamal la care a fost prezentată cererea, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 22.

Art. 274. - Termenul de valabilitate a autorizației este stabilit de biroul vamal în funcție de justificările prezentate în cererea de autorizare a regimului de admitere temporară.

Art. 275. - (1) Cu ocazia acordării autorizației biroul vamal stabilește și termenul de ședere sub regimul de admitere temporară a mărfurilor pentru care s-a acordat regimul.

(2) În cazuri excepționale termenul prevăzut la alin. (1) se poate prelungi.

(3) Prin cazuri excepționale se înțelege acele evenimente necunoscute inițial care impun utilizarea bunurilor o perioadă suplimentară.

Art. 276. - (1) În cazurile în care bunurile intră temporar în țară potrivit Convenției vamale pentru admiterea temporară a mărfurilor (Convenția ATA), încheiată la Bruxelles la 6 decembrie 1961, la care România a aderat prin Decretul nr.959/1966, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 74 din 1966, carnetul ATA înlocuiește cererea de autorizare, iar foaia de carnet (volet) completată ține loc de autorizație și de declarație vamală pentru acordarea regimului de admitere temporară.

(2) Lista cuprinzând mărfurile pentru care admiterea temporară se poate efectua conform procedurii menționate la alin. (1) este prevăzută în anexa nr. 23.

(3) Biroul vamal poate accepta numai carnetele ATA care:
a) sunt emise de țările care sunt parte contractantă la Convenția ATA și care sunt vizate și garantate de o asociație garantă care face parte din grupul de asociații internaționale admise de această convenție;
b) sunt atestate în caseta rezervată pe coperta carnetului ATA de autoritățile vamale ale țării de export;
c) sunt prezentate autorităților vamale române în cadrul termenului de valabilitate a carnetului ATA acordat la emitere.

Art. 277. - (1) Declarația vamală de plasare a mărfurilor sub regimul de admitere temporară cu exonerare parțială sau totală a plății taxelor vamale și a altor drepturi de import se depune la birourile vamale menționate în autorizație.

(2) În cazul aplicării art. 276 prezentarea carnetului ATA în vederea plasării mărfurilor sub regimul de admitere temporară se face la birourile vamale de frontieră care:
a) completează voletul de intrare pentru mărfurile prevăzute la pct. 1, 10, 12-19 din anexa nr. 23, dacă sunt în măsură să verifice îndeplinirea tuturor condițiilor impuse de regimul de admitere temporară;
b) completează voletul de tranzit pentru mărfurile prevăzute la pct. 2-9, 11 și 20 din anexa nr. 23 și pentru celelalte mărfuri pentru care nu sunt în măsură să verifice îndeplinirea condițiilor regimului. În acest caz autoritățile de la vămile de interior completează voletul de import.

Art. 278. - Încheierea regimului de admitere temporară cu exonerarea parțială a plății taxelor vamale și a altor drepturi de import se face numai după regularizarea plății sumelor stabilite potrivit art. 121 și 122 din Codul vamal al României.

Art. 279. - (1) Regimul de admitere temporară este considerat încheiat pentru bunurile introduse în baza art. 257 alin. (2) lit. b) și e), care au fost consumate sau distruse la locul manifestărilor, precum și pentru materialele publicitare și de reclamă care au fost distribuite publicului în mod gratuit.

(2) Felul bunurilor prevăzute la art. 257 alin. (2) lit. e) trebuie să fie în concordanță cu natura manifestării, cu numărul vizitatorilor și cu importanța participării expozantului la această manifestare.

(3) Prevederile alin. (1) nu se aplică băuturilor alcoolice, țigărilor și produselor din tutun, precum și combustibililor.

Art. 280. - (1) Declarația vamală de încheiere se depune la biroul vamal desemnat în autorizație, pentru încheierea regimului de admitere temporară.

(2) În cazul aplicării prevederilor art. 276 alin. (1) carnetul ATA se prezintă la biroul vamal înscris în voletul de intrare pentru încheierea operațiunii, care completează voletul de reexport din carnet.

Art. 281. - (1) Declarația vamală de încheiere se depune cu respectarea dispozițiilor stabilite pentru destinația vamală ce urmează să fie dată bunurilor aflate sub regimul de admitere temporară.

(2) Descrierea bunurilor în declarația vamală de încheiere trebuie să corespundă specificațiilor cuprinse în autorizația de admitere temporară.

Art. 282. - (1) Autoritatea vamală poate admite transferul mărfurilor de la un birou vamal la care s-a făcut plasarea mărfurilor sub regim la un alt birou vamal la care se face încheierea regimului.

(2) Responsabilitatea respectării condițiilor regimului rămâne în sarcina titularului autorizației.

(3) Operațiunile de admitere temporară realizate de un titular pot fi cesionate unui alt titular, cu aprobarea prealabilă a autorității vamale, numai dacă titularul care preia operațiunile îndeplinește condițiile stabilite de prezentul regulament pentru realizarea lor.

Art. 283. - (1) Pentru simplificarea și operativitatea formalităților vamale Direcția Generală a Vămilor poate stabili proceduri și documente simplificate privind regimul de admitere temporară cu exonerarea totală sau parțială a plății taxelor vamale și a altor drepturi de import.

(2) Deciziile Direcției Generale a Vămilor date conform alin. (1) se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

SECȚIUNEA a 7-a
Admiterea temporară a mijloacelor de transport

Art. 284. - (1) Mijloacele de transport pot fi admise sub regim de admitere temporară cu exonerarea totală a plății taxelor vamale și a altor drepturi de import.

(2) Mijloacele de transport aflate în regimul prevăzut la alin. (1) nu pot fi date în comodat, gajate sau cedate unei persoane fizice sau juridice domiciliate sau cu reședința în România.

(3) În sensul prezentei secțiuni, se înțelege prin:
a) mijloc de transport - toate mijloacele utilizate la transportul persoanelor sau al mărfurilor. Termenul mijloace de transport include și piesele de schimb, accesoriile și echipamentele normale, utilizate la amarare, ancorare sau la protejarea mărfurilor, importate cu mijlocul de transport;
b) persoană stabilită în străinătate - atât o persoană fizică a cărei reședință este în afara teritoriului național, cât și o persoană juridică care are sediul în afara acestui teritoriu;
c) uz comercial - utilizarea unui mijloc de transport pentru transportul persoanelor cu titlu oneros sau transport industrial și comercial al mărfurilor, cu sau fără titlu oneros;
d) uz privat - utilizarea unui mijloc de transport de către o persoană exclusiv pentru folosința personală, exceptând în totalitate uzul comercial;
e) container - un mecanism-cadru, cisternă, caroserie sau alt mecanism analog, precum un compartiment, total sau parțial închis, care:

Platformele descoperite sunt asimilate containerelor. Termenul container cuprinde accesoriile și echipamentele acestuia, cu condiția să fie transportate împreună. Termenul container nu cuprinde vehicule, accesorii sau piese detașate de pe vehicule, ambalajele și nici paletele. Prin derogare de la ultimul alineat termenul container se aplică totodată containerelor utilizate în trafic aerian la un volum interior de cel puțin 1 m3;
f) transport sub sigiliu vamal - utilizarea unui container pentru transportul mărfurilor, când identificarea lor este asigurată prin sigilarea containerului;
g) caroserie demontabilă - un compartiment de încărcare care nu este în dotarea nici unui mijloc de locomoție și care este construit în principal pentru a fi transportat pe vehicule rutiere, șasiul acestui vehicul și cadrul inferior al caroseriei care este special adaptată în acest scop. Această definiție acoperă totodată caroseriile mobile care sunt compartimentele de încărcare special construite pentru transporturi combinate;
h) container ce are un compartiment parțial închis mecanism care este în general constituit dintr-un planșeu și o superstructură delimitând un fel de încărcătură, echivalent celui unui container închis. Superstructura este în general făcută din elemente metalice ce constituie carcasa containerului. Acest tip de container poate comporta unul sau mai mulți pereți laterali sau frontali. Anumite containere de acest tip au un acoperiș legat la planșeu prin cadre verticale. Containerele de acest tip sunt utilizate în special pentru transportul mărfurilor voluminoase;
i) platforme descoperite - platforme de încărcare care nu au o superstructură sau au una incompletă, care are aceeași lungime și lățime a bazei ca a containerului, și sunt echipate cu piese ce au colțuri superioare și inferioare dispuse în laturile platformei pentru a permite utilizarea acelorași dispozitive de amarare și de ridicare ca pentru containere;
j) accesorii și echipamente pentru containere - ansamblul următoarelor dispozitive: - echipamente destinate pentru a controla, a modifica sau a menține temperatura în interiorul containerului; - mici aparate (de înregistrare a temperaturii) utilizate pentru a indica sau a înregistra variațiile privind condițiile ambiante; - pereții interiori, paletele, suporturile, rafturile și alte dispozitive similare;
k) palete - dispozitive pe planșeul cărora pot fi grupate anumite cantități de mărfuri, ce constituie o unitate de încărcare în vederea transportului sau în vederea administrării. Acest dispozitiv este constituit fie din două planșee legate între ele, fie dintr-un planșeu așezat în picioare sau dintr-un planșeu special utilizat în traficul aerian; înălțimea sa totală este redusă pe cât posibil pentru a permite administrarea sau așezarea pe rulouri sau pe transpalete;
l) utilizatorul containerului sau al paletelor - persoana care, proprietară sau nu a acestor cotainere sau a acestor palete, controlează efectiv mișcările;
m) beneficiarul regimului pentru un container sau palete utilizatorul containerului sau al paletelor ori reprezentantul său;
n) trafic intern - transportul persoanelor îmbarcate sau al mărfurilor încărcate, în interiorul teritoriului vamal național, pentru a fi debarcate sau descărcate în interiorul acestui teritoriu.

A. Mijloace de transport rutiere

Art. 285. - (1) Vehiculele rutiere de folosință comercială beneficiază de regimul de admitere temporară cu exonerarea totală a plății taxelor vamale și a altor drepturi de import. Prin vehicule se înțelege orice vehicul rutier, inclusiv remorcile care pot fi atașate.

(2) Admiterea temporară a vehiculelor rutiere se acordă sub îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții:
a) să fie introduse de o persoană stabilită în străinătate sau de un reprezentant al său;
b) să fie utilizate pentru transport comercial de această persoană sau de un reprezentant al său;
c) să fie înmatriculate în afara teritoriului României pe numele unei persoane stabilite în străinătate;
d) să fie utilizate exclusiv pentru un transport care începe sau se termină în afara teritoriului României.

(3) Dacă la un vehicul cu motor înmatriculat în România este atașată o remorcă înmatriculată în străinătate, aceasta beneficiază de regimul de admitere temporară.

(4) Regimul de admitere temporară se acordă pe perioada necesară realizării operațiunilor de transport, de debarcare sau îmbarcare a pasagerilor, de descărcare și încărcare a mărfurilor și, după caz, de întreținere a vehiculelor.

Art. 286. - (1) Vehiculele rutiere de folosință personală fără scop lucrativ beneficiază de regimul de admitere temporară cu exonerarea totală a plății taxelor vamale și a altor drepturi de import. Prin vehicule se înțelege orice vehicul rutier, inclusiv caravanele și remorcile care pot fi atașate la un vehicul cu motor.

(2) Regimul se aplică cu condiția ca vehiculele să îndeplinească următoarele condiții cumulative:
a) să fie introduse de persoane stabilite în afara teritoriului României;
b) să fie utilizate de aceste persoane în scop privat;
c) să fie înmatriculate în afara teritoriului vamal al României pe numele unei persoane din afara acestui teritoriu sau, dacă nu sunt înmatriculate în străinătate, să aparțină unei persoane stabilite în străinătate.

(3) Regimul de admitere temporară se aplică și în următoarele cazuri:
a) pentru utilizarea unui vehicul de folosință personală, înmatriculat în țara de domiciliu a utilizatorului, pe traseul aflat pe teritoriul României, pentru a se îndrepta spre domiciliu, la locul de muncă și invers. Acordarea acestui regim nu este supusă unei limitări în timp;
b) pentru utilizarea de către un student a unui vehicul de folosință personală, înmatriculat în țara de domiciliu, pe teritoriul României, până la terminarea studiilor.

(4) Vehiculele de folosință personală pot rămâne în regim de admitere temporară:
a) pe o perioadă continuă sau nu, timp de 6 luni dintr-o perioadă de 12 luni;
b) pe o perioadă egală cu sejurul studenților, în cazul vehiculelor menționate la alin. (3) lit. b);
c) în cazul persoanelor domiciliate în străinătate care execută o misiune în România pe o perioadă determinată.

(5) Vehiculele de folosință personală admise temporar în România pot fi vândute, închiriate, împrumutate sau date în comodat altor persoane numai după achitarea taxelor vamale și a altor drepturi de import.

(6) Soțul și rudele până la gradul al treilea ale persoanei fizice domiciliate în străinătate pot utiliza un vehicul de folosință personală aflat în regim de admitere temporară. De asemenea, un vehicul de folosință personală poate fi utilizat în mod ocazional de o persoană fizică stabilită în România, dacă aceasta lucrează pentru titularul regimului de admitere temporară care se află în România.

B. Mijloace de transport feroviar

Art. 287. - (1) Mijloacele de transport feroviar beneficiază de regimul de admitere temporară cu exonerarea totală a plății taxelor vamale și a altor drepturi de import.

(2) Prin mijloace de transport feroviar se înțelege: materialul de tracțiune, trenurile automotoare, vagoanele automotoare, precum și vagoanele de orice natură destinate transportului de persoane, de bagaje și de mărfuri.

(3) Regimul de admitere temporară se acordă cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții:
a) să aparțină unor persoane stabilite în străinătate;
b) să fie înmatriculate într-un stat străin.

(4) Mijloacele de transport feroviar pot fi puse la dispoziție unei persoane juridice române în scopul utilizării în comun în baza unui acord prin care se stabilește că fiecare rețea feroviară le poate folosi ca pe ale sale.

(5) Biroul vamal poate admite ca, în cazuri excepționale, o persoană juridică română să utilizeze vagoane destinate transportului de mărfuri, plasate sub regim de admitere temporară, o perioadă limitată, fixată pentru fiecare caz.

C. Mijloace de transport străine aeriene, maritime și fluviale

Art. 288. - (1) Mijloacele de transport străine aeriene, maritime și fluviale beneficiază de regimul de admitere temporară cu exonerarea totală a plății taxelor vamale și a altor drepturi de import.

(2) Mijloacele de transport prevăzute la alin. (1) pot rămâne în România pe o perioadă necesară realizării operațiunilor pentru care a fost cerută admiterea temporară.

(3) Pentru mijloacele de transport străine aeriene, maritime și fluviale destinate folosinței personale se aplică condițiile prevăzute la art. 286 pentru vehiculele rutiere.

D. Palete

Art. 289. - Paletele utilizate de orice mijloc de transport străin beneficiază de regimul de admitere temporară cu exonerarea totală a plății taxelor vamale și a altor drepturi de import.

E. Containere

Art. 290. - (1) Containerele străine cu certificate de agreare, atât cele destinate pentru transportul sub sigilii vamale, cât și cele marcate, beneficiază de regimul de admitere temporară cu exonerare totală a plății taxelor vamale și a altor drepturi de import, dacă sunt introduse în România în numele și sub răspunderea proprietarului, utilizatorului sau reprezentanților acestora.

(2) Containerele prevăzute la alin. (1), plasate sub regim de admitere temporară, pot fi utilizate în trafic intern în România în vederea reexportării lor în afara teritoriului național. Containerele nu pot fi utilizate decât o singură dată pe durata șederii în țară.

(3) Accesoriile și echipamentul normal ale containerelor pot fi importate împreună cu containerul și reexportate izolat sau cu alt container, fie importate izolat și reexportate împreună cu containerul.

Art. 291. - (1) Pentru a beneficia de facilitățile prevăzute la art. 290 alin. (1) containerele trebuie să aibă înscrise în mod vizibil, într-un loc special destinat, următoarele mențiuni:
a) identificarea proprietarului sau a utilizatorului;
b) mărcile și numerele de identificare ale containerului, adoptate de proprietar sau de utilizator;
c) țara de apartenență a containerului;
d) greutatea containerului gol, inclusiv a echipamentelor acestuia.

(2) Mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. d) nu sunt necesare în cazul lăzilor mobile utilizate în transportul combinat cale ferată - cale rutieră, iar cele de la alin. (1) lit. c) nu sunt necesare în cazul containerelor utilizate în transportul aerian.

(3) Țara de apartenență a containerului poate fi indicată prin înscrierea numelui complet sau utilizându-se codul țărilor prevăzut în normele internaționale ori un semn distinctiv pentru identificarea țării de înmatriculare a autovehiculelor în circulația rutieră internațională. În cazul lăzilor mobile utilizate în transportul combinat cale ferată - cale rutieră țara de apartenență este indicată prin cifre. Identificarea proprietarului sau a utilizatorului poate fi asigurată prin indicarea numelui acestuia, printr-o siglă sau prin cifre consacrate pentru folosință, fiind excluse simboluri cum ar fi drapelele sau emblemele.

Art. 292. - (1) Sunt agreate pentru transportul sub sigilii vamale containerele care poartă în afara datelor prevăzute la art. 291 numărul de ordine atribuit de constructor sau numărul de fabricație, iar dacă sunt agreate tipurile de construcție, numărul tipului sau al scrisorii de identificare a tipului corespunzător prescripțiilor tehnice.

(2) Prescripțiile tehnice aplicabile containerelor admise pentru transportul sub sigilii vamale și procedura pentru agrearea containerelor sunt cele stabilite în anexa nr. 7 la Convenția vamală referitoare la transportul internațional al mărfurilor sub acoperirea carnetelor TIR, Convenția TIR încheiată la Geneva la 14 noiembrie 1975 la care România a aderat prin Decretul nr.420/1979, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 98 din 1979.

(3) Dacă se constată că unele containere agreate nu satisfac prescripțiile tehnice prevăzute la alin. (2) ori dacă un container prezintă defecțiuni majore și, în consecință, nu îndeplinește normele de agreare pentru transportul sub sigilii vamale, autoritățile vamale iau măsurile prevăzute în anexa nr. 24.

