LEGE nr.752 din 27 decembrie 2001
privind organizarea și funcționarea Academiei Române
Textul actului publicat în M.Of. nr. 843/28 dec. 2001

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I
Dispoziții generale

Art. 1. - (1) Academia Română este cel mai înalt for național de consacrare științifică și culturală, care reunește personalități din țară și străinătate cu realizări deosebite în științe, litere, arte și în alte domenii ale spiritului.

(2) Academia Română este continuatorul și unicul legatar al Societății Literare Române înființate în 1866, reorganizată în anul 1867 în Societatea Academică Română și în anul 1879 în Academia Română.

(3) Academia Română este instituție de interes public național de cercetare în domeniile fundamentale ale științei, autonomă, cu personalitate juridică de drept public.

Art. 2. - Sediul Academiei Române este în municipiul București, Calea Victoriei nr. 125, sectorul 1.

Art. 3. - (1) Academia Română are în structură secții științifice alcătuite din membri titulari, membri corespondenți și membri de onoare.

(2) Atribuțiile secțiilor științifice se stabilesc prin statut.

(3) În subordinea Academiei Române funcționează, în condițiile legii, institute și centre de cercetare științifică.

(4) Institutele de cercetare științifică din subordinea Academiei Române se înființează și se organizează prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Adunării generale a Academiei Române.

(5) Academia Română și institutele de cercetare din subordinea sa pot stabili relații directe cu academii, institute și unități de profil din țară și din străinătate, precum și cu organizații internaționale.

Art. 4. - (1) Patrimoniul Academiei Române este alcătuit din:
a) bunuri mobile și imobile, dobândite cu titlu de proprietate;
b) bunuri mobile și imobile, proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale, atribuite în administrare sau în folosință în condițiile legii;
c) alte bunuri dobândite potrivit legii.

(2) Se restituie, în condițiile legii, în patrimoniul Academiei Române, bunurile mobile și imobile de care aceasta a fost deposedată în mod abuziv, cu sau fără titlu.

(3) De asemenea, Academia Română poate dobândi, în condițiile legii, bunuri mobile și imobile, proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale, fie în administrare, fie în folosință.

CAPITOLUL II
Organizare și funcționare

Art. 5. - Academia Română se organizează și funcționează potrivit prevederilor prezentei legi și ale statutului propriu.

Art. 6. - (1) Academia Română se compune din membri titulari, membri corespondenți și membri de onoare.

(2) Membrii Academiei Române sunt aleși dintre oamenii de știință și cultură de înaltă ținută spirituală și morală, care s-au distins prin opere care contribuie la progresul spiritual al țării, prin lucrări de mare valoare teoretică și practică. Ei trebuie să recunoască și să respecte Statutul Academiei Române.

(3) Noii membri ai Academiei Române sunt aleși de Adunarea generală a Academiei Române, pe baza propunerilor formulate de către membrii Academiei Române, de instituțiile de cercetare științifică, de învățământ și de cultură, potrivit criteriilor și procedurilor prevăzute în statut.

(4) Calitatea de membru al Academiei Române poate fi acordată și post-mortem.

(5) Titlul de academician poate fi folosit numai de membrii titulari ai Academiei Române.

(6) Numărul maxim de membri titulari și de membri corespondenți este de 181, iar numărul maxim al membrilor de onoare din țară și din străinătate este de 135, din care cel mult 40 din țară.

Art. 7. - (1) Pot fi aleși membri de onoare ai Academiei Române, conform procedurilor prevăzute în statut, persoane din țară și din străinătate cu merite deosebite în dezvoltarea științei și culturii.

(2) Membrii titulari sau corespondenți pot fi trecuți, la cererea lor, de către adunarea generală în rândul membrilor de onoare ai Academiei Române.

Art. 8. - (1) În realizarea obiectivelor sale Academia Română are următoarele atribuții principale:
a) promovează știința și cultura în toate domeniile;
b) se îngrijește de cultivarea limbii române și stabilește regulile ortografice obligatorii;
c) gestionează bunurile culturale din patrimoniul național, care se află în proprietatea sau în administrarea sa;
d) organizează manifestări științifice și culturale, activități de cercetare științifică și de calificare profesională superioară, cursuri postuniversitare și doctorate, în colaborare cu Ministerul Educației și Cercetării, în condițiile prevăzute de lege;
e) coordonează activitatea institutelor și a centrelor de cercetare științifică din subordinea sa;
f) editează opere din domeniul științelor, literelor și artelor, precum și publicații periodice;
g) decernează diplome și premii pentru realizări deosebite în domeniul științelor, literelor și artelor;
h) acordă burse pe bază de concurs pentru perfecționare, în țară sau în străinătate;
i) avizează proiecte de acte normative care privesc domeniile de activitate ale Academiei Române;
j) poate elabora proiecte de acte normative din domeniul său de activitate, ce se supun spre aprobare Guvernului de către ministerul de resort;
k) coordonează activitatea Academiei di Romania de la Roma și a Centrului Cultural de la Veneția;
l) coordonează activitatea fundațiilor proprii.

