ORDONANȚĂ nr.43 din 28 august 1997
privind regimul juridic al drumurilor
Textul actului publicat în M.Of. nr. 221/29 aug. 1997

În temeiul art. 107 alin. (1) și (3) din Constituția României și al art. 1 lit. h) din Legea nr. 134/1997 pentru abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe,

Guvernul României emite următoarea ordonanță:

CAPITOLUL I
DISPOZIȚII GENERALE

Secțiunea I
Domeniul drumurilor

Art. 1. - (1) Regimul juridic al drumurilor reglementează în mod unitar administrarea drumurilor publice și private. Administrarea drumurilor publice și private are ca obiect proiectarea, construirea, modernizarea, reabilitarea, repararea, întreținerea și exploatarea drumurilor.

(2) Prevederile prezentei ordonanțe se aplică tuturor drumurilor publice și, parțial, celorlalte drumuri deschise circulației publice, definite la art.4.

Art. 2. - (1) Drumurile fac parte din sistemul național de transport.

(2) Drumurile sunt căi de comunicație terestră special amenajate pentru circulația vehiculelor și pietonilor.

(3) Fac parte integrantă din drum: podurile, viaductele, pasajele denivelate, tunelurile, construcțiile de apărare și consolidare, trotuarele, pistele pentru cicliști, locurile de parcare și staționare, plantațiile rutiere, indicatoarele de semnalizare rutieră și alte dotări pentru siguranța circulației, precum și terenurile care fac parte din zona drumului, mai puțin zonele de protecție.

(4) De asemenea, sunt asimilate fiind parte din drum, clădirile de serviciu și orice alte construcții, amenajări sau instalații destinate apărării sau exploatării drumurilor, inclusiv terenurile aferente.

Secțiunea a II-a
Clasificarea și încadrarea drumurilor

Art. 3. - Din punct de vedere al destinației drumurile se împart în:

a) drumuri publice - obiective de utilitate publică destinate transportului rutier în scopul satisfacerii cerințelor economiei naționale, ale populației și de apărare a țării; acestea aparțin proprietății publice;
b) drumuri de utilitate privată - servesc activităților economice, forestiere, petroliere, miniere, agricole, energetice, industriale și altora asemenea, de acces în incinte, ca și cele din interiorul acestora, precum și cele pentru organizări de șantier; ele sunt administrate de persoanele fizice sau juridice care le au în proprietate sau în administrare.

Art. 4. - Din punct de vedere al circulației drumurile se împart în:

a) drumuri deschise circulației publice, care cuprind toate drumurile publice și acele drumuri de utilitate privată care servesc obiectivele turistice ori alte obiective la care publicul are acces;
b) drumuri închise circulației publice, care cuprind acele drumuri de utilitate privată care servesc obiectivelor la care publicul nu are acces.

Art. 5. - Din punct de vedere funcțional și administrativ-teritorial, în ordinea importanței, drumurile publice se împart în următoarele categorii:

a) drumuri de interes național;
b) drumuri de interes județean;
c) drumuri de interes local.

Art. 6. - (1) Drumurile de interes național aparțin proprietății publice a statului și cuprind drumurile naționale care asigură legătura capitalei țării cu orașele reședințe ale județelor, legăturile între acestea, precum și cu țările vecine, și pot fi:

- autostrăzi;
- drumuri expres;
- drumuri naționale europene (E);
- drumuri naționale principale;
- drumuri naționale secundare.

(2) Încadrarea în aceste categorii se face de către Ministerul Transporturilor, cu excepția drumurilor naționale europene, a căror încadrare se stabilește potrivit acordurilor și convențiilor internaționale la care România este parte.

(3) Propunerile de clasificare a drumurilor naționale în categoria drumurilor naționale europene (E) se face de către Ministerul Transporturilor.

Art. 7. - Drumurile de interes județean fac parte din proprietatea publică a județului și cuprind drumurile județene care asigură legăturile între:

- municipiile reședințe de județ și reședințele de comune, municipii, orașe, stațiuni balneoclimaterice și turistice, porturi, aeroporturi, obiective importante legate de apărarea țării și obiective istorice importante;
- orașe și municipii între ele.

Art. 8. -Drumurile de interes local aparțin proprietății publice a unității administrative pe teritoriul căreia se află și cuprind:

a) drumurile comunale care asigură legăturile între:
- reședința de comună și satele componente;
- oraș și satele care îi aparțin, precum și alte sate;
b) drumurile vicinale sunt drumuri ce deservesc mai multe proprietăți, fiind situate la limitele acestora;
c) străzile sunt drumuri publice din interiorul localităților, indiferent de denumire: stradă, bulevard, cale, chei, splai, șosea, alee, fundătură, uliță etc.