(4) În cazul transportului combinat unitatea de transport intermodal (UTI) este formată dintr-un container de mare capacitate, cutie mobilă, semiremorcă rutieră etc. și urmează să fie înscrisă ca atare în declarația vamală de tranzit, respectiv în scrisoarea de trăsură.

F. Piese de schimb, accesorii și echipamente uzuale

Art. 293. - (1) Piesele de schimb, accesoriile și echipamentele uzuale, inclusiv echipamentele folosite pentru fixarea, protejarea sau amararea mărfurilor pe mijloacele de transport, aflate împreună sau separat de mijloacele de transport cărora le sunt destinate, beneficiază de regimul de admitere temporară cu exonerarea totală a plății taxelor vamale sau a altor drepturi de import.

(2) Piesele de schimb aflate împreună cu mijloacele de transport cărora le sunt destinate sau separat de acestea trebuie să servească numai unor mici reparații sau întreținerii normale a acestor mijloace de transport.

(3) Piesele înlocuite după reparare sau întreținere, precum și piesele de schimb noi pot fi importate sau reexportate.

G. Alte dispoziții

Art. 294. - (1) Mijloacele de transport prevăzute la art. 285-292 sunt admise temporar fără a fi necesară obținerea de la biroul vamal a autorizației și fără depunerea declarației vamale.

(2) În cazul în care biroul vamal are motive temeinice că există un risc privind nerespectarea obligației de reexport al mijloacelor de transport, poate fi cerută depunerea declarației vamale de admitere temporară. Pentru containere declarația vamală de admitere temporară este înlocuită cu o listă care cuprinde denumirea și adresa proprietarului, utilizatorului sau ale reprezentantului acestuia, modul de identificare a containerelor, numărul containerelor, accesoriile și echipamentele uzuale.

(3) Sunt admise temporar fără obținerea autorizației și fără depunerea declarației vamale piesele de schimb, accesoriile și echipamentele uzuale prevăzute la art. 293, cu excepția pieselor de schimb aflate separat de mijloacele de transport cărora le sunt destinate, pentru care se depune declarație vamală de admitere temporară.

Art. 295. - (1) Pentru mijloacele de transport, piesele de schimb, accesoriile și echipamentele uzuale aflate în regim de admitere temporară, pentru care nu s-au depus declarații vamale, nu se garantează taxele vamale și alte drepturi de import.

(2) În cazul în care se aplică prevederile art. 294 alin. (2) și se constată că plata datoriei vamale ce se poate naște nu este asigurată, biroul vamal poate cere constituirea unei garanții egale cu valoarea taxelor vamale și a altor drepturi de import.

Art. 296. - Mijloacele de transport pentru care au fost depuse declarații vamale conform art. 294 alin. (2) se reexportă în termenul stabilit de biroul vamal, pe baza declarației vamale de reexport la care se anexează și documentul depus cu ocazia admiterii temporare.

Art. 297. - Biroul vamal poate anula autorizația de admitere temporară pentru mijloacele de transport în cazul în care constată că:
a) mijloacele de transport rutiere pentru folosință comercială sunt utilizate fără drept în trafic intern;
b) mijloacele de transport pentru folosință personală sunt utilizate pentru folosință comercială în trafic intern;
c) mijloacele de transport au fost vândute, închiriate, împrumutate sau date în folosință unor terți după acordarea regimului de admitere temporară.

Art. 298. - Regimul de admitere temporară se consideră încheiat și prin abandonarea în favoarea statului a bunurilor, mărfurilor și a mijloacelor de transport prevăzute în secțiunile a 6-a și a 7-a din acest capitol, pe bază de declarație de abandon, fără ca statul să fie obligat să suporte eventualele datorii care grevează bunurile abandonate.

SECȚIUNEA a 8-a
Perfecționarea pasivă

Art. 299. - În aplicarea prezentei secțiuni, se înțelege prin:
a) mărfuri de export temporar - mărfurile plasate sub regim de perfecționare pasivă;
b) produse compensatoare principale - produsele compensatoare pentru obținerea cărora a fost autorizat regimul de perfecționare pasivă;
c) produse compensatoare secundare - produsele compensatoare, altele decât cele pentru care a fost autorizat regimul de perfecționare pasivă, dar care rezultă în mod necesar din procesul de perfecționare;
d) pierderi - partea din mărfurile de export temporar care se distruge și dispare în cursul operațiunii de perfecționare pasivă, mai ales prin evaporare, uscare, scurgeri gazoase, scurgeri în apa de spălare și altele asemenea;
e) metoda cheii cantitative - repartizarea cantităților de marfă de export temporar pe fiecare produs compensator;
f) metoda cheii valorice - repartizarea valorii mărfurilor de export temporar pe fiecare produs compensator;
g) rata de randament - cantitatea sau procentajul de produse compensatoare obținut dintr-o cantitate determinată de mărfuri supuse procesului de perfecționare pasivă;
h) import anticipat - produsele de înlocuire importate înainte de a fi realizat exportul de "mărfuri de export temporar";
i) cheltuieli de încărcare, de transport și de asigurare toate cheltuielile referitoare la încărcarea, transportul și asigurarea mărfurilor, inclusiv comisioanele și costurile de intermediere, cu excepția comisioanelor de cumpărare, costul ambalajului care nu face corp comun cu marfa de export temporar, costul manoperei de ambalare și al materialelor de ambalare, precum și cheltuieli de întreținere conexe transportului de marfă.

Art. 300. - Persoanele juridice române care au încheiat un contract de perfecționare pasivă cu un partener străin pot cere autorizarea regimului de perfecționare pasivă, prin completarea cererii privind autorizația pentru regimul de perfecționare pasivă, prevăzută în anexa nr. 25. Regimul de perfecționare pasivă se autorizează de direcția regională vamală interjudețeană în a cărei rază teritorială se află sediul titularului operațiunii comerciale.

Art. 301. - (1) Direcțiile regionale vamale interjudețene acordă în termenul legal autorizații pentru regimul de perfecționare pasivă când constată că din prelucrarea mărfurilor de export temporar vor rezulta produse compensatoare.

(2) Autorizația pentru regimul de perfecționare pasivă se eliberează pe formularul prevăzut în anexa nr. 26.

Art. 302. - Exonerarea totală sau parțială a plății taxelor vamale și a altor drepturi de import se acordă numai când produsele compensatoare se declară pentru import în numele sau în contul titularului autorizației sau de către altă persoană juridică română care a obținut consimțământul de cesiune al titularului autorizației și este obligată să îndeplinească condițiile cuprinse în aceasta.

Art. 303. - (1) Exonerarea totală sau parțială a plății taxelor vamale și a altor drepturi de import constă în deducerea din cuantumul drepturilor și taxelor de import aferente produselor compensatoare importate a cuantumului drepturilor și taxelor de import care s-ar fi perceput la aceeași dată pentru mărfurile de export temporar dacă ele ar fi fost importate în România din țara în care a avut loc ultima operațiune de perfecționare pasivă.

(2) Cuantumul care se deduce potrivit alin. (1) se calculează în funcție de cantitatea și de felul mărfurilor înscrise în declarația de plasare sub regimul de perfecționare pasivă și pe baza elementelor de taxare aplicabile la data înregistrării declarației vamale de import al produselor compensatoare.

(3) Valoarea mărfurilor de export temporar este cea înscrisă în declarația vamală de plasare sub regimul de perfecționare pasivă sau, dacă nu este posibilă determinarea valorii în acest mod, valoarea se determină prin diferența dintre valoarea în vamă a produselor compensatoare și cheltuielile de perfecționare justificate.

(4) Când mărfurile de export temporar au fost anterior plasării lor sub regimul de perfecționare pasivă mărfuri străine importate și acestea au beneficiat de taxe reduse pentru anumite scopuri sau utilizări și condițiile pentru acordarea taxelor reduse rămân aceleași și în momentul în care produsele compensatoare sunt importate, cuantumul de dedus este cuantumul taxelor vamale și al altor drepturi de import plătibile la importul acestor mărfuri.

(5) Dacă produsele compensatoare beneficiază de o măsură tarifară preferențială sau această măsură este aplicabilă și în cazul mărfurilor importate, încadrate la aceeași poziție tarifară ca și mărfurile de export temporar, taxele vamale și alte drepturi de import care se iau în considerare pentru stabilirea cuantumului ce se deduce sunt cele care rezultă din aplicarea măsurilor preferențiale.

Art. 304. - (1) Când operațiunea de perfecționare pasivă constă în repararea mărfurilor importate care ulterior se constată că sunt defecte sau se defectează în perioada de garanție, reimportul lor se efectuează cu exonerarea totală a plății taxelor vamale și a altor drepturi la import, dacă se dovedește că repararea a fost efectuată gratuit.

(2) În cazul unui import de mărfuri defecte care se exportă temporar pentru reparare, nu sunt aplicabile dispozițiile alin. (1).

Art. 305. - Dacă operațiunea de perfecționare pasivă are ca obiect repararea de mărfuri de export temporar, cu titlu oneros, importul produselor compensatoare se efectuează cu exonerarea parțială a taxelor vamale și a altor drepturi de import. Cuantumul acestora se determină pe baza elementelor de taxare aferente produselor compensatoare la data înregistrării declarației vamale de import a acestor produse, luându-se în considerare ca valoare în vamă numai cheltuielile de reparație.

Art. 306. - (1) Regimul de perfecționare pasivă se poate realiza și prin înlocuirea unei mărfi importate, atunci când în locul produsului compensator se importă un produs de înlocuire de același standard.

(2) Prin același standard se înțelege că produsele de înlocuire trebuie să se încadreze la același cod tarifar, să fie de aceeași calitate comercială și să posede aceleași caracteristici tehnice ca și produsul compensator.

Art. 307. - (1) Biroul vamal poate permite ca produsele de înlocuire să fie, în condițiile fixate în autorizație, importate înainte de exportul temporar al mărfurilor. Importul anticipat se realizează numai cu constituirea unei garanții care să acopere integral cuantumul taxelor vamale și al altor drepturi de import.

(2) Dacă mărfurile de export temporar au fost deja folosite înaintea acestui export, produsele de înlocuire trebuie să nu fie produse noi. Biroul vamal poate acorda derogări de la această normă dacă se dovedește că produsele de înlocuire, deși noi, au fost livrate gratuit.

Art. 308. - (1) În cazul importului anticipat al produselor de înlocuire exportul temporar al mărfurilor trebuie efectuat în termen de cel mult două luni de la data înregistrării declarației vamale de import al acelor produse.

(2) În cazuri temeinic justificate, la cererea titularului autorizației, biroul vamal poate aproba prelungirea termenului prevăzut la alin. (1).

Art. 309. - Când pentru importurile anticipate se aplică prevederile art. 307, cuantumul taxelor vamale și al altor drepturi de import, care urmează să fie dedus, se determină în funcție de elementele de taxare aplicabile mărfurilor de export temporar la data înregistrării declarației de plasare a mărfurilor sub acest regim.

Art. 310. - În aplicarea regimului de perfecționare pasivă biroul vamal poate să recurgă la următoarele procedee:
a) menționarea sau descrierea în declarație a marcajelor particulare sau a numerelor de fabricație ale mărfurilor de export temporar;
b) aplicarea de sigilii, ștampile sau alte mijloace de marcare individuală la mărfurile de export temporar;
c) prelevarea de eșantioane, solicitarea de fotografii sau descrieri tehnice, analize de laborator ale mărfurilor de export temporar;
d) examinarea de documente justificative referitoare la operațiunea de perfecționare pasivă care urmează să fie efectuată (contracte, corespondență, facturi), care să demonstreze că produsele compensatoare urmează să fie fabricate din mărfurile de export temporar.

Art. 311. - (1) Când aplicarea regimului de perfecționare pasivă se solicită în scopul reparării mărfurilor, biroul vamal poate permite operațiunea numai dacă se asigură că mărfurile sunt efectiv defecte și necesită reparații.

(2) Când se aplică schimbul de mărfuri în sistem standard, autoritatea vamală procedează conform art. 310 lit. a)-c). În acest caz actele justificative trebuie să facă dovada că reparația se realizează cu ajutorul unui produs de înlocuire și că operațiunea nu se efectuează pentru ameliorarea performanțelor tehnice inițiale ale mărfurilor.

Art. 312. - (1) Autorizația prin care se acordă schimbul de mărfuri în sistem standard, fără import anticipat, poate fi utilizată atunci când sunt îndeplinite condițiile pentru reimportul de produse compensatoare în locul produselor de înlocuire.

(2) Importul de produse de înlocuire este permis când sunt îndeplinite condițiile de acordare a sistemului de schimburi standard fără import anticipat, chiar dacă operațiunea nu a fost inițial înscrisă în autorizația de plasare sub regim de perfecționare pasivă.

(3) Operațiunea prevăzută la alin. (2) este permisă numai dacă este solicitată până în momentul importului produselor de înlocuire.

Art. 313. - (1) Termenul de valabilitate a autorizației pentru regimul de perfecționare pasivă este stabilit de direcția regională vamală interjudețeană în funcție de condițiile specifice ale operațiunii, dar nu mai mult de 2 ani.

(2) Termenul prevăzut la alin. (1) poate fi prelungit în cazuri temeinic justificate.

Art. 314. - (1) Termenul în care se încheie operațiunea de perfecționare pasivă se stabilește de biroul vamal în declarația vamală de plasare sub acest regim, ținându-se seama de durata necesară pentru realizarea operațiunii de perfecționare pasivă.

(2) Importul produselor compensatoare sau importul produselor de înlocuire se consideră realizat la data înregistrării declarației vamale de import sau la data declarației vamale de plasare a mărfurilor sub regim de antrepozit vamal ori de perfecționare activă.

Art. 315. - (1) Rata de randament se stabilește de către titularul operațiunii cel mai târziu în momentul plasării mărfurilor sub regim de perfecționare pasivă, ținându-se seama de condițiile operațiunii de perfecționare pasivă.

(2) Rata de randament se poate stabili și după plasarea mărfurilor sub regimul de perfecționare pasivă, în cazuri justificate, dar nu mai târziu de data înregistrării declarației de import al produselor compensatoare.

Art. 316. - În cazuri justificate direcția regională vamală interjudețeană poate permite ca importul produselor compensatoare sau importul produselor de înlocuire să fie efectuat de o altă persoană juridică română decât titularul autorizației sau al declarației de plasare sub regimul de perfecționare pasivă.

Art. 317. - Mărfurile de export temporar și mărfurile destinate exportului temporar în cadrul sistemului de schimburi standard se plasează sub regimul de perfecționare pasivă, prin depunerea unei declarații vamale corespunzătoare regimului la biroul vamal prevăzut în autorizație.

Art. 318. - (1) Declarația vamală de încheiere a regimului de perfecționare pasivă se depune la biroul vamal care are în evidență operațiunea.

(2) Declarația vamală prevăzută la alin. (1) poate fi depusă și la alt birou vamal, cu condiția ca titularul autorizației să transmită o copie de pe declarație și de pe documentele însoțitoare, în termen de 15 zile, la biroul vamal la care s-a depus inițial declarația vamală de plasare sub regim de perfecționare pasivă.

Art. 319. - În declarațiile vamale de plasare sub regim de perfecționare pasivă și de încheiere a acestui regim, la rubrica destinată descrierii mărfurilor se menționează "Marfă PP".

Art. 320. - (1) Cheltuielile de încărcare-descărcare, de transport și de asigurare a mărfurilor de export temporar până la locul unde a fost efectuată operațiunea de perfecționare pasivă nu se includ în valoarea mărfurilor de export temporar care se ia în calcul la determinarea valorii în vamă a produselor compensatoare.

(2) Cheltuielile de încărcare-descărcare, de transport și de asigurare privind produsele compensatoare se includ în valoarea în vamă a acestor produse.

Art. 321. - Cheltuielile de reparație cu titlu oneros sunt sumele efectiv plătite sau de plătit de titularul autorizației.

Art. 322. - (1) Repartiția mărfurilor de export temporar pe produsele compensatoare se realizează folosindu-se în mod corespunzător una dintre metodele prevăzute la art. 217-219.

(2) Metodele de calcul prevăzute la alin. (1) se utilizează în scopul determinării sumei care se deduce din cuantumul drepturilor și taxelor vamale de import aferente produselor compensatoare importate potrivit art. 303.

Art. 323. - La înregistrarea declarației vamale pentru plasarea mărfurilor sub regim de perfecționare pasivă se iau în considerare măsurile de politică comercială pentru exportul mărfurilor în vigoare.

Art. 324. - (1) La importul produselor compensatoare se iau în considerare măsurile de politică comercială stabilite pentru importul mărfurilor.

(2) Măsurile de politică comercială pentru import nu se aplică în cazul reparațiilor și recurgerii la sistemul de schimburi standard.

CAPITOLUL X
Alte operațiuni vamale

SECȚIUNEA 1
Transbordarea vamală

Art. 325. - Mărfurile aflate sub supraveghere vamală se pot transborda dintr-un mijloc de transport în altul ori se pot depozita temporar pe teritoriul României.

Art. 326. - Operațiunea de transbordare se efectuează în prezența autorității vamale.

Art. 327. - (1) Transbordarea mărfurilor trebuie să fie cerută de transportatorul acestora, de un comisionar în vamă sau de orice altă persoană care face dovada că are dreptul de a dispune asupra mărfurilor.

(2) Biroul vamal, analizând cererea, eliberează un permis vamal în care se menționează felul și cantitatea mărfii care urmează să fie transbordată și termenul de efectuare a operațiunii. Acest termen poate fi prelungit în cazuri justificate. Permisul vamal este înregistrat la biroul vamal emitent.

Art. 328. - (1) Permisul vamal este asimilat cu declarația vamală acceptată și produce aceleași efecte juridice.

(2) În cazul în care se constată lipsuri sau substituiri din mărfurile transbordate, permisul vamal constituie titlu executoriu pentru încasarea taxelor vamale și a altor drepturi de import. Elementele de taxare sunt cele în vigoare la data înregistrării permisului vamal.

(3) În stațiile de cale ferată în care este organizată transbordarea în vagoane cu ecartament diferit operațiunea se efectuează fără a se mai depune permisul vamal. Transportatorul răspunde de felul și de cantitatea mărfurilor transbordate, precum și de concordanța acestora cu datele înscrise în documentul de transport internațional.

Art. 329. - (1) În caz de forță majoră sau caz fortuit transbordarea mărfurilor se poate efectua și în locurile unde nu funcționează birouri vamale, în prezența organelor de poliție care certifică pe documentul de transport felul și cantitatea mărfurilor.

(2) Transportatorul este obligat să sigileze mijloacele de transport sau mărfurile și să le prezinte la biroul vamal cel mai apropiat. În acest caz documentele vamale și documentele de transport se modifică în mod corespunzător și se iau măsuri de sigilare vamală a mijloacelor de transport sau a mărfurilor. În cazul transportului pe calea ferată, atunci când nu poate fi asigurată prezența organelor de poliție, transbordarea mărfurilor se poate efectua și în prezența a doi martori străini de calea ferată, încheindu-se un proces-verbal constatator.

SECȚIUNEA a 2-a
Introducerea sau scoaterea de bunuri din țară în afara activității de comerț exterior de către persoanele juridice

Art. 330. - Persoanele juridice române pot introduce sau scoate din țară bunuri, chiar dacă nu au prevăzute în obiectul lor de activitate operațiuni de comerț exterior, în următoarele condiții:
a) la introducerea în țară bunurile să fie destinate folosinței proprii și să nu fie comercializate;
b) la scoaterea din țară bunurile să fie din patrimoniul propriu și să fie transmise fără plată.

Art. 331. - Introducerea sau scoaterea de bunuri din țară se face cu depunerea declarației vamale de import sau de export și cu îndeplinirea celorlalte condiții legale privind importul și exportul de mărfuri, inclusiv plata taxelor vamale și a altor drepturi de import sau export prevăzute de lege.

Art. 332. - (1) Reprezentanțele firmelor comerciale și ale organizațiilor economice străine, care funcționează legal în România, pot introduce în țară bunuri pentru dotarea și întreținerea sediilor lor, cu plata taxelor vamale și a altor drepturi de import.

(2) Reprezentanțele, agențiile și secțiile economice ale altor state în România pot introduce în țară mostre și probe, materiale publicitare și de reclamă, precum și articole destinate să fie folosite la târguri, expoziții, congrese, conferințe, simpozioane, competiții și alte manifestări similare la care participă, cu aplicarea regimului tarifar prevăzut de lege.

(3) Persoanele juridice menționate la alin. (1) și (2) pot scoate din țară bunurile aduse din străinătate, precum și bunurile pe care le-au achiziționat în țară pentru nevoile lor uzuale.

Art. 333. - (1) Pe bază de reciprocitate se aplică reduceri sau exceptări de la plata taxelor vamale ori se acordă regimul de introducere temporară, fără garantarea taxelor vamale, în cazul bunurilor introduse în țară pentru dotarea și întreținerea reprezentanțelor prevăzute la art. 332 alin. (1).

(2) Condiția de reciprocitate se aplică numai pe baza prezentării de către solicitant a confirmării de către administrația vamală din statul respectiv că reprezentanțele române similare beneficiază de aceleași facilități.

Art. 334. - (1) Pentru autoturisme și alte autovehicule și autoremorcile lor înmatriculate în străinătate, aparținând reprezentanțelor și sucursalelor firmelor comerciale și organizațiilor economice străine, care funcționează în România potrivit normelor legale, se garantează plata taxelor vamale și a altor drepturi de import.

(2) Pe bază de reciprocitate stabilită conform art. 333 alin. (2) autovehiculele pot fi introduse temporar în țară și fără garantarea taxelor vamale și a altor drepturi de import.

Art. 335. - Bunurile pentru dotarea reprezentanțelor și sediilor altor persoane juridice române cu sediul în străinătate pot fi scoase din țară și readuse, fără plata taxelor vamale. Aceste operațiuni se efectuează pe baza adresei din care să rezulte că bunurile sunt înscrise în evidențele sale contabile din țară.

SECȚIUNEA a 3-a
Regimul vamal al mostrelor, modelelor de referință și materialelor publicitare

Art. 336. - (1) Se consideră mostre orice bunuri sau părți din acestea primite de la parteneri externi în mod gratuit pentru cunoașterea, testarea sau analizarea caracteristicilor tehnice în vederea importului sau producerii lor în țară, precum și cele expediate gratuit partenerilor externi în scopul prospectării pieței externe sau obținerii de comenzi.

(2) Prin mostre cu valoare comercială se înțelege bunuri sau părți din acestea, cărora li se poate da și o altă întrebuințare decât cea de mostre.

(3) Prin mostre fără valoare comercială se înțelege bunuri sau părți din acestea secționate, divizate, desperecheate, perforate sau care au fost supuse altor operațiuni similare, cărora nu li se poate da o altă întrebuințare decât cea de mostre.

Art. 337. - Modelele de referință sunt modele de mărfuri a căror fabricare este proiectată, cu condiția cumulativă ca:
a) să aparțină unei persoane stabilite în străinătate și să fie introduse în țară cu scopul de a fi prezentate sau a face obiectul unei demonstrații în vederea obținerii de comenzi;
b) să nu fie vândute sau închiriate;
c) să fie reexportate.

Art. 338. - Materialul publicitar, de reclamă și de documentare constă în cataloage și liste de prețuri, referitoare la mărfuri puse în vânzare sau la prestări de servicii, cu condiția ca fiecare trimitere:
a) să fie compusă dintr-un singur document; sau
b) să cuprindă un singur exemplar al fiecărui document, dacă este compusă din mai multe documente; sau
c) să nu depășească greutatea brută de 1 kg, oricare ar fi numărul documentelor sau al exemplarelor.

Art. 339. - (1) Regimul tarifar al bunurilor prevăzute la art. 336-338 este următorul:
a) la introducerea în țară se aplică regimul tarifar prevăzut în legea de aplicare a Tarifului vamal de import al României;
b) la scoaterea din țară nu se percep taxe vamale.

(2) Pentru bunurile introduse sau scoase din țară fără plata taxelor vamale se depune la biroul vamal o declarație în formă simplificată, potrivit modelului stabilit de Direcția Generală a Vămilor. Pentru bunurile introduse cu plata taxelor vamale se depune o declarație vamală în detaliu.

Art. 340. - (1) Bunurile aflate în regim de admitere temporară pentru a fi prezentate la expoziții, târguri, congrese sau manifestări similare, consumate sau distribuite în timpul manifestării, sunt supuse regimului tarifar prevăzut în legea de aplicare a Tarifului vamal de import al României.

(2) Pe durata manifestării pot fi introduse în țară de firmele străine expozante, cu exceptare de la plata taxelor vamale de import: 200 de țigări, 1 l băuturi alcoolice, 5 l vin, 10 l bere, pe zi și pentru fiecare firmă.

SECȚIUNEA a 4-a
Regimul vamal al aprovizionării mijloacelor de transport în trafic internațional

Art. 341. - (1) Navele sub pavilion străin care acostează în porturile române pot fi aprovizionate cu combustibil, lubrifianți, produse alimentare, precum și cu alte materiale de către persoane juridice române care au în obiectul lor de activitate astfel de operațiuni, cu respectarea normelor privind exportul mărfurilor.

(2) În porturile unde nu funcționează persoane juridice care au în obiectul de activitate astfel de operațiuni aprovizionarea cu produsele menționate la alin. (1) se poate face de către agentul navei direct de pe piața liberă, cu respectarea normelor privind exportul mărfurilor.

(3) Aprovizionarea poate fi făcută cu produse românești sau cu produse de proveniență străină, care au fost legal importate anterior.

Art. 342. - (1) Bunurile destinate aprovizionării se introduc la bordul navelor sub pavilion străin pe baza documentului de livrare și a permisului vamal eliberat de biroul vamal, la cererea comandantului navei, a armatorului și a agentului navei.

(2) Se poate depune o singură declarație vamală de export pentru toată durata de staționare a navei în fiecare port. În cazul prevăzut la art. 341 alin. (2) declarația vamală de export se depune numai de către agentul navei.

Art. 343. - Aprovizionarea navelor române care efectuează curse în străinătate se face de societățile comerciale române de navigație cărora le aparțin, cu produse românești sau cu produse de proveniență străină, care au fost legal importate anterior, în baza documentului de livrare și a permisului vamal, fără depunerea declarației vamale de export. Aprovizionarea se face ținându-se seama de durata călătoriei, de capacitatea rezervoarelor și de numărul membrilor echipajului.

Art. 344. - Societățile comerciale române de navigație pot efectua aprovizionarea cu combustibil, lubrifianți, materiale sau alimente a navelor sub pavilion străin, dacă în cadrul unor înțelegeri cu societăți similare din străinatate s-au stabilit livrări prin compensație. Societățile comerciale române de navigație țin evidența acestor operațiuni și prezintă biroului vamal documentele justificative.

Art. 345. - (1) Agențiile societăților de transport străine autorizate să funcționeze în România pot introduce temporar în țară bunuri pentru aprovizionarea mijloacelor de transport proprii aflate în trafic internațional, cu depunerea declarației vamale în detaliu.

(2) Agențiile prevăzute la alin. (1) au obligația să înscrie bunurile introduse temporar în țară în documentele de evidență contabilă operativă, care vor fi puse, la cerere, la dispoziția biroului vamal.

Art. 346. - Dispozițiile referitoare la aprovizionarea navelor române și străine se aplică în mod corespunzător aeronavelor române și străine aflate pe aeroporturile române. Controlul vamal se efectuează în baza documentului de livrare.

Art. 347. - Bunurile de consum aflate la bordul navelor, aeronavelor, vagoanelor-restaurant, vagoanelor de dormit și autocarelor, destinate consumului pe parcursul călătoriei, nu se supun normelor prevăzute pentru importul mărfurilor.

CAPITOLUL XI
Garantarea datoriei vamale

Art. 348. - Datoria vamală este garantată distinct pentru regimurile vamale în cazurile și în condițiile prevăzute în prezentul regulament.

Art. 349. - (1) Bunurile transportate pe cale rutieră sunt supuse garantării datoriei vamale numai dacă nu circulă sub acoperirea unei convenții internaționale care asigură plata datoriei vamale.

(2) Bunurile transportate pe cale ferată, prin poștă, pe calea aerului și pe apă sunt exceptate de la garantarea datoriei vamale.

Art. 350. - Bunurile prevăzute la art. 256-270 și 284-293, care sunt în regim de admitere temporară cu exonerarea totală a plății taxelor vamale și a drepturilor de import, nu sunt supuse garantării datoriei vamale.

CAPITOLUL XII
Supravegherea vamală

SECȚIUNEA 1
Supravegherea executată de biroul vamal

Art. 351. - Supravegherea vamală cuprinde orice acțiune a autorității vamale, în vederea asigurării respectării reglementărilor vamale și a altor norme aplicabile mărfurilor aflate sub supraveghere vamală.

Art. 352. - Sunt supuse supravegherii vamale:
a) mărfurile și bunurile nevămuite la intrarea în țară;
b) mărfurile și bunurile în tranzit;
c) navele sub pavilion străin și aeronavele străine, pe timpul staționării în apele teritoriale sau în porturi și, după caz, pe aeroporturi.

Art. 353. - Supravegherea vamală se realizează prin:
a) ținerea operativă a evidenței mărfurilor și bunurilor supuse regimului vamal prin înscrierea lor în registrul sau documentele vamale;
b) aplicarea de sigilii vamale la mărfurile, bunurile și mijloacele de transport supuse regimului vamal, precum și la accesul în spațiile în care acestea se găsesc;
c) efectuarea de verificări selective, inopinate la mijloacele de transport încărcate cu mărfuri nevămuite sau aflate în tranzit;
d) stabilirea de posturi permanente sau temporare, fixe sau mobile, la locul de acces al persoanelor în porturi și aeroporturi, la scara navelor și aeronavelor, în depozite sau în alte locuri unde se află mărfuri și alte bunuri supuse vămuirii, precum și la mijloacele de transport;
e) efectuarea, în cazuri de indicii de fraudă vamală, de verificări totale la mărfurile sau bunurile care trec frontiera în anumite perioade sau pentru unele categorii.

Art. 354. - În porturile și zonele libere supravegherea vamală se efectuează în mod specific și prin:
a) organizarea de echipe vamale mobile la limitele exterioare ale perimetrelor în care se efectuează, specifice porturilor și zonelor libere;
b) organizarea de posturi vamale fixe la locurile de acces al persoanelor și bunurilor în porturile și zonele libere;
c) alte măsuri proprii unor porturi și zone libere, prevăzute în actele normative de înființare și funcționare a acestora.

Art. 355. - (1) Condițiile materiale necesare desfășurării supravegherii vamale prevăzute la art. 354 pentru porturile și zonele libere se stabilesc de administrația acestora, de comun acord cu autoritatea vamală.

(2) Administrația zonelor și porturilor libere are obligația să notifice în scris, în prealabil, biroului vamal transporturile de mărfuri și bunuri prohibite legal care se efectuează în și din porturile și zonele libere.

Art. 356. - Supravegherea vamală se organizează de fiecare birou vamal, în funcție de specificul și cerințele activității.

Art. 357. - (1) Biroul vamal care funcționează în porturi exercită supravegherea în incinta și în rada acestora asupra ambarcațiunilor, pontoanelor, precum și asupra bunurilor aparținând persoanelor care intră, ies sau își desfășoară activitatea în porturi.

(2) Biroul vamal de frontieră care funcționează în punctele rutiere și în stațiile de cale ferată exercită supravegherea vamală în incinta acestora. Pe calea ferată supravegherea vamală se realizează și în timpul efectuării controlului vamal în trenurile de călători.

(3) Biroul vamal din interiorul țării, care funcționează în stațiile de cale ferată, în oficii poștale sau în incinte proprii, își exercită atribuțiile de supraveghere vamală în aceste locuri, precum și în alte locuri unde autoritatea vamală se deplasează în vederea executării unor operațiuni vamale.

SECȚIUNEA a 2-a
Aplicarea de sigilii vamale

Art. 358. - (1) Mărfurile și bunurile aflate sub supraveghere vamală se pun sub sigilii vamale, cu excepția transporturilor de mesagerie, a sacilor poștali în tranzit, a mărfurilor și bunurilor antrepozitate și a celor care fac obiectul operațiunilor de admitere temporară.

(2) Sigiliile aplicate de persoanele juridice române sau străine pot fi acceptate de Direcția Generală a Vămilor în locul sigiliilor vamale.

Art. 359. - (1) Sigiliile vamale se aplică la uși, ferestre sau la alte sisteme de închidere a mijloacelor de transport.

(2) Pentru sigilarea coletelor, acestea trebuie să fie ambalate astfel încât să nu se poată pătrunde la conținutul lor fără ruperea sigiliului sau fără a lăsa urme vizibile.

Art. 360. - Mijloacele de transport și spațiile în care se află bunuri sub regim vamal pentru a fi sigilate trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
a) construcția să permită scoaterea sau introducerea de bunuri numai prin deschideri care pot fi sigilate;
b) construcția să fie suficient de solidă pentru a nu permite spargerea pereților, podelelor sau acoperișului, fără a lăsa urme de efracție;
c) construcția să nu permită scoaterea, în întregime sau în parte, a pereților, podelelor sau acoperișului și repunerea lor la loc, fără a lăsa urme de efracție;
d) ușile, ferestrele și conductele pentru mărfurile lichide să fie prevăzute cu inele sau alte dispozitive care să permită aplicarea cu ușurință a sigiliilor vamale.

CAPITOLUL XIII
Supravegherea și controlul vamal exercitate în afara birourilor vamale

Art. 361. - Supravegherea și controlul vamal în afara birourilor vamale se realizează de către autoritatea vamală abilitată din cadrul Direcției Generale a Vămilor, în scopul prevenirii, combaterii și sancționării fraudei în domeniul vamal pe întregul teritoriu național.

Art. 362. - Autoritatea vamală abilitată la nivel central și structurile teritoriale ale Direcției Generale a Vămilor îndeplinesc următoarele atribuții principale:
a) exercită prin mijloace și procedee specifice supravegherea persoanelor, precum și a bunurilor care sunt supuse vămuirii pe întregul teritoriu național;
b) constată și încasează diferențele de drepturi de import sau de export datorate declarării nereale a bunurilor în cadrul operațiunilor de import, export și tranzit, rezultate ca urmare a acțiunilor proprii întreprinse;
c) constată și sancționează nerespectarea reglementărilor în domeniul vamal;
d) constată și rețin în vederea confiscării bunurile care fac obiectul încălcării legislației vamale, ca urmare a acțiunilor proprii întreprinse;
e) previn și combat prin mijloace specifice traficul ilicit de arme, muniții, materiale explozive și radioactive, produse și substanțe stupefiante și psihotrope, precursori ai acestora și substanțe chimice esențiale, produse și substanțe toxice, obiecte din patrimoniul cultural național, metale și pietre prețioase.

Art. 363. - Pe întregul teritoriu național autoritatea vamală abilitată are, în condițiile legii, următoarele drepturi:
a) oprește orice mijloace de transport, utilizând semnale formale specifice;
b) verifică documentele mijlocului de transport, precum și cele care arată proveniența și regimul vamal al bunurilor, inclusiv documentele de transport internațional;
c) controlează mijlocul de transport, aplicând sigilii vamale asupra compartimentului de marfă atunci când este cazul;
d) controlează clădiri, depozite, terenuri, sedii și alte obiective, unde se găsesc sau ar putea să se găsească bunuri supuse vămuirii ori cu regim special.

Art. 364. - În zona specială de supraveghere vamală, autoritatea vamală abilitată controlează magazinele, punctele de desfacere, care comercializează mărfuri, în vederea identificării mărfurilor străine a căror proveniență nu poate fi justificată cu documente vamale.

Art. 365. - În zona specială de supraveghere vamală autoritatea vamală abilitată legitimează persoanele suspectate de încălcarea reglementărilor vamale.

Art. 366. - (1) La semnalul autorității vamale abilitate conducătorul mijlocului de transport este obligat să oprească și să creeze condițiile necesare verificării acestuia.

(2) Nesupunerea la semnal determină luarea tuturor măsurilor necesare pentru oprirea mijlocului de transport, inclusiv solicitarea ajutorului organelor poliției de frontieră sau, după caz, al organelor de poliție.

(3) În cazul în care nu se poate realiza controlul mijlocului de transport în locul unde a fost oprit, se procedează la însoțirea acestuia până la cel mai apropiat birou vamal, în vederea realizării controlului.

