LEGE nr.107 din 25 septembrie 1996
Legea apelor
Textul actului publicat în M.Of. nr. 244/8 oct. 1996

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I
Dispoziții generale

Art. 1. - (1) Apele reprezintă o resursă naturală regenerabilă, vulnerabilă și limitată, element indispensabil pentru viață și pentru societate, materie primă pentru activități productive, sursă de energie și cale de transport, factor determinant în menținerea echilibrului ecologic.

(2) Apele fac parte integrantă din patrimoniul public. Protecția, punerea în valoare și dezvoltarea durabilă a resurselor de apă sunt acțiuni de interes general.

(3) Dreptul de folosință, cât și obligațiile corespunzătoare rezultate din protecția și conservarea resurselor de apă vor fi exercitate în conformitate cu prevederile prezentei legi, cu excepția apelor geotermale pentru care se vor adopta reglementări specifice.

(4) Apele, malurile și albiile acestora, indiferent de persoana fizică sau juridică care le administrează, sunt supuse dispozițiilor prezentei legi, precum și prevederilor din convențiile internaționale la care România este parte.

(5) Sunt, de asemenea, supuse dispozițiilor prezentei legi lucrările care se construiesc pe ape sau care au legătură cu apele și prin care, direct ori indirect, se produc modificări temporare sau definitive asupra calității apelor ori regimului de curgere a acestora.

Art. 2. - Prevederile prezentei legi au ca scop:

a) conservarea, dezvoltarea și protecția resurselor de apă, precum și asigurarea unei curgeri libere a apelor;
b) protecția împotriva oricărei forme de poluare și de modificare a caracteristicilor resurselor de apă, a malurilor și albiilor sau cuvetelor acestora;
c) refacerea calității apelor de suprafață și subterane;
d) conservarea și protejarea ecosistemelor acvatice;
e) asigurarea alimentării cu apă potabilă a populației și a salubrității publice;
f) valorificarea complexă a apelor ca resursă economică și repartiția rațională și echilibrată a acestei resurse, cu menținerea și cu ameliorarea calității și productivității naturale a apelor;
g) apărarea împotriva inundațiilor și oricăror alte fenomene hidrometeorologice periculoase;
h) satisfacerea cerințelor de apă ale agriculturii, industriei, producerii de energie, a transporturilor, aquaculturii, turismului, agrementului și sporturilor nautice, ca și ale oricăror alte activități umane.

Art. 3. - (1) Aparțin domeniului public apele de suprafață cu albiile lor minore cu lungimi mai mari de 5 km și cu bazine hidrografice ce depășesc suprafața de 10 km2, malurile și cuvetele lacurilor, precum și apele subterane, apele maritime interioare, faleza și plaja mării, cu bogățiile lor naturale și potențialul energetic valorificabil, marea teritorială și fundul apelor maritime.

(2) Albiile minore cu lungimi mai mici de 5 km și cu bazine hidrografice ce nu depășesc suprafața de 10 km2, pe care apele nu curg permanent, aparțin deținătorilor, cu orice titlu, ai terenurilor pe care se formează sau curg. Proprietarii acestor albii trebuie să folosească aceste ape în concordanță cu condițiile generale de folosire a apei în bazinul respectiv.

(3) Insulele, care nu sunt în legătură cu terenurile cu mal la nivelul mediu al apei, aparțin proprietarului albiei apei.

(4) Apa subterană poate fi folosită de proprietarul terenului, numai în măsura în care este utilizată conform art. 9 alin. (2).

(5) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) pepinierele și crescătoriile piscicole aflate în afara cursurilor de apă.

Art. 4. - (1) Stabilirea regimului de folosire a resurselor de apă, indiferent de forma de proprietate, este un drept exclusiv al Guvernului, exercitat prin Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, cu excepția apelor geotermale.

(2) Apele din domeniul public se dau în administrare Regiei Autonome „Apele Române” de către Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, în condițiile legii.

(3) Reglementarea navigației și a activităților conexe acesteia pe căile navigabile se face de către Ministerul Transporturilor, prin unități de profil.

(4) Faza atmosferică a circuitului apei în natură poate fi modificată artificial numai de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și de cei autorizați de acesta, în condițiile legii.

Art. 5. - (1) În jurul surselor și instalațiilor de alimentare cu apă potabilă, al surselor de ape minerale și al lacurilor și nămolurilor terapeutice se instituie zone de protecție sanitară cu regim sever sau cu regim de restricții, precum și perimetre de protecție hidrogeologică. Dreptul de proprietate asupra surselor și instalațiilor de alimentare cu apă potabilă, surselor de ape minerale și lacurilor și nămolurilor terapeutice se extinde și asupra zonelor de protecție sanitară cu regim sever.

(2) Regimul de exploatare a apelor geotermale, a lacurilor și nămolurilor terapeutice, a turbăriilor și zonelor umede, a zonelor de protecție sanitară, precum și regimul privind navigația pe cursurile de apă naturale sau artificiale, pe apele maritime interioare și pe marea teritorială, ca și lucrările, construcțiile sau instalațiile aferente sunt supuse prevederilor prezentei legi, precum și reglementărilor cu caracter special.

(3) Regimul de exploatare a fondului piscicol, precum și exercitarea pescuitului în cursurile de apă naturale sau amenajate sunt supuse prevederilor prezentei legi și reglementărilor specifice.

(4) Normele speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și a Ministerului Sănătății.

(5) Supravegherea calității apei potabile se asigură de către Ministerul Sănătății.

Art. 6. - (1) Activitatea de gospodărire unitară, rațională și complexă a apelor se organizează și se desfășoară pe bazine hidrografice, ca entități geografice indivizibile de gospodărire a resurselor de apă. Gospodărirea apelor trebuie să considere ca un tot unitar apele de suprafață și subterane atât sub aspect cantitativ, cât și calitativ, în scopul asigurării dezvoltării durabile.

(2) Gospodărirea apelor se bazează pe principiul solidarității umane și interesului comun, prin colaborare și cooperare strânsă, la toate nivelurile administrației publice, a utilizatorilor de apă, a reprezentanților colectivităților locale și a populației, pentru realizarea maximului de profit social.

Art. 7. - (1) Elaborarea strategiei și politicii naționale în domeniul gospodăririi apelor, asigurarea coordonării și controlului aplicării reglementărilor interne și internaționale în acest domeniu se realizează de către Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului.

(2) Gestionarea cantitativă și calitativă a apelor, exploatarea lucrărilor de gospodărire a apelor, precum și aplicarea strategiei și politicii naționale în domeniu se realizează de Regia Autonom㠄Apele Române” și filialele sale bazinale.

(3) Pe lângă Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului funcționează: Comisia centrală de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice, Comisia națională pentru siguranța barajelor și lucrărilor hidrotehnice și Comitetul național pentru programul hidrologic internațional, organisme cu caracter consultativ. Secretariatele tehnice permanente ale acestor organisme se asigură de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului.

Art. 8. - Termenii tehnici folosiți în prezenta lege au semnificația stabilită în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta lege.

CAPITOLUL II
Regimul de folosire a apelor și a albiilor

Secțiunea 1
Regimul de folosire a apelor

Art. 9. - (1) Dreptul de folosință a apelor de suprafață sau subterane, inclusiv a celor arteziene, se stabilește prin autorizația de gospodărire a apelor și se exercită potrivit prevederilor legale. Acest drept include și evacuarea, în resursele de apă, de ape uzate, ape din desecări ori drenaje, ape meteorice, ape de mină sau de zăcământ, după utilizare.

(2) Apele de suprafață sau subterane pot fi folosite liber, cu respectarea normelor sanitare și de protecție a calității apelor, pentru băut, adăpat, udat, spălat, îmbăiat și alte trebuințe gospodărești, dacă pentru aceasta nu se folosesc instalații sau se folosesc instalații de capacitate mică de până la 0,2 litri/secundă, destinate exclusiv satisfacerii necesităților gospodăriei proprii.

(3) Orice persoană fizică, pe proprie răspundere, poate utiliza liber apele marine, din afara zonelor de restricție, pentru îmbăiere.

(4) Utilizarea apelor subterane se face pe baza rezervelor omologate, determinate conform prevederilor aplicabile resurselor minerale.

Art. 10. - (1) Satisfacerea cerințelor de apă ale populației are prioritate față de folosirea apei în alte scopuri. De asemenea, au prioritate, față de alte folosințe, alimentarea cu apă pentru animale, refacerea rezervei intangibile de apă după incendii, precum și debitele necesare menținerii echilibrului ecologic al habitatului acvatic.

(2) Restrângerea utilizării apei potabile pentru populație, în folosul altor activități, este interzisă.

(3) Apa potabilă distribuită organizat în centre populate poate fi utilizată și în alte scopuri, numai dacă s-a asigurat satisfacerea integrală a cerințelor populației, animalelor și ale unor activități care necesită apă de această calitate. Alimentarea cu apă potabilă în alte scopuri va fi limitată sau desființată numai atunci când apar cerințe noi în alimentarea cu apă a populației.

(4) Apele subterane, corespunzătoare calitativ, sunt destinate în primul rând pentru alimentarea cu apă a populației și animalelor, precum și pentru asigurarea igienei și sănătății populației. Aceste ape pot fi utilizate și în alte scopuri, numai în baza autorizației de gospodărire a apelor.

(5) La planificarea și la realizarea unor activități, cum sunt mineritul de suprafață, derivațiile de debite etc., ce pot influența rezerva de ape subterane sau pot modifica rețeaua hidrografică de suprafață, se vor lua obligatoriu măsuri de refacere a alimentărilor cu apă și de protecție împotriva inundațiilor.

Art. 11. - (1) În lacurile de acumulare folosite ca sursă pentru alimentări cu apă potabilă se poate practica numai piscicultura în regim natural, fără furajarea peștilor și fără aplicarea fungicidelor sau a oricăror medicamente veterinare.

(2) În orice alte zone decât cele prevăzute în alin. (1), piscicultura cu administrare de furaje se poate practica numai în cazul în care nu este influențată calitatea apelor din aval și în baza avizului de gospodărire a apelor.

Art. 12. - (1) Utilizatorii de apă sunt obligați să respecte normele de consum de apă pe unitatea de produs sau pe activitate și să economisească apa prin folosire judicioasă, recirculare și folosire repetată. De asemenea, au obligația să asigure întreținerea și repararea instalațiilor proprii și a celor din sistemele de alimentare cu apă și canalizare-epurare, după caz.

(2) Normele de consum de apă pe unitatea de produs sau pe activitate se determină și se reactualizează periodic. Normele de consum se propun de utilizatorii de apă, la nivelul celor mai bune performanțe ale tehnologiilor folosite, se avizează de ministerele interesate și se aprobă de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului. Soluționarea eventualelor divergențe este de competența Guvernului.

Art. 13. - Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și Regia Autonom㠄Apele Române” sunt în drept să ia măsuri de limitare sau de suspendare provizorie a folosirii apei, pentru a face față unui pericol sau consecințelor unor accidente, secetei, inundațiilor sau unui risc de lipsă de apă datorat supraexploatării resursei.

Art. 14. - (1) Dacă, din cauza secetei sau a altor calamități naturale, debitele de apă autorizate nu pot fi asigurate tuturor utilizatorilor autorizați, se aplică restricții temporare de folosire a resurselor de apă.

(2) Restricțiile se stabilesc prin planuri de restricții și folosire a apei în perioadele deficitare, elaborate de Regia Autonom㠄Apele Române”, după consultarea utilizatorilor autorizați, cu avizul Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și cu aprobarea comitetului de bazin. Planurile de restricții și folosire a apei în perioadele deficitare, denumite în continuare planuri de restricții, se aduc la timp la cunoștință publicului.

(3) Metodologia de elaborare și de aprobare a planurilor de restricții și procedura de informare a publicului se stabilesc de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului. Această metodologie va trebui să țină seama de prioritățile prevăzute la art. 10 și de importanța socială și economică a utilizatorilor autorizați.

(4) Măsurile stabilite de Regia Autonom㠄Apele Române” în aplicarea planului de restricții sunt obligatorii pentru toți utilizatorii de apă. Măsurile de restricții se asimilează cu situația de forță majoră în nerealizarea contractelor de livrare a apei.

(5) Pe durata aplicării planurilor de restricții, prevederile autorizației de gospodărire a apelor se subordonează acestora.

Art. 15. - (1) Poluarea în orice mod a resurselor de apă este interzisă.

(2) Normele de calitate a resurselor de apă se aprobă prin standarde, la propunerea Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului.

(3) Normele privind calitatea apei potabile se aprobă prin standarde, la propunerea Ministerului Sănătății.

(4) Limitele de încărcare cu poluanți a apelor uzate evacuate în resursele de apă se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și a Ministerului Sănătății.

(5) Limitele de descărcare înscrise în avizul sau autorizația de gospodărire a apelor reprezintă limitele maxime admise, iar depășirea acestora este interzisă.

Art. 16. - (1) Pentru protecția resurselor de apă, se interzic:

a) punerea în funcțiune de obiective economice noi sau dezvoltarea celor existente, darea în funcțiune de noi ansambluri de locuințe, introducerea la obiectivele economice existente de tehnologii de producție modificate, care măresc gradul de încărcare a apelor uzate, fără punerea concomitentă în funcțiune a rețelelor de canalizare și a instalațiilor de epurare ori fără realizarea altor lucrări și măsuri care să asigure, pentru apele uzate evacuate, respectarea prevederilor impuse prin autorizația de gospodărire a apelor;
b) realizarea de lucrări noi pentru alimentare cu apă potabilă sau industrială ori de extindere a celor existente, fără realizarea sau extinderea corespunzătoare și concomitentă a rețelelor de canalizare și a instalațiilor de epurare necesare;
c) aruncarea sau introducerea în orice mod, în albiile cursurilor de apă, în cuvetele lacurilor sau ale bălților, în Marea Neagră și în zonele umede, precum și depozitarea pe malurile acestora a deșeurilor de orice fel;
d) evacuarea de ape uzate, în apele subterane, lacurile naturale sau de acumulare, în iazuri, în bălți sau în heleștee;
e) utilizarea de canale deschise de orice fel pentru evacuările ori scurgerile de ape fecaloid-menajere sau cu conținut periculos;
f) spălarea în cursuri de apă sau în lacuri și pe malurile acestora a vehiculelor, autovehiculelor, a altor utilaje și agregate mecanice, precum și a ambalajelor sau obiectelor care au conținut pesticide sau alte substanțe periculoase;
g) spălarea animalelor domestice dezinfectate cu substanțe toxice în afara locurilor special amenajate în acest scop;
h) aruncarea sau vărsarea în instalații sanitare sau în rețele de canalizare a reziduurilor petroliere sau a substanțelor periculoase;
i) spălarea în cursurile de apă sau în lacuri, pe malurile acestora, pe diguri sau baraje a obiectelor de uz casnic, cu folosirea substanțelor chimice de orice fel.

(2) În zonele de protecție instituite potrivit prezentei legi, sunt interzise depozitarea și folosirea de îngrășăminte, pesticide sau alte substanțe periculoase.

Art. 17. - În scopul folosirii raționale și protejării calității resurselor de apă, utilizatorii de apă au următoarele obligații:

a) să adopte tehnologii de producție cu cerințe de apă reduse și cât mai puțin poluante, să economisească apa prin recirculare sau folosire repetată, să elimine risipa și să diminueze pierderile de apă, să reducă poluanții evacuați o dată cu apele uzate și să recupereze substanțele utile conținute în apele uzate și în nămoluri;
b) să asigure realizarea, întreținerea și exploatarea stațiilor și instalațiilor de prelucrare a calității apelor la capacitatea autorizată, să urmărească eficiența acestora prin analize de laborator și să intervină operativ pentru încadrarea indicatorilor de emisie în limitele admise pentru evacuarea apelor uzate, limite prevăzute prin autorizația de gospodărire a apelor;
c) să respecte cu strictețe disciplina și normele tehnologice în activitățile de producție care folosesc apa și evacuează ape uzate, precum și în stațiile și instalațiile de prelucrare a calității apelor;
d) să urmărească, prin foraje de observații și control, starea calității apelor subterane din zona de influență a depozitelor de reziduuri de orice fel.

Art. 18. - Utilizatorii de apă, amplasați pe teritoriul localităților sau pe platformele industriale, pot evacua apele uzate în rețelele de canalizare publică sau în cele ale platformelor industriale numai cu acceptul și cu respectarea condițiilor stabilite de deținătorul acestor rețele și numai dacă stațiile de epurare finală ale localităților sau platformelor industriale respective au profil tehnologic necesar și capacități disponibile. În toate cazurile este obligatorie preepurarea locală a apelor uzate provenite de la acești utilizatori.

Art. 19. - (1) Autoritățile administrației publice locale au obligația asigurării gospodăririi eficiente a apei distribuite în localități, precum și colectarea apelor meteorice, canalizarea și epurarea apelor uzate.

(2) Realizarea alimentării centralizate cu apă a satelor și comunelor cu distribuție stradală, fără branșamente la locuințe, este condiționată numai de asigurarea scurgerii apei prin rigole stradale.

(3) Persoanele fizice și juridice care exploatează stațiile și instalațiile de epurare au obligația să realizeze urmărirea continuă, prin analize de laborator, a modului de funcționare a acestora, să păstreze registrele cu rezultatele analizelor și să pună aceste date la dispoziția personalului împuternicit cu sarcini de inspecție și control.

Art. 20. - (1) Apele de mină sau de zăcământ pot fi evacuate în cursuri de apă, numai după epurarea lor corespunzătoare, astfel încât să fie respectate limitele admise pentru evacuare în receptorii naturali de suprafață.

(2) Apele uzate industriale, ca și apele de mină sau de zăcământ, pentru care nu există tehnologii sau procedee de epurare eficiente, pot fi injectate numai în straturi de foarte mare adâncime, pe baza unor studii speciale, a avizului acordat de Agenția Națională pentru Resurse Minerale și a avizului de gospodărire a apelor.

Art. 21. - (1) Topirea teiului, cânepii, inului și a altor plante textile în cursuri de apă, canale, lacuri artificiale, lacuri naturale sau în bălți este interzisă. Operațiunile de topire pot fi efectuate în locuri special amenajate și în baza autorizației de gospodărire a apelor.

(2) Tăbăcirea pieilor este permisă numai în condițiile prevăzute în autorizația de gospodărire a apelor.

Art. 22. - (1) Administratorii porturilor fluviale sau maritime au obligația de a realiza instalații specializate pentru colectarea, preluarea și epurarea corespunzătoare a apelor uzate provenite de la nave și instalații plutitoare sau din scăpări accidentale.

(2) Evacuarea în apele de suprafață sau maritime a apelor uzate neepurate, provenite de la nave și instalații plutitoare sau de foraj marin, precum și a produselor petroliere de la rețeaua aferentă de transport, este interzisă.

Art. 23. - (1) Regia Autonom㠄Apele Române” prin filialele sale bazinale organizează activitatea de prevenire a poluărilor accidentale și de înlăturare a efectelor lor, pe bază de planuri elaborate în funcție de condițiile specifice bazinelor hidrografice respective și de natura substanțelor poluante ce pot fi evacuate accidental.

(2) Utilizatorii de apă sunt obligați să întocmească planuri proprii de prevenire și de combatere a poluărilor accidentale, posibil a se produce ca urmare a activității lor, și să le pună în aplicare în caz de necesitate.

(3) Elaborarea planurilor de prevenire și de combatere a poluărilor accidentale se face potrivit metodologiei-cadru stabilite de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului.

(4) Utilizatorii de apă care au produs o poluare accidentală sunt obligați să ia măsuri urgente pentru înlăturarea cauzelor și efectelor acestora și să informeze imediat cea mai apropiată unitate de gospodărire a apelor asupra acestei poluări.

(5) Unitățile de gospodărire a apelor au obligația să ia în considerare orice informație provenită de la persoane fizice și juridice, altele decât utilizatorii, care au produs poluarea accidentală.

(6) Poluarea intenționată se pedepsește.

(7) În caz de poluări accidentale, filialele bazinale ale Regiei Autonome „Apele Române” vor avertiza imediat utilizatorii de apă și autoritățile administrației publice a localităților din aval pentru a lua măsuri de protecție a apelor și de diminuare a pagubelor.

(8) Utilizatorii de apă potențial poluatori, autoritățile administrației publice locale, precum și Regia Autonom㠄Apele Române” au obligația dotării cu mijloace specifice de intervenție pentru cazuri de poluări accidentale.

Art. 24. - (1) Utilizatorii de apă din aval, care au suferit daune materiale cauzate de o poluare accidentală, produsă în amonte, sau de distrugerea unei construcții de retenție a apei din amonte, au dreptul la despăgubire de la persoana fizică sau persoana juridică ce se face vinovată, potrivit legii.

(2) Cheltuielile efectuate de persoane fizice sau persoane juridice, inclusiv de către Regia Autonom㠄Apele Române”, pentru înlăturarea efectelor poluării accidentale, se suportă de cel care a produs poluarea.

Secțiunea a 2-a
Regimul de folosire a albiilor

Art. 25. - (1) Pe malurile apelor aparținând domeniului public, dacă nu sunt impuse restricții, orice persoană fizică are dreptul de acces liber, pe propria răspundere, pentru plimbare sau recreere, fără a produce prejudicii apelor, albiilor, malurilor și riveranilor.

(2) În zonele special organizate ori amenajate pentru agrement pe malurile apelor, accesul este permis în condițiile stabilite de deținătorii acestor zone și cu respectarea prevederilor înscrise în autorizația de gospodărire a apelor, eliberată acestora.

(3) Circulația pe cursurile de apă, lacuri naturale sau pe mare, cu bărci de agrement fără motor, se efectuează liber, cu respectarea drepturilor riveranilor și reglementărilor legale.

(4) Dreptul de folosință a albiilor minore, a plajei și a țărmului mării, în alte scopuri decât cele prevăzute în alin. (1), se dobândește numai după obținerea autorizației de gospodărire a apelor.

Art. 26. - (1) Deținătorii terenurilor din aval sunt obligați să primească apele ce se scurg în mod natural de pe terenurile situate în amonte.

(2) Lucrările de barare sau de traversare a cursurilor de apă, care pot constitui obstacol în curgerea naturală a apelor, vor fi astfel concepute, realizate și exploatate încât să nu influențeze defavorabil curgerea apelor, în vederea asigurării atât a stabilității acestor lucrări, a albiilor minore și a malurilor, cât și pentru prevenirea unor efecte distructive sau păgubitoare. Lucrările construite fără a avea în vedere astfel de cerințe trebuie modificate sau demolate de proprietarii sau deținătorii lor, în condițiile și la termenele stabilite de Regia Autonom㠄Apele Române”. În caz contrar, Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, prin unitățile sale teritoriale, este abilitat să aplice sancțiuni potrivit legii, din oficiu sau la sesizarea Regiei Autonome „Apele Române”.

(3) Obturarea sau blocarea, sub orice formă, precum și scoaterea din funcțiune, în orice mod, a construcțiilor și instalațiilor de descărcare a apelor mari, sunt interzise.

Art. 27. - Orice activitate pe luciu de apă, în albii minore ori în zone de protecție, inclusiv navigația, plutăritul, flotajul, exploatarea agregatelor minerale sau recoltarea stufului, precum și pescuitul se vor realiza astfel încât să nu producă efecte negative asupra malurilor și albiilor cursurilor de apă, malurilor și cuvetelor lacurilor, monumentelor naturii, construcțiilor, lucrărilor sau instalațiilor existente în albii și să influențeze cât mai puțin folosirea apelor de către alți utilizatori. În nici o situație nu este permisă deteriorarea calității apei.

Secțiunea a 3-a
Regimul de servituți și de expropriere

Art. 28. - (1) Riveranii sunt obligați să acorde drept de servitute, avându-se în vedere zone anume stabilite de comun acord cu Regia Autonom㠄Apele Române”, fără a percepe taxe, pentru:

a) trecerea sau circulația personalului cu atribuții de serviciu în gospodărirea apelor, în scopul îndeplinirii acestora;
b) amplasarea, în albie și pe maluri, de borne, repere, aparate de măsură și control sau alte aparate ori instalații necesare executării de studii privind regimul apelor, precum și accesul pentru întreținerea instalațiilor destinate acestor activități;
c) transportul și depozitarea temporară a materialelor și utilajelor pentru intervenții operative privind apărarea împotriva inundațiilor;
d) transportul și depozitarea temporară de materiale, utilaje, precum și circulația acestora și a personalului, în cazul executării de lucrări de întreținere și de reparații.

(2) În cazul în care, prin exercitarea acțiunilor prevăzute la alin. (1), se produc pagube, deținătorii terenurilor riverane apelor au dreptul la despăgubiri potrivit legii. Fondurile pentru aceste despăgubiri se vor asigura din alocații bugetare, pentru situațiile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c) și din fondurile proprii ale persoanelor juridice care au produs pagubele, pentru situațiile prevăzute la alin. (1) lit. b) și d).

Art. 29. - (1) Pentru realizarea unor lucrări de amenajare a bazinelor hidrografice și a altor lucrări hidrotehnice de utilitate publică, cum ar fi: baraje și lacuri de acumulare cu anexele acestora, centrale hidroelectrice, derivații de debite între cursuri de apă, lucrări de apărare împotriva inundațiilor, sisteme de alimentări cu apă și canalizări, inclusiv instalațiile de epurare cu anexele acestora, regularizări de râuri, stații și platforme hidrometeorologice, sisteme de îmbunătățiri funciare, corectarea torenților, pot fi expropriate, pentru utilitate publică cu justă despăgubire, sau ocupate temporar, contra plată, terenuri și clădiri, în condițiile legii.

(2) Sunt scutite de servituți permanente: clădirile, curțile, grădinile aferente locuințelor, monumentele publice, bisericile și cimitirele, precum și parcurile declarate monumente ale naturii.

(3) Dreptul de servitute, o dată stabilit, constituie o obligație opozabilă tuturor.

(4) În cazul în care, la lucrările prevăzute la alin. (1), pentru care s-a prevăzut servitutea, aceasta a fost abandonată timp de cel puțin 3 ani sau, dacă menținerea ei nu mai este necesară, servitutea se poate considera stinsă.

(5) Despăgubirea la crearea servituții temporare sau permanente constă din:

a) valoarea de circulație a produselor, plantațiilor, construcțiilor sau bunurilor mobile de orice fel, avariate sau distruse;
b) valoarea pagubei cauzate proprietarului pentru stabilirea servituții pe zona respectivă de teren, în raport cu foloasele de care este lipsit prin schimbarea destinației temporare sau permanente a zonei respective de teren.

Art. 30. - (1) Plantarea sau tăierea arborilor sau arbuștilor de pe terenurile situate în albiile majore ale cursurilor de apă și pe țărmul mării, fără avizul de gospodărire a apelor și avizul organelor silvice de specialitate, este interzisă.

(2) Avizul de gospodărire a apelor prevăzut la alin. (1) este necesar și pentru lucrările construite pe ape sau care au legătură cu apele, realizate în albia majoră.

(3) În zona maritimă, fluvială sau a altor căi navigabile se pot efectua, în condițiile legii, cu avizul organelor silvice de specialitate și al Regiei Autonome „Apele Române”, defrișările necesare asigurării vizibilității semnalelor de balizaj și a mijloacelor de semnalizare, pe toată întinderea malurilor și apelor, în punctele pe care le va stabili Ministerul Transporturilor.

Art. 31. - (1) Pădurile cu funcții speciale de protecție din bazinele de recepție ale lacurilor de acumulare, cele din bazinele cu grad mare de torențialitate și predispuse eroziunii, din albiile majore ale râurilor, din zonele dig-mal, precum și benzile de pădure situate de-a lungul râurilor neîndiguite aparțin grupei de păduri cu funcții speciale de protecție a apelor și sunt gospodărite ca atare prin tratamente intensive, interzicându-se tăierile rase sau tratamentele cu perioadă scurtă de regenerare.

(2) Pădurile de protecție a apelor, cele de protecție a solurilor, situate pe stâncării, grohotișuri, pe soluri erodate, pe terenuri cu înclinare mai mare de 35„ și alte asemenea păduri se gospodăresc în regim special de protecție.

(3) În perimetrele menționate la alin. (1) și (2) se vor executa lucrări de combatere a eroziunii solului, de stingere a torenților și se vor aplica reguli speciale de întreținere a lucrărilor executate.

(4) Pădurile din zonele de munte și de deal trebuie astfel gospodărite încât să nu contribuie la formarea inundațiilor și la producerea eroziunii solului.

Art. 32. - (1) Folosirea, transportul și manipularea de deșeuri și substanțe periculoase în zonele din jurul apelor și în alte locuri din care acestea ar putea ajunge în apele de suprafață, subterane sau marine se pot face numai în astfel de condiții încât să nu producă poluarea apelor.

(2) Depozitarea deșeurilor și substanțelor periculoase în zone din apropierea apelor se face în conformitate cu avizul de gospodărie a apelor.

(3) Depozitarea în albia majoră a materialelor sau a deșeurilor radioactive este interzisă.

(4) Transportul pe apele interioare, pe Dunărea fluvială și maritimă și pe marea teritorială al substanțelor periculoase, inclusiv al materialelor radioactive, se poate face numai în condițiile unui aviz comun, emis, pentru fiecare caz în parte, de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și Ministerul Transporturilor. Aceste dispoziții se aplică și transportului în tranzit al acestora.

