ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr.194 din 12 decembrie 2002
privind regimul străinilor în România
Textul actului republicat în M.Of. nr. 201/8 mar. 2004

CAPITOLUL I
Dispoziții generale

ARTICOLUL 1
Domeniul de reglementare

Prezenta ordonanță de urgență constituie cadrul prin care sunt reglementate intrarea, șederea și ieșirea străinilor pe teritoriul României sau de pe teritoriul României, drepturile și obligațiile acestora, precum și măsuri specifice de control al imigrației, în conformitate cu obligațiile asumate de România prin documentele internaționale la care este parte.

ARTICOLUL 2
Definiții

Pentru scopurile prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile de mai jos au următorul înțeles:

a) străin - persoana care nu are cetățenia română;
b) apatrid - străinul care nu are cetățenia nici unui stat;
c) Autoritatea pentru străini - structura specializată, organizată în subordinea Ministerului Administrației și Internelor, care exercită atribuțiile ce îi sunt date în competen ță, prin lege, cu privire la regimul străinilor în România, combaterea șederii ilegale, precum și cu privire la gestionarea evidenței străinilor cărora li s-a acordat dreptul de ședere în România;
d) viză - autorizația acordată de misiunile diplomatice sau de oficiile consulare ale României, precum și de către organele poliției de frontieră, care, în condițiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, conferă străinului dreptul de a intra pe teritoriul României, precum și dreptul de ședere temporară pentru o perioadă determinată, cu respectarea scopului pentru care i-a fost acordată;
e) viză de tranzit aeroportuar - autorizația acordată de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, care permite străinului să treacă prin zona internațională de tranzit a unui aeroport român, fără a intra pe teritoriul statului român, cu ocazia unei escale sau a unui transfer între două tronsoane ale unui zbor internațional;
f) drept de ședere - dreptul acordat străinului de către autoritățile competente, de a rămâne pe teritoriul României pentru o perioadă determinată, în condițiile legii;
g) permis de ședere - documentul de identitate care se eliberează de către Autoritatea pentru străini, în condițiile legii, străinului căruia i se prelungește dreptul de ședere în România sau celui căruia i se acordă dreptul de ședere permanentă, după caz;
h) căsătorie de conveniență - căsătoria încheiată cu singurul scop de a eluda condițiile de intrare și ședere a străinilor și de a obține dreptul de ședere pe teritoriul României.

ARTICOLUL 3
Drepturile străinilor

(1) Străinii care locuiesc legal în România se bucură de protecția generală a persoanelor și a averilor, garantată de Constituție și de alte legi, precum și de drepturile prevăzute în tratatele internaționale la care România este parte.

(2) Străinii aflați legal în România se pot deplasa liber și își pot stabili reședința sau, după caz, domiciliul oriunde pe teritoriul României.

(3) Străinii care locuiesc legal în România și părăsesc temporar teritoriul statului român au dreptul de a reintra pe toată durata valabilității permisului de ședere.

(4) Pot beneficia de măsuri de protecție socială din partea statului, în aceleași condiții ca și cetățenii români, numai străinii cu reședința sau domiciliul în România.

(5) Străinii cărora li s-a eliberat un document de către Autoritatea pentru străini au dreptul de a verifica datele personale înscrise în acesta și, când este cazul, să solicite corectarea sau eliminarea unor date care nu corespund realității.

(6) Străinii cuprinși în învățământul de toate gradele au acces, fără restricții, la activitățile școlare și de instruire în societate.

ARTICOLUL 4
Obligațiile străinilor

(1) Pe timpul șederii în România străinii sunt obligați să respecte legislația română.

(2) Străinii nu pot organiza pe teritoriul României partide politice ori alte organizații sau grupări similare acestora și nici nu pot face parte din acestea, nu pot ocupa funcții și demnități publice și nu pot iniția, organiza sau participa la manifestații ori întruniri care aduc atingere ordinii publice sau siguranței naționale.

(3) Străinii nu pot finanța partide, organizații, grupări sau manifestații ori întruniri dintre cele prevăzute la alin. (2).

(4) Străinii aflați pe teritoriul României sunt obligați să respecte scopul pentru care li s-a acordat dreptul de a intra și, după caz, de a rămâne pe teritoriul României, să nu rămână pe teritoriul României peste perioada pentru care li s-a aprobat șederea, precum și să depună toate diligențele necesare pentru a ieși din România până la expirarea acestei perioade.

(5) Străinii care intră pe teritoriul statului român sau care ies de pe acesta au obligația de a se supune controlului pentru trecerea frontierei de stat, potrivit legii.

(6) Străinii aflați pe teritoriul României au obligația de a se supune, în condițiile legii, controlului organelor de poliție și al celorlalte autorități publice competente în acest sens.

ARTICOLUL 5
Politica în domeniul imigrației

Anual, prin hotărâre a Guvernului, se stabilesc:

a) numărul permiselor de muncă ce pot fi eliberate străinilor pentru încadrarea în muncă, stabilit conform prevederilor legislației privind permisele de muncă;
b) numărul locurilor în unitățile sau instituțiile de învățământ care pot fi puse la dispoziție străinilor și termenele limită până la care se pot face înscrieri, pentru fiecare formă de învățământ;
c) cuantumul alocațiilor necesare pentru hrănirea, întreținerea și cazarea în centre, precum și al celor pentru asistență medicală și spitalizare;
d) cuantumul sumelor reprezentând mijloacele corespunz ătoare atât pentru întreținerea pe perioada șederii, cât și pentru întoarcerea în țara de origine sau pentru tranzitul către alt stat, prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. c);
e) orice alte probleme referitoare la politica în domeniul imigrației.

CAPITOLUL II
Dispoziții generale privind intrarea, șederea și ieșirea străinilor

SECȚIUNEA 1
Intrarea străinilor pe teritoriul României

ARTICOLUL 6
Condiții cu privire la intrarea străinilor

(1) Intrarea pe teritoriul României poate fi permisă străinilor care îndeplinesc următoarele condiții:

a) posedă un document valabil de trecere a frontierei de stat, care este acceptat de statul român;
b) posedă viza română acordată în condițiile prezentei ordonanțe de urgență sau, după caz, posedă permis de ședere valabil, dacă prin înțelegeri internaționale nu s-a stabilit altfel;
c) prezintă, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, documente care justifică scopul și condițiile șederii lor și care fac dovada existenței unor mijloace corespunzătoare atât pentru întreținere pe perioada șederii, cât și pentru întoarcerea în țara de origine sau pentru tranzitul către alt stat în care există siguranța că li se va permite intrarea;
d) prezintă garanții că li se va permite intrarea pe teritoriul statului de destinație sau că vor părăsi teritoriul României, în cazul străinilor aflați în tranzit;
e) nu sunt incluși în categoria străinilor împotriva cărora s-a instituit măsura interzicerii intrării în România sau care au fost declarați indezirabili;
f) nu prezintă un pericol pentru apărarea și siguranța națională, ordinea, sănătatea ori morala publică.

(2) Cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și ale Spațiului economic european li se poate permite intrarea pe teritoriul României fără îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1) lit. c) și d).

(3) Străinilor care staționează în zonele de tranzit internațional ale aeroporturilor, în zonele de tranzit la frontiera de stat sau în centrele de cazare care au regimul zonei de tranzit ori pe navele sau ambarcațiunile ancorate în porturi maritime și fluviale nu li se aplică prevederile prezentei ordonanțe de urgență referitoare la condițiile de intrare și de ședere a străinilor pe teritoriul României.

(4) Intrarea străinilor pe teritoriul României se poate face prin orice punct de trecere a frontierei de stat deschis traficului internațional de persoane.

(5) Trecerea frontierei de stat române de către străini se poate face și prin alte locuri, în condițiile stabilite prin acorduri și înțelegeri între România și alte state.

ARTICOLUL 7
Obligațiile transportatorilor

(1) Este interzisă aducerea în România de către companiile de transport a străinilor care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a) și b).

(2) În cazul nerespectării dispozițiilor alin. (1), compania de transport respectivă este obligată să asigure transportul imediat al străinilor în cauză la locul de îmbarcare sau într-un alt loc pe care străinii îl acceptă și unde sunt acceptați. Dacă acest lucru nu este posibil, transportatorul este obligat să suporte cheltuielile privind cazarea și întreținerea, precum și toate celelalte cheltuieli determinate de returnarea acestora.

(3) Obligațiile prevăzute la alin. (2) sunt aplicabile și companiilor de transport cu care sosesc în România străinii aflați în tranzit, dacă:

a) transportatorul care urmează să-i preia pentru a-i duce în țara de destinație refuză să-i îmbarce;
b) autoritățile statului de destinație nu permit intrarea străinilor și îi returnează în România.

ARTICOLUL 8
Nepermiterea intrării în România

(1) Străinilor li se refuză intrarea pe teritoriul statului român dacă:

a) nu îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 6 alin. (1);
b) sunt semnalați de organizații internaționale la care România este parte, precum și de instituții specializate în combaterea terorismului că finanțează, pregătesc, sprijină în orice mod sau comit acte de terorism;
c) există indicii că fac parte din grupuri infracționale organizate cu caracter transnațional sau că sprijină în orice mod activitatea acestor grupuri;
d) există motive serioase să se considere că au săvârșit sau au participat la săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii ori a unor crime de război sau crime contra umanității, prevăzute în convențiile internaționale la care România este parte.

(2) Autoritățile competente pot refuza intrarea străinilor pe teritoriul statului român și în următoarele situații:

a) au săvârșit infracțiuni în perioada altor șederi în România ori în străinătate împotriva statului sau a unui cetățean român;
b) au introdus ori au încercat să introducă ilegal în România alți străini;
c) au încălcat anterior, în mod nejustificat, scopul declarat la obținerea vizei sau, după caz, la intrarea pe teritoriul României.

(3) Organele și instituțiile care dețin date și informații cu privire la existența unor situații de natura celor prevăzute la alin. (1) și (2) au obligația să informeze Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și Autoritatea pentru străini sau formațiunile teritoriale ale acestora.

(4) Măsura nepermiterii intrării în România se motivează de organele poliției de frontieră și se comunică imediat persoanei în cauză și Direcției generale afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

ARTICOLUL 9
Obligațiile străinului

(1) Străinul căruia i-a fost refuzată intrarea în România este obligat să părăsească imediat punctul de trecere a frontierei de stat către țara de origine sau orice altă destina ție pe care o dorește, cu excepția teritoriului României.

(2) În cazul în care părăsirea imediată a punctului de trecere a frontierei de stat de către străinul prevăzut la alin. (1) nu este posibilă, organele poliției de frontieră pot lua măsura cazării acestuia într-un spațiu sau loc amenajat în acest scop în zona de tranzit, pus la dispoziție de administratorul punctului de trecere a frontierei, până la încetarea motivelor care fac imposibilă plecarea acestuia, dar nu mai mult de 24 de ore de la data cazării.

ARTICOLUL 10
Documente de trecere a frontierei de stat acceptate de statul român

(1) Următoarele documente de trecere a frontierei de stat sunt acceptate de România, cu condiția ca acestea să ateste identitatea și cetățenia sau, după caz, calitatea de apatrid a deținătorului:

a) pașapoartele, titlurile de voiaj, carnetele de marinar sau alte documente similare eliberate, la standardele cerute de practica internațională, de către statele, teritoriile sau entitățile internaționale recunoscute de România;
b) cartea de identitate sau alte documente similare, pe bază de reciprocitate sau unilateral, pentru cetățenii aparținând statelor stabilite prin hotărâre a Guvernului României;
c) documentele de călătorie ale refugiaților, eliberate în baza Convenției de la Geneva din 1951 privind statutul refugiaților, și documentele de călătorie eliberate străinilor cărora li s-a acordat protecție umanitară condiționată;
d) documentele de călătorie ale apatrizilor, eliberate de statele în care aceștia își au domiciliul.

(2) Străinii incluși într-un document de trecere a frontierei de stat aparținând altei persoane pot intra sau ieși în/din România numai împreună cu titularul acestuia.

(3) Străinii pot intra și ieși în/din România și pe baza unui pașaport colectiv, numai în grup, cu condiția ca fiecare membru al grupului să posede un document individual care atestă identitatea și în care este aplicată fotografia titularului, iar conducătorul grupului să fie în posesia unui document individual de trecere a frontierei de stat.

(4) La propunerea Ministerului Afacerilor Externe și a Ministerului Administrației și Internelor Guvernul va da publicității lista cuprinzând documentele de trecere a frontierei de stat acceptate de statul român pentru intrarea în țară, emise de statele sau entitățile internaționale recunoscute de România.

(5) Din considerente umanitare sau în aplicarea unor acorduri ori înțelegeri internaționale la care România este parte, Guvernul României poate aproba, prin hotărâre, și alte documente pe baza cărora se poate permite intrarea pe teritoriul României.

SECȚIUNEA a 2-a
Șederea străinilor în România

ARTICOLUL 11
Dispoziții generale privind șederea străinilor

(1) Străinii aflați temporar în mod legal în România pot rămâne pe teritoriul statului român numai până la data la care încetează dreptul de ședere stabilit prin viză sau, după caz, prin permisul de ședere.

(2) În cazul în care prin convențiile internaționale sau actele normative prin care se desființează unilateral regimul de vize nu este prevăzută perioada pentru care vizele sunt desființate, străinilor care nu au obligația obținerii vizei pentru a intra în România li se permite accesul pe teritoriul statului român și pot să rămână până la 90 de zile, în decurs de 6 luni, începând cu ziua primei intrări în țară.

ARTICOLUL 12
Condiții cu privire la găzduirea străinilor

(1) În cazul unei șederi neîntrerupte mai mari de 10 zile străinul, cetățean al unui stat dintre cele cuprinse în lista prevăzută la art. 36 alin. (2), are obligația să anunțe despre aceasta organul de poliție competent teritorial, până la împlinirea acestui termen.

(2) În situația cazării în hoteluri sau în alte amenajări turistice, străinul va îndeplini formalitățile de luare în eviden ță la administrația locului respectiv care, în termen de 24 de ore, va comunica datele necesare organului de poliție competent teritorial.

ARTICOLUL 13

Informarea autorităților cu privire la schimbările intervenite în situația străinului

(1) Pe durata șederii în România străinii sunt obligați să declare la formațiunea teritorială a Autorității pentru străini, care le-a acordat dreptul de ședere, următoarele:

a) schimbarea adresei de reședință sau domiciliu;
b) orice modificare intervenită în situația personală, în special schimbarea cetățeniei, încheierea, desfacerea sau anularea căsătoriei, nașterea unui copil, decesul unui membru de familie aflat pe teritoriul României;
c) orice modificare intervenită în legătură cu angajarea sa în muncă;
d) pierderea, prelungirea valabilității sau schimbarea documentului de trecere a frontierei de stat.

(2) Furtul sau pierderea documentelor de trecere a frontierei de stat va fi declarată organului de poliție competent teritorial.

(3) Declarațiile prevăzute la alin. (1) se fac în termen de 30 de zile, iar cele prevăzute la alin. (2), în termen de 48 de ore.

SECȚIUNEA a 3-a
Ieșirea străinilor de pe teritoriul României

ARTICOLUL 14
Ieșirea străinilor

(1) În cazul în care străinul nu mai este în posesia documentului de trecere a frontierei de stat în baza căruia a intrat în țară, trebuie să prezinte la ieșirea din România un nou document, valabil, de trecere a frontierei de stat. În această situație organele poliției de frontieră permit ieșirea din țară cu avizul Autorității pentru străini.

(2) Ieșirea din țară a străinilor care au cetățenia mai multor state se face pe baza documentului de trecere a frontierei de stat cu care au intrat. În cazuri deosebite, organele poliției de frontieră pot permite ieșirea din țară și în baza documentului care atestă o altă cetățenie.

ARTICOLUL 15
Nepermiterea ieșirii

(1) Străinului nu i se permite ieșirea din țară în următoarele situații:

a) este învinuit sau inculpat într-o cauză penală și magistratul dispune instituirea măsurii interdicției de părăsire a localității sau a țării;
b) a fost condamnat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și are de executat o pedeapsă privativă de libertate.

(2) În situațiile prevăzute la alin. (1) măsura de a nu permite ieșirea de pe teritoriul României va fi luată de organul competent din cadrul Ministerului Administrației și Internelor numai în baza solicitării scrise a procurorului, a instanțelor judecătorești și a organelor prevăzute de lege care au atribuții de punere în executare a pedepsei închisorii.

(3) În toate situațiile se vor preciza motivele pentru care se solicită măsura și, după caz, vor fi prezentate documentele doveditoare.

(4) Nepermiterea ieșirii din țară se realizează prin:

a) instituirea consemnului nominal în sistemul de eviden ță a traficului la frontiera de stat, de către Inspectoratul General al Poliției de Frontieră;
b) aplicarea în documentele de trecere a frontierei de stat a ștampilei cu simbolul "C" de către Autoritatea pentru străini și formațiunile sale teritoriale.

ARTICOLUL 16
Încetarea măsurii de nepermitere a ieșirii

(1) Revocarea măsurii se va face prin anularea consemnului nominal sau prin aplicarea ștampilei cu simbolul "L" în documentul de trecere a frontierei de stat, la solicitarea scrisă a autorității publice căreia îi revine o astfel de competență potrivit legii, pentru cazurile prevăzute la art. 15 alin. (1).

(2) Măsura de nepermitere a ieșirii încetează de drept dacă străinul aflat în una dintre situațiile prevăzute la art. 15 dovedește, cu documente emise de autoritățile competente, potrivit legii, organului abilitat din cadrul Ministerului Administrației și Internelor că:

a) s-a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală ori s-a dispus încetarea urmăririi penale, a fost achitat sau s-a dispus încetarea procesului penal;
b) a executat pedeapsa, a fost grațiat, beneficiază de amnistie sau a fost condamnat, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei.

CAPITOLUL III
Regimul acordării vizelor

SECȚIUNEA 1
Dispoziții generale

ARTICOLUL 17
Forma și conținutul vizei

Forma, conținutul și elementele de securizare ale vizei se aprobă prin hotărâre a Guvernului României, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe cu consultarea Ministerului Administrației și Internelor și în conformitate cu standardele Uniunii Europene în domeniu.

ARTICOLUL 18
Limitele drepturilor conferite de viză

Viza dă dreptul titularului de a intra pe teritoriul României numai în situația în care, în momentul prezentării acestuia în punctul de trecere a frontierei de stat, se constat ă de către organele Poliției de Frontieră Române că nu există vreunul dintre motivele de nepermitere a intrării în România, prevăzute la art. 8 alin. (1) și (2).

ARTICOLUL 19
Exceptarea de la regimul obligativității vizelor

(1) Sunt exceptați de la obligativitatea vizelor cetățenii statelor cu care România a încheiat acorduri în acest sens, în condițiile și pentru perioadele de ședere stabilite prin aceste acorduri.

(2) Guvernul poate stabili, prin hotărâre, exceptarea unilateral ă a unor categorii de străini de la obligativitatea vizelor.

SECȚIUNEA a 2-a
Tipuri de vize

ARTICOLUL 20
Tipuri de vize

În funcție de scopurile pentru care se acordă, vizele pot fi:

a) viza de tranzit aeroportuar, identificată prin simbolul A;
b) viza de tranzit, identificată prin simbolul B sau prin simbolul B/CL, când este viză colectivă;
c) viza de scurtă ședere, identificată prin unul dintre următoarele simboluri, în funcție de activitatea pe care urmează să o desfășoare în România străinul căruia i-a fost acordată:
(i) misiune, identificată prin simbolul C/M;
(ii) turism, identificată prin simbolul C/TU sau CL/TU, când este viză colectivă;
(iii) vizită, identificată prin simbolul C/VV;
(iv) afaceri, identificată prin simbolul C/A;
(v) transport, identificată prin simbolul C/TR;
(vi) activități sportive, identificată prin simbolul C/SP;
(vii) activități culturale, științifice, umanitare, tratament medical de scurtă durată sau alte activități care nu contravin legilor române, identificată prin simbolul C/ZA;
d) viza de lungă ședere, identificată prin unul dintre următoarele simboluri, în funcție de activitatea pe care urmează să o desfășoare în România străinul căruia i-a fost acordată:
(i) desfășurarea de activități economice, identificată prin simbolul D/AE;
(ii) desfășurarea de activități profesionale, identificată prin simbolul D/AP;
(iii) desfășurarea de activități comerciale, identificată prin simbolul D/AC;
(iv) angajare în muncă, identificată prin simbolul D/AM;
(v) studii, identificată prin simbolul D/SD;
(vi) reîntregirea familiei, identificată prin simbolul D/VF;
(vii) intrarea în România a străinilor căsătoriți cu cetățeni români, identificată prin simbolul D/CR;
(viii) activități religioase sau umanitare, identificată prin simbolul D/RU;
(ix) viza diplomatică și viza de serviciu, identificate prin simbolul DS;
(x) alte scopuri, identificată prin simbolul D/AS.

ARTICOLUL 21
Viza de tranzit aeroportuar

(1) Viza de tranzit aeroportuar este obligatorie pentru cetățenii statelor cuprinse în lista care se întocmește de către Ministerul Afacerilor Externe în acord cu reglementările Uniunii Europene cu privire la măsurile pentru tranzitul pe aeroporturi. Același regim se aplică și străinilor care, fără a fi cetățeni ai acestor state, sunt în posesia unui document de trecere a frontierei de stat eliberat de autoritățile statelor respective.

(2) Ministerul Afacerilor Externe actualizează permanent lista prevăzută la alin. (1), în funcție de reglementările Uniunii Europene.

ARTICOLUL 22
Viza de tranzit

Viza de tranzit este viza care permite unui străin să tranziteze teritoriul României. Viza de tranzit poate fi eliberat ă pentru unul sau două tranzituri, fără ca durata fiecărui tranzit să depășească 5 zile.

ARTICOLUL 23
Viza de scurtă ședere

(1) Viza de scurtă ședere este viza care permite străinilor să intre pe teritoriul României în vederea unei șederi neîntrerupte sau a mai multor șederi a căror durată totală să nu depășească 90 de zile în decurs de 6 luni de la data primei intrări. Acest tip de viză poate fi eliberat cu una sau mai multe călătorii.

(2) În cazul străinilor care călătoresc în mod frecvent în România, pentru relații de afaceri-cooperare, la solicitarea autorităților administrative centrale sau a societăților comerciale cu mare capacitate economico-financiară, viza de scurtă ședere cu intrări multiple poate fi acordată și pe o perioadă de un an. Și în această situație durata șederii nu poate depăși 90 de zile în decurs de 6 luni.

(3) Viza de scurtă ședere se acordă pentru următoarele scopuri:

a) misiune - străinilor care, pentru rațiuni ce țin de funcția lor politică, administrativă sau de utilitate publică, trebuie să se deplaseze în România. Acest tip de viză se eliberează străinilor care îndeplinesc funcții în cadrul guvernelor, administrațiilor publice sau organizațiilor internaționale, precum și pentru cei care, prin scopul șederii lor în România, prezintă interes pentru relațiile dintre statul român și statul de apartenență. Acest tip de viză se poate elibera și membrilor de familie care îi însoțesc pe aceștia;
b) turism - pentru străinul care urmează să călătorească în România pentru motive turistice;
c) vizită - pentru străinul care intenționează să se deplaseze în România în vizită la cetățeni români sau străini posesori ai unui permis de ședere valabil;
d) afaceri - pentru străinul care intenționează să călătorească în România în scopuri economice sau comerciale, pentru contracte ori tratative, pentru învățarea sau verificarea folosirii și funcționării bunurilor achiziționate ori vândute în cadrul contractelor comerciale și de cooperare industrială, precum și pentru străinul care este sau urmează să devină asociat ori acționar al unei societăți comerciale din România;
e) transport - pentru străinul care urmează să călătorească pentru perioade scurte, în scopul desfășurării unor activități profesionale legate de transportul de mărfuri sau de persoane;
f) activități sportive - pentru străinul care urmează să intre în România pe o durată limitată în vederea participării la competiții sportive;
g) activități culturale, științifice, umanitare, tratament medical de scurtă durată sau alte activități care nu contravin legilor române - în condițiile justificării prezenței în România.

(4) Dreptul de ședere pe teritoriul României, conferit străinului prin viza de scurtă ședere, nu poate fi prelungit.

ARTICOLUL 24
Viza de lungă ședere

(1) Viza de lungă ședere se acordă străinilor, la cerere, pe o perioadă de 90 de zile, cu una sau mai multe călătorii, pentru următoarele scopuri:

a) desfășurarea de activități economice - străinilor care urmează să desfășoare activități economice în mod independent sau în cadrul unor asociații familiale, în condițiile legii privind organizarea și desfășurarea unor activități economice de către persoane fizice;
b) desfășurarea de activități profesionale - străinilor care au dreptul de a exercita în mod individual profesii pe teritoriul României în baza unor legi speciale;
c) desfășurarea de activități comerciale - străinilor care sunt sau urmează să devină acționari sau asociați cu atribuții de conducere și administrare a unor societăți comerciale din România;
d) angajare în muncă - străinilor care urmează să intre în România în vederea încadrării în muncă. Viza acordată în acest scop se va elibera și sportivilor care urmează să evolueze în cadrul unor cluburi sau echipe din România, în baza unui contract individual de muncă;
e) studii - străinilor care urmează să intre în România pentru a urma cursuri în învățământul preuniversitar, universitar sau postuniversitar, după caz, ori pentru obținerea unor titluri științifice în cadrul instituțiilor de stat sau particulare acreditate, potrivit legii;
f) reîntregirea familiei - străinilor care urmează să intre în România în scopul redobândirii unității familiale;
g) intrarea în România a străinilor căsătoriți cu cetățeni români;
h) activități religioase sau umanitare - străinilor care urmează să intre în România pentru a desfășura activități în domeniul cultelor recunoscute sau în scop umanitar;
i) alte scopuri - străinilor transferați temporar de către companiile străine, lucrătorilor stagiari sau sezonieri, străinilor care urmează tratament medical de lungă durată, străinilor a căror prezență pe teritoriul României este necesar ă din interese de siguranță națională și celor care desfășoară alte activități care nu contravin legilor române.

(2) Viza de lungă ședere permite străinilor intrați pe teritoriul României să solicite prelungirea dreptului de ședere temporară și să obțină un permis de ședere.

ARTICOLUL 25
Viza diplomatică și viza de serviciu

(1) Viza diplomatică și viza de serviciu permit intrarea în România, pentru o ședere, de regulă, de lungă durată, străinilor titulari ai unui pașaport diplomatic, respectiv de serviciu, care urmează să îndeplinească o funcție oficială ca membri ai unei reprezentanțe diplomatice sau ai unui oficiu consular al statului de apartenență în România.

(2) Aceste tipuri de vize se eliberează titularilor de pașapoarte diplomatice, respectiv de serviciu sau asimilate acestora, la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe al statului trimițător sau a unei reprezentanțe diplomatice ori consulare a acestuia, precum și membrilor de familie, împreună cu care titularul locuiește, și sunt valabile pe perioada misiunii sau în conformitate cu înțelegerile bilaterale la care România este parte.

ARTICOLUL 26
Viza colectivă

(1) Viza colectivă este o viză de tranzit sau de scurtă ședere acordată în scop turistic și pentru o perioadă care să nu depășească 30 de zile, eliberată unui grup de străini, constituit anterior solicitării, cu condiția ca membrii acestuia să intre, să rămână și să părăsească teritoriul României în grup.

(2) Acest tip de viză este eliberat pentru grupuri compuse dintr-un număr de minimum 5 și maximum 50 de persoane. Conducătorul grupului trebuie să dispună de un pașaport individual și, după caz, de o viză individuală.

(3) În cazul unor grupuri organizate de elevi care sunt cetățeni ai unor state pentru care există obligativitatea vizei și sunt rezidenți într-un stat membru al Uniunii Europene, care călătoresc în România, în cadrul unor excursii școlare sau se află în tranzit, se poate permite intrarea fără viză, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

a) grupul să fie însoțit de un cadru didactic din partea școlii care organizează excursia;
b) să existe o listă oficială a participanților după care aceștia să poată fi identificați;
c) participanții să fie în posesia unor documente valabile de trecere a frontierei de stat.

SECȚIUNEA a 3-a
Condiții generale de acordare a vizelor

ARTICOLUL 27
Acordarea vizei române

(1) Viza română poate fi acordată străinilor, la cerere, în condițiile și pentru scopurile prevăzute în prezentul capitol.

(2) Viza română se acordă numai dacă:

a) sunt îndeplinite condițiile cu privire la intrarea în România, prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), c)-f);
b) nu există vreunul dintre motivele de nepermitere a intrării pe teritoriul României, prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b)-d);
c) străinul nu a fost condamnat definitiv pentru infracțiuni săvârșite în străinătate, incompatibile cu scopul pentru care solicită acordarea vizei;
d) sunt îndeplinite condițiile generale prevăzute în prezenta secțiune, precum și condițiile speciale de acordare a vizei în funcție de scopul pentru care este solicitată.

ARTICOLUL 28
Condiții cu privire la valabilitatea documentelor de călătorie

(1) Valabilitatea documentului de călătorie în care urmează să fie aplicată viza trebuie să depășească valabilitatea vizei solicitate cu cel puțin 6 luni.

(2) Pe cale de excepție, pentru motive de urgență, cu caracter umanitar sau de interes național ori în virtutea unor obligații internaționale asumate de România, pot fi acordate vize și străinilor care se află în posesia unor documente de trecere a frontierei de stat, a căror valabilitate este mai mică decât cea prevăzută la alin. (1), cu condiția ca durata de valabilitate a vizei să nu o depășească pe cea a documentului.

ARTICOLUL 29
Condiții cu privire la solicitarea vizei

(1) Cererea de acordare a vizei trebuie să fie însoțită de documentul de trecere a frontierei de stat, valabil potrivit art. 28, în care să poată fi aplicată viza, de documente care să justifice scopul și condițiile călătoriei, precum și de dovada că posedă mijloace de întreținere pe timpul șederii în România și pentru a părăsi teritoriul României.

(2) Pot fi acceptate ca dovadă a mijloacelor de întreținere sumele de bani în valută convertibilă, cecuri de călătorie, carnete de cec asupra unui cont în devize, cărți de credit cu extrasul de cont pentru acestea, emis cu cel mult două zile înaintea solicitării vizei, sau orice alte mijloace care dovedesc existența resurselor financiare corespunz ătoare.

(3) La solicitarea vizei de intrare în România străinii trebuie să se prezinte personal la autoritățile competente să acorde viza.

(4) Pot face excepție de la prevederile alin. (3) personalit ățile marcante ale vieții sociale, culturale, politice sau economice ori cazurile în care străinii trebuie să parcurgă o distanță foarte mare pentru a se prezenta la reprezentan ța diplomatică sau consulară a României și numai dacă nu există nici un dubiu cu privire la buna-credință a solicitantului, precum și în cazul unor grupuri organizate, când un organism recunoscut și demn de încredere răspunde de buna-credință a solicitanților.

ARTICOLUL 30
Organele competente să acorde viza română

(1) Viza română se acordă de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României din străinătate, cu aprobarea prealabilă a Ministerului Afacerilor Externe.

(2) Misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României din străinătate pot acorda viza de scurtă ședere, fără aprobarea prealabilă a Ministerului Afacerilor Externe, străinilor care nu au nevoie de viză pentru a intra pe teritoriile statelor membre ale Uniunii Europene.

(3) În vederea aprobării acordării vizei de scurtă ședere pentru străinii proveniți din statele incluse în lista prevăzută la art. 36 alin. (2), precum și a vizei de lungă ședere, Direcția generală afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe solicită, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 40 alin. (2), avizul Autorității pentru străini, în care se precizează dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 27 alin. (2) lit. a) și b). Avizul Autorității pentru străini se emite în termen de 30 de zile de la primirea solicitării Direcției generale afaceri consulare.

ARTICOLUL 31
Acordarea vizei române de către organele poliției de frontieră

(1) Vizele de scurtă ședere și de tranzit se pot acorda, cu titlu de excepție, și de către organele poliției de frontier ă, în punctele de trecere a frontierei de stat, numai în următoarele situații:

a) în caz de urgență, determinată de dezastre, calamit ăți naturale sau accidente;
b) în caz de deces sau îmbolnăviri grave ale rudelor apropiate, dovedite cu documente corespunzătoare;
c) în cazul echipajelor și pasagerilor navelor sau aeronavelor, aflate în situații deosebite, care sunt nevoite să acosteze ori să aterizeze ca urmare a unor defecțiuni, intemperii sau pericol de atac terorist;
d) în cazul funcționarilor care aparțin unor organizații internaționale și au fost delegați să îndeplinească misiuni oficiale în România într-un interval de timp scurt;
e) în cazul participanților la acțiunile internaționale organizate în România, când intervalul de timp dintre informarea participanților și data acțiunii nu permite obținerea vizelor de intrare. În această situație vizele vor fi acordate cu avizul prealabil al Autorității pentru străini, solicitat de organizator, și cu informarea ulterioară a Ministerului Afacerilor Externe;
f) în cazul marinarilor străini care urmează să fie repatria ți la încetarea contractului de muncă sau în cazul efectuării schimburilor de echipaje.

(2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. f) viza română se acordă marinarilor străini aflați în aceste situații, la cererea agenției de navlosire sau a agenției de navigație a statului în care nava este înmatriculată, după efectuarea verificărilor cu privire la:

a) corectitudinea datelor puse la dispoziție, privind existen ța navei pe care urmează să se producă schimbarea într-un port românesc, și necesitatea acordării vizei;
b) îndeplinirea celorlalte condiții pentru intrarea în România de către marinarul care face subiectul cererii de viză;
c) itinerarul și mijloacele de deplasare între punctele de trecere a frontierei de stat, inclusiv existența biletului de călătorie în baza căruia marinarul străin urmează să părăsească țara.

(3) După efectuarea verificărilor prevăzute la alin. (2), dacă datele puse la dispoziție de agenție sunt corecte și sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru ca marinarul să poată intra în țară, șeful punctului de trecere a frontierei de stat va înainta cererea prevăzută la alin. (2) Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, în vederea aprobării.

(4) Vizele prevăzute la alin. (1) se pot acorda pentru perioade care să nu depășească:

a) 10 zile, în cazul vizei de scurtă ședere;
b) 5 zile, în cazul vizei de tranzit.

ARTICOLUL 32
Anularea și revocarea vizei

(1) Viza poate fi anulată sau revocată, în străinătate de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, iar în țară de către Direcția generală afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, la solicitarea motivată a organelor poliției de frontieră, cu ocazia controlului pentru trecerea frontierei de stat, ori a Autorității pentru străini atunci când străinii se află pe teritoriul statului român. Punerea în executare a măsurii anulării sau revocării vizei în țară se face de către organele poliției de frontieră ori, după caz, ale Autorității pentru străini.