Art. 367. - În afara birourilor vamale pot fi create posturi fixe sau mobile în vederea realizării supravegherii și controlului vamal.

Art. 368. - (1) Pe întregul teritoriu național mijloacele de transport aflate în tranzit pot fi însoțite de autoritatea vamală abilitată între două birouri vamale, în cazul în care există suspiciunea descărcării frauduloase.

(2) Acțiunea de însoțire poate fi realizată la inițiativa transportatorului, destinatarului mărfii sau a reprezentantului acestuia ori la inițiativa autorității vamale abilitate.

(3) Atunci când însoțirea se realizează din inițiativa transportatorului, destinatarului mărfii sau reprezentantului acestuia, cheltuielile privind deplasarea autorității vamale abilitate sunt suportate de titularul operațiunii de tranzit.

(4) Metodologia de însoțire și modalitatea de calcul al cheltuielilor de deplasare se stabilesc prin ordin al ministrului finanțelor publice.

Art. 369. - În exercitarea atribuțiilor de control vamal, în afara birourilor vamale, autoritatea vamală abilitată are dreptul de a realiza următoarele activități pe întregul teritoriu național:
a) efectuarea de investigații, supravegheri și verificări în cazurile în care sunt semnalate încălcări ale legislației vamale;
b) verificarea de registre, evidențe financiar-contabile, orice înscrisuri, inclusiv cele pe suport informatic care au legătură directă sau indirectă cu bunurile importate, exportate sau tranzitate pe teritoriul național;
c) prelevarea de probe din mărfurile supuse vămuirii pentru a fi analizate în laboratoarele proprii sau abilitate în vederea identificării și expertizării acestora;
d) când consideră că prin încălcarea reglementărilor vamale au fost săvârșite infracțiuni sesizează organele de cercetare penală competente.

Art. 370. - În baza acordurilor internaționale la care România este parte autoritatea vamală abilitată realizează cu alte instituții vamale din străinătate schimbul de informații necesar prevenirii și combaterii fraudei vamale.

Art. 371. - În scopul stabilirii modului în care persoanele fizice sau juridice au respectat reglementările vamale, autoritatea vamală abilitată efectuează controlul ulterior al operațiunilor de vămuire.

Art. 372. - Activitatea de control vamal ulterior se realizează prin programe aprobate de director general al Direcției Generale a Vămilor sau inopinat.

Art. 373. - Controlul vamal ulterior se exercită pe o perioadă de 5 ani de la data acordării liberului de vamă. În cadrul aceluiași termen pot fi încasate sau restituite diferențe de drepturi vamale constatate.

Art. 374. - Normele tehnice privind realizarea supravegherii și controlului vamal ulterior se aprobă prin decizie a directorului general al Direcției Generale a Vămilor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

CAPITOLUL XIV
Bunuri pentru care nu sunt îndeplinite condițiile de vămuire

Art. 375. - (1) Bunurile introduse de persoanele fizice ca bagaj însoțit, pentru care nu sunt îndeplinite condițiile de vămuire, se păstrează sub supraveghere vamală în depozitele biroului vamal, la dispoziția titularilor, timp de 120 de zile.

(2) Mărfurile și bunurile intrate în țară, destinate persoanelor juridice, pentru care nu sunt îndeplinite condițiile de vămuire la import, se păstrează în depozit necesar de comisionarii în vamă, sub supraveghere vamală, cel mult 120 de zile.

(3) Dispozițiile alin. (2) se aplică și în cazul bunurilor destinate persoanelor fizice sau juridice, pentru care există un contract de transport internațional, iar transportatorul nu le poate preda destinatarului sau acesta nu îndeplinește condițiile de vămuire la import. În aceste cazuri bunurile sunt păstrate sub supraveghere vamală în depozit necesar la transportatori sau la comisionarii în vamă, pe cheltuiala importatorului.

(4) Transportatorul sau comisionarul în vamă, care primește mărfurile și bunurile în depozit necesar, este obligat să îl încunoștințeze pe destinatar.

Art. 376. - Autoritatea vamală are dreptul să prelungească termenele prevăzute la art. 375 alin. (1) și (2) în cazurile în care din documente rezultă că expirarea termenului nu este din culpa titularului.

Art. 377. - (1) În cazul bunurilor prevăzute la art. 375 alin. (1) termenul de păstrare curge de la data emiterii de către autoritatea vamală a adeverinței de reținere a bunurilor.

(2) În cazul mărfurilor și bunurilor prevăzute la art. 375 alin. (2) și (3) termenul de păstrare curge de la data expirării perioadei prevăzute la art. 46 din Codul vamal al României, la care se adaugă prelungirile legal acordate.

Art. 378. - Mărfurile și bunurile clasificate la cap. 1-3 din Tariful vamal de import al României se consideră a fi perisabile și termenul de păstrare sub supraveghere vamală este de 48 de ore de la data emiterii adeverinței de reținere în cazul bunurilor prevăzute la art. 375 alin. (1) și de la data înregistrării în evidența biroului vamal în cazul bunurilor prevăzute la art. 375 alin. (2), dacă nu sunt condiții de depozitare care să le asigure conservarea, confirmate de deținătorul depozitului.

Art. 379. - Autoritatea vamală nu răspunde de deteriorarea, alterarea sau de pierderile cantitative din cauze naturale, produse la bunurile păstrate în condițiile prevăzute la art. 375, 376 și 378.

Art. 380. - Mărfurile și bunurile a căror deținere sau circulație este supusă prin legi speciale unor condiții care nu sunt îndeplinite la intrarea sau la ieșirea din țară se rețin și se înregistrează de biroul vamal care le predă imediat în depozit autorității competente prevăzute de legea specială.

Art. 381. - (1) La expirarea termenelor de păstrare prevăzute în prezentul capitol, dacă titularii nu au reglementat situația vamală a bunurilor, acestea se valorifică potrivit normelor legale în vigoare.

(2) În cazul în care titularii abandonează bunurile printr-o declarație scrisă dată autorităților vamale condițiile de valorificare sunt îndeplinite din momentul depunerii acestei declarații.

Art. 382. - Mărfurile și bunurile identificate de autoritățile vamale în exercitarea atribuțiilor lor fără a fi cunoscut titularul acestora se înscriu în evidențele biroului vamal, pe baza adeverinței de reținere a acestora. Dacă titularul acestora nu a putut fi stabilit în termenele prevăzute în prezentul capitol, la expirarea acestor termene bunurile se valorifică.

Art. 383. - (1) Mărfurile și bunurile care îndeplinesc condițiile de valorificare potrivit prezentului regulament se declară bilunar de către biroul vamal la organele financiare locale, care sunt obligate să le preia în termen de 30 de zile de la data primirii comunicării, cu excepția celor perisabile, care se declară și se preiau imediat.

(2) Mărfurile și bunurile prevăzute la art. 380 se valorifică de către autoritatea competentă la care se află în depozit după expirarea termenelor prevăzute la art. 375 și 376.

(3) Sumele obținute ca urmare a valorificării acestor bunuri se fac venit la bugetul de stat.

CAPITOLUL XV
Contravenții vamale

Art. 384. - Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 1.000.000 lei la 10.000.000 lei următoarele fapte:
a) nedepunerea la autoritatea vamală de frontieră sau de interior de către transportator ori de reprezentantul acestuia a documentelor însoțitoare ale mijloacelor de transport aflate în trafic internațional și a documentelor privind mărfurile transportate cu acestea;
b) nedepunerea declarației proviziilor de bord în termenele legale;
c) neîndeplinirea de către organele poștale a obligației de a prezenta lista sacilor poștali;
d) nerespectarea de către persoanele fizice sau juridice a obligației de a face accesibile controlului vamal locurile indicate de autoritatea vamală;
e) neprezentarea de către transportator a evidențelor și informațiilor cerute de reglementările vamale privind bunurile aflate în tranzit;
f) neîndeplinirea de către transportatorul sau de gestionarul bunurilor nevămuite a obligației de a asigura integritatea sigiliilor și marcajelor vamale;
g) prezentarea de către declaranții vamali a unor documente conținând date nereale ori depunerea declarației vamale conținând date eronate privind încadrarea tarifară, dacă fapta nu constituie contravenția prevăzută la art. 386 lit. k).

Art. 385. - Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 10.000.000 lei la 25.000.000 lei următoarele fapte:
a) descărcarea, încărcarea sau transbordarea bunurilor pe nave fără permis vamal; în acest caz cantitatea de bunuri încărcate, descărcate sau transbordate se confiscă. Atunci când bunurile nu mai pot fi identificate contravenientul este obligat la plata contravalorii acestora;
b) exercitarea activității de comisionar în vamă fără autorizația emisă de autoritatea competentă; veniturile realizate din activitatea neautorizată se confiscă;
c) neîndeplinirea corectă și completă de către comisionarul în vamă a obligațiilor prevăzute de reglementările vamale;
d) părăsirea porturilor sau aeroporturilor de către navele sau aeronavele care pleacă în cursă externă fără viza autorității vamale; în acest caz amenda se aplică căpităniei portului sau autorităților aeroportuare;
e) neîndeplinirea de către organele poștale a obligației de a declara și de a prezenta autorității vamale coletele poștale în vederea vămuirii;
f) prezentarea de către transportator la biroul vamal de interior a bunurilor nevămuite transportate, fără a fi depus declarație vamală de tranzit la biroul vamal de plecare;
g) neîndeplinirea de către persoanele fizice care intră sau ies din țară a obligației de a declara și de a prezenta bunurile pe care le au asupra lor sau în bagaje în vederea vămuirii.

Art. 386. - Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 25.000.000 lei la 75.000.000 lei următoarele fapte:
a) sustragerea de la vămuire sau încercarea de sustragere de la vămuire a oricăror bunuri supuse regimului vamal ori care urmează să fie supuse unui regim vamal, caz în care bunurile se confiscă; atunci când bunurile nu mai pot fi identificate contravenientul este obligat la plata contravalorii acestora;
b) refuzul titularului operațiunii de vămuire sau al reprezentantului acestuia de a pune la dispoziție autorităților vamale registrele și corespondența, actele, piesele justificative, bilanțurile contabile și alte documente necesare în vederea efectuării controlului vamal ulterior;
c) neîndeplinirea de către administrația zonelor și porturilor libere a obligației de a notifica în scris biroului vamal transporturile de bunuri prohibite, intrate în zona liberă sau în portul liber;
d) nedeclararea mărfurilor la import în termenele legale;
e) neîndeplinirea de către transportator sau gestionar a obligației de păstrare a bunurilor nevămuite, pe timpul transportului sau al depozitării lor, dacă fapta a avut ca rezultat lipsuri sau substituiri din aceste bunuri;
f) înstrăinarea sub orice formă a bunurilor aflate în tranzit vamal. Bunurile înstrăinate se confiscă. Atunci când bunurile nu mai pot fi identificate, titularul operațiunii de tranzit sau dobânditorul bunurilor este obligat la plata contravalorii acestora;
g) acostarea navelor sau aterizarea aeronavelor în alte locuri decât în punctele de control unde funcționează autoritatea vamală, cu excepția cazului de forță majoră sau de boală gravă la bord;
h) neîndeplinirea obligației de a declara autorității vamale modificarea destinației bunurilor față de scopul declarat la plasarea mărfurilor sub un anume regim;
i) eliberarea de către transportator direct beneficiarilor a bunurilor nevămuite;
j) nerespectarea de către titularii operațiunii de trecere temporară de bunuri peste frontieră sau de către titularii regimurilor suspensive a termenelor, obligațiilor și a condițiilor stabilite pentru derularea și încheierea acestor operațiuni și regimuri;
k) depunerea declarației vamale sau a documentelor însoțitoare conținând date eronate privind valoarea în vamă, felul, cantitatea sau originea bunurilor; în acest caz bunurile constatate în plus în ceea ce privește felul, cantitatea sau originea se confiscă. În situația în care, în urma efectuării controlului ulterior, bunurile nu mai pot fi identificate, contravenientul este obligat la plata contravalorii acestora.

Art. 387. - (1) Contravențiile vamale se constată prin procese-verbale de contravenție încheiate potrivit prevederilor art. 185 din Codul vamal al României de personalul vamal cu atribuții de serviciu în acest sens. Personalul vamal care încheie procesul-verbal de constatare a contravenției aplică și sancțiunea.

(2) Împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției contravenientul poate formula plângere în termen de 15 zile de la comunicare.

(3) Plângerea se depune la autoritatea vamală din care face parte agentul constatator care o va înainta de îndată la judecătoria în a cărei rază teritorială s-a săvârșit contravenția.

Art. 388. - Contravaloarea bunurilor care nu mai pot fi identificate este egală cu valoarea în vamă a acestora plus drepturile de import aferente.

Art. 389. - Direcția Generală a Vămilor poate emite norme tehnice specifice privind aplicarea dispozițiilor prezentului capitol.

CAPITOLUL XVI
Controlul destinației finale

Art. 390. - (1) Pentru mărfurile care beneficiază de un tratament tarifar favorabil în funcție de destinația lor finală, acordat prin legi speciale, regimul vamal de import se admite dacă persoana care importă sau pentru care se importă aceste mărfuri a obținut o autorizație scrisă.

(2) Autorizația se eliberează de direcția regională vamală interjudețeană în a cărei rază de competență se află sediul importatorului, conform modelului prevăzut în anexa nr. 27, în baza unei cereri scrise care se depune la autoritatea vamală competentă, conform modelului prevăzut în anexa nr. 28.

(3) Autorizația se emite pentru a permite autorității vamale să verifice în orice moment existența mărfurilor în locul în care acestea sunt depozitate sau utilizate în scopul declarat.

Art. 391. - Termenul de valabilitate a autorizației este cel prevăzut în actul normativ care acordă tratamentul tarifar favorabil, iar în cazul în care nu este fixat un astfel de termen, valabilitatea autorizației este cea care rezultă din calculul amortizărilor în conformitate cu prevederile Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale și necorporale.

Art. 392. - Beneficiarul autorizației are următoarele obligații:
a) să utilizeze mărfurile numai pentru destinația declarată;
b) să țină o evidență contabilă și operativă care să permită autorității vamale să constate dacă destinația declarată a fost respectată și să păstreze această evidență pentru perioada menționată în autorizație;
c) să utilizeze mărfurile pentru destinația declarată înainte de expirarea unui termen de un an de la data declarației vamale de import, validată de autoritatea vamală; termenul poate fi prelungit de autoritatea vamală dacă mărfurile nu au fost utilizate datorită unui caz fortuit ori de forță majoră sau datorită unor cauze impuse de procesele tehnice de utilizare ori de transformare a mărfurilor.

Art. 393. - Deșeurile și resturile rezultate ca urmare a procesului de prelucrare a mărfurilor se consideră ca fiind mărfuri utilizate conform destinației declarate.

Art. 394. - (1) Autoritatea vamală care are în atribuții efectuarea de controale ulterioare verifică periodic dacă mărfurile importate în condițiile acestui capitol au fost utilizate potrivit destinației declarate și înscriu în rubrica 5 din autorizație rezultatele controlului.

(2) În cazul în care mărfurile urmează să fie utilizate în alte scopuri decât destinația declarată sau autoritatea vamală constată că au fost utilizate în alte scopuri, sunt aplicabile prevederile art. 71 din Codul vamal al României. Elementele de taxare în baza cărora se calculează drepturile de import sunt cele în vigoare la data schimbării destinației, valoarea în vamă fiind cea declarată la data importului. Încasarea drepturilor de import se face în baza procesului-verbal de control sau, după caz, a actului constatator întocmit de autoritatea vamală.

(3) Dacă mărfurile importate nu au putut fi utilizate pentru destinația declarată din motive justificate, datorate importatorului sau mărfurilor, restituirea acestora expeditorului inițial sau distrugerea sub control vamal, potrivit legii, nu se consideră schimbare a destinației în sensul art. 71 din Codul vamal al României și nu se datorează drepturi de import. Dacă mărfurile au fost sau nu au fost utilizate potrivit scopului declarat și apoi au fost vândute în vederea exportului, se consideră schimbare de destinație și se încasează drepturile de import potrivit prevederilor alin. (2).

CAPITOLUL XVII
Dispoziții tranzitorii și finale

Art. 395. - Operațiunile pentru care s-au depus declarații vamale sub regimul prevăzut în reglementările vamale anterioare prezentului regulament se derulează și se încheie în conformitate cu acele reglementări.

Art. 396. - Atunci când titularii operațiunilor vamale, transportatorii sau comisionarii în vamă solicită efectuarea operațiunilor de vămuire în afara birourilor vamale, aceștia au obligația de a asigura autorității vamale, fără plată, spații de lucru, magazii pentru depozitarea bunurilor și instalații pentru cântărirea acestora.

Art. 397. - Atunci când persoanele interesate prevăzute la art. 396 solicită efectuarea operațiunilor de vămuire în afara incintelor birourilor și punctelor vamale acestea suportă cheltuielile de transport și, dacă este cazul, cele de cazare și de diurnă, potrivit normelor legale.

Art. 398. - (1) Autoritatea vamală poate să închirieze în condițiile legii imobile sau părți din acestea, disponibile, aflate în administrarea și în proprietatea sa, precum și în proprietatea publică a statului, prin licitație publică, potrivit legii.

(2) Sumele încasate din închiriere se varsă integral la bugetul de stat.

Art. 399. - Pentru alte formulare decât cele prevăzute în anexele la prezentul regulament, precum și pentru registru, sigilii și ștampile vamale utilizate de autoritatea vamală, Direcția Generală a Vămilor va stabili modelul și modul de utilizare prin decizie a directorului general al acesteia.

Art. 400. - Direcția Generală a Vămilor poate emite norme tehnice de aplicare a prevederilor prezentului regulament, care vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 401. - Anexele nr. 1-28 fac parte integrantă din prezentul regulament.