Art. 33. - (1) Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului poate concesiona sau închiria parte din domeniul public al apelor, pentru exploatarea apelor de suprafață sau subterane, cu excepția apelor geotermale, a materialelor din acestea și din maluri, precum și pentru valorificarea vegetației din albiile minore și de pe maluri, folosirea energiei apelor, exploatarea luciului de apă pentru piscicultură, pescuit, agrement ori sporturi nautice, ca și pentru alte activități, cu respectarea prevederilor legale.

(2) Dreptul de exploatare a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apă, lacurilor, bălților și din țărmul mării prin exploatări organizate se obține în baza autorizației de gospodărire a apelor. Pentru autorizarea acestor activități pe apele naționale navigabile este obligatorie obținerea avizului Ministerului Transporturilor.

(3) Exploatarea agregatelor minerale este permisă numai din rezerve omologate, cu respectarea condițiilor de scurgere a apelor și de asigurare a stabilității albiilor și malurilor și fără afectarea construcțiilor din zone ce au legătură directă sau indirectă cu regimul de curgere a apelor. În cazul în care exploatarea agregatelor minerale se face în albiile cursului de apă, pentru a servi lucrărilor de regularizare a albiei, stabilizării talvegului sau aducerii albiei la starea inițială, nu mai este necesară omologarea rezervelor.

(4) Dreptul de exploatare a agregatelor minerale necesare gospodăriilor individuale sau interesului public local, în limita cantității maxime de 5.000 m3 pe an, se acordă administrației publice locale prin autorizația de gospodărire a apelor. Această autorizație se eliberează anual, la cererea consiliilor locale.

(5) Exploatările de agregate minerale prevăzute la alin. (3) se realizează și în conformitate cu prevederile legislației specifice domeniului resurselor minerale.

(6) Lucrările de dragare efectuate pe căile navigabile, pentru menținerea adâncimii de navigație, se execută fără aviz de gospodărire a apelor. Locurile de depozitare a materialului rezultat din lucrările de dragare se stabilesc anual de către Regia Autonom㠄Apele Române”, împreună cu Ministerul Transporturilor.

(7) Exploatarea de agregate minerale în zonele de protecție instituite potrivit prezentei legi este interzisă.

(8) Închirierea sau concesionarea plajei mării se face cu avizul Ministerului Turismului.

Art. 34. - (1) În zonele în care albiile sunt amenajate prin lucrări de apărare, consolidare, terasamente sau alte asemenea lucrări, obligația de întreținere, reparare sau refacere a unor astfel de lucrări, ca și de întreținere a albiilor în zona amenajată, a cuvetelor și a malurilor revine celor care au în administrare sau în exploatare lucrările respective.

(2) Deținătorii cu orice titlu ai terenurilor, care au avantaje din întreținerea și amenajarea unui dig de protecție, plătesc deținătorului digului o cotă-parte din cheltuielile acestuia cu amenajarea și întreținerea digului, corespunzător avantajului. Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului va stabili metodologia de determinare a cotei de participare la cheltuielile de întreținere și amenajare a digurilor de protecție.

(3) Întreținerea albiei minore în aval de o lucrare de barare revine deținătorului cu orice titlu al acelei lucrări, pe o zonă de cel puțin 500 m.

(4) Întreținerea albiei minore pe zonele neamenajate revine Regiei Autonome „Apele Române”.

(5) Prevederile alin. (3) se aplică și lucrărilor de barare executate înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi. În acest caz, modul de întreținere a albiei minore în aval de lucrarea de barare se stabilește prin proiectul tehnic elaborat pentru reconfirmarea autorizației de gospodărire a apelor sau pentru eliberarea autorizațiilor necesare, potrivit legii.

(6) Lucrările prevăzute la alin. (1) și (3) se realizează sub îndrumarea și asistența tehnică a Regiei Autonome „Apele Române”, la solicitarea deținătorilor.

CAPITOLUL III
Gospodărirea apelor

Secțiunea 1
Cunoașterea resurselor de apă

Art. 35. - (1) Gospodărirea apelor se desfășoară și se bazează pe cunoașterea științifică, complexă, cantitativă și calitativă a resurselor de apă ale țării, realizată printr-o activitate unitară și permanentă de supraveghere, observații și măsurători asupra fenomenelor hidrometeorologice și resurselor de apă, inclusiv de prognozare a evoluției naturale a acestora, ca și a evoluției lor sub efectele antropice, precum și prin cercetări multidisciplinare.

(2) Informațiile hidrometeorologice, hidrogeologice și cele de gospodărire a apelor se obțin prin unități ale Regiei Autonome „Apele Române”, de la alte unități specializate autorizate și direct de la utilizatorii de apă. Toate acestea constituie Fondul național de date de gospodărire a apelor.

(3) Modul de organizare, păstrare și gestionare a Fondului național de date de gospodărire a apelor, se stabilește unitar de către Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului. Întocmirea și ținerea la zi a acestui fond de date se asigură de Regia Autonom㠄Apele Române”.

(4) Unitățile specializate autorizate, ca și utilizatorii de apă care produc informații ce pot constitui Fondul național de date de gospodărire a apelor sunt obligați să le păstreze timp de 5 ani și să le transmită lunar la Regia Autonom㠄Apele Române”, în baza unei proceduri stabilite de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului.

(5) Fondul național de date de gospodărire a apelor, precum și evidența apelor ce aparțin domeniului public sunt incluse în Cadastrul apelor, cu excepția apelor geotermale. Modul de organizare a Cadastrului apelor se stabilește de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, iar ținerea la zi a acestuia se asigură de Regia Autonom㠄Apele Române”.

(6) Persoanele fizice și juridice au acces la informațiile ce constituie Fondul național de date de gospodărire a apelor, în baza unei proceduri stabilite de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului. Folosirea de către acestea a informațiilor conținute în Fondul național de date de gospodărire a apelor în scopuri comerciale este permisă numai contra cost, în condițiile legii.

(7) Deținătorii de informații ce constituie Fondul național de date de gospodărire a apelor pot refuza, motivat, furnizarea de astfel de informații, în cazul în care acestea afectează:

a) siguranța națională;
b) desfășurarea unor acțiuni în curs de urmărire penală sau de judecată;
c) confidențialitatea industrială și comercială. Prin aceasta se înțelege situațiile în care se dezvăluie și se folosesc secrete de comerț, într-o manieră contrară practicilor comerciale loiale.

Art. 36. - (1) Unitățile și instalațiile autonome care furnizează informații hidrologice, hidrogeologice și meteorologice specifice gospodăririi apelor, precum și informații privind caracteristicile cantitative și calitative ale resurselor de apă formează rețeaua națională de observații pentru gospodărirea apelor.

(2) Pentru asigurarea continuității și omogenității șirurilor de informații, unitățile și instalațiile autonome ale rețelei naționale de observații nu pot fi dezafectate decât în situații deosebite, de interes național. Dezafectarea se face cu aprobarea Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și cu obligarea solicitantului de a asigura proiectarea, execuția și punerea în funcțiune a unității sau a instalațiilor în noul amplasament, anterior începerii operațiunilor de dezafectare.

Art. 37. - (1) În scopul asigurării unei calități corespunzătoare a observațiilor și măsurătorilor meteorologice specifice, în jurul platformelor meteorologice se instituie zone de protecție a căror lățime este de 30 m. În aceste zone de protecție este interzisă executarea oricăror construcții sau instalații supraterane.

(2) Amplasarea pe o distanță de până la 500 m în jurul și în afara zonei de protecție prevăzute la alin. (1) de construcții mai înalte decât o șesime din distanța dintre construcție și limita zonei de protecție, de rețele de înaltă tensiune sau de telecomunicații, de obiective care emit în atmosferă fum sau pulberi, de sisteme de irigații prin aspersiune, ca și plantarea de perdele forestiere se fac numai în baza avizului de amplasament eliberat de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului.

(3) Zonele de protecție prevăzute la alin. (1) și (2) sunt considerate, în planurile de urbanism și amenajarea teritoriului, zone supuse unor reglementări speciale.

Art. 38. - Pentru asigurarea folosirii raționale a apelor subterane, a apelor minerale și geotermale, a lacurilor și nămolurilor terapeutice, precum și a agregatelor minerale din albii, cercetarea, evaluarea și omologarea rezervelor se vor face conform prevederilor aplicabile resurselor minerale utile.

Secțiunea a 2-a
Protecția albiilor minore, a malurilor și a lucrărilor de gospodărire a apelor

Art. 39. - Delimitarea albiilor minore se realizează de Regia Autonom㠄Apele Române” împreună cu autoritatea de cadastru funciar și cu deținătorii terenurilor riverane.

Art. 40. - (1) În scopul asigurării protecției albiilor, malurilor, construcțiilor hidrotehnice și îmbunătățirii regimului de curgere al apelor, se instituie zone de protecție pentru:

a) albia minoră a cursurilor de apă;
b) suprafața lacurilor naturale sau a bălților acoperite de apă și de vegetație acvatică, precum și țărmul mării;
c) suprafața lacurilor de acumulare corespunzătoare cotei coronamentului barajului;
d) suprafețele ocupate de lucrări de amenajare sau de consolidare a albiilor minore, de canale și derivații de debite la capacitatea maximă de transport a acestora, precum și de alte construcții hidrotehnice realizate pe ape;
e) lucrări de apărare împotriva inundațiilor;
f) construcții și instalații hidrometrice, precum și instalații de determinare automată a calității apelor.

(2) Lățimea zonelor de protecție este stabilită conform anexei nr. 2, care face parte integrantă din prezenta lege. Delimitarea zonelor de protecție se realizează de Regia Autonom㠄Apele Române” împreună cu autoritatea de cadastru funciar și cu deținătorii terenurilor riverane. Dreptul de proprietate asupra lucrărilor menționate la lit. d), e) și f) se extinde și asupra zonelor de protecție a acestora.

(3) Aplicarea, în funcție de specificul local, a regimului restricțional de folosire a terenurilor din zonele de protecție, din zona dig-mal și din acumulări nepermanente se asigură de Regia Autonom㠄Apele Române”, cu consultarea deținătorilor cu orice titlu ai acestor terenuri și, după caz, a unităților de navigație civilă și în concordanță cu metodologia elaborată de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului.

Art. 41. - (1) Măsurile și amenajările pentru protecția albiilor minore ale cursurilor de apă, a plajei și țărmului Mării Negre, a lucrărilor ce se construiesc pe ape sau care au legătură cu apele se stabilesc prin prescripții de reglementare și norme tehnice ce se elaborează de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului.

(2) Debitele de servitute și cele salubre, obligatorii în albii, în raport cu specificul sectoarelor de râu respective, cu gradul de amenajare a bazinelor hidrografice, ținând seama de solicitarea resurselor de apă și cu asigurarea respectării condițiilor impuse pentru protecția ecosistemelor acvatice, conform legii, se stabilesc, pe etape, de către Regia Autonom㠄Apele Române”.

Art. 42. - (1) În situația în care un curs de apă își formează o albie nouă, părăsind în mod natural pe cea veche, riveranii sau utilizatorii de apă pot să solicite, prin derogare de la prevederile art. 496 din Codul civil, în termen de un an, aprobarea Regiei Autonome „Apele Române” pentru readucerea apei în vechea albie, pe cheltuiala acestora. Litigiile se soluționează de instanțele judecătorești.

(2) Dacă, în termen de un an de la sfârșitul anului în care apa a părăsit albia, nu se formulează o cerere conform alin. (1), albia veche rămâne în proprietatea riveranilor, iar albia nouă se consideră albie naturală și se înregistrează în Cadastrul apelor, fiind preluată în administrare de Regia Autonom㠄Apele Române”.

(3) Pentru interese publice, readucerea apei în albia veche se realizează la propunerea Regiei Autonome „Apele Române”, cu consultarea riveranilor, cu avizul comitetului de bazin și cu aprobarea Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, cheltuielile suportându-se de la bugetul de stat.

Secțiunea a 3-a
Amenajarea bazinelor hidrografice

Art. 43. - (1) În vederea stabilirii orientărilor fundamentale privind gospodărirea durabilă, unitară, echilibrată și complexă a resurselor de apă, se elaborează scheme-cadru de amenajare și gospodărire a apelor, pe bazine sau pe grupe de bazine hidrografice, denumite în continuare scheme-cadru. În corelare cu prevederile acestora, se elaborează programe de dezvoltare a lucrărilor, instalațiilor și amenajărilor de gospodărire a apelor, care trebuie realizate pentru atingerea obiectivelor privind asigurarea cantitativă și calitativă a apelor, apărarea împotriva acțiunilor distructive ale apelor, precum și valorificarea potențialului apelor, în raport cu cerințele dezvoltării durabile a societății și în acord cu strategia și politicile de mediu.

(2) Schemele-cadru și programele de dezvoltare prevăzute la alin. (1) se elaborează, se actualizează și se avizează, în baza procedurii stabilite de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, se aprobă prin hotărâre a Guvernului și se integrează în planurile de amenajare a teritoriului.

(3) Toate activitățile social-economice, inclusiv amenajarea bazinelor hidrografice, protecția mediului și amenajarea teritoriului se corelează cu prevederile schemelor-cadru.

Art. 44. - Informațiile necesare pentru elaborarea schemelorcadru și a programelor de dezvoltare, inclusiv cele necesare pentru stabilirea cerințelor de apă, de valorificare a potențialului hidroenergetic și de apărare împotriva inundațiilor pe ansamblul teritoriului național, pe etape de dezvoltare, vor fi puse obligatoriu la dispoziția Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și Regiei Autonome „Apele Române” de către ministere, regii autonome, consilii județene și consilii locale, de către principalii utilizatori de apă, precum și de organizațiile neguvernamentale interesate în amenajarea bazinelor hidrografice. Aceste informații vor fi puse și la dispoziția comitetelor de bazin.

Art. 45. - (1) Pentru bazine hidrografice mici se întocmesc scheme locale de amenajare și de gospodărire a apelor, denumite în continuare scheme locale, care se încadrează în schemele-cadru. Schemele locale stabilesc obiectivele generale de punere în valoare și de protejare cantitativă și calitativă a resurselor de apă, a ecosistemelor acvatice și a zonelor umede, precum și obiectivele generale privind utilizarea durabilă și protecția tuturor categoriilor de resurse de apă din teritoriul respectiv.

