Art. 1. - Se aproba Regulamentul privind procedura de constituire, atributiile si functionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, a modelului si modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum si punerea in posesie a proprietarilor.

Art. 2. - Ministerul Agriculturii si Alimentatiei impreuna cu Ministerul Mediului vor asigura indrumarea necesara pentru buna desfasurare a actiunii de aplicare a Legii fondului funciar si a regulamentului.

Art. 3. - Comisiile comunale, orasenesti sau municipale, cu sprijinul comisiilor judetene si a municipiului Bucuresti, vor urmari si vor lua masuri ca la punerea in posesie a detinatorilor de terenuri, potrivit legii, sa nu se produca nici un fel de degradari sau distrugeri ale culturilor, plantatiilor, fermelor zootehnice sau altor bunuri.

Art. 4. - Prevederile art. 2 si 3 se vor aplica concomitent cu desfasurarea la timpul optim a tuturor lucrarilor agricole de sezon.

Conducerile unitatilor agricole, cu sprijinul prefecturilor si directiilor generale pentru agricultura si alimentatie, vor stabili, cu consultarea persoanelor indreptatite, structura culturilor ce se vor insaminta in aceasta primavara in cadrul fiecarui perimetru.

Art. 5. - Executarea lucrarilor se va face cu concursul statiunilor pentru mecanizarea agriculturii, iar creditele se vor acorda la cerere unitatilor de productie si vor fi rambursate de noii titulari ai dreptului de proprietate sau de folosinta, in baza prevederilor art. 33 si 99 din Legea fondului funciar, cu procedura prevazuta la art. 39 din regulamentul aprobat prin prezenta hotarire.

Art. 6. - Ministerul de Interne, prin organele de politie, va asigura sprijin si protectie comisiilor comunale, orasenesti sau municipale, in vederea desfasurarii in bune conditii a activitatii acestora.

Art. 7. - Membrii comisiilor constituite conform art. 1 vor fi asimilati cu functionarii aflati in exercitiul autoritatii de stat.

Art. 8. - Se aloca din bugetul de stat suma de 980 milioane lei necesara aplicarii prevederilor Legii fondului funciar.

Indemnizatia pentru membrii comisiilor comunale, orasenesti sau municipale si ai comisiilor de lichidare se stabileste la 2000 lei pe luna de persoana, potrivit prevederilor art. 94 din Legea fondului funciar.

Art. 9. - Regulamentul privind procedura de constituire, atributiile si functionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, a modelului si modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum si punerea in posesie a proprietarilor, impreuna cu anexele nr. 1-27 la acesta, fac parte integranta din prezenta hotarire.

PRIM-MINISTRU
PETRE ROMAN

REGULAMENT
privind procedura de constituire, atributiile si functionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, a modelului si modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum si punerea in posesie a proprietarilor

CAPITOLUL 1
Constituirea comisiilor

Art. 1. - In scopul stabilirii dreptului de proprietate privata asupra terenurilor a membrilor cooperatori, a mostenitorilor acestora, in conditiile legii, precum si a altor persoane prevazute de lege, al emiterii titlurilor de proprietate, cit si pentru atribuirea terenurilor si punerea in posesie, se constituie comisii comunale, orasenesti, municipale si judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, care vor functiona in baza prevederilor art. 11 din Legea fondului funciar si conform prezentului regulament.

Art. 2. - Comisiile comunale, orasenesti sau municipale se constituie prin decizia prefecturii, respectiv a Primariei municipiului Bucuresti, si vor fi formate din:

• primarul, secretarul si agentul agricol sau un alt functionar al primariei;
• 10-15 cetateni din raza fiecarei comune, oras sau municipiu, alesi de adunarea locuitorilor, care sa cuprinda pe cei mai buni gospodari din toate categoriile indreptatite sa primeasca terenuri in proprietate.
  In cazul cind comuna cuprinde mai multe sate, numarul cetatenilor poate fi de maximum 19, alesi proportional cu ponderea numerica a locuitorilor din fiecare sat.
  Pentru alegerea cetatenilor care fac parte din comisie, primariile vor organiza o adunare a reprezentantilor familiilor, care va fi legal constituita daca este prezenta majoritatea simpla (jumatate plus unu) din numarul acestora. Hotarirea privind alegerea reprezentantilor locuitorilor in comisie se adopta cu majoritatea absoluta (2/3 din numarul reprezentantilor familiilor prezenti la adunare); fiecare familie va fi reprezentata de o singura persoana;
• inginerul sef, contabilul sef si 1-2 sefi de ferma din cooperativa agricola de productie al carei teren face obiectul stabilirii dreptului de proprietate;
• directorul unitatii agricole de stat sau seful fermei care detine teren pe raza localitatii;
• un jurist din sistemul de organizare al agriculturii si alimentatiei sau din aparatul propriu al prefecturii si primariilor, ori din unitatile subordonate acestora;
• seful ocolului silvic sau un reprezentant al acestuia;
• seful sistemului hidrotehnic (gospodarirea apelor) sau un reprezentant al acestuia;
• 1-2 specialisti in masuratori topografice, cadastru si organizarea teritoriului care se asigura de la urmatoarele unitati: directia generala pentru agricultura si alimentatie, oficiul de cadastru si organizare a teritoriului, intreprinderea de executie si exploatare a lucrarilor de imbunatatiri funciare, oficiul de studii pedologice si agrochimice, intreprinderea de intretinere si exploatare a pajistilor, precum si de alte unitati din judet care au asemenea specialisti.

