DECRET-LEGE nr.92 din 14 martie 1990
pentru alegerea Parlamentului și a Presedintelui Romaniei
Textul actului publicat în M.Of. nr. 35/18 mar. 1990

DECRET - LEGE Nr. 92 din 14 martie 1990 pentru alegerea parlamentului si a Presedintelui Romaniei

EMITENT: CONSILIUL PROVIZORIU DE UNIUNE NATIONALA

PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 35 din 18 martie 1990 Avind in vedere propunerile si concluziile desprinse din dezbaterea publica a proiectului de decret-lege, formulate atit prin presa, radio, televiziune, cit si in mod direct, precum si rezultatele dezbaterilor ce au avut loc cu partidele si formatiunile politice, Consiliul Provizoriu de Uniune Nationala decreteaza:

CAP. 1

Dispozitii generale

ART. 1
Puterea politica in Romania apartine poporului si se exercita potrivit principiilor democratiei, libertatii si asigurarii demnitatii umane, inviolabilitatii si inalienabilitatii drepturilor fundamentale ale omului.

ART. 2
Guvernarea Romaniei se realizeaza pe baza sistemului democratic pluralist, precum si a separatiei puterilor legislativa, executiva si judecatoreasca.

ART. 3
Parlamentul Romaniei, alcatuit din Adunarea Deputatilor si Senat, precum si Presedintele Romaniei, se aleg prin vot universal, egal, direct si secret, liber exprimat.

ART. 4
Reprezentarea populatiei de toate nationalitatile in parlament se asigura pe baza sistemului de repartizare proportionala a mandatelor rezultate in urma votarii, in conditiile prezentului decret-lege.
Organizatiile reprezentind minoritatile nationale inregistrate la data adoptarii prezentului decret-lege, care nu intrunesc numarul de voturi necesar pentru a avea, potrivit alin. 1, un mandat in Adunarea Deputatilor, au dreptul la un mandat de deputat.

ART. 5
Cetateanul are dreptul la cite un singur vot pentru alegerea Adunarii Deputatilor, Senatului si Presedintelui Romaniei.

ART. 6
Adunarea Deputatilor este formata din 387 de deputati, la care se adauga deputatii rezultati din aplicarea art. 4 alin. 2.
Senatul este format din senatori alesi, in functie de populatia judetelor, astfel: in judetele cu populatie de pina la 500.000 locuitori se aleg cite doi senatori; in cele cu populatie de la 501.000 pina la 750.000 locuitori se aleg cite 3 senatori; in celelalte judete se aleg cite 4 senatori; in municipiul Bucuresti se aleg 14 senatori.

ART. 7
Membrii parlamentului se aleg pe circumscriptii electorale, stabilite in conditiile prezentului decret-lege.
Presedintele Romaniei este ales de catre cetatenii cu drept de vot din intreaga tara.
In aceeasi circumscriptie electorala un partid sau formatiune politica poate prezenta numai o singura lista de candidati.

ART. 8
Cetatenii romani, fara deosebire de nationalitate, rasa, limba, religie, sex , convingeri politice sau profesie, exercita, in mod egal si in deplinatatea lor, drepturile electorale.

ART. 9
Au dreptul de a alege cetatenii romani care au implinit 18 ani sau care, in anul alegerilor, implinesc aceasta virsta.
Au dreptul de a fi alesi Adunarea Deputatilor cetatenii cu drept de vot care au implinit virsta de 21 de ani, iar pentru Senat si Presedintele Romaniei, cetatenii cu drept de vot care au implinit virsta de 30 de ani.
Pot candida numai cetatenii cu domiciliul in tara, care au o profesiune sau ocupatie legala.

ART. 10
Nu pot alege si nu pot fi alesi alienatii si debilii mintali pusi sub interdictie, precum si persoanele lipsite de drepturile electorale, pe durata stabilita prin hotarire judecatoreasca de condamnare.
Nu pot fi alese persoanele care au savirsit abuzuri in functii politice, juridice si administrative, care au incalcat drepturile fundamentale ale omului, precum si persoanele care au organizat sau au fost instrumente ale represiunii in cadrul organelor de securitate, vechea politie si in militie.
Interdictia de a fi alese priveste si persoanele care, potrivit legii, nu pot face parte din partide politice.

ART. 11
Candidaturile pentru parlament si Presedintele Romaniei se propun de catre partide sau alte formatiuni politice, constituite potrivit legii.
Candidaturile pentru parlament se propun pe liste de candidati care pot cuprinde cel mult numarul de deputati sau senatori ce trebuie alesi in fiecare circumscriptie electorala.
Pentru Presedintele Romaniei fiecare partid sau formatiune politica poate propune numai cite o singura candidatura. Se pot prezenta si candidaturi independente. Atit candidaturile partidelor si formatiunilor politice, cit si cele independente, pot fi depuse numai daca au cel putin 100.000 de sustinatori.
Pentru Adunarea Deputatilor sau pentru Senat se pot prezenta si candidaturi independente sau, dupa caz, potrivit alin. 2, liste de candidati independenti.
Fiecare candidat independent trebuie sa fie sustinut de cel putin 251 de cetateni cu drept de a alege.
Pentru parlament se poate candida numai intr-o singura circumscriptie electorala.

ART. 12
Data alegerilor se stabileste prin decret, cu cel putin 60 de zile inaintea votarii.

CAP. 2

Organizarea alegerilor SECTIUNEA 1 Circumscriptiile electorale

ART. 13
Fiecare judet si municipiul Bucuresti constituie o circumscriptie electorala.

ART. 14
Numarul deputatilor ce pot fi alesi in fiecare circumscriptie electorala se va stabili de catre guvern, potrivit normei de reprezentare rezultate din impartirea populatiei tarii la numarul de 387 deputati, prevazut de art. 6 alin.
1; in functie de populatia circumscriptiilor electorale, se admite o abatere de pina la 15 la suta.

ART. 15
Operatiunile electorale privind alegerea Presedintelui Romaniei se fac in circumscriptiile electorale stabilite pentru alegerea parlamentului.

ART. 16
Numerotarea circumscriptiilor electorale, stabilirea numarului deputatilor si senatorilor si aducerea la cunostinta publica, prin Monitorul Oficial si presa, se fac de catre guvern in termen de cel mult 5 zile de la stabilirea, potrivit art. 12, a datei alegerilor.
SECTIUNEA a 2-a Sectiile de votare

ART. 17
In comune, orase si municipii se organizeaza sectii de votare dupa cum urmeaza:
a) in unitatile administrativ-teritoriale cu populatie de peste 2.000 locuitori se formeaza cite o sectie de votare la 1.500 - 3.000 locuitori;
b) in comunele cu populatie sub 2.000 locuitori se formeaza o singura sectie de votare.
Se pot forma sectii de votare si in satele sau grupele de sate cu populatie pina la 500 locuitori, daca distanta dintre aceste sate si locul sectiei de votare este mai mare de 5 km.
ART. 18 Pe linga unitati militare, precum si pe linga, spitale, maternitati, sanatorii, case de invalizi si camine de batrini avind cel putin 50 alegatori, se pot forma sectii de votare separate.
Se pot forma sectii de votare si in statii de cale ferata, in porturi si aeroporturi, pentru alegatorii aflati in calatorie in ziua alegerilor.
Pentru studentii de la cursurile de zi si pentru elevii cu drept de vot care nu-si au domiciliul in localitatea in care urmeaza studiile se formeaza cite o sectie de votare pe linga caminele de studenti sau elevi, pentru cel mult 2.000 alegatori.