(2) Autoritățile prevăzute la alin. (1) pot lua măsura anulării vizei în următoarele situații:

a) se constată că la data solicitării vizei străinii nu îndeplineau condițiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență;
b) străinii au obținut viza de intrare pe baza unor documente sau informații false;
c) străinii au introdus sau au încercat să introducă ilegal în România alți străini ori au înlesnit transportul sau cazarea acestora;
d) străinii au încălcat reglementările vamale sau cele privind frontiera de stat.

(3) Măsura revocării vizei poate fi dispusă de către autoritățile prevăzute la alin. (1) în următoarele situații:

a) străinii nu mai îndeplinesc condițiile cerute la acordarea vizei;
b) nu se respectă scopul pentru care a fost acordată viza de intrare;
c) după acordarea vizei străinii au fost declarați indezirabili.

(4) Decizia de anulare sau, după caz, de revocare a vizei se comunică străinului, în scris, împreună cu motivele care au stat la baza acesteia, de către misiunea diplomatic ă sau oficiul consular care a acordat viza, atunci când solicitantul se află în străinătate, de către organele poliției de frontieră, atunci când acesta se află în punctul de trecere a frontierei de stat, și de către Autoritatea pentru străini, prin dispoziția de părăsire a teritoriului prevăzută la art. 80, atunci când cel în cauză se află în România. De la data comunicării, anularea produce efecte retroactive, iar revocarea produce efecte numai pentru viitor.

(5) Cu ocazia comunicării deciziei se aplică pe viză ștampila cu inscripția "ANULAT".

(6) La controlul pentru trecerea frontierei de stat organele poliției de frontieră limitează perioada de valabilitate a vizei în situația în care constată că străinul nu posedă mijloacele de întreținere pentru întreaga perioadă de valabilitate a acesteia. Limitarea vizei se materializează prin înscrierea pe viză a perioadei pentru care străinul are mijloace de întreținere, potrivit legii.

SECȚIUNEA a 4-a
Condiții speciale de acordare a vizelor de tranzit aeroportuar, de tranzit și de scurtă ședere

ARTICOLUL 33
Condiții de acordare a vizei de tranzit aeroportuar

(1) Viza de tranzit aeroportuar se acordă de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, cu aprobarea prealabilă a Direcției generale afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, cetățenilor proveniți din statele prevăzute în lista întocmită de Ministerul Afacerilor Externe în acest scop, în condițiile existenței vizei unui stat terț, care permite străinilor continuarea călătoriei. Această viză se poate acorda în condițiile prezent ării biletului de avion valabil până la destinație și permite străinilor rămânerea în zona aeroportuară cel mult 5 zile.

(2) Acest tip de viză nu este necesar în cazul:

a) membrilor echipajelor aeronavelor;
b) posesorilor de pașapoarte diplomatice și de serviciu sau asimilate acestora;
c) posesorilor de permise de rezidență sau documente echivalente eliberate de statele membre ale Uniunii Europene;
d) posesorilor de vize eliberate de un stat membru al Uniunii Europene.

ARTICOLUL 34
Condiții de acordare a vizei de tranzit

(1) Viza de tranzit se acordă solicitanților în următoarele condiții:

a) sunt în posesia vizei unui stat terț și, dacă este cazul, a unui stat limitrof României, care permite străinilor continuarea călătoriei;
b) posedă bilet de călătorie valabil până la destinație sau prezintă permisul de conducere, cartea verde și documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto.

(2) Sunt exceptați de la îndeplinirea condiției prevăzute la alin. (1) lit. b) însoțitorii conducătorilor auto, care călătoresc împreună cu aceștia.

ARTICOLUL 35
Condiții de acordare a vizelor de scurtă ședere

(1) În funcție de scopul pentru care a fost solicitată viza de scurtă ședere, este necesară îndeplinirea următoarelor condiții:

a) misiune - viza se acordă străinilor care fac dovada că au una din calitățile prevăzute la art. 23 alin. (3) lit. a) și se deplasează în România în virtutea acestor calități. Se acordă numai de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României;
b) turism - viza se acordă străinilor dacă prezintă:
(i) voucher sau o rezervare fermă la o unitate de cazare turistică;
(ii) bilet de călătorie valabil până la destinație sau permisul de conducere, cartea verde și documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto;
(iii) asigurare medicală;
(iv) dovada mijloacelor de întreținere în cuantum de 100 euro/zi ori echivalentul în valută convertibilă, pentru întreaga perioadă;
c) vizită - viza se acordă străinilor dacă prezintă:
(i) bilet de călătorie valabil până la destinație sau permisul de conducere, cartea verde și documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto;
(ii) asigurare medicală;
(iii) dovada mijloacelor de întreținere în cuantum de 100 euro/zi ori echivalentul în valută convertibilă, pentru întreaga perioadă;
(iv) dovada asigurării condițiilor de cazare, sub forma unei rezervări ferme la o unitate de cazare, a unui act de proprietate sau de închiriere a unei locuințe în România pe numele solicitantului sau, după caz, a unei declarații notariale a persoanei vizitate, însoțită de copia legalizată a actelor de spațiu;
d) afaceri - viza se acordă străinilor dacă prezintă:
(i) bilet de călătorie valabil până la destinație sau permisul de conducere, cartea verde și documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto;
(ii) asigurare medicală;
(iii) documente doveditoare privind scopul călătoriei;
(iv) mijloace de întreținere în cuantum de 100 euro/zi ori echivalentul în valută convertibilă, pentru întreaga perioadă;
(v) dovada asigurării condițiilor de cazare;
e) transport - viza se acordă străinilor dacă prezintă:
(i) documente care să ateste profesia solicitantului, precum și activitatea ce urmează a fi desfășurată pe durata șederii;
(ii) asigurare medicală;
(iii) permisul de conducere, cartea verde și documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport;
(iv) licență de transport și licență de execuție;
f) activități sportive - viza se acordă străinilor dacă prezintă:
(i) invitația organizatorilor, care să ateste asigurarea medicală și a cazării;
(ii) lista oficială a delegației sportive străine, cu specificarea calității fiecărui membru;
(iii) avizul direcției județene pentru sport competente teritorial;
g) activități culturale, științifice, umanitare, tratament medical de scurtă durată sau alte activități care nu contravin legilor române - viza se acordă străinilor dacă prezintă:
(i) documente emise de instituțiile la care urmează să se deplaseze pentru a justifica prezența în România;
(ii) bilet de călătorie valabil până la destinație sau permisul de conducere, cartea verde și documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto;
(iii) dovada mijloacelor de întreținere în cuantum de 100 euro/zi ori echivalentul în valută convertibilă, pentru întreaga perioadă;
(iv) asigurare medicală;
(v) dovada asigurării condițiilor de cazare.

(2) Sunt exceptați de la îndeplinirea condiției prevăzute la alin. (1) lit. b) pct. (ii), lit. c) pct. (i), lit. d) pct. (i) și lit. g) pct. (ii) însoțitorii conducătorilor auto care călătoresc împreună cu aceștia.

SECȚIUNEA a 5-a
Condiții speciale de acordare a vizelor de scurtă ședere pe bază de invitație

ARTICOLUL 36
Domeniul de aplicare

(1) Acordarea vizelor de scurtă ședere pentru străinii proveniți din statele cunoscute cu potențial migrator ridicat se va face în condițiile prevăzute la art. 27-29, cu respectarea condițiilor speciale stabilite în prezenta secțiune.

(2) Lista statelor pentru ai căror cetățeni sunt aplicabile aceste prevederi va fi stabilită, în concordanță cu reglement ările Uniunii Europene, de către Ministerul Afacerilor Externe cu avizul Ministerului Administrației și Internelor.

ARTICOLUL 37
Procedura invitației

(1) Străinilor din categoria prevăzută la art. 36 alin. (1), posesori de pașapoarte simple, li se poate acorda viză de scurtă ședere cu una sau mai multe călătorii, dacă prezintă misiunilor diplomatice și oficiilor consulare invitație scrisă din partea unei persoane fizice sau juridice, în următoarele scopuri:

a) vizită - pot face invitații cetățenii români cu domiciliul în România sau străinii posesori ai unui permis de ședere valabil, cu prezentarea, după caz, a următoarelor documente:
(i) cartea de identitate pentru cetățenii români sau permisul de ședere pentru străini, în original și în copie;
(ii) dovada asigurării condițiilor de cazare;
(iii) dovada posibilităților de asigurare a întreținerii străinului invitat;
(iv) copie de pe documentul de trecere a frontierei de stat aparținând străinului invitat;
(v) două fotografii de dimensiunea 3 x 4 cm ale străinului invitat;
(vi) certificat de cazier judiciar al străinului invitat sau alt document cu aceeași valoare juridică, emis de autoritățile statului de proveniență, tradus și legalizat;
b) turism - pot face invitații, nominal pentru fiecare străin invitat, societățile comerciale cu profil turistic, cu prezentarea următoarelor documente:
(i) certificatul de înmatriculare și statutul societății comerciale, în original și în copie;
(ii) împuternicirea din partea societății comerciale pentru persoana desemnată să invite în numele acesteia;
(iii) cartea de identitate sau permisul de ședere, după caz, al persoanei împuternicite;
(iv) copie de pe documentul de trecere a frontierei de stat aparținând străinului invitat;
(v) două fotografii de dimensiunea 3 x 4 cm ale străinului invitat;
(vi) extrasul din cazierul judiciar al străinului invitat sau alt document cu aceeași valoare juridică, emis de autoritățile statului de proveniență, tradus și legalizat;
c) afaceri - pot face invitații, de regulă, pentru 3 persoane simultan, societățile comerciale cu sediul în România. În numele societăților comerciale pot invita numai persoanele care sunt desemnate, conform legii, să reprezinte societatea comercială ori sunt deținătoare ale majorit ății capitalului social. În acest caz este necesară prezentarea următoarelor documente:
(i) certificatul de înmatriculare și statutul societății comerciale, în original și în copie;
(ii) dovada calității persoanei care invită în numele societății comerciale;
(iii) cartea de identitate sau permisul de ședere, după caz, al persoanei împuternicite;
(iv) copie de pe documentul de trecere a frontierei de stat aparținând străinului invitat;
(v) două fotografii de dimensiunea 3 x 4 cm ale străinului invitat;
(vi) certificat de cazier judiciar al străinului invitat sau alt document cu aceeași valoare juridică, emis de autoritățile statului de proveniență, tradus și legalizat;
(vii) dovada asigurării condițiilor de cazare a străinului invitat pe perioada șederii în România.

(2) Invitațiile se completează în două exemplare și se depun la sediul formațiunilor teritoriale ale Autorității pentru străini, în vederea aprobării.

(3) Aprobarea este condiționată de verificarea documentelor prezentate și a evidențelor Autorității pentru străini, în scopul constatării îndeplinirii condițiilor legale privind intrarea în România a străinilor în cauză și, implicit, al prevenirii intrării în România a unor străini care nu prezintă suficiente garanții că vor părăsi teritoriul la expirarea vizei.

(4) Soluționarea cererilor de aprobare a invitațiilor se face în termen de 60 de zile de la data depunerii.

(5) În cazul aprobării, un exemplar al invitației va fi înmânat persoanei care invită, în scopul transmiterii către străinul invitat, iar Autoritatea pentru străini va informa în scris despre aceasta Direcția generală afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

(6) Străinul poate solicita acordarea vizei în termen de 60 de zile de la aprobarea invitației.

(7) Nu se aprobă o nouă invitație depusă de un solicitant, indiferent de scopul acesteia, dacă una dintre persoanele invitate anterior de acesta nu a părăsit teritoriul țării în termenul de valabilitate al vizei.

(8) Vizele acordate pe bază de invitație permit șederea pe teritoriul României pe o perioadă de până la 90 de zile.

ARTICOLUL 38
Forma și conținutul invitației

(1) Forma, conținutul și elementele de siguranță ale invitației se stabilesc de către Ministerul Administrației și Internelor care va asigura, prin Autoritatea pentru străini, confecționarea formularelor.

(2) Costul formularelor se suportă de către persoanele fizice sau juridice care invită.

ARTICOLUL 39
Constituirea depozitelor bancare

(1) În lista prevăzută la art. 36 alin. (2) se menționează distinct statele pentru ai căror cetățeni este necesară constituirea unui depozit bancar în lei și în valută, la dispoziția Autorității pentru străini, în scopul acoperirii cheltuielilor ocazionate de returnarea străinilor invitați care nu părăsesc România în termenul de viză acordat.

(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile și apatrizilor cu domiciliul în aceste state.

(3) Constituirea depozitelor bancare în țară se face la instituțiile bancare cu care Ministerul Administrației și Internelor a încheiat protocoale în acest sens.

(4) Depozitul bancar constituit în țară este la dispoziția Autorității pentru străini până la părăsirea teritoriului României de către străinul invitat, dar nu mai mult de 2 ani.

(5) Sumele necheltuite cu ocazia îndepărtării de pe teritoriul României se restituie deponentului, cu avizul Autorității pentru străini.

(6) Societățile comerciale de turism pot constitui și depozite globale, cu avizul Autorității pentru străini.

ARTICOLUL 40
Excepții de la procedura invitației

(1) Direcția generală afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe poate aproba, cu avizul prealabil al Autorității pentru străini, exceptarea de la procedura invitației pentru următoarele categorii de străini:

a) străinul minor al cărui părinte se află în posesia unui permis de ședere în România, cu condiția ca acesta să fie valabil cel puțin 90 de zile de la data acordării vizei de intrare;
b) soțul/soția și părinții străinului care se află în posesia unui permis de ședere în România, cu condiția ca acesta să fie valabil cel puțin 90 de zile de la data acordării vizei de intrare;
c) străinul al cărui părinte este cetățean român.

(2) Direcția generală afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe poate aproba acordarea vizei, fără avizul Autorității pentru străini, pentru următoarele categorii de străini:

a) străinii căsătoriți cu cetățeni români;
b) străinii posesori ai unui permis de ședere valabil în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene;
c) străinii posesori ai unui permis de ședere valabil în state pentru ai căror cetățeni nu există obligativitatea vizei de intrare în statele membre ale Uniunii Europene;
d) străinii care au aplicate în documentul de trecere a frontierei de stat vize ale statelor membre ale Uniunii Europene sau ale statelor pentru ai căror cetățeni nu există obligativitatea vizei de intrare în spațiul Uniunii Europene, valabile cel puțin 3 luni de la data solicitării;
e) străinii care urmează să vină în România în scop de afaceri, la solicitarea autorităților administrative centrale, precum și a societăților comerciale de notorietate care își asumă, prin act autentic, obligația suportării cheltuielilor privind asistența materială, medicală și a celor de repatriere;
f) străinii care urmează să vină în România la solicitarea și pe răspunderea misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare străine acreditate în România;
g) străinii pentru care s-a solicitat acordarea vizei, în scris, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare, din partea autorităților publice centrale sau a camerelor de comerț străine;
h) persoanele pentru care s-a solicitat acordarea vizei în scris, la Direcția generală afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, din partea următoarelor instituții din România: Administrația Prezidențială, Parlament, Guvern și alte autorități publice centrale, Camera de Comerț și Industrie a României și a Municipiului București, prefecturi, precum și societăți comerciale de notorietate, cu mare capacitate economico-financiară, care își asumă obligația suportării cheltuielilor privind asistența materială, medicală și a celor de repatriere, printr-o scrisoare de garanție;
i) șoferii de TIR;
j) personalitățile din diaspora românească și descendenții acestora.

SECȚIUNEA a 6-a
Condiții speciale de acordare a vizei de lungă ședere

ARTICOLUL 41
Viza de lungă ședere pentru desfășurarea de activități economice

Viza de lungă ședere pentru desfășurarea de activități economice se acordă străinilor care urmează să desfășoare activități economice în mod independent sau în cadrul unor asociații familiale, în conformitate cu legea privind organizarea și desfășurarea unor activități economice de către persoane fizice și care prezintă următoarele documente:

a) dovada îndeplinirii condițiilor referitoare la atestarea pregătirii profesionale, prevăzute de legea privind organizarea și desfășurarea unor activități economice de către persoane fizice;
b) asigurare medicală pe perioada valabilității vizei;
c) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică.

ARTICOLUL 42
Viza de lungă ședere pentru desfășurarea de activități profesionale

(1) Viza de lungă ședere pentru desfășurarea de activit ăți profesionale în mod individual se acordă străinilor care urmează să desfășoare aceste activități în conformitate cu legile speciale care reglementează condițiile de exercitare a profesiilor respective.

(2) Acest tip de viză poate fi acordat străinilor care îndeplinesc următoarele condiții:

a) fac dovada îndeplinirii condițiilor legale de exercitare a profesiilor respective;
b) fac dovada faptului că în țara de origine practică o profesie similară cu cea pe care intenționează să o desfășoare în România;
c) prezintă dovada asigurării medicale pe perioada valabilit ății vizei;
d) prezintă certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică.

ARTICOLUL 43
Viza de lungă ședere pentru desfășurarea de activități comerciale

(1) Acest tip de viză se acordă, pe baza avizului Agenției Române pentru Investiții Străine, străinilor care sunt sau urmează să devină acționari ori asociați ai unor societăți comerciale, cu atribuții de conducere și administrare a acestora.

(2) Avizul Agenției Române pentru Investiții Străine se acordă străinilor care îndeplinesc următoarele condiții:

a) existența unui plan de afaceri care să cuprindă date referitoare la natura, amplasarea, durata activității avute în vedere, precum și nevoile estimate de forță de muncă;
b) dispun de fondurile necesare desfășurării activității, în valoare de cel puțin 70.000 euro, în cazul în care urmează să devină acționari, și 50.000 euro, în cazul în care urmează să devină asociați într-o societate cu răspundere limitată;
c) activitatea să fie benefică economiei naționale și să se concretizeze în aporturi semnificative de capital, tehnologie și crearea de locuri de muncă;
d) în țara de origine practică o activitate similară sau apropiată cu cea pe care intenționează să o desfășoare în România.

(3) Solicitarea de viză va fi însoțită de următoarele:

a) avizul Agenției Române pentru Investiții Străine;
b) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică;
c) asigurare medicală pe perioada valabilității vizei.

(4) Cererea însoțită de documentele prevăzute la alin. (3) se depune la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României și se transmite, prin intermediul Direcției generale afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Autorității pentru străini, pentru avizare conform competențelor.

(5) Avizul Agenției Române pentru Investiții Străine are drept scop constatarea îndeplinirii condițiilor tehnice și de utilitate economică a activității ce urmează a fi desfășurată de către străin.

ARTICOLUL 44
Viza de lungă ședere pentru angajare în muncă

(1) Viza de lungă ședere pentru angajare în muncă se acordă străinilor pe baza avizului Oficiului pentru Migrația Forței de Muncă și al Autorității pentru străini.

(2) Avizul Oficiului pentru Migrația Forței de Muncă se eliberează, la solicitarea angajatorului, care trebuie să facă dovada faptului că desfășoară o activitate legală în România, că nu are datorii și că a făcut o selecție legală, cu prezentarea dovezilor care să ateste acestea, precum și cele legate de prezentarea actelor din care să rezulte calificarea profesională, vechimea în specialitate a străinului, faptul că este apt din punct de vedere medical să desfășoare activitatea respectivă, că nu are antecedente penale și că are cunoștințe minime de limba română.

(3) Solicitarea de viză trebuie să fie însoțită de următoarele documente:

a) avizul scris al Oficiului pentru Migrația Forței de Muncă;
b) dovada mijloacelor de întreținere la nivelul a cel puțin trei salarii medii pe economia națională;
c) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică, eliberat de autoritățile din țara de domiciliu sau de reședință;
d) asigurarea medicală pe perioada valabilității vizei.

(4) Viza de lungă ședere pentru angajare în muncă se eliberează și străinilor lucrători transfrontalieri în România.

ARTICOLUL 45
Viza de lungă ședere pentru studii

(1) Viza de lungă ședere pentru studii poate fi acordată străinilor, la cerere, în limita locurilor stabilite potrivit art. 5 lit. b), de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României din țara în care aceștia își au reședința sau domiciliul.

(2) Solicitarea trebuie să fie însoțită de următoarele documente:

a) scrisoarea de acceptare la studii din partea Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului;
b) dovada achitării taxei de studii;
c) dovada mijloacelor de întreținere, în cuantum de 250 euro lunar, pentru întreaga perioadă înscrisă în viză, cu excepția străinilor bursieri ai statului român, a străinilor cu un ascendent care a avut sau are cetățenie română și a situațiilor când, pe bază de reciprocitate, s-a stabilit altfel;
d) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică.

(3) Străinii bursieri ai statului român sunt exceptați de la îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (2) lit. b) și c).

ARTICOLUL 46
Viza de lungă ședere pentru reîntregirea familiei

(1) Străinii, titulari ai unui drept de ședere în România, cu excepția celor cărora li s-a acordat acest drept în scop de studii, pot solicita Autorității pentru străini reîntregirea familiei pentru:

a) soț;
b) copiii minori, necăsătoriți, rezultați din căsătorie ori din afara căsătoriei, precum și cei adoptați de ambii sau numai de către unul dintre soți, precum și cei încredințați ambilor ori numai unuia dintre soți printr-o decizie a unei autorități competente din statul de origine, cu condiția ca aceștia să fie în mod efectiv în grija oricăruia dintre soți. Fac excepție minorii în vârstă de peste 12 ani, adoptați după obținerea de către solicitant a dreptului de ședere în România.

(2) Cererea-tip se depune la formațiunea teritorială a Autorității pentru străini în a cărei rază domiciliază sau își are reședința solicitantul și va fi însoțită de următoarele documente:

a) certificatul de căsătorie sau, după caz, dovada legăturii de rudenie;
b) declarația solicitantului, în formă autentică, din care să reiasă că membrii de familie vor locui împreună cu acesta;
c) copia permisului de ședere;
d) dovada deținerii legale a spațiului de locuit;
e) dovada mijloacelor de întreținere;
f) dovada achitării obligațiilor către stat, inclusiv către creditorii bugetari;
g) asigurarea medicală a solicitantului.

(3) În cazul în care există dubii cu privire la legătura de rudenie, Autoritatea pentru străini poate solicita și alte dovezi pentru stabilirea acesteia.

(4) Cererea se aprobă în cazul îndeplinirii următoarelor condiții:

a) să nu existe o stare de poligamie;
b) solicitantul să dețină spațiu de locuit corespunzător, în suprafață de cel puțin 12 m2 pentru fiecare membru al familiei;
c) solicitantul să posede mijloace de întreținere, în cuantumul corespunzător categoriei dreptului de ședere al cărui titular este.

(5) Cererea va fi soluționată în termen de 3 luni de la data depunerii.

(6) Aprobarea cererii va fi comunicată în scris, atât solicitantului, în vederea transmiterii acesteia membrilor de familie interesați, cât și Direcției generale afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, care nu va mai solicita un aviz ulterior al Autorității pentru străini.

(7) În cazul respingerii cererii, motivele vor fi comunicate solicitantului, în scris.

(8) Viza va fi eliberată de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din țara în care membrii de familie își au reședința sau domiciliul.

(9) Solicitarea de viză va fi însoțită de următoarele documente:

a) aprobarea Autorității pentru străini, prevăzută la alin. (6);
b) dovada asigurării medicale pe perioada valabilității vizei;
c) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică, eliberat de autoritățile din țara de domiciliu sau de reședință a străinului.

ARTICOLUL 47
Viza de lungă ședere pentru activități umanitare sau religioase

Viza de lungă ședere pentru activități umanitare sau religioase se acordă străinilor, la cerere, de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României din țara în care aceștia își au reședința sau domiciliul, în următoarele condiții:

a) existența avizului Ministerului Culturii și Cultelor ori, după caz, al Comisiei interdepartamentale pentru coordonarea și sprijinirea activităților umanitare din cadrul Ministerului Sănătății;
b) dovada calității de reprezentant al unei organizații religioase legal înființate în România sau al unei organizații umanitare;
c) dovada spațiului de locuit și a mijloacelor de întreținere, la nivelul a trei salarii medii pe economia națională;
d) dovada asigurării medicale și că nu suferă de boli care pot pune în pericol sănătatea publică;
e) prezentarea certificatului de cazier judiciar sau a altui document cu aceeași valoare juridică, eliberat de autoritățile din țara de origine a străinului.

ARTICOLUL 48
Viza de lungă ședere pentru alte scopuri

(1) Viza de lungă ședere pentru alte scopuri se acordă, la cerere, de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României din țara în care aceștia își au reședința sau domiciliul, următoarelor categorii de străini:

a) celor transferați temporar de către o companie străină cu sediul pe teritoriul unui stat membru al Organizației Mondiale a Comerțului, la o reprezentanță, sucursală ori filială a sa, aflată pe teritoriul României, sau la o societate comercială, persoană juridică de drept român, al cărui asociat/acționar este compania-mamă, cu același obiect de activitate, dacă fac dovada că nu sunt în raporturi de muncă cu persoana juridică română;
b) celor al căror acces pe piața muncii din România este reglementat prin acorduri bilaterale încheiate de România cu alte state;
c) celor care urmează tratament medical de lungă durată, în cadrul instituțiilor medicale publice sau private, dacă prezintă scrisoare de acceptare din partea instituțiilor respective, în care să fie precizate diagnosticul și durata tratamentului. Această viză poate fi acordată și pentru un eventual însoțitor, care asistă străinul aflat în imposibilitatea de a se îngriji singur, dacă acest lucru este menționat expres în scrisoarea de acceptare;
d) celor care desfășoară alte activități ce nu contravin legilor române, dacă își justifică prezența pe teritoriul României.

(2) Străinilor din categoriile prevăzute la alin. (1) li se acordă viză dacă:

a) prezintă dovada asigurării medicale pe perioada de valabilitate a vizei;
b) prezintă dovada asigurării condițiilor de cazare;
c) prezintă certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică, eliberat de autoritățile din țara de origine.

ARTICOLUL 49
Viza de lungă ședere pentru străini căsătoriți cu cetățeni români

Viza se poate acorda străinilor căsătoriți cu cetățeni români, cu condiția să nu existe una dintre situațiile de nepermitere a intrării prevăzute la art. 8, iar căsătoria să nu fie de conveniență, constatată în condițiile prevăzute la art. 64.

CAPITOLUL IV
Prelungirea dreptului de ședere temporară. Acordarea dreptului de ședere permanentă

SECȚIUNEA 1
Prelungirea dreptului de ședere temporară în România

ARTICOLUL 50
Condiții de prelungire a dreptului de ședere temporară

(1) Străinilor care au intrat în România în baza unei vize de lungă ședere, precum și celor care sunt exceptați de la obligativitatea obținerii vizei de lungă ședere li se poate prelungi dreptul de ședere temporară de către Autoritatea pentru străini sau de formațiunile sale teritoriale, în condițiile prevăzute în prezenta secțiune.

(2) Dreptul de ședere temporară în România se poate prelungi succesiv pentru perioade de până la un an, numai dacă:

a) sunt îndeplinite în continuare condițiile cu privire la intrarea în România, prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), c),
e) și f);
b) nu a intervenit, pe perioada șederii în România, vreunul dintre motivele de nepermitere a intrării pe teritoriul României, prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b)-d);
c) posedă document de călătorie valabil pentru perioada pentru care solicită acordarea sau prelungirea dreptului de ședere în România;
d) solicită acordarea sau prelungirea dreptului de ședere pentru același scop pentru care i s-a acordat viza sau i s-a prelungit dreptul de ședere în baza căruia se află pe teritoriul României;
e) a respectat anterior scopul pentru care i s-a aprobat șederea în România;
f) face dovada deținerii legale a spațiului de locuit;
g) prezintă dovada asigurării medicale pe toată perioada pentru care solicită prelungirea dreptului de ședere temporară;
h) sunt îndeplinite condițiile generale prevăzute în prezenta secțiune, precum și condițiile speciale de prelungire a dreptului de ședere în funcție de scopul pentru care este solicitată aceasta.

(3) Pe bază de reciprocitate, prelungirea dreptului de ședere se poate acorda și pentru perioade mai mari de 1 an.

ARTICOLUL 51
Solicitarea prelungirii dreptului de ședere temporară

(1) Solicitanții sunt obligați să depună cererile de prelungire a dreptului de ședere temporară, cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea termenului pentru care li s-a aprobat șederea, la formațiunile teritoriale ale Autorității pentru străini de la locul de reședință.

(2) Cererea va fi însoțită de documentul de trecere a frontierei de stat, în original și în copie, de certificat medical eliberat de o instituție sanitară publică sau privată, din care să rezulte că nu suferă de boli care pot pune în pericol sănătatea publică, de dovada spațiului de locuit, a asigur ării medicale și a mijloacelor de întreținere, precum și de celelalte acte prevăzute în prezentul capitol, în funcție de scopul pentru care solicită aprobarea șederii în România.

(3) Dovada mijloacelor de întreținere poate fi făcută cu adeverință de salariu, talon de pensie, declarație privind impozitul pe venitul global, extras de cont bancar ori alte documente echivalente.

(4) Cererea va fi soluționată în termen de 30 de zile de la data depunerii acesteia.

(5) Dacă este necesar, solicitantul poate fi chemat la interviu. Neprezentarea în termen, din motive imputabile străinului, constituie motiv de respingere a cererii.

ARTICOLUL 52
Refuzul prelungirii dreptului de ședere temporară în România

(1) Dacă la data depunerii cererii nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile generale și condițiile speciale în funcție de scopul șederii, prevăzute în prezenta secțiune, străinului i se refuză prelungirea dreptului de ședere temporară.

(2) Decizia de refuz al prelungirii dreptului de ședere, precum și motivele care au stat la baza acesteia se comunic ă solicitantului prin dispoziția de părăsire a teritoriului României prevăzută la art. 80.

1. Prelungirea dreptului de ședere temporară pentru desfășurarea de activități economice, profesionale și comerciale

ARTICOLUL 53

Prelungirea dreptului de ședere temporară pentru străinii care desfășoară activități economice

(1) Străinului intrat în România în scopul desfășurării de activități economice în mod independent sau în cadrul unor asociații familiale i se prelungește dreptul de ședere temporar ă în acest scop, dacă:

a) prezintă autorizația de desfășurare a activității, în original și în copie, eliberată potrivit legii;
b) prezintă dovada deținerii legale a spațiului în care își desfășoară activitatea;
c) face dovada mijloacelor de întreținere în cuantum de cel puțin 250 euro lunar;
d) activitatea desfășurată corespunde condițiilor pentru care a fost acordat dreptul de ședere inițial;
e) obiectul activității desfășurate este cel inițial ori o continuare sau un rezultat al acesteia.

(2) Cererea de prelungire a dreptului de ședere temporar ă trebuie însoțită de următoarele documente:

a) autorizația de desfășurare a activității, în original și în copie, eliberată potrivit legii;
b) dovada deținerii legale a spațiului în care își desfășoară activitatea;
c) documente care să ateste venituri personale în cuantum de cel puțin 250 euro lunar, obținute din activitatea desfășurată.

ARTICOLUL 54
Prelungirea dreptului de ședere pentru activități profesionale

Străinului intrat în România în scopul exercitării în mod individual a unei activități profesionale i se poate prelungi dreptul de ședere temporară, dacă îndeplinește următoarele condiții:

a) face dovada faptului că exercită în mod efectiv activitatea profesională în condițiile prevăzute de legea specială;
b) prezintă documente care să ateste venituri personale în cuantum de cel puțin 250 euro lunar.

ARTICOLUL 55

Prelungirea dreptului de ședere pentru desfășurarea de activități comerciale

(1) Străinului intrat în România în scopul desfășurării de activități comerciale i se poate prelungi dreptul de ședere temporară, dacă:

a) prezintă documente care atestă investiția realizată în conformitate cu planul de afaceri;
b) face dovada deținerii legale a spațiilor pentru sediul social și pentru punctele de lucru, precum și a faptului că în spațiul declarat ca sediu social nu sunt înregistrate și alte societăți comerciale;
c) face dovada că este acționar sau asociat al societății comerciale cu atribuții de conducere și administrare;
d) face dovada mijloacelor de întreținere în cuantum de cel puțin 700 euro lunar, dacă este acționar, și 500 euro lunar, dacă este asociat, precum și a fondurilor necesare funcționării societății comerciale, în conformitate cu obiectul de activitate și planul de afaceri.

(2) Prelungirile ulterioare ale dreptului de ședere temporar ă se pot acorda dacă străinul îndeplinește următoarele condiții:

a) activitatea desfășurată corespunde condițiilor pentru care a fost acordat dreptul de ședere inițial;
b) obiectul activității desfășurate este cel inițial ori o continuare sau un rezultat al acestuia;
c) cererile pentru prelungirile ulterioare ale dreptului de ședere temporară trebuie însoțite de următoarele documente:
(i) certificatul constatator, din care să rezulte calitatea solicitantului, denumirea și sediul social al societății comerciale, mențiuni efectuate la comunicarea instanțelor de judecată, durata de funcționare a societății comerciale. În certificatul constatator se va preciza dacă la adresa sediului social sunt înregistrate și alte societăți comerciale, precum și raportul juridic dintre solicitant și acestea;
(ii) înscrierile de mențiuni prevăzute de lege, corespunz ătoare modificărilor intervenite cu privire la actul constitutiv al societății comerciale;
(iii) dovada deținerii legale a spațiului pentru sediul social și a punctelor de lucru ale societății comerciale;
(iv) documente din care să rezulte că investiția este concretizată în aport de capital sau transfer de tehnologie, în valoare de cel puțin 70.000 euro ori crearea a 15 locuri de muncă, în cazul acționarului, și 50.000 euro ori crearea a cel puțin 10 locuri de muncă, în cazul asociatului;
(v) documente care să ateste venituri personale în cuantum de cel puțin 700 euro lunar, în cazul acționarului, și 500 euro lunar, în cazul asociatului, obținute din activitatea desfășurată pe teritoriul României.

(3) În cazul investițiilor mai mari de 100.000 euro sau dacă au fost create peste 25 de locuri de muncă, dovada mijloacelor de întreținere se poate face și cu alte documente legale. Pentru investițiile mai mari de 200.000 euro sau dacă au fost create peste 50 de locuri de muncă nu este necesară dovada mijloacelor de întreținere.

(4) În scopul dovedirii îndeplinirii condițiilor financiare prevăzute în prezentul articol, Ministerul Finanțelor Publice eliberează, la cererea străinilor, certificate cuprinzând mențiuni referitoare la: cifra de afaceri, investiții totale, contul de profit și pierdere, dividende calculate și plătite asocia ților ori reinvestite conform datelor din situațiile financiare.

2. Prelungirea dreptului de ședere temporară pentru străinii angajați în muncă

ARTICOLUL 56
Prelungirea dreptului de ședere temporară

(1) Străinilor intrați în România în scopul angajării în muncă li se prelungește dreptul de ședere temporară, dacă:

a) prezintă permisul de muncă valabil, eliberat de Oficiul pentru Migrația Forței de Muncă;
b) prezintă contractul individual de muncă vizat de inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază își are sediul angajatorul;
c) salariul înscris în contractul individual de muncă este cel puțin la nivelul salariului mediu pe economie.

(2) Dreptul de ședere temporară se prelungește pentru o perioadă cu cel mult 30 de zile mai mare decât cea pentru care s-a acordat permisul de muncă.

(3) Oficiul pentru Migrația Forței de Muncă comunică Autorității pentru străini, în termen de 5 zile calendaristice, cazurile străinilor cărora le-a fost revocat permisul de muncă ori le-a fost eliberat un nou permis de muncă.

(4) Străinilor care pot fi încadrați în muncă la persoane fizice sau juridice din România, fără permis de muncă, în condițiile legii, li se poate prelungi dreptul de ședere, fără îndeplinirea condiției prevăzute la alin. (1) lit. a).

ARTICOLUL 57

Prelungirea dreptului de ședere pentru străinii al căror acces pe piața muncii din România este reglementat prin acorduri bilaterale încheiate de România cu alte state

(1) Condițiile referitoare la intrarea și șederea străinilor al căror acces pe piața muncii din România este reglementat prin acorduri bilaterale încheiate cu alte state sunt prevăzute în aceste acorduri.

(2) Angajatorul are obligația ca, în termen de 5 zile de la intrarea în România a străinilor prevăzuți la alin. (1), să comunice, în scris, formațiunii Autorității pentru străini, competent ă teritorial, situația nominală a acestora.

3. Prelungirea dreptului de ședere temporară pentru străinii veniți în scop de studii

ARTICOLUL 58
Prelungirea dreptului de ședere temporară pentru studii

(1) Străinul intrat în România pentru studii poate solicita prelungirea dreptului de ședere în același scop în următoarele condiții:

a) este înscris la o unitate sau instituție de învățământ de stat ori particular acreditată;
b) dovedește că și-a achitat taxele de studii pentru întregul an școlar;
c) face dovada mijloacelor de întreținere, în cuantum de 250 euro lunar pe perioada valabilității permisului de ședere.

(2) Străinului cu un ascendent care a avut sau are cetățenia română i se poate prelungi dreptul de ședere temporară pentru studii, fără îndeplinirea condiției prevăzute la alin. (1) lit. c).

(3) Dreptul de ședere temporară pentru studii se poate prelungi cu cel mult 60 de zile după absolvirea studiilor în vederea definitivării situației școlare sau universitare și a avizării documentelor de studii.

(4) În situația în care străinul nu a promovat un an de studii din cauze imputabile acestuia, Autoritatea pentru străini poate să nu-i prelungească dreptul de ședere temporar ă.

(5) În condițiile prevăzute la alin. (1) și (3) se acordă și se prelungește dreptul de ședere temporară pentru străinii intrați în România în baza unei vize de lungă ședere în scop de specializare profesională, stagii de documentare sau activități de cercetare, desfășurate într-o unitate sau instituție de învățământ.

ARTICOLUL 59
Schimbarea profilului de studiu

Străinul căruia i s-a acordat sau, după caz, i s-a prelungit dreptul de ședere în scop de studii în România poate schimba profilul de studiu sau al specializării profesionale, în conformitate cu legislația în vigoare, cu condiția ca durata totală a șederii, prevăzută pentru studiile inițiale, să nu fie depășită.

ARTICOLUL 60
Activitatea profesională a străinilor admiși la studii

(1) Străinii cărora li s-a acordat dreptul de ședere în scop de studii pot lucra pentru a-și completa mijloacele de întreținere numai cu program redus.

(2) Activitatea lucrativă desfășurată nu constituie motiv de eliberare a unui permis de ședere pentru muncă.

ARTICOLUL 61
Bursieri ai statului român

(1) Străinilor intrați în România în scop de studii, bursieri ai statului român, li se prelungește dreptul de ședere, în condițiile prevăzute la art. 58 și 59, fără a fi necesară prezentarea dovezii mijloacelor de întreținere și a taxelor de studii.

(2) Acordarea și reînnoirea permiselor de ședere pentru această categorie de străini se efectuează cu scutire de la plata taxelor consulare.

4. Prelungirea dreptului de ședere temporară pentru reîntregirea familiei

ARTICOLUL 62
Prelungirea dreptului de ședere temporară pentru reîntregirea familiei

(1) Străinilor intrați în România în scopurile prevăzute la art. 46 și 49 li se poate prelungi dreptul de ședere temporar ă pentru reîntregirea familiei.

(2) Acest drept de ședere se prelungește, individual, fiecărui membru de familie.

(3) Dreptul de ședere temporară li se prelungește membrilor de familie pentru aceeași perioadă pentru care i s-a acordat dreptul de ședere temporară străinului care se află în România.

(4) Membrilor de familie ai străinului cu domiciliul în România sau ai cetățenilor români li se vor elibera permise de ședere cu valabilitate de un an.

ARTICOLUL 63

Prelungirea ulterioară a dreptului de ședere temporară pentru reîntregirea familiei

(1) Prelungirile ulterioare ale dreptului de ședere temporar ă acordat pentru reîntregirea familiei pot fi acordate dacă solicitantul:

a) prezintă documente traduse și legalizate din care să rezulte existența căsătoriei sau a legăturii de rudenie;
b) prezintă declarația, în scris, a membrului de familie care a solicitat reîntregirea, din care să rezulte că vor locui împreună;
c) face dovada spațiului de locuit corespunzător;
d) dovedește că străinul care a solicitat reîntregirea dispune de mijloace de întreținere peste cuantumul prevăzut la eliberarea permisului de ședere, la nivelul a cel puțin un salariu mediu pe economia națională, pentru fiecare membru de familie.

(2) Dreptul de ședere acordat în baza căsătoriei cu un cetățean român va fi prelungit cu condiția dovedirii mijloacelor de întreținere la nivelul salariului mediu pe economia națională, iar căsătoria să producă efecte juridice pe teritoriul României.

ARTICOLUL 64
Căsătoria de conveniență

(1) Când dreptul de ședere este solicitat în baza căsătoriei, va fi refuzată prelungirea acestuia în cazul căsătoriilor de conveniență.

(2) Elementele pe baza cărora se poate stabili faptul că o căsătorie este de conveniență pot fi următoarele:

a) coabitarea matrimonială nu există;
b) soții nu s-au întâlnit niciodată înaintea căsătoriei;
c) lipsa unei contribuții efective la îndeplinirea obligațiilor născute din căsătorie;
d) soții nu vorbesc o limbă înțeleasă de amândoi;
e) unul dintre soți a mai încheiat căsătorii de convenien ță;
f) soții sunt inconsecvenți în declararea datelor cu caracter personal, precum și a circumstanțelor în care s-au cunoscut;
g) încheierea căsătoriei a fost condiționată de plata unei sume de bani între soți, cu excepția sumelor primite cu titlu de dotă.

(3) Elementele prevăzute la alin. (2) pot rezulta din:

a) declarațiile celor în cauză sau ale unor terțe persoane;
b) înscrisuri;
c) date obținute cu ocazia realizării interviului sau a unor verificări suplimentare.

ARTICOLUL 65

Dreptul de ședere temporară acordat membrilor de familie în mod independent

(1) Străinului, titular al unui drept de ședere pentru reîntregirea familiei, i se poate prelungi dreptul de ședere temporară în mod independent, dacă:

a) devine major;
b) persoana care a solicitat reîntregirea familiei a decedat;
c) a fost pronunțată desfacerea căsătoriei.

(2) Pentru prelungirea dreptului de ședere solicitantul va prezenta suplimentar, după caz, certificatul de naștere, certificatul de deces sau hotărârea judecătorească de desfacere a căsătoriei.

(3) Dreptul de ședere prevăzut la alin. (1) se prelunge ște pentru o perioadă de până la 6 luni.

(4) Orice prelungire ulterioară a dreptului de ședere se acordă doar în condițiile și pentru scopurile prevăzute în prezenta ordonanță de urgență.

ARTICOLUL 66
Exercitarea de activități economice și angajarea în muncă

(1) Străinii, titulari ai unui drept de ședere pentru reîntregirea familiei, pot fi angajați sau pot desfășura activit ăți economice, în condițiile legii.

(2) Permisul de muncă sau, după caz, autorizația de desfășurare a activității se eliberează în condițiile legii, pe baza dreptului de ședere.

5. Prelungirea dreptului de ședere temporară pentru activități umanitare sau religioase. Alte situații de prelungire a dreptului de ședere

ARTICOLUL 67
Prelungirea dreptului de ședere temporară pentru activități umanitare sau religioase

(1) Străinii intrați în România în baza unei vize de lungă ședere, pentru desfășurarea de activități umanitare sau religioase, pot solicita prelungirea dreptului de ședere temporară dacă:

a) prezintă avizul Comisiei interdepartamentale pentru coordonarea și sprijinirea activităților umanitare din cadrul Ministerului Sănătății, în cazul în care solicită acordarea sau prelungirea dreptului de ședere pentru activități umanitare;
b) prezintă avizul Ministerului Culturii și Cultelor, în cazul în care solicită acordarea sau prelungirea dreptului de ședere pentru activități religioase.

(2) Străinii care solicită prelungirea dreptului de ședere pentru activități umanitare nu trebuie să facă dovada mijloacelor de întreținere.

(3) Străinii care solicită prelungirea dreptului de ședere pentru activități religioase trebuie să facă dovada deținerii mijloacelor de întreținere, cel puțin la nivelul salariului mediu lunar pe economie.

ARTICOLUL 68
Alte situații de prelungire a dreptului de ședere temporară

(1) Străinii intrați în România în baza unei vize de lungă ședere, pentru alte scopuri, pot solicita prelungirea dreptului de ședere temporară, după cum urmează:

a) străinii detașați - cu prezentarea unei adeverințe de la reprezentanța, sucursala ori filiala aflată pe teritoriul României sau de la o societate comercială, persoană juridic ă română, al cărei asociat/acționar este companiamam ă, cu același obiect de activitate, dacă fac dovada că nu sunt în raporturi contractuale de muncă cu persoana juridică română;
b) străinii care urmează o formă de tratament medical de lungă durată - cu prezentarea scrisorii de acceptare a unei instituții medicale publice sau private, în care să fie precizate diagnosticul și durata tratamentului. Acest permis de ședere poate fi acordat și pentru un eventual însoțitor care asistă străinul aflat în imposibilitatea de a se îngriji singur, dacă acest lucru este menționat expres în scrisoarea de acceptare;
c) străinii care desfășoară alte activități care nu contravin legilor române - cu avizul autorităților competente, când este necesar, dacă prezintă documente prin care să justifice necesitatea șederii în România;
d) apatrizilor de origine română, care sunt repatriați în baza unor înțelegeri internaționale la care România este parte fără îndeplinirea condițiilor generale de acordare a dreptului de ședere temporară.

(2) Străinilor a căror ședere este în interesul statului român li se poate prelungi dreptul de ședere temporară, la solicitarea expresă a Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului, autorităților administrației publice centrale de specialitate.

(3) La solicitarea prelungirii dreptului de ședere temporar ă, străinii prevăzuți la alin. (1) lit. b) și c) trebuie să facă dovada mijloacelor de întreținere, cel puțin la nivelul salariului mediu lunar pe economie.

(4) Străinii prevăzuți la alin. (1) lit. a) și d) sunt exceptați de la obligația prezentării dovezii mijloacelor de întreținere.

SECȚIUNEA a 2-a
Dreptul de ședere permanentă. Stabilirea domiciliului în România

ARTICOLUL 69
Dreptul de ședere permanentă

(1) Dreptul de ședere permanentă este un drept de ședere acordat în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, pe o perioadă nedeterminată, străinului căruia i s-a aprobat stabilirea domiciliului în România.

(2) Dreptul de ședere permanentă încetează o dată cu schimbarea domiciliului titularului în alt stat sau, după caz, atunci când este revocat în condițiile prezentei ordonanțe de urgență.

ARTICOLUL 70
Stabilirea domiciliului în România

(1) Stabilirea domiciliului în România se aprobă, la cerere, de către șeful Autorității pentru străini.

(2) Străinii titulari ai unui drept de ședere temporară în scop de studii nu pot solicita stabilirea domiciliului în România.

ARTICOLUL 71
Condiții de stabilire a domiciliului în România

(1) Străinii își pot stabili domiciliul în România dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

a) o ședere temporară legală și continuă de cel puțin:
(i) 3 ani în cazul celor căsătoriți cu cetățeni români;
(ii) 6 ani în cazul celorlalte categorii;
b) fac dovada faptului că dețin mijloace de întreținere:
(i) cel puțin la nivelul salariului mediu lunar pe economia națională în cazul străinilor căsătoriți cu cetățeni români;
(ii) din activitățile legal desfășurate pe teritoriul României, în cuantumul prevăzut de prezenta ordonanță de urgență, corespunzător dreptului de ședere acordat până la formularea cererii, în celelalte situații;
c) fac dovada deținerii legale a spațiului de locuit;
d) vorbesc limba română la un nivel satisfăcător;
e) sunt îndeplinite în continuare condițiile cu privire la intrarea în România, prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), c),
e) și f);
f) nu a intervenit, pe perioada șederii în România, vreunul dintre motivele de nepermitere a intrării pe teritoriul României, prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b)-d).

(2) Pentru străinii căsătoriți cu cetățeni români durata căsătoriei trebuie să fie de cel puțin 3 ani, în caz contrar fiind aplicabile prevederile alin. (1) lit. a) pct. (ii).

(3) Străinilor de origine română sau născuți în România, străinilor care au împlinit vârsta de 60 de ani, precum și celor a căror ședere este în interesul statului român li se poate aproba stabilirea domiciliului fără îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1).

(4) În cazul în care ambii părinți ai străinului minor sunt titulari ai dreptului de ședere permanentă, acesta obține stabilirea domiciliului în România o dată cu părinții săi. În cazul în care numai unul dintre părinți este titular al dreptului de ședere permanentă, este necesar consimțământul celuilalt părinte, în formă autentică.

ARTICOLUL 72

Condiții cu privire la solicitarea aprobării stabilirii domiciliului în România

(1) Cererea pentru aprobarea stabilirii domiciliului în România se depune personal de solicitant la formațiunile teritoriale ale Autorității pentru străini.

(2) Cererea se completează în limba română și va fi însoțită de următoarele documente:

a) copii legalizate ale actelor de stare civilă;
b) documentul de trecere a frontierei de stat, în original și în copie;
c) acte doveditoare privind deținerea legală a spațiului de locuit, în original și în copie;
d) acte doveditoare privind mijloacele de întreținere;
e) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică, eliberat de autoritățile din țara de origine și de autoritățile române;
f) certificat medical eliberat de o instituție sanitară publică sau privată, din care să rezulte că nu suferă de boli care pot pune în pericol sănătatea publică;
g) dovada asigurării medicale.

(3) Cererea, însoțită de documentele prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, se înaintează, în termen de 10 zile de la data înregistrării, comisiei prevăzute la art. 73.

ARTICOLUL 73

Comisia pentru analizarea cererilor de aprobare a stabilirii domiciliului în România

(1) În scopul soluționării cererilor de aprobare a stabilirii domiciliului în România se constituie, prin ordin al șefului Autorității pentru străini, o comisie care analizează fiecare cerere și formulează o propunere motivată, care se supune spre aprobare șefului Autorității pentru străini.

(2) Termenul de soluționare a unei cereri de stabilire a domiciliului este de 6 luni de la data înregistrării.

(3) Decizia se comunică în scris solicitantului, în termen de 10 zile de la adoptare.

(4) Străinul căruia i s-a aprobat stabilirea domiciliului în România este obligat să se prezinte, în termen de 30 de zile de la comunicare, la formațiunea teritorială a Autorității pentru străini unde a fost înregistrată cererea, pentru eliberarea permisului de ședere permanentă.

ARTICOLUL 74
Respingerea cererii de stabilire a domiciliului în România

(1) Dacă în urma depunerii cererii pentru stabilirea domiciliului în România comisia prevăzută la art. 73 constat ă că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 71 și 72, aceasta propune șefului Autorității pentru străini să decidă respingerea cererii.

(2) Decizia de respingere a cererii de stabilire a domiciliului în România, precum și motivele care au stat la baza acesteia se comunică în scris solicitantului de către Autoritatea pentru străini.

(3) Străinilor cărora li s-a respins cererea de stabilire a domiciliului în România li se poate reglementa, la cerere, dreptul de ședere conform situației anterioare depunerii cererilor de stabilire a domiciliului, cu îndeplinirea condițiilor legale în acest sens.

SECȚIUNEA a 3-a
Anularea și revocarea dreptului de ședere în România

ARTICOLUL 75
Cazuri de anulare și revocare a dreptului de ședere în România

(1) Autoritatea pentru străini sau formațiunile sale teritoriale anulează, prin decizie motivată, dreptul de ședere în România, care a fost prelungit în condițiile prezentei ordonan țe de urgență, în următoarele situații:

a) se constată, ulterior, că la data prelungirii dreptului de ședere temporară străinul nu îndeplinea condițiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență în acest sens;
b) se constată că unele acte care au stat la baza acordării dreptului de ședere sunt falsificate.

(2) Autoritatea pentru străini poate revoca, prin decizie motivată, dreptul de ședere în România, care a fost prelungit în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, în următoarele situații:

a) în cazul dreptului de ședere temporară:
(i) în urma verificărilor specifice efectuate de organele competente ale Autorității pentru străini sau a sesizărilor primite de la alte autorități competente, potrivit legii, se constată că străinul nu mai îndeplinește condițiile de prelungire a dreptului de ședere ori nu mai respectă scopul pentru care i-a fost acordat acest drept;
(ii) se constată că străinul a încălcat reglementările vamale sau cele privind frontiera de stat;
(iii) se constată că străinul suferă de o boală care prezintă pericol pentru sănătatea publică și nu se supune măsurilor de tratament medical stabilite de autoritățile medicale;
b) în cazul dreptului de ședere permanentă, dacă străinul se află în situația prevăzută la lit. a) pct. (iii).

ARTICOLUL 76

Aducerea la cunoștința străinului a deciziei de anulare sau revocare a dreptului de ședere în România

Decizia de anulare sau revocare a dreptului de ședere a străinului care se află pe teritoriul României se realizeaz ă de către Autoritatea pentru străini, prin dispoziția de părăsire a teritoriului, prevăzută la art. 80.

SECȚIUNEA a 4-a
Integrarea în viața economică, culturală și socială a străinilor

ARTICOLUL 77
Asistența pentru integrarea străinilor

(1) Statul român asigură condițiile pentru integrarea străinilor cărora li s-a acordat un drept de ședere în România, în viața economică, socială și culturală a țării.

(2) În scopul integrării străinilor pot fi organizate și desfășurate următoarele activități:

a) cursuri de limba română;
b) cursuri și alte forme de perfecționare și pregătire profesional ă;
c) asigurarea informării cu privire la drepturile și obligațiile străinilor, precum și asupra oportunităților de integrare în societatea românească;
d) cursuri de cunoaștere a istoriei, culturii, civilizației și a sistemului de drept din România;
e) întâlniri prilejuite de diferite evenimente, la care să participe și cetățeni români, în scopul promovării cunoașterii și înțelegerii reciproce.

ARTICOLUL 78
Instituții și organizații implicate

(1) Instituțiile publice vor coopera, potrivit competențelor, cu organizații neguvernamentale și organizații internaționale, în scopul promovării și derulării de programe pentru integrarea străinilor în societate, precum și pentru identificarea resurselor financiare necesare în acest sens.

(2) În toate activitățile pe care le desfășoară, instituțiile publice și organizațiile neguvernamentale vor asigura protec ția străinilor împotriva oricărei forme de discriminare.

CAPITOLUL V
Regimul îndepărtării străinilor de pe teritoriul României

SECȚIUNEA 1
Condiții generale cu privire la îndepărtarea străinilor de pe teritoriul României

ARTICOLUL 79
Îndepărtarea străinilor de pe teritoriul României

Împotriva străinilor a căror ședere în România a devenit ilegală ori al căror drept de ședere a fost revocat în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, precum și împotriva străinilor cu privire la care s-a stabilit că au intrat ilegal în România autoritățile competente potrivit prezentului capitol pot lua măsura îndepărtării de pe teritoriul României și, după caz, pot dispune interzicerea intrării în România pentru o perioadă determinată.

ARTICOLUL 80
Dispoziția de părăsire a teritoriului României

(1) Dispoziția de părăsire a teritoriului României constituie decizia Autorității pentru străini sau a formațiunilor sale teritoriale, care obligă un străin să părăsească teritoriul României într-un termen stabilit, după cum urmează:

a) străinul căruia i s-a anulat sau revocat viza, precum și cel care a intrat ilegal pe teritoriul României sau a cărui ședere a devenit ilegală, în termen de maximum 5 zile;
b) străinul căruia i s-a refuzat prelungirea dreptului de ședere ori acesta a fost anulat sau revocat, în termen de 30 de zile. În cazul străinilor care trebuie să lichideze o investiție, termenul este de 3 luni.

(2) Termenele prevăzute la alin. (1) se calculează de la data la care i-a fost adusă la cunoștință străinului, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, dispoziția de părăsire a teritoriului României.

ARTICOLUL 81
Aducerea la cunoștința străinului a dispoziției de părăsire a teritoriului

(1) Aducerea la cunoștința străinului a dispoziției de părăsire a teritoriului României se realizează de către Autoritatea pentru străini ori de formațiunile sale teritoriale.

(2) Dispoziția de părăsire a teritoriului se redactează în două exemplare, în limba română și într-o limbă de circula ție internațională.

(3) Atunci când străinul este prezent, un exemplar al dispoziției de părăsire a teritoriului se înmânează acestuia, sub semnătură, pe exemplarul care rămâne la Autoritatea pentru străini sau la formațiunea teritorială a acesteia.

(4) Dacă străinul nu este prezent, comunicarea se realizeaz ă astfel:

a) prin poștă, cu confirmare de primire, la adresa la care străinul a declarat că locuiește;
b) prin afișare la sediul Autorității pentru străini și al formațiunii teritoriale, în cazul în care nu se cunoaște adresa la care locuiește străinul.

ARTICOLUL 82
Contestarea dispoziției de părăsire a teritoriului

(1) Dispoziția de părăsire a teritoriului poate fi atacată în termen de 5 zile lucrătoare de la data comunicării, la Curtea de Apel București, în cazul în care aceasta a fost emisă de Autoritatea pentru străini, sau la Curtea de Apel în a cărei rază de competență teritorială se află formațiunea teritorială care a emis dispoziția de părăsire a teritoriului. Sentința instanței este definitivă și irevocabilă.

(2) Exercitarea căii de atac prevăzută la alin. (1) nu are efect suspensiv de executare a dispoziției de părăsire a teritoriului. În cazuri bine justificate și pentru a se preveni producerea de pagube iminente, reclamantul poate cere instanței să dispună suspendarea executării dispoziției de părăsire a teritoriului, până la soluționarea acțiunii. Instanța va soluționa cererea de suspendare, de urgență, hotărârea pronunțată în acest caz fiind executorie de drept.

SECȚIUNEA a 2-a
Străini indezirabili

ARTICOLUL 83
Declararea ca indezirabil

(1) Declararea ca indezirabil constituie o măsură administrativ ă de autoritate, dispusă împotriva unui străin care a desfășurat, desfășoară ori există indicii temeinice că intenționează să desfășoare activități de natură să pună în pericol siguranța națională sau ordinea publică.

(2) Măsura prevăzută la alin. (1) se dispune de către procurorul anume desemnat de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, la propunerea Autorității pentru străini sau a altor instituții cu competențe în domeniul ordinii publice și siguranței naționale care dețin date sau indicii temeinice în sensul celor prevăzute la alin. (1).

(3) Procurorul se pronunță, prin ordonanță motivată, în termen de 5 zile de la primirea propunerii formulate în condițiile alin. (2) și, în cazul aprobării acesteia, transmite ordonanța de declarare ca indezirabil la Autoritatea pentru străini pentru a fi pusă în executare. Atunci când declararea străinului ca indezirabil se întemeiază pe rațiuni de siguranță națională, în conținutul ordonanței nu vor fi menționate motivele care stau la baza acestei decizii.

(4) Dreptul de ședere al străinului încetează de drept de la data emiterii ordonanței de declarare ca indezirabil.

(5) Perioada pentru care un străin poate fi declarat indezirabil este de la 5 la 15 ani, cu posibilitatea prelungirii termenului pentru o nouă perioadă cuprinsă între aceste limite, în cazul în care se constată că nu au încetat motivele care au determinat luarea acestei măsuri.

(6) Prelungirea termenului se va face în condițiile prevăzute la alin. (2).

(7) Persoanele declarate indezirabile vor fi comunicate de Autoritatea pentru străini Direcției generale afaceri consulare.

ARTICOLUL 84
Aducerea la cunoștința străinului a măsurii de declarare ca indezirabil

(1) Ordonanța de declarare ca indezirabil se aduce la cunoștința străinului de către Autoritatea pentru străini, în condițiile prevăzute la art. 81.

(2) Comunicarea datelor și informațiilor care constituie motivele ce au stat la baza deciziei de declarare ca indezirabil pentru rațiuni de siguranță națională se poate face numai în condițiile stabilite și către destinatarii în mod expres prevăzuți de actele normative care reglementează regimul activităților referitoare la siguranța națională și protejarea informațiilor clasificate. Asemenea date și informații nu pot fi, sub nici o formă, direct sau indirect, aduse la cunoștința străinului declarat indezirabil.

ARTICOLUL 85
Contestarea ordonanței de declarare ca indezirabil a străinului

(1) Ordonanța de declarare ca indezirabil poate fi atacat ă de străinul împotriva căruia a fost dispusă, în termen de 5 zile lucrătoare de la data comunicării, la Curtea de Apel București. Instanța se pronunță în termen de 3 zile de la data primirii cererii. Hotărârea este definitivă și irevocabil ă.

(2) Exercitarea căii de atac prevăzute la alin. (1) nu are efect suspensiv de executare a ordonanței de declarare ca indezirabil a străinului. În cazuri bine justificate și pentru a se preveni producerea de pagube iminente, reclamantul poate cere instanței să dispună suspendarea executării ordonanței de declarare ca indezirabil, până la soluționarea acțiunii. Instanța va soluționa cererea de suspendare, de urgență, hotărârea pronunțată în acest caz fiind executorie de drept.

SECȚIUNEA a 3-a
Returnarea străinilor

ARTICOLUL 86
Condițiile aplicării măsurii returnării

(1) Returnarea este o măsură administrativă dispusă de către Autoritatea pentru străini în vederea îndepărtării unui străin de pe teritoriul României.

(2) Măsura returnării se poate aplica străinilor care:

a) au intrat ilegal în România;
b) nu au solicitat prelungirea dreptului de ședere, iar perioada scursă de la încetarea acestuia este mai mare de 3 luni;
c) nu au plecat din România în termenul prevăzut în dispoziția de părăsire a teritoriului României;
d) sunt foști solicitanți ai statutului de refugiat ale căror cereri au fost respinse printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă și care nu au părăsit teritoriul României în condițiile prevăzute de lege, cu excepția celor prevăzuți la art. 99 alin. (1) lit. d).

(3) Străinii care nu posedă documente de trecere a frontierei de stat vor fi prezentați misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare acreditate în România, ale statelor ai căror cetățeni sunt, pentru eliberarea documentelor.

(4) Pentru străinii proveniți din state care nu au misiuni diplomatice sau oficii consulare în România vor fi solicitate documente de trecere a frontierei de stat din țara de origine, prin Direcția generală afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

(5) În situația în care documentul de trecere a frontierei de stat nu poate fi obținut în condițiile prevăzute la alin. (4), Autoritatea pentru străini poate elibera un titlu de călătorie, conform legii.

ARTICOLUL 87
Executarea returnării

(1) Returnarea se execută prin escortarea străinului până la frontieră sau în țara de origine, de către personalul specializat al Autorității pentru străini.

(2) Dacă străinul posedă document de trecere a frontierei de stat valabil, mijloace financiare și nu este necesară efectuarea altor formalități, măsura va fi pusă în aplicare în termen de 24 de ore.

(3) Când măsura returnării nu poate fi pusă în aplicare în termenul prevăzut la alin. (2), străinul va fi luat în custodie publică.

ARTICOLUL 88
Returnarea în baza acordurilor de readmisie

(1) Străinii prevăzuți la art. 86 alin. (2) pot fi returnați și în baza acordurilor de readmisie încheiate de România cu alte state, în condițiile prevăzute în acestea.

(2) La cererea unuia dintre statele care au încheiate acorduri de readmisie cu România, se poate permite tranzitarea teritoriului României de către străinul care face obiectul unei proceduri de readmisie către un stat terț, cu condiția escortării și a prezentării garanțiilor că acesta își poate continua călătoria și poate intra în statul de destina ție.

ARTICOLUL 89
Interzicerea returnării

(1) Returnarea este interzisă în următoarele cazuri:

a) străinul care este minor și părinții au dreptul de ședere în România;
b) străinul care este părinte al unui minor care are cetățenia română, iar durata șederii ilegale nu depășește un an, dacă:
(i) minorul se află în întreținerea părintelui; sau
(ii) străinul este obligat la plata pensiei alimentare, obligație pe care și-o îndeplinește cu regularitate;
c) străinul care este căsătorit cu un cetățean român, dacă perioada de ședere ilegală nu este mai mare de 6 luni, iar căsătoria nu este de conveniență;
d) străinul a depășit vârsta de 80 de ani;
e) există temeri justificate că viața îi este pusă în pericol ori că va fi supus la torturi, tratamente inumane sau degradante în statul în care urmează să fie returnat străinul;
f) returnarea este interzisă de documentele internaționale la care România este parte;
g) străinul prevăzut la art. 99 alin. (1) lit. e), cu excepția celor cărora nu li s-a prelungit perioada pentru care li s-a acordat tolerarea rămânerii pe teritoriul României, în condițiile prevăzute la art. 100 alin. (5).

(2) Punerea în executare a măsurii returnării se suspend ă în cazul străinilor care se află în una dintre situațiile prevăzute la art. 15 alin. (1), până la data la care înceteaz ă motivele de nepermitere a ieșirii din România.

(3) Persoanelor prevăzute la alin. (1) li se poate acorda sau, după caz, prelungi dreptul de ședere în România de către Autoritatea pentru străini, pentru unul dintre scopurile și în condițiile prevăzute la cap. IV. În cazul persoanelor prevăzute la alin. (1) lit. f) se poate acorda dreptul de ședere permanentă, în conformitate cu prevederile art. 71 alin. (3).

(4) Fac excepție de la prevederile alin. (1) lit. b), c) și d) și alin. (2) și (3) străinii care constituie un pericol pentru ordinea publică, siguranța națională ori suferă de o boală care amenință sănătatea publică și refuză să se supună măsurilor stabilite de către autoritățile medicale.

ARTICOLUL 90
Reîntoarcerea voluntară

(1) Străinii aflați pe teritoriul României pot solicita sprijinul Autorității pentru străini ori formațiunilor sale teritoriale pentru reîntoarcerea în țara de origine, dacă nu dispun de mijloace financiare.

(2) Autoritatea pentru străini în comun cu organizații internaționale cu atribuții în domeniu, precum și cu organiza ții neguvernamentale de profil vor desfășura programe comune pentru identificarea modalităților concrete de sprijinire a străinilor prevăzuți la alin. (1) în vederea reîntoarcerii acestora în țările de origine, precum și a resurselor financiare necesare în acest sens.

(3) Străinii prevăzuți la alin. (1) pot beneficia, în mod individual, o singură dată de sprijinul acordat de Autoritatea pentru străini, prin intermediul programelor prevăzute la alin. (2), pentru reîntoarcerea în țara de origine.

SECȚIUNEA a 4-a
Expulzarea străinilor

ARTICOLUL 91
Efectuarea expulzării străinilor

(1) Împotriva străinului care a săvârșit o infracțiune pe teritoriul României poate fi dispusă măsura expulzării în condițiile prevăzute de Codul penal și de Codul de procedur ă penală.

(2) Dreptul de ședere al străinului încetează de drept la data la care a fost dispusă măsura expulzării.

(3) Instanța poate dispune ca, până la efectuarea expulzării, străinul să fie luat în custodie publică.

(4) Dacă străinul nu posedă document de trecere a frontierei de stat sau mijloace financiare suficiente, Autoritatea pentru străini procedează conform art. 86 alin. (4) și (5).

ARTICOLUL 92
Interzicerea expulzării

(1) Un străin nu poate fi expulzat într-un stat în care există temeri justificate că viața îi este pusă în pericol ori că va fi supus la torturi, tratamente inumane sau degradante.

(2) Măsura expulzării nu se dispune, iar în cazul în care a fost dispusă, nu poate fi executată, dacă străinul se află în una dintre situațiile prevăzute la art. 15 alin. (1).

(3) Interdicția de expulzare durează până la dispariția motivelor pe care a fost întemeiată.

(4) Străinul care se află în una dintre situațiile prevăzute la alin. (1) și (2) poate fi expulzat pentru motive de siguranță națională sau ordine publică.

(5) Constatarea situațiilor prevăzute la alin. (1) și (2) este de competența instanței de judecată, în urma comunic ării efectuate de către Autoritatea pentru străini.

SECȚIUNEA a 5-a
Luarea în custodie publică a străinilor. Centre de cazare

ARTICOLUL 93
Luarea în custodie publică a străinilor

(1) Luarea în custodie publică este o măsură de restrângere a libertății de mișcare dispusă de magistrat împotriva străinului care nu a putut fi returnat în termenul prevăzut de prezenta ordonanță de urgență, precum și împotriva străinului care a fost declarat indezirabil sau cu privire la care instanța a dispus expulzarea.

(2) În cazul străinilor împotriva cărora s-a dispus măsura returnării, luarea în custodie publică se dispune de către procurorul anume desemnat din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, pe o perioadă de 30 de zile, la solicitarea Autorității pentru străini sau a formațiunilor sale teritoriale.

(3) În cazul străinilor împotriva cărora s-a dispus măsura expulzării, instanța poate dispune ca până la efectuarea expulzării de către organele de poliție, în conformitate cu dispozițiile Codului de procedură penală, străinul să fie luat în custodie publică.

(4) Luarea în custodie publică a străinilor declarați indezirabili se dispune de către procurorul care a dispus măsura declarării ca indezirabil, prin ordonanța prevăzută la art. 83 alin. (3).

(5) Prelungirea duratei de luare în custodie publică a străinilor prevăzuți la alin. (2) și (4), care nu au putut fi îndepărtați de pe teritoriul României în termen de 30 de zile, se dispune de către curtea de apel în a cărei rază de competență teritorială se află locul de cazare, la solicitarea motivată a Autorității pentru străini.

(6) Perioada maximă de luare în custodie publică a străinilor împotriva cărora s-a dispus măsura returnării nu poate depăși 6 luni.

(7) În situația în care, ulterior luării în custodie publică a unui străin, se constată existența unuia dintre cazurile prevăzute la art. 89 alin. (1) sau acesta a formulat o cerere pentru acordarea unei forme de protecție, măsura luării în custodie publică încetează de drept, cu excepția situației în care, pentru rațiuni de siguranță națională sau ordine publică, se impune îndepărtarea acestuia de pe teritoriul României.

(8) Străinii împotriva cărora s-a dispus măsura returnării pot depune, în termen de 5 zile, plângere împotriva măsurii luării în custodie publică, dispusă de procuror în condițiile prevăzute la alin. (2), la Curtea de Apel București, care este obligată să o rezolve în termen de 3 zile de la data primirii. Introducerea plângerii nu suspendă executarea măsurii luării în custodie publică. Hotărârea instanței este definitivă și irevocabilă.

(9) Străinii luați în custodie publică, precum și cei returnați în termen de 24 de ore sunt amprentați și fotografia ți.

(10) În cazul prevăzut la alin. (3), dacă instanța care a pronunțat hotărârea penală nu a dispus luarea în custodie publică, Autoritatea pentru străini poate solicita Curții de Apel București luarea în custodie publică a străinului care urmează a fi expulzat. Instanța soluționează cererea în termen de 3 zile de la data primirii acesteia. Hotărârea instanței este definitivă și irevocabilă.

ARTICOLUL 94
Centrele de cazare

(1) Străinii luați în custodie publică vor fi introduși în centre de cazare, denumite în continuare centre.

(2) Centrele sunt locuri închise, special amenajate, administrate de Autoritatea pentru străini, și sunt destinate cazării temporare a străinilor declarați indezirabili sau împotriva cărora s-a dispus măsura returnării ori expulzării și au fost luați în custodie publică.

(3) Centrele sunt organizate și funcționează pe baza regulamentului care se aprobă de ministrul administrației și internelor.

(4) Centrele sunt înființate, organizate, autorizate sanitar, amenajate și dotate astfel încât să ofere condiții adecvate de cazare, hrană, asistență medicală și igienă personală.

ARTICOLUL 95
Drepturile și obligațiile străinilor cazați în centre

(1) Străinii cazați în centre beneficiază de drepturile prevăzute de lege, precum și de cele prevăzute în tratatele și acordurile internaționale în materie la care România este parte.

(2) Străinii cazați în centre au dreptul la asistență juridic ă, medicală și socială și la respectarea opiniei și specificului propriu, în materie religioasă, filozofică și culturală.

(3) Străinii cazați în centre au dreptul de a fi informați imediat după aducerea lor în aceste locuri, în limba în care vorbesc sau într-o limbă înțeleasă, despre motivele principale care au condus la luarea măsurii, drepturile și obligațiile pe care le au în timpul șederii în aceste centre. Motivul luării în custodie publică, precum și drepturile și obligațiile străinilor cazați în centre le vor fi comunicate în scris de către persoanele desemnate să conducă aceste centre.

(4) Pe întreaga perioadă a șederii în centre străinilor li se va asigura posibilitatea comunicării cu reprezentanții diplomatici și consulari ai statului de proveniență.

(5) Personalul centrelor va trata străinii cazați în mod nediscriminatoriu pe motiv de rasă, sex, vârstă, cultură, naționalitate, religie sau apartenență la un anumit grup social.

(6) Pe toată durata cazării în centre străinii sunt obligați să respecte regulile, programul zilnic și ordinea interioară stabilite prin regulamentul de organizare și funcționare.

ARTICOLUL 96
Asistența medicală a străinilor luați în custodie publică

(1) Străinii luați în custodie publică și care nu dispun de mijloace financiare au dreptul la asistență medicală, medicamente și materiale sanitare gratuite.

(2) Serviciile medicale prevăzute la alin. (1) se asigură, după caz, prin serviciul medical al centrelor de cazare sau prin unitățile sanitare ale Ministerului Sănătății. Decontarea cheltuielilor se asigură din bugetul Ministerului Administrației și Internelor.

ARTICOLUL 97
Măsuri speciale

(1) Străinii luați în custodie publică, condamnați prin hotărâri judecătorești definitive, vor fi cazați separat de celelalte categorii de străini.

(2) Pe toată perioada cât străinii prevăzuți la alin. (1) se află în custodie publică deplasarea în afara centrelor se va efectua sub escortă.

SECȚIUNEA a 6-a
Tolerarea rămânerii pe teritoriul României

ARTICOLUL 98
Acordarea tolerării

(1) Tolerarea rămânerii pe teritoriul României, denumită în continuare tolerare, reprezintă permisiunea de a rămâne pe teritoriul țării acordată de Autoritatea pentru străini străinilor care nu au dreptul de ședere și, din motive obiective, nu părăsesc teritoriul României.

(2) Prin motive obiective, în sensul prezentei ordonanțe de urgență, se înțelege acele împrejurări independente de voința străinului, imprevizibile și care nu pot fi înlăturate, datorită cărora străinul nu poate părăsi teritoriul României.

ARTICOLUL 99
Categorii de străini care pot beneficia de tolerare

(1) Următoarele categorii de străini pot beneficia de acordarea tolerării:

a) străinii împotriva cărora s-a dispus măsura luării în custodie publică și nu au putut fi returnați în termen de 6 luni;
b) străinii care se află în situațiile prevăzute la art. 15 alin. (1) și nu îndeplinesc condițiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență pentru acordarea unui permis de ședere;
c) străinii cărora li s-a respins prin hotărâre definitivă și irevocabilă cererea de acordare a unei forme de protecție, în conformitate cu prevederile legale referitoare la statutul și regimul refugiaților și, din motive obiective, nu au părăsit teritoriul României în termenul stabilit de lege;
d) străinii a căror prezență temporară pe teritoriul României este cerută de interese publice importante. În acest caz, tolerarea se acordă la solicitarea organelor de stat competente;
e) străinii cu privire la care există motive serioase să se considere că sunt victime ale traficului de ființe umane.

(2) Tolerarea nu se acordă străinilor care au fost declarați indezirabili sau împotriva cărora s-a dispus măsura de siguranță a expulzării.

ARTICOLUL 100
Regimul tolerării

(1) Tolerarea se acordă pentru o perioadă de până la 6 luni, care poate fi prelungită pentru noi perioade de până la 6 luni, până la dispariția cauzelor.

(2) Tolerarea nu anulează obligația străinilor de a părăsi teritoriul statului român la încetarea motivelor pentru care a fost acordată.

(3) Tolerarea încetează în momentul părăsirii teritoriului României de către străin.

(4) La încetarea motivelor care au stat la baza acordării tolerării străinul va fi îndepărtat imediat de pe teritoriul României, fără o notificare prealabilă.

(5) În cazul persoanelor prevăzute la art. 99 alin. (1) lit. e), procurorul, prin ordonanță sau, după caz, instanța, prin încheiere, poate dispune prelungirea tolerării dacă prezen ța acestora este necesară pentru buna desfășurare a procesului penal. În acest caz tolerarea se prelungește succesiv, în condițiile prevăzute la alin. (1), până la încetarea procesului penal.

(6) Străinul este obligat să se prezinte lunar sau ori de câte ori este chemat la formațiunea teritorială a Autorității pentru străini care i-a acordat tolerarea și să anunțe orice schimbare a reședinței.

(7) Tolerarea are valabilitate teritorială limitată la raza de competență a formațiunii Autorității pentru străini care a acordat-o, iar orice deplasare în afara acesteia este permis ă numai cu aprobare prealabilă.

(8) În situația nerespectării obligațiilor prevăzute la alin. (6) și (7) poate fi dispusă măsura luării în custodie publică a străinului.

SECȚIUNEA a 7-a
Interzicerea intrării pe teritoriul României

ARTICOLUL 101
Dispunerea măsurii de interzicere a intrării în România

(1) Autoritatea pentru străini poate dispune, în condițiile legii, interzicerea intrării în România, pentru o perioadă determinată, a unui străin care a fost îndepărtat de pe teritoriul statului român.

(2) Măsura interzicerii intrării în România prevăzută la alin. (1) se dispune și împotriva persoanelor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b)-d).

(3) Aplicarea măsurii interzicerii intrării se realizează, în toate cazurile, prin instituirea consemnului nominal la punctele de trecere a frontierei de stat și, atunci când este posibil, prin aplicarea în documentele de trecere a frontierei de stat a ștampilei de interdicție, în care se precizează durata acesteia.

(4) Toate cazurile în care a fost dispusă interzicerea intrării în România vor fi comunicate de Autoritatea pentru străini la Direcția generală afaceri consulare din Ministerul Afacerilor Externe.

(5) Instituirea măsurii interzicerii intrării în România se comunică străinilor, în scris, de către organul care a luat măsura, împreună cu motivele care au stat la baza dispunerii acesteia.

ARTICOLUL 102
Stabilirea duratei interdicției de intrare în România

(1) Împotriva străinilor care au intrat legal în România, dar a căror ședere a devenit ilegală, durata interdicției de intrare în România va fi după cum urmează:

a) 1 an - în cazul unei șederi ilegale de la 3 luni la 1 an;
b) 2 ani - în cazul unei șederi ilegale de la 1 an la 2 ani;
c) 3 ani - în cazul unei șederi ilegale de la 2 ani la 3 ani;
d) 5 ani - în cazul unei șederi ilegale de peste 3 ani.

(2) În cazul străinilor care solicită returnarea voluntară, limitele interdicțiilor de la alin. (1) se reduc la jumătate.

(3) Împotriva străinilor care au comis infracțiuni durata interdicției va fi egală cu durata pedepsei la care au fost condamnați, dar nu mai mică de 10 ani.

(4) Împotriva străinilor care au intrat ilegal în România durata interdicției va fi de 10 ani.

(5) La perioadele de interdicție prevăzute la alin. (1), (3) și (4) se adaugă un spor de 6 luni, în cazul străinilor îndepărtați de pe teritoriul României pe cheltuiala statului român.

CAPITOLUL VI
Documente care se eliberează străinilor

SECȚIUNEA 1
Permisele de ședere

ARTICOLUL 103
Eliberarea permiselor de ședere

(1) Străinului căruia i s-a acordat sau, după caz, i s-a prelungit dreptul de ședere în România i se eliberează de către Autoritatea pentru străini, prin formațiunile sale teritoriale, un permis de ședere, după cum urmează:

a) permis de ședere temporară străinului căruia i s-a acordat sau, după caz, i s-a prelungit dreptul de ședere temporară;
b) permis de ședere permanentă străinului căruia i s-a acordat dreptul de ședere permanentă prin aprobarea stabilirii domiciliului în România.

(2) Permisul de ședere se eliberează la data acordării sau, după caz, prelungirii dreptului de ședere în România.

ARTICOLUL 104
Regimul permisului de ședere

(1) Permisul de ședere dovedește identitatea străinului și atestă existența dreptului de ședere în România, precum și durata și scopul pentru care i-a fost acordat acest drept.

(2) Titularul permisului de ședere are obligația de a avea în permanență asupra sa documentul, de a nu-l înstrăina și de a-l prezenta organelor autorităților competente ori de câte ori i se solicită aceasta.

ARTICOLUL 105
Valabilitatea permisului de ședere temporară

(1) Valabilitatea permisului de ședere temporară este limitată la perioada pentru care s-a acordat sau, după caz, s-a prelungit dreptul de ședere temporară în România.

(2) Permisul de ședere temporară se reînnoiește de fiecare dată cu ocazia prelungirii dreptului de ședere temporar ă.

ARTICOLUL 106
Permisul de ședere permanentă

(1) Permisul de ședere permanentă se eliberează la data aprobării stabilirii domiciliului în România pentru o perioadă de 5 ani și se reînnoiește succesiv, pentru aceeași perioadă.

(2) Cererea pentru reînnoirea permisului de ședere permanent ă se depune de către titularul dreptului de ședere permanentă la formațiunea teritorială a Autorității pentru străini în a cărei rază de competență se află domiciliul solicitantului, cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea valabilit ății documentului, și trebuie să fie însoțită de următoarele documente:

a) documentul de trecere a frontierei de stat, în original și în copie;
b) acte doveditoare privind spațiul de locuit, în original și în copie;
c) certificat medical eliberat de o instituție sanitară publică sau privată, din care să rezulte că străinul nu suferă de boli care pot pune în pericol sănătatea publică.

(3) Termenul de eliberare a noului permis de ședere permanentă este de cel mult 30 de zile de la data depunerii cererii.

ARTICOLUL 107
Anularea permisului de ședere

În cazul în care titularului permisului de ședere i se revocă dreptul de ședere, documentul se anulează la data deciziei de revocare și se retrage cel mai târziu la data la care această decizie este adusă la cunoștința străinului.

ARTICOLUL 108
Furtul, pierderea, deteriorarea sau distrugerea permisului de ședere

(1) Titularul permisului de ședere este obligat să anunțe formațiunea teritorială a Autorității pentru străini care a eliberat documentul despre furtul, pierderea, deteriorarea sau distrugerea acestuia, în termen de cel mult 5 zile de la constatarea vreuneia dintre aceste situații.

(2) Străinului i se eliberează de către formațiunea teritorial ă a Autorității pentru străini competentă un nou permis de ședere în locul celui declarat furat, pierdut, deteriorat sau distrus, în termen de cel mult 30 de zile de la data la care a fost sesizată în condițiile prevăzute la alin. (1).

(3) Permisele de ședere deteriorate se retrag și se anuleaz ă de către formațiunea teritorială a Autorității pentru străini.

ARTICOLUL 109
Forma și conținutul permiselor de ședere

Forma și conținutul permiselor de ședere se stabilesc prin hotărâre a Guvernului României.

SECȚIUNEA a 2-a
Documente de călătorie care se eliberează străinilor

ARTICOLUL 110
Tipuri de documente de călătorie care se eliberează străinilor

Autoritatea pentru străini, prin formațiunile sale teritoriale, sau, după caz, Ministerul Afacerilor Externe, prin reprezentan țele diplomatice și oficiile consulare ale României din străinătate, poate elibera, la cerere, următoarele tipuri de documente de călătorie:

a) titlu de călătorie - următoarelor categorii de străini:
(i) apatrizilor domiciliați în străinătate, aflați temporar pe teritoriul României, care nu mai sunt în posesia unui document de trecere a frontierei de stat și, din motive obiective, nu pot obține un asemenea document de la reprezentanța diplomatică a țării de domiciliu;
(ii) cetățenilor străini aflați pe teritoriul României, care nu mai sunt în posesia unui pașaport național și, din motive obiective, nu pot obține un document de călătorie de la reprezentanța diplomatic ă a statului lor;
(iii) apatrizilor cu domiciliul în România aflați temporar în străinătate, care nu mai sunt în posesia documentelor românești de trecere a frontierei de stat;
b) pașaport pentru persoană fără cetățenie - apatrizilor cu domiciliul în România, precum și apatrizilor de origine română, care sunt repatriați în baza unor înțelegeri internaționale la care România este parte, cu condiția să fi împlinit 14 ani.

ARTICOLUL 111
Eliberarea titlului de călătorie

(1) Pentru persoanele prevăzute la art. 110 lit. a) pct. (i) și (ii) titlul de călătorie se eliberează de către Autoritatea pentru străini prin formațiunile sale teritoriale și este valabil pentru o singură călătorie, pentru o perioadă de 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii valabilității cu încă 30 de zile.

(2) Pentru persoanele prevăzute la art. 110 lit. a) pct. (iii) titlul de călătorie se eliberează de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din străinătate, cu avizul Autorității pentru străini, în vederea reîntoarcerii acestor persoane în România. La revenirea în țară, titlul de călătorie se predă de către titular formațiunii teritoriale a Autorității pentru străini pe a cărei rază teritorial ă își are domiciliul apatridul.

ARTICOLUL 112
Regimul pașaportului pentru persoană fără cetățenie

(1) Pașaportul pentru persoană fără cetățenie face dovada identității și a calității de apatrid cu domiciliul în România a titularului și îi dă dreptul de a ieși și de a intra în țară prin oricare dintre punctele de trecere a frontierei de stat deschise traficului internațional de călători.

(2) În străinătate pașaportul pentru persoană fără cetățenie dă dreptul titularului la asistență și protecție din partea misiunilor diplomatice și a oficiilor consulare ale României.

(3) Pașaportul pentru persoană fără cetățenie este proprietatea statului român.

ARTICOLUL 113
Eliberarea pașaportului pentru persoană fără cetățenie

Pașaportul pentru persoană fără cetățenie se eliberează de Autoritatea pentru străini prin formațiunile sale teritoriale, la cerere, pentru o perioadă de 5 ani, care poate fi prelungit ă o singură dată, fără a se putea depăși 10 ani de la data emiterii.

ARTICOLUL 114

Condiții cu privire la cererea de eliberare a pașaportului pentru persoană fără cetățenie

(1) Cererea de eliberare a pașaportului pentru persoană fără cetățenie se depune de către persoanele prevăzute la art. 110 lit. b) la formațiunile teritoriale ale Autorității pentru străini și va fi însoțită de următoarele documente:

a) permisul de ședere permanentă valabil, în cazul apatrizilor cu domiciliul în România; sau
b) permisul de ședere temporară valabil, în cazul apatrizilor de origine română, care sunt repatriați în baza unor înțelegeri internaționale la care România este parte.

