Sunteti în sectiunea: Prima pagina > Proceduri parlamentare > Proces legislativ la Camera Deputatilor > Pl-x 418/2017 > Consultare publică

Opinii si sugestii depuse pentru Pl-x nr. 418/2017
Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor

1. Marți, 31 oct 2017, 21:44
  Articolul 33 alineatul 14 ar trebui modificat in sensul excluderii interdicției de 3 ani in ceea ce priveste transferul sau cel putin detașarea care este in interesul instanței sau a parchetului, a judecătorilor și procurorilor admiși în magistratura cu vechimea de 5 ani. Cei mai mulți dintre magistrații admisi in magistratura cu vechime sunt obligati sa ramana timp de 3 ani in localitatea in care au ales chiar daca schema e plina iar in localitatile de resedinta exista posturi. Este absurda aceasta interdictie.
2. Miercuri, 01 noi 2017, 19:12
  Buna ziua,

Va rog sa luati in considerare organizarea examenului psihologic inainte de restul probelor pentru admitere in INM/Magistratura precum era mentionat in proiectul initial.
De asemenea ideea cu cinci ani vechime ca cerinta pentru admitere era binevenita avand in vedere ca ar putea exista o reducere a costurilor de functionare ale INM-ului, iar participantii ar putea face doar cei doi ani de INM.
3. Joi, 02 noi 2017, 13:11
  Propun ca la art 82 alin. 2 ultima teza sa fie incluse si profesiile de politisti si grefieri, pentru a se inlatura eventualele discriminari.
4. Vineri, 03 noi 2017, 15:23
  Semnează această petiție
Semnături (354)
Statistici

Nu suntem de acord cu conditionarea vechimii de 5 ani pentru a da la INM!



De ce sa stam consilieri juridici sau grefieri 5 ani de zile.....daca unii dintre noi doresc sa devina judecatori sau procurori?

Nu suntem de acord cu cei 5 ani vechime pentru a da la INM.Dorim ca experienta sa o capatam in interiorul sistemului judiciar nu in afara lui! Exista riscul sa pierdem cei mai buni profesionisti in drept cu aceasta propunere! Deci mariti-ne cu un an sau 2 stagiul de la INM! Va rugam sa nu ne anihilati dreptul la educatie si libertatea de a alege o profesie!

Un tanar bine pregatit dupa 5 ani va ramane in profesia pe care si-a ales-o! Iar concurenta de la INM va scadea! Vor intra doar cei slabi pregatiti si vor da nu tocmai decizii corecte! Valorea INM-lui va scadea progresiv, iar sistemul judiciar se va bloca! Oare un consilier juridic de la o firma sau primarie ce experienta va avea el in litigii penale sau cele de familie? Cand el fiind la o firma nu va avea contact cu sala de judecata! De mentionat si faptul ca datele statistice dovedesc , cei care veneau cu cei 5 ani vechime pana in prezent la INM intrau foarte putini.Pe langa aceasta va scadea si calitatea facultatilor de drept din Romania.

Nu ne calcati in picioare,vocatia pe care ne-a insuflat-o Dumnezeu la nastere! Pentru ca fiecare dintre noi ne urmam o anumita vocatie! Fiecare ,dupa ce finalizeaza studiile in drept,se va indrepta unde îi spune inima,si nu unde doresc altii.....este halucinant sa stai pe tusa 5 ani de zile...unde cei care vom avea chemare spre a devenii magistrati vom aduna multe frustrari! S-a facut oare un studiu de impact cu privire la piata profesiilor juridice? Sau mutilam generatii bune de tineri fara sa ne pese???

Oare de ce tinerii medicii sunt sustinuti si la rezidentiat,iar noi studentii de la drept suntem fugariti in alte profesii juridice?

