LEGE nr.103 din 23 septembrie 1996
Legea fondului cinegetic și a protecției vânatului
Textul actului publicat în M.Of. nr. 235/27 sep. 1996

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I
Dispoziții generale

Art. 1. - Animalele sălbatice de interes vânătoresc, cuprinse în anexele nr. 1 și 2, denumite în prezenta lege vânat, împreună cu biomurile acestora, constituie fondul cinegetic al României.

Art. 2. - (1) Fondul cinegetic al României, resursă naturală de interes național și internațional, este administrat și gestionat în scopul conservării biodiversității faunei sălbatice, menținerii echilibrului ecologic, exercitării vânătorii și satisfacerii altor cerințe social-economice.

(2) Vânatul este bun public de interes național.

Art. 3. - (1) Fondul cinegetic al României se compune din unități de gospodărire cinegetică, denumite fonduri de vânătoare, constituite pe toate categoriile de teren, indiferent de proprietar, și astfel delimitate încât să asigure o cât mai mare stabilitate vânatului în cuprinsul acestora.

(2) Suprafața unui fond de vânătoare va fi de cel puțin 5.000 ha la câmpie, 7.000 ha la deal și 10.000 ha la munte.

Art. 4. - Gestionarea fondului de vânătoare se atribuie de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură organizațiilor vânătorești legal constituite din România, afiliate Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România, Regiei Naționale a Pădurilor, unităților de cercetare științifică cu profil cinegetic din România, denumite, în sensul prezentei legi, gestionari ai fondurilor de vânătoare.

Art. 5. - (1) Organizațiile vânătorești, constituite pe principiul liberei asocieri a vânătorilor, sunt organizații nonprofit, au personalitate juridică, patrimoniu distinct și sunt reprezentate la nivel național și internațional de Asociația Generală a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România.

(2) Afilierea organizațiilor vânătorești la Asociația Generală a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România se face potrivit legii și statutului acesteia.

Art. 6. - Exercitarea vânătorii se face în scop recreativsportiv, didactic sau de cercetare științifică, urmărindu-se ameliorarea calității vânatului.

CAPITOLUL II
Administrarea și gestionarea fondului cinegetic al României

Art. 7. - (1) Administrarea fondului cinegetic al României se realizează de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.

(2) În acest scop, în cadrul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, se înființează un organism distinct, specializat în domeniul cinegetic, cu structuri proprii în teritoriu.

Art. 8. - Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură are următoarele atribuții principale în domeniul cinegetic:

a) elaborează strategia privind fondul cinegetic al României;
b) adoptă alte măsuri necesare, în acord cu dispozițiile legale privind activitatea cinegetică;
c) stabilește criteriile de atribuire a dreptului de gestionare a fondurilor de vânătoare, în vederea încheierii contractelor de gestionare de către structurile proprii din teritoriu;
d) stabilește tarifele de atribuire a gestionării fondurilor de vânătoare și nivelul tarifelor minime percepute cetățenilor români și turiștilor străini pentru acțiuni de vânătoare în România;
e) aprobă metodologia de evaluare a efectivelor de vânat și de calcul al cotelor anuale de recoltă;
f) stabilește efectivele optime de vânat și aprobă cotele anuale de recoltă, inclusiv a celor destinate vânătorilor cu turiști străini;
g) modifică, în situații justificate, perioadele legale de vânătoare pentru unele specii de vânat;
h) aprobă propunerile de populare a fondurilor de vânătoare cu specii noi de vânat;
i) stabilește, împreună cu reprezentanții ministerelor de resort, măsurile necesare menținerii echilibrului agrosilvocinegetic și prevenirii pagubelor cauzate de vânat și, prin vânătoare, culturilor agricole, animalelor domestice și fondului forestier;
j) ține evidența evoluției efectivelor de vânat, a dinamicii recoltelor și statistica trofeelor de vânat medaliabile;
k) asigură, din fondul de protecție a vânatului, special constituit în acest scop, finanțarea acțiunilor de refacere a potențialului cinegetic al unor fonduri de vânătoare;
l) avizează programele de învățământ pentru disciplinele care au ca obiect de studiu vânatul și vânătoarea și aprobă programele de cercetare științifică în domeniul cinegetic;
m) controlează activitatea cinegetică la toate nivelurile;
n) organizează direct și coordonează activitatea de combatere a braconajului;
o) organizează sistemul informațional în domeniul cinegetic;
p) avizează încadrarea personalului cu atribuții de pază a fondurilor de vânătoare, pe baza criteriilor tehnico-profesionale;
r) stabilește organizarea, funcționarea și atribuțiile structurilor proprii din teritoriu;
s) avizează, în condițiile legii, înființarea organizațiilor vânătorești;
t) realizează și organizează, împreună cu Ministerul Justiției, atestarea experților tehnici în vânătoare. Atestă, prin structurile proprii din teritoriu, inspectorii voluntari de vânătoare;
u) stabilește rasele de câini admise la vânătoare în România;
v) aprobă propunerile de omologare și de autorizare a armelor și munițiilor care se pot folosi la vânătoare în România;
z) ia orice alte măsuri necesare, în acord cu dispozițiile legale privind activitatea cinegetică;
x) asigură programul colaborărilor internaționale, cu referire specială la sistemul de protecție, de schimburi și dezvoltare cinegetică, la conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa.

Art. 9. - Se înființează Consiliul Național de Vânătoare, organism de avizare și consultare în domeniul cinegetic, pe lângă autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, compus din:

a) președintele Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România;
b) conducătorul organismului de specialitate din cadrul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură;
c) directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor;
d) trei reprezentanți ai organizațiilor vânătorești din România, desemnați de Congresul vânătorilor și pescarilor sportivi din România;
e) doi reprezentanți ai organismului de specialitate din cadrul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură;
f) doi reprezentanți ai Regiei Naționale a Pădurilor;
g) un reprezentant al Academiei Române;
h) câte un reprezentant din domeniile: învățământ superior de profil, cercetare cinegetică, agricultură, finanțe, poliție, audio-vizual, justiție și parchet.

Art. 10. - Consiliul Național de Vânătoare are următoarele atribuții:

a) avizează propunerile de acte normative ale organismului specializat în domeniul cinegetic, prevăzut la art. 7 alin. (2), privind:
- strategia în domeniul protecției și dezvoltării fondului cinegetic;
- criteriile de atribuire a dreptului de gestionare a fondurilor de vânătoare;
- modificarea perioadelor de vânătoare a unor specii de vânat;
- rasele de câini admise la vânătoare în România;
- omologarea și autorizarea armelor și munițiilor care se pot folosi la vânătoare în România;
- metodologia de evaluare a efectivelor de vânat, de calcul al efectivelor optime și al cotelor anuale de recoltă; reglementările privind organizarea și practicarea vânătorii;
b) propune măsuri de popularizare și de cunoaștere a activității cinegetice, precum și a strategiei adoptate în scopul menținerii biodiversității faunei cinegetice, păstrării echilibrului ecologic și exercitării raționale a vânătorii;

Art. 11. - (1) Consiliul Național de Vânătoare funcționează pe baza regulamentului propriu de organizare, adoptat prin consensul membrilor săi, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(2) Funcția de membru al Consiliului Național de Vânătoare este onorifică și dă dreptul la indemnizație de transport și la diurnă pentru participarea la ședințe.

(3) Secretariatul tehnic și finanțarea activității Consiliului Național de Vânătoare se asigură de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.

Art. 12. - (1) Atribuirea dreptului de gestionare a fondurilor de vânătoare, în sensul prezentei legi, se face de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură prin structurile proprii din teritoriu, prevăzute la art. 7 alin. (2), pe termen de minimum 10 ani, cu respectarea dreptului de preempțiune a fostului gestionar.

(2) Pentru fondurile de vânătoare astfel atribuite se încheie contracte de gestionare.

(3) Fondul cinegetic al României, delimitat în fonduri de vânătoare, se atribuie după cum urmează:

- 30% unităților Regiei Naționale a Pădurilor;
- 68% organizațiilor vânătorești legal constituite din România;
- 2% pentru protecția fondului genetic al unor specii valoroase de vânat, precum și pentru unitățile de învățământ și de cercetare științifică cu profil cinegetic. Aceste fonduri de vânătoare vor fi nominalizate de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură și care va stabili regulamentul de gestionare a acestora.

(4) Contractele de gestionare se încheie între structurile menționate la art. 7 alin. (2) și gestionarii nominalizați la art. 4.

(5) Fondurile de vânătoare atribuite organizațiilor vânătorești legal constituite din România și rămase necontractate timp de 6 luni se atribuie Regiei Naționale a Pădurilor.

Art. 13. - Persoanele juridice prevăzute la art. 12 alin. (3), care contractează spre gestionare fonduri de vânătoare, au obligația să asigure realizarea tuturor sarcinilor privind gospodărirea fondurilor de vânătoare și a vânatului, stabilite prin contractul de gestionare, care va cuprinde următoarele obligații principale:

a) efectuează anual evaluarea efectivelor de vânat în conformitate cu instrucțiunile emise de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură;
b) urmăresc realizarea și menținerea efectivelor de vânat la nivelurile și în structurile optime, stabilite;
c) urmăresc creșterea potențialului biologic al vânatului, prin menținerea sau îmbunătățirea condițiilor naturale de mediu referitoare la: hrană, apă, adăpost și liniște, precum și la cultivarea suprafețelor din fondul forestier, puse la dispoziție în acest scop;
d) realizează și mențin în stare de funcțiune construcțiile, instalațiile și amenajările vânătorești necesare ocrotirii, îngrijirii și pazei vânatului, precum și exercitării vânătorii;
e) asigură prevenirea pagubelor cauzate de vânat și prin vânătoare culturilor agricole, animalelor domestice și fondului forestier și răspund de pagubele produse acestora, indiferent de forma de proprietate;
f) iau măsuri pentru prevenirea și combaterea epizootiilor la vânat.

Art. 14. - (1) Vânatul dobândit, în limitele cotelor de recoltă aprobate și ale normelor tehnice privind organizarea și practicarea vânătorii, se valorifică de gestionarul fondului de vânătoare, în condițiile legii.

(2) Vânatul găsit mort și coarnele lepădate de cervide aparțin gestionarului fondului de vânătoare.

Art. 15. - (1) Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, împreună cu Ministerul Agriculturii și Alimentației vor elabora norme privind protecția culturilor agricole, silvice și a animalelor domestice împotriva pagubelor care pot fi cauzate de vânat.

(2) Răspunderea civilă pentru pagubele cauzate de vânat revine gestionarului fondului de vânătoare și, pentru cele cauzate de vânatul din speciile strict protejate, autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, în măsura în care nu și-au îndeplinit obligațiile privind prevenirea și limitarea producerii acestora și numai în condițiile în care deținătorul bunurilor astfel prejudiciate face dovada îndeplinirii obligațiilor ce îi revin pentru paza acestora.

(3) Pentru pagubele produse de vânatul din speciile strict protejate, despăgubirile se suportă, în primul rând, din fondul de protecție a vânatului.

(4) Despăgubirile se stabilesc, în condițiile legii, la cererea persoanei păgubite, depusă în termen de 3 zile de la data când persoana păgubită a constatat producerea pagubei, de către o comisie compusă din: reprezentantul administrației publice locale, împuternicitul gestionarului fondului de vânătoare și persoana păgubită, care încheie în acest scop un act constatator.

(5) În caz de neprezentare a împuternicitului gestionarului fondului de vânătoare, în termen de 48 de ore de la anunțarea sa, constatarea și stabilirea pagubelor se vor putea face de către reprezentantul administrației publice locale, persoana păgubită și în prezența a doi martori.

(6) Litigiile se soluționează de către instanțele judecătorești.

(7) Pagubele cauzate de vânat și prin vânătoare, precum și cuantumul despăgubirilor se expertizează de către experții tehnici de vânătoare.

Art. 16. - (1) Deținătorii, cu orice titlu, ai terenurilor pe care se arondează fonduri de vânătoare, persoane fizice sau juridice, sunt obligați să permită exercitarea vânătorii, aplicarea măsurilor de protecție a vânatului, precum și amplasarea instalațiilor și amenajărilor vânătorești provizorii, fără ca prin acțiunile respective să se dăuneze folosinței de bază a terenurilor.

(2) Deținătorii terenurilor sunt obligați să ia măsurile prevăzute de lege pentru protecția vânatului și a mediului său de viață și răspund pentru pagubele produse acestuia prin acțiuni ilicite.

(3) Pentru îndeplinirea obligațiilor prevăzute la alin. (1) și (2), deținătorii terenurilor pe care se arondează fonduri de vânătoare sunt în drept să beneficieze direct, în cazul proprietăților mai mari de 100 ha, și indirect, prin bugetele locale, în cazul proprietăților mai mici de 100 ha, de 25% din cuantumul tarifelor de atribuire a gestionării fondurilor de vânătoare pe anul în curs.

(4) Prin excepție de la prevederile alineatului precedent, Regia Națională a Pădurilor va încasa direct 75% din cuantumul tarifelor de atribuire a gestionării fondurilor de vânătoare, corespunzătoare suprafeței pădurilor statului, asigurând însă, gratuit, pentru hrana vânatului, teren liber de vegetație forestieră, în suprafață de minimum 1 ha la 1.000 ha de pădure, în zona de munte; 2 ha la 1.000 ha de pădure, în zona de deal, și 5 ha la 1.000 ha de pădure, în zona de câmpie.

Art. 17. - (1) Cheltuielile autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, aferente activității cinegetice, sunt suportate de la bugetul de stat și din fondul de protecție a vânatului.

(2) Fondul de protecție a vânatului este constituit din următoarele surse:

a) venituri realizate din atribuirea gestionării fondurilor de vânătoare;
b) despăgubiri pentru daunele aduse fondului cinegetic prin fapte ilicite, în situația în care nu a fost afectată cota de recoltă;
c) donații și sponsorizări;
d) alte venituri.