Art. 9. - Străzile din localitățile urbane se clasifică în raport cu intensitatea traficului și funcțiile pe care le îndeplinesc astfel:

a) străzi de categoria I - magistrale, care asigură preluarea fluxurilor majore ale orașului pe direcția drumului național ce traversează orașul sau pe direcția principală de legătură cu acest drum;
b) străzi de categoria a II-a - de legătură, care asigură circulația majoră între zonele funcționale și de locuit;
c) străzi de categoria a III-a - colectoare, care preiau fluxurile de trafic din zonele funcționale și le dirijează spre străzile de legătură sau magistrale;
d) străzi de categoria a IV-a - de folosință locală, care asigură accesul la locuințe și pentru servicii curente sau ocazionale, în zonele cu trafic foarte redus.

Art. 10. - Străzile din localitățile rurale se clasifică în:

a) străzi principale;
b) străzi secundare.

Art. 11. - Drumurile naționale, județene și comunale își păstrează categoria funcțională din care fac parte, fiind considerate fără întrerupere în traversarea localităților, servind și ca străzi. Modificarea traseelor acestora în traversarea localităților se poate face numai cu acordul administrației drumului respectiv, în concordanță cu planul urbanistic aprobat.

Art. 12. - Încadrarea în categorii funcționale a drumurilor naționale, județene și comunale se face prin hotărâre a Guvernului, iar a drumurilor vicinale și a străzilor prin hotărâre a consiliului județean sau local, după caz.

Art. 13. - Propunerile de încadrare în drumuri naționale și județene se fac de către administratorii acestor categorii de drumuri, iar pentru drumurile comunale de către consiliile locale interesate, prin consiliile județene și Consiliul General al Municipiului București. Promovarea propunerilor se face cu avizul Ministerului Transporturilor.

CAPITOLUL II
ADMINISTRAREA DRUMURILOR

Secțiunea I
Suprafețele de teren aferente drumurilor publice

Art. 14. - Zona drumului public cuprinde: ampriza, zonele de siguranță și zonele de protecție.

Art. 15. - Ampriza drumului este suprafața de teren ocupată de elementele constructive ale drumului: parte carosabilă, trotuare, piste pentru cicliști, acostamente, șanțuri, rigole, taluzuri, șanțuri de gardă, ziduri de sprijin și alte lucrări de artă.

Art. 16. - (1) Zonele de siguranță sunt suprafețe de teren situate de o parte și cealaltă a amprizei drumului, destinate exclusiv pentru semnalizarea rutieră, plantație rutieră sau pentru alte scopuri legate de întreținerea și exploatarea drumului sau pentru siguranța circulației. Din zonele de siguranță fac parte și suprafețele de teren destinate asigurării vizibilității în curbe și intersecții, precum și suprafețele ocupate de lucrările de consolidări ale terenului drumului și alte asemenea. În afara localităților, limitele minime ale zonelor de siguranță a drumurilor în cale curentă și aliniament sunt prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta ordonanță.

(2) Realizarea de culturi agricole sau forestiere pe zonele de siguranță este interzisă.

Art. 17. - (1) Zonele de protecție sunt suprafețele de teren situate de o parte și de alta a zonelor de siguranță, necesare protecției și dezvoltării viitoare a drumului. Limitele zonelor de protecție sunt prevăzute în anexa nr. 1.

(2) Zonele de protecție rămân în gospodărirea persoanelor juridice sau fizice care le au în administrare sau în proprietate, cu obligația ca acestea, prin activitatea lor, să nu aducă prejudicii drumului sau derulării în siguranță a traficului prin:

a) neasigurarea scurgerii apelor în mod corespunzător;
b) executarea de construcții, împrejmuiri sau plantații care să provoace înzăpezirea drumului sau să împiedice vizibilitatea pe drum;
c) executarea unor lucrări care periclitează stabilitatea drumului sau modifică regimul apelor subterane sau de suprafață.

Art. 18. - Deținătorii terenurilor din vecinătatea drumurilor publice sunt obligați să permită instalarea pe aceste terenuri a panourilor de apărare a drumului contra înzăpezirii, fără a percepe vreo chirie, cu condiția ca această operație să nu împiedice executarea lucrărilor agricole și să nu producă degradări culturilor de pe aceste terenuri.

Art. 19. - (1) Zona străzilor include partea carosabilă, acostamentele, șanțurile, rigolele, trotuarele, spațiile verzi, pistele pentru cicliști, suprafețele adiacente pentru parcaje, suprafețele de teren necesare amplasării anexelor acestora. Pe sectoarele de străzi fără canalizare scurgerea apelor trebuie asigurată prin șanțuri amenajate.

(2) Zonele de siguranță și de protecție în intravilan se stabilesc prin studii de circulație și prin documentațiile de urbanism și amenajarea teritoriului.

(3) Pentru dezvoltarea capacității de circulație a drumurilor publice în traversarea localităților rurale, distanța între gardurile sau construcțiile situate de o parte și de alta a drumurilor va fi de minimum 26 m pentru drumurile naționale, de minimum 24 m pentru drumurile județene și de minimum 20 m pentru drumurile comunale.

Secțiunea a II-a
Administrarea drumurilor

Art. 20. - Ministerul Transporturilor este organul administrației publice centrale care exercită prerogativele dreptului de proprietate publică a statului în domeniul drumurilor naționale.

Art. 21. - Administrarea drumurilor naționale se realizează de Administrația Națională a Drumurilor, sub autoritatea Ministerului Transporturilor. Organizarea și funcționarea Administrației Naționale a Drumurilor se va aproba prin hotărâre de Guvern.

Art. 22. - Administrarea drumurilor județene, drumurilor comunale, drumurilor vicinale și străzilor se asigură de către consiliile județene sau locale, după caz.

Art. 23. - Administrarea drumurilor de utilitate privată se face de către deținătorii acestora.

Art. 24. - Sectoarele de drumuri naționale, județene și comunale, incluzând lucrările de artă, amenajările și accesoriile aferente, situate în intravilanul reședințelor de județe și municipiilor sunt în administrarea consiliilor locale respective.

Secțiunea a III-a
Proiectarea și execuția lucrărilor de drumuri

Art. 25. - La proiectarea, execuția și intervențiile asupra drumurilor se va ține seama de categoriile funcționale ale acestora, de traficul rutier, de siguranța circulației, de normele tehnice, de factorii economici, sociali și de apărare, de utilizarea rațională a terenurilor, conservarea și protecția mediului înconjurător și de planurile de urbanism și de amenajarea teritoriului aprobate potrivit legii, precum și de normele tehnice în vigoare pentru adaptarea acestora la cerințele persoanelor handicapate și de vârsta a treia.

Art. 26. - Documentațiile privind proiectarea construcției și modernizării drumurilor se întocmesc cu respectarea planurilor de amenajare a teritoriului și de urbanism, cu avizele prevăzute în Normele metodologice.

Art. 27. - Amplasarea unor obiective economice sau de altă natură care implică modificări ale traseului, ale elementelor geometrice sau ale structurii de rezistență a unui drum public se face cu acordul administratorului drumului respectiv, cheltuielile aferente fiind în sarcina celui care a solicitat modificările, cu respectarea legislației în vigoare privind autorizarea executării construcțiilor.

Art. 28. - (1) Intersecțiile între drumuri se realizează denivelat sau la același nivel, în funcție de categoriile drumurilor și de traficul rutier, cu respectarea legislației în vigoare. Cheltuielile privind aceste lucrări sunt în sarcina celor care au în administrare sau în proprietate drumul pe care se desfășoară traficul ce impune amenajarea sau modificarea intersecției.

(2) Întreținerea bretelelor de la intersecțiile denivelate ale drumurilor publice este în sarcina administrației drumului de categorie superioară. Dacă unul din drumuri este de utilitate privată, cheltuielile de întreținere sunt în sarcina administratorului acestuia.

Art. 29. - Amenajarea intersecțiilor la același nivel între două sau mai multe drumuri se face cu asigurarea priorității pentru circulația care se desfășoară pe drumul de categorie superioară.

Art. 30. - Realizarea unei noi intersecții la același nivel cu calea ferată sau modificarea unei asemenea intersecții cu calea ferată este în sarcina solicitantului lucrării.

Art. 31. - La amenajarea intersecțiilor între drumurile publice și dintre acestea cu căile ferate se va obține și acordul Ministerului de Interne, prin direcțiile sale de specialitate.

Art. 32. - Instalațiile de semnalizare și presemnalizare a trecerii la același nivel între drum și calea ferată se realizează în funcție de categoria drumului, traficul rutier, frecvența și viteza de circulație a trenurilor.

Art. 33. - (1) Întreținerea pasajelor denivelate este în sarcina administratorului căii de comunicație situate pe pasaj.

(2) Întreținerea trecerilor la același nivel, paza și securitatea în limitele zonei de siguranță a căii ferate revin deținătorului acestei căi.

(3) Modificarea cotelor și declivităților pe oricare dintre căile de comunicație care se intersectează atrage după sine obligația deținătorului de a suporta costul lucrărilor necesare și pe cealaltă cale de comunicație.

(4) Pentru poduri, baraje, diguri și altele asemenea, care cuprind părți ale mai multor deținători, sarcinile ce revin fiecăruia dintre aceștia se stabilesc de comun acord prin protocol.

Art. 34. - Autoritățile administrației publice locale împreună cu Poliția rutieră au obligația de a reglementa parcarea și staționarea pe străzi a vehiculelor. Parcarea se admite, de regulă, în locuri special amenajate în afara benzilor de circulație și trotuarelor, amplasate de comun acord cu Poliția rutieră. Nu se admite parcarea pe benzile de circulație ale drumurilor naționale și județene.

