LEGE nr.58 din 1 mai 1934
Cambia și biletul la ordin
Textul actului publicat în M.Of. nr. 100/1 mai. 1934

TITLUL I
Despre cambie

CAPITOLUL 1
Despre emiterea si forma cambiei

Art. 1. - Cambia cuprinde:

1. Denumirea de cambie trecuta in insusi textul titlului si exprimata in limba intrebuintata pentru redactarea acestui titlu.
2. Ordinul neconditionat de a plati o suma determinata.
3. Numele aceluia care trebuie sa plateasca (tras).
4. Aratarea scadentei.
5. Aratare locului unde plata trebuie facuta.
6. Numele aceluia caruia sau la ordinul caruia plata trebuie facuta.
7. Aratarea datei si a locului emiterii.
8. Semnatura celui care emite cambia (tragator).

Art. 2. - Titlul caruia ii lipseste vreuna din conditiunile aratate la articolul precedent nu are valoarea unei cambii, afara de cazurile aratate in alineatele ce urmeaza: Cambia fara aratarea scadentei este socotita platibila la vedere. In lipsa unei aratari speciale, locul aratat linga numele trasului este socotit loc de plata si, in acelasi timp, loc al domiciliului trasului. Cambia care nu arata locul unde a fost emisa se socoteste semnata in locul aratat linga numele tragatorului. Daca in cambie sint aratate mai multe locuri de plata, posesorul cambiei o poate prezenta pentru acceptare sau plata la oricare din aceste locuri.

Art. 3. - Cambia poate fi la ordinul tragatorului insusi. Ea poate fi trasa asupra tragatorului insusi. Ea poate fi trasa pentru contul unui tert.

Art. 4. - Cambia poate fi platita la domiciliul unui al treilea, fie in localitatea unde trasul domiciliaza, fie in alta localitate. Daca in cambie nu se prevede de catre tras ca plata se va face la domiciliul celui de-al treilea, se presupune ca ea va fi facuta de acesta din urma.

Art. 5. - Intr-o cambie platibila la vedere sau la un anume timp de la vedere, tragatorul poate stipula ca suma va fi producatoare de dobinda. In orice alta cambie aceasta stipulatie se socoteste nescrisa. Cifra dobinzii va trebui sa fie aratata in cambie; in lipsa acestei aratari stipulatia se socoteste nescrisa. Dobinda curge de la data emisiunii cambiei daca o alta data nu este aratata.

Art. 6. - Daca intr-o cambie suma de plata este scrisa in litere si in cifre, in caz de deosebire, suma de plata este cea scrisa in litere.

Daca suma de plata este scrisa de mai multe ori, fie in litere, fie in cifre, in caz de deosebire, suma de plata este suma cea mai mica.

Art. 7. - Daca cambia poarta semnaturi ale unor persoane incapabile de a se obliga prin cambie, semnaturi false sau ale unor persoane imaginare, ori semnaturi care pentru orice alt motiv nu ar putea obliga persoanele care au semnat cambia, sau in numele carora ea a fost semnata, obligatiile celorlalti semnatari ramin totusi valabile.

Art. 8. - Orice semnatura cambiala trebuie sa cuprinda numele si prenumele sau firma celui care se obliga. Este totusi valabila semnatura in care prenumele este prescurtat sau aratat numai prin initiala.

Art. 9. - Cine pune semnatura sa pe cambie ca reprezentant al unei persoane pentru care nu avea imputernicirea de a lucra, e tinut personal in temeiul cambiei si, daca a platit, are aceleasi drepturi pe care le-ar fi avut pretinsul reprezentant. Aceeasi regula se aplica reprezentantului care a depasit imputernicirea sa.

Art. 10. - Orice persoana se poate obliga cambialmente prin mandatar, chiar daca mandatul este conceput in termeni generali in ce priveste dreptul mandatarului de a emite sau semna cambii.

Art. 11. - Tragatorul raspunde de acceptare si de plata. El poate sa se descarce de raspunderea de acceptare; orice clauza prin care se descarca de raspunderea de plata se socoteste nescrisa.

Art. 12. - Daca o cambie, necompletata la emitere, a fost completata fara a se tine seama de intelegerile intervenite, neobservarea acestor intelegeri nu va pute fi opusa posesorului, afara numai daca acesta a dobindit cambia cu rea credinta, sau daca a savirsit o greseala grava in dobindirea ei.

Posesorul decade din dreptul de a completa cambia in alb dupa trei ani de la data emisiunii cambiei. Asemenea decadere nu este opozabila posesorului de buna credinta, caruia titlul ia fost transmis completat.

CAPITOLUL 2
Despre gir

Art. 13. - Cambia, chiar daca nu a fost expres trasa la ordin, este transmisibila prin gir.

Daca tragatorul a inscris in cambie cuvintele: "nu la ordin " sau o expresiune echivalenta, titlul este transmisibil numai in forma si cu efectele unei cesiuni ordinare.

Girul poate fi facut chiar in folosul trasului, indiferent daca a acceptat sau nu, al tragatorului sau al oricarui alt obligat. Acestia pot sa gireze din nou cambia.

Art. 14. - Girul trebuie sa fie neconditionat. Orice conditie la care ar fi supus se socoteste nescrisa. Girul partial este nul.

Girul "la purtator" este echivalentul unui gir in alb.

Art. 15. - Girul trebuie sa fie scris pe cambie sau pe un adaus (foaie de prelungire) al acesteia (allonge). El trebuie sa fie semnat de girant.

Girul este valabil chiar daca beneficiarul nu este aratat sau daca girantul a pus numai semnatura (gir in alb). In acest din urma caz girul pentru a fi valabil trebuie sa fie scris pe dosul cambiei sau pe adaus.

Art. 16. - Girul transmite toate drepturile izvorite din cambie. Daca girul este in alb posesorul poate:

1) sa-l completeze cu propriul sau nume sau cu numele altei persoane;
2) sa gireze cambia din nou in alb sau in ordinul unei anume persoane;
3) sa predea cambia unui tertiu fara sa completeze girul in alb si fara s-o gireze.

Art. 17. - Girantul, daca nu s-a stipulat altfel, raspunde de acceptare si de plata. El poate interzice un nou gir; in acest caz el nu raspunde fata de persoanele carora cambia a fost ulterior girata.

Art. 18. - Detinatorul unei cambii este socotit posesor legitim, daca justifica dreptul sau printr-o serie neintrerupta de giruri, chiar daca ultimul gir este in alb.

Girurile sterse se socotesc, in aceasta privinta, nescrise.

Daca un gir in alb este urmat de un alt gir, semnatarul acestuia este socotit ca a dobindit cambia prin efectul unui gir in alb.

Daca o persoana a pierdut, prin orice intimplare, posesiunea unei cambi, noul posesor care justifica dreptul sau in modul aratat in alineatul precedent, nu este tinut sa predea cambia, afara numai daca a dobindit-o cu rea credinta, sau daca a savirsit o greseala grava in dobindirea ei.

Art. 19. - Persoanele impotriva carora s-a pornit actiune cambiala nu pot opune posesorului exceptiunile intemeiate pe raporturile lor personale, cu tragatorul sau cu posesorii anteriori, afara numai daca posesorul dobindind cambia a lucrat cu stiinta in paguba debitorului.

Art. 20. - Daca girul cuprinde mentiune "valoarea pentru acoperire", pentru "incasare", " pentru procura", sau orice alta mentiune care implica un simplu mandat, posesorul poate sa exercite toate drepturile izvorind din cambie, dar nu o poate gira decit cu titlul de procura. Cei obligati nu pot opune in acest caz posesorului decit exceptiunile ce ar fi putut opune girantului.

Mandatul cuprins intr-un "de procura" nu inceteaza prin moartea mandatului, prin incapacitatea sau restringerea capacitatii acestuia.

Art. 21. - Daca girul cuprinde mentiunea "valoarea in garantie", "valoare in gaj" sau orice alta mentiune care implica in gaj, posesorul poate exercita toate drepturile izvorind din cambie, dar un gir facut de el este socotit ca facut cu titlul de procura. Cei obligati nu pot opune posesorului exceptiunile intemeiate pe raporturile lor personale cu girantul, afara numai daca posesorul, primind cambia, a lucrat cu stiinta in paguba debitorului.

Art. 22. - Girul posterior scadentei produce aceleasi efecte ca un gir anterior. Cu toate acestea, girul facut posterior protestului de neplata, sau facut dupa trecerea termenului pentru facerea protestului, produce numai efectele unei cesiuni ordinare.

Girul fara data este socotit, pina la data contrarie, ca fiind facut inainte de trecerea termenului stabilit pentru facerea protestului.

Art. 23. - Prin cesiunea cambiei, derivind fie dintr-un gir facut posterior protestului de neplata sau dupa expirarea termenului pentru facerea protestului, fie dintrun act separat, chiar anterior scadentei, se transmit creditorului toate drepturile cambiale ale cedentului, caruia i se vor putea opune toate exceptiunile opozabile acestuia, cesionarul avind dreptul la predarea cambiei.

CAPITOLUL 3
Despre acceptare

Art. 24. - Posesorul cambiei sau chiar un simplu detinator, poate prezenta trasului, pina la scadenta, cambia spre acceptare, la domiciliul acestuia.

Art. 25. - In orice cambie tragatorul poate stipula ca ea va trebui sa fie prezentata spre acceptare, fixind sau nu un termen pentru prezentare.

El poate interzice in cambie prezentarea spre acceptare, afara numai de cazul in care cambia este platibila la un tertiu sau este platibila intr-o alta localitate decit aceea a domiciliului trasului, sau daca este platibila la un anume timp de la vedere.

El poate de asemenea sa stipuleze ca prezentarea spre acceptare nu va putea avea loc inaintea unei anume date.

In afara de cazul cind tragatorul a interzis prezentarea spre acceptare, oricare din giranti poate stipula ca va trebui sa fie prezentata cambia spre acceptare, fixind sau nu un termen pentru prezentare.

Art. 26. - Cambia platibila la un anume timp de la vedere trebuie prezentata spre acceptare in termen de un an de la data emisiunii.

Tragatorul poate reduce sau prelungi acest termen. Aceste termene pot fi reduse de giranti.

Art. 27. - Trasul poate cere ca o a doua prezentare sa-i fie facuta in ziua urmatoare primei prezentari. Cei interesati nu pot sa se prevaleze de neobservarea acestei cereri, daca nu este mentionata in protest.

Posesorul nu este dator sa lase trasului cambia prezentata spre acceptare.

Art. 28. - Acceptarea se scrie pe cambie. Ea se exprima prin cuvintul "acceptat" sau orice alta expresie echivalenta; ea este semnata de tras. Simpla semnatura a trasului pusa pe fata cambiei este socotita acceptare.

Cind cambia este platibila la un anume timp de la vedere, sau cind ea trebuie prezentata spre acceptare intr-un termen stabilit printr-o clauza speciala, acceptarea trebuie sa poarte data zilei cind este facuta, afara numai daca posesorul cere ca ea sa poarte data zilei prezentarii. Daca acceptarea nu este datata, posesorul, pentru a pastra dreptul de regres impotriva girantilor si impotriva tragatorului, trebuie sa ceara sa se constate aceasta lipsa printr-un protest facut in timp util.

Art. 29. - Acceptarea trebuie sa fie neconditionata; trasul o poate insa restringe la o parte din suma. Orice alta modificare adusa prin acceptare, celor cuprinse in cambie, se socoteste ca refuz de acceptare. Acceptantul ramine totusi tinut in limitele acestei acceptari.

Art. 30. - Daca tragatorul a aratat in cambie un loc de plata, altul decit cel al domiciliului trasului, fara insa sa arate un tertiu la care plata trebuie sa fie facuta, trasul il va putea arata odata cu acceptarea. In lipsa unei atari aratari, acceptantul este socotit ca s-a obligat sa plateasca el insusi la locul platii.

Cind cambia este platibila la domiciliul trasului, acesta poate sa arate in acceptare o adresa in aceeasi localitate unde plata trebuie sa fie facuta.

Art. 31. - Prin acceptare trasul se obliga a plati cambia la scadenta.

In caz de neplata posesorul, chiar daca este tragator, are impotriva acceptantului o actiune cambiala directa pentru tot ce poate fi cerut in temeiul art. 53 si 54.

Trasul care a acceptat ramine obligat chiar daca nu a avut cunostinta de falimentul tragatorului.

Art. 32. - Daca acceptarea scrisa pe cambie de catre tras este stearsa de catre acesta, mai inainte de inapoierea titlului, acceptarea este socotita refuzata. Stergerea se socoteste pina la dovada contrarie ca a fost facuta inainte de restituirea titlului.

Totusi, daca trasul a adus, prin scris, la cunostinta posesorului sau a oricarui alt semnatar ca a acceptat, el este tinut catre acestia in limitele acestei acceptari.

CAPITOLUL 4
Despre aval

Art. 33. - Plata unei cambii poate fi garantata printr-un aval pentru intreaga suma sau numai pentru o parte din ea.

Aceasta garantie poate fi data de un tertiu sau chiar de un semnatar al cambiei.

Art. 34. - Avalul se da pe cambie sau pe adaus. El se exprima prin cuvintele "pentru aval" sau prin orice alta formula echivalenta si este semnat de avalist.

Avalul este socotit ca rezulta din simpla semnatura a avalistului pusa pe fata cambiei, afara numai daca semnatura este a trasului sau a tragatorului.

Avalul trebuie sa arate pentru cine este dat. In lipsa acestei aratari se socoteste dat prin tragator.

Art. 35. - Avalistul este tinut in acelasi mod ca acela pentru care a garantat. Obligatiunea sa este valabila chiar daca obligatiunea pe care a garantat-o ar fi nula din orice alta cauza decit un viciu de forma. Cind avalistul plateste cambia, el dobindeste drepturile izvorind din ea impotriva celui garantat, cum si impotriva acelora care sint tinuti catre aceasta din urma, in temeiul cambiei.

CAPITOLUL 5
Despre scadenta

Art. 36. - O cambie poate fi trasa:

la vedere;
la un anume timp de la vedere;
la un anumit timp de la data emisiunii;
la o zi fixa.

Cambiile cu alte scdente sau cu scadente succesive sint nule.

Art. 37. - Cambia la vedere este platibila la prezentare. Ea trebuie prezentata spre plata in termen de un an de la data sa. Tragatorul poate reduce sau prelungi acest termen. Aceste termene pot fi reduse de giranti.