(2) Schema locală inventariază diferiții utilizatori care folosesc resursele de apă existente, stabilind starea resurselor de apă și a ecosistemelor acvatice. Aceasta ține seama de strategiile și de programele statului, ale colectivităților locale, ale instituțiilor publice, ale altor persoane fizice și persoane juridice, cu incidență asupra calității, repartiției și folosirii resurselor de apă. De asemenea, stabilește prioritățile pentru atingerea obiectivelor menționate la alin. (1), ținând seama de protecția mediului acvatic natural, de necesitatea punerii în valoare a resurselor de apă, de evoluția previzibilă a localităților rurale și urbane și de echilibrul ce trebuie asigurat între diferiții utilizatori de apă.

(3) Prin schema locală se evaluează mijloacele economice și financiare necesare pentru realizarea lucrărilor, instalațiilor și amenajărilor prevăzute. Aceasta trebuie să fie compatibilă cu orientările fixate în schema-cadru.

Art. 46. - (1) Programele și deciziile administrative, care au legătură cu apele, trebuie să fie în concordanță cu prevederile schemelor-cadru aprobate.

(2) La elaborarea documentațiilor tehnice pentru lucrările prevăzute la art. 48 se va ține seama de prevederile schemelorcadru, respectiv ale schemelor locale.

Art. 47. - (1) La nivelul fiecărei filiale bazinale a Regiei Autonome „Apele Române” se organizează un comitet de bazin.

(2) Comitetul de bazin este format din 15 membri, după cum urmează:

a) doi reprezentanți ai Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, dintre care unul selectat din cadrul agențiilor de protecție a mediului din bazinul hidrografic respectiv;
b) un reprezentant al Ministerului Sănătății, selectat de acesta din cadrul inspectoratelor județene de poliție sanitară și medicină preventivă din bazinul hidrografic respectiv;
c) doi primari de municipii și un primar de oraș sau comună, aleși de primarii localităților din bazinul hidrografic respectiv;
d) un reprezentant ales de organizațiile neguvernamentale cu sediul în bazinul hidrografic respectiv;
e) un prefect din bazinul hidrografic respectiv, nominalizat de Departamentul pentru Administrație Publică Locală;
f) un președinte de consiliu județean, ales de președinții consiliilor județene din bazinul hidrografic respectiv;
g) trei reprezentanți ai utilizatorilor de apă din bazinul hidrografic respectiv;
h) doi reprezentanți ai Regiei Autonome „Apele Române”;
i) un reprezentant al Oficiului pentru Protecția Consumatorilor.

(3) Reprezentanții administrației publice locale aleși în comitetul de bazin vor funcționa în cadrul acestuia numai pe durata exercitării mandatului funcției pe care o reprezintă.

(4) Prefectul, președintele consiliului județean și primarii aleși vor proveni din unități administrativ teritoriale diferite.

(5) Reprezentanții utilizatorilor de apă se propun și se aleg de comitetul de bazin, în funcție de cerința de apă și de impactul apelor uzate evacuate asupra resurselor de apă.

(6) Membrii comitetului de bazin pot fi schimbați de cei care i-au selectat sau ales.

(7) Comitetul de bazin colaborează cu Regia Autonom㠄Apele Române” la aplicarea strategiei și politicii naționale de gospodărire a apelor, în care scop trebuie:

a) să avizeze schemele-cadru, precum și programele de dezvoltare a lucrărilor, instalațiilor și amenajărilor de gospodărire a apelor;
b) să avizeze planurile de prevenire a poluărilor accidentale și de înlăturare a efectelor lor, elaborate în funcție de condițiile bazinului hidrografic respectiv;
c) să aprobe schemele locale, stabilind prioritățile tehnice și financiare și să le integreze în schemele-cadru;
d) să aprobe planul de gospodărire integrată a calității și cantității apei din bazinul hidrografic respectiv;
e) să propună revizuirea normelor și standardelor din domeniul gospodăririi apelor și, în caz de necesitate, să elaboreze norme de calitate a apei evacuate, proprii bazinului hidrografic; aceste norme pot fi mai exigente decât cele la nivel național;
f) să stabilească norme speciale pentru evacuări de ape uzate, dacă este necesar, pentru respectarea normelor stabilite de calitatea apelor;
g) să aprobe încadrarea în categorii de calitate a cursurilor de apă din bazinul hidrografic respectiv;
h) să recomande prioritățile privind finanțarea și conformarea, în scopul realizării programelor de dezvoltare a lucrărilor, instalațiilor și amenajărilor de gospodărire a apelor;
i) să asigure informarea publicului, garantarea unei perioade de timp necesare primirii comentariilor publicului, să organizeze audieri publice asupra tuturor aspectelor propuse pentru aprobare și să asigure accesul publicului la documentele sale.

(8) Comitetele de bazin:

a) pot lua în considerare și pot discuta orice aspecte noi privind cantitatea, calitatea și folosirea apei, ce pot apărea în bazinul hidrografic respectiv;
b) pot constitui și împuternici subcomitete a căror funcție va fi de informare și de consultanță;
c) pot solicita executarea de audituri, dacă consideră necesar;
d) pot propune acordarea de bonificații, în baza prevederilor art. 82 alin. (1);
e) pot recomanda autorităților locale, în funcție de prioritatea și urgența realizării lucrărilor necesare, modul de asigurare a surselor financiare.

(9) Comitetul de bazin are un secretariat tehnic, permanent, format din 3-5 persoane, asigurat de filialele bazinale ale Regiei Autonome „Apele Române”, aprobat și subordonat acestuia.

(10) Pentru executarea mandatului său, comitetul de bazin are acces la informațiile și resursele oricărei instituții publice, potrivit legii.

(11) Regulamentul de organizare și funcționare a comitetelor de bazin se propune de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Secțiunea a 4-a
Regimul lucrărilor care se construiesc pe ape sau care au legătură cu apele

Art. 48. - (1) Lucrările care se construiesc pe ape sau care au legătură cu apele sunt:

a) lucrări, construcții și instalații care asigură gospodărirea complexă a apelor, inclusiv atenuarea apelor mari, prin modificarea regimului natural de curgere, cum sunt: baraje, acumulări permanente sau nepermanente, derivații de debite;
b) lucrări de folosire a apelor, cu construcțiile și instalațiile aferente: alimentări cu apă potabilă, industrială și pentru irigații, amenajări piscicole, centrale hidroelectrice, folosințe hidromecanice, amenajări pentru navigație, plutărit și flotaj, poduri plutitoare, amenajări balneare, turistice sau pentru agrement, alte lucrări de acest fel;
c) lucrări, construcții și instalații pentru protecția calității apelor sau care influențează calitatea apelor: lucrări de canalizare și evacuare a apelor uzate, stații și instalații de prelucrare a calității apelor, injecții de ape în subteran, alte asemenea lucrări;
d) construcții de apărare împotriva acțiunii distructive a apei: îndiguiri, apărări și consolidări de maluri și albii, rectificări și reprofilări de albii, lucrări de dirijare a apei, combaterea eroziunii solului, regularizarea scurgerii pe versanți, corectări de torenți, desecări și asanări, alte lucrări de apărare;
e) traversări de cursuri de apă cu lucrările aferente: poduri, conducte, linii electrice etc.;
f) amenajări și instalații de extragere a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apă, lacurilor și ale țărmului mării: balastiere, cariere etc.;
g) depozite de deșeuri amplasate în albiile majore ale cursurilor de apă: halde de steril, zguri și cenuși, șlamuri, nămoluri și altele asemenea;
h) plantări și defrișări de vegetație lemnoasă, perdele antierozionale și filtrante în zonele de protecție sau în albiile majore, care nu fac parte din fondul forestier;
i) lucrări, construcții și instalații care se execută pe malul mării, pe fundul apelor maritime interioare și al mării teritoriale, pe platoul continental sau lucrări pentru apărarea țărmului;
j) lucrări de prospecțiuni, de explorare/exploatare prin foraje terestre sau maritime, instalații hidrometrice, borne topohidrografice și alte lucrări de studii de teren în legătură cu apele;
k) lucrări și instalații pentru urmărirea parametrilor hidrologici sau urmărirea automată a calității apei.

(2) Documentațiile elaborate pentru lucrările prevăzute la alin. (1) trebuie să ofere securitatea necesară, să răspundă normativelor și prescripțiilor tehnice,

având în vedere interesele protecției mediului și amplasamentelor.

Art. 49. - (1) Se interzice amplasarea în zona inundabilă a albiei majore de noi obiective economice sau sociale, inclusiv de noi locuințe.

(2) Se exceptează de la prevederile alin. (1) cazurile deosebite pentru care Regia Autonom㠄Apele Române” poate aviza astfel de amplasări. Avizul de amplasament se emite numai cu acordul riveranilor și după realizarea anticipată a lucrărilor și măsurilor necesare pentru evitarea pericolului de inundare și asigurarea curgerii apelor.

(3) Avizul de amplasament menționat la alin. (2), obținut în baza metodologiei elaborate de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, nu exclude obligația obținerii avizului de gospodărire a apelor și a celorlalte avize necesare, potrivit legii.

Art. 50. - (1) Lucrările prevăzute la art. 48 pot fi executate numai în baza avizului de gospodărire a apelor emis de unitățile teritoriale ale Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului asupra documentației de investiții. Punerea în funcțiune sau în exploatare a acestor lucrări se face numai în baza autorizației de gospodărire a apelor.

(2) În cazul în care lucrările se efectuează în zona apelor naționale navigabile, este necesar și acordul Ministerului Transporturilor.

(3) Se exceptează de la prevederile alin. (1) activitățile prevăzute la art. 9 alin. (2), precum și cele pentru care prezenta lege prevede notificarea.

(4) Pentru serviciile de autorizare sau de avizare a lucrărilor, prevăzute la art. 48, se percep taxe și tarife care se stabilesc în condițiile legii.

(5) Taxele și tarifele pentru serviciile de avizare sau de autorizare, instituite în baza alin. (4), se datorează la Fondul apelor.

Art. 51. - (1) Avizul de gospodărire a apelor și avizul de amplasament sunt avize conforme.

(2) Avizul și autorizația de gospodărire a apelor nu exclud obligativitatea obținerii acordului și a autorizației de mediu, potrivit legii.

Art. 52. - Elaborarea documentațiilor pentru fundamentarea solicitării avizului de gospodărire a apelor trebuie să se bazeze pe studii meteorologice, hidrologice sau hidrogeologice, după caz, pe studii de gospodărire a apelor și de impact al lucrărilor respective asupra resurselor de apă și asupra zonelor riverane. Aceste studii pot fi întocmite de unități publice sau private, abilitate de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului. Documentațiile de fundamentare trebuie să demonstreze că solicitantul avizului de gospodărire a apelor se poate conforma cerințelor legale.

Art. 53. - (1) Avizul de gospodărire a apelor își pierde valabilitatea după 2 ani de la emitere, dacă execuția lucrărilor respective nu a început în acest interval. Posesorul unui aviz de gospodărire a apelor are obligația să anunțe emitentului, în scris, data de începere a execuției, cu 10 zile înainte de aceasta.

(2) Avizul de gospodărire a apelor este necesar și în caz de dezvoltare, modernizare sau retehnologizare a unor procese tehnologice sau a unor instalații existente ale utilizatorilor de apă, dacă se modifică prevederile avizului obținut anterior, precum și dacă această modificare a intervenit până la promovarea lucrărilor respective.

(3) Documentațiile lucrărilor de interes public care se construiesc pe ape sau care au legătură cu apele trebuie avizate, chiar dacă realizarea acestora ar necesita restrângerea sau încetarea unor activități existente. Persoanele fizice și persoanele juridice afectate pot fi despăgubite în condițiile legii, dacă fac dovada că utilizează eficient apa sau că nu poluează resursele de apă.

(4) Lucrările de barare a cursurilor de apă trebuie să fie prevăzute cu instalații care să asigure debitul necesar în aval, precum și cu construcțiile necesare pentru migrarea ihtiofaunei, în cazul în care aceasta se impune ca necesar, pe baza unui studiu.

(5) Prin avizul de gospodărire a apelor, investitorul poate fi obligat să execute și alte lucrări necesare, necuprinse în documentația tehnică, astfel încât lucrările, construcțiile sau instalațiile propuse să nu producă pagube utilizatorilor de apă existenți sau riveranilor din amonte și din aval.

Art. 54. - (1) Investitorul are obligația să notifice Regiei Autonome „Apele Române”, cu cel puțin 20 de zile înainte, începerea execuției pentru următoarele categorii de activități și lucrări:

a) lucrări de dezvoltare, modernizare sau retehnologizare a unor procese tehnologice sau a unor instalații existente, dacă prin realizarea acestora nu se modifică parametrii cantitativi și calitativi finali ai folosinței de apă, înscriși în autorizația de gospodărire a apelor, pe baza căreia utilizatorul respectiv a funcționat înainte de începerea execuției unor astfel de lucrări;
b) injectarea în structurile din care au provenit a apelor de zăcământ de la schelele de extracție, fără a produce poluarea straturilor de ape subterane traversate, în conformitate cu reglementările din domeniul resurselor minerale;
c) instalațiile cu caracter provizoriu, pe durata de execuție a unor investiții, dacă debitul prelevat nu depășește 10 litri pe secundă, iar apele evacuate rezultate după folosire nu influențează calitatea resurselor de apă;
d) protecția sanitară a surselor de alimentare cu apă potabilă, a apelor minerale, a lacurilor și nămolurilor terapeutice;
e) traversări ale cursurilor de apă de către drumuri de exploatare, comunale sau județene, în bazine hidrografice mai mici de 10 km2;
f) lucrări de cultură și refacere a pădurilor și de combatere a eroziunii solului, pe suprafețe totale mai mici de 20 km2, inclusiv lucrări de regularizare a scurgerii pe versanți și corectări de torenți, pe lungimi mai mici de 10 km;
g) lucrări noi de captare a apei, dacă debitul prelevat nu depășește 10 litri/secundă, iar apele evacuate rezultate după folosire nu influențează calitatea resurselor de apă.

(2) Pentru lucrările înscrise la alin. (1), începerea execuției se face în baza notificării, fără a fi necesar avizul de gospodărire a apelor.

(3) Punerea în funcțiune a lucrărilor și instalațiilor prevăzute la alin. (1), ca și a categoriilor de lucrări privind linii electrice, apărări și consolidări de maluri și albii, rectificări și reprofilări de albii, regularizarea scurgerii pe versanți, corectări de torenți și combaterea eroziunii solului se face în baza notificării către Regia Autonom㠄Apele Române”, cu 20 de zile înainte de aceasta, autorizația de gospodărire a apelor nefiind necesară.

Art. 55. - (1) Autorizația de gospodărire a apelor se eliberează în baza constatării tehnice în teren, în prezența beneficiarului - cel mai târziu o dată cu recepția investițiilor -, dacă sunt respectate prevederile legale privind gospodărirea apelor pentru punerea în exploatare a lucrărilor și exactitatea datelor cuprinse în cererea de autorizare și în documentația anexată la aceasta.