Art. 35. - În zonele protejate ale localităților se va urmări descurajarea sau interzicerea circulației de tranzit, în condițiile legii, prin asigurarea unor trasee de deviere corespunzătoare, cu acordul administratorului drumului și Poliției rutiere.

Art. 36. - În funcție de intensitatea traficului, drumurile publice vor fi prevăzute cu stații amenajate în afara fluxului circulației, pentru oprirea mijloacelor de transport în comun. Amplasarea stațiilor pentru aceste mijloace se stabilește de administratorul drumului împreună cu Poliția rutieră și deținătorii vehiculelor de transport în comun. Locurile de parcare și refugiile de pe autostrăzi vor fi dotate cu utilități, telefonie pentru apel de urgență și grupuri sanitare.

Art. 37. - Pe drumurile publice se vor aplica măsuri de protecție a mediului pe baza studiilor de impact asupra mediului înconjurător.

Art. 38. - Pentru descongestionarea traficului în localități, protecția mediului înconjurător și sporirea siguranței circulației pe rețeaua de drumuri naționale și județene, se va urmări, pe baza studiilor de trafic, realizarea unor drumuri de tranzit ocolitoare situate în afara intravilanului localităților. Accesul spre aceste drumuri se realizează numai prin intermediul unor artere magistrale care debușează în intersecții amenajate corespunzător volumelor de trafic.

Art. 39. - Pe sectoarele de drumuri publice care traversează localități rurale, locuitorii sunt obligați să întrețină șanțurile, rigolele, podețele de la intrările în curți, plantațiile și trotuarele din dreptul locuințelor și a terenurilor pe care le dețin. Supravegherea îndeplinirii acestor obligații revine autorităților administrației publice locale.

Art. 40. - În vederea asigurării materialelor necesare construirii, modernizării, reparării și întreținerii drumurilor publice administratorii pot deschide și exploata cariere, balastiere și alte asemenea, în condițiile legii.

Secțiunea a IV-a
Condiții de exploatare a drumurilor

Art. 41. - (1) Drumurile trebuie să fie menținute în stare tehnică corespunzătoare desfășurării traficului în condiții de siguranță.

(2) Limitele maxime ale tonajelor pe osie și gabaritelor, presiunile specifice pe îmbrăcămintea drumului, precum și condițiile impuse vehiculelor admise în circulație pe drumurile publice sunt cele prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta ordonanță.

(3) Lista drumurilor publice cu limitele de tonaj admise pentru vehiculele de transport marfă va fi editată anual de Ministerul Transporturilor.

(4) Limitele prevăzute de anexa nr. 2 pot fi majorate de Ministerul Transporturilor pe măsura executării unor lucrări de sporire a capacității portante pe anumite sectoare de drum.

(5) Transportatorilor străini și români li se aplică tarife de utilizare a drumurilor, în conformitate cu prevederile din acordurile bilaterale și respectiv reglementările interne în vigoare, care se constituie în surse de finanțare a lucrărilor de administrare, exploatare, întreținere, reparații și modernizare a drumurilor publice.

Art. 42. - (1) Transporturile ale căror tonaje pe osie și/sau gabarite depășesc limitele prevăzute în anexa nr. 2 se efectuează pe baza autorizației speciale de transport emise de administratorul drumului.

(2) În cazul în care pentru efectuarea unor asemenea transporturi sunt necesare lucrări de amenajare sau consolidare a drumurilor și a lucrărilor de artă, precum și modificarea instalațiilor aeriene sau subterane de orice fel, acestea se suportă de beneficiarul transporturilor.

(3) Pentru asemenea transporturi se aplică tarife în funcție de tonajele pe osie și totale, de dimensiunile autovehiculelor și distanța parcursă, din care se constituie surse financiare pentru administrarea drumurilor.

Art. 43. - Proiectarea, execuția sau contractarea în țară sau importul de vehicule, utilaje, agregate ori instalații cu mase și/sau gabarite ce depășesc limitele prevăzute în anexa nr. 2, se realizează cu avizul prealabil al Ministerului Transporturilor, în ceea ce privește posibilitatea de circulație și de transport rutier.

Art. 44. - Pe drumurile publice sunt interzise competițiile sportive fără avizul prealabil al administratorului drumului și al Poliției rutiere. Organizatorii poartă răspunderea și iau toate măsurile pentru siguranța traficului rutier și redarea ulterioară a drumului pentru circulația publică, în condițiile existente anterior organizării competiției.

Art. 45. - (1) Drumurile deschise circulației publice pot fi închise sau se pot institui restricții de circulație în vederea executării unor lucrări, conform normelor stabilite de Ministerul Transporturilor împreună cu Ministerul de Interne.

(2) Pentru protecția unor sectoare de drumuri, administratorii acestora pot introduce restricții cu caracter temporar privind sarcinile pe osii ale vehiculelor admise să circule pe sectorul respectiv.