In mod exceptional, in judetele in care nu se poate asigura numarul de specialisti prevazuti la alineatul precedent, Ministerul Agriculturii si Alimentatiei si Ministerul Mediului, la cererea prefectului, vor desemna astfel de specialisti de la institute si alte unitati din subordinea acestora.

In componenta comisiei se va asigura si un numar de 3-5 membri supleanti.

Conducerea si coordonarea comisiei comunale, orasenesti sau municipale se asigura de catre primar, ajutat de juristul din comisie. Comisia, in prima sa sedinta in plen, va stabili programul de lucru, astfel ca actiunea sa se desfasoare si sa se incheie in termenul prevazut de lege.

Comisiile comunale, orasenesti sau municipale vor functiona sub indrumarea si controlul comisiei judetene, respectiv a municipiului Bucuresti.

Art. 3. - Comisia judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, este numita prin decizia prefecturii sau a Primariei municipiului Bucuresti si condusa de prefect, respectiv de primarul general al municipiului Bucuresti, si va fi formata din:

• subprefectul, respectiv viceprimarul municipiului Bucuresti;
• secretarul prefecturii, respectiv al Primariei municipiului Bucuresti;
• directorul general al directiei generale pentru agricultura si alimentatie;
• notarul sef al notariatului judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, sau, dupa caz, un notar desemnat de acesta;
• directorul oficiului de cadastru si organizare a teritoriului;
• directorul trustului de I.A.S.;
• directorul oficiului de studii pedologice si agrochimice;
• directorul intreprinderii de intretinere si exploatare a pajistilor;
• directorul filialei teritoriale a Regiei autonome a padurilor "Romsilva" R.A.;
• presedintele comisiei judetene pentru zona montana;
• directorul intreprinderii de executie si exploatare a lucrarilor de imbunatatiri funciare;
• directorul directiei pentru administratia locala de stat;
• directorul directiei apelor sau un delegat desemnat de acesta;
• primarul Sectorului agricol Ilfov, in cadrul comisiei municipiului Bucurresti.

In componenta comisiei se va asigura si un numar de 3 membri supleanti.

In vederea sprijinirii comisiei judetene pentru indeplinirea atributiilor ce-i revin, se va constitui un colectiv de lucru format din specialisti stabiliti de conducatorii unitatilor mai sus aratate, care insa nu fac parte din comisie.

CAPITOLUL 2
Atributiile comisiilor

Art. 4. - Comisiile comunale, orasenesti sau municipale au urmatoarele atributii principale:

Art. 5. - Comisiile judetene au urmatoarele atributii principale:

CAPITOLUL 3
Functionarea comisiilor

Art. 6. - Comisiile comunale, orasenesti sau municipale isi desfasoara activitatea in plen, in prezenta a cel putin 3/4 din numarul membrilor acestora, cu prezenta obligatorie a primarului; membrii comisiilor pot lipsi numai in caz de forta majora, situatie in care vor fi inlocuiti cu membri supleanti. Lucrarile de secretariat ale comisiei se asigura de secretarul primariei.

Art. 7. - Comisiile judetene sau a Primariei municipiului Bucuresti isi desfasoara activitatea in prezenta a cel putin 3/4 din numarul membrilor.

Art. 8. - Secretariatul comisiei judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, se asigura de catre seful serviciului secretariat al prefecturii, respectiv al Primariei municipiului Bucuresti, impreuna cu directorul oficiului de cadastru si organizare a teritoriului, pentru partea tehnica.

Art. 9. - Hotaririle comisiilor judetene si ale celor subordonate se adopta cu majoritatea de 3/4 din numarul celor prezenti si se consemneaza intr-un proces-verbal semnat de toti participantii.

Pentru adoptarea hotaririlor, comisiile pot solicita prezentarea tuturor actelor necesare si pot audia orice persoana.

CAPITOLUL 4
Stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor

Art. 10. - In scopul cunoasterii prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, primariile o vor afisa in locuri publice.

Totodata, primariile si prefecturile vor lua masuri ca prevederile legii si regulamentului sa fie publicate in ziarele locale.

Art. 11. - Lucrarile privind stabilirea dreptului de proprietate pentru membrii cooperativelor agricole de productie si celelalte persoane prevazute de lege se fac de catre comisiile comunale, orasenesti sau municipale, dupa caz, luindu-se in considerare suprafata terenurilor aduse la intrarea in cooperativa, inclusiv terenurile din intravilan si suprafata terenurilor detinute de cooperativa la data de 1 ianuarie 1990, inscrisa in sistemul de evidenta a cadastrului funciar general, corectata cu instrainarile legal efectuate de catre cooperativa pina la data intrarii in vigoare a legii, exclusiv suprafata detinuta in folosinta provenita din izlazurile comunale.

Art. 12. - Potrivit prevederilor legii, stabilirea dreptului de proprietate se face numai la cerere, formulata de fiecare persoana indreptatita. Cind sint mai multi mostenitori, cererea se poate face si in comun, fiecare dintre ei semnind-o.

In cerere se vor mentiona urmatoarele date si elemente: numele si prenumele solicitantului si ale parintilor, calitatea, gradul de rudenie, suprafata de teren la care se socoteste indreptatit, precum si orice alte date necesare pentru stabilirea dreptului de proprietate potrivit legii.