https://www.petitieonline.com/inm
5. Duminică, 05 noi 2017, 12:38
  În esență, perioada prevăzută de art.16-23 din Legea nr.303/2004, astfel cum este propusă spre modificare, tinde spre adoptarea propunerii inițiale din proiectul Ministerului Justiției (ce viza o vârstă minimă de 30 ani pentru a susține examen de admitere în magistratură). O durată totală de 6 ani până la momentul definitivatului, va conduce la majorarea vârstei la care vor accede în profesie magistrații.
Propunerea nu are la bază o opinie prealabilă a Consiliului Științific al Institutului Național al Magistraturii și nici un studiu de impact asupra resurselor umane, care să țină cont de:
– numărul posturilor vacante în sistemul judiciar (judecători și procurori);
– numărul posturilor suplimentare, în perspectiva definitivării implementării noilor Coduri sau a legilor achizițiilor publice, spre exemplu;
– necesitatea unei noi suplimentări de posturi, având în vedere creșterea preconizată a volumului de activitate (spre exemplu, ca urmare a deciziei Curții Constituționale privind pragul valoric în cazul recursurilor);
– numărul posturilor ce vor deveni vacante după evoluția obișnuită a eliberării din funcție a magistraților, dar și prin prisma valului de pensionări din ultima perioadă;
– îngreunarea sistemului de promovare prin modificările propuse, ceea ce va afecta mobilitatea profesională către instanțele superioare.
Așadar, modificarea duratei cursurilor de formare profesională la Institutul Național al Magistraturii este aptă a produce în timp disfuncționalități imense în funcționarea instanțelor și a parchetelor, indisponibilizând aproximativ de 1000 de viitori magistrați pentru 4 ani, în condițiile unui val de pensionări așteptat pe termen scurt și foarte scurt.
Prin Decizia Curții Constituționale nr. 14 din 22 ianuarie 2013, Curtea Constituțională a reținut că, în cazul absolvenților Institutului Național al Magistraturii, competența profesională și aptitudinile cerute de exercitarea funcției de judecător sau procuror sunt dobândite prin cursurile de formare profesională și verificate prin examene susținute la finalul fiecăreia dintre cele două etape ale formării profesionale – auditor de justiție și judecător/procuror stagiar. În cazul acestora, este prevăzută o perioadă de 3 ani de formare profesională, până la momentul ocupării unui post de judecător/procuror definitiv.
Forma de pregătire inițială organizată a viitorilor magistrați nu este o creație românească, ci are la baza exemplul École nationale de la magistrature (ENM) din Franța, de unde s-a răspândit în mai multe state din Europe și alte continente. Vom prezenta detalii din Franța și Portugalia, surse de inspirație și pentru legiuitorul român.
În Franța, formarea inițială pentru auditorii de justiție durează fix 31 de luni (primii doi ani fiind exclusiv pentru formare, iar ultimele 6 luni de specializare în funcție -judecător/procuror, conform alegerii fiecărui auditor de justiție).[1] Primele 25 de luni încep cu un stagiu de trei luni, care are loc în afara unei instituții judiciare, urmează 8 luni de școlarizare la ENM și încă un stagiu de 14 luni în instanțe/parchete. Această ultimă perioadă este intercalată cu stagii externe (într-un departament de poliție, penitenciar etc.) și include și un stagiu de două luni într-un cabinet de avocat. Articolul 19 din Ordonanța din 22 decembrie 1958 precizează domeniul de competență a auditorilor de justiție în cursul stagiului jurisdicțional, pe perioada căruia participă, sub răspunderea magistraților, la activitatea jurisdicțională, fără a putea totuși să primească delegație pentru a semna. Ei pot în special: să asiste judecătorul de instrucție la toate actele de instrucție; să asiste magistrații ministerului public în exercitarea acțiunii penale; să participe la constituirea instanței pe lângă membrii completului și să participe cu vot consultativ la deliberări în cadrul instanțelor civile și corecționale; să prezinte oral în fața acestora cereri și concluzii; să asiste la deliberările cours d`assises (instanțe cu competență în materie penală, fără corespondent în sistemul judiciar român, în compunerea cărora participă asesori și jurați). De altfel, legea nr. 90-1259 din 31 decembrie 1990 pentru reformarea unor profesii judiciare și juridice prevede în articolul 63 că pe parcursul stagiului într-un cabinet de avocat, auditorul va putea să-și substituie tutorele de stagiu în ședințe, sub controlul acestuia din urmă, adică să pledeze în fața instanțelor de judecată.
În Portugalia, o persoană devine magistrat după finalizarea pregătirii inițiale și a stagiului în magistratură. Admiterea în pregătirea inițială pentru judecători și procurori se face printr-o competiție deschisă, care este anunțată în „Diário da República” și implică metode variate de selecție. Sunt două moduri diferite de calificare în competiția pentru cursul inițial de pregătire: „admiterea bazată pe calificările academice”, însemnând că pentru admitere se cere îndeosebi ca cei ce aplică să aibă calificări academice; „admiterea bazată pe experiența profesională”, implicând în special experiența profesională a candidaților.