Art. 46. - (1) În cazul în care drumurile publice sunt afectate de calamități naturale sau în alte cazuri de forță majoră, administratorii acestora vor lua de urgență măsuri pentru restabilirea operativă a circulației prin executarea de variante ocolitoare sau alte amenajări cu caracter provizoriu, după caz.

(2) Atunci când aplicarea măsurilor prevăzute la alin. (1) necesită ocuparea temporară a unor terenuri situate în zona drumului sau în afara acesteia, administratorul va încheia procese-verbale cu autoritățile publice locale, urmând ca eventualele despăgubiri cuvenite celor afectați să se stabilească conform dispozițiilor legale.

Secțiunea a V-a
Aprobarea amplasării de construcții și instalații
în zona drumului public

Art. 47. - Realizarea în zona drumului public a oricărei construcții sau instalații, în orice scop, se face cu respectarea legislației în vigoare privind amplasarea și autorizarea executării construcțiilor și numai cu acordul prealabil al administratorului drumului.

Art. 48. - (1) În zona drumului public este interzisă amplasarea de construcții, panouri publicitare sau instalații care nu aparțin drumului și care periclitează siguranța circulației.

(2) În zona mediană a autostrăzilor se pot amplasa numai instalații destinate întreținerii drumurilor și siguranței circulației.

(3) Construcțiile sau instalațiile temporare ale Ministerului Apărării Naționale, care au caracter de urgență, se pot executa fără acceptul administratorului drumului, urmând ca acest accept să se obțină ulterior, în cazul în care construcțiile sau instalațiile nu se demontează într-un termen stabilit de comun acord cu administratorul drumului.

(4) Pentru ocuparea zonei drumurilor, a podurilor, pasajelor, viaductelor, tunelurilor prin amplasarea supraterană sau subterană a unor construcții, instalații sau panouri publicitare acceptate de administrația drumurilor, se aplică tarife de utilizare, care se constituie ca surse financiare pentru administrarea, exploatarea, întreținerea, repararea și modernizarea drumurilor publice.

(5) Deținătorii construcțiilor sau instalațiilor acceptate sunt obligați să execute pe cheltuiala lor demolarea, mutarea sau modificarea acestora, dacă aceste operații sunt impuse de modernizarea, modificarea, întreținerea sau exploatarea drumului public.

(6) Administratorul drumului este obligat să-i înștiințeze pe deținători asupra lucrărilor prevăzute, după cum urmează:

- cu cel puțin 12 luni înainte de începerea lucrărilor a căror execuție impune mutarea ori modificarea, pentru construcții autorizate cu caracter definitiv;
- cu cel puțin 3 luni înainte de începerea lucrărilor la drum, în cazul construcțiilor acceptate cu caracter provizoriu.

Art. 49. - Lucrările edilitare subterane se amplasează de regulă în afara părții carosabile a drumului public sau în galerii vizitabile. Construcția, repararea și întreținerea acestor lucrări se fac cu aprobarea administratorului drumului și cu respectarea legislației în vigoare.

Art. 50. - (1) Beneficiarul construcțiilor, instalațiilor sau altor asemenea realizate în zona drumului fără respectarea condițiilor din prezenta secțiune sau cu nerespectarea condițiilor din actul de acceptare este obligat a le desființa sau a le muta, pe cheltuiala sa, în termenul stabilit de administrator.

(2) În cazul nerespectării termenului fixat, administratorul drumului poate proceda la desființarea sau mutarea lucrărilor pe cheltuiala beneficiarului.

Art. 51. - Deținătorii de construcții sau instalații amplasate în zona drumului public sunt obligați să execute revizia periodică și repararea acestora spre a asigura estetica, protejarea drumului și siguranța circulației.

Art. 52. - (1) Traseele noi de drumuri publice se stabilesc pe baza documentațiilor de urbanism și amenajarea teritoriului aprobate în condițiile legii.

(2) Modificarea elementelor geometrice ale traseului, crearea de noi accese sau orice alte intervenții asupra drumului public se fac cu acordul administratorului drumului public.

Secțiunea a VI-a
Căi de acces la drumurile publice

Art. 53. - (1) Proiectarea, construcția sau amenajarea căilor de acces la drumurile publice se face potrivit legislației în vigoare, de către cei interesați, cu acordul prealabil al administratorului drumului public și al Poliției rutiere.

(2) Repararea, întreținerea și exploatarea căilor de acces la drumurile publice sunt în sarcina celor care le dețin.

Art. 54. - Căile de acces realizate fără acordul administratorului drumului public și al Poliției rutiere, precum și căile de acces neutilizate vor fi desființate de cei care le dețin, restabilindu-se continuitatea elementelor geometrice în zona drumului public.

CAPITOLUL III
DOBÂNDIREA SAU FOLOSIREA UNOR TERENURI

Art. 55. - Dobândirea terenului necesar pentru executarea unor lucrări noi, modernizări, corecții de trasee, reabilitări, lărgiri de drumuri publice se face prin modurile admise de lege, inclusiv prin expropriere pentru cauză de utilitate publică.

Art. 56. - (1) Pentru rectificări de traseu, de comun acord cu proprietarul terenului, se poate transmite prin schimb dreptul de proprietate asupra terenului ocupat de traseul vechi al drumului. Drumul vechi rămâne în circulație până la deschiderea pentru trafic a traseului rectificat, administratorul drumului fiind obligat să achite noului proprietar chiria terenului ocupat.

(2) În situația în care proprietarul terenului primit în schimb dorește redarea acestuia în circuitul agricol, amenajările aferente sunt în sarcina administratorului drumului.

(3) Dacă terenul necesar rectificării traseului se dobândește prin cumpărare sau expropriere pentru cauză de utilitate publică, terenul ocupat de drumul vechi, rămas liber în urma dării în folosință a noului traseu, devine proprietatea publică a statului sau a administrației publice locale, după caz.

Art. 57. - (1) Persoanele abilitate cu efectuarea pe teren a măsurătorilor și studiilor necesare lucrărilor privind drumul public au acces pe terenuri, indiferent de proprietar. Excepție fac terenurile aparținând obiectivelor Ministerului Apărării Naționale și zonelor de siguranță ale acestora, pentru care se solicită, în prealabil, acordul acestuia. Înștiințarea asupra începerii acestor activități se face prin afișare la sediul consiliului local cu cel puțin 7 (șapte) zile înainte. Se interzice persoanelor abilitate cu efectuarea măsurătorilor sau studiilor ca prin activitatea lor să cauzeze vreun prejudiciu terenurilor sau bunurilor aflate pe acestea.

(2) Dacă pentru efectuarea măsurătorilor sau studiilor sunt necesare modificări asupra terenului, administratorul drumului va conveni, în prealabil, cu proprietarul terenului asupra acestor modificări și, după caz, asupra modalităților și cuantumului despăgubirilor.

CAPITOLUL IV
CONDUCEREA, COORDONAREA ȘI CONTROLUL
ACTIVITĂȚII DE DRUMURI

Art. 58. - Ministerul Transporturilor coordonează din punct de vedere tehnic și metodologic întreaga rețea de drumuri. În această calitate are următoarele atribuții:

a) asigură administrarea drumurilor publice de interes național;
b) elaborează și urmărește aplicarea și actualizarea planului director la nivel național privind dezvoltarea rețelei rutiere, ca parte integrantă a schemei rețelei naționale de transport, cu respectarea prevederilor programului de amenajare a teritoriului;
c) stabilește strategia privind dezvoltarea unitară și echilibrată a întregii rețele de drumuri publice și utilizarea fondurilor bugetare și extrabugetare destinate pentru construirea, reabilitarea, modernizarea, repararea, întreținerea, exploatarea și administrarea acestora, în scopul satisfacerii nevoilor economice, sociale și de apărare;
d) elaborează studii de sistematizare, prognoze și proiecte de program pentru dezvoltarea și optimizarea rețelei de drumuri publice;
e) elaborează, în condițiile legii, programe anuale și de perspectivă privind construcția, modernizarea, repararea, întreținerea, exploatarea și administrarea drumurilor de interes național și, împreună cu consiliile județene și municipale, programele finanțate din Fondul special al drumurilor pentru drumurile județene și comunale;
f) elaborează norme privind proiectarea, construcția, modernizarea, repararea, întreținerea, administrarea și exploatarea drumurilor și, împreună cu Ministerul de Interne, norme privind siguranța traficului pe drumurile deschise circulației publice și le supune aprobării potrivit prevederilor legale;
g) elaborează studii și programe privind lucrările destinate îmbunătățirii siguranței circulației pe drumurile publice;
h) elaborează studii și programe privind determinarea indicatorilor de stare tehnică a drumurilor, de evoluție a traficului și de stabilire a ordinii de prioritate pentru lucrările de drumuri;
i) elaborează norme privind organizarea controlului propriu de calitate în domeniul drumurilor;
j) asigură o concepție unitară privind asimilarea de utilaje și echipamente specifice, aplicarea de tehnologii noi și eficiente, agrementate conform legii, în proiectarea și execuția lucrărilor de drumuri.

Art. 59. - În exercitarea atribuțiilor prevăzute la art. 58, Ministerul Transporturilor elaborează reglementări obligatorii pentru toate persoanele juridice sau fizice care dețin drumuri în administrare sau în proprietate, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind autonomia administrației publice locale și dreptul de proprietate.

Art. 60. - (1) Conducerea activității de proiectare, execuție, modernizare, reparare, întreținere, exploatare și administrare a drumurilor județene, comunale, vicinale și străzilor revine autorităților administrației publice locale, cu respectarea prevederilor art. 25.

(2) Pentru proiectarea și modernizarea străzilor care constituie părți componente ale drumurilor naționale este necesar avizul prealabil al Ministerului Transporturilor.

CAPITOLUL V
SANCȚIUNI

Art. 61. - (1) Constituie contravenții și se sancționează cu amendă următoarele fapte, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții care, potrivit legii penale, constituie infracțiuni:

a) încălcarea prevederilor art. 17 (2), și 52 (2) se sancționează cu amendă de la 500.000 lei la 3.000.000 lei;
b) încălcarea prevederilor art. 16 (2), 27, 33 (2), 41 (2), 42 (1), 43, 44, 47, 48 (2) și (5), 49, 51, 53 (1) și (2) și ale art. 54 se sancționează cu amendă de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei.

(2) Dacă contravenientul este persoană juridică, cuantumul amenzii prevăzut la alin. (1) se triplează.

Art. 62. - (1) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 61 alin. (1) și (2) se face de către:

a) personalul din Ministerul Transporturilor și din unitățile subordonate acestuia, împuternicit în acest scop;
b) personalul împuternicit din aparatul propriu al consiliilor județene, consiliilor locale și unităților de specialitate subordonate acestora;
c) ofițerii și subofițerii de politie.

Art. 63. - (1) Prevederile art. 61 se completează cu dispozițiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor.

(2) Prevederile art. 25 alin. (1) și ale art. 26 din Legea nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor nu se aplică în cazul proiectării, construirii și modernizării drumurilor, precum și amplasării unor construcții în zona drumurilor.

Art. 64. - Sancțiunile prevăzute prin Hotărârea Guvernului nr.36/1996 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele privind exploatarea și menținerea în bună stare a drumurilor publice se aplică și persoanelor juridice, caz în care cuantumul amenzii se dublează.

Art. 65. - Cuantumurile amenzilor prevăzute la art. 61 pot fi modificate prin hotărâre a Guvernului.

CAPITOLUL VI
DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE

Art. 66. - Dispozițiile prevăzute la art. 2-4, 23, 25, 29, 33, 34, 41, 44, 45, 47, 50, 51, 53, 54, 55 și la art. 61 se aplică și drumurilor de utilitate privată deschise circulației publice.

Art. 67. - În termen de 90 de zile de la publicarea prezentei ordonanțe în Monitorul Oficial al României, Ministerul Transporturilor va elabora normele privind proiectarea, construirea, reabilitarea, modernizarea, întreținerea, repararea, administrarea și exploatarea drumurilor publice, care vor fi actualizate și puse de acord cu prevederile legislației în domeniu din țările Uniunii Europene, prin reglementări la nivel de standarde și norme tehnice elaborate.

Art. 68. - Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta ordonanță.

Art. 69. - Prevederile prezentei ordonanțe intră în vigoare la data de 1 ianuarie 1998. Pe aceeași dată se abrogă Legea drumurilor nr. 13/1974, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 107 din 31 iulie 1974, Legea nr. 37/1975 privind sistematizarea, proiectarea și realizarea arterelor de circulație în localitățile urbane și rurale, republicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 82 din 6 septembrie 1978, Legea nr. 43/1975 pentru stabilirea normelor privind proiectarea, construirea și modernizarea drumurilor, publicată în Buletinul Oficial, nr. 136 din 27 decembrie 1975, cu modificările ulterioare și prevederile referitoare la drumuri din Hotărârea Consiliului de Miniștri nr.257/1959 privind raționalizarea folosirii terenurilor situate de-a lungul căilor ferate și drumurilor, precum și orice prevederi contrare.

PRIM-MINISTRU
VICTOR CIORBEA

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor,
Traian Băsescu

p. Ministrul de interne,
Teodor Zaharia,
secretar de stat

Ministru delegat pe lângă primul-ministru
pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului
și a Departamentului Administrației Publice Locale,
Remus Opriș

București, 28 august 1997.
Nr. 43.


ANEXA Nr.1.

LIMITELE ZONELOR DRUMURILOR

a) Zonele de siguranță ale drumurilor sunt cuprinse de la limita exterioară a amprizei drumului până la:

* 1,50 m de la marginea exterioară a șanțurilor, pentru drumurile situate la nivelul terenului;
* 2,00 m de la piciorul taluzului, pentru drumurile în rambleu;
* 3,00 m de la marginea de sus a taluzului, pentru drumurile în debleu cu înălțimea până la 5,00 m inclusiv;
* 5,00 m de la marginea de sus a taluzului, pentru drumurile în debleu cu înălțimea mai mare de 5,00 m.

b) Zonele de protecție sunt cuprinse între marginile exterioare ale zonelor de siguranță și marginile zonei drumului, delimitat conform tabelului următor:

______________________________________________________________________________________________________________
Categoria 			Autostrăzi  	Drumuri 	Drumuri 	Drumuri
drumului 					naționale 	județene 	comunale
______________________________________________________________________________________________________________
Distanța de
la axul drumului
până la marginea 		 50		 22		 20		 18
exterioară a
zonei drumului (m)
______________________________________________________________________________________________________________


ANEXA Nr. 2

TONAJE, GABARITE ȘI PRESIUNI

A) Limitele maxime ale tonajelor pe osii:

______________________________________________________________________________________________________________
Categorii de
drumuri din punct  		Tipul de 			Distanțe între axele alăturate (m)
de vedere al  			  osie			______________________________________________________
sistemului rutier					 < 1,40 	<= 2,00 	> 2,00
______________________________________________________________________________________________________________
Drumuri modernizate, 		simplă: 						10,0
europene (E) și alte
drumuri deschise  		dublă (tandem): 			16,0
traficului greu
conform listei 			triplă (tridem):	22,0
aprobate de Ministerul
Transporturilor
______________________________________________________________________________________________________________
Alte drumuri 			simplă:							 8,0
modernizate 			dublă (tandem): 			14,5
				triplă (tridem): 	20,0
______________________________________________________________________________________________________________
Drumuri  			simplă:							 7,5
pietruite 			dublă (tandem): 			12,0
				triplă (tridem): 	16,5
______________________________________________________________________________________________________________

Se consideră osie dublă (tandem) combinația de două axe având distanța între ele de cel mult 2,0 m. La greutăți inegale pe axe, tonajul pe axa cea mai încărcată ce face parte din tandem nu trebuie să depășească tonajul maxim admis pe osia simplă pentru categoria de drum respectivă (10,0 t; 8,0 t; respectiv 7,5 t).

Se consideră osie triplă (tridem) combinația de trei axe având distanța între ele de cel mult 1,40 m, iar masa pe două axe alăturate făcând parte din tridem nu trebuie să depășească tonajul maxim admis pe osia dublă (cu aceeași distanță între axe) pentru categoria de drum respectivă. Pentru osii multiple constituite din mai mult de trei axe alăturate, masa pe orice grup de axe alăturate nu trebuie să depășească tonajul maxim admis pe osia astfel constituită (în funcție de distanța între axe) pentru categoria de drum respectivă. Presiunea specifică pe îmbrăcămintea drumului nu trebuie să depășească 6,0 daN/cm2 pentru osia nemotoare și 7,0 daN/cm2 pentru osia motoare.

B) Tonajele totale maxime admise pentru vehicule sunt următoarele:

Autovehicule:

- cu două axe, având distanța între axe:
* mai mică de 4,0 m....................................................................................16,0 t
* egală sau mai mare de 4,0 m.....................................................................17,0 t
- cu trei axe.....................................................................................................22,0 t
- cu patru axe...................................................................................................24,0 t
- autobuz articulat cu trei axe............................................................................26,0 t

Remorci:

- cu două axe, având distanța între axe:
* mai mică de 4,0 m......................................................................................... 16,0 t
* egală sau mai mare de 4,0 m........................................................................ 17,0 t
- cu trei axe...................................................................................................... 22,0 t

Combinații de vehicule:

- autotractor cu șa și semiremorcă:
* cu trei axe........................................................................................................... 30,0 t
* cu patru axe, având distanța între axe:
- sub 2,0 m.................................................................................................... 34,0 t
- egală sau mai mare de 2,0 m...................................................................... 36,0 t
* cu cinci și șase axe (indiferent de distanțele între axe)....................................... 40,0 t
- autotren (autovehicul + remorcă = total patru axe)............................................... 34,0 t
* combinație având cinci sau mai multe axe.......................................................... 40,0 t

C) Dimensiunile maxime de gabarit (inclusiv încărcătura) sunt următoarele:

lățime.............................................................................................................2,50 m

NOTĂ:

Prin excepție, pentru vehicule frigorifice având caroseria izotermă cu pereți groși se admit lățimi de max. 2,6 m.

înălțime..........................................................................................................4,00 m

lungimi:

- vehicul fără remorcă....................................................................................12,00 m
- remorcă.....................................................................................................12,00 m
- vehicul articulat...........................................................................................16,50 m
- autobuz sau troleibuz articulat......................................................................18,00 m
- autovehicul cu remorcă (autotren).................................................................18,35 m
- tramvai.......................................................................................................30,00 m

NOTĂ:

Fiecare vehicul sau combinație de vehicule în mișcare trebuie să se poată înscrie pe o suprafață inelară cu o rază exterioară de 12,50 m și o rază interioară de 5,30 m.

Distanța între axa articulației și limita posterioară a unui vehicul articulat nu trebuie să depășească 12,00 m.


Sâmbătă, 01 noiembrie 2014, 13:40

Declinare de raspundere: Informațiile publicate în aceasta rubrică, precum și textele actelor normative nu au caracter oficial.