Tragatorul poate stipula ca o cambie platibila la vedere nu trebuie sa fie prezentata spre plata inaintea unei anumite date. In acest caz termenul de prezentare curge de la aceasta data.

Art. 38. - Scadenta unei cambii la un anume timp de la vedere este determinata, fie de data acceptarii, fie de aceea a protestului.

In lipsa protestului, acceptarea nedata este socotita fata de acceptant ca fiind facuta in ultima zi a termenului prevazut pentru prezentare spre acceptare.

Art. 39. - Scadenta unei cambii trasa la una sau mai multe luni de la data emisiunii sau de la vedere, e socotita la data corespunzatoare, din luna in care plata trebuie sa fie facuta. In lipsa de data corespunzatoare, scadenta va fi in ultima zi a acestei luni.

Cind o cambie este trasa la una sau mai multe luni si jumatate de la data sau de la vedere, se socotesc mai intii lunile integi si apoi jumatate.

Daca scadenta este fixata la inceputul, la mijlocul sau la sfirsitul lunii, se intelege prin aceste termene:

Prima, a cinsprezecea sau cea din urma zi a lunii.

Expresiunile "8 zile " sau "cinsprezece zile" se inteleg, nu ca una sau doua saptamini, ci ca opt sau cinsprezece zile efective.

Prin expresiunea "jumatate luna" se inteleg cinsprezece zile.

Art. 40. - Cind o cambie este platibila la o zi fixa intr-un loc, unde calendarul este deosebit de acela al locului de emisiune, data scadentei se considera fixata dupa calendarul locului de plata.

Cind o cambie trasa intre doua locuri, avind calendare deosebite, este platibila la un anume timp de la data emisiunii, scadenta se stabileste socotindu-se din ziua care, potrivit calendarului locului de palta, corespunde zilei de emisiune.

Termenele de prezentare a cambiilor se socotesc potrivit regulelor alineatului precedent.

Aceste reguli nu sint aplicabile daca intr-o clauza a cambiei sau numai din simplele aratari ale titlului, rezulta intentiunea de a se adopta reguli deosebite.

CAPITOLUL 6
Despre plata

Art. 41. - Posesorul unei cambii platibila la o zi fixa sau la un anume termen de la data emisiunii sau de la vedere trebuie sa o prezinte la plata, fie in ziua in care ea este platibila, fie in una din cele doua zile lucratoare ce urmeaza.

Prezentarea unei cambii la un Oficiu de Compensatii echivaleaza cu o prezentare spre plata.

Art. 42. - Cambia trebuie sa fie prezentata spre plata la locul si adresa indicata in cambie. In lipsa aratarii unei adrese cambia trebuie sa fie prezentata pentru plata:

1) La domiciliul trasului sau al persoanei desemnate in cambie sa plateasca pentru el.
2) La domiciliul acceptantului prin interventiune sau al persoanei desemnate in cambie sa plateasca pentru acesta.
3) La domiciliul celui indicat la nevoie.

Art. 43. - Trasul care plateste cambia poate pretinde ca aceasta sa-i fie predata cu mentiunea de achitare scrisa de catre posesor.

Posesorul nu poate refuza o plata partiala.

In caz de plata partiala trasul poate cere sa i se faca pe cambie mentiune de aceasta plata si sa i se dea o chitanta.

Art. 44. - Posesorul unei cambii nu este tinut sa primeasca plata inainte de scadenta.

Trasul care plateste inainte de scadenta, o face pe riscul si pericolul sau.

Acel care plateste la scadenta este valabil liberat, afara numai daca nu a fost frauda sau greseala grava din partea sa. El este dator sa verifice regulata succesiune a girurilor, dar nu si autenticitatea semnaturilor girantilor.

Art. 45. - Cind o cambie este platibila intr-o moneda, care nu are curs la locul platii, suma poate fi platita in moneda tarii, dupa valoarea ei din ziua scadentei.

Daca debitorul este in intirziere cu plata, posesorul poate, la alegerea sa, sa ceara ca suma sa fie platita in moneda tarii, fie dupa valoarea din ziua scadentei, fie dupa valoarea din ziua platii.

Valoarea monedei straine este determinata de uzurile locului de plata.

Tragatorul poate totusi sa stipuleze ca suma de plata va fi calculata dupa un curs indicat in cambie.

Regulile aici aratate nu se aplica in cazul cind tragatorul a stipulat ca plata va trebui facuta intr-o moneda anume aratata (clauza de plata efectiv in moneda straina).

Daca suma este aratata intr-o moneda avind aceeasi denumire, dar de o valoare diferita, in tara de emisiune, si in aceea a platii, se presupune ca aratarea se refera la moneda locului de plata.

Art. 46. - Cind cambia nu este prezentata spre plata in termenul fixat de art. 40, orice debitor are facultatea de a consemna suma la Casa de Depuneri si Consemnatiuni pe cheltuiala si riscul posesorului cambiei, recipisa depunindu-se la tribunalul sau judecatoria locului de plata.

CAPITOLUL 7
Regresul in caz de neacceptare sau neplata

Art. 47. - Actiunea cambiala este directa sau de regres: directa contra acceptantului si avalistilor sai; de regres contra oricarui alt obligat.

Art. 48. - Posesorul poate exercita drepturi de regres impotriva girantilor, tragatorului si a celorlalti obligati:

a) la scadenta, daca plata nu a avut loc;
b) chiar inainte de scadenta:
1. Daca acceptarea a fost refuzata in totul sau in parte.
2. In caz de faliment al trasului, fie ca acesta a acceptat sau nu; in caz de incetare de plati din partea acestuia, chiar daca incetarea de plati nu este constatata printr-o hotarire, daca urmarirea bunurilor lui a ramas fara rezultat.
3. In caz de faliment al tragatorului unei cambii stipulata neacceptabila.

Art. 49. - Refuzul de acceptare sau de plata trebuie sa fie constatat printr-un act autentic (protest de neacceptare sau de neplata).

Protestul de neacceptare trebuie facut in termenele fixate pentru prezentare la acceptare. Daca in cazul prevazut de primul alineat al art. 27 cea dintii prezentare a avut loc in ultima zi a termenului, protestul poate fi inca facut in ziua urmatoare.

Protestul de neplata unei cambii platibila la o zi fixa sau la un anume timp de la data emisiunii, sau la un anume timp de la vedere, trebuie sa fie facut in una din cele doua zile lucratoare ce urmeaza zilei in care cambia este platibila. Cind cambia este platibila la vedere, protestul trebuie sa fie facut in conditiunile aratate in alineatul precedent, pentru protestul de neacceptare.

Protestul de neacceptare scuteste de prezentare la plata si de protestul de neplata.

In cazul cind trasul a incetat platile, fie ca a acceptat sau nu, sau in cazul cind o urmarire a bunurilor acestuia nu a dat rezultat, posesorul nu poate exercita dreptul sau de regres, decit numai dupa ce cambia a fost prezentata trasului spre plata si dupa ce protestul a fost facut.

In cazul cind trasul, fie ca a acceptat sau nu, a fost declarat in stare de faliment, cum si in caz de faliment al tragatorului unei cambii stipulate neacceptabile, prezentarea hotaririi declarative de faliment este indestulatoare pentru a permite posesorului exercitarea dreptului de regres.

Art. 50. - Posesorul trebuie sa incunostiinteze pe girantul sau si pe tragator despre neacceptare sau neplata, in cele patru zile lucratoare ce urmeaza zilei protestului sau zile prezentarii, in cele doua zile lucratoare ce urmeaza zilei in care a primit incunostiintarea, sa aduca la cunostinta girantului sau incunostiintarea primita, aratind numele si adresele acelora care au facut incunostiintarile precedente; se va urma tot astfel pina la tragator.

Termenele aici aratate curg de la primirea incunostiintarii precedente.

Cind, potrivit, prevederilor alineatului precedent, o incunostiintare este facuta unui semnatar al cambiei, aceeasi incunostiintare trebuie sa fie facuta, in acelasi termen, avalistului sau.

In cazul cind un girant n-a aratat adresa sa, sau a aratat-o intr-un mod ilizibil, incunostiintarea facuta girantului care il precede este indestulatoare. Acel care e dator sa faca incunostiintarea, poate sa o faca in orice forma chiar prin simpla inapoiere a cambiei.

El trebuie sa probeze ca a facut incunostiintarea in termenul prescris. Acest termen va fi socotit ca observat, daca o scrisoare cuprinzind incunostiintarea a fost predata postei in termenul prescris.

Acel care nu face incunostiintarea in termenul mai sus aratat, nu decade din dreptul de regres; el este raspunzator, daca va fi locul, de paguba cauzata prin culpa sa, fara insa ca daunele interese sa poata intrece suma din cambie.

Art. 51. - Tragatorul, girantul, sau avalistul, pot, prin stipulatiunea "fara cheltuieli" , "fara protest", sau orice alta expresie echivalenta, scrisa pe cambie si semnata, sa scuteasca pe posesor pentru exercitarea dreptului de regres, de facerea protestului de neacceptare sau neplata.

Aceasta stipulatiune nu scuteste pe posesor de prezentarea cambiei la termenele stabilite, nici de incunostiintarile ce urmeaza a fi facute. Dovada neobservarii termenelor cade in sarcina aceluia care o opune posesorului.

Daca stipulatiunea este inscrisa de tragator, ea produce efectele sale fata de toti semnatarii; daca ea este inscrisa de un girant sau un avalist, ea produce efectele sale numai fata de acesta. Daca, cu toata stipulatiunea inscrisa de tragator, posesorul face protestul, cheltuielile ramin in sarcina sa. Daca stipulatiunea a fost inscrisa de un girant sau de un avalist, cheltuielile protestului, daca a fost facuta, pot fi cerute de la toti semnatarii.

Art. 52. - Tragatorul, acceptantul, girantul si avalistul cambiei sint tinuti solidari fata de posesor. Posesorul are dreptul de urmarire impotriva tuturor acestor persoane, individual sau colectiv, fara a fi tinut sa observe ordinea in care s-au obligat. Acelasi drept il are orice semnatar care a platit cambia. Actiunea pornita impotriva unuia din obligati, nu impedica urmarirea celorlalti, chiar daca sint posteriori aceluia impotriva caruia s-a procedat mai intii.

Art. 53. - Posesorul poate cere pe cale de regres:

1. Suma aratata in cambia neacceptata sau neplatita, impreuna cu dobinda, daca a fost stipulata.
2. Dobinda legala socotita cu incepere de la scadenta.
3. Cheltuielile de protest, acelea ale incunostiintarilor facute, cum si alte cheltuieli justificate.

Daca regresul este exercitat inainte de scadenta, va fi dedus un scont la suma aratata in cambie. Acest scont va fi calculat potrivit scontului Bancii Nationale in vigoare, la data regresului, la locul domiciliului posesorului.

Art. 54. - Acel care a platit prin regres cambia poate cere de la girantii sai:

1. Intreaga suma platita.
2. Dobinda legala la aceasta suma, socotita cu incepere din ziua cind a platit suma.
3. Cheltuielile pe care le-a facut.

Art. 55. - Orice obligat impotriva caruia se exercita sau ar putea fi exercitat, un drept de regres, poate cere, in schimbul platii, predarea cambiei cu protestul si un cont de intoarcere achitat.

Orice girant care a platit cambia poate sterge girul sau si pe acelea ale girantilor urmatori.

Art. 56. - In cazul unui regres, dupa o acceptare partiala, acel care plateste suma pentru care cambia nu a fost acceptata poate cere sa se faca mentiune de aceasta plata pe cambie si sa i se dea chitanta. Posesorul trebuie, in afara de aceasta, sa-i predea o copie a cambiei, certificata conform, cum si protestul pentru a-i face posibil exercitiul regresurilor ulterioare.

Art. 57. - Oricare persoana, avind dreptul se exercite regresul, poate daca nu s-a stipulat altfel, sa se despagubeasca prin o noua cambie (contracambie), trasa la vedere asupra unuia din girantii sai si platibila la domiciliul acestuia.

Contracambia cuprinde, in afara de sumele aratate la art. 53 si 54, un drept de curtaj si taxa de timbru pentru ea.

Daca contracambia este trasa de posesor, suma este fixata dupa cursul unei cambii la vedere, trasa de la locul unde cambia originara este platibila asupra locului domiciliului girantului. Daca contracambia este trasa de un girant, suma este fixata dupa cursul unei cambii la vedere, trasa de la locul unde tragatorul contracambiei are domiciliul asupra locului domiciliului girantului.

Art. 58. - Dupa trecerea termenelor fixate:

a) pentru prezentarea unei cambii la vedere sau la un anume timp de la vedere;
b) pentru facerea protestului de neacceptare sau de neplata;
c) pentru prezentarea la plata in cazul stipulatiunii "fara cheltuieli".

Posesorul este decazut din drepturile sale impotriva girantilor, impotriva tragatorului si impotriva celorlalti obligati cu exceptiunea acceptantului.

In cazul in care cambia nu este prezentata spre acceptare in termenul stipulat de tragator, posesorul este decazut din dreptul sau de regres, atit pentru neplata, cit si pentru neacceptare, afara numai daca nu rezulta din cuprinsul stipulatiunii ca tragatorul a inteles sa se descarce numai de garantia de acceptare.

Daca stipulatiunea unui termen pentru prezentare este cuprinsa intr-un gir, numai girantul poate opune lipsa.

Art. 59. - Cind prezentarea cambiei sau facerea protestului in termenele prescrise este impiedicata de un obstacol de neinlaturat (prevedere legala, caz fortuit ori de forta majora), aceste termene sint prelungite.

Posesorul este dator sa aduca, fara intirziere, la cunostinta girantului sau, prin scrisoare recomandata, cazul fortuit ori de forta majora si sa faca pe cambie sau pe adaus mentiune datata si semnata de el de aceasta incunostiintare ; pentru rest se aplica dispozitiile art. 49.

Dupa incetarea cazului fortuit ori de forta majora posesorul trebuie fara intirziere, sa prezinte cambia spre acceptare sau spre plata si daca este nevoie s-o protesteze.

Daca cazul fortuit ori de forta majora tine peste treizeci de zile de la scadenta, drepturile de regres pot fi exercitate fara a fi nevoie de prezentare si protest.

Pentru cambiile la vedere sau la un anume timp de la vedere, termenul de treizeci de zile curge de la data cind posesorul a incunostiintat pe girantul sau despre cazul fortuit ori de forta majora, chiar daca incunostiintarea este facuta inainte de expirarea termenului de prezentare; in termenul de 30 de zile se adauga termenul la vedere sau de la un timp de la vedere aratat in cambie.