(3) Fondul de protecție a vânatului se administrează de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură și se utilizează pentru:

a) acțiunile de refacere a potențialului biogenic al unor fonduri de vânătoare, combaterea unor epizootii la vânat;
b) organizarea, desfășurarea și stimularea activității de combatere a braconajului;
c) stimularea inspectorilor voluntari de vânătoare;
d) organizarea, desfășurarea și participarea la acțiuni științifice și de reprezentare la nivel național și internațional în domeniul cinegetic;
e) finanțarea unor proiecte, studii și cercetări în domeniul cinegetic;
f) finanțarea unor acțiuni de pregătire profesională în domeniul cinegetic.

CAPITOLUL III
Protecția vânatului

Art. 18. - (1) Gestionarii fondurilor de vânătoare sunt obligați să asigure paza și ocrotirea vânatului.

(2) Ocrotirea și paza vânatului se asigură prin:

a) personal de specialitate;
b) inspectori voluntari de vânătoare.

(3) Personalul prevăzut la alin. (2) lit. a) este dotat, în condițiile legii, cu armament și echipament corespunzător.

(4) Personalul prevăzut la alin. (2) lit. a) și b) este asimilat, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cu personalul care îndeplinește o funcție ce implică exercițiul autorității publice.

(5) Numărul personalului de pază a vânatului, prevăzut la alin. (2) lit. a), va fi de cel puțin unu pentru fiecare fond de vânătoare.

Art. 19. - (1) În scopul conservării biodiversității faunei sălbatice, animalele de interes vânătoresc, inclusiv cele prădătoare, se vânează numai în limitele cotei de recoltă aprobate și ale reglementărilor tehnice privind organizarea și practicarea vânătorii, iar pisicile și câinii sălbăticiți sau hoinari se combat fără restricții.

(2) În sensul prezentei legi, se consideră câini hoinari sau sălbătăciți și, respectiv, pisici hoinare sau sălbăticite, acele animale care nu poartă jujeu sau un semn de identificare, se găsesc în fondurile de vânătoare la o distanță mai mare de 200 m de așezările omenești și ai căror deținători, în momentul observării, nu pot fi identificați.

Art. 20. - (1) Pentru protecția și înmulțirea unor specii valoroase de vânat se pot înființa, cu acordul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, crescătorii de vânat, destinate populărilor, în care, prin tehnologii adecvate, se asigură păstrarea caracterului sălbatic și adaptabilitatea acestuia la condițiile de mediu natural.

(2) Crescătoriile de vânat, a căror producție este destinată exclusiv consumului, se înființează cu aprobarea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.

Art. 21. - Popularea cu specii noi de vânat a fondurilor de vânătoare se face în baza unor studii și cercetări de specialitate, aprobate de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.

Art. 22. - (1) Capturarea vânatului viu pentru repopulări este admisă, în limitele cotei de recoltă aprobate și a reglementărilor tehnice privind organizarea și practicarea vânătorii, prin metode care nu vatămă animalul capturat și numai sub directa îndrumare a personalului de specialitate.

(2) Capturarea vânatului în scop de cercetare științifică și pentru repopulări se poate face și în perioadele în care vânătoarea este interzisă sau asupra speciilor strict protejate, cu aprobarea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.

Art. 23. - În scopul ocrotirii și gospodăririi raționale a vânatului se interzic:

a) popularea fondurilor de vânătoare cu vânat bolnav, debil, degenerat sau din crescătoriile de vânat destinate exclusiv consumului;
b) tulburarea în mod nejustificat a liniștii vânatului în perioadele de înmulțire și de creștere a puilor;
c) pășunatul în pădurile statului, precum și înființarea, întreținerea și recoltarea culturilor agricole fără asigurarea protecției vânatului;
d) ținerea în captivitate a animalelor sălbatice, precum și înființarea de crescătorii de vânat și complexe de vânătoare, inclusiv de interes comercial, fără autorizare din partea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură;
e) distrugerea sau degradarea instalațiilor vânătorești de orice fel, a tăblițelor indicatoare și a culturilor pentru vânat;
f) lăsarea liberă sau purtarea, pe fondurile de vânătoare, a câinilor, inclusiv a celor de pază și agrement, altfel decât în lesă, nevaccinați și nedehelmintizați;
g) însoțirea turmelor și cirezilor, pe fondurile de vânătoare, de câini, fără jujeu reglementat de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, nevaccinați, nedehelmintizați și în număr mai mare de trei în zona de munte, de doi în zona de deal și de unu la câmpie;
h) mutarea, distrugerea sau sustragerea momelilor, nadelor și hranei destinate vânatului;
i) arderea stufului, tufărișurilor și miriștilor fără avizarea scrisă prealabilă a gestionarului fondului de vânătoare;
j) deteriorarea cuiburilor sau culegerea ouălor păsărilor sălbatice;
k) însușirea, fără acordul persoanei juridice care gestionează fondul de vânătoare, a vânatului găsit mort, accidentat sau bolnav și a coarnelor lepădate de cervide;
l) naturalizarea animalelor sălbatice aflate sub protecție sau strict protejate ori naturalizarea în scop de comercializare sau de prestare de servicii a acestora, fără autorizarea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură;
m) scoaterea din țară a trofeelor de vânat medaliabile, fără aprobarea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, și a celorlalte trofee, fără documente legale de proveniență, fără fișă de evaluare sau alte documente prevăzute în convențiile internaționale;
n) depozitarea în teren sau utilizarea în combaterea dăunătorilor vegetali și animali ai culturilor agricole și silvice a substanțelor chimice toxice pentru vânat, fără luarea măsurilor de protecție a acestuia;
o) lăsarea în libertate, în scopul sălbăticirii, a păsărilor și animalelor domestice;
p) producerea, procurarea, comercializarea și deținerea curselor de orice fel destinate capturării sau uciderii vânatului, fără aprobarea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.

CAPITOLUL IV
Exercitarea vânătorii

Art. 24. - (1) Prin vânătoare, ca acțiune, se înțelege căutarea, stârnirea, urmărirea, hăituirea, rănirea, uciderea sau capturarea vânatului sau orice altă activitate care are ca scop dobândirea acestuia.

(2) Vânătoarea este permisă la speciile de vânat, în condițiile, în locurile, în perioadele și cu mijloacele stabilite potrivit prezentei legi.

(3) În situații de excepție, motivate de menținerea biodiversității faunei sălbatice și păstrarea echilibrului ecologic, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură poate stabili restricția sau extinderea perioadei de vânătoare la unele specii de vânat.

Art. 25. - (1) Vânătoarea se exercită numai de către vânători, posesori de permise de vânătoare, vizate anual, și de autorizații eliberate de gestionarul fondului de vânătoare, în limitele cotei de recoltă și a reglementărilor tehnice privind organizarea și practicarea vânătorii.

(2) Prin excepție de la prevederile alineatului precedent, pot exercita vânătoarea, numai pe bază de autorizații de vânătoare eliberate de gestionarul fondului de vânătoare, următoarele categorii de persoane:

a) elevii și studenții din unitățile de învățământ abilitate, în care se studiază în cadrul programului de instruire, ca disciplină, vânatul și vânătoarea și numai pe fondurile de vânătoare destinate acestui scop;
b) personalul tehnic de specialitate, angajat al autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, al Regiei Naționale a Pădurilor, al Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România și al gestionarilor fondurilor de vânătoare, dar numai în limita atribuțiilor de serviciu;
c) cetățenii străini, care fac dovada calității de vânător în țara de domiciliu, ca invitați, pe bază de reciprocitate, sau contra cost, și sub răspunderea directă a gestionarului fondului de vânătoare, dar numai în limita a 30% din cota de recoltă aprobată pentru sezonul de vânătoare.