ART. 19
Pe linga misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romaniei, precum si pe linga agentiile economice din tarile unde nu exista misiuni diplomatice si oficii consulare, se formeaza cite o sectie de votare pentru alegatorii membri ai acestor reprezentante si familiile lor, precum si pentru cetatenii romani aflati in tarile respective in ziua alegerilor. Aceste sectii de votare apartin de circumscriptia electorala a municipiului Bucuresti.
Pe navele sub pavilion roman, aflate in navigatie in ziua alegerilor, se vor forma sectii de votare, acestea facind parte din circumscriptia electorala a locului unde este inregistrata nava.

ART. 20
La aceeasi sectie de votare, alegatorii voteaza atit pentru Adunarea Deputatilor si Senat, cit si pentru Presedintele Romaniei.

ART. 21
Delimitarea si numerotarea sectiilor de votare se fac, in termen de 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor, de catre primariile judetene si a municipiului Bucuresti.
Sectiile de votare se vor numerota pe municipii, sectoarele municipiului Bucuresti, orase si comune.
Primariile judetene si a municipiului Bucuresti, in termenul prevazut in alin. 1, aduc la cunostinta alegatorilor delimitarea si numerotarea sectiilor de votare, indicind si locul unde se va efectua votarea.
SECTIUNEA a 3-a Listele electorale

ART. 22
Listele electorale cuprind pe toti cetatenii cu drept de vot din localitatile in care domiciliaza.
Listele electorale se intocmesc de catre primariile comunale, orasenesti, municipale si ale sectoarelor municipiului Bucuresti.
Listele electorale se intocmesc separat pentru fiecare sectie de votare, la comune pe sate, iar la orase, municipii si sectoarele municipiului Bucuresti pe strazi si vor cuprinde numele si prenumele, virsta si domiciliul alegatorilor, in ordinea alfabetica a acestora, precum si numarul circumscriptiilor electorale din care face parte fiecare alegator.
Pentru militarii aflati in unitati in vederea indeplinirii obligatiilor militare, precum si pentru studentii si elevii prevazuti la art. 18 alin. 3, se vor intocmi liste electorale speciale.
Listele speciale pentru militari se intocmesc de unitatile militare, iar cele pentru studentii si elevii prevazuti la art. 18 alin. 3, pe baza propunerilor conducerii unitatilor de invatamint.
Organul care a intocmit lista este obligat sa comunice de indata primariei din unitatea administrativ-teritoriala unde domiciliaza alegatorul, inscrierea acestuia pe lista electorala speciala.
Listele electorale se semneaza de primar si de secretarul primariei; listele electorale speciale pentru militari se semneaza de comandantul unitatii militare.

ART. 23
Un alegator poate fi inscris numai intr-o singura lista electorala.

ART. 24
Afisarea listelor electorale se face cu cel putin 30 de zile inainte de data alegerilor, in locuri publice si in mod vizibil.
Locurile de afisare, precum si posibilitatea verificarii inscrierii cetatenilor in liste, vor fi aduse la cunostinta publica prin presa si orice alt mijloc de publicitate de catre organul care a intocmit listele; listele electorale se vor afisa si la fiecare sectie de votare pentru alegatorii ce voteaza la acea sectie.
Originalul listelor electorale se pastreaza la judecatorul in a carei raza teritoriala se afla localitatea pentru care au fost intocmite. Listele speciale pentru militari se pastreaza la unitatea militara.

ART. 25
Cetatenii au dreptul sa verifice inscrierea in listele electorale.
Intimpinarile impotriva omisiunilor, inscrierilor gresite si a oricaror erori din liste se fac la organele care au intocmit listele, acestea fiind obligate sa se pronunte in cel mult 3 zile de la inregistrare.
Contestatiile impotriva deciziilor date se solutioneaza, in cel mult 3 zile, de catre judecatoria in a carei raza teritoriala domiciliaza alegatorul sau, in cazul celor inscrisi pe liste speciale, unde acestia isi au resedinta.
Hotarirea judecatoreasca este definitiva si executorie; hotarirea se comunica celor interesati in 24 de ore de la pronuntare.

ART. 26
In caz de schimbare a domiciliului dupa afisarea listelor electorale sau daca alegatorul lipseste in ziua alegerilor din localitatea unde urmeaza sa voteze potrivit listelor de alegatori, organele care au intocmit listele vor elibera alegatorului o adeverinta privind exercitarea dreptului de vot, facind mentiune despre aceasta in listele electorale.
In ziua alegerilor, la noul domiciliu sau acolo unde se afla temporar, alegatorul va fi inscris intr-o lista electorala separata de catre biroul electoral al sectiei de votare, pe baza adeverintei prevazute in alin. 1.

ART. 27
Organele care au intocmit listele electorale le vor inainta birourilor electorale de circumscriptie cu cel putin 20 de zile inaintea datei alegerilor, iar birourilor electorale ale sectiilor de votare, cu 2 zile inainte de aceeasi data. Orice modificare ulterioara se comunica in cel mult 24 de ore.
SECTIUNEA a 4-a Birourile electorale

ART. 28
Pentru buna desfasurare a alegerilor se infiinteaza Biroul Electoral Central , birouri electorale de circumscriptie si birouri electorale ale sectiilor de votare.

ART. 29
Biroul Electoral Central este alcatuit din 7 judecatori ai Curtii Supreme de Justitie si 10 reprezentanti ai partidelor si formatiunilor politice desemnati in ordinea descrescatoare a numarului de liste de candidati pe care le-au propus , pe intreaga tara, pentru alegerile in parlament.
Desemnarea celor 7 judecatori se face prin tragere la sorti, prin grija presedintelui Curtii Supreme de Justitie. Odata desemnati, acestia isi aleg un presedinte care devine presedintele Biroului Electoral Central.
Constituirea Biroului Electoral Central, cit priveste judecatorii si presedintele, se face in termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor potrivit art. 12. In acesta organizare, Biroul Electoral Central indeplineste toate atributiile ce-i revin, pina la completarea sa cu reprezentantii partidelor si formatiunilor politice.
La expirarea termenului de depunere a candidaturilor si de rezolvare a contestatiilor, partidele si formatiunile politice vor comunica oficial Biroului Electoral Central numarul total al listelor de candidati ramase definitive pentru alegerile parlamentare, precum si numele si prenumele reprezentantilor.
Biroul Electoral Central va proceda la completarea sa in conditiile alin. 1.
In cazul in care, potrivit alin. 1, mai multe partide sau formatiuni politice au depus acelasi numar de liste, desemnarea reprezentantilor se va face prin tragere la sorti, prin grija presedintelui Biroului Electoral Central, in prezenta reprezentantilor partidelor sau formatiunilor politice in cauza.
Nu se iau in considerare comunicarile facute peste termenul prevazut la alin . 4.

ART. 30
Biroul Electoral Central vegheaza la intocmirea listelor electorale, aducerea acestora la cunostinta cetatenilor si la depunerea in mod legal a candidaturilor, verifica si inregistreaza rezultatul alegerilor si indeplineste celelalte atributii ce-i revin potrivit prevederilor prezentului decret-lege.

ART. 31
Biroul electoral de circumscriptie se constituie din 3 judecatori si din cel mult 6 reprezentanti ai partidelor si formatiunilor politice care participa la alegeri in judet si in municipiul Bucuresti, desemnati in ordinea descrescatoare a numarului de candidati pe care i-au propus.
Desemnarea celor 3 judecatori se face prin tragere la sorti prin grija presedintelui tribunalului judetean, dintre judecatorii judetului. Odata desemnati, acestia isi aleg un presedinte care devine presedintele biroului electoral de circumscriptie.
Constituirea biroului electoral de circumscriptie cit priveste judecatorii si presedintele se face in termen de 3 zile de la aducerea la cunostinta publica a circumscriptiilor electorale.
La expirarea termenului de depunere a candidaturilor si de rezolvare a contestatiilor, partidele si formatiunile politice vor comunica oficial birourilor electorale de circumscriptie numarul total al candidaturilor ramase definitive pentru alegerile parlamentare. Biroul electoral de circumscriptie va proceda la completarea sa in conditiile alin. 1.
In cazul in care, potrivit alin. 1, mai multe partide sau formatiuni politice au depus acelasi numar de candidati, desemnarea reprezentantilor se va face prin tragere la sorti, prin grija presedintelui biroului electoral de circumscriptie, in prezenta reprezentantilor partidelor sau formatiunilor politice in cauza.
Nu se iau in considerare comunicarile facute peste termenul prevazut la alin . 4.

ART. 32
Contestatiile asupra modului de constituire si a componentei birourilor electorale de circumscriptie se solutioneaza de Biroul Electoral Central, in termen de cel mult 3 zile de la inregistrare.
Hotarirea data este definitiva.

ART. 33
Birourile electorale de circumscriptie au urmatoarele atributii:
a) inregistreaza candidaturile depuse;
b) fac publicatiile si afisarile necesare;
c) rezolva intimpinarile referitoare la propria sa activitate si contestatiile cu privire la operatiunile birourilor electorale ale sectiilor de votare;
d) distribuie birourilor electorale ale sectiilor de votare buletinele de vot, stampila de control si stampilele cu mentiunea "Votat";
e) totalizeaza rezultatul alegerilor de la sectiile de votare, constata rezultatul alegerilor pentru circumscriptia electorala si elibereaza deputatilor sau, dupa caz, senatorilor alesi, certificatul doveditor al alegerii;
f) inainteaza Biroului Electoral Central procesele-verbale cuprinzind rezultatul alegerilor, cu precizarea voturilor avute in vedere pentru mandatele atribuite, precum si a voturilor care vor fi repartizate la nivel national pentru fiecare partid sau formatiune politica in parte, inclusiv listele de candidati care nu au fost declarati alesi, precum si intimpinarile, contestatiile si procesele-verbale primite de la birourile electorale ale sectiilor de votare.

ART. 34
Birourile electorale ale sectiilor de votare sint alcatuite dintr-un presedinte, un loctiitor al acestuia si cel mult 7 membri.
Presedintele si loctiitorul sint, de regula, judecatori sau alti juristi, care nu fac parte din nici un partid sau formatiune politica, desemnati de presedintele tribunalului judetean si al municipiului Bucuresti, prin tragere la sorti dintre judecatorii si ceilalti juristi din judet sau municipiul Bucuresti .
In cazul in care numarul juristilor este insuficient, presedintele biroului electoral al sectiei de votare sau loctiitorul acestuia vor fi stabiliti, prin tragere la sorti, dintre alte persoane cu o reputatie nestirbita, care nu fac parte din nici un partid sau formatiune politica.
Lista altor juristi decit judecatorii, precum si a persoanelor prevazute la alin. 3, va fi intocmita de primariile judetene si a municipiului Bucuresti si va fi trimisa presedintelui tribunalului judetean si al municipiului Bucuresti cu cel putin 2 zile inainte de constituirea birourilor electorale ale sectiilor de votare.
Membrii birourilor electorale ale sectiilor de votare se desemneaza din cite un reprezentant al partidelor si formatiunilor politice care participa la alegeri, in ordinea descrescatoare a numarului de candidati propusi in circumscriptia electorala respectiva. Prevederile art. 31 alin. 4-6 se aplica in mod corespunzator, tragerea la sorti efectuindu-se de catre presedintele biroului electoral al sectiei de votare.
Constituirea birourilor electorale ale sectiilor de votare se face cel mai tirziu cu 15 zile inaintea datei alegerilor.

ART. 35
Contestatiile asupra modului de constituire si a componentei birourilor electorale ale sectiilor de votare se solutioneaza de biroul electoral de circumscriptie, in termen de cel mult 3 zile de la inregistrare. Hotarirea data este definitiva.

ART. 36
Birourile electorale ale sectiilor de votare au urmatoarele atributii:
a) primesc listele electorale de la organele care le-au intocmit, iar de la birourile electorale de circumscriptie, buletinele de vot pentru alegatorii ce urmeaza sa voteze la sectia de votare, stampila de control si stampilele cu mentiunea "Votat";
b) conduc operatiunile de votare, iau toate masurile de ordine in localul sectiei de votare si in jurul acesteia;
c) fac numaratoarea voturilor si consemneaza rezultatul votului;
d) rezolva intimpinarile referitoare la propia lor activitate;
e) inainteaza birourilor electorale de circumscriptie procesele-verbale cuprinzind rezultatul votarii, impreuna cu contestatiile depuse;
f) predau cu proces-verbal, judecatoriei din raza lor teritoriala, buletinele de vot intrebuintate si necontestate, precum si cele anulate, stampilele si celelalte materiale necesare votarii.

ART. 37
Birourile electorale lucreaza in prezenta a jumatate plus unu din numarul total al membrilor si iau hotariri cu majoritatea membrilor prezenti.

ART. 38
Nu pot fi membri in birourile electorale candidatii in alegeri, precum si cei care nu indeplinesc conditiile prevazute de art. 10 alin. 1 si 2.
SECTIUNEA a 5-a Candidaturile

ART. 39
Propunerile de candidati pentru Adunarea Deputatilor si Senat se fac pe circumscriptii electorale si se depun la birourile electorale de circumscriptie , cel mai tirziu cu 30 de zile inainte de data alegerilor.
Pentru Presedintele Romaniei, propunerile se depun la Biroul Electoral Central in acelasi termen.

ART. 40
Propunerile de candidati se fac in scris, in 3 exemplare, de catre partidele sau formatiunile politice care participa la alegeri, sub semnatura conducerii acestora sau, in cazul candidatilor independenti, pe baza listei sustinatorilor;
candidatul independent este obligat sa depuna o declaratie autentificata de catre notariatul de stat care sa ateste realitatea semnaturilor sustinatorilor.
Candidatul va depune o declaratie de acceptare a candidaturii, odata cu propunerea.

ART. 41
Biroul electoral de circumscriptie examineaza respectarea conditiilor prevazute de lege pentru candidatura si inregistreaza candidaturile care indeplinesc aceste conditii.
Un exemplar al propunerii de candidatura se pastreaza la biroul electoral, un altul se inregistreaza la tribunalul judetean si al municipiului Bucuresti, iar al treilea, certificat de birou, se restituie depunatorului.
Cetatenii, partidele si celelalte formatiuni politice pot contesta candidaturile depuse in 10 zile de la expirarea termenului de depunere a candidaturilor.
Contestatiile privind admiterea sau respingerea candidaturii se solutioneaza , in cel mult 3 zile de la inregistrare, de catre tribunalul judetean sau al municipiului Bucuresti. Hotarirea judecatoreasca este definitiva si executorie;
hotarirea se comunica celor interesati in 24 de ore de la pronuntare.
Inregistrarea la instanta judecatoresca si solutionarea contestatiilor privind candidatura pentru Presedintele Romaniei sint de competenta Curtii Supreme de Justitie; prevederile alineatului precedent se aplica in mod corespunzator.

ART. 42
La expirarea termenului de depunere a candidaturilor se incheie un procesverbal semnat de membrii biroului electoral de circumscriptie.
Birourile electorale de circumscriptie fac publice candidaturile cu precizarea numelui si prenumelui, domiciliului, apartenentei politice, profesiei si ocupatiei candidatului, prin presa, precum si prin afisarea candidaturilor la sectiile de votare.
A doua zi dupa expirarea termenelor prevazute la art. 41 alin. 3 si 4, birourile electorale de circumscriptie inainteaza candidaturile definitive Biroului Electoral Central, cu indicarea elementelor prevazute la alin. 2.
Pentru Presedintele Romaniei, prevederile alin. 1 si 2 se aplica in mod corespunzator de catre Biroul Electoral Central.
SECTIUNEA a 6-a Buletinele de vot

ART. 43
Modelul buletinelor de vot se stabileste de catre guvern, in mod distinct pentru Adunarea Deputatilor, Senat si Presedintele Romaniei, in cel mult 10 zile de la stabilirea datei alegerilor. In acelasi termen, guvernul stabileste si modelul stampilelor sectiilor de votare si al celor necesare votarii.