(2) Academia Română îndeplinește și alte atribuții din domeniul său de activitate, stabilite prin lege sau prin statut.

Art. 9. - (1) Finanțarea activității Academiei Române și a unităților din subordine se asigură, pe bază de programe proprii aprobate de Adunarea generală a Academiei Române, de la bugetul de stat, utilizându-se în completare și venituri extrabugetare.

(2) Veniturile extrabugetare provin din: taxe, chirii, manifestări culturale, concursuri artistice, publicații, studii și lucrări de cercetare științifică, prestații editoriale, consultații științifice, valorificări de produse din activități proprii sau anexe, exploatarea filmelor, a colecțiilor și a altor documente din bibliotecile și muzeele proprii, lucrări de exploatare a unor bunuri mobile și imobile din patrimoniul propriu, studii pentru avizele date de comitete și comisii naționale, precum și din alte activități realizate suplimentar față de cele cuprinse în programele aprobate.

(3) Academia Română poate fi sprijinită prin donații, sponsorizări și prin alte bunuri, conform legii, pe baza aprobării Prezidiului Academiei Române.

Art. 10. - (1) Membrii Academiei Române primesc o indemnizație lunară brută, după cum urmează:
a) membrii titulari: 12.000.000 lei;
b) membrii corespondenți și membrii de onoare din țară: 9.000.000 lei.

(2) Prin hotărâre a Prezidiului Academiei Române pot fi acordate indemnizații și unor membri de onoare ai Academiei Române din afara granițelor țării, prevăzute la alin. (1) lit. b).

(3) Indemnizațiile prevăzute la alin. (1) se modifică în același procent cu majorările/indexările salariale stabilite prin hotărâri ale Guvernului.

(4) Soțul supraviețuitor, precum și copiii, urmași ai membrilor titulari, corespondenți și de onoare din țară ai Academiei Române beneficiază lunar de un sprijin material neimpozabil, conform Legii nr. 86/1998.

(5) Membrii Academiei Române primesc drepturile prevăzute de dispozițiile legale aplicabile demnitarilor și personalului încadrat pe funcții similare acestora pentru deplasările în interesul serviciului, în străinătate sau în țară.

(6) Membrii Academiei Române beneficiază de transport intern gratuit pe calea ferată cu orice tip de tren, clasa I. Costul integral al biletelor de călătorie se suportă din bugetul Academiei Române.

Art. 11. - (1) În subordinea Academiei Române funcționează, ca unități cu personalitate juridică, filiale teritoriale, organizate în principalele centre științifice și culturale ale țării, Biblioteca Academiei, Editura Academiei, Casa Oamenilor de Știință și Revista "Academica".

(2) Institutele de cercetare științifică pot avea subunități în centre universitare și pot să încheie, în nume propriu, contracte de cercetare științifică cu persoane juridice, fondurile obținute rămânând în întregime la dispoziția lor.

(3) Organizarea și funcționarea filialelor teritoriale, a Bibliotecii Academiei, a Editurii Academiei, a Casei Oamenilor de Știință și a Revistei "Academica" se stabilesc prin statut.

Art. 12. - Academia Română poate organiza comitete naționale și comisii pe domenii de activitate, cu caracter consultativ, alcătuite din membri ai Academiei Române și din alte personalități din domeniul științei și culturii.

CAPITOLUL III
Conducerea Academiei Române

Art. 13. - Conducerea Academiei Române se exercită de către adunarea generală, care este forul suprem de conducere, Prezidiul Academiei Române, Biroul Prezidiului Academiei Române și de președinte.

Art. 14. - (1) Adunarea generală a Academiei Române este formată din membri titulari, membri corespondenți și din membri de onoare ai Academiei Române.

(2) Atribuțiile, organizarea și funcționarea adunării generale se stabilesc prin Statutul Academiei Române.

Art. 15. - (1) Prezidiul Academiei Române este format din președintele, vicepreședinții, secretarul general al Academiei Române, președinții secțiilor științifice și președinții filialelor, aleși din rândul membrilor titulari.

(2) Președintele Academiei Române, vicepreședinții și secretarul general alcătuiesc Biroul Prezidiului Academiei Române, care asigură conducerea operativă a Academiei Române.

(3) Atribuțiile, organizarea și funcționarea Prezidiului Academiei Române și a biroului acestuia se stabilesc prin Statutul Academiei Române.

Art. 16. - (1) Președintele Academiei Române este ales de adunarea generală pentru un mandat de 4 ani și poate fi reales o singură dată.

(2) Președintele Academiei Române reprezintă Academia Română în raporturile cu autoritățile publice, cu organisme și organizații, precum și cu alte persoane juridice și persoane fizice din țară și din străinătate.

(3) În cazul în care președintele nu își poate exercita prerogativele o perioadă mai mare de 3 luni, el desemnează pentru aceasta pe unul dintre vicepreședinți.

(4) În cazul în care președintele este în imposibilitate de a desemna un vicepreședinte, decizia se ia de către Prezidiul Academiei Române.

(5) În exercitarea atribuțiilor sale președintele emite decizii.

(6) Președintele Academiei Române este ordonator principal de credite.

Art. 17. - (1) Vicepreședinții Academiei Române și secretarul general al Academiei Române sunt aleși de adunarea generală pentru un mandat de 4 ani, putând fi realeși o singură dată.

(2) Secretarul general îndeplinește atribuțiile stabilite prin Statutul Academiei Române, precum și alte atribuții încredințate de președinte, realizând legăturile funcționale dintre structurile Academiei Române, precum și dintre aparatul de lucru propriu al acesteia și unitățile subordonate.

Art. 18. - Mandatele președintelui, vicepreședinților și secretarului general al Academiei Române încetează la expirarea duratei pentru care au fost aleși sau prin hotărâre a Adunării generale a Academiei Române, dacă aceștia sunt în imposibilitate de a-și îndeplini atribuțiile, ori prin demisie.

CAPITOLUL IV
Aparatul de lucru al Academiei Române și al unităților din subordine

Art. 19. - (1) Academia Română are un aparat de lucru propriu.

(2) Structura organizatorică a aparatului de lucru se aprobă de către Prezidiul Academiei Române.

(3) Atribuțiile, sarcinile și răspunderile personalului din aparatul propriu al Academiei Române se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare aprobat de către Prezidiul Academiei Române.

Art. 20. - (1) Statul de funcții al aparatului de lucru al Academiei Române se aprobă de către președintele Academiei Române, la propunerea secretarului general, cu avizul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale.

(2) Structura posturilor pe compartimente, încadrarea personalului, modificarea, suspendarea sau încetarea raporturilor de serviciu ori, după caz, a raporturilor de muncă se aprobă de președintele Academiei Române, la propunerea secretarului general.

(3) Numărul maxim de posturi pentru aparatul propriu de lucru este de 126.

(4) Personalul necesar desfășurării activității Academiei Române este numit sau este angajat, după caz, cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare.

Art. 21. - (1) Normativele de personal, criteriile de constituire a compartimentelor și statele de funcții pentru unitățile din subordine se aprobă de președintele Academiei Române, la propunerea secretarului general, cu încadrarea în numărul maxim de posturi aprobat Academiei Române prin legile bugetare anuale.

(2) Salarizarea personalului din aparatul de lucru propriu al Academiei Române și a celui din unitățile subordonate acesteia se face în condițiile aplicabile personalului din sectorul bugetar.

Art. 22. - (1) Academia Română are în dotare un parc auto propriu.

(2) Numărul maxim de autovehicule și consumul lunar de carburanți pentru aparatul de lucru și unitățile din subordine se stabilesc prin statut, cu încadrare în bugetele aprobate.

CAPITOLUL V
Dispoziții finale

Art. 23. - Sintagma Academia Română nu poate fi folosită de nici o altă instituție publică sau privată în cuprinsul denumirii acesteia.

Art. 24. - Academia Română are drept de supraveghere și de control asupra Fundației Familiei Menachem H. Elias, conform "Actului de fundațiune".

Art. 25. - (1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) În termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, adunarea generală va adopta statutul propriu al Academiei Române.

Art. 26. - Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Decretul-lege nr.4/1990 privind organizarea și funcționarea Academiei Române, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.3 din 6 ianuarie 1990, precum și orice alte dispoziții contrare.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 29 octombrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

p. PREȘEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TĂRĂCILĂ

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 11 decembrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR,
BOGDAN NICULESCU-DUVĂZ

București, 27 decembrie 2001.
Nr. 752.


Luni, 19 noiembrie 2018, 21:30

Declinare de raspundere: Informațiile publicate în aceasta rubrică, precum și textele actelor normative nu au caracter oficial.