Curriculum Vitae
Comunicate de presă
Galerie foto
Activitate parlamentară
2012-2016 (dep.)
inițiative legislative
întrebări și interpelări
moțiuni
luări de cuvânt în plen
votul electronic
2008-2012 (dep.)
Legături:
www.cristinapocora.ro
 
Sunteti în sectiunea: Prima pagina > Legislatura 2012-2016 > Camera Deputaților > Cristina-Ancuța Pocora > Comunicate de presa Versiunea pentru printare

Anul trecut, pe 8 martie, a fost promulgată legea pe care am promovat-o, Legea 25/2012 privind modificarea și completarea Legii nr.217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, după patru ani de dezbatere în Comisia pentru egalitate de șanse între femei și bărbați.
Mecanismul începe să se pună, încet-încet, în mișcare și putem întrezări speranțe pentru victimele violenței domestice, prin implementarea legii. Voi prezenta o serie de date care reflectă gradul și viciile de aplicare ale acestei legi, rezultate în urma analizei făcute de societatea civilă.
Conform Studiului la nivel național cu privire la implementarea ordinului de protecție realizat în luna ianuarie de o serie de ONG-uri (A.L.E.G, ANAIS, FILIA, GRADO, Asociația FRONT și Asociația Transcena), peste 1000 de cereri de emitere a unui ordin de protecție au fost înregistrate, în perioada 12 mai 2012 - 28 ianuarie 2013, la nivel național. În 406 dintre dosare, solicitările au fost admise integral sau parțial.
Cele mai multe cereri admise sunt în București, Bacău și Prahova, 3 din cele 4 unități administrative cu cea mai mare prevalență de cereri înregistrate.
Din nefericire, însă, faptul că numărul de dosare nesoluționate este destul de mare arată că nu se respectă principiul celerității judecării acestor cauze. În ceea ce privește durata pentru soluționarea unei cereri, media este de 33,3 zile, dintre care 9,7 zile se scurg de la înregistrarea cererii și până la primul termen. Cel mai scurt termen mediu de soluționare este de 14 zile în județul Arad, județ în care nicio cerere nu a fost admisă din 7 înregistrate. Cea mai lungă durată medie o găsim în județul Vâlcea și este de nu mai puțin de 71 de zile.
S-a constatat că cele mai multe ordine de protecție au durata de 6 luni. Din păcate, însă, foarte puține astfel de ordine prevăd obligarea agresorului la consiliere psihologică sau la o formă de program structurat care să aibă ca scop schimbarea comportamentului acestuia. Conform studiului amintit, în doar câteva cazuri s-a dispus obligarea agresorului de a merge la dezintoxicare, predominând măsuri referitoare la păstrarea distanței dintre victimă și agresor. În mod paradoxal, în unele cazuri, agresorul nici nu a fost obligat să părăsească domiciliul, eficiența ordinului de protecție fiind practic anulată.
În ceea ce privește prevalența de gen, s-a constatat că cererile depuse de femei alcătuiesc un procent de 94%. 1000 de cereri pentru emiterea ordinului de protecție în 9 luni de zile nu reprezintă o cifră care să sugereze un nivel extrem de ridicat de manifestare a fenomenului violenței domestice, însă trebuie să avem în vedere faptul că instanțele sunt localizate în municipii, că demersul de prevenire și oferta de servicii sunt inegal distribuite la nivelul țării și că aceste condiții nu favorizează victimele violenței în familie să apeleze la justiție. Legea prevede că instanța poate hotărî dacă executarea se va face cu somație sau fără impunerea vreunui termen. "A te decide pentru un proces lung sau pentru unul scurt în cazul ordinului de protecție înseamnă a alege între riscul de vătămare corporală și chiar moarte a victimei și libertatea de mișcare și dreptul la proprietate al agresorului", iar durata mare de judecare a cererilor de emitere a ordinelor de protecție arată că balanța înclină spre protejarea libertății de mișcare și a dreptului de proprietate al agresorului. Așadar, nerespectarea principiul celerității prevăzut de lege constituie un element de risc pentru revictimizare.
Totodată, în studiul amintit, se precizează că nu se știe exact în ce mod structurile Poliției Române pun în executare ordinele de protecție comunicate de către instanțele de judecată, dar și că, în majoritatea cazurilor, judecătorii nu respectă intimitatea victimelor, ceea ce înseamnă că 77% din cazuri sunt judecate în afara camerei de consiliu, adică cu un public care află toate problemele femeii agresate.
Concluziile studiului impun anumiti pași în direcția combaterii violenței asupra femeii:
- Monitorizarea și centralizarea, în rapoartele periodice, a cazurilor de violență în familie reclamate, stadiul și acțiunile întreprinse privind executarea ordinelor de protecție, de catre IGPR;
- Să se asigure respectarea principiului celerității stipulat în lege;
- Să se garanteze obligarea agresorului de a participa la ședințe de consiliere;
- Să se respecte demnitatea și intimitatea victimelor în timpul judecării cazurilor
, așa cum legea prevede și să se garanteze în absolute toate cazurile obligativitatea părăsirii domiciului de către agresor;
- Să se pună bazele unei informări corecte și complete a populației prin secțiile de poliție rurală și prin cabinetele medicilor de familie, părți ale unor instituții cu responsabilități în prevenirea și combaterea fenomenului violenței domestice.
Anexăm studiul final monitorizare ordine
Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 29 noiembrie 2021, 1:48
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro