HOTĂRÂRE nr.471 din 1 aprilie 2004
pentru aprobarea Strategiei naționale de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2004-2006
Textul actului publicat în M.Of. nr. 325/15 apr. 2004

În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și având în vedere dispozițiile art. 7 alin. (1) lit. c) din Hotărârea Guvernului nr.943/2001 privind înființarea Grupului Interministerial Român pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat, cu completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Se aprobă Strategia națională de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2004 - 2006, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr.482/2003 pentru aprobarea Strategiei managementului integrat al frontierei de stat în perioada 2003 - 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.309 din 8 mai 2003.

PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministru de stat,
ministrul administrației și internelor,
Ioan Rus

p. Ministrul apărării naționale,
Gheorghe Matache,
secretar de stat

Ministrul justiției,
Cristian Diaconescu

Ministrul afacerilor externe,
Mircea Geoană

Ministrul finanțelor publice,
Mihai Nicolae Tănăsescu


ANEXA 1

STRATEGIA NAȚIONALĂ
de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2004 - 2006

Secțiunea I
INTRODUCERE

(1) "Strategia Națională de Management Integrat al Frontierei de Stat a României, în perioada 2004 - 2006", constituie actualizarea Strategiei Managementului Integrat al Frontierei, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.482/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.309 din 08.05.2003, la noile cerințe și condiții de pregătire a României pentru aderarea la Uniunea Europeană.

(2) În contextul aderării României la Uniunea Europeană, pentru susținerea obiectivului fundamental al Uniunii în domeniul Justiției și Afacerilor Interne, de a "menține și dezvolta Uniunea ca o zonă de libertate, securitate și justiție, în care libera circulație a persoanelor este asigurată în conformitate cu măsurile adecvate privind controalele frontierelor externe, azilul, imigrația, prevenirea și combaterea criminalității", România acționează consecvent pentru implementarea progresivă a măsurilor necesare în vederea atingerii unui nivel de securitate adecvat al frontierelor sale.

(3) Prezenta Strategie abordează securizarea frontierei corespunzător actualei etape, de pre-aderare la Uniunea Europeană (01.01.2004 - 31.12.2006).

(4) Strategia vizează, totodată, crearea premiselor pentru ca România să îndeplinească, în perioada ulterioară aderării la Uniunea Europeană, condițiile preliminare pentru a deveni Parte la Acordul Schengen.

(5) Ridicarea controalelor la frontierele interne se realizează ca urmare a unei Decizii unanime a Consiliului Uniunii Europene, care să confirme capacitatea României de a implementa acquis-ul Schengen, și nu pe baza unor acorduri bilaterale încheiate de România cu statele vecine.

(6) Strategia se fundamentează pe analiza de stare a criminalității transfrontaliere și principalele tendințe de evoluție ale acestui fenomen, precum și pe conceptele de management și sistem integrat de management al frontierei, dezvoltate în spiritul prevederilor Catalogului Schengen - "Controlul frontierelor externe, extrădarea și readmisia", adaptate la condițiile din România. Sistemul Integrat pentru Securitatea Frontierei de Stat a României (detaliat în anexă*) cuprinde patru niveluri/filtre complementare:

a) Activități desfășurate în terțe țări, în special în țările de origine și tranzit;
b) Cooperarea internațională privind frontiera;
c) Controlul și supravegherea frontierei de stat a României;
d) Activități desfășurate în interiorul teritoriului național.

(7) La elaborarea Strategiei s-au avut în vedere:

- "Planul pentru managementul frontierelor externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene" aprobat de Consiliul Uniunii Europene la 13.06.2002;
- "Programul de măsuri pentru combaterea imigrației ilegale la frontierele maritime ale Statelor Membre ale Uniunii Europene" adoptat de Consiliul Uniunii Europene la 27.11.2003;
- "Concluziile Consiliului privind principalele elemente ale propunerii Comisiei pentru un Regulament al Consiliului de înființare a Agenției Europene pentru Managementul Cooperării Operaționale la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene", adoptate în cadrul întâlnirii Consiliului din 27.11.2003;
- "Raportul privind măsurile luate privind implementarea recomandărilor Strategiei Uniunii Europene pentru începutul Noului Mileniu în Prevenirea și Controlul Crimei Organizate", 23.06.2003;
- Rezoluția Consiliului Uniunii Europene din 02.10.2003 privind strategia pentru cooperarea vamală;
- Decizia Consiliului European din 19.05.2003;
- Raportul Periodic de Țară din 05.11.2003;
- Poziția comună a Uniunii Europene la Capitolul 24 JAI transmisă oficial României în cadrul Conferinței de Aderare România - UE din 12 februarie 2004.

(8) Prin prevederile strategiei se realizează cadrul general necesar abordării unitare, coerente și euroconforme a managementului integrat al frontierei, precum și conjugarea eforturilor instituțiilor cu atribuții la frontieră în scopul îndeplinirii cu eficiență a obiectivelor acestora.

Secțiunea a II-a
SPECIFICUL CRIMINALITĂȚII TRANSFRONTALIERE

(9) Una dintre manifestările transfrontaliere predominante ale criminalității internaționale organizate o reprezintă migrația ilegală, care este generată de situația politică, socială și economică din țările de origine a migranților, se poate dezvolta, de la caz la caz, în țările de tranzit și poate produce efecte în țările de destinație (țintă). În mod asemănător se pot propaga și celelalte acțiuni ilegale transfrontaliere (traficul cu arme, muniții, materiale explozive și radioactive, produse periculoase, stupefiante și precursori, autoturisme de lux furate, traficul de persoane, contrabanda cu mărfuri, obiecte de patrimoniu etc.), ceea ce exprimă tendința creșterii amplorii spațiale a nivelului de implicare a unor rețele internaționale și de structurare ca o veritabilă afacere deosebit de profitabilă.

(10) Analiza caracteristicilor criminalității transfrontaliere indică, de asemenea, faptul că România tinde să devină o țară "țintă" pentru migrația ilegală, traficul de stupefiante, traficul cu autoturisme furate, traficul ilegal cu arme, muniții, materiale explozive, deșeuri periculoase etc., dar și pentru alte forme de manifestare a infracționalității internaționale organizate, cum ar fi traficul de ființe umane, proliferarea consumului și comercializării pe piața internă a stupefiantelor și posibil chiar a acțiunilor teroriste. Devine tot mai evident faptul că această nouă extindere a faptelor ilicite a găsit un teren fertil în mediile infractoare autohtone, ceea ce reprezintă noi provocări la adresa ordinii, liniștii și siguranței publice.

(11) Principalele tendințe care definesc evoluția fenomenului criminalității transfrontaliere sunt:

- amplificarea și diversificarea fenomenului infracțional transfrontalier, dobândirea unui caracter tot mai bine organizat, conspirat și internaționalizat;
- specularea abilă a legislației existente și atragerea unor persoane cu funcții de decizie din instituții cu atribuții în lupta împotriva fraudelor vamale și a corupției, la asigurarea protecției operațiunilor ilegale desfășurate;
- diversificarea formelor de valorificare a produselor, valorilor și avantajelor rezultate din infracțiuni, menite să ascundă sursele venitului ilicit și să îl amplifice (jocuri de noroc, rețeaua cazinourilor, intensificarea traficului ilicit cu obiecte de artă și din patrimoniul cultural național etc.);
- extinderea fenomenului de conexare a infracțiunilor aducătoare de mari venituri cu alte infracțiuni violente, cu amploare și consecințe grave în rândul populației (acțiuni teroriste, destabilizatoare etc.), în vederea asigurării finanțării acestora din urmă;
- scăderea numărului de infracțiuni comise cu violență și creșterea ponderii infracțiunilor a căror săvârșire presupune organizare, pregătire minuțioasă și dotări tehnice de vârf;
- extinderea paletei infracționale și în domeniul tehnologiei informației (IT), prin accesarea frauduloasă și neautorizată a bazelor de date ale instituțiilor cu competențe în domeniul securității naționale, în vederea exploatării informațiilor astfel obținute;
- schimbarea permanentă a rutelor utilizate și a mărfurilor sau produselor traficate la "cerințele pieței". Astfel, este de așteptat o creștere a traficării stupefiantelor sintetice dinspre vestul continentului spre est. România, dintr-o țară preponderent de tranzit a stupefiantelor, a devenit și o piață de consum;
- diversificarea formelor de sustragere de la controlul legal și de specialitate al trecerilor peste frontieră a produselor periculoase, a speciilor periclitate de faună și floră sălbatică, a materialului lemnos și celui genetic forestier;
- transformarea României, dintr-o sursă de "forță de muncă la negru" într-un "consumator", pentru cetățeni ai unor state din Asia, Africa și chiar din Europa, ceea ce va determina mutații în volumul, sensul și destinația migrației ilegale, precum și a infracțiunilor conexe.

Secțiunea a III-a
FACTORI DE RISC

(12) Caracteristicile etapei parcurse pe drumul aderării la Uniunea Europeană, experiența acumulată, precum și poziția geostrategică a României, pe teritoriul căreia se intersectează numeroase drumuri comerciale euro - asiatice, direcții de trafic ilicit și contrabandă clasice, determină luarea în considerare a următorilor factori de risc:

- lărgirea ariei de acțiune a grupărilor internaționale de crimă organizată, prin atragerea infractorilor din spații mai largi și proliferarea tentativelor privind toate tipurile de fraudă, inclusiv cea vamală, contrabandă și trafic ilicit de mărfuri și bunuri etc.;
- manifestarea pregnantă a unor grupări ale rețelelor internaționale de crimă organizată cu experiență mondială (globalizarea crimei organizate);
- migrația ilegală generată de situația economică, socială sau politică din țările de origine, care conduce la apariția unor fluxuri masive de imigranți spre România și care au ca destinație finală statele membre ale Uniunii Europene;
- proliferarea rețelelor de traficanți de ființe umane;
- vecinătatea cu unele zone geografice cu potențial conflictual, din punct de vedere etnico-religios sau terorist;
- prezența pe teritoriul României a numeroși cetățeni străini, implicați în acțiuni ilegale, proveniți din zone geografice cu potențial de risc major;
- amplificarea tranzitului ilegal și dezvoltarea pieței interne de droguri și precursori concomitent cu schimbarea unor rute tradiționale;
- riscul suplimentar ca emigranții ilegali care trec frontiera României, sau a statelor membre ale Uniunii Europene, să desfășoare activități de contrabandă cu produse solicitate pe piața neagră a Europei;
- proliferarea rețelelor teroriste cu toate implicațiile acestora;
- comerțul ilegal cu produse strategice, substanțe radioactive, deșeuri toxice și alte materiale periculoase;
- fraudele vamale comerciale, inclusiv cele din categoria spălării de bani, ce se manifestă la frontieră;
- amplificarea și diversificarea actelor de corupție în rândul personalului instituțiilor statului ce concură la securizarea integrată a frontierei și tergiversarea soluționării cazurilor constatate;
- operațiuni vamale ilegale, ce aduc atingere legislației în domeniul protecției consumatorilor, mediului, florei și faunei, drepturilor de proprietate intelectuală, bunurilor din patrimoniul național;
- legislația permisivă în domeniul înființării societăților comerciale ce au ca obiect de activitate operațiuni de comerț exterior și lipsa măsurilor legale de combatere a firmelor fantomă;
- lipsa de cooperare manifestată de instituțiile de profil din alte țări, în aplicarea măsurilor comune convenite în actele internaționale încheiate, cu incidență asupra combaterii migrației ilegale și criminalității transfrontaliere.

Secțiunea a IV-a
OBIECTIVE FUNDAMENTALE, POLITICI ȘI OPȚIUNI STRATEGICE

(13) Grupul interministerial stabilește concepția de ansamblu și asigură coordonarea unitară, de către primul-ministru, pe baza prezentei Strategii, a acțiunilor și măsurilor pentru securizarea frontierei de stat, desfășurate de către autoritățile naționale, de alte instituții publice și de organizații neguvernamentale pentru probleme din domeniul drepturilor omului, centralizează și monitorizează rezultatele cooperării dintre instituțiile abilitate și partenerii externi care au atribuții în acest domeniu.

(14) Scopul principal al GIRMIF îl constituie realizarea unui sistem integrat de management al frontierei de stat a României, aliniat la principiile comunitare, care să asigure:

- creșterea gradului de securitate națională a României și a cetățenilor săi, respectând drepturile și libertățile fundamentale ale acestora;
- fluidizarea traficului legal al persoanelor și mărfurilor la frontieră;
- îndeplinirea condițiilor de aderare la Uniunea Europeană și demararea din timp a acțiunilor pentru satisfacerea, cât mai curând posibil după aderare, a condițiilor preliminare (pre-condițiilor) necesare pentru aplicarea prevederilor acquis-ului Schengen și accederea în acest spațiu.

(15) Activitatea autorităților naționale și a celorlalte instituții publice implicate în îndeplinirea obiectivelor prezentei strategii se fundamentează, în principal, pe următoarele principii:

- Principiul cooperării unitare. Managementul frontierei de stat se realizează unitar de către GIRMIF și are la bază cooperarea instituțiilor naționale cu atribuții la frontieră, schimbul de date și informații între acestea și promovarea unitară a bunelor practici în domeniu.
- Principiul conducerii autonome. Cooperarea inter-instituțională în domeniul managementului frontierei se realizează cu respectarea autonomiei fiecăreia dintre structurile implicate.
- Principiul complementarității. În cadrul managementului integrat al frontierei, cooperarea instituțiilor cu atribuții în domeniu se realizează astfel încât să se evite vidul de competență, paralelismele și diferendele privind exercitarea atribuțiilor.
- Principiul continuității. Activitățile desfășurate pentru managementul frontierei sunt caracterizate de coerență, se derulează etapizat, fără întrerupere și în ritm susținut.
- Principiul profesionalismului și motivării personalului. Managementul integrat al frontierei presupune pregătirea profesională a personalului conform noilor cerințe, proiectarea și utilizarea de pârghii motivaționale adecvate, în vederea desfășurării activităților specifice la nivelul standardelor comunitare.
- Principiul integrității morale a personalului. În scopul menținerii încrederii cetățenilor în autoritățile naționale cu atribuții în domeniul managementului frontierei, acestea vor dezvolta și urmări aplicarea de către personalul propriu a unor înalte standarde morale.
- Principiul transparenței și controlului democratic. Dezvoltarea unui dialog deschis cu societatea civilă pentru întărirea acceptării și sprijinului dat de către cetățeni în procesul de management integrat al frontierei.
- Principiul creșterii eficienței și eficacității. În realizarea obiectivelor de management integrat al frontierei se urmărește creșterea eficienței și eficacității în întrebuințarea resurselor (umane, tehnice, tehnologice, informaționale, financiare, logistice etc.), proprii fiecărei instituții, dar și complementar în forma reunită.
- Principiul echifinalității. Pentru atingerea cu eficacitate a obiectivelor stabilite se utilizează combinații de resurse și acțiuni diversificate, fără absolutizarea unei singure variante.

(16) Obiectivele fundamentale, prin prisma rezultatelor analizei stadiului actual al managementului frontierei și dinamicii criminalității transfrontaliere sunt:

- Realizarea, până la 01.01.2005 și perfecționarea, până la 31.12.2006, a cadrului legal și administrativ de coordonare operațională unitară și coerentă, la nivel național, regional și local a managementului integrat al frontierei.
- Reglementarea prin lege a cadrului de colaborare dintre instituțiile naționale cu atribuții în domeniul managementului integrat al frontierei României. Integrarea strânsă și coordonarea unitară a sarcinilor îndeplinite la frontieră și a celor desfășurate de alte autorități în interiorul teritoriului național.
- Realizarea, în anul 2004, și utilizarea efectivă, pe întreaga perioadă de implementare a Strategiei, a unui mecanism eficient de monitorizare și evaluare a managementului integrat al frontierei la toate nivelurile.
- Armonizarea deplină, până la 31.12.2006, a legislației naționale specifice acquis-ului Uniunii Europene privind protecția frontierelor, migrația și azilul.
- Finalizarea, până la 31.12.2006, a procesului de dezvoltare a capacității administrative a instituțiilor cu responsabilități la frontieră.
- Realizarea, până la 31.12.2006, a infrastructurii corespunzătoare la frontieră, finalizarea subsistemelor de comunicații, mobilitate, supraveghere și control adaptate specificului frontierelor (terestră, aeriană, fluvială și maritimă) și asigurarea echipamentelor necesare.
- Implementarea progresivă, până la finele anului 2006, a procedurilor specifice privind protecția frontierelor, migrația și azilul, adecvat procesului de armonizare a actelor normative interne cu acquis-ul comunitar.
- Amplificarea cooperării internaționale în domeniul managementului frontierei cu Statele Membre ale Uniunii Europene, țările candidate la aderare la UE, țările vecine, precum și cu alte țări.

(17) Pentru realizarea obiectivelor se va adopta o politică unitară și coerentă a managementului integrat al frontierei, în spiritul politicii Uniunii Europene în domeniu, ce include cinci componente interdependente:

a) un mecanism comun de coordonare și cooperare operațională;
b) analiză de risc integrată comună;
c) personal și echipament interoperațional;
d) corp comun de legislație;
e) efort comun al tuturor instituțiilor.

(18) Opțiunile strategice pentru realizarea obiectivelor managementului integrat al frontierei:

1. Optimizarea organizatorică și asigurarea funcționării la standarde europene a instituțiilor cu atribuții la frontieră, pentru înlăturarea paralelismelor și suprapunerilor de competențe, în ce privește migrația, azilul, traficul de stupefiante și celelalte forme de infracționalitate;

2. Managementul resurselor umane, tehnice, tehnologice, informaționale, logistice, financiare etc. pe bază de programe multianuale sectoriale integrate și utilizarea eficientă a resurselor destinate securizării frontierei de stat;

3. Intensificarea acțiunilor de prevenire a imigrației ilegale în România, desfășurate în terțe țări, în special în cele de origine și de tranzit ale imigranților:

a) Implementarea sistematică a regulilor UE/Schengen referitoare la vize:
(i) continuarea adaptării la politica Uniunii Europene în domeniul vizelor;
(ii) îmbunătățirea caracteristicilor de siguranță pentru colantul vizei naționale;
(iii) îmbunătățirea capacității administrative a structurilor responsabile cu eliberarea vizelor.
b) Creșterea rolului oficiilor consulare în prevenirea intrării ilegale în România:
(i) perfecționarea pregătirii personalului oficiilor consulare în domeniul descoperirii falsurilor în documente;
(ii) dotarea adecvată, pe baza rezultatelor analizei de risc, a oficiilor consulare cu echipamente de descoperire a falsurilor în documente;
(iii) perfecționarea metodologiei de verificare a cererilor de acordare a vizei române și creșterea gradului de exigență în țările cu potențial migrator;
(iv) generalizarea utilizării bazei de date cu întrebări specifice, pentru evaluarea oportunității acordării vizelor;
(v) elaborarea și aplicarea chestionarelor complexe în procedura de acordare a vizelor în cadrul reprezentanțelor diplomatice sau consulare ale României;
(vi) crearea condițiilor pentru eliberarea și verificarea autenticității vizelor prin sistemul informatizat "on-line".
c) Întărirea rolului atașaților de afaceri interne/ofițerilor de legătură în prevenirea migrației ilegale:
(i) extinderea rețelei atașaților de afaceri interne/ofițerilor de legătură în principalele țări de origine a migrației ilegale și în cele de tranzit;
(ii) intensificarea acțiunilor atașaților de afaceri interne/ofițerilor de legătură pe linia schimbului de date și informații și elaborării de rapoarte privind riscurile generate de migrația ilegală în țara în care își desfășoară activitatea.
d) Intensificarea cooperării între instituțiile cu atribuții la frontieră și consulate, în vederea depistării și prevenirii migrației ilegale;
e) Creșterea rolului transportatorilor internaționali în prevenirea intrării/ieșirii ilegale în/din România a cetățenilor terțelor țări:
(i) perfecționarea pregătirii personalului transportatorilor în descoperirea falsurilor în documente;
(ii) perfecționarea conținutului protocoalelor de cooperare, în domeniul schimbului de informații dintre Poliția de Frontieră Română (Autoritatea Națională a Vămilor, alte servicii) și transportatorii internaționali;
(iii) stabilirea de metodologii specifice de lucru, efectuarea de analize periodice și adoptarea unor măsuri eficiente de eliminare a riscului transportării în/din România a persoanelor fără documente valabile;