ART. 44
Dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de biroul electoral de circumscriptie, tinind seama de numarul listelor de candidati si al candidatilor independenti si de spatiul necesar pentru imprimarea lor.
Hirtia pentru buletinul de vot va fi de culoare alba si suficient de groasa pentru a nu se distinge pe verso numele imprimat si votul dat.
Pe paginile buletinului de vot se vor imprima patrulatere in numar suficient pentru a cuprinde toate candidaturile, in afara de ultima pagina care va ramine alba pentru stampila de control.
Patrulaterele se vor imprima paralel intre ele, cite doua coloane pe aceeasi pagina.
In unghiul din partea stinga de sus a patrulaterului se va imprima denumirea partidului, formatiunii politice care participa la alegeri sau, dupa caz, mentiunea "candidat independent", respectiv "lista de candidati independenti".
Patrulaterul va purta in unghiul din partea dreapta de sus semnul electoral al partidului, formatiunii politice sau candidatului independent care a solicitat identificarea sa si printr-un semn.
In patrulaterele fiecarui buletin de vot se vor imprima listele de candidati identificati prin nume si prenume, in ordinea rezultata din tragerea la sorti, efectuata de catre biroul electoral de circumscriptie. Pentru fiecare candidat independent se imprima un patrulater distinct, in partea finala a buletinului, in ordinea inregistrarii propunerilor.
Pentru alegerea Presedintelui Romaniei se vor imprima in patrulaterele buletinului de vot numele si prenumele candidatului in ordinea stabilita potrivit alin. 7 de catre Biroul Electoral Central, comunicata birourilor electorale de circumscriptie in termen de 24 de ore de la expirarea termenului de depunere a candidaturilor si de rezolvare a contestatiilor.

ART. 45
Semnele electorale se stabilesc de catre fiecare partid, formatiune politica sau candidat independent si se declara Biroului Electoral Central, in 3 zile de la constituirea acestuia, potrivit art. 29 alin. 3.
In cazul in care acelasi semn electoral este solicitat de mai multe partide, formatiuni politice sau candidati independenti, atribuirea se va face prin tragere la sorti.
Semnele electorale nu pot fi contrare ordinii de drept.
Biroul Electoral Central va asigura aducerea la cunostinta publica a semnelor electorale a doua zi dupa publicarea modelului buletinului de vot.

ART. 46
Pentru intreaga circumscriptie electorala, buletinele de vot se vor imprima cu litere de aceeasi marime si aceleasi caractere si cu aceeasi cerneala, in atitea exemplare citi alegatori sint in circumscriptie, cu un supliment de 10 la suta.
Imprimarea buletinelor de vot se asigura de birourile electorale de circumscriptie prin grija primariilor judetene si a municipiului Bucuresti, cel mai tirziu cu 10 zile inainte de data alegerilor.

ART. 47
Buletinele de vot se predau presedintelui biroului electoral de circumscriptie, care le va distribui presedintilor birourilor electorale ale sectiilor de votare, cu cel putin 2 zile inainte de data alegerilor. Predarea si distribuirea buletinelor se fac pe baza de proces-verbal.
Cite doua exemplare din buletinele de vot, vizate si anulate de presedintele biroului electoral de circumscriptie, se vor afisa cu o zi inainte de alegeri, la sediul judecatoriilor, precum si la sediul fiecarei sectii de votare.

ART. 48
La cererea partidelor, formatiunilor politice sau candidatilor independenti care participa la alegeri, biroul electoral de circumscriptie va elibera, pentru fiecare, cite doua buletine de vot, vizate si anulate.
SECTIUNEA a 7-a Campania electorala

ART. 49
Campania electorala incepe la data aducerii la cunostinta publica a datei alegerilor si se incheie cu 2 zile inainte de ziua alegerilor.

ART. 50
In campania electorala, candidatii, partidele, formatiunile politice, toate organizatiile sociale si cetatenii au dreptul sa-si exprime opiniile in mod liber si fara nici o discriminare, prin mitinguri, adunari, utilizarea televiziunii, radioului, presei si a celorlalte mijloace de informare in masa.
Mijloacele folosite in campania electorala nu pot contraveni ordinii de drept.

ART. 51
Accesul la radio si televiziune in cadrul campaniei electorale este garantat si se realizeaza gratuit.

ART. 52
Primariile sint obligate ca in termen de 5 zile de la inceperea campaniei electorale sa stabileasca locuri speciale pentru afisaj electoral, tinind seama de numarul partidelor si formatiunilor politice care declara ca vor depune liste de candidati si al candidatilor independenti.
Se va urmari ca locurile speciale de afisaj electoral sa fie situate in piete, pe strazi si in alte locuri publice frecventate de cetateni, fara stinjenirea circulatiei pe drumurile publice si a celorlalte activitati din localitatile respective.
Este interzisa utilizarea locurilor speciale de afisaj electoral astfel incit sa impiedice folosirea acestuia de catre un alt partid, formatiune politica sau candidat independent.
In alte locuri decit cele stabilite potrivit alin. 1, afisajul electoral este permis numai cu acordul proprietarilor sau, dupa caz, al detinatorilor.
ART. 53 Partidele si formatiunile politice care participa la campania electorala vor primi subventie de la bugetul de stat, determinata o data cu stabilirea datei alegerilor.
Dupa intrarea in vigoare a prezentului decret-lege se interzice subventionarea campaniei electorale cu fonduri primite din strainatate sau din alte surse nedeclarate public.

CAP. 3

Desfasurarea alegerilor

ART. 54
Fiecare sectie de votare trebuie sa posede un numar suficient de cabine, urne si stampile de votare.
Cabinele si urnele trebuie asezate in aceeasi incapere in care se afla biroul presedintelui. Cabinele, urnele si stampilele se vor asigura de catre primariile comunale, orasenesti, municipale si ale sectoarelor municipiului Bucuresti.
Presedintele biroului electoral al sectiei de votare trebuie sa fie prezent la sediul sectiei de votare in ajunul zilei alegerilor, la ora 18, fiind obligat sa ia de indata masurile necesare pentru a asigura ordinea si corectitudinea operatiunilor de votare.
Presedintele va dispune fixarea posturilor de paza in jurul localului de vot .

ART. 55
In ziua alegerilor, la ora 5, presedintele biroului electoral al sectiei de votare, in prezenta celorlalti membri, verifica urnele, existenta listelor electorale, a buletinelor de vot si a stampilelor, dupa care inchide si sigileaza urnele, aplicind stampila de control a sectiei de votare.
Presedintele este obligat sa asigure aplicarea stampilei de control pe buletinele de vot.

ART. 56
Presedintele biroului electoral al sectiei de votare este obligat sa ia masurile necesare pentru ca alegerile sa decurga in bune conditii.
Puterile lui, in aceasta privinta, se intind si in afara localului de votare , in curtea acestuia, in intrarile in curte, in jurul localului de vot, precum si pe strazi si piete publice pina la o distanta de 500 m.
In afara de membrii biroului electoral al sectiei de votare, candidatii, delegati acreditati ai presei, cinematografiei, radioului si televiziunii, romane si straine, nici o alta persoana nu poate stationa in locurile publice din zona de votare sau in localul de vot mai mult decit timpul necesar pentru votare.
Pentru mentinerea ordinii, presedintele biroului electoral al sectiei de votare va avea la dispozitie mijloacele de ordine necesare, prin grija primariilor judetene si a municipiului Bucuresti.