Art. 26. - (1) Permisele de vânătoare se eliberează de către organizațiile vânătorești, legal constituite, solicitanților cu cetățenie română și rezidenților în România care au împlinit vârsta de 18 ani, au efectuat un an stagiatură și au absolvit examenul de vânător, susținut în fața unei comisii de examinare, constituită la nivel județean, la data stabilită anual de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.

(2) Din comisia de examinare fac parte doi reprezentanți ai autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, doi reprezentanți ai Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România și un reprezentant al instituțiilor de învățământ superior de specialitate.

(3) Examenele se organizează anual, în condițiile stabilite potrivit prezentei legi.

(4) Permisul de vânătoare nu poate fi obținut de persoanele care, potrivit legii, nu au dreptul la permis de portarmă și nici de cele care, în ultimii 3 ani, au fost sancționate pentru săvârșirea vreunei contravenții prevăzute de prezenta lege.

(5) Permisul de vânătoare se va retrage și se va anula persoanelor care, după obținerea acestuia, se constată că se încadrează în una dintre categoriile prevăzute la alin. (4), precum și persoanelor care refuză să se legitimeze la cererea personalului cu atribuții legale să constate contravenții și infracțiuni în domeniul cinegetic sau care se sustrag controlului acestuia. Retragerea și anularea permisului de vânătoare se aduc la cunoștința organizațiilor vânătorești legal constituite, din România, interesate prin publicarea oficială a listelor acestora.

(6) Formularele permiselor de vânătoare sunt documente cu regim special, emise și înseriate de către Asociația Generală a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România, conform modelului și reglementărilor emise de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură și puse la dispoziția organizațiilor vânătorești legal constituite.

Art. 27. - (1) Formularele autorizațiilor individuale sau colective de vânătoare sunt documente cu regim special, emise și înseriate de către Asociația Generală a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România și, respectiv, de Regia Națională a Pădurilor, conform modelului și reglementărilor emise de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.

(2) Documentele prevăzute la alin. (1) pot fi obținute și folosite de gestionarii fondurilor de vânătoare, în condițiile stabilite prin reglementările referitoare la organizarea și practicarea vânătorii, elaborate de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.

Art. 28. - În rezervațiile cinegetice naturale, vânarea și capturarea unor specii de vânat, în scopul ameliorării sau reducerii efectivelor acestora, se pot face și în perioadele în care vânătoarea este interzisă, prin mijloace interzise sau asupra speciilor strict protejate, cu aprobarea expresă a autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.

Art. 29. - (1) Mistreții și vulpile care produc pagube, după caz, culturilor agricole, silvice, animalelor domestice sau altor specii de vânat se pot vâna la pândă și în afara perioadei legale de vânătoare, pe baza aprobării autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.

(2) Urșii, râșii, lupii, vidrele, nurcile și hamsterii se pot vâna numai cu aprobarea și în condițiile stabilite de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, în conformitate cu prevederile convențiilor internaționale la care România este parte.

Art. 30. - Vânatul împușcat sau capturat se transportă numai însoțit de documentele legale de proveniență și de alte documente prevăzute de legislația în vigoare.

Art. 31. - (1) În afara perioadei legale de vânătoare, vânzarea, cumpărarea și transportul vânatului aflat sub protecție sunt interzise.

(2) Se exceptează de la prevederile alin. (1) vânatul congelat în sezonul de vânătoare, precum și cel împușcat în condițiile art. 28 și 29.

Art. 32. - În scopul exercitării vânătorii în condiții de etică vânătorească și de protecție a vânatului, sunt interzise:

a) nerealizarea sau depășirea cotei de recoltă aprobate, fără motive justificate;
b) vânătoarea pe alt fond de vânătoare decât cel pe care vânătorul este autorizat să vâneze;
c) urmărirea vânatului rănit pe alt fond de vânătoare, fără acordul gestionarului acestuia, ori trecerea pe un asemenea fond cu arma de vânătoare neînchisă în toc;
d) utilizarea stegulețelor și gardurilor pentru dirijat vânatul, precum și a detectoarelor de animale;
e) vânarea cerbilor, căpriorilor, caprelor negre, muflonilor, mistreților și urșilor, prin utilizarea altor cartușe decât a celor cu proiectile unice, a căror mărime este prevăzută prin reglementările tehnice emise de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură;
f) vânarea iepurilor, fazanilor sau potârnichilor la hrănitori ori în timpul de la apusul soarelui până cu o oră înainte de răsărit;
g) vânarea cerbilor, căpriorilor și caprelor negre la hrănitori, la sărării, la goană sau cu câini gonitori;
h) vânarea urșilor la bârlog ori din observatoare complet închise;
i) vânarea păsărilor de baltă în apropierea gurilor de apă, pe timp de îngheț global, precum și vânarea puilor nezburători ai acestora;
j) vânarea cu alți câini decât cu cei din rasele admise la vânătoare de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură și autorizați de gestionarul fondului de vânătoare;
k) folosirea la vânătoare a armelor automate, a armelor semiautomate cu mai mult de două cartușe în magazie, a celor care nu produc zgomot, a celor cu percuție pe ramă, precum și a altor arme și muniții care nu sunt omologate și autorizate pentru vânătoare în România de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură;
l) utilizarea animalelor vii, orbite sau mutilate, ca atrape, precum și a înregistratoarelor de sunet;
m) utilizarea surselor luminoase artificiale, a dispozitivelor pentru iluminarea țintelor, a dispozitivelor de ochire cuprinzând convertizoare sau amplificatoare electronice de imagine pentru tirul de noapte, a oglinzilor și a altor obiecte orbitoare;
n) urmărirea vânatului și exercitarea vânătorii din autovehicule;
o) gazarea și afumarea vizuinilor, fără aprobarea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură;
p) utilizarea momelilor otrăvitoare sau tranchilizante și odorivectorilor, fără aprobarea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură;
r) comercializarea, de către persoane fizice, a vânatului sau a trofeelor de vânătoare;
s) fabricarea, comercializarea, deținerea și utilizarea pentru vânătoare a alicelor cu diametrul mai mare de 5 mm;
t) utilizarea curentului electric, aparaturii electronice capabile să ucidă, explozibililor, curselor și capcanelor de orice fel, otrăvurilor, narcoticelor și armelor neomologate pentru vânătoare în România.

CAPITOLUL V
Răspunderi și sancțiuni

Art. 33. - Încălcarea dispozițiilor prezentei legi atrage răspunderea, după caz, disciplinară, contravențională, civilă sau penală.