4. Controlul și supravegherea frontierei de stat a României:

a) Asigurarea unei infrastructuri corespunzătoare desfășurării controlului și supravegherii frontierei:
(i) perfecționarea organizării supravegherii frontierei;
(ii) înființarea, modernizarea și îmbunătățirea organizării punctelor de trecere a frontierei;
(iii) modernizarea și extinderea rețelei de centre de primire și cazare a cetățenilor străini care solicită statutul de refugiat și a celor depistați cu ședere ilegală pe teritoriul național.
b) Asigurarea echipamentelor mobile și staționare, de supraveghere și control al frontierei terestre, aeriene, fluviale și maritime, necesare managementului operațional (efectiv) al frontierei, adecvat situației de la frontieră. Integrarea acestora într-un sistem unitar eficient de supraveghere și control al frontierei:
(i) proiectarea și implementarea sistemului integrat pentru securitatea frontierei;
(ii) dotarea cu categoriile și tipurile de echipamente necesare, diferențiat, în funcție de analiza de risc și studiile de fezabilitate realizate, în conformitate cu recomandările și cele mai bune practici comunitare;
(iii) asigurarea echipamentelor corespunzătoare cantitativ și calitativ, adaptate caracteristicilor situației operative;
(iv) asigurarea eficienței, prin evitarea paralelismelor de dotare și utilizarea intensivă (în comun) a echipamentelor;
(v) asigurarea complementarității, compatibilității și interoperabilității echipamentelor din dotarea structurilor cu atribuții la frontieră;
(vi) asigurarea echipamentelor de comunicație compatibile pentru facilitarea schimbului operativ de informații între autorități, precum și a sistemelor informatice interconectate corespunzător.
c) Optimizarea managementului participativ al frontierei:
(i) îmbunătățirea coordonării și cooperării, dintre toate instituțiile naționale cu competențe, privind controlul și supravegherea frontierei;
(ii) generalizarea efectuării controlului și supravegherii frontierei pe baza analizei integrate de risc, adaptată tipului de frontieră și folosită ca instrument de optimizare a managementului participativ al frontierei, precum și ca metodă de furnizare a informațiilor de încredere asupra situației de la frontieră;
(iii) generalizarea aplicării procedurilor de control și supraveghere prevăzute în cadrul Manualului Polițistului de Frontieră;
(iv) monitorizarea eficienței și eficacității sistemelor de management participativ al frontierei;
d) Asigurarea unei coordonări interne unitare și funcționale a managementului participativ al frontierei, la toate nivelurile:
(i) elaborarea Programului pentru implementarea Strategiei Naționale de Management Integrat al Frontierei de Stat a României, în perioada 2004 - 2006, cu stabilirea clară a acțiunilor necesare, responsabilităților și termenelor de realizare efectivă a acestora, pentru atingerea obiectivelor propuse;
(ii) elaborarea, acolo unde este necesar, de planuri sectoriale și regionale, bazate pe analiza riscului;
(iii) delimitarea competențelor funcționale ale ministerelor (agențiilor) pentru optimizarea managementului participativ la frontieră;