ART. 57
Votarea are loc intr-o singura zi; ea incepe la ora 6 si se incheie la ora
23.

ART. 58
Alegatorii vor vota numai la sectia de votare unde au fost inregistrati, cu exceptiile prevazute de art. 19 si 26.
Accesul alegatorilor in sala de vot are loc in serii corespunzatoare numarului cabinelor. Fiecare va prezenta actul de identitate biroului electoral al sectiei de votare care, dupa verificarea inscrierii in lista electorala sau, dupa caz, retinerea adeverintei prevazute la art. 26, ii va incredinta buletinele de vot si stampila pentru votare.
Alegatorii vor vota separat in cabine inchise, aplicind stampila care poarta mentiunea "Votat", inauntrul patrulaterului care cuprinde lista de candidati sau candidatul independent pe care il voteaza.
Stampila cu mentiunea "Votat" trebuie sa fie rotunda si astfel dimensionata incit sa fie mai mica decit patrulaterul.
Dupa ce au votat, alegatorii vor indoi buletinele, astfel ca pagina alba care poarta stampila de control sa ramina in afara si le vor introduce in urna, avind grija sa nu se deschida.
Indoirea gresita a buletinului nu atrage nulitatea votului daca secretul votului este respectat.
In cazul in care buletinul se deschide din eroare, acesta se anuleaza si se va da alegatorului numai o singura data un nou buletin, facindu-se mentiune despre aceasta in procesul-verbal al operatiunilor de votare.
Stampila incredintata pentru votare se restituie presedintelui.
Presedintele poate lua masuri ca stationarea unui alegator in cabina de votare sa nu se prelungeasca nejustificat.

ART. 59
Presedintii, membrii birourilor electorale ale sectiilor de votare, precum si persoanele insarcinate cu mentinerea ordinii, vor vota, pe baza adeverintelor privind exercitarea dreptului de vot, in sectia la care isi desfasoara activitatea.

ART. 60
Candidatii si oricare alegator au dreptul sa conteste identitatea persoanei care se prezinta la vot. In acest caz, identitatea se va stabili de presedinte prin orice mijloace. In cazul in care contestatia este intemeiata, presedintele va opri de la votare pe alegatorul contestat, va consemna faptul intr-un procesverbal si va sesiza aceasta situatie autoritatilor politienesti.

ART. 61
Presedintele biroului electoral al sectiei de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice.
Suspendarea nu poate depasi o ora si va fi anuntata prin afisare la usa localului de vot cu cel putin o ora inainte. Durata tuturor suspendarilor nu poate depasi 2 ore.
In timpul suspendarii, urnele de votare, stampilele, buletinele de vot si toate lucrarile biroului electoral vor ramine sub paza permanenta, iar membrii biroului nu vor putea parasi sala de votare toti in acelasi timp.
Cei care in baza art. 56 alin. 3 pot asista la votare nu pot fi obligati sa paraseasca sala de vot in acest timp.

ART. 62
Prezenta oricarei persoane in cabinele de vot, in afara celei care voteaza, este interzisa.
Alegatorul care, din motive temeinice, constatate de presedintele biroului electoral al sectiei de votare, nu poate sa voteze singur, are dreptul sa cheme, in scopul de a-l ajuta, in cabina de votare, un insotitor ales de el.

ART. 63
Pentru alegatorii netransportabili din cauza de boala sau invaliditate, la cererea celor aflati in aceasta situatie sau la cererea organelor de conducere ale institutiilor sanitare sau de ocrotiri sociale in care cei netransportabili se afla internati, presedintele biroului electoral al sectiei de votare desemneaza, din cadrul biroului, un numar de membri care se deplaseaza cu o urna speciala si cu materialul necesar votarii, la locul unde se afla alegatorul, pentru a se efectua votarea.

ART. 64
La ora 23 presedintele biroului electoral al sectiei de votare declara votarea inchisa.

CAP. 4

Stabilirea rezultatelor votarii

ART. 65
Dupa inchiderea votarii, presedintele biroului electoral al sectiei de votare va proceda la anularea buletinelor de vot ramase neintrebuintate si la deschiderea urnelor, in prezenta membrilor biroului si, dupa caz, a persoanelor prevazute la art. 56 alin. 3.
Presedintele va citi cu voce tare, la deschiderea fiecarui buletin, lista de candidati care a fost votata sau, dupa caz, numele si prenumele candidatului independent votat si va arata buletinul de vot celor prezenti.
Sint nule buletinele care nu poarta pe ele stampila de control a sectiei de votare, buletinele de alt model decit cel legal aprobat, buletinele care nu au stampila "Votat" sau la care stampila este aplicata pe mai multe patrulatere;
aceste buletine nu intra in calculul voturilor exprimate.
Rezultatul se va consemna in doua tabele; unul va fi tinut de catre un membru al biroului electoral si altul de catre candidatii prezenti.
In aceste tabele se vor inscrie numarul total al votantilor, numarul voturilor nule, listele de candidati sau numele si prenumele candidatilor independenti si numarul voturilor intrunite de fiecare.

ART. 66
Dupa deschiderea urnelor si numaratoarea voturilor, presedintele sectiei de votare va incheia, pentru Adunarea Deputatilor, Senat si Presedintele Romaniei, cite un proces-verbal, in doua exemplare. Procesul-verbal trebuie sa cuprinda, dupa caz:
a) numarul alegatorilor, potrivit listelor de alegatori;
b) numarul alegatorilor care s-au prezentat la urne;
c) numarul total al voturilor valabil exprimate;
d) numarul voturilor nule;
e) numarul voturilor obtinute de fiecare lista de candidati sau de fiecare candidat independent;
f) numarul voturilor obtinute de fiecare dintre candidatii pentru functia de Presedinte al Romaniei;
g) expunerea, pe scurt, a intimpinarilor si contestatiilor si a modului lor de solutionare, precum si a contestatiilor inaintate spre solutionare biroului electoral de circumscriptie.
Procesele-verbale se vor semna de presedinte si de membrii biroului.
Lipsa semnaturilor unor membri ai biroului nu influenteaza asupra valabilitatii procesului-verbal. Presedintele va mentiona motivele care au impiedicat semnarea.

ART. 67
In tot timpul operatiunilor de votare si de deschidere a urnelor se pot face intimpinari si contestatii cu privire la aceste operatiuni.
Contestatiile se formuleaza in scris si se prezinta presedintelui biroului electoral al sectiei de votare, care va elibera dovada de primire.
Presedintele biroului electoral al sectiei de votare va hotari, de indata asupra contestatiilor a caror rezolvare nu sufera intirziere.

ART. 68
Pentru fiecare categorie de organe alese se intocmesc cite un dosar care va cuprinde: procesele-verbale si contestatiile privitoare la operatiunile electorale ale sectiei, precum si buletinele nule si cele contestate. Dosarele sigilate si stampilele se vor inainta biroului electoral de circumscriptie de catre presedintele biroului electoral al sectiei de votare si membrii biroului, cu paza militara, in cel mult 24 de ore.
Biroul electoral de circumscriptie va trimite unul din exemplarele procesului-verbal la tribunalul judetean; partidele, formatiunile politice si candidatii independenti vor putea obtine copii legalizate de pe acest exemplar.

CAP. 5

Centralizarea si constatarea rezultatelor alegerilor

ART. 69
Dupa primirea proceselor-verbale cu rezultatul numararii voturilor de la toate birourile electorale ale sectiilor de votare si dupa solutionarea contestatiilor si intimpinarilor primite, biroul electoral de circumscriptie procedeaza la totalizarea voturilor exprimate si atribuirea de mandate in conditiile art. 71 si 72.
In acest scop, biroul electoral de circumscriptie consemneaza pe intreaga circumscriptie, separat pentru fiecare lista de candidati sau candidat independent, numarul de voturi obtinute.
De asemenea, se va aditiona, pentru fiecare candidat la functia de Presedinte al Romaniei, numarul voturilor obtinute.
La lucrarile efectuate de biroul electoral de circumscriptie au dreptul sa asiste persoanele prevazute de art. 56 alin. 3.