Pentru a putea aplica pentru „admiterea bazată pe calificările academice”, candidatul trebuie să aibă un master absolvit sau un doctorat, ori o calificare echivalentă potrivit legii. Pentru a putea aplica pentru „admiterea bazată pe experiența profesională”, candidatul trebuie să aibă și experiență de cel puțin cinci ani în instanțe ori în domenii legate de activitatea instanțelor și care sunt relevante pentru activitatea de judecător sau procuror. Pregătirea inițială a judecătorilor și procurorilor pentru instanțe și parchete este structurată în același fel și constă într-un curs teoretic și practic organizat în două etape, urmate de perioada de stagiu. Prima parte a cursului de pregătire teoretică și practică se desfășoară la Centrul de Studii Judiciare, fără afectarea perioadelor scurte de instruire în cadrul instanțelor. Partea a doua a cursului de pregătire teoretică și practică are loc la instanțe, pe lângă un judecător sau procuror, potrivit alegerii făcute de fiecare candidat la intrarea în instituția de pregătire pentru magistratură. După pregătirea inițială, candidatul este numit în funcția de judecător sau procuror stagiar, îndeplinind 18 luni de activitate specifică judecătorilor/ procurorilor sub supravegherea unui îndrumător.[2]
Cu totul, Școala de Magistratură din Portugalia durează 24 de luni.[3]
Prin urmare, niciunde în cadrul modelelor francez și portughez perioada de formare inițială nu se întinde pe 48 de luni, așa cum se propune, ci are în vedere în jur de 24 de luni, exact cum este reglementat în acest moment în România, cu specificul francez de 6 luni de specializare înainte de numire ca judecător sau procuror (asimilabil stagiului de 1 an existent în România). Eventual, pregătirea în cursul celor 24 de luni poate fi variată, nefiind necesare alte soluții de dublare a perioadei de formare inițială în România.
Referitor la art. 19 alin. 2 din Legea nr.303/2004, facem precizarea că nu există nicio justificare pentru ca, în cadrul comisiei de examinare teoretică și practică, sa fie desemnat un avocat. Pentru identitate de rațiune, în cadrul examenelor de acces în profesia de avocat ar trebui să existe un examen echivalent, iar în comisii sa fie desemnați un judecător și un procuror, care să aprecieze asupra însușirii cunoștințelor și abilitaților necesare exercitării profesiei de avocat. Având în vedere specificul profesiilor puse în discuție, punctele de vedere exprimate ar putea fi subiective.
Cu privire la art. 26 din Legea nr.303/2004, susținerea de judecătorii și procurorii stagiari a unor interviuri de capacitate în fața colegiilor de conducere ale curților de apel, respectiv parchetelor de pe lângă acestea, nesocotește rolul Institutului Național al Magistraturii de a realiza formarea inițială a judecătorilor și procurorilor.
Examenul de capacitate ar trebui să se desfășoare în condiții de egalitate și previzibilitate, cu o procedură clară și precisă, fără a exista riscul unei evaluări subiective. Soluțiile preconizate de un act normativ nu trebuie aplicate în mod aleatoriu, legiuitorul fiind obligat să stabilească condiții, modalități și criterii clare și precise. Nici măcar organizatoric nu există soluții clare, cât timp toate aceste interviuri se vor realiza într-o singură zi, independent de faptul că pot exista și 100 de stagiari în cadrul unei curți de apel cu număr ridicat de judecători, spre exemplu, Curtea de Apel București, ceea ce determină realizarea unor interviuri pur formale.
[1] A se vedea pagina web http://www.enm.justice.fr/?q=formation-initiale-francais [consultată ultima dată la 02.11.2017].
6. Luni, 06 noi 2017, 14:10
  Articolul 82 alin. 2 teza 2, așa cum apare în acest proiect, încalcă prevederile constituționale, în condițiile în care nu asigură egalitatea în drepturi a persoanelor aflate în aceeași situație juridică, respectiv cazul magistraților foști ofițeri de poliție sau grefieri.
Astfel, în acest proiect nu le este recunoscută vechimea în magistratură acestor două categorii de persoane în aceleași cazuri precum celelalte categorii de magistrați enumerate limitativ în acest proiect.
Propun modificarea conținutului art. 82 alin. 2 teza 2, urmând a fi incluse în categoriile enumerate în conținutul acestuia și pe cele ale foștilor ofițeri de poliție sau grefieri, categorii devenite magistrați prin examenele de admitere în magistratură.
7. Marți, 07 noi 2017, 10:45
  Ce spun judecătorii despre vârsta minimă de admitere la INM? "Un stagiu prelungit de 4 ani ar fi soluția: primul an de formare teoretică la Institut sau poate mai mult, după care formare practică"