5. Dezvoltarea cooperării inter-instituționale pe teritoriul național:

a) Perfecționarea coordonării, la nivel central, regional și local, a sarcinilor comisiilor responsabile cu informațiile, rapoartele, pregătirea și receptivitatea la nereguli;
b) Asigurarea/îmbunătățirea comunicării între instituțiile cu atribuții la frontieră și stabilirea modului de aplicare a măsurilor comune ce trebuie desfășurate pentru realizarea managementului integrat, astfel încât să fie evitate excesul și disproporțiile de dotare;
c) Încheierea, în baza reglementărilor legale, și aplicarea efectivă a protocoalelor pentru schimbul de date și informații între autoritățile competente (poliție de frontieră, organe vamale, poliție, jandarmerie, servicii specializate, autorități judecătorești, parchet, procuratură, organe locale, alte organisme abilitate);
d) Îmbunătățirea metodelor și intensificarea acțiunilor de căutare pe teritoriul național a persoanelor fără drept legal de ședere în țară;
e) Îmbunătățirea activității privind accesul lucrătorilor străini pe piața forței de muncă din România;
f) Intensificarea acțiunilor în direcția prevenirii și combaterii traficului de ființe umane și exploatării sexuale a copiilor;
g) Perfecționarea controlului și supravegherii bazate pe informații, în concordanță cu legislația națională și cu prevederile acordurilor de cooperare polițienească;
h) Extinderea acțiunilor de combatere a infracționalității transfrontaliere, pe teritoriul național:
(i) evaluarea permanentă a situației la frontieră și adoptarea măsurilor specifice în interiorul teritoriului național;
(ii) identificarea și diminuarea acțiunii factorilor și condițiilor generatoare de emigrație ilegală, înăsprirea pedepselor și aplicarea fermă a legii în astfel de cazuri;
(iii) prevenirea constituirii, depistarea și desființarea rețelelor de crimă organizată transfrontalieră, trafic de ființe umane constituite pe teritoriul național;
(iv) organizarea și desfășurarea de controale complexe mixte pe traseele de tranzit de către instituțiile abilitate (Poliția de Frontieră Română, Autoritatea Națională a Vămilor, Garda Financiară, Direcția de Poliție Rutieră, Comandamentul Național al Jandarmeriei, Autoritatea Rutieră Română, Registrul Auto Român, Garda Națională de Mediu și altele);
i) Adaptarea managementului celor trei tipuri de frontieră: terestră, aeriană și pe apă, la cerințele comunitare;
j) Sprijinul reciproc între structurile specializate ale MAI și MApN pentru acoperirea necesarului de informații referitoare la mediul și spațiul de interes în desfășurarea activităților specifice;

6. Amplificarea cooperării internaționale, bilaterale și multilaterale privind managementul frontierei:

a) Intensificarea cooperării cu țările vecine în domeniul managementului frontierei comune:
(i) amplificarea cooperării manageriale și operaționale cu structurile similare din statele vecine;
(ii) intensificarea schimbului de informații, furnizarea de date temeinice și de încredere, privind situația de la frontieră, controalele și măsurile de supraveghere aplicate;
(iii) perfecționarea canalelor de comunicare și activităților desfășurate în punctele, birourile și centrele de contact;
(iv) modificarea sau denunțarea acordurilor de mic trafic și treceri simplificate și transformarea punctelor de mic trafic/treceri simplificate în puncte de trecere a frontierei deschise traficului internațional.
b) Dezvoltarea cooperării regionale cu statele riverane la Marea Neagră:
(i) participarea activă la reuniunile anuale ale șefilor polițiilor de frontieră/comandanților gărzilor de coastă din statele riverane la Marea Neagră;
(ii) impulsionarea cooperării prin schimb de date și informații în cadrul Centrului de Informare și Coordonare la Marea Neagră de la Burgas (Republica Bulgaria), în scopul monitorizării permanente a traficului navelor suspecte;
(iii) inițierea de exerciții comune, cu participarea navelor polițiilor de frontieră și gărzilor de coastă din statele riverane, pentru extinderea și perfecționarea cooperării în domeniu.
c) Intensificarea cooperării cu Statele Membre ale Uniunii Europene:
(i) schimbul de date și informații, utile și relevante în domeniul infracțional transfrontalier;
(ii) protocoale/înțelegeri pentru situații de readmisie;
(iii) intensificarea acțiunilor de cooperare, în conformitate cu planurile, procedurile și organismele specifice ale Uniunii Europene.
d) Perfecționarea mecanismului repatrierii, în conformitate cu legislația națională, a cetățenilor terțelor țări care au pătruns în teritoriul național fără autorizare;
e) Participarea la exerciții comune de combatere a acțiunilor teroriste, desfășurate de structurile specializate ale MApN la obiective de importanță strategică aflate în zona de frontieră, împreună cu structurile similare ale statelor vecine;

7. Fluidizarea traficului legal al persoanelor și mărfurilor la frontieră:

a) Pregătirea personalului în vederea aplicării, într-o mai mare măsură, a procedurii analizei integrate de risc în controlul efectuat la trecerea frontierei de stat;
b) Creșterea volumului de operațiuni în procedură simplificată pe baza utilizării analizei de risc;
c) Dezvoltarea sistemului de analiză de date și informații și gestiunea riscurilor;
d) Crearea facilităților pentru primirea de informații relevante care urmează a fi folosite în activitatea de investigație și supraveghere vamală;
e) Întărirea controlului operativ al operațiunilor vamale de tranzit pentru prevenirea fenomenului de sustragere de la vămuire;
f) Sporirea gradului de responsabilitate decizională a personalului cu privire la introducerea în țară a mărfurilor prohibite sau restricționate la import și a celor care pot dăuna mediului înconjurător;
g) Asigurarea, în punctele de trecere a frontierei, a controlului simultan al documentelor de călătorie, al mijloacelor de transport și al mărfurilor prin alcătuirea, pregătirea și operaționalizarea formațiunilor mixte de control (polițiști de frontieră, personal vamal, sanitar, personal sanitar-veterinar și fitosanitar etc.);