ART. 70
Alegerile dintr-o circumscriptie electorala sint valabile daca din numarul total de alegatori au luat parte la vot cel putin jumatate plus unu.
ART. 71 Repartizarea mandatelor de deputati se va face pe mai multe etape, astfel:
a) in prima etapa, numarul de mandate ce revine fiecarei liste de candidati, precum si candidatilor independenti, se stabileste in functie de coeficientul electoral, determinat prin impartirea numarului total de voturi valabil exprimate pentru toate listele si candidatii independenti la numarul mandatelor ce se atribuie in fiecare circumscriptie; biroul electoral de circumscriptie va repartiza fiecarei liste atitea mandate de cite ori se include coeficientul electoral in numarul total al voturilor exprimate pentru lista respectiva;
atribuirea mandatelor de pe fiecare lista se va face in ordinea inscrierii candidatilor pe lista si va incepe cu lista de candidati pentru care s-au exprimat cele mai multe voturi; de asemenea, va fi declarat ales candidatul independent care a obtinut un numar cel putin egal cu coeficientul electoral.
Se considera voturi neutilizate pentru fiecare lista de candidati a partidelor sau formatiunilor politice cele care au ramas dupa atribuirea mandatelor, precum si cele inferioare coeficientului electoral;
b) in etapa a doua, Biroul Electoral Central va insuma pe intreaga tara voturile neutilizate pentru fiecare partid sau formatiune politica; numarul voturilor astfel obtinute de fiecare partid sau formatiune politica se va imparti succesiv cu numerele 1, 2, 3, 4 etc., facindu-se atitea impartiri cite mandate au ramas nerepartizate pe intreaga tara in circumscriptiile electorale, ca urmare a prevederilor de la lit. a); dintre citurile astfel obtinute se va inscrie in ordinea marimii lor un numar egal cu cel al mandatelor ce urmeaza a fi repartizate; cel mai mic dintre aceste cituri va servi drept repartitor electoral; fiecarui partid sau formatiuni politice i se vor atribui atitea mandate de cite ori repartitorul electoral se cuprinde in numarul total al voturilor centralizate pe intreaga tara, pentru partidul sau formatiunea politica, respectiva; atribuirea mandatelor va incepe cu partidul sau formatiunea politica pentru ale caror liste de candidati s-au exprimat cele mai multe voturi si va continua pina la repartizarea completa a mandatelor ramase, potrivit numarului de voturi centralizate pentru fiecare partid sau formatiune politica;
c) in etapa a treia se va proceda la stabilirea candidatilor din fiecare lista, carora urmeaza sa li se atribuie mandatul de deputat, in urma repartizarii efectuate la nivel national, potrivit procedurii prevazute la lit.
b); in acest scop, Biroul Electoral Central va stabili pentru fiecare partid sau formatiune politica careia i-au revenit mandate potrivit prevederilor de la lit . b) procentul pe care il reprezinta voturile neutilizate in fiecare circumscriptie electorala, din totalul voturilor neutilizate, insumate pe intreaga tara, pentru partidul sau formatiunea politica respectiva; procentele obtinute se vor inscrie in ordine descrescatoare, in functie de marimea lor, pe circumscriptii electorale; numarul de mandate ce urmeaza a fi repartizat candidatilor de pe listele din fiecare circumscriptie se determina dupa procentul de mai sus; in cazurile in care din calcule nu rezulta numere intregi, rotunjirile se vor face la unitate, pornind de la o valoare medie stabilita prin impartirea sumei tuturor fractiunilor zecimale la numarul lor; fractiunile sub valoarea medie se neglijeaza. In situatia in care nu se pot atribui toate mandatele repartizate unei liste in cadrul etapei a doua, mandatele ramase se atribuie listei respective pe circumscriptii electorale, in ordinea descrescatoare a procentelor ce revin pe aceste circumscriptii, pina la atribuirea intregului numar de mandate repartizate listei respective. Daca in cadrul acestei ultime proceduri, in doua sau mai multe circumscriptii aceste procente sint egale si numarul mandatelor nu este indestulator pentru repartizare pe toate aceste circumscriptii, atribuirea se va face de conducerea partidului sau formatiunii politice respective.
Biroul electoral de circumscriptie elibereaza certificatul doveditor al alegerii deputatilor potrivit prevederilor de la lit. c), pe baza comunicarii facute de Biroul Electoral Central, in termen de 24 de ore.
Candidatii inscrisi in liste, care nu au fost alesi dupa epuizarea celor trei etape mentionate in prezentul articol, sint declarati supleanti ai listelor respective. In caz de vacanta a mandatelor de deputati alesi pe baza listelor depuse de partide si formatiuni politice, supleantii vor ocupa locurile devenite vacante, in ordinea in care sint inscrisi in liste.

ART. 72
Repartizarea mandatelor de senatori se va face de catre biroul electoral de circumscriptie.
Numarul de mandate ce revine fiecarei liste de candidati, precum si candidatilor independenti, se stabileste in functie de coeficientul electoral, determinat prin impartirea numarului total de voturi valabil exprimate pentru toate listele si candidatii independenti la numarul mandatelor ce se atribuie in fiecare circumscriptie; biroul electoral de circumscriptie va repartiza fiecarei liste atitea mandate de cite ori se include coeficientul electoral in numarul total al voturilor exprimate pentru lista respectiva; atribuirea mandatelor de pe fiecare lista se va face in ordinea inscrierii candidatilor pe lista si va incepe cu lista de candidati pentru care s-au exprimat cele mai multe voturi; de asemenea, va fi declarat ales candidatul independent care a obtinut un numar cel putin egal cu coeficientul electoral.
In cazul in care, potrivit alin. 2, ramin mandate neatribuite, biroul electoral de circumscriptie va repartiza mandatele listelor sau candidatilor independenti in ordinea descrescatoare a voturilor ramase neutilizate, ca urmare a aplicarii coeficientului electoral.
In caz de vacanta a mandatelor de senatori, dispozitiile art. 71 alin. final se aplica in mod corespunzator.
Biroul electoral de circumscriptie elibereaza candidatilor alesi certificatul doveditor al alegerii lor ca senatori.

ART. 73
Pentru Presedintele Romaniei centralizarea rezultatelor se face de catre Biroul Electoral Central.
Este declarat Presedintele Romaniei candidatul care a intrunit votul a cel putin jumatate plus unu din numarul alegatorilor inscrisi in listele electorale.
In cazul in care nici unul din candidati nu a intrunit aceasta majoritate, se organizeaza un al doilea tur de scrutin, in a doua duminica ce urmeaza alegerilor, intre primii doi candiati clasificati in ordinea voturilor obtinute.
Este declarat ales candidatul care, la al doilea tur de scrutin, a obtinut cel mai mare numar de voturi.

ART. 74
Daca din totalul alegatorilor, inscrisi in listele electorale, dintr-o circumscriptie electorala, au votat mai putin de jumatate plus unu, biroul electoral de circumscriptie face mentiune despre aceasta in procesul-verbal pe care il incheie, sesizind, de indata, Biroul Electoral Central, pentru a se organiza noi alegeri.
Noile alegeri au loc, de drept, la doua saptamini de la data alegerilor precedente, folosindu-se aceleasi liste de alegatori.

