LEGE nr.14 din 9 ianuarie 2003
Legea partidelor politice
Textul actului publicat în M.Of. nr. 25/17 ian. 2003

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I
Dispoziții generale

Art. 1. - Partidele politice sunt asociații cu caracter politic ale cetățenilor români cu drept de vot, care participă în mod liber la formarea și exercitarea voinței lor politice, îndeplinind o misiune publică garantată de Constituție. Ele sunt persoane juridice de drept public.

Art. 2. - Prin activitatea lor, partidele politice promovează valorile și interesele naționale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participă cu candidați în alegeri și la constituirea unor autorități publice și stimulează participarea cetățenilor la scrutinuri, potrivit legii.

Art. 3. - (1) Pot funcționa ca partide politice numai asociațiile cu caracter politic, constituite potrivit legii, și care militează pentru respectarea suveranității naționale, a independenței și a unității statului, a integrității teritoriale, a ordinii de drept și a principiilor democrației constituționale.

(2) Sunt interzise partidele politice care, prin statutul, programele, propaganda de idei ori prin alte activități pe care le organizează, încalcă prevederile art. 30 alin. (7), art. 37 alin. (2) sau (4) din Constituție.

(3) Este interzisă afilierea partidelor politice la organizații din străinătate, dacă această afiliere încalcă valorile prevăzute la alin. (1).

(4) Partidele politice nu pot organiza activități militare sau paramilitare și nici alte activități interzise de lege.

Art. 4. - (1) Partidele politice se organizează și funcționează după criteriul administrativ-teritorial.

(2) Sunt interzise constituirea de structuri ale partidelor politice după criteriul locului de muncă, precum și desfășurarea de activități politice la nivelul agenților economici sau al instituțiilor publice.

(3) Desfășurarea de activități politice la nivelul agenților economici sau al instituțiilor publice este permisă, cu acordul acestora, numai în campania electorală, în condițiile legii.

(4) În cadrul organizațiilor teritoriale partidele politice își pot organiza structuri care se vor ocupa de problemele specifice unei anumite categorii sociale sau profesionale.

Art. 5. - (1) Fiecare partid politic trebuie să aibă denumire integrală, denumire prescurtată și semn permanent proprii. Denumirea integrală, denumirea prescurtată și semnul permanent trebuie să se deosebească clar de cele ale partidelor anterior înregistrate, fiind interzisă utilizarea acelorași simboluri grafice, oricare ar fi figura geometrică în care sunt încadrate.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică și alianțelor politice, în mod corespunzător.

(3) Denumirea integrală și denumirea prescurtată, precum și semnul permanent nu pot reproduce sau combina simbolurile naționale ale statului român, ale altor state, ale organismelor internaționale ori ale cultelor religioase. Fac excepție partidele politice care sunt membre ale unor organizații politice internaționale, acestea putând utiliza însemnul organizației respective ca atare sau într-o combinație specifică.

(4) Semnul permanent poate fi schimbat cu cel puțin 6 luni înainte de data alegerilor, de către organele competente ale partidului, conform statutului și cu respectarea art. 25 și 26.

CAPITOLUL II
Membrii partidelor politice

Art. 6. - Pot fi membri ai partidelor politice cetățenii care, potrivit Constituției, au drept de vot.

Art. 7. - Din partidele politice nu pot face parte persoanele cărora le este interzisă prin lege asocierea politică.

Art. 8. - (1) Un cetățean român nu poate face parte în același timp din două sau mai multe partide politice.

(2) Înscrierea unei persoane într-un alt partid politic constituie de drept demisie din partidul al cărui membru a fost anterior.

(3) La înscrierea într-un partid politic orice persoană este obligată să declare în scris, pe propria răspundere, dacă are sau nu calitatea de membru al unui alt partid politic.

(4) Membrii organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care înscriu candidați în alegeri pot face parte și dintr-un partid politic, având dreptul de a candida în condițiile legii.

(5) Nici o persoană nu poate fi constrânsă să facă parte sau să nu facă parte dintr-un partid politic.

(6) Dobândirea sau pierderea calității de membru al unui partid politic nu creează privilegii sau restrângeri în exercitarea drepturilor cetățenești.

CAPITOLUL III
Organizarea partidelor politice

Art. 9. - Fiecare partid politic trebuie să aibă statut și program politic proprii.

Art. 10. - Statutul partidului politic cuprinde în mod obligatoriu:

a) denumirea integrală și denumirea prescurtată;
b) descrierea semnului permanent;
c) semnul permanent sub formă grafică alb-negru și color, în anexă;
d) sediul central;
e) mențiunea expresă că urmărește numai obiective politice;
f) drepturile și îndatoririle membrilor;
g) sancțiunile disciplinare și procedurile prin care acestea pot fi aplicate membrilor;
h) procedura de alegere a organelor executive și competențele acestora;
i) competența adunării generale a membrilor sau a delegaților acestora;
j) organele împuternicite să prezinte candidaturi în alegerile locale, parlamentare și prezidențiale;
k) organul competent să propună reorganizarea partidului sau să decidă asocierea într-o alianță politică ori în alte forme de asociere;
l) condițiile în care își încetează activitatea;
m) modul de administrare a patrimoniului și sursele de finanțare, stabilite în condițiile legii;
n) organul care reprezintă partidul în relațiile cu autoritățile publice și terți;
o) alte mențiuni prevăzute ca obligatorii în prezenta lege.

Art. 11. - Statutul și programul politic ale partidului trebuie să fie prezentate în formă scrisă și aprobate de organele împuternicite prin statut.

Art. 12. - (1) Partidele politice au ca subdiviziuni organizații teritoriale, potrivit organizării administrative a țării, care au numărul minim de membri prevăzut de statut.

(2) Organele locale pot reprezenta partidul politic față de terți la nivelul local corespunzător, pot deschide conturi la bancă și răspund de gestionarea acestora.

Art. 13. - (1) Adunarea generală a membrilor și organul executiv, indiferent de denumirea pe care o au în statutul fiecărui partid, sunt foruri obligatorii de conducere a partidului politic și a organizațiilor sale teritoriale. Conducerile organizațiilor teritoriale se aleg pentru o perioadă determinată, prevăzută de statut.

(2) Statutul poate prevedea și alte organe, cu atribuții formulate explicit.

Art. 14. - (1) Adunarea generală a membrilor partidului politic sau a delegaților acestora, la nivel național, este organul suprem de decizie al partidului. Întrunirea acestuia are loc cel puțin o dată la 4 ani.

(2) Delegații la adunare sunt aleși de organizațiile teritoriale prin vot secret. Numărul acestora se stabilește în raport cu numărul de membri. Procedurile de desemnare și de delegare a acestora trebuie prevăzute în statut.

Art. 15. - (1) Pentru soluționarea diferendelor dintre membrii unui partid politic sau dintre aceștia și conducerile organizațiilor partidului, se constituie comisii de arbitraj la nivelul partidului și al organizațiilor sale teritoriale.

(2) Membrii comisiei de arbitraj sunt aleși pe o durată de cel mult 4 ani.

(3) Comisia de arbitraj este organizată și funcționează conform unui regulament aprobat de organul statutar, care trebuie să asigure părților dreptul la opinie și dreptul de a se apăra, precum și proceduri echitabile de decizie.

Art. 16. - (1) Organele împuternicite ale partidului politic hotărăsc primirea de membri, în condițiile stabilite de statut, ca urmare a cererilor scrise depuse de solicitanți.

(2) Membrii au dreptul de a demisiona din partid în orice moment, cu efect imediat.

(3) Dobândirea sau pierderea calității de membru al unui partid politic este supusă numai jurisdicției interne a partidului respectiv, potrivit statutului partidului.

Art. 17. - (1) Hotărârile partidului politic și ale organizațiilor sale teritoriale se adoptă cu votul majorității prevăzute în statut.

(2) Alegerea membrilor conducerii partidului politic și ai conducerilor organizațiilor sale teritoriale se face prin vot secret.

(3) Statutul trebuie să prevadă dreptul fiecărui membru la inițiativă politică și posibilitatea examinării acesteia într-un cadru organizat.

CAPITOLUL IV
Înregistrarea partidelor politice

Art. 18. - (1) Pentru înregistrarea unui partid politic se depun la Tribunalul București următoarele documente:

a) cererea de înregistrare, semnată de conducătorul organului executiv al partidului politic și de cel puțin 3 membri fondatori, care vor fi citați în instanță;
b) statutul partidului, întocmit conform prevederilor art. 10;
c) programul partidului;
d) actul de constituire, împreună cu lista semnăturilor de susținere a membrilor fondatori;
e) o declarație privitoare la sediu și la patrimoniul partidului;
f) dovada deschiderii contului bancar.

(2) Cererea de înregistrare se afișează la sediul Tribunalului București timp de 15 zile.

(3) În termen de 3 zile de la data depunerii cererii de înregistrare, anunțul cu privire la aceasta se publică de către solicitant într-un ziar central de mare tiraj.

Art. 19. - (1) Lista semnăturilor de susținere trebuie să menționeze obiectul susținerii, data și locul întocmirii, iar pentru susținători trebuie să conțină numele și prenumele, data nașterii, adresa, felul actului de identitate, seria și numărul acestuia, codul numeric personal, precum și semnătura. Susținătorii înscrierii unui partid politic pot fi numai cetățeni cu drept de vot.

(2) Lista va fi însoțită de o declarație pe propria răspundere a persoanei care a întocmit-o, care să ateste autenticitatea semnăturilor, sub sancțiunea prevăzută de art. 292 din Codul penal.

(3) Lista trebuie să cuprindă cel puțin 25.000 de membri fondatori, domiciliați în cel puțin 18 din județele țării și municipiul București, dar nu mai puțin de 700 de persoane pentru fiecare dintre aceste județe și municipiul București.

(4) Fiecare listă va cuprinde persoane dintr-o singură localitate. Listele vor fi grupate pe localități și județe, pentru a se putea verifica prevederile alin. (3).

Art. 20. - (1) Tribunalul București examinează cererea de înregistrare a partidului politic în ședință publică, cu participarea reprezentantului Ministerului Public.

(2) Persoanele fizice sau juridice interesate pot interveni în proces, dacă depun o cerere de intervenție în interes propriu, potrivit Codului de procedură civilă. Cererea de intervenție se comunică din oficiu persoanelor care au semnat cererea de înregistrare.

Art. 21. - (1) Tribunalul București se pronunță asupra cererii de înregistrare a partidului politic în cel mult 15 zile de la expirarea termenului prevăzut la art. 18 alin. (2).

(2) Împotriva deciziei Tribunalului București pot face contestație la Curtea de Apel București, în termen de 5 zile de la comunicare, persoanele prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. a), Ministerul Public sau persoanele prevăzute la art. 20 alin. (2).

(3) Curtea de Apel București va examina contestația în ședință publică, în termen de cel mult 15 zile de la înregistrarea acesteia.

(4) Decizia Curții de Apel București este definitivă și irevocabilă.

Art. 22. - Partidul politic dobândește personalitate juridică de la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii instanței privind admiterea cererii de înregistrare.

Art. 23. - Partidele politice ale căror cereri de înregistrare au fost admise se înscriu în Registrul partidelor politice.

Art. 24. - (1) Partidele politice au obligația să depună la Tribunalul București:

a) documentele atestând desfășurarea adunărilor generale, în termen de 30 de zile de la data acestora;
b) documentele provenind de la autoritățile electorale competente privind desemnarea candidaților în alegeri, în termen de 30 de zile de la data alegerilor.

(2) Depunerea documentelor prevăzute la alin. (1) la Tribunalul București se consemnează în Registrul partidelor politice.

Art. 25. - (1) Modificarea statutului sau a programului partidului politic poate avea loc în condițiile prevăzute de statut.

(2) Orice modificare se comunică Tribunalului București, în termen de 30 de zile de la data adoptării, cu îndeplinirea prevederilor art. 18 alin. (2) și (3). Tribunalul București o examinează potrivit procedurii prevăzute la art. 20 și 21.

Art. 26. - (1) În cazul în care modificările nu sunt comunicate conform art. 25 alin. (2) sau dacă instanța a respins cererea de încuviințare a modificării statutului, iar partidul politic în cauză acționează în baza statutului modificat, Ministerul Public va solicita Tribunalului București încetarea activității partidului politic și radierea acestuia din Registrul partidelor politice.

(2) În termen de 15 zile de la înregistrarea cererii Ministerului Public, Tribunalul București se va pronunța asupra acesteia.

(3) Împotriva hotărârii Tribunalului București partea interesată poate face contestație la Curtea de Apel București în termen de 5 zile de la data comunicării hotărârii.

(4) Curtea de Apel București se pronunță în termen de 15 zile de la înregistrarea contestației, iar hotărârea sa este definitivă și irevocabilă.

(5) Hotărârea definitivă și irevocabilă de admitere a modificării statutului se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

Art. 27. - În fiecare an preelectoral partidele politice sunt obligate să-și actualizeze listele de membri, cu respectarea cerințelor prevăzute la art. 19 alin. (3) și (4). Listele actualizate vor fi depuse la Tribunalul București până la data de 31 decembrie a acelui an.

CAPITOLUL V
Asocierea partidelor politice

Art. 28. - (1) Partidele politice se pot asocia pe baza unui protocol de asociere, constituind o alianță politică.

(2) În protocolul de asociere a partidelor politice într-o alianță politică trebuie să se menționeze denumirea integrală și denumirea prescurtată ale alianței politice, precum și ale partidelor politice componente, semnul permanent al alianței, obiectivele alianței, modul de organizare și factorii de decizie.

(3) Prevederile art. 5 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.

(4) Semnul permanent al alianței politice poate fi unul propriu acesteia sau poate fi preluat de la unul dintre partidele politice componente.

Art. 29. - (1) Pentru înregistrarea alianțelor politice se depun la Tribunalul București următoarele documente:

a) cererea de înregistrare a alianței politice, semnată de conducerile executive ale partidelor politice componente;
b) protocolul de asociere;
c) denumirea integrală și denumirea prescurtată ale alianței politice;
d) descrierea semnului permanent;
e) semnul permanent sub formă grafică alb-negru și color, în anexă la protocol.

(2) Procedura prevăzută la art. 18 alin. (2) și (3) se aplică în mod corespunzător.

Art. 30. - (1) Pentru alianțele politice prevederile art. 20-22 se aplică în mod corespunzător.

(2) Alianțele politice ale căror cereri de înregistrare au fost admise se înscriu în Registrul alianțelor politice.

Art. 31. - În cazul în care alianța politică se va prezenta în alegeri cu liste comune, candidații trebuie să facă parte dintr-un partid politic membru al alianței.

Art. 32. - (1) Partidele politice pot realiza și alte forme de asociere cu formațiuni nepolitice, legal constituite, cu scopul promovării unor obiective comune.

(2) În protocolul de constituire a formelor de asociere prevăzute la alin. (1) se vor menționa denumirea, semnul permanent - dacă este cazul -, organizațiile aliate, obiectivele asocierii, modul de organizare și factorii de decizie și acesta va fi depus la Tribunalul București, pentru a fi înscris în registrul altor forme de asociere a partidelor.

Art. 33. - Partidele politice membre ale alianțelor politice sau ale altor forme de asociere își păstrează personalitatea juridică și patrimoniul propriu.

Art. 34. - Orice modificare în componența alianței politice sau în protocolul de asociere se comunică la Tribunalul București pentru înregistrare, potrivit prevederilor art. 28 și 29.

Art. 35. - Obiectivele alianțelor politice, precum și modul lor de organizare trebuie să se conformeze prevederilor art. 2 și 3, cu excepția participării cu candidați în alegeri, care este opțională.

Art. 36. - Dacă nici unul dintre partidele politice participante la scrutin nu a obținut majoritatea absolută în Parlament, partidele politice cu reprezentare parlamentară pot constitui coaliții pentru asigurarea guvernării. Coalițiile nu sunt supuse înregistrării, iar protocolul de constituire va cuprinde numai dispoziții privind asigurarea guvernării și a sprijinului parlamentar.

CAPITOLUL VI
Reorganizarea partidelor politice

Art. 37. - (1) Partidele politice legal constituite pot proceda la reorganizare.

(2) Reorganizarea poate consta în comasare, prin absorbție sau fuziune, ori în divizare, totală sau parțială.

Art. 38. - (1) Comasarea a două sau mai multe partide legal constituite se realizează prin aprobarea protocolului de comasare de către organele supreme de decizie ale fiecărui partid, prevăzute la art. 14, în cadrul ședinței comune a acestora.

(2) În protocolul de comasare se vor menționa în mod expres modalitățile de transfer al sumelor, bunurilor și contractelor deținute de partidele comasate, precum și procedura de garantare a continuității vechimii în partid a membrilor partidelor politice care fuzionează.

(3) În protocolul de comasare se stabilește caracterul acesteia: prin absorbție sau prin fuziune.

Art. 39. - (1) În situația comasării prin absorbție, unul dintre partidele politice își păstrează personalitatea juridică, subrogându-se în drepturile și obligațiile partidelor absorbite care își încetează activitatea, inclusiv prin cumularea subvențiilor acestora. În protocolul de comasare se va preciza care partid își păstrează personalitatea juridică, având drept consecință păstrarea denumirii integrale, a denumirii prescurtate, a semnului permanent și electoral, precum și a programului politic.

(2) Protocolul de comasare și, dacă este cazul, modificările la statutul partidului care își păstrează personalitatea juridică se comunică, în termen de 10 zile de la adoptarea acestora, Tribunalului București, urmându-se procedura prevăzută la art. 25 și 26.

(3) Partidele politice absorbite vor fi radiate din Registrul partidelor politice.

Art. 40. - (1) În urma comasării prin fuziune a unor partide politice rezultă un partid politic nou, care se subrogă în drepturile și obligațiile partidelor politice care au fuzionat și care, în termen de 10 zile, trebuie să se conformeze prevederilor art. 18, cu excepția depunerii listei semnăturilor de susținere.

(2) Denumirea integrală, denumirea prescurtată, semnul permanent, semnul electoral și programul politic ale noului partid pot fi noi sau pot proveni de la unul sau mai multe dintre partidele care participă la fuziune.

(3) Tribunalul București va examina documentele depuse de partidul politic nou format din comasarea prin fuziune, potrivit prevederilor art. 20-22.

(4) Ca urmare a hotărârii irevocabile a instanței de înregistrare a noului partid rezultat din comasarea prin fuziune, acesta va fi înscris în Registrul partidelor politice, iar partidele care au procedat la comasare vor fi radiate.

Art. 41. - (1) Un partid politic legal constituit se poate diviza prin hotărârea organului său suprem de decizie, prevăzut la art. 14.

(2) Divizarea poate fi totală sau parțială.

(3) Înregistrarea partidului sau a partidelor rezultate în urma divizării se face potrivit prevederilor art. 18-21.

(4) Eventualele modificări ale statutului partidului care își păstrează personalitatea juridică se comunică, în termen de 10 zile de la divizare, Tribunalului București, urmându-se procedura prevăzută la art. 25 și 26.

Art. 42. - (1) Divizarea totală constă în împărțirea întregului patrimoniu al unui partid politic care își încetează existența către două sau mai multe partide existente sau care iau naștere astfel.

(2) În cazul divizării totale, prin hotărârea de admitere a cererii de înscriere a ultimului partid care ia astfel ființă se va dispune și radierea din Registrul partidelor politice de la Tribunalul București a partidului divizat.

Art. 43. - Divizarea parțială constă în desprinderea unei părți din patrimoniul unui partid politic, care își păstrează personalitatea juridică, și transmiterea acestei părți către unul sau mai multe partide care există sau care se înființează în acest fel.

CAPITOLUL VII
Încetarea activității partidelor politice

Art. 44. - Un partid politic își încetează activitatea prin:

a) dizolvare, prin hotărâre pronunțată de Curtea Constituțională, pentru încălcarea art. 37 alin. (2) și (4) din Constituția României;
b) dizolvare, prin hotărâre pronunțată de Tribunalul București;
c) autodizolvare, hotărâtă de organele competente prevăzute în statut;
d) reorganizare, în situațiile prevăzute la art. 39 alin. (3), art. 40 alin. (4) sau art. 42 alin. (2).

Art. 45. - Curtea Constituțională hotărăște asupra contestațiilor care au ca obiect constituționalitatea unui partid politic, potrivit art. 30 alin. (7), art. 37 alin. (2) și (4) și art. 144 lit. i) din Constituție, cu procedura stabilită în Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată.

Art. 46. - (1) Un partid politic se dizolvă pe cale judecătorească în următoarele condiții:

a) când se constată încălcarea prevederilor art. 30 alin. (7) și ale art. 37 alin. (2) și (4) din Constituție, de către Curtea Constituțională, precum și ale art. 3 alin. (3) și (4) din prezenta lege;
b) când scopul sau activitatea partidului politic a devenit ilicită ori contrară ordinii publice;
c) când realizarea scopului partidului politic este urmărită prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice;
d) când partidul urmărește alt scop decât cel care rezultă din statutul și programul politic ale acestuia;
e) ca urmare a inactivității constatate de Tribunalul București conform art. 47 alin. (1);
f) ca urmare a neîndeplinirii obiectivelor stabilite la art. 1 și 2, constatată de Tribunalul București conform art. 48;
g) ca urmare a aplicării art. 26.

(2) Cererea de dizolvare se adresează Tribunalului București de către Ministerul Public și se soluționează potrivit normelor de procedură stabilite la art. 26 alin. (2)-(5).

Art. 47. - (1) Inactivitatea unui partid politic se poate constata în următoarele situații:

a) nu a ținut nici o adunare generală timp de 5 ani;
b) nu a desemnat candidați, singur sau în alianță, în două campanii electorale parlamentare succesive, în cel puțin 18 circumscripții electorale.

(2) Pentru partidul politic aflat în oricare dintre situațiile prevăzute la alin. (1) Tribunalul București, la cererea Ministerului Public, va constata încetarea existenței sale, cu respectarea normelor de procedură prevăzute la art. 26 alin. (2)-(4).

Art. 48. - (1) Neîndeplinirea obiectivelor stabilite pentru un partid politic, conform art. 1 și 2, se poate constata când un partid politic nu obține la două alegeri generale succesive un număr minim de voturi.

(2) Numărul minim necesar îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 1 și 2 este de cel puțin 50.000 de voturi la nivel național, pentru candidaturile depuse în oricare dintre următoarele scrutinuri: consilii județene, consilii locale, Camera Deputaților, Senat.

Art. 49. - Documentele privitoare la autodizolvarea partidului politic se depun, în termen de cel mult 10 zile, la Tribunalul București, în vederea radierii din Registrul partidelor politice.

Art. 50. - După primirea documentelor privitoare la partidele politice care îndeplinesc oricare dintre situațiile prevăzute la art. 44, Tribunalul București va proceda imediat la radierea acestora din Registrul partidelor politice.

CAPITOLUL VIII
Evidența partidelor politice și a alianțelor politice

Art. 51. - (1) Registrul partidelor politice este instrumentul legal de evidență a partidelor politice din România.

(2) Instituția cu drept de a opera în Registrul partidelor politice este numai Tribunalul București.

(3) Datele din Registrul partidelor politice sunt considerate informații de interes public.

(4) Înregistrarea și radierea partidelor politice, operate în Registrul partidelor politice, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 52. - (1) Registrul alianțelor politice este instrumentul legal de evidență pentru alianțele politice.

(2) Prevederile art. 51 alin. (2)-(4) se aplică în mod corespunzător.

CAPITOLUL IX
Dispoziții tranzitorii și finale

Art. 53. - (1) Partidele politice existente la data intrării în vigoare a prezentei legi continuă să funcționeze pe baza actelor legale de înregistrare valabile la data înființării.

(2) În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, partidele politice existente se vor conforma prevederilor acesteia, urmând procedura judiciară stabilită la art. 18-21, sub sancțiunea radierii din Registrul partidelor politice.

(3) Termenul de 6 luni pentru înscriere este un termen de decădere.

Art. 54. - (1) Denumirea integrală și denumirea prescurtată ale unui partid politic înregistrat legal, precum și semnele permanente folosite de acesta, începând cu anul 1990, îi aparțin de drept, dacă le-a folosit primul, și nu pot fi însușite sau utilizate de alte partide politice înregistrate ulterior.

(2) În accepțiunea prezentei legi, sintagma semn permanent înlocuiește sintagma însemnul partidului, utilizată în Legea partidelor politice nr. 27/1996.

(3) Dispozițiile alin. (1) se aplică și alianțelor politice.

(4) După expirarea termenului prevăzut la art. 53 alin. (2), partidele și alianțele politice vor utiliza numai denumirea integrală și denumirea prescurtată, precum și semnul permanent înregistrate la Tribunalul București, atât în activitatea curentă, cât și cu ocazia alegerilor.

Art. 55. - Organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri li se aplică în mod corespunzător prevederile prezentei legi, cu excepția art. 6, art. 10 lit. e), art. 12 alin. (1), art. 18, 19, 27, art. 46 alin. (1) lit. e) și f), art. 47, 48 și 53.

Art. 56. - Legea partidelor politice nr. 27/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.87 din 29 aprilie 1996, cu modificările ulterioare, se abrogă, cu excepția cap. VI - Finanțarea partidelor politice.

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 26 noiembrie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) și ale art. 77 alin. (2) din Constituția României.

PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
VALER DORNEANU

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 16 decembrie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) și ale art. 77 alin. (2) din Constituția României.

PREȘEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VĂCĂROIU

București, 9 ianuarie 2003.
Nr. 14.


Sâmbătă, 01 noiembrie 2014, 05:05

Declinare de raspundere: Informațiile publicate în aceasta rubrică, precum și textele actelor normative nu au caracter oficial.