(2) Dacă la verificarea în teren se constată lipsuri de natură a nu permite, potrivit prezentei legi, darea în funcțiune a investiției, emitentul autorizației de gospodărire a apelor va fixa un termen pentru efectuarea remedierilor sau a completărilor necesare. Dacă este cazul, emitentul autorizației de gospodărire a apelor poate refuza, motivat, eliberarea ei.

(3) Autorizația de gospodărire a apelor se poate acorda și pe durată limitată, dacă lipsurile constatate cu ocazia verificării în teren permit punerea în funcțiune a investiției, fără pericol, din punct de vedere al gospodăririi apelor.

(4) Modul de exploatare și întreținere a lucrărilor, construcțiilor și instalațiilor se înscrie în regulamentul de exploatare, care face parte integrantă din autorizația de gospodărire a apelor.

(5) Prin autorizația de gospodărire a apelor, cât și prin actele complementare acesteia, trebuie impuse prevederi specifice privind mijloacele de supraveghere, modalitățile de control tehnic și mijloacele de intervenție în caz de incidente, avarii sau accidente și altele asemenea.

Art. 56. - (1) Autorizația de gospodărire a apelor poate fi modificată sau retrasă de către emitent, fără despăgubiri, în următoarele cazuri:

a) în interesul salubrității publice și, în special, dacă modificarea sau retragerea este necesară pentru a înlătura o prejudiciere importantă a binelui comunității;
b) pentru prevenirea sau asigurarea combaterii efectelor inundațiilor sau, în caz de pericol, pentru securitatea publică;
c) în caz de pericol pentru mediul acvatic și, mai ales, dacă mediile acvatice sunt supuse unor condiții critice necompatibile cu protejarea acestora;
d) în cazuri de forță majoră, datorită schimbărilor naturale privind resursa de apă sau unor calamități naturale intervenite asupra instalațiilor utilizatorilor;
e) în situația în care lucrările sau instalațiile sunt abandonate sau nu sunt întreținute corespunzător, caz în care deținătorul acestora este obligat ca, din dispoziția Regiei Autonome „Apele Române”, să le demoleze.

(2) Autorizația de gospodărire a apelor poate fi modificată sau retrasă în situații în care apar cerințe noi de apă, care trebuie satisfăcute cu prioritate conform prevederilor art. 10 alin. (1), acordându-se despăgubiri potrivit legii.

(3) Refuzul eliberării, precum și orice modificare sau retragere a unei autorizații de gospodărire a apelor trebuie motivate în scris solicitantului sau titularului de autorizație, după caz, de către cel care a decis măsura respectivă.

Art. 57. - Retragerea autorizației de gospodărire a apelor atrage după sine obligativitatea încetării activității, ca și pierderea drepturilor obținute în baza prezentei legi.

Art. 58. - (1) Autorizația de gospodărire a apelor poate fi suspendată temporar, fără despăgubiri, în următoarele cazuri:

a) dacă nu s-au respectat condițiile impuse inițial;
b) dacă lucrările, construcțiile și instalațiile autorizate nu prezintă siguranță în exploatare atât cu privire la rezistența structurilor, cât și la eficiența tehnologiilor adoptate;
c) pentru abateri repetate sau grave de la condițiile de folosire sau de evacuare a apei, prevăzute în autorizație, precum și în cazul în care utilizatorul nu realizează condițiile de siguranță în exploatare, ca și alte măsuri stabilite de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și de Regia Autonom㠄Apele Române”;
d) în caz de poluare accidentală semnificativă a resurselor de apă, care amenință sănătatea populației ori produce pagube ecologice importante.

(2) În cazul situațiilor prevăzute la alin. (1) lit. d), Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului poate dispune și oprirea activității poluatorului sau a instalației care provoacă poluarea apelor până la înlăturarea cauzelor.

(3) Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului poate institui un regim de supraveghere specială, în caz de nerespectare a măsurilor stabilite pentru asigurarea condițiilor înscrise în autorizația de gospodărire a apelor. Pe toată durata acestui regim, utilizarea și epurarea apei se fac sub controlul direct al personalului anume desemnat de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului. Toate cheltuielile suplimentare determinate de aplicarea regimului de supraveghere specială se suportă de titularul autorizației de gospodărire a apelor.

Art. 59. - (1) Lucrările și instalațiile supuse autorizării sau notificării, potrivit prevederilor prezentei legi, care sunt folosite pentru prelevări de apă de suprafață sau subterană ori pentru evacuări în receptori naturali, trebuie să fie prevăzute cu mijloace de măsurare a debitelor și volumelor de apă prelevate sau evacuate și de determinare a calității apelor evacuate conform prevederilor autorizației de gospodărire a apelor.

(2) Deținătorii lucrărilor și instalațiilor supuse autorizării sau notificării prevăzute la alin. (1) sunt obligați să asigure montarea și funcționarea mijloacelor de măsurare, să păstreze pe timp de 5 ani datele obținute din măsurători și să le transmită lunar Regiei Autonome „Apele Române”.

(3) Regia Autonom㠄Apele Române” pune la dispoziția persoanelor fizice și persoanelor juridice datele prevăzute la alin. (2), cu respectarea dispozițiilor art. 35 alin. (6) și (7).

Art. 60. - Avizele și autorizațiile de gospodărire a apelor, precum și refuzul de emitere a acestora pot fi contestate potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990.

Art. 61. - Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului va stabili:

a) procedura și competențele de emitere a avizelor și autorizațiilor de gospodărire a apelor;
b) procedura de modificare sau de retragere a avizelor și autorizațiilor de gospodărire a apelor;
c) procedura de suspendare temporară a autorizațiilor de gospodărire a apelor;
d) procedura de notificare;
e) procedura de instituire a regimului de supraveghere specială;
f) normativul de conținut al documentațiilor tehnice supuse avizării sau autorizării.

Art. 62. - (1) Lacurile de acumulare vor fi proiectate ca lucrări cu folosință complexă pentru a asigura alimentarea cu apă pentru populație, industrie și irigații, producerea de energie electrică, apărarea împotriva inundațiilor, piscicultură și agrement.

(2) În proiectele de baraje și de îndiguiri se vor prevedea, în mod obligatoriu, apărări și consolidări de maluri, rectificări și reprofilări de albii, lucrări de combatere a eroziunii solului.

(3) Barajele și lacurile de acumulare se vor proiecta și executa de unități de specialitate.

(4) Barajele mici de interes local pot fi executate și de alte unități, însă numai cu asistență tehnică și sub controlul permanent al unității de specialitate care a elaborat proiectul.

Art. 63. - (1) Deținătorii de baraje și lacuri de acumulare, precum și de prize pentru alimentări cu apă, cu sau fără baraj, au obligația să întocmească regulamente de exploatare și să respecte prevederile acestora. Regulamentele de exploatare se avizează de comitetele de bazin, se aprobă de Regia Autonom㠄Apele Române” și fac parte integrantă din autorizația de gospodărire a apelor.

(2) Regulamentele de exploatare, elaborate în baza regulamentului-cadru stabilit de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, detaliază și concretizează condițiile generale de exploatare coordonată, pe ansamblul bazinului hidrografic, a categoriilor de lucrări prevăzute la alin. (1).

(3) Regulamentele de exploatare prevăzute la alin. (1) se adaptează, pe etape, în limitele prevederilor autorizației de gospodărire a apelor, funcție de dinamica cerințelor de apă sau de alte condiții.

(4) Coordonarea exploatării lacurilor de acumulare pe bazine hidrografice, indiferent de deținător, se asigură de Regia Autonom㠄Apele Române”.

(5) În situații critice - secete prelungite, ape mari sau altele asemenea - exploatarea unui lac de acumulare se subordonează necesităților perioadei respective, potrivit regimului stabilit de Regia Autonom㠄Apele Române”.

Art. 64. - (1) Persoanele juridice care au în administrare sau în exploatare lucrări hidrotehnice sunt obligate să utilizeze prizele, barajele și lacurile de acumulare conform graficelor-dispecer, pe baza programelor lunare de exploatare, iar, corelat cu producerea de energie, să asigure și debitele necesare folosințelor industriei, agriculturii și populației.

(2) Deținătorii de baraje, cu lacurile de acumulare aferente, și ai altor construcții hidrotehnice, au obligația să monteze aparatura necesară urmăririi comportării în timp a acestora, să-și organizeze sistemul de urmărire și să realizeze expertizarea lucrărilor la termenele stabilite.

Art. 65. - Competențele de aprobare a regulamentelor de exploatare bazinale și a programelor de exploatare se stabilesc de către Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului.

Art. 66. - Evacuarea dintr-un lac de acumulare a unor volume de apă diferite de cele înscrise în regulamentul de exploatare, precum și efectuarea la mecanismele barajului a unor manevre neprevăzute în acesta se pot face numai cu aprobarea sau din dispoziția Regiei Autonome „Apele Române”.

Secțiunea a 5-a
Apărarea împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcții hidrotehnice

Art. 67. - (1) Apărarea împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcții hidrotehnice reprezintă o activitate de protecție civilă a populației, de interes național.

(2) În sensul prezentei legi, prin apărarea împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcții hidrotehnice se înțelege:

a) măsuri de prevenire și de pregătire pentru intervenții;
b) măsuri operative urgente de intervenție după declanșarea fenomenelor periculoase cu urmări grave;
c) măsuri de intervenție ulterioară pentru recuperare și reabilitare.

(3) Activitățile prevăzute la alin. (2) constituie o obligație pentru toate persoanele fizice și juridice, cu excepția persoanelor handicapate, a bătrânilor și a altor categorii defavorizate.

(4) Elaborarea strategiei și concepției de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcții hidrotehnice revine Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului.

Art. 68. - (1) Deținătorii cu orice titlu de construcții hidrotehnice ale căror avarieri sau distrugeri pot pune în pericol vieți omenești și bunuri sau pot aduce prejudicii mediului sunt obligați să doteze aceste lucrări cu aparatură de măsură și control necesară pentru urmărirea comportării în timp a acestora, să instaleze sisteme de avertizare-alarmare în caz de pericol și să organizeze activitatea de supraveghere.

(2) Pentru coordonarea, îndrumarea și urmărirea activității de supraveghere a barajelor, a lacurilor de acumulare și a altor lucrări hidrotehnice, în vederea exploatării în siguranță a acestora, pe lângă Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului funcționează Comisia Națională pentru Siguranța Barajelor și Lucrărilor hidrotehnice, constituită din reprezentanți ai ministerelor, regiilor autonome și instituțiilor publice interesate.

(3) Structura, atribuțiile specifice, competențele și dotarea Comisiei naționale pentru siguranța barajelor și lucrărilor hidrotehnice se stabilesc prin regulament de organizare și funcționare, care se elaborează de către Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Art. 69. - (1) Organizarea și conducerea la nivel național a acțiunilor de prevenire și apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice se realizează, potrivit legii, de către Comisia centrală de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice, denumită în continuare Comisia centrală, care funcționează pe lângă Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului. Comisia centrală este constituită din reprezentanți ai ministerelor, regiilor autonome și instituțiilor publice interesate.

(2) Comisia centrală conlucrează permanent și se subordonează, în caz de dezastre, Comisiei guvernamentale de apărare împotriva dezastrelor, instituită potrivit legii.

Art. 70. - Structura, atribuțiile specifice, competențele și dotarea Comisiei centrale se stabilesc prin regulament de organizare și funcționare care se elaborează de către Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, avizat de Comisia guvernamentală de apărare împotriva dezastrelor și aprobat prin hotărâre a Guvernului.

Art. 71. - (1) Acțiunile operative de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcții hidrotehnice se organizează de comisiile județene, respectiv a municipiului București, de apărare împotriva dezastrelor, care funcționează pe lângă prefecturi, și de comisiile comunale, orășenești și municipale de apărare împotriva dezastrelor, conduse de primari.

(2) Comisiile județene, respectiv a municipiului București, de apărare împotriva dezastrelor sunt constituite prin ordin al prefectului care îndeplinește și funcția de președinte al comisiei. Secretariatul permanent al acestor comisii se asigură de Regia Autonom㠄Apele Române”.

(3) Comisiile comunale, orășenești și municipale de apărare împotriva dezastrelor, se subordonează comisiilor județene, respectiv a municipiului București, de apărare împotriva dezastrelor și au în componență un reprezentant al Regiei Autonome „Apele Române”.

(4) La obiectivele care pot fi afectate de inundații, de fenomene meteorologice periculoase sau de efectele accidentelor la construcții hidrotehnice, indiferent de forma de proprietate, se organizează comandamente de apărare conduse de conducătorul acestora. Aceste comandamente sunt subordonate direct comisiilor comunale, orășenești și municipale de apărare împotriva dezastrelor.

Art. 72. - (1) Persoanele fizice sau juridice, care au în proprietate sau în folosință obiective în zone ce pot fi afectate de acțiunile distructive ale apelor, de fenomenele meteorologice periculoase sau de accidentele la construcțiile hidrotehnice, au obligația să asigure întreținerea și exploatarea corespunzătoare a lucrărilor de apărare existente.

(2) În cazul distrugerii sau deteriorării lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor sau a unor construcții hidrotehnice datorită viiturilor, deținătorii cu orice titlu ai unor astfel de lucrări au obligația să refacă sau să repare aceste lucrări în cel mai scurt timp posibil.

Art. 73. - (1) Cheltuielile pentru acțiunile operative, de interes public, de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcții hidrotehnice, precum și cele pentru constituirea stocului de materiale și mijloace de apărare, se prevăd și se finanțează, după caz, din bugetul de stat, din bugetele locale și din surse proprii ale persoanelor fizice și ale persoanelor juridice.

(2) În cazul în care sumele prevăzute în bugetul local al unui județ sau al unei localități, în care au avut loc inundații, fenomene meteorologice periculoase sau efecte negative ca urmare a unor accidente la construcții hidrotehnice, sunt insuficiente pentru combaterea și înlăturarea efectelor acestora, ele urmează să fie asigurare din Fondul de intervenție prevăzut în bugetul de stat, potrivit legii, la propunerea prefectului și cu avizul Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului.

Art. 74. - (1) Regulamentul de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcții hidrotehnice și Normativul-cadru de dotare cu materiale și mijloace de apărare operativă împotriva inundațiilor și ghețurilor se elaborează de către Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, cu consultarea Comisiei centrale și a comitetelor de bazin, se avizează de Comisia guvernamentală de apărare împotriva dezastrelor și se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

(2) Aplicarea măsurilor operative de apărare se realizează în mod unitar, pe baza planurilor de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase sau accidentelor la construcții hidrotehnice, care se elaborează pe bazine hidrografice, județe și localități, precum și la obiectivele care pot fi afectate de astfel de fenomene sau accidente.

(3) Elaborarea planurilor de apărare prevăzute la alin. (2) se va face cu luarea în considerare a planurilor de amenajare a teritoriului și a restricționării regimului de construcții și cu consultarea persoanelor fizice și persoanelor juridice interesate.

(4) Coordonarea operativă a activității de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcții hidrotehnice revine Regiei Autonome „Apele Române”.

(5) Prefectul județului în care se află sediul filialei bazinale a Regiei Autonome „Apele Române” are atribuții de coordonare a activității de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcții hidrotehnice pe bazinul hidrografic respectiv.

Art. 75. - (1) Pentru a evita producerea unor calamități în perioadele de ape mari sau de accidente la baraje, funcționarea acumulărilor nepermanente la parametrii pentru care au fost construite este obligatorie, iar Comisia centrală poate aproba inundarea dirijată a unor terenuri dinainte stabilite prin planurile de apărare, precum și a incintelor îndiguite, realizate lateral unui curs de apă.

(2) Deținătorii cu orice titlu ai terenurilor stabilite prin planurile bazinale de apărare, ca și ai celor situate în incinte îndiguite sunt obligați să permită inundarea temporară, în mod dirijat, a acestora.

(3) Pentru prejudiciile suferite prin inundarea temporară a terenurilor, proprietarii acestora vor fi despăgubiți din fondul de asigurare, în condițiile legii. Valorile despăgubirilor se propun de prefecți, se avizează de Comisia centrală și se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Art. 76. - (1) În scopul asigurării stabilității și integrității digurilor, barajelor și a altor lucrări de apărare împotriva acțiunilor distructive ale apelor, se interzic:

a) extragerea pământului sau a altor materiale din diguri, baraje sau din alte lucrări de apărare, ca și din zonele de protecție a acestora;
b) plantarea arborilor de orice fel pe diguri, baraje și pe alte lucrări de apărare;
c) pășunarea pe diguri sau baraje, pe maluri sau în albii minore, în zonele în care sunt executate lucrări hidrotehnice și în zonele de protecție a acestora;
d) realizarea de balastiere sau lucrări de excavare în albie, în zona captărilor de apă din râu, a captărilor cu infiltrare prin mal, a subtraversărilor de conducte sau alte lucrări de artă.

(2) Cu acordul Regiei Autonome „Apele Române” sunt permise:

a) depozitarea de materiale și executarea de construcții pe diguri, baraje și în zona altor lucrări de apărare;
b) circulația cu vehicule sau trecerea animalelor pe diguri sau baraje prin locuri special amenajate pentru astfel de acțiuni;
c) traversarea sau străpungerea digurilor, barajelor sau a altor lucrări de apărare cu conducte, linii sau cabluri electrice sau de telecomunicații, cu alte construcții sau instalații care pot slăbi rezistența lucrărilor sau pot împiedica acțiunile de apărare.

(3) Efectuarea lucrărilor prevăzute la alin. (2) lit. c) se realizează sub supravegherea Regiei Autonome „Apele Române”.

Secțiunea a 6-a
Participarea publicului

Art. 77. - (1) Pentru aplicarea prevederilor prezentei legi privind protecția apelor de suprafață și subterane, precum și pentru asigurarea alimentării cu apă, Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului poate lua măsuri ce afectează interesele utilizatorilor de apă, ale riveranilor sau publicului, numai după consultarea acestora, cu excepția unor situații speciale, cum ar fi secete, inundații sau altele asemenea.

(2) În vederea realizării consultării prevăzute la alin. (1), Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și, după caz, Regia Autonom㠄Apele Române” sau filialele sale bazinale vor publica în ziarul local o informare cu privire la măsurile propuse. Aceeași informare se va transmite și utilizatorilor de apă, riveranilor, precum și oricărei alte persoane ce ar putea fi afectată.

(3) Măsurile propuse, ca și orice documentație de fundamentare a acestora se vor ține la dispoziția publicului de către unitățile prevăzute la alin. (2).

(4) Comentariile, observațiile sau propunerile scrise asupra măsurilor propuse se vor transmite celui care a făcut informarea, în termen de cel mult 45 de zile de la data publicării acesteia.

(5) În cazul propunerii unor măsuri speciale, importante sau controversate, emitentul informării va organiza o dezbatere publică a acesteia, după 60 de zile de la publicarea informării.

(6) Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului sau, după caz, Regia Autonom㠄Apele Române” va analiza toate observațiile și propunerile făcute, înainte de a lua o hotărâre. Textul hotărârii și al motivației acesteia vor fi puse la dispoziția publicului.

(7) Procedura privind participarea utilizatorilor de apă, riveranilor și publicului la activitatea de consultare va fi stabilită de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului.

CAPITOLUL IV
Controlul activității de gospodărire a apelor

Art. 78. - (1) Activitatea de gospodărire a apelor și respectarea prevederilor prezentei legi sunt supuse controlului de specialitate.

(2) În cadrul Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului funcționează Inspecția de stat a apelor, cu atribuții de inspecție și de control al aplicării prevederilor prezentei legi.

(3) În scopul îndeplinirii atribuțiilor de control, personalul de gospodărire a apelor, precum și împuterniciții Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, după declinarea identității și calității, au dreptul:

a) de acces la ape, în zonele din lungul apelor, ca și în orice alt loc, unitate sau instalație, indiferent de deținătorul sau proprietarul acestora, pentru a face constatări privind respectarea reglementărilor și aplicarea măsurilor de gospodărire a apelor;
b) de a controla lucrările, construcțiile, instalațiile sau activitățile care au legătură cu apele și de a verifica dacă acestea sunt realizate și exploatate în conformitate cu prevederile legale specifice și cu respectarea avizelor sau a autorizațiilor de gospodărire a apelor, după caz;
c) de a verifica instalațiile de măsurare a debitelor, de a recolta probe de apă și de a examina, în condițiile legii, orice date sau documente necesare controlului;
d) de a constata faptele care constituie contravenții sau infracțiuni în domeniul gospodăririi apelor și de a încheia documentele, potrivit legii.

(4) Împuterniciții Ministerului Apelor Pădurilor și Protecției Mediului cu efectuarea acțiunilor de control în unități cu caracter special vor primi aprobarea și de la ministerele care coordonează unitățile respective.

(5) Pe căile navigabile și în porturi, atribuțiile de cercetare, constatare, control și sancționare privind respectarea reglementărilor în domeniul protecției apelor revin personalului împuternicit de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, împreună cu Ministerul Transporturilor.

Art. 79. - Autoritățile administrației publice centrale și locale sunt obligate să asigure sprijinul salariaților Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și Regiei Autonome „Apele Române” și împuterniciților acestora, precum și să asigure, în perioadele de ape mari și inundații, efectuarea continuă a observațiilor, măsurătorilor și transmiterii informațiilor.

CAPITOLUL V
Mecanismul economic în domeniul apelor

Art. 80. - (1) Apa constituie o resursă naturală cu valoare economică în toate formele sale de utilizare. Conservarea, refolosirea și economisirea apei sunt încurajate prin aplicarea de stimuli economici, inclusiv pentru cei ce manifestă o preocupare constantă în protejarea cantității și calității apei, precum și prin aplicarea de penalități celor care risipesc sau poluează resursele de apă.

(2) Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi cantitative și calitative a apelor include sistemul de plăți, bonificații și penalități ca parte a modului de finanțare a dezvoltării domeniului și de asigurare a funcționării pe principii economice a Regiei Autonome „Apele Române”.

(3) Metodologia de fundamentare a sistemului de plăți în domeniul apelor, precum și procedura de elaborare a acestora se stabilesc de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, cu avizul Ministerului Finanțelor.

(4) Sistemul de plăți prevăzut la alin. (2) se bazează pe regula: beneficiarul plătește, în funcție de serviciile prestate și de cele privind folosirea rațională a resurselor de apă, care asigură:

a) stimularea economică a utilizării durabile și a protecției calității apelor;
b) diferențierea teritorială a prețurilor și tarifelor pe categorii de surse și de utilizatori, ca urmare a condițiilor diferite de asigurare a apei, în măsura în care sistemul asigură venituri și cheltuieli echilibrate;
c) corectarea nivelului prețurilor și tarifelor în funcție de dinamica generală a prețurilor;
d) transmiterea la utilizatori a influențelor economice determinate de activitățile de asigurare a surselor de apă din punct de vedere cantitativ și calitativ;
e) minimizarea costurilor de producție prin stimularea economică a prețului, în scopul asigurării maximului de profit social;
f) reflectarea în prețuri a cererii de debit și de volum de apă.

Art. 81. - (1) Sistemul de plăți, bonificațiile și penalitățile specifice activității de gospodărire a apelor se aplică tuturor utilizatorilor.

(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică la apa tranzitată pentru navigație pe căile navigabile artificiale, precum și persoanelor fizice care folosesc apa conform art. 9 alin. (2).

(3) Regia Autonom㠄Apele Române” este singurul furnizor al apei prelevate direct din sursele de apă de suprafață, naturale sau amenajate, indiferent de deținătorul cu orice titlu al amenajării și din sursele subterane, cu excepția apelor geotermale, precum și de produse și servicii specifice de gospodărire a apelor, pe bază de contracte încheiate în acest scop.

(4) Pentru activitățile menționate la alin. (3), Regia Autonom㠄Apele Române” este singura în drept să aplice sistemul de plăți specific gospodăririi apelor.

(5) Pentru apa tratată livrată sau pentru alte servicii de gospodărire a apelor decât cele specifice, furnizor sau prestator sunt persoanele fizice și juridice care, după caz, au în administrare lucrările hidrotehnice sau care prestează serviciile de gospodărire a apelor.

Art. 82. - (1) Bonificațiile se acordă utilizatorilor de apă care demonstrează, constant, o grijă deosebită pentru folosirea rațională și pentru protecția calității apelor, evacuând, o dată cu apele uzate epurate, substanțe impurificatoare cu concentrații și în cantități mai mici decât cele înscrise în autorizația de gospodărire a apelor.

(2) Penalitățile se aplică acelor utilizatori de apă la care se constată abateri de la prevederile contractelor prevăzute la art. 81 alin. (3) atât pentru depășirea cantităților de apă prelevate, cât și a concentrațiilor și cantităților de substanțe impurificatoare evacuate.

(3) Regia Autonom㠄Apele Române” este singura în drept să constate cazurile în care se acordă bonificații sau se aplică penalități. Bonificațiile se acordă cu aprobarea Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului.

Art. 83. - Sistemul de plăți, bonificații și penalități, precum și categoriile de produse și servicii de gospodărire a apelor se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Art. 84. - (1) În scopul participării la finanțarea de investiții în lucrări și măsuri cu contribuție importantă la îmbunătățirea asigurării surselor de apă, la protecția calității apelor, precum și la cheltuielile pentru întocmirea de studii și cercetări aplicative în domeniul apelor, se constituie un fond special, extrabugetar, denumit Fondul apelor.

(2) Fondul apelor se constituie din taxele și tarifele pentru serviciile de avizare și autorizare, stabilite conform legii, precum și din penalitățile prevăzute la art. 82 alin. (2).

(3) Fondul apelor este gestionat prin buget separat, elaborat de Regia Autonom㠄Apele Române” și aprobat de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, care stabilește și metodologia de întocmire a acestui buget, cu avizul Ministerului Finanțelor.

(4) Fondul apelor, împreună cu alte surse, va fi folosit pentru susținerea financiară a:

a) realizării Sistemului național de supraveghere cantitativă și calitativă a resurselor de apă;
b) dotării rețelelor de laboratoare, de transmisiuni și informaționale aferente acestuia;
c) participării la realizarea sau modernizarea stațiilor și instalațiilor de epurare a apelor uzate pentru îmbunătățirea calității resurselor de apă;
d) realizării lucrărilor publice de interes local cu efect social deosebit și pentru care autoritățile locale nu au suficiente resurse financiare;
e) realizării lucrărilor publice privind apărarea de inundații, a celor de acțiune, prevenire și combatere a calamităților naturale datorate excesului sau lipsei de apă;
f) dotării sistemului informațional hidrologic și operativ decizional în domeniul gospodăririi apelor;
g) înlăturării avariilor sau pentru punerea în siguranță a construcțiilor hidrotehnice de interes național sau local, cum ar fi baraje, diguri etc;
h) realizării lucrărilor de protecție a bazinelor hidrografice împotriva colmatării;
i) realizării studiilor pentru cunoașterea evoluției și gestiunii resurselor de apă;
j) acordării bonificațiilor pentru cei care au rezultate deosebite în protecția împotriva epuizării și degradării resurselor de apă.
k) activității comitetului de bazin.

Art. 85. - Finanțarea investițiilor privind lucrările, construcțiile sau instalațiile de gospodărire a apelor se asigură, total sau parțial, după caz, din:

a) bugetul de stat sau bugetele locale, pentru lucrări declarate de utilitate publică, potrivit legii;
b) fondurile utilizatorilor de apă;
c) fondul de dezvoltare al Regiei Autonome „Apele Române”;
d) fonduri obținute prin credite sau prin emitere de obligațiuni, garantate de Guvern sau de autoritățile administrației publice locale, pentru lucrări de utilitate publică sau pentru asociații de persoane care vor să execute astfel de lucrări;
e) Fondul apelor.

CAPITOLUL VI
Sancțiuni

Art. 86. - Încălcarea dispozițiilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravențională sau penală, după caz.

Art. 87. - Constituie contravenții în domeniul apelor următoarele fapte, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni:

1) executarea sau punerea în funcțiune de lucrări construite pe ape sau care au legătură cu apele, precum și modificarea sau extinderea acestora, fără respectarea avizului sau a autorizației de gospodărire a apelor;
2) exploatarea sau întreținerea lucrărilor construite pe ape sau care au legătură cu apele, fără respectarea prevederilor autorizației de gospodărire a apelor;
3) folosirea resurselor de apă de suprafață sau subterane în diferite scopuri, fără respectarea prevederilor autorizației de gospodărire a apelor, cu excepția satisfacerii necesităților gospodăriei proprii;
4) evacuarea sau injectarea de ape uzate, precum și descărcarea de reziduuri și orice alte materiale în resursele de apă, fără respectarea prevederilor avizului sau a autorizației de gospodărire a apelor;
5) extragerea agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apă, canalelor, lacurilor, de pe plajă sau de pe faleza mării, fără aviz sau autorizație de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea prevederilor acestora;
6) extragerea agregatelor minerale din rezerve neomologate sau în afara perimetrelor marcate, peste limita cantității maxime de 5.000 m3 pe an;
7) nerespectarea de către agenții economici a obligației de a solicita autorizația de gospodărire a apelor, la termenele stabilite;
8) nerespectarea, de către producătorii de informații ce pot constitui Fondul național de date de gospodărirea apelor, a obligațiilor de a păstra aceste date și de a le furniza conform prevederilor prezentei legi;
9) amplasarea în albii majore de noi obiective economice sau sociale, inclusiv de noi locuințe, fără avizul de amplasament, precum și fără avizul sau autorizația de gospodărire a apelor sau fără respectarea măsurilor de protecție împotriva inundațiilor;
10) neîntreținerea corespunzătoare a malurilor sau a albiilor în zonele stabilite, de către cei cărora li s-a recunoscut un drept de folosință a apei sau de către deținătorii de lucrări;
11) nerespectarea de către persoanele fizice și persoanele juridice a regimului impus în zonele de protecție;
12) nerespectarea de către utilizatorii de apă a obligațiilor legale care le revin privind gospodărirea rațională a apei, întreținerea și repararea instalațiilor proprii sau a celor din sistemele de alimentare cu apă și canalizare-epurare;
13) neasigurarea întreținerii și exploatării stațiilor și instalațiilor de prelucrare a calității apelor la capacitatea autorizată, lipsa de urmărire, prin analize de laborator, a eficienței acestora și de intervenție operativă în caz de neîncadrare în normele de calitate și în limitele înscrise în autorizația de gospodărire a apelor;
14) evacuarea apelor de mină sau de zăcământ în cursurile de apă fără asigurarea epurării corespunzătoare a acestora, astfel încât să fie respectate limitele admise pentru evacuare în receptorii naturali de suprafață;
15) folosirea, transportul, mânuirea și depozitarea de reziduuri sau de substanțe chimice, fără asigurarea condițiilor de evitare a poluării, directă sau indirectă, a apelor de suprafață sau subterane;
16) practicarea, în lacurile de acumulare folosite ca surse pentru alimentări cu apă potabilă, a pisciculturii în regim de furajare a peștilor;
17) topirea teiului, cânepii, inului sau a altor plante textile, fără avizul sau autorizația de gospodărire a apelor și în afara locurilor anume destinate și amenajate în aceste scopuri;
18) depozitarea în albii sau pe malurile cursurilor de apă, ale canalelor, lacurilor, bălților și pe faleza mării, pe baraje și diguri sau în zonele de protecție a acestora a materialelor de orice fel;
19) spălarea, în cursurile de apă sau în lacuri și pe malurile acestora, a vehiculelor și autovehiculelor, a altor utilaje și agregate mecanice;
20) spălarea, în cursurile de apă sau în lacuri și pe malurile acestora, a animalelor domestice, dezinfectate cu substanțe toxice, a obiectelor de uz casnic prin folosirea detergenților și a ambalajelor ce au conținut pesticide sau alte substanțe periculoase;
21) vărsarea sau aruncarea în instalații sanitare sau în rețele de canalizare a reziduurilor petroliere sau a substanțelor periculoase;
22) deversarea apelor uzate în rețelele de canalizare ale localităților sau ale obiectivelor industriale, cu nerespectarea condițiilor stabilite de deținătorii acestora, ca și lipsa preepurării locale a acestor ape;
23) folosirea de canale deschise, pentru scurgerea apelor fecaloid-menajere sau a apelor cu conținut toxic;
24) nerespectarea, de către persoanele fizice și juridice, a reglementărilor legale în vigoare, în cazurile de poluare a apelor naționale navigabile de către nave sau instalații plutitoare, sub orice pavilion;
25) inexistența, la utilizatorii de apă, a planurilor proprii de prevenire și combatere a poluărilor accidentale sau neaplicarea acestora;
26) neanunțarea unităților de gospodărire a apelor cu privire la producerea unei poluări accidentale, de către utilizatorii care au produs-o;
27) neluarea de măsuri operative, de către utilizatorul de apă care a produs poluarea accidentală, pentru înlăturarea cauzelor și efectelor acesteia;
28) nerespectarea, de către persoane fizice și persoane juridice, a restricțiilor în folosirea apelor și a altor măsuri, stabilite pentru perioadele de secetă, ape mari sau calamități;
29) inexistența planurilor de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcții hidrotehnice, la nivel de obiectiv, precum și nerespectarea acestora și a planurilor locale de apărare;
30) obturarea sau blocarea, sub orice formă, precum și scoaterea din funcțiune, în orice mod, a construcțiilor și instalațiilor de descărcare a apelor mari;
31) plantarea, tăierea ori distrugerea arborilor, arbuștilor, tufelor, a culturilor perene și puieților din albiile cursurilor de apă, din cuvetele lacurilor de acumulare și de pe malurile lor sau de pe baraje, diguri și din zonele de protecție a acestora;
32) plantarea de stâlpi pe baraje și diguri, fără avizul de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea prevederilor acestuia;
33) pășunatul în zonele de protecție a cursurilor de apă;
34) distrugerea sau deteriorarea unităților și instalațiilor rețelei naționale de observații, a reperelor, a mirelor hidrometrice sau a altor însemne tehnice sau topografice, a forajelor hidrogeologice, a stațiilor de determinare automată a calității apelor și a altora asemenea;
35) instalarea de conducte, cabluri, linii aeriene prin, peste sau sub albii ale râurilor, diguri, canale, conducte, baraje sau alte lucrări hidrotehnice ori în zonele de protecție a acestora, fără avizul de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea prevederilor acestuia, ori fără notificarea unor astfel de activități;
36) efectuarea de săpături pe maluri și în albiile cursurilor de apă sau ale canalelor pentru executarea de lucrări de traversare sau alte lucrări hidrotehnice, fără avizul de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea acestuia;
37) circulația cu vehicule, trecerea cu animale sau staționarea acestora pe baraje, diguri sau canale, cu excepția locurilor anume destinate în acest scop sau pentru intervenții operative;
38) întreținerea necorespunzătoare a lucrărilor de captare, acumulare și distribuție a apei, a lucrărilor de protecție a albiilor și malurilor, a celor de prevenire și combatere a acțiunii distructive a apelor;
39) inexistența la lucrările de barare a cursurilor de apă a instalațiilor care să asigure în aval debitele salubre și debitele de servitute, precum și migrarea ihtiofaunei;
40) nerespectarea prevederilor programelor de exploatare a lacurilor de acumulare și prizelor de apă, precum și neasigurarea debitelor salubre și a debitelor de servitute;
41) inexistența sau nefuncționarea puțurilor de observație și control pentru urmărirea poluării apelor subterane, datorită apelor uzate rezultate din activitatea proprie;
42) inexistența dispozitivelor sau a aparaturii de măsură și control al debitelor de apă captate sau evacuate;
43) inexistența dispozitivelor sau a aparaturii de urmărire a comportării în timp a lucrărilor hidrotehnice și de alarmare în caz de pericol;
44) întreținerea necorespunzătoare a dispozitivelor sau aparaturii de măsură și control al debitelor de apă captate sau evacuate, precum și a aparaturii de urmărire a comportării în timp a lucrărilor hidrotehnice și de alarmare în caz de pericol;
45) refuzul persoanelor fizice și juridice de a prezenta avizele și autorizațiile de gospodărire a apelor sau orice alte documente necesare pentru efectuarea controlului, inclusiv de a participa la control cu reprezentanți de specialitate;
46) refuzul de a permite, personalului cu atribuții de serviciu în gospodărirea apelor și celor cu drept de control, accesul la ape, pe terenurile și incintele utilizatorilor de apă sau ale deținătorilor de lucrări, precum și în orice alt loc unde este necesar a efectua constatări, a monta și a întreține aparatura de măsură și control, a preleva probe de apă sau a interveni în aplicarea prevederilor legale;
47) neaducerea la îndeplinire, la termenele stabilite, a măsurilor dispuse anterior, precum și a solicitărilor legale ale Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și ale Regiei Autonome „Apele Române”;
48) autorizarea lucrărilor prevăzute la art. 48 fără a fi îndeplinite condițiile pentru prevenirea poluării apelor, conform prevederilor legale în vigoare, sau retragerea nejustificată a autorizației de gospodărire a apelor;
49) neprimirea sub orice formă, de către deținătorii terenurilor din aval, a apelor ce se scurg în mod natural de pe terenurile situate în amonte;
50) executarea de construcții sau instalații supraterane în zonele de protecție a platformelor meteorologice;
51) neparticiparea la acțiunile de apărare împotriva inundațiilor, de combatere a secetei sau a altor calamități naturale;
52) inexistența instalațiilor de stocare, epurare și a racordurilor de descărcare în instalații de mal sau plutitoare a apelor impurificate, de pe nave sau instalații plutitoare, sub orice pavilion;
53) branșarea locuințelor la rețeaua de alimentare cu apă centralizată, fără existența sau realizarea rețelelor de canalizare a stației de epurare.

Art. 88. - (1) Contravențiile prevăzute la art. 87, săvârșite de persoanele fizice și persoanele juridice, se sancționează, după cum urmează:

a) cu amendă de la 2.000.000 lei la 3.000.000 lei, pentru persoane juridice, și cu amendă de la 1.000.000 lei la 2.000.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute la art. 87 pct. 5), 6), 9), 11)-18), 21)-23), 28), 30), 34), 35) și 52);
b) cu amendă de la 1.000.000 lei la 2.000.000 lei, pentru persoane juridice, și cu amendă de la 500.000 lei la 1.000.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute la art. 87 pct. 1)-4), 7), 10), 24)-27), 29), 31), 32), 39)-41), 43)-51);
c) cu amendă de la 500.000 lei la 1.000.000 lei, pentru persoane juridice, și cu amendă de la 250.000 lei la 500.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute la art. 87 pct. 8), 19), 20), 33), 36)-38), 42) și 53).

(2) Cuantumul amenzilor se actualizează prin hotărâre a Guvernului.

Art. 89. - Amenzile aplicate persoanelor fizice sau persoanelor juridice străine se plătesc în lei, la cursul de schimb valutar în momentul efectuării plății.

Art. 90. - Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 88 se fac de către:

a) inspectorii din Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și din Regia Autonom㠄Apele Române”;
b) directorii filialelor bazinale ale Regiei Autonome „Apele Române” și salariații împuterniciți de aceștia;
c) alte persoane împuternicite de conducerea Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului;
d) inspectorii din agențiile de protecție a mediului.

Art. 91. - Contravențiilor prevăzute de prezenta lege le sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor, cu excepția prevederilor art. 26 alin. 1 și 3.

Art. 92. - (1) Evacuarea, aruncarea sau injectarea în apele de suprafață sau subterane, în apele maritime interioare sau în apele mării teritoriale de ape uzate, deșeuri, reziduuri sau produse de orice fel, care conțin substanțe în stare solidă, lichidă sau gazoasă, bacterii sau microbi, în cantități sau concentrații care pot schimba caracteristicile apei, făcând-o astfel dăunătoare pentru sănătatea și integritatea corporală a persoanelor, pentru viața animalelor și mediul înconjurător, pentru producția agricolă sau industrială ori pentru fondul piscicol, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani.

(2) Săvârșirea din culpă a faptei se pedepsește cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei.

Art. 93. - (1) Executarea, modificarea sau extinderea lucrărilor, construcțiilor sau instalațiilor pe ape sau care au legătură cu apele, fără avizul de gospodărire a apelor sau fără notificarea unor astfel de lucrări, și darea în exploatare de unități fără punerea în funcțiune concomitentă a rețelelor de canalizare și a stațiilor și instalațiilor de epurare a apelor uzate, potrivit prevederilor autorizației de gospodărire a apelor, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei.

(2) Săvârșirea din culpă a faptei se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei.

Art. 94. - (1) Utilizarea resurselor de apă în diferite scopuri fără autorizația de gospodărire a apelor, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 9 alin. (2), sau fără notificarea activității, după caz, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei.

(2) Săvârșirea din culpă a faptei se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei.

Art. 95. - (1) Exploatarea sau întreținerea lucrărilor construite pe ape sau care au legătură cu apele, desfășurarea activităților de topire a teiului, cânepii, inului și a altor plante textile, de tăbăcire a pieilor și de extragere a agregatelor minerale, fără autorizația de gospodărire a apelor, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei.

(2) Săvârșirea din culpă a faptei se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei.

Art. 96. - (1) Exploatarea de agregate minerale în zonele de protecție sanitară a surselor de apă, în zonele de protecție a albiilor, malurilor, construcțiilor hidrotehnice, construcțiilor și instalațiilor hidrometrice sau instalațiilor de măsurare automată a calității apelor constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei.

(2) Săvârșirea din culpă a faptei se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei.

Art. 97. - (1) Utilizarea fără autorizația de gospodărire a apelor a albiilor minore, precum și a plajei și țărmului mării în alte scopuri decât cele de îmbăiere sau plimbare constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei.

(2) Săvârșirea din culpă a faptei se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei.

Art. 98. - (1) Continuarea activității după pierderea drepturilor obținute în baza prezentei legi constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei.

(2) Săvârșirea din culpă a faptei se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei.

Art. 99. - (1) Restrângerea utilizării apei potabile pentru populație în folosul altor activități sau depășirea cantității de apă alocate, dacă are un caracter sistematic sau a produs o perturbare în activitatea unor unități de ocrotire socială ori a creat neajunsuri în alimentarea cu apă a populației, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă de la 1.500.000 lei la 5.000.000 lei.

(2) Săvârșirea din culpă a faptei se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă de la 1.000.000 lei la 3.000.000 lei.

Art. 100. - (1) Poluarea în orice mod a resurselor de apă, dacă are un caracter sistematic și produce daune utilizatorilor de apă din aval, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei.

(2) Săvârșirea din culpă a faptei se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei.

Art. 101. - (1) Depozitarea și folosirea de îngrășăminte chimice, pesticide sau alte substanțe toxice periculoase în zonele de protecție, instituite conform prevederilor prezentei legi, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei.

(2) Săvârșirea din culpă a faptei se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei.

Art. 102. - (1) Depozitarea în albia majoră a combustibilului nuclear sau a deșeurilor rezultate din folosirea acestuia constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani.

(2) Săvârșirea din culpă a faptei se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei.

Art. 103. - (1) Distrugerea, deteriorarea și manevrarea de către persoane fizice neautorizate a stăvilarelor, grătarelor, vanelor, barierelor, altor construcții și instalații hidrotehnice constituie infracțiune și se pepepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă de la 1.500.000 lei la 5.000.000 lei.

(2) Săvârșirea din culpă a faptei se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă de la 1.000.000 lei la 3.000.000 lei.

Art. 104. - (1) Efectuarea de săpături, gropi sau șanțuri în baraje, diguri sau în zonele de protecție a acestor lucrări, ca și extragerea pământului sau a altor materiale din lucrările de apărare, fără avizul de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea acestuia, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă de la 1.500.000 lei la 5.000.000 lei.