ART. 75
Biroul electoral de circumscriptie incheie cite un proces-verbal pentru Adunarea Deputatilor, Senat si Presedintele Romaniei privind toate operatiunile electorale, centralizarea voturilor si constatarea rezultatului alegerilor.
Procesul-verbal trebuie sa cuprinda, dupa caz:
a) numarul alegatorilor din circumscriptia electorala, potrivit listelor de alegatori;
b) numarul total al voturilor exprimate;
c) numarul total al voturilor obtinute pentru fiecare lista de candidati sau candidat independent;
d) numarul voturilor nule;
e) modul in care au fost aplicate prevederile art. 71 lit. a) si art. 72, numele si prenumele candidatilor alesi, precum si, dupa caz, partidul sau formatiunea politica ce i-a propus;
f) numarul voturilor ramase neutilizate ca urmare a aplicarii coeficientului electoral pe fiecare lista in parte si candidatii nealesi pentru fiecare partid sau formatiune politica, de pe listele de candidati;
g) numarul voturilor obtinute de fiecare dintre candidatii pentru functia de Presedinte al Romaniei;
h) expunerea, pe scurt, a intimpinarilor, contestatiilor si hotaririlor luate de biroul electoral de circumscriptie.
Procesul-verbal, impreuna cu intimpinarile, contestatiile si proceseleverbale primite de la birourile electorale ale sectiilor de votare, formind un dosar, incheiat, sigilat si semnat de membrii biroului electoral, se inainteaza, cu paza militara, la Biroul Electoral Central, in cel mult 48 de ore.

ART. 76
Biroul Electoral Central rezolva intimpinarile si contestatiile depuse, hotaririle date fiind definitive, dupa care incheie cite un proces-verbal pentru Adunarea Deputatilor, Senat si Presedintele Romaniei, cuprinzind, dupa caz:
a) numarul total al alegatorilor potrivit listelor de alegatori;
b) numarul total al alegatorilor care s-au prezentat la urne;
c) numarul total al voturilor exprimate, pe intreaga tara;
d) numarul voturilor nule;
e) constatarea cu privire la modul de aplicare de catre birourile electorale de circumscriptie a dispozitiilor art. 71 lit.a) si art. 72;
f) repartizarea mandatelor potrivit prevederilor art. 71 lit. b) si c), numele si prenumele deputatilor astfel stabiliti, precum si circumscriptiile electorale pentru fiecare dintre acestia;
g) numarul voturilor obtinute de fiecare dintre candidati pentru functia de Presedinte al Romaniei;
h) organizatiile reprezentind minoritatile nationale care potrivit art. 71 nu au obtinut nici un mandat de deputat; numele si prenumele primului candidat de pe lista acestor organizatii care a intrunit cel mai mare numar de voturi si care, potrivit art. 4 alin. 2, va primi calitatea de deputat.
Procesele-verbale se semneaza de catre presedinte si ceilalti membri ai biroului in prezenta carora au fost intocmite.
Certificatul doveditor pentru deputatul prevazut la lit. h) se elibereaza de catre Biroul Electoral Central.

ART. 77
Biroul Electoral Central inainteaza procesele-verbale prevazute in art. 76 Adunarii Deputatilor si Senatului, in vederea validarii alegerilor.
O data cu aceste procese-verbale se inainteaza si dosarele intocmite de birourile electorale de circumscriptie.
Pentru Presedintele Romaniei procesul-verbal si dosarul alegerii se inainteaza la Curtea Suprema de Justitie.
In cazul in care curtea constata ca nici unul din candidati nu a intrunit majoritatea voturilor exprimate, se va proceda potrivit art. 73 alin. 3.

ART. 78
Rezultatul alegerilor se publica in Monitorul Oficial si in presa, de catre Biroul Electoral Central.

CAP. 6

Parlamentul

ART. 79
Adunarea Deputatilor si Senatul se convoaca de drept in prima sedinta, in a 20-a zi de la data alegerilor, si, separat, sub presedintia celui mai in virsta deputat sau senator, vor alege, dintre membrii lor, cite o comisie de validare, alcatuita din reprezentanti ai mai multor partide sau formatiuni politice.
Comisiile de validare verifica dosarele si legalitatea alegerilor, dupa care propun Adunarii Deputatilor si Senatului validarea ori invalidarea mandatului fiecarui deputat si senator; validarea sau invalidarea se hotaraste de fiecare camera in parte.
Dupa validarea mandatelor si declararea ca legal constituite, Adunarea Deputatilor si Senatul isi aleg, fiecare, organele de lucru si isi adopta regulamentele de functionare.

ART. 80
Adunarea Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna, se constituie, de drept, in Adunare Constituanta pentru adoptarea Constitutiei Romaniei. Prezidarea lucrarilor Adunarii Constituante se face de catre presedintele Adunarii Deputatilor si presedintele Senatului, prin rotatie.
Pina la intrarea in vigoare a Constitutiei Romaniei, parlamentul isi va desfasura activitatea si ca adunare legiuitoare. Dupa intrarea in vigoare a Constitutiei, parlamentul va hotari organizarea de noi alegeri in termen de cel mult 1 an.

CAP. 7

Presedintele Romaniei

ART. 81
Validarea alegerii Presedintelui Romaniei se face de Curtea Suprema de Justitie, in plenul sau, in termen de 20 de zile de la data alegerilor.
Hotarirea curtii se prezinta in sedinta comuna a Adunarii Deputatilor si Senatului. De la aceasta data cel ales este declarat Presedintele Romaniei.
Presedintele Romaniei, odata ales, nu poate fi membru al unui partid sau formatiuni politice.
Daca functia de presedinte devine vacanta sau presedintele este in imposibilitate de a-si exercita atributiile, presedintele Senatului asigura interimatul exercitarii functiei de Presedinte al Romaniei. Cind functia de presedinte devine vacanta, se vor organiza alegeri in maximum 3 luni.

ART. 82
Presedintele Romaniei:
a) desemneaza, ca prim-ministru, pe reprezentantul partidului sau formatiunii politice care a obtinut majoritatea mandatelor in parlament; in cazul nerealizarii acestei majoritati desemneaza pe un alt deputat sau senator, cu consultarea partidelor si formatiunilor politice reprezentate in parlament;
componenta guvernului se supune spre aprobare Adunarii Deputatilor si Senatului;
primeste din partea primului-ministru demisia guvernului;
b) numeste pe presedintele si membrii Curtii Supreme de Justitie, cu avizul Senatului, precum si pe procurorul general;
c) poate convoca parlamentul in sesiune extraordinara;
d) poate dizolva Adunarea Constituanta, cu acordul primului-ministru si al presedintilor Adunarii Deputatilor si Senatului, in cazul in care nu s-a adoptat Constitutia in termen de 9 luni; in orice caz, Adunarea Constituanta se dizolva de drept daca nu adopta Constitutia in cel mult 18 luni de la constituirea ei;
e) prezinta anual parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale natiunii;
f) poate declara mobilizarea partiala sau generala a armatei, cu aprobarea prealabila a parlamentului; in cazuri exceptionale, decizia Parlamentului se supune spre aprobare parlamentului in cel mult 5 zile de la luarea ei;
g) instituie starea de urgenta in intreaga tara sau in unele localitati, cu incuviintarea parlamentului data in cel mult 5 zile de la adoptarea acestei masuri;
h) incheie tratate internationale si le supune spre ratificare parlamentului ;
i) acrediteaza si recheama reprezentanti diplomatici ai Romaniei si primeste pe reprezentantii altor state;
j) acorda gratierea si comuta pedepsele;
k) confera gradele de general, amiral si maresal;
l) confera decoratiile si titlurile de onoare;
m) promulga legile.
In exercitarea atributiilor de mai sus, Presedintele Romaniei emite decrete.
Decretele sint contrasemnate de primul-ministru.