La cerere se vor anexa: acte de proprietate, certificat de mostenitor, hotarire judecatoreasca, daca exista, in toate cazurile certificat de nastere, certificat de deces al autorului in cazul mostenitorilor, precum si orice alte acte din care sa rezulte dreptul de proprietate asupra terenului solicitat.

Totodata, la cerere se va anexa declaratia prevazuta in art. 9 alin. 2 din lege.

Cererea impreuna cu actele mentionate mai sus, se depun la primaria in a carei raza teritoriala este situat terenul, fie personal, fie prin posta, inauntrul termenului de 30 de zile prevazut de lege.

In cazul in care cererea se depune personal, solicitantul va prezenta actele doveditoare in original si cite o copie simpla semnata pentru conformitate sau o copie xerox, raminind la comisie numai copiile acestora.

Cind cererea se transmite prin posta, la aceasta se vor anexa fie copii simple semnate pentru conformitate pe propria raspundere de catre solicitant, fie copii xerox.

In toate cazurile, cererea poate fi rezolvata si fara prezenta solicitantului. Prezenta este obligatorie la primirea titlului care trebuie semnat si la punerea in posesie.

Art. 13. - Stabilirea suprafetei de teren din intravilan si extravilan adusa in cooperativa de membrii cooperatori sau, dupa caz, preluata de cooperativa in orice mod se face conform prevederilor art. 8 din lege. Suprafetele se inscriu in anexa nr. 1.

Art. 14. - Stabilirea dreptului de proprietate pentru cooperatorii in viata se face pe numele persoanelor indreptatite, iar pentru cooperatorii decedati, pe numele mostenitorilor. Cind sint mai multi mostenitori, stabilirea dreptului de proprietate se face pe numele tuturor mostenitorilor.

In situatia in care pentru stabilirea dreptului de proprietate au depus cereri la comisie mai multe categorii de mostenitori, cererile mostenitorilor legali vor fi luate in considerare, prin excludere, in urmatoarea ordine de preferinta:

• cele ale descendentilor directi (copii, nepoti, stranepoti), singuri sau in concurs cu sotul supravietuitor, excluzind pe toti ceilalti mostenitori; copiii exclud pe nepoti si acestia pe stranepoti, in afara de cazul in care nepotii sau, dupa caz, stranepotii vin la mostenire in locul parintelui decedat anterior autorului succesiunii;
• cele ale colateralilor privilegiati (frati, surori si descendentii acestora - copiii si nepotii acestora) si ale ascendentilor de gradul I (parinti) impreuna sau singuri si, dupa caz, in concurs cu sotul supravietuitor, excluzind pe ceilalti mostenitori de grad mai indepartat; fratii si surorile exclud pe descendentii lor; acestia din urma pot veni la mostenire in locul tatalui sau mamei (frate sau sora), in cazul in care acestia au decedat anterior autorului succesiunii;
• cele ale ascendentilor de gradul II (bunici), singuri sau in concurs cu sotul supravietuitor;
• cele ale colateralilor de gradul III (unchi, matusi), excluzind pe ceilalti mostenitori de grad mai indepartat, singuri sau, dupa caz, in concurs cu sotul supravietuitor;
• cele ale mostenitorilor colaterali de gradul IV (veri) ca ultime persoane cu vocatie succesorala, singuri sau in concurs cu sotul supravietuitor.

Sotul supravietuitor vine singur la mostenire daca nu exista nici unul din gradele de mostenitor prevazute mai sus.

In cazul cind exista mostenitori testamentari si formuleaza cereri, ei vor fi trecuti, de asemenea, in titlul de proprietate, impreuna cu ceilalti mostenitori legali, care au vocatie, potrivit cu documentele prezentate, urmind ca raporturile dintre ei sa fie solutionate potrivit dreptului comun.

In situatia in care cooperatorii decedati sau adus in cooperativa o suprafata mai mare de 10 ha sau aceasta a preluat in orice mod de la autor o suprafata mai mare de 10 ha, mostenitorii acestora pot primi impreuna o suprafata maxima de 10 ha, astfel cum rezulta din prevederile art. 8 alin. 3, art. 9 alin. 1 si art. 12 alin. 3 din Legea fondului funciar.

In cazul in care suprafata adusa de autor sau preluata in orice mod de la acesta nu asigura minimum 0,5 ha de persoana, mostenitorii nu vor putea primi in proprietate decit suprafata adusa sau preluata cu diminuarile, cind este cazul, prevazute de lege, chiar daca aceasta este sub 0,5 ha de fiecare mostenitor, astfel cum rezulta, de asemenea, din art. 8 alin. 3 si art. 12 alin. 3 din Legea fondului funciar.

Membrii cooperatori in viata, fie ca au adus sau nu terenuri in cooperativa, se inscriu cu suprafata stabilita de comisie in tabele anexa nr. 2.a. si 2.b., iar mostenitorii cooperatorilor decedati se inscriu cu suprafata stabilita in tabelul anexa nr. 3.

Art. 15. - Persoanele, precum si - dupa caz - mostenitorii acestora, ale caror terenuri au trecut, cu sau fara titlu, in proprietatea cooperativei fara ca ele sa fi dobindit calitatea de cooperatori, se inscriu cu suprafata stabilita de comisie in tabelul anexa nr. 4.

Art. 16. - Persoanele decorate cu titlurile "Cavaler al Ordinului Mihai Viteazul" si "Mihai Viteazul cu Spade", care au optat si li s-a atribuit la data improprietaririi teren arabil, precum si - dupa caz - mostenitorilor lor, cu exceptia celor care l-au instrainat, se inscriu cu suprafata stabilita de comisie in tabelul anexa nr. 5.

Art. 17. - Persoanele care si-au pierdut total sau partial capacitatea de munca si mostenitorii celor decedati, ca urmare a participarii la lupta pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989, primesc la cerere in proprietate 10.000 mp, teren echivalent arabil, si se inscriu in tabelul anexa nr. 6 (mostenitorii primesc impreuna suprafata de 10.000 mp).

Art. 18. - Proprietarilor particulari cu domiciliul in Romania care nu s-au inscris in cooperativele agricole de productie sau, dupa caz, mostenitorilor acestora, ale caror terenuri sint comasate in actualul perimetru al cooperativei si nu au fost compensati cu alte terenuri, la cerere li se va stabili dreptul de proprietate si se inscriu in tabelul anexa nr. 7.

Art. 19. - In localitatile cu cetateni romani apartinind minoritatii germane sau in cele in care locuiesc persoane care au fost deportate sau stramutate, deposedate de terenuri, la cerere, se vor atribui in proprietate, cu prioritate acestora sau mostenitorilor lor, terenuri, in conditiile prevazute de art. 16 din lege, care se inscriu in tabelul anexa nr. 8.

Art. 20. - Persoanele care nu au calitatea de cooperatori, dar care au lucrat ca angajati in ultimii 3 ani in cooperativa agricola de productie sau in asociatii cooperatiste, la cerere, li se va stabili suprafata de teren in proprietate din terenurile prevazute la art. 17, daca fac dovada ca sint stabiliti in localitate sau declara, in scris, ca se stabilesc in aceasta si ca nu detin in proprietate alte terenuri.

Persoanele si suprafata stabilita de comisie se inscriu in tabelul anexa nr.9.a. In acelasi mod se procedeaza si in cazul persoanelor care au fost deportate si nu beneficiaza de dispozitiile art. 13-15 din lege, care se inscriu in tabelul anexa nr. 9.b.

Art. 21. - Pentru determinarea suprafetelor necesare stabilirii dreptului de proprietate conform prevederilor art. 13-15 din lege, comisia va insuma suprafetele propuse a se atribui, inscrise in tabelele anexa nr. 2.a., 2.b., 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9.a, 9.b., 11, 13, iar suprafata rezultata va fi comparata cu suprafata cooperativei inscrisa in cadastrul funciar general la data de 1 ianuarie 1990.

In situatia in care suprafata de teren agricol a cooperativei, la data de 1.01.1990, este mai mica decit cea rezultata prin insumarea suprafetelor din tabele de mai sus, stabilirea suprafetei ce urmeaza sa fie atribuita in proprietate se face, conform art. 13, prin reducerea unei cote procentuale rezultate din diferenta dintre cele doua suprafete care se aplica corespunzator celor inscrisi in tabele anexa nr. 2.a., 3, 4, 5, 7, 8, 9.a., 9.b., 11, 13, urmarindu-se ca suprafata sa nu scada sub limita stabilita - minima - pentru fiecare categorie prevazuta de lege.

In situatia in care rezulta o rezerva de teren, comisia va stabili atribuirea acesteia in proprietate sau in folosinta persoanelor indreptatite prevazute de lege.

Art. 22. - Personalului de specialitate din serviciile publice comunale i se va stabili, de catre comisie, suprafata ce urmeaza sa fie atribuita in folosinta, conform art. 18 din lege, care se inscrie in tabelul anexa nr. 10. Tabelul se depune la primarie, care va emite decizii in acest sens.

Art. 23. - Personalul de specialitate care si-a desfasurat activitatea in unitatile agricole cooperatiste desfiintate sau reorganizate in societati comerciale, prevazute de art. 95 din lege, caruia i se atribuie teren cu prioritate in proprietate, conform art. 18 alin. 1 ori art. 20 din lege, se inscrie in tabelul anexa nr. 11.

Art. 24. - Familiile carora urmeaza sa li se atribuie teren in localitatile cu excedent de suprafata agricola si cu deficit de forta de munca, conform art. 20 din lege , se inscriu cu suprafetele stabilite in tabelul anexa nr. 12.a.

Familiile din alte localitati din cadrul judetului ori din alte judete, carora urmeaza sa li se atribuie teren in conditiile art. 20 din lege, se inscriu in tabelul anexa nr. 12.b.

In acest scop, comisiile judetene vor aduce la cunostinta, prim mass-media, suprafetele de teren agricol ce constituie excedent.

Art. 25. - Suprafetele de teren stabilite conform art. 21 din lege pentru parohiile, schiturile si manastirile din mediul rural se inscriu in tabelul anexa nr. 13.

Art. 26. - Terenurile proprietatea membrilor asociatiilor de tip privat, cu personalitate juridica, cu exceptia asociatiilor cu profil zootehnic care se vor infiinta, conform art. 28 din lege, se inscriu in tabelul anexa nr. 14.a. Dupa stabilirea suprafetei ce revine fiecarui titular si validarea de catre comisiile judetene a optiunii lor potrivit prevederilor art. 26 din lege, vor fi pusi in posesia terenurilor, grupat in cadrul asociatiei.

Pentru asociatiile de tip privat cu personalitate juridica de profil zootehnic, care se infiinteaza conform art. 28 din lege, terenurile necesare bazei furajere se inscriu in tabelul anexa nr. 14.b., urmind ca la punerea in posesie sa se procedeze potrivit prevederilor alineatului precedent.

Terenurile care devin proprietatea societatilor comerciale pe actiuni infiintate conform prevederilor art. 29 din lege, prin reorganizarea asociatiilor intercooperatiste sau de stat si cooperatiste, se inscriu in tabelul anexa nr.14.c.

Art. 27. - Terenurile cu vegetatie forestiera - paduri, zavoaie, tufarisuri, pasuni impadurite -, care au apartinut persoanelor fizice, se restituie, la cerere, fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora, intr-o suprafata egala cu cea trecuta in proprietatea statului, dar nu mai mult de 1 ha, din trupurile izolate sau la liziera padurii, evitindu-se zonele cu rol de protectie, conform prevederilor art. 41 din lege, si se inscriu in tabelul anexa nr. 15.

Aceste terenuri vor fi puse la dispozitie unitatilor silvice.

Art. 28. - Dupa definitivarea tabelelor anexa nr. 2-20 si aprobarea lor prin proces-verbal de catre comisiile comunale, orasenesti sau municipale, acestea vor fi afisate la sediul primariei pentru luarea la cunostinta de cei interesati. Fiecare tabel va fi semnat de membrii comisiei, cu mentiunea datei afisarii.

Persoanele nemultumite de propunerile de stabilire a dreptului de proprietate de catre comisiile comunale, orasenesti sau municipale pot face, in termen de 5 zile de la comunicare, contestatie adresata comisiei judetene, pe care o depun la secretariatul comisiei comunale, orasenesti sau municipale, care este obligat sa o inregistreze si sa o inainteze, prin delegat, la secretarul comisiei judetene, in termen de 3 zile.

Comisiile comunale, orasenesti sau municipale, imediat dupa expirarea termenelor prevazute mai sus, vor inainta documentatia comisiilor judetene.

Comisia judeteana va analiza propunerile primite de la comisiile comunale, orasenesti sau municipale, privind modul de respectare a prevederilor legii in legatura cu stabilirea dreptului de proprietate, precum si contestatiile celor care s-au considerat nemultumiti de modul de stabilire a dreptului de proprietate de catre comisia comunala, oraseneasca sau municipala.

Dupa analizare, comisia judeteana, prin hotarire, va solutiona contestatiile si va valida sau invalida propunerile si le va transmite, prin delegat, in termen de 3 zile, comisiilor subordonate, care le vor afisa imediat la sediul primariei si vor comunica, sub semnatura, persoanelor care au formulat contestatii , hotarirea comisiei judetene.

De la data comunicarii sub semnatura, persoanele nemultumite pot face plingere impotriva hotaririi comisiei judetene la judecatorie in termen de 30 de zile.

Art. 29. - Paralel cu stabilirea dreptului de proprietate pentru persoanele prevazute de lege, comisiile comunale, orasenesti sau municipale vor stabili suprafata izlazurilor comunale care se formeaza din suprafata izlazului aflat in prezent in administrarea primariilor, din suprafata provenita din izlazul care a fost dat in folosinta unor cooperative agricole de productie, prevazute la art. 32 din lege, precum si din suprafata provenita din izlazurile comunale care a fost transmisa unor unitati de stat prevazute la art. 40 din lege. In comunele compuse din mai multe localitati, suprafata de izlaz va fi defalcata pe sate.

Aceste terenuri, la propunerea comisiilor comunale orasenesti sau municipale, prin decizia prefecturii trec in proprietatea privata a comunelor, oraselor sau , dupa caz, a municipiilor si se inscriu in tabelul anexa nr. 16.

Art. 30. - Pentru familiile din zona montana, care se incadreaza in prevederile art. 39 din lege, la primarii se va constitui o comisie formata din: primar, secretarul primariei, inginerul agronom de la ocolul agricol, delegatul comisiei judetene pentru zona montana si 5-10 gospodari si intelectuali care se bucura de prestigiu in localitatea respectiva.

Comisia analizeaza, in plen, cererile primite si va stabili familiile indreptatite sa primeasca in proprietate terenuri agricole, iar primaria va propune prefecturii emiterea deciziei pentru atribuirea in proprietate a acestor terenuri.

In vederea atribuirii in proprietate pentru fiecare familie stabilita de comisia locala se intocmeste o documentatie care contine hotarirea comisiei comunale, consemneaza intr-un proces-verbal, schita topografica a terenului propus pentru improprietarire cu mentionarea suprafetei totale si pe categorii de folosinta, precum si cererea celui in cauza. Suprafetele atribuite in proprietate se inscriu in tabelul anexa nr. 18. Pe baza titlului de proprietate, proprietarul are obligatia sa se inscrie cu suprafata respectiva in cadastrul funciar, registrul agricol si, dupa caz, in cartea funciara si la organul financiar local.

Art. 31. - Persoanele ale caror terenuri agricole au fost trecute in proprietate de stat , ca efect al unor legi speciale, altele decit cele de expropriere, si care se afla in administrarea unitatilor agricole de stat sau, dupa caz, mostenitorii acestora, in conformitate cu art. 36 din lege, devin, la cerere, actionari la societatile comerciale infiintate conform Legii nr. 15/1990 din actualele unitati agricole de stat. Persoanele prevazute mai sus pot primi in conditiile art. 38 din lege, le cerere, o suprafata de 5.000 mp de familie, in echivalent arabil, din terenurile proprietatea statului. Atribuirea suprafetei de 5.000 mp de familie se face in situatia cind proprietarilor sau mostenitorilor acestora nu li s-a atribuit suprafata minima din alte suprafete de teren, potrivit legii. Numarul de actiuni primite impreuna cu suprafata atribuita nu va putea depasi valoarea a 10 ha teren de familie in echivalent arabil. Persoanele care se incadreaza in aceasta categorie se inscriu in tabelul anexa nr. 19.

Art. 32. - Persoanelor sau, dupa caz, mostenitorilor acestora, al caror teren agricol intrat in proprietatea statului si aflat in administrarea primariei, la data intrarii in vigoare a Legii fondului funciar, la cerere, li se vor restitui terenurile, fara a putea depasi suprafata de 10 ha de familie, in echivalent arabil, sau, dupa caz, pentru toti mostenitorii autorului lor, conform prevederilor art. 37 din lege. Persoanele care se incadreaza in aceasta categorie se inscriu in tabelul anexa nr. 20.

Art. 33. - Echivalarea terenurilor agricole, pe categorii de folosinta in echivalent arabil, este prevazuta in anexa nr. 21.

CAPITOLUL 5
Emiterea titlurilor de proprietate si punerea in posesie a proprietarilor

Art. 34. - Pe baza documentatiilor inaintate de comisiile comunale, orasenesti sau municipale, comisia judeteana, dupa operatiunea de validare, emite titlul de proprietate, conform modelului anexa nr. 27. Documentatiile se trimit in doua exemplare, din care unul se retine si se depoziteaza la arhiva oficiului de cadastru si organizare a teritoriului. Formularele de titlu de proprietate se tiparesc pe hirtie speciala format A-3, ca imprimat cu regim special in carnete in numar de cite 100 exemplare. Acestea se vor tipari prin grija Ministerului Agriculturii si Alimentatiei si se vor difuza comisiilor judetene si a municipiului Bucuresti, in raport de necesitati.

Titlul de proprietate pentru cetatenii in viata se emite persoanelor indreptatite (sot, sotie), iar pentru mostenitori se emite un singur titlu de proprietate pentru terenurile ce au apartinut autorului lor, in care se nominalizeaza toti solicitantii indreptatiti, urmind ca pentru iesirea din indiviziune, ulterior, acestia sa procedeze potrivit dreptului comun. Titlul de proprietate se completeaza cu tus negru si se numeroteaza incepind de la nr. 1, in fiecare judet. In titlu se vor inscrie numele si prenumele titularului, precum si initiala tatalui. In cazul in care alaturi de sotul supravietuitor vin la mostenire si alti mostenitori, potrivit celor prevazute la art. 14 alin. 2 si 3, la rubrica "prin reconstituirea dreptului de proprietate" se inscrie suprafata atribuita persoanelor care au detinut terenuri in proprietate sau, dupa caz, mostenitorilor acestora, precum si in cazurile prevazute la art. 21 din lege, iar la rubrica "prin constituirea dreptului de proprietate" se inscrie suprafata atribuita pentru celelalte categorii de persoane fizice sau juridice.

Titlul se semneaza de: prefect, secretarul prefecturii, directorul general al directiei generale pentru agricultura si alimentatie si de directorul oficiului de cadastru si organizare a teritoriului. Pentru municipiul Bucuresti, titlul se semneaza de primarul general, secretarul primariei, directorul general al directiei generale pentru agricultura si alimentatie si de directorul oficiului de cadastru si organizare a teritoriului. Partile detasabile ale titlurilor de proprietate semnate se transmit comisiilor comunale, orasenesti sau municipale, care le vor inscrie in registrul agricol, dupa care le vor inmina, sub semnatura, titularilor, iar partea nedetasabila (cotorul) a titlului de proprietate se retine si se depoziteaza la arhiva oficiului de cadastru si organizare a teritoriului.

In acest sens, comisiile vor intocmi un registru care va cuprinde numele si prenumele titularului, numarul titlului de proprietate si semnatura primitorului.

Titlurile de proprietate pentru persoanele care au formulat plingeri la judecatorie se vor completa si elibera dupa pronuntarea hotaririi judecatoresti.

Art. 35. - In baza titlului de proprietate eliberat pe baza optiunii exprimate in scris de catre fiecare proprietar, in conditiile art. 26 din lege, comisia comunala, oraseneasca sau municipala va proceda la delimitarea zonelor teritoriale in care urmeaza sa fie pusi in posesie titularii, tinind seama de conditiile concrete teritoriale (relief, calitatea solului, categoria de folosinta, distanta fata de localitate si caile publice de comunicatie, amenajarile pentru imbunatatiri funciare). Aceasta delimitare, precum si parcelarea pe proprietari, se fac pe planul de situatie al fiecarei localitati, in cadrul actualei organizari teritoriale.

La parcelarea terenului in sistemele de irigatii se va tine seama de metoda de udare cu echipamente existente si de prevederile regulamentelor de exploatare pentru utilizarea corecta si rationala a acestora.

Astfel, in cazul irigatiilor prin aspersiune la care se folosesc echipamente de udare cu mutare manuala, la stabilirea loturilor de teren se va lua in considerare unitatea de suprafata deservita de un hidrant.

La stabilirea limitelor loturilor, se recomanda ca latura mica sa fie pe antena, iar latura mare egala cu lungimea aripii de ploaie, iar suprafata parcelei sa coincida cu suprafata deservita de o aripa de ploaie sau un multiplu al acestei suprafete.

Pentru proprietatile de mici dimensiuni, utilizarea rationala a sistemului de irigatii, respectiv a suprafetei deservite de un hidrant, presupune gruparea mai multor proprietari cu acces la sursa de apa.