(2) Săvârșirea din culpă a faptei se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 6 luni sau cu amendă de la 1.000.000 lei la 3.000.000 lei.

Art. 105. - (1) Fapta săvârșită contra unei colectivități, prin otrăvire în masă, provocare de epidemii sau de alte consecințe deosebit de grave, ca urmare a otrăvirii sau a infectării apei, se pedepsește potrivit Codului penal.

(2) Tentativa se pedepsește.

Art. 106. - Infracțiunile prevăzute de prezenta lege se constată de către organele abilitate, precum și de către personalul prevăzut la art. 90, care înaintează actul de constatare la organul local de cercetare penală.

CAPITOLUL VII
Dispoziții tranzitorii și finale

Art. 107. - (1) Pentru lucrările existente pe ape sau în legătură cu apele, neautorizate, utilizatorii de apă sau deținătorii lucrărilor respective vor întocmi documentele necesare și vor solicita autorizația de gospodărire a apelor în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(2) Pentru echiparea instalațiilor existente, în conformitate cu prevederile art. 59 alin. (1), utilizatorii de apă vor elabora programe etapizate în funcție de impactul cantitativ și calitativ asupra resurselor de apă. Nerespectarea termenelor prevăzute în programele etapizate conduce la aplicarea în sistem paușal a mecanismului economic în domeniul apelor, la capacitatea totală a instalațiilor de prelevare sau evacuare.

(3) Utilizatorii de apă, care la data intrării în vigoare a prezentei legi nu sunt dotați cu stații sau instalații de epurare ori ale căror instalații existente necesită completări, extinderi, retehnologizări sau optimizări funcționale, sunt obligați să realizeze și să pună în funcțiune stații și instalații de epurare la capacitate și cu eficiența corespunzătoare, pe baza unui program etapizat întocmit în raport cu mărimea impactului evacuării asupra resurselor de apă.

(4) Programele etapizate prevăzute la alin. (2) și (3) se întocmesc de către utilizatorii de apă, în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi, se avizează de Regia Autonom㠄Apele Române” și se aprobă de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului.

(5) Programele etapizate au putere juridică.

(6) Nerespectarea prevederilor alin. (2), (3) și (4) poate determina luarea măsurilor de încetare a activității utilizatorilor de apă.

Art. 108. - (1) Autorizațiile de gospodărire a apelor, eliberate înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi, își păstrează valabilitatea numai dacă sunt reconfirmate de către Regia Autonom㠄Apele Române”, în baza verificării îndeplinirii tuturor condițiilor necesare pentru autorizare.

(2) În termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi, titularii de autorizații de gospodărire a apelor vor solicita reconfirmarea acestora, în baza unei documentații tehnice întocmite conform prevederilor art. 52.

(3) În cazul în care autorizația de gospodărire a apelor nu poate fi reconfirmată din motive justificate, titularul acesteia va întocmi un program etapizat, care va fi aprobat și urmărit de Regia Autonom㠄Apele Române”. Neaducerea la îndeplinire a prevederilor programului aprobat determină încetarea activității utilizatorilor de apă.

Art. 109. - Salariații Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și ai Regiei Autonome „Apele Române” au dreptul să poarte uniformă, al cărei model va fi aprobat prin hotărâre a Guvernului.

Art. 110. - Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului este în drept să emită norme, normative și ordine cu caracter obligatoriu în domeniul apelor. Actele de reglementare prevăzute de prezenta lege vor fi elaborate de către Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Art. 111. - Regimul apelor minerale și geotermale va fi reglementat prin lege specială.

Art. 112. - Prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României. Pe aceeași dată,

Legea apelor nr. 8/1974,
art. 8, 24, 25 și 34 din Legea nr. 12/1974 privind piscicultura și pescuitul,
art. 44 din Legea drumurilor nr. 13/1974,
Legea nr. 5/1989 privind gospodărirea rațională și protecția apelor,
Decretul Consiliului de Stat nr.155/1975 privind organizarea apărării împotriva efectelor fenomenelor meteorologice periculoase, publicat în Buletinul Oficial nr. 137 din 29 decembrie 1975,
Decretul Consiliului de Stat nr.414/1979 privind stabilirea valorilor limită admisibile ale principalelor substanțe poluante din apele uzate înainte de evacuarea acestora,
Decretul Consiliului de Stat nr.974/1968 privind condițiile de extragere a substanțelor minerale utile pentru construcții din carierele și balastierele aflate în administrarea directă a comitetelor executive și a birourilor executive ale consiliilor populare,
Decretul Consiliului de Stat nr.230/1981 privind stabilirea zonelor de protecție în jurul platformelor de observații meteorologice,
Hotărârea Consiliului de Miniștri nr.1.397/1975 privind repartizarea bazinelor piscicole proprietate de stat între Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și Ministerul Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții,
Hotărârea Guvernului nr.138 din 1 aprilie 1994 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor în domeniul apelor,
precum și orice alte dispoziții contrare prezentei legi se abrogă.

Această lege a fost adoptată în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 11 septembrie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României.

PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
ADRIAN NĂSTASE

p. PREȘEDINTELE SENATULUI
CONSTANTIN DAN VASILIU

București, 25 septembrie 1996.
Nr. 107.


ANEXA Nr. 1

DEFINIȚIILE
termenilor tehnici folosiți în cuprinsul legii

În sensul prezentei legi, prin termenii înscriși mai jos, se înțelege:

1. acumulare nepermanentă: acumulare realizată prin bararea unui curs de apă sau ca incintă laterală îndiguită, având rol numai pentru atenuarea viiturilor;

2. agregate minerale: material inert granular (nisip, pietriș, bolovăniș etc.) de natură minerală, utilizat ca material de construcție, existent în albiile și malurile cursurilor de apă, ale lacurilor, precum și pe țărmul mării;

3. albie minoră: suprafața de teren ocupată permanent sau temporar de apă, care asigură curgerea nestingherită, din mal în mal, a apelor la niveluri obișnuite, inclusiv insulele create prin curgerea naturală a apelor;

4. albie majoră: porțiunea de teren din valea naturală a unui curs de apă, peste care se revarsă apele mari, la ieșirea lor din albia minoră;

5. ape naționale navigabile:

a) apele maritime considerate, potrivit legii, ape maritime interioare;
b) fluviile, râurile, canalele și lacurile din interiorul țării, pe sectoarele lor navigabile;
c) apele navigabile de frontieră, de la malul român până la linia de frontieră;

6. ape uzate: ape provenind din activități casnice, sociale sau economice, conținând substanțe poluante sau reziduuri care-i alterează caracteristicile fizice, chimice și bacteriologice inițiale, precum și ape de ploaie ce curg pe terenuri poluate;

7. bazin hidrografic: unitate fizico-geografică ce înglobează rețeaua hidrografică până la cumpăna apelor;

8) cadastrul apelor: activitatea privind inventarierea, clasificarea, evidența și sinteza datelor referitoare la rețeaua hidrografică, resursele de apă, lucrările de gospodărire a apelor, precum și la prelevările și restituțiile de apă;

9. debit salubru: debitul minim necesar într-o secțiune pe un curs de apă, pentru asigurarea condițiilor naturale de viață ale ecosistemelor acvatice existente;

10. debit de servitute: debitul minim necesar a fi lăsat permanent într-o secțiune pe un curs de apă, în aval de o lucrare de barare, format din debitul salubru și debitul minim necesar utilizatorilor de apă din aval;

11. deșeu: orice substanță în stare solidă sau lichidă, provenită din procese de producție sau din activități casnice și sociale, care nu mai poate fi utilizată conform destinației inițiale și care, în vederea unei eventuale reutilizări în alte scopuri sau pentru limitarea efectelor poluante, necesită măsuri speciale de depozitare și păstrare;

12. drept de folosință a apelor: dreptul recunoscut de lege oricărei persoane de a folosi resursele de apă;

13. faleza mării: mal înalt și abrupt al unei mări;

14. fond piscicol: totalitatea populațiilor piscicole și a celorlalte resurse naturale de hrană ce constituie fauna acvatică a bazinelor piscicole;

15. gospodărirea apelor: activitățile care, printr-un ansamblu de mijloace tehnice și măsuri legislative, economice și administrative, conduc la cunoașterea, utilizarea, valorificarea rațională, menținerea sau îmbunătățirea resurselor de apă pentru satisfacerea nevoilor sociale și economice, la protecția împotriva epuizării și poluării acestor resurse, precum și la prevenirea și combaterea acțiunilor distructive ale apelor;

16. informații de gospodărire a apelor: caracteristicile cantitative și calitative ale resurselor de apă, zonele inundabile, degradările albiilor și malurilor, lucrările de amenajare a bazinelor hidrografice și alte lucrări care au legătură cu apele, inclusiv sursele de poluare și lucrările pentru protecția calității apelor și alte elemente caracteristice naturale sau antropice, precum și drepturile de utilizare a apelor;

17. mal: porțiune îngustă de teren, de regulă în pantă, de-a lungul unei ape;

18. nivel mediu al apei: poziția curbei suprafeței libere a apei, raportată la un plan de referință, corespunzătoare tranzitării prin albie a debitului mediu pe o perioadă îndelungată (debit-modul);

19. plaja mării: porțiunea de teren din vecinătatea mării, cuprinsă între cota cea mai scăzută a apei și limita terenului neafectat de dinamica mediului acvatic;

20. poluare: orice alterare fizică, chimică, biologică sau bacteriologică a apei, peste o limită admisibilă stabilită, inclusiv depășirea nivelului natural de radioactivitate produsă direct sau indirect de activități umane, care o fac improprie pentru o folosire normală în scopurile în care această folosire era posibilă înainte de a interveni alterarea;

21. recirculare: refolosirea apei în cadrul unei folosințe, în scopul reducerii volumului de apă proaspătă prelevată din sursă;

22. resurse de apă: apele de suprafață alcătuite din cursurile de apă cu deltele lor, lacuri, bălți, apele maritime interioare și marea teritorială, precum și apele subterane de pe teritoriul țării, în totalitatea lor;

23. schema-cadru de amenajare și gospodărire a apelor: documentația de gospodărire a apelor, care prezintă modelul sistemului de gospodărire a apelor, cuprinzând rețeaua hidrografică, lucrările de gospodărire a apelor și prelevările-evacuările aferente folosințelor, analizate în diferite scenarii și etape de dezvoltare economico-socială a spațiului hidrografic respectiv, precum și modul de protecție, menținere sau îmbunătățire a calității apelor;

24. stații și instalații de corectare a calității apelor: stații de tratare pentru obținerea de apă potabilă sau industrială; stații/instalații de preepurare/epurare a apelor uzate;

25. unitate de gospodărire a apelor: orice formă organizatorică din structura Regiei Autonome „Apele Române”;

26. utilizator de apă: orice persoană fizică sau persoană juridică care, în activitățile sale, folosește apa, luciul de apă sau valorifică fructul acesteia;

27. zonă de protecție: zona adiacentă cursurilor de apă, lucrărilor de gospodărire a apelor, construcțiilor și instalațiilor aferente, în care se introduc, după caz, interdicții sau restricții privind regimul construcțiilor sau exploatarea fondului funciar, pentru a asigura stabilitatea malurilor sau a construcțiilor, respectiv pentru prevenirea poluării resurselor de apă;

28. zonă umedă: întinderi de bălți, mlaștini, turbării și alte suprafețe ocupate permanent sau temporar de ape stătătoare sau curgătoare, dulci, salmastre sau sărate;

29. zonă inundabilă: suprafața de teren din albia majoră a unui curs de apă, delimitată de un nivel al oglinzii apei, corespunzător anumitor debite în situații de ape mari.


ANEXA Nr. 2

LĂȚIMEA ZONELOR DE PROTECȚIE ÎN JURUL LACURILOR NATURALE, LACURILOR DE ACUMULARE, ÎN LUNGUL CURSURILOR DE APĂ, DIGURILOR, CANALELOR, BARAJELOR ȘI A ALTOR LUCRĂRI HIDROTEHNICE

----------------------------------------------------------------------------------------------------
a) Lățimea zonei de protecție în lungul cursurilor de apă
   Lățimea cursului de apă (m)                     10-50    51-500    peste 500
   Lățimea zonei de protecție (m)                    15       30         50
----------------------------------------------------------------------------------------------------
b) Lățimea zonei de protecție în jurul lacurilor naturale
   Suprafața lacului natural (ha)                   10-100   101-1000   peste 1000
   Lățimea zonei de protecție (m)                     5        10         15
----------------------------------------------------------------------------------------------------
c) Lățimea zonei de protecție în jurul lacurilor de acumulare
   Volumul brut al lacului de acumulare (mil. m3)    0,1-1     1,1-50     peste 50
   Lățimea zonei de protecție (m)                      5         10          15
----------------------------------------------------------------------------------------------------
d) Lățimea zonei de protecție de-a lungul digurilor
   Înălțimea medie a digului (m)                     0,5-2,5   2,6-5       peste 5
   Lățimea zonei de protecție (m)
   - spre cursul de apă                                 5        10          15
   - spre interiorul incintei                           3         4           4
----------------------------------------------------------------------------------------------------
e) Lățimea zonei de protecție de-a lungul canalelor de derivație de debite
   Adâncimea medie a canalului (m)                     0,5-2     2,1-5       peste 5
   Lățimea zonei de protecție (m)
   - Canal cu debitul instalat până la 10 m3/s           1          2           3
   - Canal cu debitul instalat de la 10 m3/s la 50 m3/s  2          3           4
   - Canal cu debitul instalat peste 50 m3/s 3 4 5
----------------------------------------------------------------------------------------------------
f) Baraje și lucrări-anexe la baraje
   Înălțimea maximă a barajului de la fundație la coronament (m) 5-15      16-50       peste 50
   Lățimea zonei de protecție (m)
   - Baraj de pământ, anrocamente, beton sau alte materiale       10        20            50
   - Lucrări-anexe la baraje                                       5        10            20
   - Instalații de determinare automată a calității apei,
     construcții și instalații 2 m în jurul hidrometrice acesteia
   - Borne de microtriangulație, foraje de 1 m în jurul
     drenaj, aparate de măsurarea debitelor acesteia
----------------------------------------------------------------------------------------------------

NOTĂ:

Zonele de protecție se măsoară astfel:

a) la cursurile de apă, începând de la limita albiei minore;
b) la lacurile naturale, de la nivelul mediu;
c) la lacurile artificiale, de la nivelul normal de retenție;
d) la alte lucrări hidrotehnice, de la limita zonei de construcție.

Zona de protecție sanitară la instalațiile de alimentare cu apă se stabilește de autoritatea centrală în domeniul sănătății publice.


Joi, 29 septembrie 2016, 08:00

Declinare de raspundere: Informațiile publicate în aceasta rubrică, precum și textele actelor normative nu au caracter oficial.