ART. 83
In cazul comiterii unor fapte ce-l fac nedemn pentru functia de presedinte, acesta va fi suspendat prin votul comun al Adunarii Deputatilor si Senatului.
Presedintele poate fi demis numai in urma unui referendum organizat in cel mult o luna de la data suspendarii de catre parlament.
Suspendarea, ca si propunerea de demitere, vor putea fi hotarite de parlament numai daca au fost cerute de cel putin o treime din membrii Adunarii Deputatilor si Senatului.

CAP. 8

Contraventii si infractiuni

ART. 84
Constituie contraventii, in masura in care potrivit legii nu sint infractiuni, urmatoarele fapte:
a) inscrierea cu buna stiinta a unei persoane in mai multe liste electorale, inscrierea in listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot, precum si incalcarea dispozitiilor referitoare la afisarea listelor de alegatori;
b) refuzul nejustificat de eliberare, la cererea celui interesat, a adeverintei privind exercitarea dreptului de vot;
c) neluarea, de catre organizatori, a masurilor necesare desfasurarii normale a adunarilor electorale, precum si distribuirea si consumarea de bauturi alcoolice in timpul acestor adunari;
d) distrugerea, deteriorarea, murdarirea, acoperirea prin scriere sau orice mod a listelor electorale, a platformelor-program afisate sau a oricaror alte afise ori anunturi de propaganda electorala tiparite;
e) afisarea mijloacelor de propaganda in alte locuri decit cele permise potrivit prevederilor prezentului decret-lege.
f) acceptarea de catre o persoana a inscrierii sale in mai multe liste de candidati;
g) neaducerea la cunostinta publica, de catre membrii birourilor electorale de circumscriptie, a propunerilor de candidaturi;
h) refuzul de a permite accesul in localul de vot al persoanelor prevazute de art. 56 alin. 3;
i) refuzul de a se conforma dispozitiilor presedintelui biroului electoral al sectiei de votare cu privire la asigurarea ordinii in localul de vot si in imprejurimi, potrivit dispozitiilor art. 56 alin. 2;
j) refuzul nejustificat de a inmina buletinul de vot si stampila de votare alegatorului inscris in lista sau care prezinta adeverinta privind exercitarea dreptului de vot, inminarea buletinului de vot unui alegator care nu prezinta actul de identitate;
k) intocmirea de catre birourile electorale ale sectiilor de votare a proceselor-verbale cu incalcarea dispozitiilor art. 66;
l) continuarea propagandei electorale dupa incheierea acesteia potrivit dispozitiilor art. 49, precum si sfatuirea, in ziua votarii, a alegatorilor, la sediul sectiilor de votare sau in locurile prevazute de art. 56 alin. 2, sa voteze sau sa nu voteze un anumit partid, formatiune politica, lista de candidati independenti sau candidat independent.

ART. 85
Contraventiile prevazute de art. 84 lit. d), e) si h) se sanctioneaza cu amenda de la 2.000 la 5.000 lei, cele de la lit. f), g) k) si l) cu amenda de la
5.000 la 15.000 lei, iar cele de la lit. a), b), c), i) si j) cu inchisoare contraventionala de la o luna la 6 luni sau cu amenda de la 15.000 la 30.000 lei .

ART. 86
Constatarea contraventiilor prevazute de art. 84 se face prin proces-verbal intocmit de catre:
a) ofiterii si subofiterii de politie pentru faptele prevazute la lit. a), b ), c), d), e), g), h), i), j) si l);
b) primarii si imputernicitii acestora pentru faptele prevazute la lit. d) si e);
c) presedintele biroului electoral de circumscriptie pentru faptele prevazute la lit. f) si k).
In cazul contraventiilor prevazute la lit. d), e), f), g), h), k) si l), agentul constatator va stabili in procesul-verbal si amenda aplicata.
Contraventiilor prevazute in alineatul precedent le sint aplicabile dispozitiile Legii nr. 32/1968, cu exceptia art. 26.
Procesul-verbal de constatare a contraventiilor prevazute la lit a), b), c), i) si j) se va inainta judecatoriei in a carei raza teritoriala a fost savirsita contraventia, care va aplica sanctiunea, tinind seama de dispozitiile Decretului nr.153/1970.

ART. 87
Impiedicarea prin orice mijloace a liberului exercitiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani si interzicerea unor drepturi.
In cazul in care, prin fapta prevazuta in alin. 1, s-a pricinuit o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii care necesita pentru vindecare ingrijiri mai mult de 60 de zile sau care au produs vreuna din urmatoarele consecinte: pierderea unui simt sau organ, incetarea functionarii acestora, o infirmitate permanenta fizica ori psihica, slutirea, avortul ori punerea in primejdie a vietii persoanei, pedeapsa este inchisoare de la 3 la 10 ani.
Tentativa se pedepseste.

ART. 88
Violarea prin orice mijloace a secretului votului, de catre membrii sectiei de votare ori de catre alte persoane, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.
Tentativa se pedepseste.

ART. 89
Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase in scopul determinarii alegatorului sa voteze sau sa nu voteze pentru o anumita lista de candidati sau candidat independent, precum si primirea acestora de catre alegatori, in acelasi scop, sau exercitarea dreptului de vot cu incalcarea prevederilor art. 5, se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.

ART. 90
Utilizarea de buletine false, introducerea in urna a unui numar suplimentar de buletine decit cele votate de alegatori sau falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale se pedepsesc cu inchisoare de la 2 la 7 ani.
Tentativa se pedepseste.

ART. 91
Atacul prin orice mijloace asupra localului sectiei de votare, furtul urnei sau al documentelor electorale se pedepsesc cu inchisoare de la 2 la 7 ani, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava.
Tentativa se pedepseste.

ART. 92
Deschiderea urnei inainte de ora stabilita pentru inchiderea votarii se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani.
Tentativa se pedepseste.

ART. 93
Limitele pedepselor pentru infractiunile prevazute in Codul penal ori in legile penale speciale, cu exceptia celor prevazute de art. 87-92, savirsite in legatura cu desfasurarea alegerilor, potrivit cap. 3 din prezentul decret-lege, se majoreaza cu jumatatea maximului special.

ART. 94
Pentru toate infractiunile savirsite in legatura cu alegerea parlamentului si a Presedintelui Romaniei, actiunea penala se pune in miscare din oficiu.

CAP. 9

Dispozitii finale si tranzitorii

ART. 95
Cheltuielile pentru efectuarea operatiunilor electorale se suporta de la bugetul de stat.
Orice acte facute in exercitarea drepturilor electorale prevazute in prezentul decret-lege sint scutite de taxa de timbru.

ART. 96
Organizatiile minoritatilor nationale, constituite potrivit legii, care sint reprezentate in Consiliul Provizoriu de Uniune Nationala, se considera similar formatiunilor politice, daca propun liste de candidati din partea minoritatilor respective.

ART. 97
Guvernul Romaniei va asigura, pentru sprijinirea activitatii birourilor electorale, statisticienii si personalul tehnic auxiliar necesar.
Pe perioada cit functioneaza birourile electorale membrii acestora, statisticienii si personalul tehnic auxiliar, incadrati cu contract de munca, se considera detasati.
ART. 98 Judecarea de catre instante a intimpinarilor, contestatiilor sau a oricaror alte cereri prevazute de prezentul decret-lege, se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanta presedintiala, cu participarea obligatorie a procurorului.

ART. 99
Prezentul decret-lege se aplica pina la adoptarea legii electorale elaborate pe baza noii Constitutii.

ART. 100
Legea electorala nr. 67/1974, precum si orice alte dispozitii contrare prezentului decret-lege, se abroga.
PRESEDINTELE CONSILIULUI PROVIZORIU DE UNIUNE NATIONALA ION ILIESCU ---------------------------


Miercuri, 29 iunie 2016, 13:52

Declinare de raspundere: Informațiile publicate în aceasta rubrică, precum și textele actelor normative nu au caracter oficial.