ANEXA Nr. 1
la regulament

INFORMAȚII PRIVIND CLASIFICAREA VAMALĂ


ANEXA Nr. 2
la regulament

NORME
privind cantitățile uzuale de produse din tutun și băuturi alcoolice lăsate
pentru folosința comandantului, echipajului și pasagerilor,
în raport cu durata staționării navei în port

În aplicarea art. 26 din prezentul regulament, cantitățile de produse din tutun și băuturi alcoolice care se lasă de către organele vamale nesigilate, pentru folosința comandantului și secundului, precum și a echipajului și pasagerilor, sunt următoarele:
----------------------------------------------------------------------------------------------------
                                     Țigarete                 Țigări de foi             Băuturi
                                                                                 alcoolice peste 22o
----------------------------------------------------------------------------------------------------
a) Pentru uzul comandantului  80 de bucăți/zi/persoană   20 de bucăți/zi/persoană   2 l/zi/persoană
   și secundului
b) Pentru uzul echipajului    40 de bucăți/zi/persoană   20 de bucăți/zi/persoană   1 l/zi/persoană
   și pasagerilor
----------------------------------------------------------------------------------------------------

Cantitățile de produse sus-menționate se lasă nesigilate cu ocazia efectuării reviziei de sosire a navei, în raport cu durata staționării în port declarată de comandant, dar nu pe o perioadă mai mare de 15 zile. Dacă durata de staționare este mai mare de 15 zile, cantitățile respective de produse vor fi scoase de sub sigiliul vamal la cererea comandantului sau a agentului navei.

În cazuri deosebite, cum ar fi: sărbători naționale, acțiuni protocolare etc., șeful vămii poate aproba să fie lăsate la dispoziția comandantului și secundului cantități suplimentare din produsele menționate, corespunzătoare acțiunii, cu condiția să fie consumate la bord.

Produsele lăsate la dispoziția comandantului, echipajului și pasagerilor vor fi notate de fiecare dată pe declarația proviziilor de bord cu ocazia fiecărei operațiuni.


ANEXA Nr. 3
la regulament

DECLARAȚIE SUMARĂ
nr. _________ din ____________

    1. Denumirea și sediul depozitarului________________________________________________________________________ 2. Expeditorul bunurilor ___________________________________________________________________________________ 3. Destinatarul bunurilor __________________________________________________________________________________ 4. Felul bunurilor _________________________________________________________________________________________ 5. Cantitatea bunurilor ____________________________________________________________________________________ 6. Valoarea bunurilor ______________________________________________________________________________________

Semnătura
_______________________________

NOTĂ: Se completează după documentele de transport sau comerciale care însoțesc bunurile.
Se înregistrează în registrul de evidență al biroului vamal.


ANEXA Nr. 4 a)
la regulament

..................................................


ANEXA Nr. 4 b)
la regulament

..................................................


ANEXA Nr. 4 c)
la regulament

..................................................


ANEXA Nr. 4 d)
la regulament

..................................................


ANEXA Nr. 5
la regulament

..................................................

Instrucțiuni de completare

1. Formularul "Declarația pentru valoarea în vamă" se depune într-un singur exemplar, în forma și modelul prevăzute în prezenta anexă, împreună cu declarația vamală și cu celelalte documente necesare vămuirii.

2. Declarația pentru valoarea în vamă trebuie să fie completată prin dactilografiere lizibilă, fără ștersături sau adăugări.

3. Declarația pentru valoarea în vamă se depune la biroul vamal de către importator. În cazul în care este depusă prin reprezentant se completează rubrica 2.b) cu numele și adresa acestuia, răspunderea privind datele declarate fiind solidară cu cea a importatorului.

4. Pentru mărfurile primite de persoane juridice, care nu fac obiectul unor tranzacții comerciale, declarația pentru valoarea în vamă se va completa în mod obligatoriu cu următoarele date:

5. Declarația pentru valoarea în vamă nu se depune în următoarele cazuri:


ANEXA Nr. 6
la regulament

CONDIȚIILE ȘI LIMITELE
privind introducerea și scoaterea din țară a bunurilor aparținând călătorilor și altor persoane fizice

1. Călătorii și persoanele fizice stabilite în România sau cu domiciliul în străinătate pot să introducă în țară, ca bagaje însoțite sau neînsoțite, fără să fie supuse la plata taxelor vamale, următoarele bunuri, în limitele și în condițiile stabilite mai jos:
a) efectele personale și medicamentele necesare, în mod rațional, pe durata călătoriei și a șederii în străinătate sau în țară;
b) bijuteriile de uz personal definite ca atare în prezenta anexă;
c) cărțile, publicațiile, înregistrările de orice fel, diapozitivele și altele asemenea, necesare uzului personal;
d) bunurile obținute ca premii sau distincții în cadrul unor manifestări oficiale;
e) băuturile alcoolice, țigările, țigaretele și tutunul în următoarele cantități: 2 l de băuturi alcoolice peste 22Ÿ, 4 l de vin, 4 l de bere, 200 bucăți de țigarete, 50 bucăți de țigări de foi și 250 g de tutun pentru uzul persoanelor în vârstă de peste 16 ani;
f) alte bunuri de orice fel în limita valorică reprezentând în total echivalentul în lei al sumei de 100 euro.

Călătorii și persoanele fizice stabilite în România sau cu domiciliul în străinătate pot scoate din țară, ca bagaje însoțite sau neînsoțite, fără plata taxelor vamale: bunurile prevăzute la pct. 1 lit. a)-e), bunuri de orice fel în limita valorică reprezentând în total echivalentul în lei al sumei de 1.200 euro, precum și câte un bun a cărui valoare individuală depășește limita de 1.200 euro.

2. Limita valorică stabilită la pct. 1 lit. f) se aplică numai la o singură trecere de frontieră (dus și întors) în cursul unei luni. Pentru următoarele călătorii într-o lună limita valorică se reduce la 20 euro. Pentru bunurile prevăzute la pct. 1 lit. e) limitele se aplică la o singură trecere de frontieră (dus și întors) în cursul unei luni. Pentru următoarele călătorii într-o lună limitele se reduc la jumătate.

În cazul trecerilor pe bază de înțelegere între România și țările limitrofe se aplică prevederile alin. 1 și 2, fără să fie permisă introducerea sau scoaterea din țară de bunuri, cu plata taxelor vamale.

3. În afara bunurilor prevăzute la pct. 1 alin. 1 se pot introduce în țară, prin bagaje însoțite sau neînsoțite, cu plata taxelor vamale stabilite la art. 90 din Codul vamal al României, bunuri în limita valorică reprezentând contravaloarea în lei a 1.200 euro pentru fiecare călător sau persoană fizică, o singură dată pe lună.

4. Prin colete poștale expediate potrivit reglementărilor internaționale în domeniul poștal se pot introduce în țară, fără să fie supuse la plata taxelor vamale, bunuri în condițiile și în limitele valorice prevăzute la pct. 1 alin. 1 lit. a),
c), d) și f), precum și, cu plata taxelor vamale, orice alte bunuri cu o valoare până la echivalentul în lei a 500 euro.

Prin colete poștale se pot scoate din țară cantități uzuale, fără să fie supuse la plata taxelor vamale: efectele personale, medicamentele, cărțile, publicațiile, înregistrările de orice fel, diapozitivele și altele asemenea, bunurile obținute ca premii sau distincții în cadrul unor manifestări oficiale, precum și bunuri de orice fel, în limita valorică reprezentând în total echivalentul în lei a 500 euro, și câte un bun a cărui valoare individuală depășește limita de 500 euro.

5. În limitele valorice prevăzute la pct. 3 și 4 nu pot fi introduse sau scoase din țară bunurile menționate la pct. 1 lit. e).

6. Pe lângă bunurile în limita valorică, prevăzute la pct. 1 alin. 1 și pct. 3 și 4, se poate introduce în țară câte un bun a cărui valoare individuală depășește limitele respective, cu plata taxelor vamale prevăzute la art. 90 din Codul vamal al României.

7. Nu sunt supuse la plata taxelor vamale la introducerea în țară următoarele bunuri:
a) obiectele de artă, de colecție și antichități, astfel cum acestea sunt definite în Tariful vamal de import al României și în notele explicative ale Sistemului armonizat de descriere și denumire a mărfurilor;
b) protezele, instrumentele, aparatele, cărucioarele și triciclurile cu sau fără motor, inclusiv piesele de schimb ale acestora, pentru uzul bolnavilor sau al invalizilor, cu avizul organelor sanitare;
c) bunurile introduse în țară care se înapoiază nefiind admise la destinație.

De asemenea, nu sunt supuse la plata taxelor vamale la introducerea sau la scoaterea din țară bunurile expediate pentru a fi reparate sau înlocuite în termenul de garanție.

8. Nu sunt supuse la plata taxelor vamale bunurile mobile care formează masa succesorală, dobândite prin succesiuni deschise în țară sau în străinătate, dovedite pe baza unor documente oficiale, precum și monumentele funerare.

9. Persoanele fizice care au domiciliat cel puțin 24 de luni în străinătate și care își stabilesc domiciliul definitiv în România pot introduce în țară, fără să fie supuse la plata taxelor vamale, pe baza adeverinței emise de Ministerul de Interne, orice bunuri prezentate la vămuire, inclusiv două vehicule rutiere, indiferent de categoria acestora, care fac dovada că le-au avut în proprietate și au fost utilizate de titular în țara din care își strămută reședința, cu cel puțin 6 luni înainte de data stabilirii definitive a domiciliului în țară.

Prevederile referitoare la perioada de deținere în proprietate și utilizare a bunurilor nu se aplică categoriei de persoane menționate la pct. 10. Prevederile alin. 1 se aplică o singură dată, în termen de 9 luni de la data stabilirii definitive a domiciliului.

Termenul prevăzut la alin. 3 poate fi prelungit de autoritatea vamală în cazuri temeinic justificate. În cazul unor transporturi succesive de bunuri sau când acestea sosesc în țară înainte de data stabilirii domiciliului în România, bunurile pot fi eliberate titularului, în custodie vamală, cu garantarea drepturilor de import.

10. Prevederile pct. 9 se aplică și persoanelor cu domiciliul în România trimise în misiune permanentă în străinătate, în baza Hotărârii Guvernului nr.837/1995 sau a convențiilor internaționale la care România este parte, pe o perioadă de cel puțin 24 de luni, după expirarea acestei perioade, în temeiul unei adeverințe eliberate de unitatea respectivă la terminarea misiunii.

11. Persoanele fizice cu domiciliul în România, care se stabilesc în străinătate, pot scoate din țară, fără să fie supuse la plata taxelor vamale, următoarele bunuri:
a) ca bagaj însoțit: efecte personale și alte articole necesare pe durata călătoriei;
b) ca bagaj însoțit, neînsoțit sau colet poștal, o singură dată, pe baza adeverinței emise de Ministerul de Interne, orice bunuri prezentate la vămuire, inclusiv două mijloace de transport auto, indiferent de categoria acestora.

12. Valoarea în vamă pentru bunurile introduse sau scoase din țară de călători și de alte persoane fizice stabilite în România sau în străinătate, ce nu fac obiectul unor operațiuni comerciale, se stabilește de Ministerul Finanțelor Publice, prin aprobarea listei de valori unice în vamă ale unor produse sau grupe de produse.

Atunci când bunurile nu pot fi identificate în lista de valori unice în vamă, biroul vamal este autorizat să determine valoarea în vamă pe baza facturii externe sau, în lipsa acesteia ori când există suspiciuni, prin asimilare, luând în considerare valoarea stabilită pentru bunuri cu caracteristici asemănătoare, potrivit alin. 1.

Atunci când nu este posibilă stabilirea valorii în vamă potrivit alin. 2, valoarea în vamă este stabilită de Direcția Generală a Vămilor, care poate lua în considerare valorile din cataloage sau cele comunicate de o societate comercială producătoare de profil ori de o instituițe specializată. Taxele vamale se aplică la valoarea în vamă a bunurilor, fără a se ține seama de uzura lor. Pentru autovehiculele și vehiculele introduse sau scoase din țară de călători și de alte persoane fizice stabilite în România sau domiciliate în străinătate valoarea în vamă se stabilește potrivit art. 109 alin. (5) și (6) din prezentul regulament.

Pentru bijuteriile din metale prețioase care depășesc uzul personal, astfel cum acesta este definit prin reglementările vamale, valoarea în vamă se stabilește pe baza prețului gramului de aur comunicat de Banca Națională a României la cursul valutar transmis potrivit art. 111 din prezentul regulament, precum și a expertizelor privind manopera, efectuate, la cererea și pe cheltuiala persoanei fizice solicitante, de biroul local de expertize contabile și tehnice de pe lângă judecătoriile arondate.

13. Călătorii și alte persoane fizice pot introduce sau scoate temporar din țară ori tranzita teritoriul României cu bunurile care le aparțin.

Pentru a asigura reintroducerea sau, după caz, scoaterea bunurilor introduse temporar Direcția Generală a Vămilor poate stabili măsuri de supraveghere vamală, inclusiv garanții până la nivelul cuantumului datoriei vamale.

Dispozițiile privind garantarea nu se aplică în cazul bunurilor scutite de la plata taxelor vamale.

14. Călătorii cu domiciliul în străinătate pot introduce temporar în țară, fără garantarea drepturilor de import și fără formalități vamale, următoarele bunuri:
a) o cameră video și două casete;
b) două aparate fotografice și 24 de casete sau 10 role de film pentru fiecare aparat;
c) un binoclu;
d) un radioreceptor portabil și un televizor portabil;
e) un casetofon portabil;
f) un cărucior de copil;
g) un cort și alte echipamente de cantonament, precum și alte articole de sport uzuale, inclusiv o ambarcațiune;
h) două arme de vânătoare cu câte 100 cartușe de fiecare armă, în condițiile prevăzute de reglementările privind regimul armelor de foc și al munițiilor;
i) o bicicletă cu sau fără motor și o mașină de scris portabilă.

Când există suspiciuni că bunurile nu se introduc pentru uzul personal autoritatea vamală poate să ceară garantarea plății drepturilor de import sau să înmâneze titularilor declarații vamale de călători, care se înscriu în documentele de călătorie.

15. Călătorii cu domiciliul în România pot scoate temporar din țară, fără garantarea drepturilor de export, bunurile prevăzute la pct. 14. La reintroducerea în țară, pentru a beneficia de scutire de la plata taxelor vamale, călătorii trebuie să facă dovada scoaterii din țară a acestor bunuri prin declarație dată de călător la ieșirea din țară sau prin acte care atestă proveniența bunurilor din România.

La cerere birourile vamale pun la dispoziție gratuit formulare pentru declararea în scris.

16. Persoanele fizice cu domiciliul în străinătate, care vin în interes de serviciu în România, pot introduce temporar în țară, fără garantarea drepturilor de import, ca bagaj însoțit sau neînsoțit, efectele personale, precum și alte bunuri, pe baza unui inventar, în două exemplare, vizat de autoritatea vamală, dacă aceste bunuri intră în țară în cel mult 3 luni de la data instalării titularului.

Prevederile alin. 1 se aplică și elevilor și studenților veniți la studii în România; termenul de 3 luni curge de la începerea fiecărui an de învățământ.

Liberul de vamă se acordă în baza unei adeverințe emise de unitățile române sau de unitățile străine autorizate să funcționeze în România, cu care aceste persoane sunt în relații de serviciu.

17. Persoanele fizice cu domiciliul în România, trimise în străinătate în interes de serviciu sau la studii, pot scoate din țară, fără să fie supuse la plata taxelor vamale, ca bagaj însoțit sau neînsoțit, următoarele:
a) efectele personale, precum și materialele de studiu și documentare;
b) obiectele de folosință îndelungată, cu condiția să fie înscrise într-un inventar, în dublu exemplar, vizat de autoritatea vamală.

Membrii de familie pot expedia persoanelor menționate la alin. 1, prin colete, obiecte de îmbrăcăminte, încălțăminte și lenjerie necesare pe durata șederii lor în străinătate, fără a fi supuse la plata taxelor vamale.

18. Mijloacele de transport și remorcile acestora, înmatriculate în România, pot fi scoase temporar din țară fără garantarea plății taxelor vamale și fără formalități vamale.

19. Mijloacele de transport și remorcile acestora, înmatriculate în străinătate, pot fi introduse temporar în România fără garantarea drepturilor de import și fără formalități vamale, dacă aparțin:
a) persoanelor cu domiciliul în străinătate, sosite în țară ca turiști în grupuri organizate sau individual;
b) specialiștilor, tehnicienilor, studenților străini sau altor persoane cu domiciliul în străinătate, sosite în țară pe bază de acorduri, contracte sau de alte înțelegeri cu partea română;
c) persoanelor cu domiciliul în România, plecate în străinătate în interes de serviciu și la studii, reîntoarse pentru efectuarea concediului sau pentru îndeplinirea unei misiuni temporare în țară;
d) personalului străin al reprezentanțelor și sucursalelor firmelor comerciale și organizațiilor economice străine care funcționează în România, potrivit normelor legale.

Prevederile alin. 1 se aplică numai pentru un mijloc de transport, cu sau fără remorcă, de persoană.

20. Părțile și piesele detașate pentru repararea mijloacelor de transport și remorcilor prevăzute la pct. 19 se eliberează cu garantarea datoriei vamale. Garanția se restituie dacă titularul operațiunii face dovada că a efectuat reparația cu piesele și părțile introduse temporar în țară.

Prevederile alin. 1 și 2 se aplică în mod corespunzător și pentru părțile și piesele detașate care se scot din țară pentru repararea mijloacelor de transport și a remorcilor scoase temporar din țară.

21. Operațiunile de introducere sau de scoatere temporară a bunurilor prevăzute în prezenta anexă se încheie în termenele și în condițiile prevăzute în reglementările vamale pentru regimul de admitere temporară sau, după caz, exportul temporar de mărfuri.

22. În sensul prezentei anexe se înțelege prin:

23. Plafoanele valorice și valorile în vamă, exprimate în valută, se transformă în lei potrivit reglementărilor vamale referitoare la importul de mărfuri.

24. Bunurile procurate de persoanele fizice din magazinele care funcționează în zonele libere pot fi introduse în țară în limitele prevăzute la pct. 3 și 6 și cu respectarea celorlalte condiții impuse de normele legale în vigoare, cu excepția bunurilor menționate la pct. 1 lit. e), care pot fi introduse în țară numai dacă se face dovada că magazinele de desfacere a acestor produse au achitat drepturile de import în conformitate cu prevederile art. 132 și 133 din Codul vamal al României.


ANEXA Nr. 7
la regulament

CERERE DE AUTORIZARE
pentru funcționarea unui antrepozit vamal sau pentru utilizarea regimului de antrepozitare
1. Denumirea, actul constitutiv și sediul (1)______________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________________
2. Descrierea locului destinat utilizării ca antrepozit vamal sau, în cazul solicitării autorizării
unui antrepozit de tip D, precizarea instalațiilor de stocaj utilizate de solicitant ______________________________
___________________________________________________________________________________________________________________
3. Tipul de antrepozit solicitat (2) ______________________________________________________________________________
4. Proceduri de utilizare (3):
a) pentru plasarea mărfurilor sub regimul _________________________________________________________________________
b) pentru introducerea în circuitul economic a mărfurilor plasate sub regimul______________________________________
___________________________________________________________________________________________________________________
c) pentru exportul mărfurilor plasate sub regimul _________________________________________________________________
d) pentru transferul eventual într-un alt antrepozit vamal fără a încheia regimul _________________________________
___________________________________________________________________________________________________________________
5. Justificarea economică a antrepozitării ________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________________
6. Descrierea evidenței contabile materiale ținute și locul unde aceasta este ținută ______________________________
___________________________________________________________________________________________________________________
7. Durata medie a stocajului (4)___________________________________________________________________________________
8. Felul mărfurilor _______________________________________________________________________________________________
9. Manipulările preconizate să fie efectuate în timpul antrepozitării _____________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________________
10. Scoaterile temporare din antrepozit, preconizate să fie efectuate _____________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________________
11. Operațiuni preconizate să fie efectuate în timpul antrepozitării:
a) perfecționare activă____________________________________________________________________________________________
b) transformarea mărfurilor agricole înaintea exportului __________________________________________________________
12. Avizul autorităților vamale care controlează antrepozitul______________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________________
13. Avizul autorităților vamale care acordă regimul _______________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________________
14. Documentele anexate (5)________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________________
.
Data __________________________
                                                                                    Semnătura _____________________

Instrucțiuni de completare

(1) Această mențiune nu este cerută când cererea este redactată pe hârtie cu antetul solicitantului, pe care figurează datele cerute.

(2) Se indică, în ordinea de preferință, unul dintre tipurile de antrepozit vamal prevăzute la art. 175 din prezentul regulament.

(3) Se indică, după caz:

(4) Se completează numai în cazul antrepozitului de tip B, deoarece acest tip de antrepozit este destinat stocajului de mărfuri pentru o durată relativ limitată.

(5) De exemplu: planuri, descrierea detaliată a locurilor destinate depozitării sau a evidenței contabile materiale.


ANEXA Nr. 8
la regulament

OPERAȚIUNI UZUALE
la care pot fi supuse mărfurile aflate sub regim de antrepozitare

Orice fel de operațiune efectuată, manual sau nu, asupra mărfurilor plasate sub regim de antrepozitare în vederea asigurării conservării, ameliorării condițiilor de prezentare sau de vânzare, de pregătire a distribuirii sau revânzării

Asamblarea și montajul mărfurilor nu sunt admise decât dacă este vorba de o operațiune de montaj asupra unei mărfi complete, de piese accesorii care nu joacă un rol esențial în fabricarea mărfii1).

1) De exemplu: montarea unui aparat de radio la un autoturism.


ANEXA Nr. 9
la regulament

AUTORIZAȚIE DE ANTREPOZIT VAMAL

.......................

Instrucțiuni de completare

1. Se menționează denumirea, actul constitutiv și sediul titularului.

Numărul de identificare este numărul scrisorii prin care se indică tipul antrepozitului și litera indicând tipul antrepozitului.

2. Se indică data și numărul cererii de autorizare.

3. Se indică autoritatea competentă pentru controlul antrepozitului.

4. Se indică adresa completă a antrepozitului sau a instalațiilor de stocaj utilizate pentru mărfurile plasate sub regimul de antrepozit vamal.

5. Se menționează locul exact unde se ține evidența contabilă materială.

7. Se menționează, cu indicarea bazei legale, procedura ce se utilizează, precum și termenul pentru depunerea declarației vamale de antrepozitare.

9. În cazul în care nu se cere o garanție se menționează "Nu este cazul".

10. Se completează numai în cazul antrepozitului privat.

11. Se menționează, pentru fiecare fel de marfă, procentul natural de pierderi în funcție de natura mărfii.

12. Se menționează mărfurile (împreună cu statutul lor vamal) care pot fi stocate în locurile de antrepozit vamal, fără să fie plasate sub acest regim.

13-14. Se menționează, eventual într-o anexă, forma în care autoritatea vamală de control este informată în prealabil.

15. Se menționează, după caz, alte operațiuni autorizate

(perfecționare activă etc.), când acestea pot fi efectuate în antrepozitele vamale.


ANEXA Nr. 10
la regulament

PROCEDURA
privind transferul mărfurilor de la un antrepozit vamal la alt antrepozit vamal

1. Pentru transferul mărfurilor de la un antrepozit vamal la alt antrepozit vamal, fără încheierea regimului, exemplarele 1, 4, 5 și un exemplar suplimentar identic exemplarului 1 al formularului declarației vamale în detaliu, prevăzut în anexa nr. 4, completat conform indicațiilor de mai jos, sunt depuse de deținătorul antrepozitului căruia îi sunt expediate mărfurile la autoritatea vamală pe lângă care funcționează antrepozitul vamal. Autoritatea vamală poate dispensa titularul de antrepozit de obligația de a prezenta mărfurile. În acest caz exemplarul 1 al declarației vamale în detaliu este depus la autoritatea vamală de control de către titularul antrepozitului de plecare.

2. Autoritatea vamală prevăzută la pct. 1 avizează documentul în caseta D, atestând astfel verificarea sau admiterea mențiunilor înscrise. Totodată stabilește termenul în care mărfurile trebuie să fie prezentate unității vamale în a cărei rază teritorială se antrepozitează mărfurile care sunt transferate.

Exemplarul 1 al documentului se reține de unitatea vamală emitentă.

3. Exemplarul suplimentar și exemplarele 4 și 5 ale documentului însoțesc mărfurile și sunt prezentate împreună cu acestea unității vamale de destinație. Autoritatea vamală poate excepta antrepozitarul de obligația de a prezenta mărfurile. În acest caz exemplarele 4 și 5 ale documentului sunt transmise unității vamale de destinație de către noul antrepozitar.

4. Exemplarul 5 al documentului se avizează de unitatea vamală de destinație în caseta I și se transmite unității vamale emitente.

Exemplarul 4 se reține de unitatea vamală de destinație, iar exemplarul suplimentar se remite antrepozitarului care primește mărfurile.

5. Unitatea vamală emitentă verifică închiderea corectă a transferului, comparând exemplarele 1 și 5 ale documentului. Exemplarul 5 se remite imediat antrepozitarului inițial.

6. Antrepozitarii păstrează exemplarele care le sunt emise în evidența lor.


ANEXA Nr. 11
la regulament

CERERE DE AUTORIZARE
a regimului de perfecționare activă
1. Denumirea, actul constitutiv și sediul:
a) solicitantului _______________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________
b) operatorului__________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________
2. Sistemul solicitat:
a) sistemul cu suspendare _______________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________
b) sistemul cu restituire _______________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________
3. Modalități speciale solicitate:
a) compensare prin echivalent ___________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________
b) export anticipat______________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________
4. Mărfurile destinate să fie supuse operațiunilor de perfecționare și justificarea cererii:
a) denumirea comercială și/sau tehnică __________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________
b) mențiuni relative la clasificarea în Nomenclatura combinată __________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________
c) cantitatea prevăzută__________________________________________________________________________________
d) valoarea prevăzută ___________________________________________________________________________________
e) originea _____________________________________________________________________________________________
5. Produse compensatoare și exportul prevăzut:
a) denumirea comercială și/sau tehnică __________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________
b) mențiuni privitoare la clasificarea în Nomenclatura combinată_________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________
c) produse compensatoare principale _____________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________
d) export prevăzut ______________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________
6. Rata de randament_____________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________
7. Natura (felul) procesului de perfecționare____________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________
8. Locul unde are loc operațiunea de perfecționare_______________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________
9. Durata estimată a fi necesară pentru:
a) realizarea operațiunilor de perfecționare și derularea produselor compensatoare (termenul
de reexport)_____________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________
b) aprovizionarea și transportul către România al mărfurilor străine ____________________________________
_________________________________________________________________________________________________________
10. Mijloace de identificare preconizate ________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________
11. Nominalizarea vămilor:
a) de acordare a regimului_______________________________________________________________________________
b) de încheiere a regimului _____________________________________________________________________________
12. Durata preconizată a autorizației____________________________________________________________________
13. Mărfuri echivalente__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________
14. Importatorul autorizat să plaseze mărfurile sub regim _______________________________________________
15. Mențiuni cu privire la autorizațiile anterioare:
a) pentru 3 ani precedenți, în cazul mărfurilor identice cu cele constituind obiectul prezentei
cereri __________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________
b) în cazul mărfurilor destinate să fie supuse operațiunilor de perfecționare____________________________
_________________________________________________________________________________________________________
       Data                                                                        Semnătura
_______________________                                                     _____________________________

NOTĂ:

Datele de mai sus trebuie să fie furnizate în ordinea lor. Datele care se referă la mărfuri sau la produse se furnizează în raport cu fiecare fel de marfă sau de produs.

Instrucțiuni de completare

1. Denumirea, actul constitutiv și sediul persoanei: în cazul în care cererea este prezentată pe hârtie cu antet și aceasta conține toate mențiunile de la pct. 1 a), completarea acestui punct nu mai este necesară. Pct. 1 lit. b) va fi completat, întrucât operatorul este o persoană distinctă de solicitant.

2. Sistemul solicitat: se va indica sistemul dorit, ținându-se seama de prevederile art. 196-208 din prezentul regulament.

3. Modalități speciale solicitate: se menționează dacă una sau mai multe modalități prevăzute pentru acest punct sunt solicitate. Aceste mențiuni pot avea o incidență asupra felului datelor care se furnizează la punctele următoare.

4. Mărfuri destinate să fie supuse operațiunilor de perfecționare și justificarea cererii:

a) denumirea comercială și/sau tehnică: această mențiune trebuie să fie furnizată în termeni suficient de clari și preciși, pentru a permite luarea deciziei asupra cererii și, în special, pentru a se stabili dacă, în funcție de informațiile primite, condițiile economice pot fi considerate îndeplinite.

În orice caz, în situația în care este solicitată compensarea prin echivalent cu sau fără export anticipat, se menționează, de asemenea, calitatea comercială și caracteristicile tehnice;

b) mențiuni relative la clasificarea în Nomenclatura combinată: aceste mențiuni, care nu se dau decât cu titlu indicativ, pot fi limitate la codul de 4 cifre în cazul în care referirea la codul de 8 cifre nu este necesară pentru emiterea autorizației și buna derulare a operațiunii de perfecționare. În situația în care este solicitat sistemul de compensare prin echivalent se va face referire la codul de 8 cifre;

c) cantitatea prevăzută: această mențiune poate fi omisă dacă nu a fost solicitat sistemul de compensare prin echivalent. Dacă cantitatea este menționată, se face referire și la o perioadă în care urmează să se efectueze importul;

d) valoarea prevăzută: această mențiune poate fi omisă în aceleași condiții ca la lit. c) de mai sus. Dacă valoarea este menționată, ea trebuie să fie valoarea în vamă estimată a mărfurilor, pe baza elementelor cunoscute și a documentelor prezentate;

e) originea: se menționează țara de origine cunoscută.

5. Produse compensatoare și exportul prevăzut:

a) denumirea comercială și/sau tehnică: se completează în aceleași condiții ca la pct. 4 lit. a) de mai sus pentru toate produsele compensatoare obținute;

b) mențiuni privitoare la clasificarea în Nomenclatura combinată: se completează în aceleași condiții ca la pct. 4 lit. b) de mai sus pentru toate produsele compensatoare obținute;

c) produse compensatoare principale: se menționează dintre produsele compensatoare care sunt produse compensatoare principale;

d) exportul prevăzut: această mențiune trebuie înscrisă când se solicită sistemul cu suspendare. În acest caz se precizează posibilitățile de export al produselor compensatoare.

6. Rata de randament: se menționează rata de randament declarată de titularul operațiunii.

7. Natura (felul) procesului de perfecționare: se menționează operațiunile la care mărfurile de import trebuie să fie supuse în vederea obținerii produselor compensatoare.

8. Locul unde are loc operațiunea de perfecționare: se menționează adresa locului unde trebuie să fie efectuată operațiunea de perfecționare.

9. Durata estimată ar fi necesară pentru:

a) realizarea operațiunilor de perfecționare și derularea produselor compensatoare (termenul de reexport): această mențiune se furnizează în raport cu o anumită parte de mărfuri (de exemplu: pe unitate sau cantitate) și trebuie să indice durata medie estimată a operațiunilor de perfecționare în raport cu această parte, precum și termenul estimat care curge de la terminarea operațiunilor de perfecționare până la momentul exportului produselor compensatoare obținute;

b) aprovizionarea și transportul către România al mărfurilor străine: această mențiune se înscrie numai dacă se solicită modalitatea de export anticipat. În acest caz se va indica perioada necesară pentru aprovizionare și transport către România al mărfurilor de import.

10. Mijloace de identificare preconizate: se menționează mijloacele de identificare cele mai adecvate a mărfurilor de import în produsele compensatoare.

11. Nominalizarea vămilor: se menționează dintre vămile posibile cele care pot fi utilizate ca vămi:

a) de acordare a regimului: pentru acceptarea declarației vamale de plasare a mărfurilor sub regim și de control al acestuia;

b) de încheiere a regimului: pentru acceptarea declarațiilor vamale prin care mărfurilor străine li se dă una dintre destinațiile vamale admise.

12. Durata preconizată a autorizației: se indică termenul prevăzut pentru importul mărfurilor destinate operațiunilor de perfecționare.

13. Mărfurile echivalente: se menționează numai dacă este solicitată modalitatea compensării prin echivalent, codul Nomenclaturii combinate pe specific, calitatea comercială și caracteristicile tehnice ale mărfurilor echivalente, pentru a permite autorității vamale să efectueze comparațiile necesare dintre mărfurile străine și mărfurile echivalente și primirea de alte informații în vederea aplicării eventuale a art. 207 alin. (1) din prezentul regulament.

14. Importatorul autorizat să plaseze mărfurile sub regim: se menționează denumirea, statutul juridic și sediul importatorului.

15. Mențiuni cu privire la autorizațiile anterioare:

a) pentru 3 ani precedenți, în cazul mărfurilor identice cu cele constituind obiectul prezentei cereri: se menționează autorizațiile ce au fost emise;

b) în cazul mărfurilor destinate să fie supuse operațiunilor de perfecționare: se menționează dacă mărfurile în cauză sunt produse compensatoare în cadrul uneia sau mai multor autorizații deja emise și, în caz afirmativ, se menționează autorizațiile respective (autorizații succesive).


ANEXA Nr. 12
la regulament

AUTORIZAȚIE
de perfecționare activă
                             Referitor la cererea _____________________________
1. Denumirea, actul constitutiv și sediul (1):
a) solicitantului _____________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________________
b) operatorului________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________________
2. Sistemul autorizat (2):
a) sistemul cu suspendare _____________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________________
b) sistemul cu restituire _____________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________________
3. Modalități (2):
a) compensare prin echivalent _________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________________
b) export anticipat____________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________________
4. Mărfurile destinate a suferi operațiuni de perfecționare (3):
a) denumirea comercială/tehnică _______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________________
b) mențiuni relative la clasificarea în Nomenclatura combinată ________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________________
c) cantitatea prevăzută________________________________________________________________________________________________
d) valoarea prevăzută _________________________________________________________________________________________________
5. Produsele compensatoare (3):
a) denumirea comercială/tehnică _______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________________
b) mențiuni relative la clasificarea în Nomenclatura combinată ________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________________
c) produse compensatoare principale ___________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________________
6. Rata de randament sau modul de fixare a acesteia (4)________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________________
7. Felul perfecționării________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________________
8. Locul unde se efectuează operațiunea de perfecționare ______________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________________
9. Termenul de reexport (5)____________________________________________________________________________________________
10. Termenul de plasare a mărfurilor de import sub regim (6)___________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________________
11. Mijloace de identificare stabilite_________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________________
12. Unitățile vamale desemnate:
a) de control _________________________________________________________________________________________________________
b) de plasare _________________________________________________________________________________________________________
c) de încheiere _______________________________________________________________________________________________________
13. Termen de valabilitate a autorizației (7)__________________________________________________________________________
14. Mărfurile echivalente (8)__________________________________________________________________________________________
15. Data de reexaminare a condițiilor economice (9)____________________________________________________________________
     Data _______________
                                                                                Semnătura _____________________

Instrucțiuni de completare

(1) Se completează dacă este o persoană diferită de titularul autorizației.

(2) Se indică sistemul autorizat și/sau modalitățile specifice.

(3) Aceste indicații sunt furnizate, în măsura necesară, pentru a permite unităților vamale controlul utilizării autorizației, mai ales în ceea ce privește aplicarea ratei de randament prevăzute și în ceea ce privește cantitatea și valoarea, ținându-se seama de condițiile economice luate în considerare. Indicațiile referitoare la cantitate sau la valoare pot fi furnizate prin referire la o perioadă de import. Dacă indicația se referă la produsele compensatoare, trebuie să se facă distincția dintre produsele principale și produsele secundare.

(4) Se indică rata de randament sau modalitățile în baza cărora unitățile vamale de control fixează această rată. Dacă randamentul este cel rezultat din evidența operativă a titularului autorizației, se menționează acest fapt.

(5) Acest termen corespunde timpului necesar pentru realizarea operațiunii de perfecționare activă a unei cantități determinate de mărfuri de import și de obținere a produselor compensatoare.

(6) Se indică dacă este utilizată modalitatea de export anticipat.

(7) În cazuri justificate autorizația poate fi eliberată pentru o perioadă mai mare de 2 ani; termenul menționat sau expresia "durată nelimitată" se justifică și prin depunerea clauzei de reexaminare menționate la pct. 15.

(8) Se indică, numai dacă este avut în vedere sistemul de comparație prin echivalent, codul din Nomenclatura combinată de 8 cifre, calitatea comercială și caracteristicile tehnice ale mărfurilor echivalente.

(9) A se vedea nota (7).

NOTĂ:
Datele de mai sus trebuie să fie furnizate în ordinea lor.
Datele care se referă la mărfuri sau produse se furnizează în raport cu fiecare fel de marfă sau de produs.