Nu se socotesc cazuri fortuite ori de forta majora faptele pur personale ale posesorului sau ale persoanei pe care acesta a insarcinat-o sa prezinte cambia sau de a o pretesta.

Art. 60. - Intre mai multi obligati care au o situatie egala in cambie nu se poate exercita actiunea cambiala, raporturile dintre aceste persoane vor fi reglementate dupa normele relative la obligatiunile solidare.

Art. 61. - Cambia are valoare de titlu executor pentru capital si accesorii, stabilite conform art. 53, 54 si 57.

Formula executorie este cea aratata in art. 269 c. pr. civila.

Competent pentru a investi cambia cu formula executorie este notariatul de stat.

Cambia emisa in strainatate are aceleasi efecte executorii daca acestea sint admise si de legea locului unde cambia a fost emisa.

Somatiunea de executare trebuie sa cuprinda transcrierea exacta a cambiei sau a protestului precum si a celorlalte acte din care rezulta suma datorita.

Pentru obligatiunile cambiale subscrise prin procura, somatiunea va face mentiune si de actul din care rezulta mandatul.

Art. 62. - In termen de 5 zile de la primirea somatiunii, debitorul poate face opozitie la executare.

Opozitia se va introduce la instanta in circumscriptia careia se afla notariatul de stat care a investit cambia cu formula executorie. Aceasta instanta, va judeca opozitia de urgenta si cu precadere inaintea oricarei alte pricini.

Hotărârea pronunțată asupra opoziției va putea fi atacată cu apel în termen de 15 zile de la pronunțare.

Instanta va putea suspenda executarea numai in caz cind oponentul nu recunoaste semnatura, inscriindu-se in fals, sau nu recunoaste procura.

In caz de suspendarea executarii creditorul va putea obtine masuri de asigurare.

Art. 63. - In procesele cambiale pornite, fie pe cale de actiune, fie pe cale de opozitie la somatia de executare, debitorul nu va putea opune posesorului decit exceptiunile de nulitatea titlului, potrivit dispozitiunilor art. 2, precum si cele care nu sint oprite de art. 19.

Exceptiunile personale vor trebui sa fie grabnica solutiune si intotdeauna intemeiate pe o proba scrisa.

Exceptiunile cambiale trebuiesc propuse la primul termen de infatisare.

Prin primul termen de infatisare se intelege primul termen la prima instanta, cind procedura fiind indeplinita, partile pot pune concluzii in fond chiar daca piritul sau oponentul nu se prezinta.

Art. 64. - Daca din raportul carte a dat nastere emisiunii sau transmisiunii cambiei, deriva o actiune cauzala, aceasta ramine in fiinta cu toata emiterea sau transmisiunea cambiei, afara de cazul cind se dovedeste novatiunea.

O asemenea actiune nu poate fi insa exercitata decit dupa ce se dovedeste cu protestul lipsa de acceptare sau de plata.

Posesorul cambiei nu poate exercita actiunea cauzala decit oferind debitorului restituirea cambiei, depunind-o la grefa instantei competente, justificind in acelasi timp indeplinirea formalitatilor necesare pentru conservarea fata de debitor a actiunilor de regres ce-i pot apartine.

Art. 65. - Cind posesorul a pierdut actiunea cambiala in contra tuturor obligatiunilor si nu are contra acestora actiune cauzala, poate exercita contra tragatorului, acceptantului sau girantului o actiune pentru plata sumei cu care acestia s-au imbogatit fara cauza in dauna sa.

CAPITOLUL 8
Despre protest

Art. 66. - Protestul se face de notarul de stat. Asistenta martorilor nu este necesara la facerea protestului.

Art. 67. - Protestul poate fi incheiat prin act separat pe insusi originalul titlului sau pe unul din exemplarele, pe copia, ori pe un adaus al acestora. Daca protestul se incheie pe un adaus, acel care-l incheie trebuie sa puna sigilul oficial pe linia de unire.

Pentru mai multe titluri platibile de aceeasi persoana, in acelasi loc protestul se poate face la cererea posesorului printr-un singur act separat.

Daca protestul este cuprins in act separat, mentiunea de facere a protestului va fi facuta pe titlul depus spre protest.

Art. 68. - Protestul trebuie facut in locurile prevazute in art. 42 contra persoanelor respectiv indicate de acest articol, chiar daca nu sint prezente.

Daca domiciliul acestor persoane nu poate fi gasit, protestul se va putea face in orice loc din cuprinsul comunei locului de plata, dupa alegerea posesorului cambiei.

Incapacitatea persoanelor carora cambia trebuie sa fie prezentata nu dispenseaza de obligatiunea de a dresa protestul contra acestora, cu exceptia celor prevazute de ultimul alineat al art. 49.

Daca persoana careia trebuie sa-i fie prezentata cambia a incetat din viata, protestul se va face de asemenea pe numele sau, dupa regulile precedente.

Art. 69. - Protestul trebuie sa cuprinda:

1. Anul, luna, ziua si ora in care a fost dresat.
2. Numele si prenumele celui care a cerut facerea protestului.
3. Numele si prenumele persoanei sau persoanelor contra carora s-a facut protestul.
4. Aratarea locurilor in care a fost dresat, cu mentiunea cercetarilor facute, conform art. 42.
5. Transcrierea exacta a cambiei, daca protestul nu s-a facut chiar pe inscrisul cambiei.
6. Somatiunea de plata, raspunsurile primite sau motivele pentru care nu s-a obtinut nici un raspuns.

Protestul va fi subscris de notarul care l-a dresat.

Cind trasul caruia i se prezinta spre acceptare o cambie cere ca o noua prezentare sa-i fie facuta in ziua urmatoare, aceasta cerere trebuie cuprinsa in protest.

Art. 70. - Stersaturile, indreptarile si scrisul printre rinduri sau cu semn de trimitere , trebuiesc sa fie aprobate de acel care face protestul.

Art. 71. - Cel care face protestul este dator sa treaca protestele in intregime, zi cu zi , dupa ordinea datei, intr-un registru special.

Originalul protestului se va inmina celui ce a cerut protestul.

In caz de pierdere, originalul poate fi inlocuit printr-o copie legalizata dupa registru.

Art. 72. - In cea dintii zi a fiecarei saptamini, notarul de stat va trimite tribunalului si Camerei de comert un tablou de protestele de neplata facute in cursul saptaminii precedente.

Tabloul va arata data protestului, numele si prenumele persoanei impotriva careia s-a facut protestul, al celei care a cerut protestul si scadenta titlului protestat.

Tribunalele vor tine un registru de evidenta a protestelor.

Art. 73. - In afara de cazul cind tragatorul a stipulat obligatiunea de protest, acesta poate fi inlocuit, daca posesorul se invoieste, printr-o declaratie de refuz de acceptare sau plata scrisa si datata pe titlu sau pe adaus, semnata de cel impotriva caruia protestul urma sa fie facut. Aceasta declaratiune trebuie sa fie investita cu data certa, in termenul stabilit pentru facerea protestului.

CAPITOLUL 9
Despree interventiune

SECȚIUNEA I
Dispozitii generale

Art. 74. - Tragatorul, girantul sau avalistul pot indica o persoana care sa accepte sau sa plateasca la nevoie.

Cambia poate fi, in conditiunile aratate mai jos, acceptata sau platita de o persoana care intervine pentru oricare din obligati pe cale de regres.

Intervenientul poate fi un tert, insusi trasul sau o persoana deja obligata prin cambie, cu exceptia acceptantului.

Intervenientul trebuie in cele doua zile lucratoare ce urmeaza interventiunii, sa incunostiintezee de interventiunea sa pe cel pentru care a intervenit. In caz de neobservare a acestui termen el este raspunzator, daca va fi locul, de paguba cauzata prin neglijenta sa, fara insa ca daunele-interesele sa poata intrece suma din cambie.

SECȚIUNEA a II-a
Acceptarea prin interventiune

Art. 75. - Acceptarea prin interventiune poate fi facuta ori de cite ori posesorul unei cambii ce poate fi acceptata ar putea exercita dreptul de regres inainte de scadenta.

Cind intr-o cambie s-a indicat o persoana pentru a o accepta sau o plati la nevoie, la locul platii, posesorul nu poate exercita, inainte de scadenta, dreptul de regres in contra acelui care a facut indicatiunea si in contra semnatarilor urmatori, afara numai daca a prezentat cambia persoanei indicate si daca aceasta, refuzind acceptarea, acest refuz a fost constatat prin protest.

In alte cazuri de interventiuni posesorul poate refuza acceptarea prin interventiune. Totusi, daca o admite, el pierde dreptul de a recurge, inainte de scadenta, pe cale de regres, impotriva aceluia pentru care acceptarea a fost facuta si a semnatarilor urmatori.

Art. 76. - Acceptarea prin interventiune se scrie pe cambie si se semneaza de intervenient. Ea arata pentru cine este data; in lipsa acestei aratari, acceptarea se socoteste data pentru tragator.

Art. 77. - Acceptantul prin interventiune este tinut fata de posesorul cambiei si fata de girantii posteriori aceluia pentru care a intervenit in acelasi mod ca si acesta.

Cu toata acceptarea prin interventiune, acela pentru care ea a fost facuta si girantii sai, pot cere posesorului, in schimbul platii sumei aratate la articolul 53, predarea cambiei, a protestului si, daca va fi locul, a contului de intoarcere achitat.

Obligatiunea acceptantului prin interventiune inceteaza in cazul in care cambia nu i-a fost prezentata cel mai tirziu in ziua urmatoare ultimei zile pentru dresarea protestului de neplata.

SECȚIUNEA III-a
Plata prin interveniune

Art. 78. - Plata prin interventiune poate fi facuta ori de cite ori posesorul ar putea exercita dreptul de regres la scadenta sau inainte de aceasta.

Plata trebuie sa cuprinda intreaga suma ce ar fi avut sa plateasca acel pentru care interventiunea s-a facut.

Ea trebuie facuta cel mai tirziu in ziua ce urmeaza ultima zi admisa pentru facerea protestului de neplata.

Plata prin interventiune trebuie sa rezulte din protest si, daca acesta a fost deja dresat, trebuie sa fie mentionata la sfirsitul actului de protest de catre notarul care l-a dresat. Cheltuielile de protest se vor restitui chiar daca tragatorul a pus clauza "fara cheltuieli".

Art. 79. - In cazul in care cambia a fost acceptata de mai multi intervenienti, care au domiciliul la locul platii, sau daca au fost indicate pentru a plati - la nevoie - persoane avind domiciliul in acelasi loc, posesorul trebuie sa prezinte cambia tuturor acestor persoane, iar daca va fi locul, sa ceara protestul de neplata cel mai tirziu in ziua ce urmeaza ultimei zile admise pentru facerea protestului.

Daca protestul nu a fost facut in acest termen, acel care a facut indicarea la nevoie, sau acel pentru care o cambie a fost acceptata cum si girantii posteriori, sint liberati.

Art. 80. - Posesorul care refuza plata prin interventiune pierde dreptul de regres impotriva celor care ar fi fost liberati.

Art. 81. - Plata prin interventiune trebuie sa fie constatata prin mentiune pe cambie, cu indicarea acelei pentru care este facuta. In lipsa unei atari indicari, plata se socoteste facuta pentru tragator.

Cambia si protestul, daca a fost incheiat, trebuie sa fie predate aceluia care a platit pentru interventiune.

Art. 82. - Cel care a platit prin interventiune dobindeste drepturile rezultind din cambie impotriva aceluia pentru care a platit si impotriva acelora care sint tinuti cambialmente catre aceasta din urma; el nu poate insa gira din nou cambia.

Girantii posteriori semnatarului pentru care plata a fost facuta sint liberati.

Daca mai multe persoane ofera plata prin interventiune, este preferat acela a carui plata libereaza un numar mai mare de obligati. Acela care, in cunostinta de cauza, intervine contrar acestei reguli, pierde dreptul de regres impotriva acelora care ar fi fost liberati.

CAPITOLUL 10
Despre pluralitatea exemplarelor si despre copii

SECȚIUNEA I
Pluralitatea exemplarelor

Art. 83. - Cambia poate fi trasa in mai multe exemplare identice.

Aceste exemplare trebuiesc sa fie numerotate in insusi textul titlului; lipsind aceasta, fiecare din exemplare se socoteste o cambie distincta.

Oricare posesor al unei cambii in care nu se arata ca a fost trasa intr-un singur exemplar, poate cere liberarea mai multor exemplare pe cheltuiala sa. In acest scop el trebuie sa se adreseze girantului sau nemijlocit, care este dator sa-i dea sprijinul catre propriul sau girant; se va urma astfel pina la tragator. Girantii sint datori a reproduce girurile pe noile exemplare.

Art. 84. - Plata unuia din exemplare este liberatorie, chiar daca nu s-a stipulat ca o atare plata anuleaza efectul celorlalte exemplare. Cu toate acestea trasul ramine tinut in temeiul fiecarui exemplar acceptat care nu i-a fost inapoiat.

Girantul care a transmis exemplarele la diferite persoane, ca si girantii urmatori, sint tinuti in temeiul tuturor exemplarelor, purtind semnatura celor care nu le-au fost inapoiate.

Art. 85. - Acel care a trimis un exemplar al cambie, in vederea acceptarii, trebuie sa indice pe celelalte exemplare numele persoanei la care acest exemplar se gaseste. Aceasta persoana este datoare sa-l predea posesorului legitim al unui alt exemplar.

Daca acesta refuza, posesorul nu poate exercita dreptul de regres decit dupa ce a facut sa se constate prin protest:

1. Ca exemplarul trimis la acceptare nu i-a fost predat, cu toata cererea sa.
2. Ca acceptareea sau plata nu a putut fi obtinuta pe alt exemplar.

SECȚIUNEA a II-a
Copiile

Art. 86. - Oricare posesor al unei cambii are dreptul sa faca una sau mai multe copii.

Copia trebuie sa reproduca intocmai originalul cu girurile si toate celelalte mentiuni care figureaza in cambie; ea trebuie sa indice unde ia sfirsit.

Copia poate fi girata si avalizata in acelasi mod si cu aceleasi efecte ca si originalul.

Art. 87. - Copia trebuie sa arate pe detinatorul titlului original. Acesta este dator sal predea posesorului legitim al copiei.

In caz de refuz, posesorul nu poate exercita dreptul de regres impotriva persoanelor care au girat sau avalizat copia, decit dupa ce a facut sa se constate, prin protest, ca originalul nu i-a fost predat, cu toata cererea sa.

Daca titlul original poarta dupa ultimul gir dat inainte de intocmirea copiei stipulatiunea "de aici girul nu este valabil decit pe copie", sau orice alta forma echivalenta, girul ulterior pe original este nul.

CAPITOLUL 11
Despre alterari

Art. 88. - In cazul alterarii textului unei cambii, semnatarii posteriori alterarii sint tinuti in limitele textului alterat; semnatarii anteriori sint tinuti potrivit textului original.

In cazul in care din titlu nu rezulta sau nu dovedeste ca semnatura a fost pusa inainte sau dupa alterare se presupune ca a fost pusa inainte.

CAPITOLUL 12
Despre anulare si inlocuirea titlului

Art. 89. - In caz de pierderea, sustragerea sau distrugerea unei cambii, posesorul va putrea instiinta despre aceasta pe tras si sa ceara anularea titlului printr-o cerere adresata presedinteelui tribunalului locului in care cambia este platibila.

Cererea va trebui sa arate conditiunile esentiale ale cambiei si, daca este vorba de o cambie in alb, elementele suficiente spre a o identifica.

Presedintele tribunalului sau judecatorul, dupa examinarea cererii si a elementelor produse, cum si a dreptului posesorului, va pronunta in cel mai scurt timp posibil o ordonanta prin care, specificind datele cambiei, o va declara nula in miinile oricui s-ar gasi si va autoriza a se face plata ei dupa trecerea de 30 zile de la publicarea ordonantei in Monitorul Oficial, in cazul cind cambia a scazut sau este la vedere, sau de 30 zile de la data scadentei daca aceasta este ulterioara publicatiunii in Monotorul Oficial, si numai daca intre timp detinatorul nu a facut opozitie.

Ordonanta trebuie sa fie notificata trasului si publicata in Monitorul Oficial , la staruinta si pe cheltuiala petitionarului.

Plata facuta de tras inainte de notificarea ordonantei, cu toata instiintarea facuta, libereaza pe debitor.

Art. 90. - In termen de 30 zile de la publicarea ordonantei in Monitorul Oficial, detentorul cambiei va putea face opozitie in contra acestei ordonante, opozitie ce se va comunica atit petitionarului cit si trasului, odata cu citarea lor inaintea instantei locului de plata.

Art. 91. - Pina la implinirea termenului prevazut de art. 89, petitionarul va putea exercita toate actele de conservare a drepturilor sale si daca este vorba de o cambie deja scazuta, sau care a scazut intre timp, va putea cere plata acelei cambii a carei anulare a cerut-o, depunind o cautiune egala cu suma pretinsa, sau sa ceara consemnarea acestei sume.

Art. 92. - Dupa trecerea termenului prevazut de art. 89, fara a se fi facut opozitie, sau dupa respingerea opozitiei printr-o hotarire ramasa definitiva, cambia pierduta sau sustrasa nu mai are nici un efect.

Oricine a obtinut inlocuirea cambiei, va putea, la prezentarea ordonantei de anulare si a certificatului grefei respective de neintroducerea opozitiei in termen, sau la prezentarea hotaririi definitive de respingerea opozitiei, sa ceara plata acelei cambii; cind cambia a fost data in alb sau nu a scazut inca, va putea cere, in aceleasi conditiuni, un duplicat.

Pentru cambiile scazute sau la vedere declarate nule, dobinzile curg in conformitate cu art. 53 si 54, afara de cazul cind suma datorata a fost depusa potrivit art. 46 pe seama persoanei in favoarea careia a avut loc anularea sau a fost pronuntata sentinta.

Art. 93. - Ordonanta sau hotarirea ramasa definitiva stinge orice drept decurgind din cambia anulata, fara a prejudicia eventualele actiuni ale posesorului fata de cel care a obtinut anularea.

CAPITOLUL 13
Despre prescriptie

Art. 94. - Orice actiuni rezultind din cambii impotriva acceptantului se prescriu prin trei ani, socotiti de la data scadentei.

Actiunile posesorului impotriva girantilor si impotriva tragatorului se prescriu printr-un an socotit de la data protestului facut in timp util sau de la data scadentei in caz de stipulatiune, fara cheltuieli.

Actiunile girantilor unii impotriva altora si impotriva tragatorului, se prescriu prin 6 luni socotite din ziua din care girantul a platit cambia sau din ziua in care actiunea de regres a fost pornita impotriva sa.

Actiunea de imbogatire fara cauza se prescrie printr-un an din ziua in care hotarirea pronuntata asupra actiunii cambiale va fi ramas definitiva.

CAPITOLUL 14
Dispozitii generale

Art. 95. - Plata unei cambii, a carei scadenta este intr-o zi de sarbatoare legala, nu poate fi ceruta decit in prima zi lucratoare ce urmeaza. Tot astfel toate celelalte acte privitoare la cambie, in special prezentarea spre acceptare si protestul, nu pot fi facute decit intr-o zi lucratoare.

Cind unul din aceste acte trebuie sa fie facut intr-un anumit termen, a carui ultima zi este o zi de sarbatoare legala, acest termen este prelungit pina la prima zi lucratoare ce urmeaza. Zilele de sarbatoare legala intermediare intra in calculul termenului.

Art. 96. - In termenele legale sau conventionale nu socoteste ziua de la care ele incep sa curga.

Art. 97. - Nu sint admise termene de gratie, nici legale, nici judecatoresti.

Art. 98. - Prin cuvintul "domiciliu", in sensul prezentei legi, se intelege locul unde persoana obligata, la care se refera, isi are locuinta sau sediul, iar prin cuvintul "loc de plata" se intelege intreg teritoriul comunei respective.

Art. 99. - Subscrierea prin punere de deget nu este socotita semnatura, afara numai daca inscrisul este facut in forma autentica sau notariala.

CAPITOLUL 15
Cesiunea creantei derivind din vinzarea de marfuri fata de tras

Art. 100. - In cambia trasa, care, nu trebuie sa fie prezentata la acceptare, cum si in orice alta cambie trata, in cazul in care nu a fost acceptata, tragatorul poate, in limitele sumei prevazute in cambie, sa cedeze printr-o clauza inserata in cuprinsul cambiei, creanta sa derivind din vinzarea de marfuri, pe care o are fata de tras.

Clauza trebuie sa cuprinda, sub sanctiune de nulitate, data si numarul facturii referitoare la vinzarea de marfuri.

In cazul unei cambii, emisa la ordinul tragatorului insusi, clauza de cesiune poate fi inserata in primul gir. Cesiunea nu poate fi facuta de tragator decit in favoarea unei banci sau a unui bancher, insa va folosi tuturor girantilor succesivi.

Art. 101. - Cesiunea dobindeste efect fata de terti prin notificarea facuta trasului, notificare ce se poate face si prin scrisoare recomandata, cu recipisa de intoarcere; notificarea trebuie sa cuprinda mentiunile exacte pentru identificarea cambiei.

Prezentarea cambiei facuta trasului, rezultind din protestul de neacceptare, tine loc de notificare.

Art. 102. - Trasul, dupa notificarea cesiunii, nu poate plati decit posesorului cambiei.

Acesta nu poate valorifica fata de tras drepturile derivind din cesiune, decit daca a dresat protestul de neplata contra acestuia si nu au trecut 5 zile de la comunicarea facuta tragatorului a somatiei de executare, conform art. 61, sau de la citare in actiunea cambiala, ori de la admiterea creantei cambiale la pasivul falimentului tragatorului, cind acesta a fost declarat in stare de faliment.

Exercitarea actiunii contra trasului nu impiedica executarea in acelasi timp a actiunii cambiale contra tragatorului si a celorlalti obligati.

Posesorul cambiei nu-si va putea valorifica drepturile derivind din cesiune la falimentul trasului decit dupa facerea notificarii cerute de alin. 1 al acestui articol.

Art. 103. - Oricine cesioneaza o creanta in conditiunile prevazute de art. 100, stiind ca in momentul cesiunii nu exista, in total sau in parte, creanta cedata, se va pedepsi cu amenda de la 5.000 - 100.000 lei si inchisoare pina la 6 luni, afara de cazul cind faptul constituie un delict sanctionat cu o pedeapsa mai mare, in care caz se va aplica aceasta pedeapsa.

TITLUL II
Despre biletul la ordin

Art. 104. - Biletul la ordin cuprinde:

1) denumirea de bilet la ordin trecuta in insusi textul titlului si exprimata in limba intrebuintata pentru redactarea acestui titlu;
2) promisiunea neconditionata de a plati o suma determinata;
3) aratarea scadentei;
4) aratarea locului unde plata trebuie facuta;
5) numele aceluia caruia sau la ordinul caruia plata trebuie facuta;
6) aratarea datei si a locului emiterii;
7) semnatura emitentului.

Art. 105. - Titlul caruia ii lipseste vreuna din conditiunile aratate la articolul precedent nu va fi socotit bilet la ordin afara de cazurile aratate in alineatele ce urmeaza.

Biletul la ordin a carui scadenta nu este aratata, este socotit platibil la vedere.

In lipsa unei aratari speciale, locul emisiunii titlului este socotit loc de plata si in acelasi timp loc al domiciliului emitentului.

Biletul la ordin nu arata locul unde a fost emis, se socoteste semnat in locul aratat linga numele emitentului.

Art. 106. - Sint aplicabile biletului la ordin, in masura in care nu sint incompatibile cu natura acestui titlu, dispozitiunile relative la cambie, privind:

girul (art. 13-23);
scadenta (art. 36-40);
plata (art. 41- 46);
actiunea sau executarea cambiala (art. 47), si regresul in cazul de neplata (art. 48-55 si 57-65);
protestul (art. 66-73);
plata prin interventiune (art. 74 si 78-82);
copiile (art. 83 si 86);
alterarile (art. 88);
prescriptiunea (art. 94);
zilele de sarbatoare legala, calendarul termenelor si inadmisibilitatea termenului de gratie (art. 95-98);
subscrierea prin punere de deget (art. 99) actiunea decurgind din imbogatire fara cauza (art. 65);
anularea si inlocuirea titlului (art. 89-93).

Sint de asemenea aplicabile biletului la ordin dispozitiunile privind cambia platita de un an al treilea sau intr-o localitate alta decit aceea a domiciliului trasului (art. 4 si 30)), stipulatiunea de dobinda (art. 5), deosebirile in indicarea sumei de plata (art. 6), efectele unei semnaturi puse in conditiunile aratate la art. 7, efectele semnaturii unei persoane care lucreaza fara imputernicire sau depasind imputernicirea (art. 10), cambia in alb (art. 12).

Sint de asemenea aplicabile biletului la ordin dispozitiunile privitoare la aval (art. 33-35); in cazul prevazut de ultimul alineat al art. 34, daca avalul nu arata pentru cine a fost dat, el se socoteste dat pentru emitent.

Art. 107. - Emitentul unui bilet la ordin este tinut in acelasi mod ca acceptantul unei cambii.

Biletele la ordin platibile la un anume timp de la vedere, trebuiesc prezentate spre viza emitentului in termenele fixate la art. 26. Termenul de la vedere curge de la data vizei subscrise de emitent pe biletul la ordin. Refuzul emitentului de a pune viza datata se constata prin protest (art. 28), a carui data serveste ca punct de plecare pentru termenul de la vedere.

TITLUL III

CAPITOLUL 1
Dispozitii tranzitorii

Art. 108. - Conditiunile speciale si efectele cambiilor, precum si ale tuturor obligatiunilor sau mentiunilor de pe cambie, facute inainte de intrearea in vigoare a acestei legi, se vor judeca dupa legea sub imperiul careia au fost facute.

De asemenea si in ce priveste termenul de prezentare pentru acceptare.

Art. 109. - Dispozitiunile acestei legi, privind modul de acceptare si de plata, drepturile de actiune si de regres ce izvorasc din cambie, afara de executarea cambiala, conservarea si stingerea acestor drepturi si efectul fortei majore, se intind si asupra cambiilor emise sub imperiul legilor vechi, daca au scazut sau au fost prezentate pentru acceptare dupa intrarea in vigoare a acestei legi.

De asemenea, prin derogare de la art. 76 din legea pentru lichidarea datoriilor agricole si urbane, promulgata cu Inaltul Decret regal cu nr. 1036 din 7 aprilie 1934, prescriptiile si decaderile izvorite din neintentarea in termenul definit de acest articol a actiunilor cambiale relative la cambiile prevazute de acest articol, se suspenda pe tot timpul aplicatiunii acestei legi In consecinta creditorul va putea intenta actiunile cambiale relative la aceste cambii, in tot acest interval de timp, fara a pierde vreun drept fata de oricare din semnatarii, girantii sau avalistii cambiei.

In ceea ce priveste executarea cambiei, dispozitiunile legii de fata se vor aplica si cambiilor emise mai inainte de intrarea in vigoare a acestei legi, daca au scadenta dupa data de 1 Noiembrie 1934.

Art. 110. - Dispozitiunile acestei legi se aplica si la prescriptiunea neimplinita la data punerii in vigoare a legii de fata. Inceputul acestei prescriptiuni precum si intreruperea ei intervenita sub imperiul legii vechi, se vor judeca dupa vechile legi.

Daca termenul de prescriptiune prevazut in aceasta lege este mai scurt decit cel prevazut de legile vechi, el se va socoti de la data intrarii in vigoare a legii de fata, afara numai daca tremenul din prezenta lege s-ar implini mai tirziu decit s-ar fi implinit, potrivit vechilor legi.

CAPITOLUL 2
Dispozitii finale

Art. 111. - Legea de fata intra in vigoare la 1 iunie 1934.

Art. 112. - Din ziua intrarii in vigoare a acestei legi sint abrogate toate legile si dispozitiunile anterioare, cu privire la cambie si bilet de ordin.

Art. 113. - Sint socotite zile de sarbatoare legala, in afara de duminici, cele prevazute de legea pentru organizarea judecatoreasca.

Art. 114. - Un regulament intocmit de Ministerul Justitiei va fixa orele cind cambiile sau biletele la ordin pot fi depuse pentru protest.

Art. 115. - Oficiul de compensatie va fi organizat pe linga Banca Nationala a Romaniei.


Vineri, 05 iunie 2020, 06:43

Declinare de raspundere: Informațiile publicate în aceasta rubrică, precum și textele actelor normative nu au caracter oficial.