Curriculum Vitae
Comunicate de presă
Activitate parlamentară
2020-prezent (dep.)
inițiative legislative
întrebări și interpelări
moțiuni
luări de cuvânt în plen
votul electronic
declarație de avere
declarație de interese
Legături:
dan.tanasa@cdep.ro
 
Sunteti în sectiunea: Prima pagina > Legislatura 2020-prezent > Camera Deputaților > Dan Tanasă > Comunicate de presa Versiunea pentru printare


primită de la domnul deputat Dan Tanasă (Grupul parlamentar AUR)

În cursul zilei de miercuri, 17 martie, domnul deputat Dan Tanasă a susținut o declarație politică în plenul Camerei Deputaților cu referire la faptul că Parlamentul României și-a suspendat luni activitatea la solicitarea Grupurilor parlamentare ale Uniunii Democrate Maghiare din România.

Așa s-a hotărât să se sărbătorească Ziua maghiarilor de pretutindeni, prin mica înțelegere a liderilor Grupurilor parlamentare PNL, UDMR și USR, și cu acordul tacit al Grupului PSD.
Ușile plenului Camerei și ale Senatului au fost ferecate pentru a nu leza sensibilitatea liderilor UDMR. Deloc surprinzător, aceiasi lideri ai PNL, USR și PSD au uitat de sensibilitatile națiunii române pe care pretind, în mod mincinos, că o reprezintă !
Special pentru liderii politici ai PNL, USR și PSD, care au decis să insulte demnitatea națiunii române doar pentru a le face pe plac liderilor UDMR, deputatul AUR, Dan Tănasă, a prezentat o lecție de istorie despre ce anume înseamnă 15 martie 1848 pentru națiunea română din Transilvania, lecție a doctorului în istorie clujean, Vasile Lechințan, o somitate în domeniul istoriei Transilvaniei.
“Ziua de 15 martie este simbolul Revoluției ungare de la 1848-1849, care reprezintă pentru români una dintre cele mai mari greșeli de atitudine ale maghiarilor implicați în această revoluție față de poporul român din Transilvania. Din luptătoare pentru cauza libertății și dreptății, această revoluție s-a transformat într-o opresoare a românilor, asupra cărora a declanșat o cruntă teroare, de la această dată de 15 martie 1848 începând, până la înfrângerea Revoluției ungare în august 1849, căzându-i victime insurgenților maghiari din Transilvania, a celor transformați în teroriști criminali, numeroși români nevinovați, copii de vârste diferite, femei, bătrâni, preoți și dascăli, toți schingiuiți și uciși cu o bestialitate fără egal în istoria revoluțiilor pașoptiste din Europa. Este de-a dreptul cutremurătoare lista românilor martiri din aproape fiecare sat al Transilvaniei, și-i amintim aici cu durere reală și nu pentru o polemică în sine, inutilă și lipsită de respectul profund pe care-l datorăm memoriei lor. Românii nu s-au lăsat, cu prețul vieții, să fie șterși de pe fața pământului, având în fruntea lor un Iancu, un Bărnuțiu, un Barițiu, un Papiu, un Șaguna, un Buteanu, un Romanu-Vivu, un Bătrâneanu, un Laurian, un Micaș, un Solomon, un Vlăduțiu, un Ciurileanu, un Axente, un Balint, un Corcheș și mulți alți bărbați în care poporul avea toată încrederea. Blajul a fost simbolul afirmării idealurilor Revoluției române și Munții Apuseni simbolul rezistenței invincibile românești în fața “dezideratelor” Revoluției ungare. Au fost uciși fruntași sași care nu au fost de acord cu terorismul maghiar instalat atunci în Transilvania, chiar sașii vorbeau de sintagma “terorism”, în corespondența lor cu referire la insurgenții maghiari de la Cluj.
De ce este una dintre cele mai mari greșeli istorice de atitudine maghiară față de români? Pentru că cei care au condus revoluția ungară și toți cei care i-au adoptat orbește dezideratele, au trecut peste drepturile, demnitatea și libertatea românilor și au pus pe prim plan uniunea Transilvaniei cu Ungaria și ștergerea identității de român de pe fața pământului, fie prin sabie, fie prin lance, fie prin împușcare, fie prin spânzurătorile care le-au ridicat atunci în Transilvania, spre marea rușine a Europei, fie “de bună voie” - credeau teroriștii - prin lepădarea de către români a limbii, religiei și etniei lor, cu promisiunea că astfel vor avea toate drepturile de pe lume, ca și maghiarii. Iată ce uriaș plan și-au propus corifeii revoluției ungare, în frunte cu Kossuth, ce enormă greșeală de atitudine față de numerosul popor român din Transilvania! Și pentru realizarea acestui deziderat monstruos s-a trecut la faptele criminale sus-amintite. Din păcate, acest deziderat, rămas insuficient pedepsit de istorie, a continuat să fie adoptat și în perioada dualismului austro-ungar, și în perioada Dictatului de la Viena. Și astăzi se aud voci din partea maghiară că susțin “idealurile” revoluției ungare de la 1848-1849.
Românii nu au ce sărbători în privința revoluției ungare pașoptiste și așteaptă de la maghiarii onești să se dezică pentru totdeauna de acele “idealuri”, de o enormitate a pretențiilor fără egal, și să recunoască și să condamne acea uriașă greșeală de atitudine maghiară din acei ani care trebuiau, nu să sape un hău uriaș între români și maghiari, ci să încoroneze idealurile adevărate ale Libertății, Egalității și Frăției. Și era o șansă să se realizeze aceste deziderate nobile, pentru că nu toți maghiarii din Transilvania au fost atunci de partea celor care au terorizat pe români și pe sași și aceștia au avut o vedere realistă asupra șansei de înțelegere de atunci. Lucrând la lucrarea mea de doctorat despre Revoluția de la 1848-1849 în comitatele Cluj, Turda și scaunul Arieș, am găsit un document în care un oficial maghiar onest a spus, imediat după evenimente, văzând ce atrocități s-au făcut, că atunci, în timpul revoluției, a fost vremea mișeilor și nemernicilor, și enumeră o listă dintre aceștia din scaunul Arieș, maghiari, care au contribuit la masacrele contra românilor din acea zonă. Apoi, tot din partea onestă a maghiarimii de atunci, mulți țărani maghiari iobagi din Câmpia Transilvaniei s-au alăturat țăranilor iobagi români la Revoluție. Sunt documente oficiale în acest sens. Așadar, momentul era o șansă de se transforma într-o luminoasă secvență de istorie în această parte a Europei. Dar asumarea unui deziderat extrem de ofensator pentru români și pentru sași al anexării Transilvaniei la Ungaria, căruia i s-a alăturat “idealul” criminal de ștergere a identității românilor și transformarea lor în unguri reprezintă o atitudine maghiară de o enormă culpabilitate în fața istoriei. Asumarea acestei greșeli de către contemporani este un gest de minim respect pentru toți cei nevinovați căzuți atunci, la 1848-1849, un gest de reală și nu falsă europenitate".
Aceste câteva rânduri ar trebui să-i umple de rușine atât pe liderii Grupurilor parlamentare PNL, USR și PSD care au fost de acord să închidă Parlamentul României de 15 martie, cât și pe premierul României, Florin Cîțu, care s-a grăbit să transmită un mesaj de Ziua maghiarilor de pretutindeni, dar nu a avut nimic de spus despre drama românilor din Transilvania, masacrați doar pentru că au dorit să trăiască liberi.
Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti vineri, 7 octombrie 2022, 6:49
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro