LEGE nr.360 din 6 iunie 2002
privind Statutul polițistului
Textul actului publicat în M.Of. nr. 440/24 iun. 2002

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I
Dispoziții generale

Art. 1. - (1) Polițistul este funcționar public civil, cu statut special, înarmat, ce poartă, de regulă, uniformă și exercită atribuțiile stabilite pentru Poliția Română prin lege, ca instituție specializată a statului.

(2) Exercitarea profesiei de polițist implică, prin natura sa, îndatoriri și riscuri deosebite.

(3) Statutul special este conferit de îndatoririle și riscurile deosebite, de portul de armă și de celelalte diferențieri prevăzute în prezentul statut.

Art. 2. - (1) Polițistul este învestit cu exercițiul autorității publice, pe timpul și în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor și îndatoririlor de serviciu, în limitele competențelor stabilite prin lege.

(2) Autoritatea funcției nu poate fi exercitată în interes personal.

Art. 3. - Polițistul își desfășoară activitatea profesională în interesul și în sprijinul persoanei, comunității și instituțiilor statului, exclusiv pe baza și în executarea legii, cu respectarea principiilor imparțialității, nediscriminării, proporționalității și gradualității.

Art. 4. - (1) Polițistul este obligat să respecte drepturile și libertățile fundamentale ale omului, Constituția și legile țării, jurământul de credință față de România, prevederile regulamentelor de serviciu și să îndeplinească dispozițiile legale ale șefilor ierarhici privind activitatea sa profesională.

(2) Polițistul răspunde, în condițiile legii, pentru modul în care își execută atribuțiile de serviciu.

Art. 5. - Șefii ierarhici din cadrul Poliției Române răspund pentru legalitatea dispozițiilor date subordonaților. Ei sunt obligați să verifice dacă acestea au fost transmise și înțelese corect și să controleze modul de îndeplinire a lor.

Art. 6. - Polițistul beneficiază de drepturi compensatorii acordate potrivit prezentei legi pentru condițiile speciale și riscurile pe care le implică exercitarea profesiei.

Art. 7. - Calitatea de polițist se dobândește și se pierde în condițiile prevăzute de prezenta lege.

CAPITOLUL II
Selecționarea, pregătirea, acordarea gradelor
profesionale și încadrarea polițiștilor în categorii și grade profesionale

SECȚIUNEA 1
Selecționarea și pregătirea polițiștilor

Art. 8. - Profesia de polițist poate fi exercitată numai de către persoana care a dobândit această calitate, în condițiile legii.

Art. 9. - (1) Polițiștii provin, de regulă, din rândul absolvenților instituțiilor de învățământ ale Ministerului de Interne.

(2) Ofițerii de poliție pot proveni și din rândul agenților de poliție absolvenți, cu diplomă sau licență, ai instituțiilor de învățământ superior de lungă sau scurtă durată ale Ministerului de Interne sau ai altor instituții de învățământ superior cu profil corespunzător specialităților necesare poliției, stabilite prin ordin al ministrului de interne.

(3) Pentru unele funcții pot fi încadrați specialiști cu studii corespunzătoare cerințelor postului și care îndeplinesc condițiile legale.

(4) Admiterea în instituțiile de învățământ ale Ministerului de Interne ori încadrarea unor specialiști în poliție se realizează prin concurs.

Art. 10. - (1) La concursul de admitere în instituțiile de învățământ ale Ministerului de Interne și la încadrarea directă a unor specialiști are acces orice persoană, indiferent de rasă, naționalitate, sex, religie, avere sau origine socială, care îndeplinește, pe lângă condițiile generale legale prevăzute pentru funcționarii publici, și următoarele condiții speciale:

a) să fie aptă din punct de vedere fizic și psihic;
b) să nu aibă antecedente penale sau să nu fie în curs de urmărire penală ori de judecată pentru săvârșirea de infracțiuni;
c) să aibă un comportament corespunzător cerințelor de conduită admise și practicate în societate.

(2) Înaintea începerii activității polițiștii încadrați direct trebuie să urmeze un curs de formare în instituțiile de învățământ ale Ministerului de Interne, iar bărbații trebuie să aibă îndeplinit, de regulă, serviciul militar.

(3) Candidații care au promovat concursul de admitere în instituțiile de învățământ ale Ministerului de Interne, precum și persoanele care urmează să fie încadrate direct în poliție nu trebuie să aibă calitatea de membru al vreunui partid politic sau organizații cu caracter politic.

(4) Dacă în perioada desfășurării activității de polițist sau a studiilor în instituțiile de învățământ ale Ministerului de Interne intervine vreuna dintre situațiile prevăzute la art. 45 alin. (1), se ia măsura destituirii celui în cauză sau a exmatriculării, după caz. În situațiile în care elevul, studentul sau polițistul se află în curs de cercetare penală ori de judecată, măsura exmatriculării, respectiv cea a destituirii, se ia după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare a instanței de judecată.

(5) Criteriile privind selecționarea polițiștilor candidați pentru concursurile de admitere în instituțiile de învățământ proprii, precum și selecționarea specialiștilor se stabilesc prin ordin al ministrului de interne.

Art. 11. - (1) Ministerul de Interne, prin Inspectoratul General al Poliției, asigură pregătirea continuă a polițiștilor pentru ridicarea nivelului profesional.

(2) Polițistul poate fi trimis la studii în străinătate, prin concurs, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului de interne.

(3) Categoriile, formele de pregătire și modul de desfășurare, precum și durata de perfecționare a pregătirii polițistului sunt stabilite prin ordin al ministrului de interne.

Art. 12. - În programele de pregătire a viitorilor polițiști, elevi sau studenți din instituțiile de învățământ ale Ministerului de Interne se prevăd activități specifice pregătirii militare, pentru primul an de studii, fapt ce le asigură, după promovarea acestui an, echivalarea îndeplinirii serviciului militar obligatoriu.

SECȚIUNEA a 2-a
Obținerea gradelor profesionale și încadrarea polițiștilor
în categorii și grade profesionale

Art. 13. - (1) Polițiștii pot fi debutanți sau definitivi.

(2) Polițiștii debutanți sunt persoanele care ocupă, pe durata perioadei de stagiu, un post în cadrul Poliției Române.

Art. 14. - (1) Polițiștii se încadrează în două categorii, definite în raport cu nivelul studiilor necesare, după cum urmează:

a) categoria A - Corpul ofițerilor de poliție - cuprinde ofițeri de poliție cu studii superioare;
b) categoria B - Corpul agenților de poliție - cuprinde agenți de poliție cu studii liceale sau postliceale cu diplomă.

(2) Categoriile de polițiști se împart pe corpuri și grade profesionale, după cum urmează:

I. Corpul ofițerilor de poliție:

a) chestor-șef de poliție;
b) chestor-șef adjunct de poliție;
c) chestor principal de poliție;
d) chestor de poliție;
e) comisar-șef de poliție;
f) comisar de poliție;
g) subcomisar de poliție;
h) inspector principal de poliție;
i) inspector de poliție;
j) subinspector de poliție.

II. Corpul agenților de poliție:

a) agent-șef principal de poliție;
b) agent-șef de poliție;
c) agent-șef adjunct de poliție;
d) agent principal de poliție;
e) agent de poliție.

(3) Gradele profesionale de chestor, comisar-șef și comisar pot fi obținute numai de către ofițeri cu studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă.

Art. 15. - (1) Obținerea gradelor profesionale se face prin avansare de către:

a) Președintele României, pentru chestori, la propunerea ministrului de interne;
b) ministrul de interne, pentru ceilalți ofițeri de poliție, la propunerea inspectorului general al poliției;
c) inspectorul general al poliției, pentru agenți de poliție, la propunerea șefilor unităților de poliție.

(2) Acordarea gradelor profesionale se face cu avizul consultativ al Corpului Național al Polițiștilor.

Art. 16. - (1) Pentru obținerea gradului profesional următor polițistul trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

a) să aibă împlinit stagiul minim în gradul profesional deținut sau să îl împlinească în cursul anului calendaristic respectiv;
b) să fi fost apreciat în ultimii doi ani ai stagiului minim în grad cu calificativul "excepțional" sau "foarte bun", iar în ceilalți ani ai stagiului, cel puțin cu calificativul "bun". Anii în care polițistului i s-au acordat calificative inferioare acestora nu intră în calculul stagiului minim în grad.

(2) Pentru obținerea gradelor profesionale de comisarșef, subcomisar și agent-șef, polițistul este obligat să absolvească un curs de capacitate ale cărui durată și tematică vor fi stabilite prin ordin al ministrului de interne, iar pentru obținerea gradului profesional de chestor este necesară promovarea examenului organizat în acest scop.

Art. 17. - Stagiul minim în gradele profesionale este:

I. Corpul ofițerilor de poliție:

a) chestor-șef adjunct de poliție - 2 ani;
b) chestor principal de poliție - 2 ani;
c) chestor de poliție - 2 ani;
d) comisar-șef de poliție - 3 ani;
e) comisar de poliție - 3 ani;
f) subcomisar de poliție - 4 ani;
g) inspector principal de poliție - 3 ani;
h) inspector de poliție - 3 ani;
i) subinspector de poliție - 4 ani.

II. Corpul agenților de poliție:

a) agent-șef de poliție - 5 ani;
b) agent-șef adjunct de poliție - 5 ani;
c) agent principal de poliție - 5 ani;
d) agent de poliție - 5 ani.

Art. 18. - În situațiile și în condițiile stabilite prin ordin al ministrului de interne posturile de conducere se ocupă prin examen sau concurs, după caz.

Art. 19. - (1) Acordarea gradelor profesionale următoare în cadrul aceleiași categorii se face în ordinea ierarhică a gradelor, în raport cu nevoile și posibilitățile existente, în limita numărului de posturi prevăzute cu gradele respective, aprobat de ministrul de interne.

(2) Polițistul care a dobândit titlul științific de doctor este exceptat de la condițiile prevăzute la art. 16 alin. (2).

(3) Polițistul care a absolvit cursuri postuniversitare este exceptat de la condițiile prevăzute la art. 16 alin. (2), mai puțin de la cea referitoare la acordarea gradului profesional de chestor.

(4) Specialitățile studiilor superioare, ale cursurilor postuniversitare și titlurile științifice prevăzute la alin. (2)-(4) se stabilesc prin ordin al ministrului de interne.

Art. 20. - Polițistului care și-a sacrificat viața în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu i se acordă post-mortem gradul de subinspector de poliție, pentru agenții de poliție, și gradul următor, pentru ofițerii de poliție.

Art. 21. - (1) Absolvenților instituțiilor de învățământ de profil ale Ministerului de Interne li se acordă grade profesionale și sunt încadrați în structurile de poliție cu perioade de stagiu.

(2) La absolvirea școlii de formare a agenților de poliție, polițistului i se acordă gradul profesional de agent de poliție și este încadrat ca debutant pe o perioadă de stagiu de 6 luni.

(3) La absolvirea colegiului de poliție sau a facultății de drept din cadrul Academiei de Poliție "Alexandru Ioan Cuza" a Ministerului de Interne, polițistului i se acordă gradul profesional de subinspector de poliție și este încadrat ca debutant pe o perioadă de stagiu de un an.

(4) Polițiștilor prevăzuți la art. 9 alin. (2) și (3) li se acordă gradele profesionale în funcție de pregătirea lor și de vechimea în specialitatea corespunzătoare studiilor absolvite, raportate la cerințele postului. Încadrarea acestora se face pe o perioadă de probă de 6 luni sau un an, în raport cu categoria din care fac parte și cu gradul profesional acordat.

(5) La expirarea perioadei de stagiu sau de probă polițistul susține examenul de definitivare în profesie. În caz de nepromovare a examenului, acesta poate fi repetat o singură dată. Polițistul declarat nepromovat este destituit din poliție.

(6) Polițistul care a promovat examenul de definitivat este încadrat în gradul profesional obținut.

(7) Perioada de stagiu și cea de probă constituie vechime în poliție.

(8) Condițiile pentru îndeplinirea perioadei de stagiu și a celei de probă, precum și metodologia organizării și desfășurării examenului de definitivare în profesie se stabilesc prin ordin al ministrului de interne.

Art. 22. - (1) Funcțiile polițiștilor se diferențiază prin categorie, grad profesional și coeficient de ierarhizare.

(2) Funcțiile polițiștilor, după natura lor, sunt de execuție și de conducere, iar după nivelul studiilor absolvite sunt funcții din categoria A și funcții din categoria B.

(3) Fiecare dintre cele două categorii de funcții se împarte în grade profesionale, conform structurii ierarhice prevăzute la art. 14.

(4) Polițiștii se încadrează în funcții corespunzătoare gradelor profesionale pe care le au, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 18.

(5) Funcțiile și modul de salarizare ale polițiștilor se stabilesc prin lege, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 23. - (1) La acordarea primului grad profesional absolventul sau polițistul încadrat direct depune jurământul de credință în fața șefului instituției de învățământ sau a șefului unității de poliție și în prezența a doi polițiști.

(2) Jurământul de credință are următorul conținut: "Jur să respect Constituția, drepturile și libertățile fundamentale ale omului, să aplic în mod corect și fără părtinire legile țării, să-mi îndeplinesc cu răspundere și bună credință îndatoririle ce-mi revin potrivit funcției și să păstrez secretul profesional. Așa să-mi ajute Dumnezeu!"

(3) Jurământul de credință se poate depune și fără formula religioasă de încheiere.

(4) Jurământul de credință este semnat de către absolventul sau polițistul încadrat direct și, după caz, de către șeful instituției de învățământ sau de șeful unității de poliție, precum și de către polițiștii asistenți.

(5) Jurământul de credință este contrasemnat de ministrul de interne, se păstrează la dosarul personal al polițistului, iar o copie de pe înscris se înmânează acestuia.

(6) Semnarea jurământului de credință presupune și acordul implicit al polițistului pentru testarea fidelității și integrității sale profesionale prin efectuarea unor verificări de specialitate, în condițiile legii.

Art. 24. - La acordarea primului grad profesional, la numirea și eliberarea dintr-o funcție de conducere, precum și la încetarea raporturilor de serviciu, polițistul este obligat să își declare averea, conform legii.

Art. 25. - (1) Fiecare polițist are un dosar personal care cuprinde:

a) documentul de numire în funcție, documentul de atestare a studiilor și cel privind depunerea jurământului;
b) documentele privind evaluarea anuală a activității acestuia, avansările în funcții, clase, grade sau categorii, recompensele acordate, precum și sancțiunile ce i-au fost aplicate, ordonate cronologic și fără discontinuități;
c) declarația de avere și alte documente, stabilite prin ordin al ministrului de interne.

(2) Se interzice introducerea în dosarul personal al polițistului a oricăror documente referitoare la opiniile sale politice, sindicale, religioase sau de orice altă natură.

(3) Polițistul are acces la dosarul personal, iar, la cerere, i se vor elibera copii de pe actele existente în dosarul său.

Art. 26. - Activitatea și conduita polițistului sunt evaluate o dată pe an, iar concluziile se consemnează în aprecierea de serviciu cu acordarea unuia dintre următoarele calificative: "excepțional", "foarte bun", "bun", "corespunzător", "necorespunzător".

Art. 27. - Selecționarea, pregătirea, obținerea gradelor profesionale și evoluția profesională a polițiștilor se stabilesc, în condițiile prezentei legi, prin Ghidul carierei polițistului, aprobat prin ordin al ministrului de interne.

CAPITOLUL III
Drepturile, îndatoririle și restrângerea exercițiului
unor drepturi sau libertăți ale polițistului

SECȚIUNEA 1
Drepturile polițistului

Art. 28. - (1) Polițistul are dreptul la:

a) salariu lunar, compus din salariul de bază, indemnizații, sporuri, premii și prime, ale căror cuantumuri se stabilesc prin lege. Salariul de bază cuprinde salariul corespunzător funcției îndeplinite, gradului profesional deținut, gradațiile, sporurile pentru misiune permanentă și, după caz, indemnizația de conducere și salariul de merit;
b) ajutoare și alte drepturi bănești, ale căror cuantumuri se stabilesc prin lege;
c) uniformă, echipament specific, alocații pentru hrană, asistență medicală și psihologică, proteze, precum și medicamente gratuite, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
d) locuință de intervenție, de serviciu, socială sau de protocol, după caz, în condițiile legii;
e) concedii de odihnă, concedii de studii și învoiri plătite, concediu fără plată, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
f) concedii medicale pentru: caz de boală, prevenirea îmbolnăvirilor, refacerea și întărirea sănătății, accidente produse în timpul și din cauza serviciului; concedii de maternitate, pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 3 ani, îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, precum și în alte situații, în condițiile stabilite prin lege;
g) bilete de odihnă, tratament și recuperare, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
h) pensii, în condițiile stabilite prin lege;
i) indemnizații de instalare, de mutare, de delegare sau de detașare, precum și decontarea cheltuielilor de cazare, în condițiile stabilite prin lege;
j) decontarea cheltuielilor de transport în cazul mutării în alte localități și o dată pe an pentru efectuarea concediului de odihnă, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
k) încadrarea activității în condiții deosebite sau speciale de muncă, potrivit legii;
l) portul permanent al armamentului din dotare sau achiziționat personal, în condițiile legii;
m) asigurare de viață, sănătate și bunuri, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
n) tratament medical în străinătate pentru afecțiuni contractate în timpul exercitării profesiei, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
o) asistență juridică asigurată de către unitate, la cerere, în cazul cercetării sale pentru faptele comise în timpul sau în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu.

(2) Armamentul dobândit personal se deține după pensionare pe baza permisului obținut, în condițiile legii.

Art. 29. - (1) Pentru activitatea desfășurată polițiștilor li se conferă ordine și medalii, potrivit legii.

(2) În cazul întreruperii activității în poliție, timpul cât polițistul a desfășurat o altă activitate nu va fi luat în calculul vechimii în poliție pentru care se conferă ordinul sau medalia.

(3) Polițiștii decorați cu Ordinul Meritul Militar își păstrează toate drepturile dobândite anterior intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 30. - Condițiile privind pensionarea și drepturile de pensii ale polițiștilor se stabilesc prin lege, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 31. - (1) Polițistul mutat în interesul serviciului într-o altă localitate decât cea în care își are domiciliul, în situația în care nu efectuează naveta ori nu deține locuință proprietate personală și nu i se poate asigura spațiu de locuit, are dreptul la compensarea chiriei lunare, în cuantum de până la 50% din salariul de bază.

(2) Soțul sau soția polițistului mutat/mutată în interesul serviciului în altă localitate, care a fost încadrat/încadrată în muncă și a întrerupt activitatea datorită mutării împreună cu soțul sau soția, are dreptul la o indemnizație lunară de 50% din salariul de bază al polițistului, până la o nouă angajare sau până la prestarea unei alte activități aducătoare de venituri, dar nu mai mult de 9 luni.

(3) Prevederile alin. (1) și (2) se aplică atât polițiștilor absolvenți ai instituțiilor de învățământ ale Ministerului de Interne, care au fost repartizați în unități situate în alte localități decât cele de domiciliu, cât și soților sau soțiilor acestora.

(4) De indemnizația lunară prevăzută la alin. (2) beneficiază și soțul sau soția care, la data mutării polițistului, era înscris/înscrisă, în condițiile legii, ca șomer, dar numai după expirarea termenului de plată a ajutorului de șomaj, stabilit prin lege.

(5) Cuantumul compensației prevăzute la alin. (1) și condițiile de acordare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului de interne.

Art. 32. - (1) Polițistul va fi sprijinit în construirea sau cumpărarea, o singură dată în timpul carierei, a unei locuințe proprietate personală în localitatea în care își are sediul unitatea de poliție la care este încadrat, în condițiile legii.

(2) Polițistul care are o vechime în serviciu de cel puțin 10 ani poate cumpăra locuința de serviciu.

(3) Criteriile și condițiile de sprijin prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin ordin al ministrului de interne.

Art. 33. - În exercitarea atribuțiilor de serviciu polițistul beneficiază de protecție specială, în condițiile legii.

Art. 34. - Polițistului i se asigură gratuit echipamentul de protecție adecvat misiunilor specifice pe care le îndeplinește, iar în cazul în care, ca urmare a îndeplinirii atribuțiilor de serviciu, i s-a degradat sau distrus îmbrăcămintea ori alte bunuri personale, are dreptul la despăgubiri corespunzătoare.

Art. 35. - Membrii familiei polițistului beneficiază gratuit, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, de:

a) asistență medicală și medicamente în cadrul sistemului de asigurări de sănătate specific apărării, ordinii publice, siguranței naționale și autorității judecătorești;
b) decontarea cheltuielilor de transport în situația mutării polițistului în interes de serviciu în altă localitate.

Art. 36. - În sensul prevederilor prezentei legi, familia polițistului cuprinde soțul/soția, copiii și părinții aflați în întreținerea legală a acestuia.

Art. 37. - Copiii polițistului decedat în timpul și din cauza serviciului pot fi transferați, la cerere, la instituțiile de învățământ ale Ministerului de Interne, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului de interne.

Art. 38. - Polițistul pensionat și soția/soțul acestuia au dreptul gratuit la asistență medicală și medicamente, în cadrul sistemului de asigurări de sănătate specific apărării, ordinii publice, siguranței naționale și autorității judecătorești, și au acces la casele de odihnă, sanatoriile, bazele sportive și alte spații pentru odihnă și agrement, care aparțin sau sunt în administrarea Ministerului de Interne.

Art. 39. - (1) Durata programului de lucru al polițistului este de 8 ore pe zi și 5 zile pe săptămână, stabilită astfel încât să se asigure continuitatea serviciului polițienesc și refacerea capacității de muncă, în condițiile prevăzute de lege.

(2) Programul de lucru, formele de organizare a acestuia și acordarea repausului săptămânal se stabilesc prin ordin al ministrului de interne, după consultarea Corpului Național al Polițiștilor.

(3) Dacă interesele serviciului o impun, acordarea zilelor de odihnă săptămânale ce se cuvin polițistului poate fi amânată, în mod excepțional, cel mult de două ori într-o lună.

Art. 40. - Polițistul și membrii familiei sale au dreptul la protecție din partea structurilor specializate ale statului față de amenințările sau violențele la care ar putea fi supuși ca urmare a exercitării atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu acestea.

SECȚIUNEA a 2-a
Îndatoririle polițistului

Art. 41. - Polițistul este dator:

a) să fie loial instituției din care face parte, să respecte principiile statului de drept și să apere valorile democrației;
b) să dovedească solicitudine și respect față de orice persoană, în special față de grupurile vulnerabile, să își consacre activitatea profesională îndeplinirii cu competență, integritate, corectitudine și conștiinciozitate a îndatoririlor specifice de serviciu prevăzute de lege;
c) să își perfecționeze continuu nivelul de instruire profesională și generală;
d) să fie disciplinat și să dovedească probitate profesională și morală în întreaga activitate;
e) să fie respectuos, cuviincios și corect față de șefi, colegi sau subalterni;
f) să acorde sprijin colegilor în executarea atribuțiilor de serviciu;
g) să informeze șeful ierarhic și celelalte autorități abilitate cu privire la faptele de corupție săvârșite de alți polițiști, de care a luat cunoștință;
h) prin întregul său comportament, să se arate demn de considerația și încrederea impuse de profesia de polițist.

Art. 42. - Polițistul este obligat:

a) să păstreze secretul profesional, precum și confidențialitatea datelor dobândite în timpul desfășurării activității, în condițiile legii, cu excepția cazurilor în care îndeplinirea sarcinilor de serviciu, nevoile justiției sau legea impun dezvăluirea acestora;
b) să manifeste corectitudine în rezolvarea problemelor personale, în așa fel încât să nu beneficieze și nici să nu lase impresia că beneficiază de datele confidențiale obținute în calitatea sa oficială;
c) să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal ale acestora, potrivit competențelor legal stabilite;
d) să aibă o conduită corectă, să nu abuzeze de calitatea oficială și să nu compromită, prin activitatea sa publică ori privată, prestigiul funcției sau al instituției din care face parte.

Art. 43. - Polițistului îi este interzis, în orice împrejurare:

a) să primească, să solicite, să accepte, direct sau indirect, ori să facă să i se promită, pentru sine sau pentru alții, în considerarea calității sale oficiale, daruri sau alte avantaje;
b) să rezolve cereri care nu sunt de competența sa ori care nu i-au fost repartizate de șefii ierarhici sau să intervină pentru soluționarea unor asemenea cereri, în scopurile prevăzute la lit. a);
c) să folosească forța, altfel decât în condițiile legii;
d) să provoace unei persoane suferințe fizice ori psihice cu scopul de a obține de la această persoană sau de la o terță persoană informații sau mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o terță persoană l-a comis ori este bănuită că l-a comis, de a o intimida sau de a face presiuni asupra ei ori asupra unei terțe persoane;
e) să colecteze sume de bani de la persoane fizice sau juridice;
f) să redacteze, să imprime sau să difuzeze materiale ori publicații cu caracter politic, imoral sau care instigă la indisciplină;
g) să aibă, direct sau prin intermediari, într-o unitate supusă controlului unității de poliție din care face parte, interese de natură să compromită imparțialitatea și independența acestuia.

Art. 44. - (1) Serviciul polițienesc are caracter permanent și obligatoriu.

(2) Polițistul este obligat să se prezinte la programul de lucru stabilit, precum și în afara acestuia, în situații temeinic justificate, pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, cu compensarea timpului lucrat, potrivit legii.

(3) În situații de catastrofe, calamități sau tulburări de amploare ale ordinii și liniștii publice ori alte asemenea evenimente polițistul este obligat să se prezinte de îndată la unitatea de poliție din care face parte.

(4) La instituirea stării de urgență sau a stării de asediu ori în caz de mobilizare și de război polițistul va acționa conform legii.

(5) În cazul producerii vreuneia dintre situațiile prevăzute la alin. (3) și (4) polițistul care se află într-o altă localitate se va prezenta la cea mai apropiată unitate a Ministerului de Interne, informând superiorii săi despre aceasta.

SECȚIUNEA a 3-a
Restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți

Art. 45. - (1) Polițistului îi este interzis:

a) să facă parte din partide, formațiuni sau organizații politice ori să desfășoare propagandă în favoarea acestora;
b) să exprime opinii sau preferințe politice la locul de muncă sau în public;
c) să candideze pentru autoritățile administrației publice locale, Parlamentul României și pentru funcția de Președinte al României;
d) să exprime în public opinii contrare intereselor României;
e) să declare sau să participe la greve, precum și la mitinguri, demonstrații, procesiuni sau orice alte întruniri cu caracter politic;
f) să adere la secte, organizații religioase sau la alte organizații interzise de lege;
g) să efectueze, direct sau prin persoane interpuse, activități de comerț ori să participe la administrarea sau conducerea unor societăți comerciale, cu excepția calității de acționar;
h) să exercite activități cu scop lucrativ de natură să lezeze onoarea și demnitatea polițistului sau a instituției din care face parte;
i) să dețină orice altă funcție publică sau privată pentru care este retribuit, cu excepția funcțiilor didactice din cadrul instituțiilor de învățământ.

(2) Polițistul poate prezenta în public, numai în condițiile stabilite prin ordin al ministrului de interne, informații și date obținute în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau poate face comentarii referitoare la astfel de date și informații, dacă prin acestea nu este încălcat principiul prezumției de nevinovăție ori nu sunt lezate dreptul la propria imagine, demnitatea, viața intimă, familială ori privată a persoanei sau nu este prejudiciată finalizarea urmăririi penale într-o cauză aflată în curs de cercetare ori de judecare.

(3) Datele și informațiile clasificate, potrivit legii, obținute de polițist în timpul exercitării atribuțiilor profesionale nu pot fi făcute publice pe o perioadă de 5 ani de la încetarea raporturilor sale de serviciu, dacă legea nu prevede altfel.

Art. 46. - (1) Polițistul poate fi mutat în altă localitate decât cea de domiciliu în următoarele situații:

a) în interesul serviciului;
b) la cerere;
c) când unitatea din care face parte se reorganizează, iar postul se desființează și nu există posibilitatea numirii pe o funcție corespunzătoare;
d) pentru a înlătura un pericol care afectează viața sau integritatea sa ori a membrilor de familie, în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu;
e) când imaginea sa în localitatea unde își desfășoară activitatea este afectată.

(2) Pentru situațiile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e) este necesar acordul celui mutat.

Art. 47. - Polițistul poate fi delegat, detașat ori transferat, potrivit normelor de competență aprobate prin ordin al ministrului de interne, în condițiile legii.

Art. 48. - Polițiștii se pot asocia și pot constitui asociații cu caracter profesional, umanitar, tehnico-științific, cultural, religios și sportiv-recreativ, fără a aduce atingere îndeplinirii atribuțiilor și îndatoririlor de serviciu.

SECȚIUNEA a 4-a
Corpul Național al Polițiștilor

Art. 49. - (1) Se înființează Corpul Național al Polițiștilor, ca persoană juridică de drept public, denumit în continuare Corpul, cu sediul în municipiul București, reprezentând forma de organizare pe criteriu profesional, autonom, apolitic și nonprofit a polițiștilor.

(2) Corpul promovează interesele polițiștilor și apără drepturile acestora.

(3) Organizarea și funcționarea Corpului se realizează pe principiile teritorialității, eligibilității, mutualității și ierarhiei structurilor de conducere.

(4) Organele de conducere și control ale Corpului sunt:

a) congresul național;
b) consiliul național;
c) consiliul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, consiliile inspectoratelor județene de poliție și consiliile instituțiilor de învățământ ale Ministerului de Interne și teritoriale;
d) cenzorii.

(5) În organele de conducere ale Corpului vor fi aleși în număr și cu vot egal reprezentanții tuturor categoriilor de polițiști.

Art. 50. - Prin organele sale de conducere Corpul exercită următoarele atribuții:

a) întreprinde măsuri pentru asigurarea integrității morale și profesionale a polițiștilor, precum și a unei activități eficiente a acestora;
b) oferă consultanță la elaborarea propunerilor de acte normative care se referă la activitatea poliției sau la statutul polițistului;
c) poate face propuneri inspectorului general al poliției pentru numirea în funcții de conducere sau destituirea polițiștilor;
d) la cerere, reprezintă interesele polițiștilor împotriva cărora au fost dispuse sancțiuni disciplinare;
e) participă la elaborarea Codului de etică și deontologie al polițistului, ale cărui prevederi sunt obligatorii în exercitarea profesiei de polițist;
f) participă la susținerea examenelor de capacitate pentru titularizarea polițiștilor stagiari și a celor încadrați direct;
g) reprezintă profesia de polițist, împreună cu Inspectoratul General al Poliției, în raporturile cu organisme guvernamentale, foruri profesionale și științifice, instituții publice, precum și cu alte persoane juridice și fizice;
h) promovează pe plan extern relații cu organizații și instituții profesionale similare;
i) ține și actualizează permanent evidența membrilor săi.

Art. 51. - (1) Veniturile Corpului se constituie din:

a) taxa de înscriere, cotizații lunare ale membrilor, alte venituri realizate din manifestări științifice, culturale și sportive, precum și din drepturi editoriale;
b) resurse obținute de la bugetul de stat și/sau bugetele locale;
c) donații și sponsorizări din partea unor persoane fizice sau juridice, din țară ori din străinătate, în condițiile legii și ale normelor instituite de ministrul de interne;
d) chirii, dobânzi și orice alte surse legale.

(2) Consiliile prevăzute la art. 49 alin. (4) lit. c) virează periodic Corpului o cotă-parte din veniturile încasate, în condițiile stabilite prin regulament.

(3) Fondurile bănești obținute în condițiile alin. (1) pot fi utilizate pentru perfecționarea pregătirii profesionale, acordarea de burse și de ajutoare, crearea unor instituții cu scop științific, investiții legate de dotarea cu mijloace adecvate activităților Corpului, cheltuieli administrativgospodărești, asistența juridică a membrilor, cumpărarea și administrarea unor hoteluri, case de odihnă și cluburi ale polițiștilor și pentru fondul de salarii destinat aparatului tehnico-administrativ propriu.

Art. 52. - Modul de organizare și funcționare a Corpului se stabilește, în condițiile prezentei legi, prin Regulamentul de organizare și funcționare aprobat prin hotărâre a Guvernului.

CAPITOLUL IV
Recompense, răspunderea juridică și sancțiuni

SECȚIUNEA 1
Recompense

Art. 53. - Pentru contribuții deosebite la apărarea ordinii publice, a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor și la prevenirea faptelor antisociale, polițistului i se pot conferi decorații, în condițiile legii.

Art. 54. - (1) Pentru îndeplinirea exemplară a atribuțiilor de serviciu polițiștilor li se pot acorda recompense morale sau materiale, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului de interne.

(2) Pentru merite excepționale în atingerea unor obiective deosebite în activitatea poliției, polițistul poate fi avansat în gradul profesional următor, înaintea îndeplinirii stagiului minim, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului de interne.

(3) Pentru acțiuni deosebite care determină aducerea de venituri la bugetul de stat, polițistul poate fi recompensat cu până la 1% din cuantumul acestora, dar nu mai mult decât venitul său brut anual, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului de interne.

SECȚIUNEA a 2-a
Răspunderea juridică și sancțiuni

Art. 55. - Încălcarea de către polițist, cu vinovăție, a îndatoririlor de serviciu angajează răspunderea sa disciplinară, materială, civilă sau penală, după caz.

Art. 56. - Este absolvit de orice răspundere polițistul care, prin exercitarea, în limitele legii, a atribuțiilor de serviciu, a cauzat suferințe sau vătămări unor persoane ori a adus prejudicii patrimoniului acestora.

Art. 57. - Constituie abateri disciplinare, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni, următoarele fapte săvârșite de polițist, comise cu vinovăție:

a) comportarea necorespunzătoare, în serviciu, familie sau în societate, care aduce atingere onoarei, probității profesionale a polițistului sau prestigiului instituției;
b) neglijența manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispozițiilor primite de la șefii ierarhici sau de la autoritățile anume abilitate de lege;
c) întârzierea repetată sau nejustificată a soluționării lucrărilor;
d) depășirea atribuțiilor de serviciu ori lipsa de solicitudine în relațiile cu cetățenii;
e) absența nemotivată ori întârzierea repetată de la serviciu;
f) producerea de pagube materiale unității din care face parte sau patrimoniului Ministerului de Interne;
g) încălcarea normelor privind confidențialitatea activității desfășurate;
h) nerespectarea prevederilor jurământului de credință;
i) imixtiunea ilegală în activitatea altui polițist;
j) intervenția pentru influențarea soluționării unor cereri privind satisfacerea intereselor oricărei persoane.

Art. 58. - Sancțiunile disciplinare care pot fi aplicate polițistului sunt:

a) avertismentul;
b) mustrarea scrisă;
c) reducerea salariului pentru funcția îndeplinită cu 5-10% pe o perioadă de 1-3 luni;
d) amânarea promovării în grade profesionale sau funcții superioare, pe o perioadă de 1-2 ani;
e) retrogradarea din funcție până la cel mult nivelul de bază al gradului profesional deținut;
f) suspendarea din funcție de la 1 la 3 luni, perioadă în care polițistul beneficiază numai de salariul corespunzător gradului profesional deținut;
g) destituirea din funcția publică avută.

Art. 59. - (1) Sancțiunea disciplinară se aplică numai după cercetarea prealabilă și după consultarea consiliilor de disciplină.

(2) Procedura cercetării prealabile se reglementează prin ordin al ministrului de interne.

(3) Cercetarea prealabilă se efectuează de șeful unității sau de polițiști anume desemnați.

(4) Cercetările referitoare la abateri, din care rezultă date și indicii că au fost săvârșite fapte prevăzute de legea penală, se vor efectua și cu participarea unui reprezentant al Corpului, urmând ca, în raport de constatări, să fie sesizate organele judiciare.

(5) Ascultarea celui în cauză și consemnarea susținerilor sale sunt obligatorii.

(6) Polițistul cercetat are dreptul să cunoască în întregime actele cercetării și să solicite probe în apărare.

(7) În fața consiliilor de disciplină polițistul are dreptul de a fi asistat de un alt polițist, ales de către acesta sau desemnat de Corp. De asemenea, polițistul cercetat poate fi asistat, la cererea sa, de avocat.

(8) La stabilirea sancțiunii se ține seama de activitatea desfășurată anterior, de împrejurările în care abaterea disciplinară a fost săvârșită, de cauzele, gravitatea și consecințele acesteia, de gradul de vinovăție a polițistului, precum și de preocuparea pentru înlăturarea urmărilor faptei comise.

(9) Sancțiunea disciplinară se aplică în maximum 30 de zile de la luarea la cunoștință despre abaterea săvârșită, dar nu mai târziu de un an de la data comiterii faptei.

(10) Pentru aceeași abatere nu se poate aplica decât o singură sancțiune disciplinară.

Art. 60. - (1) Aplicarea sancțiunilor disciplinare se face potrivit competențelor stabilite prin ordin al ministrului de interne.

(2) Destituirea din poliție se dispune în mod corespunzător de persoanele care, potrivit art. 15, au competența să acorde gradele profesionale ale polițiștilor.

Art. 61. - (1) Polițistul poate contesta sancțiunea disciplinară aplicată, în termen de 15 zile de la luarea la cunoștință, șefului ierarhic superior celui care a aplicat sancțiunea. Acesta se pronunță prin decizie motivată, în termen de 30 de zile.

(2) Împotriva sancțiunilor aplicate și a deciziilor nefavorabile polițistul nemulțumit se poate adresa Corpului, potrivit art. 50 lit. d).

(3) Polițistul nemulțumit de sancțiunea aplicată se poate adresa instanței de contencios administrativ, solicitând anularea sau modificarea, după caz, a ordinului ori a dispoziției de sancționare.

Art. 62. - (1) La nivelul Inspectoratului General al Poliției se constituie Consiliul superior de disciplină, iar la Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, inspectoratele județene de poliție, unitățile teritoriale și instituțiile de învățământ ale poliției se constituie consilii de disciplină.

(2) Consiliile de disciplină se constituie și funcționează pe lângă șefii unităților de poliție și au caracter consultativ.

(3) Consiliile de disciplină își desfășoară activitatea în baza regulamentului aprobat prin ordin al ministrului de interne.

Art. 63. - (1) Polițistul răspunde pentru pagubele cauzate patrimoniului unității, potrivit legislației aplicabile personalului civil din Ministerul de Interne.

(2) Polițistul nu răspunde de pagubele cauzate patrimoniului unității dacă acestea sunt consecința unei acțiuni desfășurate în limitele legii.

Art. 64. - (1) Urmărirea penală a polițiștilor se efectuează de către procuror sau de către ofițeri de poliție anume desemnați prin ordin al ministrului de interne, sub supravegherea procurorului, după caz, în condițiile legii.

(2) Competența de a efectua supravegherea urmăririi penale și de a judeca în fond infracțiunile săvârșite de polițiști revine parchetelor de pe lângă tribunale și tribunalelor - pentru infracțiunile comise de către agenții de poliție, parchetelor de pe lângă curțile de apel și curților de apel - pentru infracțiunile comise de către ofițerii de poliție, până la gradul de comisar-șef inclusiv, respectiv Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție și Curții Supreme de Justiție - pentru infracțiunile comise de chestorii de poliție.

(3) Urmărirea penală și judecarea infracțiunilor contra siguranței statului săvârșite de polițiști se efectuează în mod obligatoriu de către procurorii militari și, respectiv, de instanțele militare, în condițiile legii.

Art. 65. - (1) În cazul în care împotriva polițistului s-a început urmărirea penală sau a fost trimis în judecată, menținerea sa în activitate se hotărăște după soluționarea definitivă a cauzei, cu excepția situației în care a comis și alte abateri disciplinare, când operează procedura disciplinară obișnuită.

(2) Pe timpul urmăririi penale și judecării polițistul este pus la dispoziție. Polițistul pus la dispoziție îndeplinește numai acele sarcini și atribuții de serviciu stabilite, în scris, de șeful unității de poliție și beneficiază de drepturile bănești corespunzătoare gradului profesional pe care îl are, la nivelul de bază, și de celelalte drepturi prevăzute în prezenta lege.

(3) Pe perioada arestării preventive polițistul este suspendat din funcție. Pe timpul suspendării polițistul nu beneficiază de nici un drept dintre cele prevăzute de prezenta lege.

(4) În cazul în care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală ori achitarea, precum și în cazul încetării urmăririi penale ori a procesului penal, polițistul va fi repus în toate drepturile anterioare, inclusiv compensarea celor de care a fost privat pe perioada punerii la dispoziție, respectiv a suspendării din funcție, potrivit competențelor stabilite prin ordin al ministrului de interne.

CAPITOLUL V
Întreruperea și încetarea raporturilor de serviciu ale polițistului

Art. 66. - (1) Stabilitatea polițistului la locul de muncă este garantată, în condițiile prezentei legi.

(2) Raportul de serviciu al polițistului ia naștere o dată cu acordarea primului grad profesional.

Art. 67. - (1) Întreruperea activității la cerere reprezintă suspendarea temporară a polițistului din funcția și gradul profesional pe care îl ocupă și operează pentru un interes personal legitim.

(2) Situațiile în care se acordă întreruperea activității polițistului se stabilesc prin ordin al ministrului de interne.

Art. 68. - (1) Durata întreruperii la cerere a activității polițistului este de până la 2 ani, fără drept de prelungire.

(2) Înaintea sau la expirarea perioadei de întrerupere a activității la cerere, polițistul va solicita reintegrarea sa la unitatea la care a fost încadrat.

(3) Reintegrarea polițistului se face, de regulă, la unitatea de la care i s-a acordat întreruperea sau la o altă unitate care are posturi vacante, similare celui din care a întrerupt activitatea.

Art. 69. - Încetarea raporturilor de serviciu ale polițistului are loc:

a) la împlinirea vârstei și a vechimii în serviciu, necesare pensiei de serviciu;
b) la pierderea capacității de muncă, în condițiile legii;
c) la cerere;
d) la numirea într-o altă funcție;
e) prin demisie;
f) la destituirea din poliție;
g) la acordarea, în 2 ani consecutiv, a calificativului "necorespunzător";
h) când este condamnat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, cu excepția cazurilor în care s-a dispus suspendarea executării pedepsei închisorii sau amenzii penale pentru infracțiuni săvârșite din culpă, pe baza aprobării persoanelor care au acordat gradele profesionale prevăzute la art. 15;
i) când în urma reorganizării unei unități de poliție sau a reducerii unor posturi de natura celui ocupat de polițistul respectiv nu sunt posibilități pentru ca acesta să fie încadrat într-o funcție similară în aceeași unitate sau în alte unități;
j) când nu promovează examenul de definitivare prevăzut la art. 21 alin. (5).

Art. 70. - Polițistul care a absolvit o instituție de învățământ a Ministerului de Interne și căruia i-au încetat raporturile de serviciu în primii 10 ani de activitate din motive imputabile lui este obligat să restituie cheltuielile efectuate cu pregătirea sa, proporțional cu perioada rămasă până la 10 ani, potrivit angajamentului încheiat în acest sens.

CAPITOLUL VI
Dispoziții finale și tranzitorii

Art. 71. - (1) Polițiștii care la data încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condițiile de vârstă și vechime pentru a li se acorda pensie de serviciu beneficiază de programe de reconversie profesională astfel:

a) în ultimele 6 luni dinaintea adoptării măsurilor prevăzute la art. 69 lit. i);
b) după apariția situației prevăzute la art. 69 lit. b).

(2) Reconversia profesională a polițiștilor aflați în situațiile menționate la alin. (1) se asigură prin grija Ministerului de Interne, în colaborare cu Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și cu Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, pe baza protocoalelor încheiate în acest sens.

(3) Modul de organizare și desfășurare a programelor de reconversie profesională se stabilește prin ordin al ministrului de interne.

(4) În vederea reconversiei profesionale polițiștii pot urma gratuit cursuri de calificare, recalificare, perfecționare sau, după caz, alte forme de pregătire profesională, organizate de Ministerul de Interne, și, cu suportarea cheltuielilor de către acest minister, cursuri organizate de alte ministere, precum și de către instituții ori persoane juridice de drept privat autorizate, potrivit legii, în acest scop.

(5) Contravaloarea cursurilor organizate în afara Ministerului de Interne în condițiile alin. (4) se suportă din bugetul acestuia, în limita a 3 salarii brute obținute de polițist la data încetării raporturilor de serviciu.

Art. 72. - (1) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi polițiștilor aflați în funcție nu le sunt aplicabile dispozițiile acesteia privind condițiile de studii și stagiu în grad, cu excepția cazurilor în care aceștia fac obiectul unei avansări sau promovări.

(2) La aceeași dată polițiștilor absolvenți cu diplomă ai Academiei de Poliție "Alexandru Ioan Cuza" a Ministerului de Interne sau ai altor instituții de învățământ superior acreditate le vor fi acordate grade profesionale în condițiile stabilite prin prezenta lege.

(3) Polițiștii vor depune jurământul de credință. Refuzul depunerii jurământului de credință atrage destituirea din poliție, acesta fiind consemnat prin încheierea unui procesverbal, semnat de persoanele prevăzute la art. 23 alin. (1).