Pentru suprafetele prevazute a fi irigate prin scurgere la suprafata (brazde, fisii) se va avea in vedere orografia terenului si posibilitatea aplicarii udarii pe intreaga suprafata si, respectiv, modalitatile de evacuare a apei in exces.

Pe terenurile amenajate cu lucrari de desecare-drenaj, la stabilirea proprietatilor se vor lua in considerare limitele obligatorii (canale, drumuri de exploatare) care sa asigure atit exploatarea agricola, cit si intretinerea lucrarilor hidroameliorative.

Pe terenurile in panta, la parcelare se va avea in vedere respectarea lucrarilor de combatere a eroziunii solului existente (terase, bancheta, benzi inierbate, reteaua de regularizare a scurgerii apei pe versanti, drumuri agricole si alte lucrari).

Cind nu sint executate lucrari de combatere a eroziunii, delimitarea parcelelor se va face, pe cit posibil, cu latura lunga in sensul curbelor de nivel, astfel ca sa permita executarea lucrarilor de pregatire a solului pentru insamintari, precum si intretinerea culturilor prasitoare pe directia curbelor de nivel, in scopul prevenirii si combaterii eroziunii solului.

De asemenea, se va tine cont de prevederile art. 33 alin. 2 privind delimitarea zonelor de protectie aferente lucrarilor de imbunatatiri funciare, inclusiv cele de gospodarire a apelor, conform normelor in vigoare.

Art. 36. - Punerea in posesie a proprietarilor, in cadrul zonelor teritoriale delimitate, se face de comisie, pe baza de masuratori topografice.

Persoanele care au formulat plingeri la judecatorie vor fi puse in posesie provizoriu pina la prezentarea hotaririi judecatoresti de catre comisii, cu suprafetele stabilite pe baza hotaririi comisiei judetene sau, dupa caz, a municipiului Bucuresti. Dupa prezentarea hotaririi judecatoresti, punerea in posesie se va face tinind seama de aceasta.

Comisiile comunale, orasenesti sau municipale, din rezerva constituita potrivit legii, vor putea atribui, in completare, terenuri, daca din hotarire rezulta aceasta.

Punerea in posesie a proprietarilor se va face in prezenta fiecarui proprietar, semnind tabelul de luare in primire a terenului.

Marcarea parcelelor se face prin tarusi sau borne care se asigura de fiecare proprietar.

Art. 37. - In situatia in care mai ramin terenuri neatribuite, comisia le va delimita pe planul cadastral si in teren si le va preda primariei in administrare, urmind a fi folosite in conformitate cu prevederile legii pina la infiintarea agentiei pentru dezvoltare si amenajare rurala. Inscrierea acestor suprafete se va face potrivit anexei nr. 17. De asemenea, va delimita si marca pe plan si in teritoriu terenurile societatilor comerciale, asociatiilor de tip privat, izlazurile comunale si terenurile cu vegetatie forestiera atribuite proprietarilor care au solicitat restituirea acestora in conditiile prevazute de lege.

Totodata, va delimita si marca in teritoriu suprafata ce se va atribui in folosinta, care se preda primariei pentru a fi atribuita celor indreptatiti prin lege.

Art. 38. - Dupa punerea in posesie a tuturor proprietarilor pina la finele anului, oficiul de cadastru si organizare a teritoriului va redacta un plan de situatie cu noua parcelare a teritoriului si cu numerotarea topografica corespunzatoare, in 2 exemplare, din care un exemplar ramine la acesta, iar unul se preda cu proces-verbal primariei comunei, orasului sau municipiului.

CAPITOLUL 6
Repartizarea cheltuielilor efectuate pentru productia anului 1991 si a creditelor de investitii pe terenurile atribuite in proprietate sau in folosinta

Art. 39. - Concomitent cu punerea in posesie a titularilor de terenuri atribuite in proprietate sau folosinta, comisiile comunale, orasenesti sau municipale constituite potrivit art. 11 din lege, impreuna cu comisiile de lichidare, vor repartiza pe terenurile respective cheltuielile efectuate de cooperativele agricole de productie sau, dupa caz, de asociatiile intercooperatiste sau de stat si cooperatiste, aferente anului 1991, corespunzator celor inregistrate in evidenta contabila, precum si creditele de investitii ramase de rambursat aferente plantatiilor de vii si pomi.

In aest scop, vor intocmi situatia anexa nr. 22, in care vor fi cuprinsi toti titularii ce primesc terenuri in proprietate sau folosinta, inclusiv primariile care preiau suprafetele ramase nerepartizate pe categorii de folosinta, precum si cheltuielile de productie si creditele aferente.

Cheltuielile de productie se vor recupera, la optiunea titularului, fie prin plata contravalorii acestora o data cu punerea in posesie, fie prin angajament de plata prin care fiecare titular se obliga fata de comisiile de lichidare a cooperativei sau, dupa caz, a asociatiei intercooperatiste sau de stat si cooperatiste pentru cheltuielile efectuate pe terenurile atribuite in proprietate si fata de primarie pentru terenurile atribuite in proprietate sau, dupa caz, in folosinta.

Angajamentul de plata se da in fata presedintelui comisiei de lichidare si a presedintelui si secretarului comisiei comunale, orasenesti sau municipale, dupa caz.

Termenul de plata pentru cheltuielile de productie conform art. 99 din lege, in cazul angajamentului, nu poate depasi data de 1 decembrie 1991.