Art. 34. - (1) Constituie infracțiune de braconaj și se pedepsește cu închisoare de la 1 an la 3 ani sau cu amendă de la 5.000.000 lei la 25.000.000 lei căutarea, urmărirea, hăituirea, uciderea, rănirea sau capturarea vânatului sau orice altă activitate având drept scop dobândirea acestuia, dacă fapta a fost săvârșită:

a) fără permis de vânătoare și autorizație legală sau, după caz, fără autorizație legală;
b) asupra animalelor a căror vânare este interzisă sau în perioade în care, potrivit legii, vânarea lor nu este permisă;
c) noaptea, prin utilizarea autovehiculelor și farurilor sau dispozitivelor care permit ochirea și tragerea pe întuneric;
d) prin utilizarea curentului electric, explozibililor, otrăvurilor, narcoticelor, aparaturii electronice, a capcanelor care pun în pericol viața oamenilor și a animalelor, a armelor, altfel decât ținute în mână, și a altor arme decât cele omologate pentru vânătoare în România.

(2) Faptele prevăzute la alineatul precedent se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 5 ani, dacă au fost săvârșite:

a) în timpul nopții, cu excepția speciilor de vânat la care vânătoarea este permisă și în asemenea condiții;
b) de două sau mai multe persoane împreună;
c) de o persoană cu atribuții de serviciu sau atribuții publice în domeniul vânătorii, precum și de reprezentanții persoanelor juridice care au în obiectul de activitate ocrotirea vânatului sau vânătoarea.

Art. 35. - (1) Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 1 an la 2 ani sau cu amendă de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei:

a) scoaterea din țară a trofeelor de vânat sau a vânatului viu, fără respectarea dispozițiilor legale;
b) eliberarea și folosirea permiselor sau a autorizațiilor de vânătoare, în alte condiții decât cele prevăzute la art. 26 și 27.

(2) Tentativa se pedepsește.

Art. 36. - (1) Bunurile care au servit sau care au fost destinate să servească la săvârșirea infracțiunilor prevăzute la art. 34 se confiscă.

(2) Trofeele de vânat și vânatul care fac obiectul infracțiunilor prevăzute la art. 34 și 35 se confiscă.

Art. 37. - (1) Permisul de vânătoare al celui care a săvârșit una dintre faptele prevăzute la art. 34 și 35 se retrage și se anulează, în condițiile legii, de către unitatea care l-a eliberat.

(2) Agentul constatator este obligat, în asemenea cazuri, să rețină permisul de vânătoare al infractorului și să-l transmită imediat unității care l-a eliberat.

Art. 38. - Constatarea faptelor ce constituie infracțiunile prevăzute la art. 34 și 35 se face în afara organelor de urmărire penală și de către personalul organismului specializat prevăzut la art. 7 alin. (2), de către personalul salariat, cu atribuții de ocrotire a vânatului, al persoanelor juridice care gestionează fonduri de vânătoare, precum și de alt personal de specialitate împuternicit în acest scop de către conducătorul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.

Art. 39. - (1) Constituie contravenții următoarele fapte, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii, sunt considerate infracțiuni și se sancționează după cum urmează:

a) încălcarea dispozițiilor prevăzute la art. 16 alin. (1) și (2), cu amendă de la 240.000 lei la 500.000 lei;
b) încălcarea dispozițiilor prevăzute la art. 23 lit. a), b), c), e), f), g), i), j), k), o), p) și la art. 32 lit. j), cu amendă de la 400.000 lei la 1.500.000 lei;
c) încălcarea dispozițiilor prevăzute la art. 23 lit. h), n) și la art. 32 lit. c), e), f), g), h), i), l), n), o), cu amendă de la 1.000.000 lei la 4.000.000 lei;
d) încălcarea dispozițiilor prevăzute la art. 23 lit. d), l), la art. 30, art. 31 alin. (1) și la art. 32 lit. a), b), d), r) și s), cu amendă de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei.

(2) În toate cazurile, permisul de vânătoare al celui care a săvârșit una dintre faptele prevăzute la alin. (1) va fi reținut de către agentul constatator și va fi transmis imediat unității care l-a emis.

(3) Cuantumul amenzilor prevăzute la art. 34, 35 și 39 și al despăgubirilor se reactualizează prin hotărâri ale Guvernului.

Art. 40. - (1) Constatarea faptelor ce constituie contravențiile prevăzute la art. 39 se face, în afara personalului de specialitate menționat la art. 38, de ofițerii și subofițerii de poliție.

(2) O dată cu constatarea contravenției, agentul constatator aplică și amenda.

Art. 41. - (1) Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a amenzii se poate face plângere, în termen de 15 zile de la data comunicării.

(2) Plângerea se soluționează de către judecătoria în a cărei rază teritorială a fost săvârșită contravenția.

Art. 42. - (1) Persoanele împuternicite să constate infracțiunile prevăzute la art. 34 și 35, precum și contravențiile prevăzute la art. 39, sunt asimilate, în exercitarea atribuțiilor ce decurg din împuternicire, personalului care îndeplinește o funcție ce implică exercițiul autorității publice.

(2) Procesele-verbale încheiate de persoanele prevăzute la alin. (1) se trimit, în cazul infracțiunilor, în termen de maximum 30 de zile, organelor de urmărire penală, iar în cazul contravențiilor, unității de care aparține agentul constatator.

Art. 43. - Contravențiilor prevăzute la art. 39 le sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor, în măsura în care prezenta lege nu dispune altfel.

Art. 44. - (1) Cuantumul despăgubirilor pentru pagubele cauzate prin fapte ce constituie infracțiuni sau contravenții, în sensul prezentei legi, se stabilește potrivit anexelor nr. 1 și 2.

(2) Despăgubirile pentru daunele produse fondului cinegetic se încasează de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură și de către gestionarii fondurilor de vânătoare, precum și prin intermediul direcțiilor generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat județene și a municipiului București și revin autorității publice centrale care răspunde de silvicultură sau, după caz, gestionarilor fondurilor de vânătoare.

(3) Despăgubirile încasate se utilizează potrivit prevederilor art. 17 alin. (3).

CAPITOLUL VI
Dispoziții tranzitorii și finale

Art. 45. - Animalele sălbatice din grădinile zoologice, cele deținute sau folosite legal în scopuri artistice, precum și cele din crescătoriile de vânat autorizate nu sunt supuse dispozițiilor prezentei legi.

Art. 46. - Delimitarea fondului cinegetic al României în fonduri de vânătoare sau reactualizarea limitelor acestora se face în condițiile prezentei legi de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, cu respectarea principiului continuității.

Art. 47. - (1) Atribuirea gestiunii fondurilor de vânătoare se face în maximum 2 ani de la publicarea în Monitorul Oficial al României a prezentei legi.

(2) Contractele de dare în folosință a fondurilor de vânătoare, încheiate în baza Legii nr. 26/1976 privind economia vânatului și vânătoarea, rămân valabile până la încheierea contractelor de gestionare a fondurilor de vânătoare cu persoanele juridice cărora li s-a atribuit gestionarea fondurilor de vânătoare respective, în baza prezentei legi, dar nu mai mult de 2 ani.

(3) Bunurile patrimoniale ale vechilor deținători, existente pe fondurile de vânătoare, se pot prelua, prin cumpărare, de noii deținători, pe baza protocoalelor încheiate în acest scop, în condițiile stabilite între părți.

Art. 48. - Asociația Generală a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România își va adapta statutul propriu la prevederile prezentei legi, dar nu mai târziu de un an de la publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României.

Art. 49. - Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură poate aviza utilizarea pentru ocrotirea vânatului și paza fondurilor de vânătoare, în afara specialiștilor în domeniul cinegetic, și a altor persoane, cu condiția ca acestea să promoveze un examen de specialitate.

Art. 50. - (1) În scopul administrării și gestionării fondului cinegetic într-o concepție unitară, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură va elabora și va aproba, în condițiile prezentei legi, regulamente, instrucțiuni și reglementări tehnice.

(2) Actualele regulamente, instrucțiuni și norme tehnice privind vânatul și vânătoarea, emise în baza Legii nr. 26/1976, rămân valabile până la înlocuirea acestora, dar nu mai târziu de 2 ani de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României.

Art. 51. - Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta lege.

Art. 52. - (1) Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României.

(2) Pe aceeași dată, Legea nr. 26/1976 privind economia vânatului și vânătoarea, publicată în Buletinul Oficial nr. 99 din 12 noiembrie 1976, art. 7 din Legea nr. 81/1993 privind determinarea despăgubirilor în cazul unor pagube produse fondului forestier, vegetației forestiere din afara fondului forestier situate pe terenurile proprietate publică și privată și economiei vânatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.275 din 29 noiembrie 1993, art. 12 pct. 3, pct. 7 lit. a), b), c), pct. 14 lit. a), b), c), pct. 22 lit. a), b), c), pct. 23 și 24 din Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervației Biosferei "Delta Dunării", publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.283 din 7 decembrie 1993, precum și orice alte dispoziții contrare prezentei legi, se abrogă.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 27 iunie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituția României.

p. PREȘEDINTELE SENATULUI
VALER SUIAN

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 27 iunie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituția României.

p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
MARȚIAN DAN

București, 23 septembrie 1996.
Nr. 103.


ANEXA Nr. 1

FAUNA SĂLBATICĂ
de interes vânătoresc la care vânarea este permisă

Perioadele de vânare și cuantumul despăgubirilor în cazul unor fapte ilicite

___________________________________________________________________________________________________________________
Nr. 							Perioada 			Despăgubiri, în lei,
crt. 	Denumirea speciei 				de 				în perioada
							vânare 				Admisă 		Interzisă						___________________________________________________________________________________________________________________
1		 2			  		 3				 4		   5
___________________________________________________________________________________________________________________

A. MAMIFERE
1. Bizamul (Ondatra zibethica) 1 octombrie-15 aprilie 25.000 50.000 2. Capra neagră (Rupicapra rupicapra) 15 septembrie-15 decembrie 500.000 1.000.000 3. Căpriorul (Capreolus capreolus) 250.000 500.000 - mascul 1 iunie-15 septembrie - femelă 1 septembrie-15 februarie 4. Cerbul comun (Cervus elaphus) 1.000.000 2.000.000 - mascul 1 septembrie-15 decembrie - femelă 1 septembrie-15 februarie 5. Cerbul lopătar (Dama dama) 300.000 600.000 - mascul 1 septembrie-15 decembrie - femelă 1 septembrie-15 februarie 6. Câinele enot (Nyctereutes procyonoides) 15 septembrie-31 martie 25.000 50.000 7. Dihorul comun (Putorius putorius) 15 septembrie-31 martie 25.000 50.000 8. Dihorul pestriț (Vormela peregusna euxina) 15 septembrie-31 martie 25.000 50.000 9. Dihorul de stepă (Putorius eversmani) 15 septembrie-31 martie 25.000 50.000 10. Hermelina (Mustela erminea) 15 septembrie-31 martie 25.000 50.000 11. Iepurele de câmp (Lepus europaeus) 1 noiembrie-31 ianuarie 100.000 200.000 12. Iepurele de vizuină (Oryctolagus cuniculus) 1 noiembrie-15 februarie 100.000 200.000 13. Jderul de copac (Martes martes) 15 septembrie-31 martie 100.000 200.000 14. Jderul de piatră (Martes foina) 15 septembrie-31 martie 100.000 200.000 15. Marmota (Marmota marmota) 15 septembrie-15 octombrie 250.000 500.000 16. Mistrețul (Sus scrofa) 1 august-15 februarie 300.000 600.000 17. Muflonul (Ovis aries musimon) 15 septembrie-15 decembrie 250.000 500.000 18. Nevăstuica (Mustela nivalis) 15 septembrie-31 martie 25.000 50.000 19. Nurca americană (Mustela vison) 15 septembrie-31 martie 50.000 100.000 20. Nutria (Myocastor coypus) 1 octombrie-15 aprilie 100.000 200.000 21. Râsul (Lynx lynx) 15 septembrie-31 martie 250.000 500.000 22. Șacalul (Canis aureus) 15 septembrie-31 martie 25.000 50.000 23. Veverița (Sciurus vulgaris) 15 septembrie-31 martie 50.000 100.000 24. Viezurele (Meles meles) 15 august-15 aprilie 50.000 100.000 25. Vulpea (Vulpes vulpes) 15 septembrie-31 martie 25.000 50.000