ANEXA Nr. 13
la regulament

MODEL MATEMATIC

METODA CHEII CANTITATIVE

..............................................

METODA CHEII VALORICE

..............................................


ANEXA Nr. 14
la regulament

LISTA
cuprinzând mărfurile care pot fi supuse transformărilor sub control vamal
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
  Nr.  Mărfuri a căror transformare
  crt.      sub control vamal             Transformări prevăzute să fie efectuate
             este autorizată
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
  1.   Mărfuri de orice fel               Transformarea în mostre prezentate în aceeași stare sau sub formă de colecție
  2.   Mărfuri de orice fel               Reducerea la starea de deșeuri ori resturi sau distrugerea
  3.   Mărfuri de orice fel               Denaturarea
  4.   Mărfuri de orice fel               Recuperarea de părți sau elemente
  5.   Mărfuri de orice fel               Separarea și/sau distrugerea de părți avariate
  6.   Mărfuri de orice fel               Transformarea în scopul remedierii efectelor avariilor suferite
  7.   Mărfuri de orice fel               Manipulări uzuale care pot fi efectuate în antrepozite vamale sau în zonele libere
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


ANEXA Nr. 15
la regulament

CERERE
de acordare a regimului de transformare sub control vamal
1. Denumirea, actul constitutiv și sediul:
a) solicitantului ______________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________
b) operatorului_________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________
2. Mărfuri destinate să fie supuse operațiunilor de transformare:
a) denumirea comercială/tehnică ________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________
b) indicații referitoare la clasificarea în Nomenclatura combinată______________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________
c) cantitatea prevăzută ________________________________________________________________________________________
d) valoarea prevăzută __________________________________________________________________________________________
3. Produse transformate:
a) denumirea comercială/tehnică_________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________
b) indicații referitoare la clasificarea în Nomenclatura combinată______________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________
4. Rata de randament ___________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________
5. Descrierea și felul operațiunilor de transformare care se efectuează ________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________
6. Locul unde se efectuează transformarea ______________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________
7. Termenul estimat ca necesar pentru a da mărfurilor de import o destinație vamală ____________________________
________________________________________________________________________________________________________________
8. Mijloace de identificare prevăzute __________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________
9. Birourile vamale desemnate:
a) de control___________________________________________________________________________________________________
b) de plasare___________________________________________________________________________________________________
c) de încheiere ________________________________________________________________________________________________
10. Termen de autorizare________________________________________________________________________________________
11. Alte elemente ______________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________
      Data ___________________
                                                                             Semnătura _________________________

NOTĂ:
Datele de mai sus trebuie să fie furnizate în ordinea lor.
Datele care se referă la mărfuri sau produse se furnizează în raport cu fiecare fel de marfă sau produs.

Instrucțiuni de completare

1. Denumirea, actul constitutiv și sediul persoanei: în cazul în care cererea este prezentată pe hârtie cu antetul agentului economic care cere autorizația și dacă aceasta cuprinde toate indicațiile cu privire la pct. 1 lit. a), acest punct nu se completează. Pct. 1 lit. b) se completează dacă operatorul este o persoană diferită de solicitant.

2. Mărfuri destinate să fie supuse operațiunilor de transformare:

a) denumirea comercială/tehnică: această indicație se furnizează în termeni suficient de clari și preciși pentru a permite, în baza cererii, și de a decide, în funcție de informațiile primite, dacă condițiile economice pot fi considerate ca îndeplinite;

b) indicațiile referitoare la clasificarea în Nomenclatura combinată: aceste date, care sunt furnizate cu titlu indicativ, pot fi limitate la codul de 4 cifre în cazul în care indicațiile codului de 8 cifre nu sunt necesare pentru a permite eliberarea autorizației și derularea corespunzătoare a regimului;

c) cantitatea prevăzută: cantitatea se exprimă în unități (kg, litri, metri etc.). Ea poate să se refere la o perioadă de import;

d) valoarea prevăzută: se indică valoarea în vamă a mărfurilor, estimată pe baza elementelor cunoscute și a documentelor prezentate.

3. Produse transformate:

a) denumirea comercială/tehnică: se completează în aceleași condiții ca și pct. 2 lit. a) pentru produsele transformate;

b) indicații referitoare la clasificarea în Nomenclatura combinată: se indică codul de 8 cifre pentru toate produsele obținute.

4. Rata de randament: se indică rata de randament prevăzută sau se face o propunere pentru această rată.

5. Descrierea și felul operațiunilor de transformare care se efectuează: se indică operațiunile la care sunt supuse mărfurile de import pentru a obține produsele transformate.

6. Locul unde se efectuează transformarea: se indică adresa locului în care se efectuează operațiunea de transformare.

7. Termenul estimat ca necesar pentru a da mărfurilor de import o destinație vamală: se indică termenul aproximativ al operațiunilor de transformare plus termenul estimat care curge de la terminarea operațiunilor de transformare până în momentul încheierii regimului.

8. Mijloace de identificare prevăzute: se indică posibilitățile de identificare a mărfurilor de import în produsele transformate în termenii cei mai apropiați.

9. Denumirea birourilor vamale: se indică dintre birourile vamale posibile cele care pot fi utilizate:

a) de control: pentru controlul regimului;

b) de plasare: pentru acceptarea declarației de plasare a mărfurilor sub regim;

c) de încheiere: pentru acceptarea declarației de a plasa mărfurile de import sub o destinație vamală.

10. Termenul de autorizare: se indică termenul prevăzut pentru importul mărfurilor de import, destinate să fie supuse operațiunilor de transformare admise.

11. Alte elemente: această rubrică este utilizată pentru orice indicații pe care solicitantul le consideră utile pentru autoritățile vamale.


ANEXA Nr. 16
la regulament

AUTORIZAȚIE
pentru transformare sub control vamal
                                 Referitor la cererea _____________________________
1. Denumirea, actul constitutiv și sediul:
a) titularului de autorizație _________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
b) operatorului (1)____________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
2. Mărfuri destinate să fie supuse operațiunilor de transformare (2):
a) denumirea comercială/tehnică _______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
b) indicații referitoare la clasificarea în Nomenclatura combinată ____________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
c) cantitatea prevăzută________________________________________________________________________________________
d) valoarea prevăzută _________________________________________________________________________________________
3. Produse transformate (2):
a) denumirea comercială/tehnică _______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
b) indicații referitoare la clasificarea în Nomenclatura combinată ____________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
4. Rata de randament (3) ______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
5. Descrierea și felul operațiunilor de transformare care se efectuează________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
6. Locul unde se efectuează transformarea _____________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
7. Termenul necesar pentru a da mărfurilor de import o destinație vamală (4)___________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
8. Mijloace de identificare reținute: _________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
9. Birourile vamale desemnate:
a) de control _________________________________________________________________________________________________
b) de plasare _________________________________________________________________________________________________
c) de încheiere _______________________________________________________________________________________________
10. Termen de valabilitate a autorizației (5)__________________________________________________________________
11. Data de reexaminare a condițiilor economice (5)____________________________________________________________
12. Număr de anexe_____________________________________________________________________________________________
     Data _____________________
                                                                         Semnătura ___________________________

Instrucțiuni de completare

(1) Se completează în cazul unei persoane diferite de titularul autorizației.

(2) Aceste indicații sunt furnizate în măsura necesară, pentru a permite birourilor vamale de a controla utilizarea autorizației, mai ales în ceea ce privește aplicarea ratei de randament prevăzute, sau de a putea prevedea cantitatea și valoarea. Indicațiile referitoare la cantitate și la valoare pot fi furnizate prin referire la o anumită perioadă de import.

(3) Se indică rata de randament sau modalitățile în baza cărora unitățile vamale de control fixează această rată. Dacă randamentul este cel rezultat din evidența operativă, se menționează: "din evidența operativă".

(4) Acest termen corespunde timpului necesar pentru realizarea operațiunilor de transformare a unei cantități determinate de mărfuri de import și de obținere a produselor transformate corespunzătoare.

(5) Dacă condițiile justifică prelungirea autorizației mai mult de 2 ani, termenul de valabilitate acordat sau mențiunea "termen nelimitat", menționat la pct. 10, poate fi însoțit de justificările prevăzute la pct. 11.

NOTĂ:
Datele de mai sus trebuie să fie furnizate în ordinea lor. Autorizația cuprinde referirile la cerere. Dacă informațiile sunt furnizate prin trimiteri la cerere, acelea fac parte integrantă din autorizație.


ANEXA Nr. 17
la regulament

LISTA EXEMPLIFICATIVĂ
cuprinzând bunurile considerate material profesional

A. Material de presă, radiodifuziune sau televiziune:

a) material de presă, precum:

b) material de radiodifuziune, precum:

c) material de televiziune, precum:

d) vehicul conceput sau special adaptat pentru a fi utilizat în scopurile de mai sus, cum sunt vehiculele pentru:

B. Material cinematografic, precum:

C. Alt material:

a) material pentru montaj, probe, punere în funcțiune, control, verificare, întreținere sau reparații de mașini, instalații, material de transport etc., precum:

b) material necesar oamenilor de afaceri, experților în organizarea științifică sau tehnică a muncii, productivității, contabilității și persoanelor care exercită profesiuni similare, precum:

c) material necesar experților însărcinați cu executarea de relevee topografice sau cu operațiuni de prospectare geografică, precum:

d) material necesar experților însărcinați cu combaterea poluării;

e) instrumente și aparate necesare medicilor, chirurgilor, veterinarilor, moașelor și persoanelor care exercită profesiuni similare;

f) material necesar experților în arheologie, paleontologie, geografie, zoologie;

g) material necesar artiștilor, trupelor de teatru și orchestrelor, precum și orice fel de obiecte utilizate pentru reprezentare, instrumentele muzicale, decorurile și costumele etc.;

h) material necesar conferențiarilor pentru ilustrarea expozeelor;

i) material necesar cu ocazia călătoriilor efectuate pentru a realiza fotografii (aparate fotografice de orice tip, casete, exponometre, obiective, suporturi, acumulatoare, cordoane de transmisie, încărcătoare de baterii, monitoare, material de iluminat, articole de modă și accesorii pentru manechine etc.);

j) vehicule concepute sau special amenajate pentru a fi utilizate în scopurile de mai sus, cum ar fi cele pentru poștă, control ambulant, vehicule-atelier, vehicule-laborator etc.


ANEXA Nr. 18
la regulament

LISTA EXEMPLIFICATIVĂ
cuprinzând bunurile considerate material pedagogic

a) Aparate de înregistrare sau de reproducere a sunetului și imaginilor, precum:

b) Suporturi de sunet și imagini, precum:

c) Material specializat, precum:

d) Alt material, precum:


ANEXA Nr. 19
la regulament

LISTA EXEMPLIFICATIVĂ
cuprinzând efectele personale ale călătorilor și materialul sportiv

A. Efecte personale ale călătorilor:

  1. îmbrăcăminte și încălțăminte;
  2. articole de toaletă;
  3. bijuterii personale;
  4. aparate fotografice și aparate cinematografice de luat vederi, însoțite de o cantitate rezonabilă de pelicule și de accesorii;
  5. aparate de proiecție portabile de diapozitive sau de filme și accesoriile lor, precum și o cantitate rezonabilă de diapozitive sau de filme;
  6. camere video și aparate portative de înregistrare video, însoțite de o cantitate rezonabilă de benzi;
  7. instrumente muzicale portabile;
  8. fonografe portative cu discuri;
  9. aparate portabile de înregistrare și de reproducere a sunetului, inclusiv dictafoane cu benzi;
  10. aparate receptoare de radio portative;
  11. aparate receptoare de televiziune portative;
  12. mașini de scris portative;
  13. mașini de calculat portative;
  14. calculatoare personale portative;
  15. binocluri;
  16. mașini pentru copii;
  17. fotolii sau cărucioare pentru invalizi;
  18. aparate și echipamente sportive de orice fel, precum și materiale de camping, articole de pescuit, echipament pentru alpinism, echipament pentru înot subacvatic, arme de vânătoare cu cartușe, biciclete fără motor, canoe sau caiace cu o lungime sub 5,5 m, schiuri, rachete de tenis, planșete cu sau fără pânză pentru surfing, echipament pentru golf, deltaplane;
  19. aparate de dializă portabile, material medical similar, precum și articole care se utilizează împreună cu acestea;
  20. alte articole având un evident caracter personal.

B. Mărfuri importate în scop sportiv:

a) material de atletism, precum:

b) materiale pentru jocuri cu mingea, precum:

c) material pentru sporturi de iarnă, precum:

d) îmbrăcăminte, încălțăminte și mănuși de sport, căști pentru practicarea sporturilor etc., de orice fel;

e) material pentru practicarea sporturilor nautice, precum:

f) vehicule ca: autoturisme și mașini de curse, motociclete, ambarcațiuni;

g) material destinat pentru diverse manifestări, precum:

h) material auxiliar, precum:


ANEXA Nr. 20
la regulament

LISTA EXEMPLIFICATIVĂ
cuprinzând materialele considerate de propagandă turistică

a) Obiecte destinate expunerii în birourile reprezentanților acreditați sau corespondenților desemnați de organismele oficiale de turism sau în alte localuri agreate de autoritățile vamale, cum ar fi: tablouri și desene, fotografii și panouri, cărți de artă, gravuri sau litografii, sculpturi, tapiserii și alte lucrări de artă similare

b) Materiale care servesc pentru expunere (vitrine, suporturi și obiecte similare), inclusiv aparatele electrice sau mecanice necesare pentru funcționarea acestora

c) Filme documentare, discuri, panglici magnetice imprimate și alte înregistrări sonore destinate pentru manifestări gratuite, cu excepția celor al căror subiect vizează propaganda comercială sau sunt în mod curent puse în vânzare în România

d) Drapele diferite, într-un număr rezonabil

e) Diorame, machete, diapozitive, clișee negative, negative fotografice

f) Mostre, într-un număr rezonabil, de produse ale artizanatului național, costume naționale și alte articole similare cu caracter folcloric.


ANEXA Nr. 21
la regulament

CERERE DE AUTORIZARE
a regimului de admitere temporară
1. Denumirea, actul constitutiv și sediul:
a) solicitantului______________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
b) utilizatorului _____________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
c) proprietarului______________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
2. Mărfurile destinate utilizării sub regim:
a) denumirea comercială și/sau tehnică_________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
b) indicații referitoare la încadrarea în Nomenclatura combinată ______________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
c) cantitatea prevăzută _______________________________________________________________________________________
d) valoarea prevăzută__________________________________________________________________________________________
3. Temeiul legal pentru solicitarea regimului _________________________________________________________________
4. Modul în care urmează să fie utilizate mărfurile ___________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
5. Locul sau locurile unde urmează să fie utilizate mărfurile__________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
6. Termenul solicitat pentru acordarea regimului ______________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
7. Mijloace de identificare a mărfurilor_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
8. Desemnarea unităților vamale:
a) de control__________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
b) de acordare a regimului ____________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
c) de încheiere a regimului____________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
9. Termenul de valabilitate a autorizării______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
10. Proceduri de transfer _____________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
11. Alte mențiuni______________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
  Data _____________                                                               Semnătura _________________

NOTĂ:
Informațiile de mai sus trebuie furnizate în ordinea prevăzută. Cele referitoare la mărfuri se furnizează pentru fiecare fel de marfă.

Instrucțiuni de completare

1. Denumirea, actul constitutiv și sediul:

În cazul în care cererea este prezentată pe hârtie cu antetul solicitantului și dacă aceasta cuprinde toate indicațiile prevăzute la pct. 1 lit. a), acest punct nu se mai completează. Pct. 1 lit. b) se completează dacă utilizatorul este altă persoană decât solicitantul. Pct. 1 lit. c) se completează dacă acordarea regimului se face pentru mărfuri care aparțin unei persoane fizice sau juridice stabilite în afara teritoriului vamal al României.

2. Mărfurile destinate utilizării sub regim:

a) denumirea comercială și/sau tehnică: această indicație trebuie să fie furnizată în termeni suficient de clari și preciși pentru o identificare corectă;

b) indicații referitoare la încadrarea în Nomenclatura combinată: aceste date, care nu au decât un caracter indicativ, pot fi limitate la pozițiile tarifare de 4 cifre în cazul în care menționarea subpozițiilor de 8 cifre nu este necesară pentru a permite eliberarea autorizației și derularea regimului;

c) cantitatea prevăzută: cantitatea trebuie exprimată în unități de măsură specifice (kg, litri, metri etc.);

d) valoarea prevăzută: se menționează valoarea în vamă a mărfurilor, estimată pe baza elementelor și a documentelor prezentate.

3. Temeiul legal pentru solicitarea regimului: se menționează articolul din actul normativ în baza căruia se solicită acordarea regimului.

4. Modul în care urmează să fie utilizate mărfurile: se menționează toate utilizările care vor fi date mărfurilor.

5. Locul sau locurile unde urmează să fie utilizate mărfurile: se menționează adresa locului unde mărfurile trebuie să fie utilizate.

6. Termenul solicitat pentru acordarea regimului: se menționează termenul necesar în vederea realizării obiectivului pentru care se importă mărfurile.

7. Mijloace de identificare a mărfurilor: se menționează modalitățile de identificare a mărfurilor plasate sub regim, considerate ca fiind cele mai adecvate.

8. Desemnarea unităților vamale: se menționează unitățile vamale la care urmează să fie realizate controlul, acordarea și încheierea regimului.

9. Termenul de valabilitate a autorizației: se menționează termenul de valabilitate a autorizației în cadrul căruia trebuie să fie importate mărfurile.

10. Proceduri de transfer: se menționează, dacă este cazul, intenția de a transfera mărfurile importate altui titular.

11. Alte mențiuni: această rubrică se utilizează pentru orice alte elemente pe care solicitantul le consideră necesare să fie aduse la cunoștință autorităților vamale.