8. Asigurarea resurselor umane adecvate, din punct de vedere cantitativ și calitativ, prin:

a) Stabilirea și asigurarea necesarului de personal, pe baza unei analize și a evaluării riscului;
b) Adaptarea legislației secundare referitoare la activitățile de resurse umane în instituțiile cu atribuții la frontieră, conform noului cadru legislativ proiectat după modelul aquis-ului comunitar, cu reguli clare privind: recrutarea, selecționarea, evoluția în carieră, evaluarea performanței profesionale, a stării și practicii disciplinare, motivarea și recompensarea personalului;
c) Armonizarea sistemului de formare și pregătire continuă a personalului, cu politicile de gestionare a carierelor profesionale; pregătirea personalului orientată pe nevoile de pregătire identificate în urma analizei modului de desfășurare a activităților curente, precum și pe baza unui sistem de feed-back privind eficacitatea sistemului de formare;
d) Proiectarea și desfășurarea de programe de pregătire în domeniul managementului;
e) Intensificarea pregătirii în domeniul informaticii, limbilor străine (de circulație internațională și ale țărilor vecine), cunoașterii procedurilor de lucru, legislației, folosirii echipamentelor și în domeniul aplicativ-tactic, diferențiat pe categorii de personal și niveluri ierarhice;
f) Desfășurarea de programe comune de pregătire specifică a personalului cu atribuții la frontieră, pe probleme de interes, pe baza unor acorduri de cooperare bilaterale sau multilaterale;
g) Dezvoltarea unui corp profesionist de formatori în cadrul centrelor de pregătire și creșterea implicării celor mai buni experți în domeniu, în procesul de formare;
h) Dezvoltarea cooperării, în domeniul pregătirii resurselor umane, cu țările membre ale Uniunii Europene, țările candidate și terțe țări:
(i) încheierea de acorduri bilaterale și multilaterale cu organisme specializate pe linia pregătirii profesionale, în vederea formării și dezvoltării competențelor personalului în corelație cu dinamica fenomenului infracționalității transfrontaliere și cu practicile europene în domeniu;
(ii) organizarea de seminarii, simpozioane, conferințe, ateliere de lucru, schimburi de experiență pe probleme privind criminalitatea transfrontalieră, la care să fie invitați experți din state membre UE/state candidate/state vecine;
(iii) inițierea și derularea de programe de twinning privind pregătirea de specialitate/managerială a personalului, inclusiv pentru elaborarea specificațiilor tehnice pentru achiziția echipamentelor;

9. Combaterea corupției în rândul personalului instituțiilor naționale cu atribuții de supraveghere și control al frontierei de stat:

a) Proiectarea și desfășurarea, la nivelul instituțiilor de învățământ/locul de muncă, de programe de educație civică și conduită morală;
b) Ridicarea nivelului recompenselor acordate personalului în cazul unor realizări profesionale deosebite;
c) Stabilirea și aplicarea măsurilor preventive;
d) Intensificarea verificărilor specifice;
e) Sancționarea fermă a actelor de corupție;
f) Cooperarea internațională pe linia prevenirii și combaterii actelor de corupție cu efecte transfrontaliere.

10. Utilizarea cadrului de cooperare asigurat de Sistemul național de prevenire și combatere a terorismului, pentru obținerea complementarității și/sau congruenței între măsurile adoptate pe linia securizării frontierei, cu cele în materie de prevenire și combatere a terorismului, prin:

a) Desfășurarea, într-o viziune unitară, a tuturor categoriilor de misiuni ce revin instituțiilor abilitate, în scopul identificării și evaluării constante a riscurilor și amenințărilor de natură teroristă și a celor asociate;
b) Protejarea teritoriului național, prin prevenirea accesului și blocarea la frontieră a fluxurilor de alimentare cu resurse umane, mijloace de acțiune și/sau resurse logistice, aparținând unor entități teroriste sau care ar putea fi folosite de către acestea.

11. Prevenirea poluării și protecția mediului înconjurător:

a) Organizarea și desfășurarea activităților proprii instituțiilor cu atribuții la frontieră cu respectarea normelor legale în domeniu;
b) Prevenirea și combaterea oricăror tentative de poluare a mediului de către terți;
c) Armonizarea acțiunilor pentru înlăturarea urmărilor catastrofelor naturale și ecologice.

(19) Opțiunile strategice (direcțiile de acțiune) în domeniile prevenirii și combaterii corupției, prevenirii și combaterii terorismului, respectiv prevenirii poluării și protecției mediului înconjurător sunt cele prevăzute de strategiile naționale și programele sectoriale ce acoperă domeniile vizate, cu aspectele referitoare la frontieră.

Secțiunea a V-a
IMPLEMENTARE ȘI EVALUARE

(20) Responsabilitatea coordonării implementării Strategiei revine Secretariatului GIRMIF și comisiilor de specialitate ce funcționează în structura acestui organism, după caz.

(21) Implementarea efectivă a Strategiei revine fiecăreia dintre instituțiile cu atribuții în domeniu, în părțile ce le privesc. Conducătorii (șefii) instituțiilor răspund de îndeplinirea obiectivelor ce le revin. La îndeplinirea obiectivelor Strategiei participă și alte instituții ale statului, precum și organizații neguvernamentale, care cooperează potrivit competențelor și în condițiile legii.

(22) Instrumentul de implementare îl constituie "Programul de Implementare a Strategiei Naționale de Management Integrat al Frontierei de Stat a României, în perioada 2004 - 2006", care stabilește acțiunile și responsabilitățile concrete ce revin fiecărui minister/instituții cu atribuții în domeniu. În baza prevederilor Programului de implementare și în scopul realizării acestuia, ministerele/instituțiile cu atribuții la frontieră vor elabora programe sectoriale proprii.

(23) Monitorizarea implementării Strategiei este esențială pentru asigurarea coerenței măsurilor adoptate la nivelul tuturor instituțiilor cu atribuții în domeniu.

(24) În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.943/2001, evaluarea și analiza stadiului îndeplinirii obiectivelor Strategiei se realizează periodic, în cadrul ședințelor de lucru ale GIRMIF, la termenele și în conformitate cu metodologia prevăzute în acest sens.

(25) Sarcina elaborării rapoartelor cu privire la stadiul îndeplinirii obiectivelor Strategiei revine Secretariatului GIRMIF, care asigură evidența și comunicarea spre executare la autoritățile abilitate a tuturor deciziilor și măsurilor adoptate în cadrul acestor ședințe, precum și a modului de îndeplinire a acestora.

(26) Resursele financiare pentru realizarea acțiunilor vor fi prevăzute în "Costurile implementării Strategiei Naționale de Management Integrat al Frontierei de Stat a României, în perioada 2004 - 2006".

(27) Sursele de finanțare pentru implementarea Strategiei sunt următoarele:

- fonduri de la bugetul de stat alocate instituțiilor naționale cu responsabilități privind managementul frontierei;
- fonduri comunitare, în cadrul proiectelor de asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene;
- fonduri rezultate din cofinanțarea asigurată de statul român împreună cu statele Uniunii Europene;
- credite externe garantate de Guvernul României;
- credite externe care nu implică garanții guvernamentale;
- donații și sponsorizări, oferite/acceptate în condițiile legii;
- alte surse.

(28) Fondurile aferente îndeplinirii obiectivelor de securizare a frontierei se planifică de către fiecare dintre instituțiile cu atribuții în domeniu, în bugetele proprii, în raport cu prioritățile, resursele disponibile și etapele de realizare a sistemului de management integrat în perioada 2004 - 2006, în condițiile legii.

(29) Documentele de implementare vor fi elaborate în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a "Strategiei Naționale de Management Integrat al Frontierei de Stat a României în perioada 2004 - 2006".

(30) În procesul de implementare a Strategiei se au în vedere următorii factori critici de succes:

- flexibilitatea în abordarea principiilor managementului integrat și a evoluțiilor survenite în contextul intern și internațional;
- corelarea acțiunilor cuprinse în planificările sectoriale proprii fiecărei instituții cu cele prevăzute de strategia de management integrat;
- stabilirea priorităților instituțiilor și concordanța acestora cu obiectivele generale ale GIRMIF;
- alocarea fondurilor adecvate pentru finanțarea programelor de dotare cu mijloace și echipamente destinate securizării frontierei, pentru încadrarea și pregătirea personalului, precum și pentru modernizarea infrastructurii;
- monitorizarea și evaluarea stadiului acțiunilor prevăzute în programul de implementare a strategiei.

*
* *

(31) Strategia Națională de Management Integrat al Frontierei de Stat a României, în perioada 2004 - 2006 reflectă intenții și acțiuni, proceduri și etape progresive ce vor fi urmărite cu consecvență chiar dacă, într-o lume dinamică, aflată în permanentă schimbare, pot să apară evoluții care să necesite reconsiderări temporare.

(32) Pornind de la concluzia că obiectivele Strategiei sunt nu numai dezirabile ci și sustenabile, precum și de la faptul că instituțiile care realizează managementul integrat al frontierei dispun de un capital uman apt de performanță, implementarea prezentei Strategii va reprezenta un progres semnificativ pentru integrarea României în Uniunea Europeană.


Marți, 22 ianuarie 2019, 13:27

Declinare de raspundere: Informațiile publicate în aceasta rubrică, precum și textele actelor normative nu au caracter oficial.