B. PĂSĂRI
1. Bătăușul (Philomachus pugnax) 1 septembrie-30 aprilie 5.000 10.000 2. Becatina comună (Gallinago gallinago) 1 septembrie-30 aprilie 5.000 10.000 3. Becatina mică (Lymnocryptes minimus) 1 septembrie-30 aprilie 5.000 10.000 4. Cioara grivă (Corvus corone cornix) tot anul 1.000 - 5. Cioara grivă sudică (Corvus corone sardonius) tot anul 1.000 - 6. Cioara grivă vestică (Corvus corone corone) tot anul 1.000 - 7. Cioara de semănătură (Corvus frugilegus) tot anul 1.000 - 8. Ciocârlanul (Galerida cristata) 1 august-31 martie 5.000 10.000 9. Cocoșul de munte (Tetrao urogallus) 1 aprilie-15 mai 250.000 500.000 10. Cormoranul mare (Phalacrocorax carbo) 15 august-15 martie 5.000 10.000 11. Coțofana (Pica pica) tot anul 1.000 - 12. Eiderul (Somateria mollissima) 15 august-15 martie 10.000 20.000 13. Fazanul (Phasianus colchicus) 1 octombrie-28 februarie 25.000 50.000 14. Ferestrașul mare (Mergus merganser) 1 septembrie-30 aprilie 5.000 10.000 15. Ferestrașul moțat (Mergus serrator) 1 septembrie-30 aprilie 5.000 16. Gaița (Garrulus glandarius) tot anul 1.000 2.000 17. Găinușa de baltă (Gallinula chloropus) 15 august-15 martie 5.000 10.000 18. Gâsca de semănătură (Anser fabalis fabalis) 15 august-28 februarie 20.000 40.000 19. Gâsca de semănătură mică (Anser fabalis rossicus) 15 august-28 februarie 20.000 40.000 20. Gâsca cu cioc scurt (Anser fabalis brachyrhynchus) 15 august-28 februarie 20.000 40.000 21. Gâsca de vară (Anser anser rubrirostris) 15 august-28 februarie 20.000 40.000 22. Gâsca neagră (Branta bernicla) 15 august-28 februarie 20.000 40.000 23. Gârlița mare (Anser albifrons) 15 august-28 februarie 20.000 40.000 24. Graurul comun (Sturnus vulgaris) 1 august-31 martie 5.000 10.000 25. Graurul dobrogean (Sturnus vulgaris balcanicus) 1 august-31 martie 5.000 10.000 26. Guguștiucul (Streptopelia decaocto) 1 august-31 martie 5.000 10.000 27. Ierunca (Tetrastes bonasia) 15 septembrie-15 decembrie 20.000 40.000 28. Lișița (Fulica atra) 15 august-15 martie 7.500 15.000 29. Nagâțul (Vanellus vanellus) 15 august-15 martie 7.500 15.000 30. Porumbelul gulerat (Columba palumbus) 1 august-31 martie 7.500 15.000 31. Porumbelul de scorbură (Columba oenas) 1 august-31 martie 7.500 15.000 32. Potârnichea (Perdix perdix) 15 octombrie-31 decembrie 10.000 20.000 33. Prepelița (Coturnix coturnix) 15 august-15 noiembrie 7.500 15.000 34. Rața mare (Anas platyrhynchos) 15 august-28 februarie 10.000 20.000 35. Rața mică (Anas crecca) 15 august-15 martie 10.000 20.000 36. Rața pestriță (Anas strepera) 15 august-15 martie 10.000 20.000 37. Rața fluierătoare (Anas penelope) 15 august-15 martie 10.000 20.000 38. Rața sulițar (Anas acuta) 15 august-15 martie 10.000 20.000 39. Rața cârâitoare (Anas querquedula) 15 august-15 martie 10.000 20.000 40. Rața cu cap castaniu (Aythya ferina) 15 august-15 martie 10.000 20.000 41. Rața moțată (Aythya fuligula) 15 august-15 martie 10.000 20.000 42. Rața roșie (Aythya nyroca) 15 august-15 martie 10.000 20.000 43. Rața cu cap negru (Aythya marila) 15 august-15 martie 10.000 20.000 44. Rața sunătoare (Bucephala clangula) 15 august-15 martie 10.000 20.000 45. Rața cu ciuf (Netta rufina) 15 august-15 martie 10.000 20.000 46. Rața de ghețuri (Clangula hyemalis) 15 august-15 martie 10.000 20.000 47. Rața lingurar (Anas clypeata) 15 august-15 martie 10.000 20.000 48. Rața catifelată (Melanitta fusca) 15 august-15 martie 10.000 20.000 49. Rața neagră (Melanitta nigra) 15 august-15 martie 10.000 20.000 50. Sitarul de pădure (Scolapax rusticola) 1 septembrie-30 aprilie 10.000 20.000 51. Sitarul de mal (Limosa limosa) 1 septembrie-30 aprilie 10.000 20.000 52. Stăncuța (Corvus monedula) 1 august-31 martie 5.000 10.000 53. Sturzul de vâsc (Turdus viscivorus) 1 august-31 martie 5.000 10.000 54. Sturzul cântător (Turdus philomelos) 1 august-31 martie 5.000 10.000 55. Sturzul de vii (Turdus iliacus) 1 august-31 martie 5.000 10.000 56. Sturzul de iarnă (Turdus pilaris) 1 august-31 martie 5.000 10.000 57. Stârcul cenușiu (Ardea cinerea) 1 august-31 martie 5.000 10.000 58. Țigănușul (Plegadis falcinellus) 15 august-15 martie 10.000 20.000 59. Turturica (Streptopelia turtur) 1 august-31 martie 7.500 15.000 __________________________________________________________________________________________________________________________