ANEXA Nr. 22
la regulament

AUTORIZAȚIE DE ADMITERE TEMPORARĂ
                               Referitor la cererea _______________________
1. Denumirea, actul constitutiv și sediul:
a) titularului de autorizație_____________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________
b) utilizatorului de autorizație (1) _____________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________
c) proprietarului mărfurilor (1) _________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________
2. Mărfurile destinate utilizării sub regim (2):
a) denumirea comercială și/sau tehnică____________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________
b) indicații referitoare la încadrarea în Nomenclatura combinată _________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________
c) cantitatea prevăzută __________________________________________________________________________________
d) valoarea prevăzută_____________________________________________________________________________________
3. Temeiul legal pentru solicitarea regimului ____________________________________________________________
4. Modul în care urmează să fie utilizate mărfurile ______________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________
5. Locul sau locurile autorizate pentru utilizarea mărfurilor ____________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________
6. Termenul în care mărfurilor importate trebuie să li se dea o destinație vamală (3) ____________________
__________________________________________________________________________________________________________
7. Modalități de identificare admise de autoritățile vamale ______________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________
8. Unități vamale:
a) de control_____________________________________________________________________________________________
b) de acordare a regimului _______________________________________________________________________________
c) de încheiere a regimului_______________________________________________________________________________
9. Termenul de valabilitate a autorizației________________________________________________________________
10. Utilizarea procedurilor de transfer___________________________________________________________________
11. Anexe ________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________
    Data _____________________                                           Semnătura _______________________

Instrucțiuni de completare

(1) Se completează în cazul în care utilizatorul este altă persoană decât titularul sau proprietarul. Pct. 1 lit. c) se completează dacă acordarea regimului se face pentru mărfuri care aparțin unei persoane fizice sau juridice stabilite în afara teritoriului vamal al României.

(2) Aceste mențiuni sunt furnizate astfel încât să permită autorităților vamale controlul utilizării autorizației.

(3) Acest termen corespunde cu timpul necesar în vederea realizării obiectivului pentru care s-a solicitat autorizarea. În cazul în care solicitantul nu a cerut un termen autoritatea vamală fixează un termen de 24 de luni.

NOTĂ:
Datele de mai sus trebuie furnizate în ordinea prevăzută. Elementele din autorizație trebuie să fie în concordanță cu cele din cererea de autorizare.


ANEXA Nr. 23
la regulament

LISTA
cuprinzând mărfurile pentru care admiterea temporară se poate acorda sub acoperirea unui carnet ATA

  1. Materiale profesionale
  2. Mărfuri destinate prezentării sau utilizării la expoziții, târguri, congrese sau manifestări similare
  3. Materiale pedagogice
  4. Material științific
  5. Materiale medico-chirurgicale și de laborator
  6. Materiale destinate activităților pentru înlăturarea efectelor cauzate de catastrofe
  7. Ambalaje pentru care poate fi solicitată depunerea unei declarații vamale scrise
  8. Mărfurile de orice fel, care se supun încercărilor, probelor, experiențelor sau demonstrațiilor, inclusiv probelor și experiențelor necesare procedurilor de omologare, cu excepția probelor, experiențelor sau demonstrațiilor care constituie o activitate lucrativă
  9. Mărfurile de orice fel, care servesc efectuării de probe, experiențe sau demonstrații, cu excepția probelor, experiențelor sau demonstrațiilor care constituie o activitate lucrativă
  10. Eșantioane (mostre) reprezentative ale unei categorii determinate de mărfuri, care sunt destinate prezentării sau urmează să facă obiectul unei demonstrații, în scopul obținerii de comenzi de mărfuri similare
  11. Mijloace de producție pentru înlocuire, care sunt puse, provizoriu și gratuit, la dispoziție importatorului, la inițiativa furnizorului mijloacelor de producție similare, care se vor importa ulterior în scopul introducerii în circuitul economic sau al mijloacelor de producție pe care le restituie în urma reparării lor
  12. Opere de artă importate pentru a fi expuse în vederea vânzării lor
  13. Filme cinematografice, impresionate și developate, pozitive, destinate vizionării înainte de utilizarea lor comercială
  14. Filme, benzi magnetice și filme magnetizate, destinate sonorizării, dublajului sau reproducerii
  15. Filme care prezintă, după caz, felul, funcționarea sau folosirea produselor ori materialelor străine, cu condiția ca ele să nu fie destinate unui program public cu scop lucrativ
  16. Suporturi de informații, înregistrate, trimise gratuit, destinate utilizării în prelucrarea automată a datelor
  17. Animale vii, importate pentru dresaj, antrenament, reproducere sau tratamente medicale
  18. Material de propagandă turistică
  19. Bunuri necesare activității și întreținerii navigatorilor maritimi și fluviali
  20. Materiale diverse, utilizate sub supravegherea și răspunderea unei administrații publice, destinate construirii, reparării sau întreținerii infrastructurilor de interes general din zonele de frontieră.


ANEXA Nr. 24
la regulament

MĂSURI
ale autorității vamale privind containerele care nu corespund normelor tehnice

1. Dacă se constată că containerele agreate nu corespund prescripțiilor tehnice prevăzute la art. 292 alin. (2) din prezentul regulament, autoritatea vamală refuză recunoașterea valabilității agreării, cu excepția cazului în care diferențele constatate sunt de importanță minoră și nu creează nici un risc de fraudă.

2. Dacă un container prezintă un defect sau o lipsă majoră, devenind astfel neconform cu normele în baza cărora el a fost agreat pentru transportul sub sigilii vamale, autoritățile vamale informează transportatorul sau reprezentantul acestuia ca acesta să aducă acel container în starea corespunzătoare normelor de agreare, cu condiția ca reparațiile să poată fi efectuate rapid. În cazul în care containerul a fost reparat transportul sub sigiliu vamal poate fi continuat. În caz contrar sau când transportatorul ori reprezentantul acestuia preferă repararea containerului în țara în care a fost agreat autoritățile vamale:

a) refuză autorizarea transportului și aplicarea sigiliilor, când această aplicare este necesară; sau

b) retrag containerul din circulație și dispun transbordarea acestuia într-un alt mijloc de transport; sau

c) autorizează continuarea transportului conform procedurilor care, fiind aplicate, nu prezintă riscuri de contrabandă, de pierdere ori de prejudiciere a mărfurilor transportate în container. Defectul sau lipsa constatată se menționează de autoritățile vamale în documentele de tranzit.

Pentru a se asigura că reparația containerului se efectuează într-un mod adecvat autoritățile vamale retrag placa de agreare.

Când autoritățile vamale retrag placa de agreare sau descoperă la o serie de containere un defect ori o lipsă majoră care le face neconforme cu normele de agreare, ele notifică transportatorului sau reprezentantului acestuia defecțiunea constatată sau retragerea plăcii ori, după caz, administrației vamale care a emis agrearea. Autorităților răspunzătoare de agrearea inițială trebuie să li se solicite să intervină în soluționarea cazului.

3. Un container se consideră ca prezentând un defect sau o lipsă majoră atunci când:

a) mărfurile pot fi sustrase din partea sigilată a containerului sau introduse în acesta fără a fi lăsate urme vizibile de efracție sau fără ruperea sigiliilor vamale;

b) sigiliile vamale nu pot fi aplicate containerului într-un mod simplu și eficace;

c) containerul prezintă spații ascunse care permit disimularea mărfurilor;

d) toate spațiile destinate mărfurilor nu sunt ușor accesibile pentru controlul vamal.


ANEXA Nr. 25
la regulament

CERERE PRIVIND AUTORIZAȚIA
pentru regimul de perfecționare pasivă
1. Denumirea, actul constitutiv și sediul solicitantului_______________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
2. Sistemul sau modalitățile specifice, luate în considerare (vizate):
a) sistemul de schimburi standard fără import anticipat _______________________________________________________
b) sistemul de schimburi standard cu import anticipat__________________________________________________________
3. Mărfuri destinate să sufere operațiuni de perfecționare sau să fie exportate în cadrul
sistemului de schimburi standard și justificarea cererii:
a) denumirea comercială și/sau tehnică_________________________________________________________________________
b) mențiuni referitoare la clasificarea în Nomenclatura combinată______________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
c) cantitatea prevăzută _______________________________________________________________________________________
d) valoarea prevăzută__________________________________________________________________________________________
e) justificarea cererii________________________________________________________________________________________
4. Produse compensatoare care se importă sau produse de înlocuire pentru import, care se
importă:
a) denumirea comercială sau tehnică ___________________________________________________________________________
b) mențiuni referitoare la clasificarea din Nomenclatura combinată ____________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
5. Rata de randament __________________________________________________________________________________________
6. Natura operațiunilor de perfecționare_______________________________________________________________________
7. Țările în care operațiunile de perfecționare vor fi efectuate sau în cazurile în care sistemul
de schimburi standard este angajat, țările din care produsele de înlocuire vor fi importate ___________________
8. Termenul estimat a fi necesar pentru importul produselor compensatoare sau al produselor de înlocuire ______
9. Mijloace de identificare preconizate _______________________________________________________________________
10. Nominalizarea autorității vamale care:
a) acordă regimul______________________________________________________________________________________________
b) încheie regimul ____________________________________________________________________________________________
11. Termenul preconizat al autorizației _______________________________________________________________________
12. Referiri la autorizațiile eliberate pentru mărfuri identice cu cele care fac obiectul prezentei cereri și destinate să fie supuse operațiunilor de perfecționare _____________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
13. Alte mențiuni______________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
  Data _____________
                                                                             Semnătura _______________________

NOTĂ:
Informațiile de mai sus trebuie să fie date, pe cât posibil, în ordine.
Informațiile care se referă la mărfuri sau produse se furnizează în raport cu fiecare fel de mărfuri sau de produse.


ANEXA Nr. 26
la regulament

AUTORIZAȚIE
pentru regimul de perfecționare pasivă
                            Referitor la cererea _________________________
1. Denumirea, actul constitutiv și sediul titularului autorizației___________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________
2. Sistemul autorizat _______________________________________________________________________________________
3. Mărfurile destinate să fie supuse operațiunilor de perfecționare:
a) denumirea comercială și/sau tehnică_______________________________________________________________________
b) mențiuni (explicații) referitoare la clasificarea mărfurilor în Nomenclatura combinată____________________
_____________________________________________________________________________________________________________
c) cantitatea prevăzută _____________________________________________________________________________________
d) valoarea prevăzută________________________________________________________________________________________
4. Produse compensatoare care se importă sau produse de înlocuire care se importă:
a) denumirea comercială sau tehnică _________________________________________________________________________
b) mențiuni referitoare la clasificarea în Nomenclatura combinată____________________________________________
5. Rata de randament sau modul de stabilire a acesteia ______________________________________________________
6. Natura operațiunilor de perfecționare_____________________________________________________________________
7. Țări în care operațiunile de perfecționare se efectuează__________________________________________________
8. Termenul în care produsele compensatoare trebuie să fie importate_________________________________________
9. Mijloace de identificare stabilite _______________________________________________________________________
10. Biroul vamal:
a) de control________________________________________________________________________________________________
b) de plasare sub regim _____________________________________________________________________________________
c) de încheiere a regimului__________________________________________________________________________________
11. Termenul de valabilitate a autorizației__________________________________________________________________
12. Data de reexaminare a condițiilor economice _____________________________________________________________
13. Numărul de anexe ________________________________________________________________________________________
Data _____________
                                                                           Semnătura _______________________

NOTĂ:
Datele de mai jos trebuie să fie furnizate în ordine. Autorizația trebuie să conțină referirile la cerere.
Când mențiunile (indicațiile) sunt făcute printr-o trimitere la cerere, aceasta face parte integrantă din autorizație.


ANEXA Nr. 27
la regulament
DIRECȚIA REGIONALĂ VAMALĂ
   INTERJUDEȚEANĂ                                                               Nr. _____/__________
                                                AUTORIZAȚIE
privind acordarea regimului vamal favorabil pentru societatea importatoare __________________________
                                     Referitor la cererea nr. _____/________
1. Denumirea, sediul social, adresa, codul fiscal ale:
a) societății importatoare
_______________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________
b) societății beneficiare
_______________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________
2. Descrierea comercială și/sau tehnică a bunurilor care beneficiază de facilități vamale,
codul/poziția tarifară, valoarea în vamă, cantitatea, originea, destinația bunurilor, actul normativ în
baza căruia se acordă facilitățile vamale______________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________
3. Termenul de valabilitate a autorizației ____________________________________________________________
4. Biroul vamal de control ____________________________________________________________________________
        Vizat:                                                                           Director,
   Responsabil financiar,                                                   ___________________________
   ______________________
5. Spațiu destinat controlului ulterior al utilizării
-------------------------------------------------------------------------------------------------------
         Data controlului               Autoritatea vamală de control;            Constatări
                                        numărul actului de control încheiat
-------------------------------------------------------------------------------------------------------
...
-------------------------------------------------------------------------------------------------------

Instrucțiuni de completare

1. La pct. 1 lit. a) se vor menționa elementele de identificare a societății importatoare, respectiv a celei care este titulara regimului vamal favorabil. Aceste elemente sunt cele declarate în cerere. În momentul îndeplinirii formalităților de vămuire elementele de identificare a societății importatoare sunt justificate cu documente.

La pct. 1 lit. b) se vor menționa elementele de identificare a societății beneficiare atunci când importul se efectuează în baza unui contract de comision, de mandat sau a altor forme de contract.

În cazul în care în perioada de valabilitate a autorizației elementele de identificare a celor două societăți suferă modificări, acestea vor fi operate, la cererea titularului autorizației, de către unitatea vamală emitentă pe ambele exemplare ale formularului.

2. La pct. 2 se vor menționa date referitoare la bunurile importate, condițiile în care se derulează importul, elementele prin care se face dovada că bunurile se încadrează în prevederile actului normativ care reglementează facilitățile vamale.

3. Perioada pentru care se acordă facilitățile vamale este stabilită de actul normativ care le reglementează sau de contractul în baza căruia se derulează operațiunile vamale de import. Termenul de valabilitate a autorizației este de 5 ani de la data eliberării declarației vamale sau este termenul corespunzător perioadei în care se acordă facilitățile vamale, prevăzută în actul normativ care le reglementează.

4. La pct. 4 se menționează biroul vamal de control la care urmează să fie efectuate formalitățile de import, chiar dacă acesta (acestea) este (sunt) în raza de competență a altei direcții regionale vamale interjudețene.

5. La pct. 5 se înscriu datele referitoare la controalele ulterioare efectuate.


ANEXA Nr. 28
la regulament

CERERE
de autorizare a regimului vamal favorabil
1. Elemente de identificare a societății importatoare_______________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________
2. Elemente de identificare a societății beneficiare a bunurilor importate _________________________________
____________________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________
3. Mențiuni referitoare la bunurile importate:
a) denumirea comercială și/sau tehnică______________________________________________________________________
b) indicații referitoare la clasificarea în Nomenclatura combinată _________________________________________
c) cantitatea_______________________________________________________________________________________________
d) valoarea ________________________________________________________________________________________________
e) originea ________________________________________________________________________________________________
f) destinația comercială și/sau tehnică ____________________________________________________________________
g) cuantumul taxelor care se datorează în lipsa facilităților vamale________________________________________
h) perioada pentru care se solicită acordarea facilităților vamale _________________________________________
i) termenul de valabilitate a autorizației solicitat _______________________________________________________
4. Actul normativ care reglementează facilitățile vamale____________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________
5. Declarație privind utilizarea bunurilor în conformitate cu prevederile actului normativ care
reglementează facilitățile vamale___________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________
.
        Responsabil financiar,                                                             Director,
      _____________________________                                               ___________________________

Instrucțiuni de completare

1. La pct. 1 se menționează denumirea societății importatoare, sediul social, adresa, codul fiscal, locul unde urmează să fie amplasate/utilizate bunurile pentru care se solicită acordarea facilităților vamale.

2. Pct. 2 se completează în cazul în care bunurile sunt utilizate de o altă societate decât cea care are calitatea de importator și în cazul în care actul normativ care reglementează facilitățile vamale permite acest fapt. Pct. 2 conține elementele de la pct. 1 pentru societatea beneficiară a bunurilor importate.

3. Pct. 3 conține:

a) descrierea comercială și/sau tehnică: aceste informații trebuie să fie suficient de clare și precise ca să permită autorității vamale să identifice posibilitățile de acordare a facilităților vamale;

b) indicații referitoare la clasificarea în Nomenclatura combinată: aceste date au caracter informativ; pot fi menționate codurile tarifare (4 cifre) ale bunurilor atunci când aceasta permite acordarea facilităților vamale;

c) cantitatea: poate fi exprimată în unități de măsură specifice;

d) valoarea: se va menționa valoarea în vamă a bunurilor estimată, luându-se în considerare elementele cunoscute; se va face referire la facturi, contracte etc.; se va menționa cursul de schimb utilizat;

e) originea: se va indica țara de origine a bunurilor cunoscută;

f) destinația comercială și/sau tehnică: se vor menționa scopul importului, modul de utilizare ulterioară;

g) cuantumul taxelor datorate: se va efectua calculul taxelor datorate în lipsa facilităților vamale, luându-se în considerare elementele de taxare în vigoare la data înregistrării cererii la registratura societății importatoare;

h) perioada pentru care se solicită acordarea facilităților vamale: această perioadă este cea prevăzută de actul normativ care reglementează facilitățile vamale sau este limitată de durata de valabilitate a contractului extern;

i) termenul de valabilitate a autorizației solicitat: acesta poate fi de 5 ani sau poate să fie corespunzător perioadei în care se acordă facilitățile vamale, prevăzută de actul normativ care le reglementează.

4. La pct. 4 se va menționa actul normativ care reglementează facilitățile vamale solicitate.

5. La pct. 5 se vor declara scopul efectuării importurilor de bunuri care beneficiază de facilități, modul de folosire, perioada în care aceste bunuri vor fi folosite (dacă această mențiune este cunoscută sau cerută de actul normativ printr-o reglementare care acordă facilitățile pe o perioadă limitată).

Veridicitatea datelor conținute de cerere este asumată de către conducerea societății importatoare prin semnăturile directorului și responsabilului financiar.

Furnizarea de informații eronate cu scopul de a beneficia în mod nejustificat de facilități vamale atrage aplicarea sancțiunilor prevăzute de Codul vamal al României și de prezentul regulament pentru aceste situații.

În cazul în care ulterior obținerii autorizației privind acordarea regimului cu facilități vamale informațiile cuprinse în cerere se modifică, acestea vor fi aduse la cunoștință unității vamale emitente.


Vineri, 19 decembrie 2014, 22:11

Declinare de raspundere: Informațiile publicate în aceasta rubrică, precum și textele actelor normative nu au caracter oficial.