Continutul angajamentelor de plata este prevazut in anexele nr. 23 si 24.

Pentru diferenta de credite de investitii ramasa de rambursat, in cazul titularilor care primesc in proprietate sau in folosinta plantatii de vii si pomi, conform art. 33 din lege, acestia vor da un angajament de plata, cu scadenta la termenul la care era obligata unitatea.

Continutul angajamentelor de plata este prevazut in anexele nr. 25 si 26.

Suma scadenta pe anul 1991 se va achita comisiei de lichidare, iar pentru anul urmator, titularul va incheia contract de credite cu banca finantatoare, in termen de 15 zile de la semnarea angajamentului.

In baza angajamentelor de plata, care constituie titluri executorii, bancile finantatoare vor stabili conditiile si modalitatea de rambursare a diferentelor de credit ramase de plata, potrivit legii si normelor proprii.

CAPITOLUL 7
Lichidarea patrimoniului

Art. 40. - Comisiile de lichidare a patrimoniului cooperativelor sau, dupa caz, al asociatiilor intercooperatiste sau de stat si cooperatiste se vor constitui si vor functiona potrivit prevederilor art. 26 si 27 din lege.

Comisiile de lichidare sint formate din:

• contabilul sef al cooperativei sau, dupa caz, al asociatiei - presedinte;
• trei contabili sau economisti din cooperativa sau asociatie - membri;
• un inginer din cooperativa sau asociatie - membru;
• casierul - membru;
• magazinerul - membru;
• presedintele comisiei de cenzori - membru;
• 3-5 cooperatori alesi de adunarea locuitorilor - membri.

Comisiile vor fi sprijinite in activitatea lor de reprezentanti ai directiilor agricole si ai bancilor finantatoare.

Art. 41. - Comisia de lichidare isi incepe activitatea prin efectuarea, impreuna cu conducerea unitatii, a inventarierii intregului patrimoniu si incheierea unui bilant la data respectiva, care sa constate situatia exacta a activului si pasivului.

Comisia va primi in gestiune patrimoniul unitatii si actele de evidenta, asigurind conservarea si paza bunurilor in conditii corespunzatoare.

Toate actele emise de comisia de lichidare vor purta mentiunea ca unitatea este "in lichidare". Totodata, se va deschide un registru in care se vor inregistra toate operatiunile legale de lichidarea patrimonilui in ordinea efectuarii acestora.

Art. 42. - Conturile bancare ale cooperativei sau, dupa caz, ale asociatiei se vor mentine deschise la incheierea activitatii comisiei de lichidare si vor servi la efectuarea operatiunilor de decontare.

In vederea efectuarii de operatiuni prin banca, presedintele si secretarul comisiei de lichidare vor depune la banca specimenele de semnaturi, impreuna cu o copie a deciziei de constituire emisa de prefectura.

Membrii comisiei de lichidare care intreprind noi operatiuni economice, ce nu sint necesare scopului lichidarii, sint raspunzatori personal si solidar de executarea lor.

Art. 43. - Unitatile specializate de exploatare a lucrarilor de imbunatatiri funciare, care potrivit Legii fondului funciar preiau in proprietate lucrarile de imbunatatiri funciare, vor prelua si creditele de investitii acordate cooperativelor agricole de productie si nerestituite de acestea si vor incheia, in termen de 15 zile de la semnarea protocolului de preluare, contracte de credite cu bancile finantatoare.

Art. 44. - In cazul in care cooperativele agricole care se desfiinteaza mai au de restituit credite pentru investitii aferente asociatiilor economice intercooperatiste sau de stat si cooperatiste la care au fost asociate, iar acestea din urma se reorganizeaza ca societati comerciale pe actiuni conform art. 29 din lege, creditele respective vor fi transferate de catre comisia de lichidare la aceste unitati, care vor incheia cu banca finantatoare noi contracte de credite.

In toate cazurile in care, din patrimoniul unitatii in lichidare, se predau bunuri pentru care sint inca angajamente din credite, cei care preiau aceste bunuri (asociatii, societati) vor prelua si creditele aferente, avind obligatia sa incheie noi contracte de credite cu bancile finantatoare, exceptindu-le bunurile preluate in conditiile art. 28 alin. 7 din Legea fondului funciar.

Art. 45. - Dupa inventarierea patrimoniului si in baza bilantului incheiat, comisia de lichidare va proceda la realizarea activului si plata pasivului potrivit prevederilor art. 26, 28 si 29 din lege, precum si la stabilirea masurilor de recuperare a pagubelor sau de sesizare a organelor de urmarire penala, potrivit art. 27 din lege.

Art. 46. - Drepturile de creanta ce se cuvin in conditiile art. 28 din lege se stabilesc in procent de 40% pentru terenul adus sau predat in orice mod in cooperativa si 60% pentru volumul muncii prestate in cooperativa.

Art. 47. - Comisia de lichidare va intocmi o situatie privind evidenta muncii efectuate de cooperatorii activi si a veniturilor obtinute de acestia, pe care o va inainta, sub semnatura, organelor judetene ale casei de pensii si asigurari sociale a taranimii.

Art. 48. - Dupa terminarea operatiunii de lichidare, comisiile vor proceda potrivit prevederilor art. 27 din lege.

Registrele si actele unitatilor desfiintate se predau, prin proces-verbal, primariilor, care au obligatia sa le pastreze timp de cinci ani.

Declinare de răspundere: Textele actelor normative publicate în această rubrică nu au caracter oficial.