ANEXA Nr. 2

MAMIFERE DE INTERES VÂNĂTORESC
și păsări din fauna sălbatică la care vânarea este interzisă
și cuantumul despăgubirilor în cazul unor fapte ilicite

____________________________________________________________________________________________
Nr.
crt. 	Denumirea speciei 					   	Despăgubiri, în lei
____________________________________________________________________________________________
1	       2								 3
____________________________________________________________________________________________

A. MAMIFERE
1. Elanul (Alces alces) 3.000.000 2. Hamsterul/Hârciogul (Cricetus cricetus) 50.000 3. Lupul (Canis Lupus) 200.000 4. Nurca (Lutreola lutreola) 100.000 5. Pisica sălbatică (Felix silvestris) 100.000 6. Ursul (Ursus arctos) 2.000.000 7. Vidra (Lutra lutra) 500.000 8. Zimbrul (Bison bonasus) 5.000.000
B. PĂSĂRI
1. Acvila-de-câmp (Aquila heliaca) 500.000 2. Acvila-de-munte (Aquila chrysa.tos) 500.000 3. Acvila-de-stepă (Aquila rapax orientalis) 300.000 4. Acvila-mică (Hieraa.tus pennatus) 300.000 5. Acvila-țipătoare-mică (Aquila pomarina) 300.000 6. Acvila-țipătoare-mare (Aquila clanga) 300.000 7. Acvila-porumbacă (Hieraa.tus fasciatus) 300.000 8. Alunarul (Nucifraga caryocatactes) 25.000 9. Aușelul (Regulus sp.) 10.000 10. Avozeta (Recurvirostra avozetta) 25.000 11. Barza-albă (Ciconia ciconia) 100.000 12. Barza-neagră (Ciconia nigra) 100.000 13. Becațina-mare (Gallinago media) 10.000 14. Boicușul (Remiz sp.) 10.000 15. Brumărița (Prunnela sp.) 10.000 16. Bufnița (Bubo bubo) 100.000 17. Buhaiul-de-baltă (Botaurus stellaris) 25.000 18. Caprimulgul (Caprimulgus sp.) 25.000 19. Călifarul-alb (Tadorna tadorna) 100.000 20. Călifarul-roșu (Tadorna ferruginea) 100.000 21. Chira (Sterna sp.) 15.000 22. Chirighița (Chlidonias sp.) 15.000 23. Cinghița-de-iarnă (Montifringilla nivalis) 15.000 24. Cinteza (Fringilla sp.) 10.000 25. Ciocănitoarea (Dendrocopos sp.; Picoides sp.; Drycopus sp.) 25.000 26. Ciocârlia (Lullula sp.; Melanocorypha sp.; Alauda sp.; Calandrella sp.) 10.000 27. Ciovlica (Glareola sp.) 25.000 28. Ciuful (Asio sp.) 25.000 29. Ciuhurezul (Surnia ulula) 25.000 30. Ciuvica (Glaucidium passerinium) 25.000 31. Ciușul (Otus scops) 25.000 32. Cocorul-mare (Grus grus) 250.000 33. Cocorul-mic (Anthropoides virgo) 250.000 34. Cocoșul-de-mesteacăn (Lyrurus tetrix) 500.000 35. Codalbul (Haliaeetus albicilla) 250.000 36. Codobatura (Motacilla sp.) 10.000 37. Codroșul (Phoenicurus sp.) 10.000 38. Cojoaica (Certhia sp.) 10.000 39. Corbul (Corvus corax) 50.000 40. Corcodelul (Podiceps sp.) 15.000 41. Cormoranul-creț (Phalacrocorax aristotelis) 15.000 42. Cormoranul-mic (Phalacrocorax pygmaeus) 15.000 43. Crestețul (Porzana sp.) 15.000 44. Cârsteiul-de-baltă (Rallus aquaticus) 15.000 45. Cârsteiul-de-câmp (Crex crex) 25.000 46. Cucul (Cuculus canorus) 25.000 47. Cucuveaua (Athene noctua) 50.000 48. Cufundarul (Gavia artica) 50.000 49. Cufundarul-gușă-roșie (Gavia stellata) 50.000 50. Cufundarul-mare (Gavia immer) 50.000 51. Culicul (Numenius sp.) 25.000 52. Drepnea (Apus sp.) 10.000 53. Dropia (Otis tarda) 1.000.000 54. Dumbrăveanca (Coracias garrulus) 15.000 55. Egreta-mare (Egretta alba) 50.000 56. Egreta-mică (Egretta garzetta) 50.000 57. Ferestrașul-mic (Mergus albellus) 25.000 58. Fâsa (Anthus sp.) 10.000 59. Flamingul (Phoenicopterus ruber) 15.000 60. Fluierarul (Tringa sp.) 10.000 61. Forfecuța (Loxia sp.) 10.000 62. Frunzărița (Hippolais sp.) 10.000 63. Fugaciul (Calidris sp.) 15.000 64. Furtunarul (Puffinus puffinus) 15.000 65. Gaia-albă (Elanus caeruleus) 300.000 66. Gaia-neagră (Milvus migrans) 300.000 67. Gaia-roșie (Milvus milvus) 300.000 68. Ghionoaia (Picus sp.) 25.000 69. Gârlița-mică (Anser erythropus) 40.000 70. Gâsca-polară (Anser caerulescens) 40.000 71. Gâsca-de-India (Anser indicus) 40.000 72. Gâsca-călugăriță (Branta leucopsis) 40.000 73. Gâsca-cu-gât-roșu (Branta ruficollis) 50.000 74. Grangurul (Oriolus oriolus) 25.000 75. Grelușelul (Locustella sp.) 10.000 76. Gușă-roșie (Erithacus rubecula) 10.000 77. Gușă-vânătă (Luscinia sp.) 10.000 78. Heretele (Circus sp.) 50.000 79. Huhurezul (Strix sp.) 50.000 80. Hulubul-de-stepă (Syrrhaptes paradoxus) 25.000 81. Lăcarul (Acrocephalus sp.) 10.000 82. Lăcustarul (Sturnus roseus) 10.000 83. Lăstunul (Delichon sp.; Riparia sp.; Hirundo sp.) 10.000 84. Lebăda-de-iarnă (Cygnus cygnus) 100.000 85. Lebăda-mică (Cygnus bewickii) 100.000 86. Lebăda-de-vară (Cygnus olor) 100.000 87. Lopătarul (Platalea leucorodia) 50.000 88. Lupul-de-mare (Stercorarius sp.) 25.000 89. Martinul-cu-trei-degete (Rissa tridactyla) 25.000 90. Mărăcinarul (Saxicola sp.) 10.000 91. Mierla-gulerată (Turdus torquatus alpestris) 10.000 92. Mierla-neagră (Turdus merula) 10.000 93. Mierla-de-piatră (Monticola saxatilis) 15.000 94. Minunița (Aegolius funereus) 25.000 95. Mugurarul (Pyrrhula pyrrhula) 10.000 96. Muscarul (Ficedula sp.) 10.000 97. Nagâțul-cu-picioare-galbene (Chettusia leucura) 15.000 98. Nagâțul-de-stepă (Vanellus gregarius) 15.000 99. Nagâțul-sudic (Vanellus spinosus) 15.000 100. Nisiparul (Calidris alba) 15.000 101. Notatița (Phalaropus sp.) 15.000 102. Ochiul-boului (Troglodytes troglodytes) 10.000 103. Pasărea-ogorului (Burhinus oedicnemus) 25.000 104. Pasărea-omătului (Plectrophenax nivalis) 25.000 105. Păscărelul-negru (Cinclus sp.) 10.000 106. Pelicanul (Pelecanus sp.) 100.000 107. Pescărușul-albastru (Alcedo athis) 25.000 108. Pescărița (Hydroprogne sp.; Gelochelidon sp.) 20.000 109. Pescărușul (Larus sp.) 20.000 110. Pietrarul (Oenanthe sp.) 15.000 111. Pietrușul (Arenaria interpres) 15.000 112. Pitulicea (Phylloscopus sp.) 10.000 113. Pițigoiul (Parus sp.) 10.000 114. Pițigușul (Aegithalos sp.) 10.000 115. Ploierul (Pluvialis sp.) 15.000 116. Potârnichea-de-stâncă (Alectoris graeca) 50.000 117. Presura (Enberiza sp.) 10.000 118. Prigoria (Merops apiaster) 15.000 119. Privighetoarea (Lusciniola sp.; Luscinia sp.) 10.000 120. Prundărașul (Chradrius sp.) 15.000 121. Pupăza (Upupa epops) 35.000 122. Rața-cu-cap-alb (Oxyura leucocephala) 50.000 123. Rândunica (Hyrunda sp.) 10.000 124. Scoicarul (Haematopus ostralegus) 15.000 125. Sfrânciocul (Lanius sp.) 10.000 126. Silvia (Sylvia sp.) 10.000 127. Sitarul-de-mal-nordic (Limosa lapponica) 25.000 128. Spârcaciul (Otis tetrax) 100.000 129. Sticletele (Carduelis sp.) 10.000 130. Stârcul-de-cireadă (Bubuleus ibis) 15.000 131. Stârcul-galben (Ardeola ralloides) 15.000 132. Stârcul-de-noapte (Nycticorax nycticorax) 15.000 133. Stârcul pitic (Ixobrychus minutus) 15.000 134. Stârcul-roșu (Ardea purpurea) 15.000 135. Striga (Tyto alba guttata) 50.000 136. Stufărica (Cettia cetti) 10.000 137. Șerparul (Circa.tus circa.tus gallicus) 100.000 138. Șoimul (Falco sp.) 50.000 139. Șorecarul (Buteo sp.) 50.000 140. Țicleanul (Sitta europaea) 10.000 141. Uliganul-pescar (Pandion halia.tus) 50.000 142. Uliul (Accipiter sp.) 25.000 143. Viesparul (Pernis apivorus) 50.000 144. Vulturul-alb (Neophron percnopterus) 100.000 145. Vulturul-negru (Aegypius monachus) 1.000.000 146. Vulturul-sur (Gyps fulvus) 1.000.000 147. Zăganul (Gypa.tus barbatus) 1.000.000 ____________________________________________________________________________________________


Duminică, 26 octombrie 2014, 09:37

Declinare de raspundere: Informațiile publicate în aceasta rubrică, precum și textele actelor normative nu au caracter oficial.