Art. 73. - (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi gradele militare ale polițiștilor vor fi echivalate cu gradele profesionale, conform pregătirii și studiilor fiecăruia, cu menținerea drepturilor câștigate anterior, după cum urmează:

A. Ofițerii de poliție:

a) sublocotenent - subinspector de poliție;
b) locotenent - inspector de poliție;
c) căpitan - inspector principal de poliție;
d) maior - subcomisar de poliție;
e) locotenent-colonel - comisar de poliție;
f) colonel - comisar-șef de poliție;
g) general de brigadă - chestor de poliție;
h) general-maior - chestor principal de poliție;
i) general-locotenent - chestor-șef adjunct de poliție;
j) general - chestor-șef de poliție.

B. Agenții de poliție:

a) maistru militar clasa a IV-a și sergent-major - agent de poliție;
b) maistru militar clasa a III-a și plutonier - agent principal de poliție;
c) maistru militar clasa a II-a și plutonier-major - agentșef adjunct de poliție;
d) maistru militar clasa I și plutonier adjutant - agentșef de poliție;
e) maistru militar principal și plutonier adjutant-șef agent-șef principal de poliție.

(2) Echivalarea gradelor privind agenții și ofițerii de poliție este valabilă și în cazul încetării raporturilor de serviciu ale polițiștilor, precum și în cazul transferului în interesul serviciului al cadrelor militare sau al polițiștilor între unitățile de poliție și celelalte unități ale Ministerului de Interne ori alte instituții din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, după caz.

(3) La pensionare polițistului i se poate acorda gradul profesional următor, în condițiile legii.

(4) Polițiștii ofițeri care nu au absolvit studii superioare de scurtă sau de lungă durată cu diplomă vor fi încadrați în funcții potrivit gradelor profesionale echivalente.

(5) Ofițerilor de poliție stabiliți la alin. (1) lit. A li se va acorda gradul profesional următor numai după absolvirea studiilor superioare corespunzătoare categoriei din care fac parte.

(6) Agenții de poliție care nu au absolvit studii liceale și postliceale cu diplomă vor fi încadrați în funcții potrivit gradelor profesionale echivalente.

(7) Agenții de poliție care au absolvit studii superioare de lungă durată cu diplomă de licență sau echivalentă ori studii superioare de scurtă durată cu diplomă sau echivalentă vor fi încadrați în categorii și grade profesionale corespunzătoare studiilor, în condițiile prezentei legi.

(8) Perioada acordată polițiștilor pentru definitivarea studiilor necesare echivalării în gradele corespunzătoare funcției pe care o dețin, conform prevederilor alin. (1), este de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Dacă după expirarea perioadei de 5 ani polițiștii nu și-au definitivat studiile necesare echivalării în gradele profesionale pe care le au, vor fi încadrați în categorii și grade profesionale corespunzătoare pregătirii.

(9) Stagiul în gradul militar avut la data echivalării va fi luat în calcul la acordarea gradelor profesionale, potrivit alin. (1) și cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b).

(10) Acordarea gradelor profesionale pentru polițiști se face, de regulă, o dată pe an, cu prilejul "Zilei Poliției Române".

(11) Acordarea gradelor profesionale la încadrarea directă a polițiștilor se face trimestrial, prin ordin al ministrului de interne.

(12) Acordarea gradelor profesionale polițiștilor prevăzuți la art. 9 alin. (2) și la art. 54 alin. (2) se poate face în tot cursul anului.

Art. 74. - (1) Evidența polițiștilor și a operațiunilor de mobilizare pe timpul și după încetarea raporturilor de serviciu, precum și modalitățile de ținere a acesteia se stabilesc prin ordin al ministrului de interne.

(2) La încetarea raporturilor de serviciu polițistul este obligat ca în termen de 15 zile să se prezinte la centrul militar pe raza căruia domiciliază, pentru a fi luat în evidență ca rezervist cu specialitatea "poliție" și gradul militar echivalent gradului profesional avut la data respectivă în grupa de evidență a Ministerului de Interne.

(3) Polițiștii luați în evidență ca rezerviști pot fi concentrați sau mobilizați pentru completarea efectivelor unităților Ministerului de Interne, în condițiile prevăzute de lege.

Art. 75. - Descrierea uniformei de polițist și a însemnelor distinctive se stabilește prin hotărâre a Guvernului.

Art. 76. - Prevederile prezentei legi se aplică și personalului Poliției de Frontieră Române, Direcției Generale de Evidență Informatizată a Persoanei, Oficiului Național pentru Refugiați, Direcției generale de informații și protecție internă, unităților de învățământ ale poliției și structurilor corespondente din cadrul Academiei de Poliție "Alexandru Ioan Cuza".

Art. 77. - Plata drepturilor bănești cuvenite polițiștilor, prevăzute în prezenta lege, se face din fondurile alocate de la bugetul de stat.

Art. 78. - (1) Dispozițiile prezentei legi se completează, după caz, cu prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarului public, cu modificările și completările ulterioare, și ale altor acte normative în vigoare.

(2) Până la adoptarea legii privind salarizarea polițiștilor acestora le sunt aplicabile dispozițiile legale referitoare la salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.

(3) Până la adoptarea legii privind pensiile polițiștilor acestora le sunt aplicabile dispozițiile legale referitoare la pensionarea cadrelor militare.

(4) Modul de aplicare a prevederilor alin. (2) și (3) se stabilește prin ordin al ministrului de interne.

Art. 79. - În unitățile administrativ-teritoriale în care persoanele aparținând unor minorități naționale dețin o pondere de peste 20% vor fi angajați și polițiști care cunosc și limba respectivă.

Art. 80. - În condițiile legii, prin hotărâre a Guvernului, se poate înființa Casa de credit pentru polițiști.

Art. 81. - (1) Hotărârile Guvernului și ordinele ministrului de interne date în aplicarea prezentei legi se vor emite în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a acesteia.

(2) Până la adoptarea hotărârilor Guvernului prevăzute la alin. (1) polițiștii beneficiază de drepturile corespunzătoare prevăzute în actele normative în vigoare pentru cadrele militare.

Art. 82. - (1) Prezenta lege va intra în vigoare în termen de 60 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) La aceeași dată orice alte dispoziții contrare se abrogă.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 13 mai 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituția României.

p. PREȘEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TĂRĂCILĂ

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 14 mai 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituția României.

PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
VALER DORNEANU

București, 6 iunie 2002.
Nr. 360.


Marți, 12 decembrie 2017, 12:23

Declinare de raspundere: Informațiile publicate în aceasta rubrică, precum și textele actelor normative nu au caracter oficial.