(2) Pașapoartele se eliberează în termen de până la 30 de zile de la data depunerii cererii.

ARTICOLUL 115
Anularea pașaportului pentru persoană fără cetățenie

În cazul în care titularul pașaportului de persoană fără cetățenie își pierde calitatea de apatrid cu domiciliul în România sau, după caz, pe aceea de apatrid de origine română, repatriat în baza unor înțelegeri internaționale la care România este parte, acesta are obligația de a depune documentul la formațiunea teritorială a Autorității pentru străini competentă, care îl retrage și îl anulează.

ARTICOLUL 116

Furtul, pierderea, deteriorarea sau distrugerea pașaportului pentru persoană fără cetățenie

(1) Titularul pașaportului pentru persoană fără cetățenie este obligat să anunțe formațiunea teritorială a Autorității pentru străini care a eliberat documentul despre furtul, pierderea, deteriorarea sau distrugerea acestuia, în termen de cel mult 5 zile de la constatarea vreuneia dintre aceste situații.

(2) Străinului i se eliberează, la cerere, în condițiile prevăzute la art. 112, un nou document în locul celui declarat furat, pierdut, deteriorat sau distrus, în termen de cel mult 30 de zile.

(3) Pașapoartele pentru persoane fără cetățenie, deteriorate, se retrag și se anulează de către formațiunea teritorială a Autorității pentru străini.

ARTICOLUL 117
Forma și conținutul documentelor de călătorie

Forma și conținutul documentelor de călătorie prevăzute în această secțiune se stabilesc prin hotărâre a Guvernului României.

CAPITOLUL VII
Prelucrarea și protecția datelor personale ale străinilor

ARTICOLUL 118

Instituții competente să prelucreze date cu caracter personal ale străinilor

(1) În scopul aplicării prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, a regulamentelor sau instrucțiunilor emise în baza acesteia, Autoritatea pentru străini, Poliția de Frontieră Română, precum și alte autorități competente în materie pot efectua activități de prelucrare a datelor cu caracter personal ale străinilor.

(2) Prelucrarea datelor personale ale străinilor se efectueaz ă în condițiile stabilite de legea privind protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date.

ARTICOLUL 119
Organizarea evidențelor

(1) La nivelul Autorității pentru străini se constituie Sistemul Național de Evidență a Străinilor, ca sistem complex de prelucrare a datelor personale ale străinilor, necesar îndeplinirii atribuțiilor legale cu privire la admisia, șederea și îndepărtarea străinilor de pe teritoriul României.

(2) Evidența străinilor se organizează după principiul locului de reședință sau al domiciliului prin Autoritatea pentru străini, la nivel central, și formațiunile sale teritoriale, la nivel local.

(3) Fiecărui străin căruia i s-a prelungit dreptul de ședere temporară sau i s-a acordat dreptul de ședere permanent ă i se atribuie un cod numeric personal care se înscrie în permisul de ședere.

(4) Tipurile și categoriile de evidențe vor fi stabilite de către Autoritatea pentru străini și aprobate de către ministrul administrației și internelor.

CAPITOLUL VIII
Regimul juridic aplicabil unor categorii speciale de străini

ARTICOLUL 120

Prevederi speciale referitoare la cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene și din spațiul economic european

(1) Cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și ale spațiului economic european li se poate prelungi dreptul de ședere temporară pentru scopurile prevăzute în prezenta ordonanță de urgență fără îndeplinirea condiției prealabile de obținere a unei vize de lungă ședere, a condițiilor referitoare la existența mijloacelor de întreținere, precum și a condițiilor speciale prevăzute la art. 55.

(2) Persoanelor prevăzute la alin. (1) li se poate prelungi dreptul de ședere temporară pentru o perioadă de până la 2 ani, cu posibilitatea prelungirii succesive a acestuia pentru perioade de până la 5 ani.

(3) Soțului/soției, copiilor minori, precum și rudelor aflate în întreținerea persoanelor prevăzute la alin. (1), care sunt titulare ale unui drept de ședere temporară acordat potrivit alin. (2), li se acordă dreptul de ședere în România pentru aceeași perioadă.

(4) Persoanelor prevăzute la alin. (1) și (3) le poate fi interzisă intrarea sau, după caz, șederea pe teritoriul României numai pentru motive de apărare, siguranță națională și ordine publică, precum și în cazul în care întreținerea acestora ar necesita cheltuieli din partea statului român.

ARTICOLUL 121
Regimul juridic aplicabil străinilor minori neînsoțiți

(1) În situația străinilor minori care intră neînsoțiți sau care rămân neînsoțiți după intrarea pe teritoriul României, Autoritatea pentru străini și formațiunile sale teritoriale procedeaz ă după cum urmează:

a) se stabilesc identitatea acestora și modul de intrare în țară;
b) indiferent de modul de intrare în România, li se asigur ă reprezentarea printr-o instituție competentă potrivit legii, care le va asigura și protecția și îngrijirea necesare, inclusiv cazarea în centre speciale de ocrotire a minorilor în aceleași condiții ca și pentru minorii români;
c) se iau măsuri de identificare a părinților, indiferent de locul de reședință al acestora, în scopul reunificării familiale;
d) până la identificarea părinților, minorii de vârstă școlară au acces la sistemul de învățământ;
e) în situația în care părinții minorului nu au reședința pe teritoriul României, acesta se returnează în țara de reședință a părinților ori în țara în care au fost identificați alți membri de familie, cu acceptul acestora;
f) în cazul neidentificării părinților ori a altor membri de familie sau dacă minorul nu este acceptat în statul de origine, i se acordă dreptul de ședere temporară pe teritoriul României.

(2) În scopul găsirii soluțiilor adecvate, Autoritatea pentru străini cooperează cu alte instituții, precum și cu organiza ții naționale și internaționale specializate în domeniul ocrotirii minorilor.

ARTICOLUL 122
Accesul străinilor minori la educație

(1) Străinii minori care locuiesc în România au acces la învățământul școlar obligatoriu în aceleași condiții ca și minorii cetățeni români.

(2) Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului stabile ște, potrivit legii, limitele și condițiile recunoașterii și echivalării studiilor efectuate în țara de origine, pentru înscrierea elevilor străini în sistemul național de învățământ.

CAPITOLUL IX
Contravenții și infracțiuni

ARTICOLUL 123

Răspunderea juridică pentru încălcarea dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgențăÎncălcarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență atrage, după caz, răspunderea penală, civilă, contraven țională sau administrativă a persoanei vinovate.

ARTICOLUL 124
Contravenții

Sunt considerate contravenții următoarele fapte:

  1. nerespectarea de către transportator a interdicțiilor prevăzute la art. 7 alin. (1);
  2. nerespectarea obligației străinului de a părăsi teritoriul României după data la care încetează dreptul de ședere în România prevăzut la art. 11 alin. (1);
  3. neîndeplinirea obligației străinului de anunțare a șederii sale la organul de poliție competent teritorial, în termenul de 10 zile prevăzut la art. 12 alin. (1);
  4. nedeclararea informațiilor prevăzute la art. 13 alin. (1) și (2), în termenele prevăzute la art. 13 alin. (3);
  5. permiterea ieșirii din țară a străinilor care se află în una dintre situațiile de nepermitere a ieșirii prevăzute la art. 15 alin. (1);
  6. nerespectarea termenului de depunere a cererii de prelungire a dreptului de ședere temporară, prevăzut la art. 51 alin. (1);
  7. nerespectarea de către angajator a obligației de comunicare a situației nominale, prevăzută la art. 57 alin. (2);
  8. neprezentarea străinului la formațiunea teritorială a Autorității pentru străini în termenul de 30 de zile prevăzut la art. 73 alin. (4);
  9. nerespectarea obligației ce revine străinului cu privire la permisul de ședere, prevăzută la art. 104 alin. (2);
  10. nerespectarea termenului pentru depunerea cererii de reînnoire a permisului de ședere, prevăzut la art. 106 alin. (2);
  11. nerespectarea termenului de declarare a furtului, pierderii, deteriorării sau distrugerii permisului de ședere, prevăzut la art. 108 alin. (1);
  12. nerespectarea termenului de declarare a furtului, pierderii, deteriorării sau distrugerii pașaportului pentru persoana fără cetățenie, prevăzut la art. 116 alin. (1);
  13. reținerea documentului de trecere a frontierei de stat al unui străin sau a permisului de ședere de către persoane neautorizate;
  14. facilitarea, sub orice formă, a șederii ilegale a străinilor pe teritoriul României.

ARTICOLUL 125
Sancțiuni

Contravențiile prevăzute la art. 124 se sancționează după cum urmează:

a) cu amendă de la 1.000.000 lei la 5.000.000 lei cele prevăzute la pct. 3, 4, 6, 8, 9, 10, 11 și 12;
b) cu amendă de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei cele prevăzute la pct. 5;
c) cu amendă de la 20.000.000 lei la 30.000.000 lei cele prevăzute la pct. 7, 13 și 14;
d) cu amendă de la 50.000.000 lei la 150.000.000 lei cea prevăzută la pct. 1;
e) în cazul contravenției prevăzute la pct. 2, amenda se aplică după cum urmează:
(i) de la 4.000.000 lei la 7.000.000 lei, în cazul unei șederi de până la 30 de zile după încetarea dreptului de ședere;
(ii) de la 6.000.000 lei la 10.000.000 lei, în cazul unei șederi de până la 60 de zile după încetarea dreptului de ședere;
(iii) de la 8.000.000 lei la 12.000.000 lei, în cazul unei șederi de peste 60 de zile după încetarea dreptului de ședere.

ARTICOLUL 126
Constatarea contravențiilor

Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către lucrători anume desemnați din cadrul Ministerului Administrației și Internelor ori, după caz, de către agenți constatatori anume desemnați ai altor instituții, potrivit competențelor.

ARTICOLUL 127
Regimul contravențiilor

(1) Prevederile prezentei ordonanțe de urgență se completeaz ă cu dispozițiile Ordonanței Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.

(2) În cazul contravențiilor prevăzute la art. 124 pct. 4, 9, 14, 16, 18, 19, 22 și 24, contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunic ării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 125, agentul constatator făcând mențiune despre această posibilitate în procesul-verbal*).

ARTICOLUL 128
Sustragerea de la măsurile de îndepărtare de pe teritoriul României

Sustragerea cu rea-credință de la executarea obligațiilor instituite de autoritățile competente de către străinul față de care s-a dispus măsura expulzării, a returnării ori a fost dispusă una dintre măsurile de interzicere a dreptului de a rămâne pe teritoriul țării sau de stabilire temporară a domiciliului ori a reședinței în anumite zone sau localități constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

ARTICOLUL 129

Intrarea frauduloasă a străinului declarat indezirabil sau împotriva căruia s-a dispus măsura interzicerii intrării pe teritoriul României

(1) Intrarea pe teritoriul României prin trecerea ilegală a frontierei de stat de către străinul declarat indezirabil ori căruia i-a fost interzis în orice mod dreptul de intrare sau de ședere în țară constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 6 ani.

(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a fost săvârșită în mod repetat, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 7 ani.

ARTICOLUL 130
Desfășurarea unor activități interzise de lege

(1) Organizarea de către străini, pe teritoriul României, a unui partid politic sau a altei organizații ori grupări dintre cele prevăzute la art. 4 alin. (2), aderarea unui străin la acestea, precum și inițierea, organizarea și participarea la manifestații sau întruniri care aduc atingere ordinii publice și siguranței naționale constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancționează și fapta străinului de a finanța un partid politic, organizație, grupare sau manifestație ori o întrunire dintre cele prevăzute la art. 4 alin. (3).

(3) Sumele de bani, bunurile de orice fel sau alte valori primite cu încălcarea prevederilor art. 4 alin. (3) se confiscă.

CAPITOLUL X
Dispoziții finale și tranzitorii

ARTICOLUL 131
Autoritatea pentru străini

(1) Activitatea Autorității pentru străini constituie serviciu public și se desfășoară în interesul persoanei, al comunit ății și în sprijinul instituțiilor statului, exclusiv pe baza și în executarea legii.

(2) În exercitarea atribuțiilor ce îi revin Autoritatea pentru străini cooperează cu alte unități ale Ministerului Administrației și Internelor, cu instituții ale statului care au atribuții în asigurarea ordinii de drept și colaborează în acest sens cu cetățenii, în condițiile legii.

(3) Personalul Autorității pentru străini este constituit din polițiști, funcționari publici și personal contractual.

(4) În exercitarea atribuțiilor de serviciu, polițiștii din cadrul Autorității pentru străini sunt abilitați:

a) să efectueze acte premergătoare în vederea strângerii datelor necesare pentru începerea urmăririi penale, atunci când constată săvârșirea unor infracțiuni în legătură cu regimul străinilor;
b) să depisteze și să conducă la sediul formațiunilor teritoriale pe străinii care încalcă dispozițiile legale privind regimul străinilor în România sau pe cei a căror identitate nu poate fi stabilită, să verifice și să ia măsurile legale în cel mult 24 de ore de la depistare;
c) să organizeze și să efectueze, în condițiile legii, controale în mediile și locurile frecventate de străini, în instituțiile publice sau particulare, precum și în incinta agenților economici, indiferent de proprietar sau deținător, atunci când există date sau indicii cu privire la existența în aceste locuri sau medii a unor străini care nu respectă prevederile legale privind regimul străinilor în România;
d) să folosească gratuit mijloacele de transport în comun și mijloacele de transport feroviare, în timpul serviciului, pentru executarea unor misiuni care nu pot fi îndeplinite altfel.

(5) Structura organizatorică și atribuțiile Autorității pentru străini se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

ARTICOLUL 132
Suportarea unor cheltuieli

(1) Cheltuielile ocazionate de îndepărtarea de pe teritoriul României a străinilor care dispun de mijloace financiare se suportă de către aceștia.

(2) Dacă străinul nu dispune de mijloace financiare și a intrat în România în baza unei invitații cu depozit bancar sau în baza unei scrisori de garanție, cheltuielile se suportă din depozitul bancar constituit la dispoziția Autorității pentru străini ori de către persoana juridică semnatar ă a scrisorii de garanție.

(3) Angajatorul, persoană fizică sau juridică, este obligat să suporte cheltuielile de îndepărtare a străinului pe care l-a angajat ilegal sau al cărui permis de ședere nu mai este valabil.

(4) Cheltuielile ocazionate de îndepărtarea străinilor care nu dispun de fonduri necesare în acest sens, cele pentru transportul, hrănirea, întreținerea și cazarea în centre, precum și cele pentru asistență medicală și spitalizare se suportă din bugetul Ministerului Administrației și Internelor.

(5) Costurile aferente construirii, amenajării, întreținerii și funcționării centrelor se suportă din bugetul Ministerului Administrației și Internelor.

(6) Fondurile necesare pentru cheltuielile prevăzute la alin. (4) și (5) vor fi prevăzute în bugetul de stat pentru Ministerul Administrației și Internelor.

(7) Normele de dotare pentru centre, normele referitoare la materialele de întreținere și igienă personală, precum și normele de hrană pentru străinii luați în custodie publică se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

ARTICOLUL 133
Acordarea asistenței medicale în cazuri deosebite

În situații deosebite și pentru motive umanitare, organul competent teritorial al Ministerului Administrației și Internelor poate solicita autorităților competente acordarea asistenței medicale pentru străini în condițiile prevăzute la art. 96.

ARTICOLUL 134
Excepții de la aplicarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență

(1) Dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență nu se aplică următoarelor categorii de străini, cu excepția situațiilor în care rațiuni de siguranță națională sau ordine publică impun îndepărtarea acestora de pe teritoriul României:

a) solicitanților statutului de refugiat;
b) refugiaților;
c) celor cărora li s-a acordat protecție umanitară condiționată sau o formă de protecție umanitară temporară.

(2) Guvernul poate stabili, prin hotărâre, exceptarea străinilor, cetățeni ai unor state pentru care nu există obligativitatea obținerii vizei de intrare în România, de la îndeplinirea condiției prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. c), precum și a unor condiții de prelungire a dreptului de ședere prevăzute de prezenta ordonanță de urgență.

ARTICOLUL 135

Limitele aplicării în timp a prezentei ordonanțe de urgență cu privire la unele categorii de străini

De la data aderării României la Uniunea Europeană, prevederile prezentei ordonanțe de urgență vor înceta să fie aplicabile cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și ale spațiului economic european.

ARTICOLUL 136
Dispoziții tranzitorii

(1) În termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență străinii cu ședere ilegală pot solicita Autorității pentru străini eliberarea unei dispoziții de părăsire a teritoriului.

(2) Eliberarea dispoziției de părăsire a teritoriului, în condițiile prevăzute la alin. (1), nu va fi însoțită de măsura interzicerii intrării în România.

(3) Toate situațiile aflate în curs de rezolvare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență vor fi soluționate în conformitate cu prevederile acesteia.

ARTICOLUL 137
Intrarea în vigoare

(1) Prezenta ordonanță de urgență intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României.

(2) Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se abrogă Legea nr. 123/2001 privind regimul străinilor în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.168 din 3 aprilie 2001, și Hotărârea Guvernului nr.476/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 123/2001 privind regimul străinilor în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.276 din 29 mai 2001, precum și orice alte dispoziții contrare.


Marți, 21 octombrie 2014, 14:54

Declinare de raspundere: Informațiile publicate în aceasta rubrică, precum și textele actelor normative nu au caracter oficial.