Propunerea MJ ca la admiterea de la INM să poată candida doar persoane cu vârsta minimă de 30 de ani și cel puțin 5 ani vechime în alte profesii juridice nu este pe placul multora. Studenții sunt revoltați, dar și unii magistrați. O tânără judecătoare nu contrazice cu totul propunerea, dar nu consideră că aceasta este cea mai bună soluție, pentru că după 30 de ani interesul pentru a o lua de la capăt scade: "Prea puțini buni își doresc cu adevărat să meargă să o ia de la capăt, pentru că și dacă ai fost avocat, consilier juridic, mediator, e o altă profesie, iar Institutul te învață să devii judecător".
Roxana Dan, în vârstă de 29 de ani, judecă dosare de patru ani și are o vechime în profesie de șase (cu tot cu perioada de la INM), dar dacă s-ar aplica criteriile ministrului Tudorel Toader la admiterea de la INM, abia la anul s-ar putea înscrie la concurs. Faceți cunoștință cu un tânăr judecător de la secția civilă de la Judecătoria Cluj-Napoca și seminarist la Facultatea de Drept UBB Cluj.

Alin Golban: Bănuiesc că nu sunteți de acord cu propunerea ministrului Justiției.

Judecător Roxana Dan: Nu sunt tranșantă. Nu spun că este bine sau rău. Cred că este nevoie de un studiu atent asupra acestei propuneri. Și am să vă spun de ce cred asta: pentru că s-ar putea să nu existe piață de recrutare pentru judecători, dacă se aplică așa. Mai există și alte sisteme în care există un minim de vârstă pe care trebuie să-l ai, dar, la nivel internațional, există o optică asupra recrutării magistraților. Adică, putem să avem un sistem competitiv, așa cum îl avem noi, sau putem să avem un sistem pe bază de experiență, așa cum are Marea Britanie sau Statele Unite ale Americii, de exemplu. Adică statele de common law.

Cele mai multe state continentale adoptă acest sistem competitiv în care își aleg judecătorii profesional, pentru că în România avem doar judecători profesionali, nu avem judecători laici cum are Marea Britanie. Și atunci este evident că într-un sistem competitiv ai nevoie de o competiție. Ca să te poți înscrie la examen trebuie să îndeplinești niște condiții.

Or, dacă condiția este să ai 30 de ani și 5 ani de experiență, din start, din ce vedem noi din anii trecuți de la admiterea în magistratură (celălalt tip de a accede în profesia de judecător și procuror) nu sunt atât de mulți candidați. Noi avem nevoie de minim 200 pe an, așa spun studiile. După cum vedeți, avem 500 - 600 de candidați și vreo 50 - 60 admiși în fiecare an la admiterea directă în magistratură. (…)

Nu sunt foarte mulți doritori, pentru că la 30 de ani deja ești desăvârșit într-o anumită profesie, după ce ai profesat 7 ani. Prea puțini buni își doresc cu adevărat să meargă să o ia de la capăt, pentru că și dacă ai fost avocat, consilier juridic, mediator, e o altă profesie, iar Institutul te învață să devii judecător.

A.G: Mulți tineri absolvenți trec de proba de cunoștințe juridice, dar pică la interviu. Mă gândesc că la proba interviului de la INM te triază și ca om?

R.D: Asta încearcă să vadă: dacă ai valorile necesare, dacă ai principiile necesare. Am fost preocupată întotdeauna de psihologia individului, mai ales în ultima vreme. Toate studiile arată că până în 21-23 de ani te formezi ca om, ca și principii, ca și valori. Adică ești același tu de la 23 de ani cu cel de la 30 de ani.

Aa, că ai mai multă experiență, dar până la urmă chiar nu trebuie să faci lucruri negative sau să treci printr-o dramă ca să poți să judeci o dramă. Și-atunci mă întreb eu: Experiența asta este certă? Adică sigur o dobândești între 25 și 30 de ani?

A.G: Cei care sunt de acord cu propunerea ministrului invocă că nu ai o experiență de viață la 23 de ani.

R.D: 25 de ani! Ar trebui să rectificăm puțin această susținere pentru că la 23 de ani nu judeci. La 23 de ani poți să intri în Institut. Eu, de exemplu, am intrat la 23 de ani și am intrat din prima încercare. Am terminat la 25. La 25 și un pic am deveni stagiară și am judecat cauze cu o complexitate redusă: pensii de întreținere, plângeri contravenționale, care într-adevăr sunt importante pentru omul din litigiu. Au o dificultate juridică mai redusă, dar sunt importante, nu le trecem în derizoriu.

Ceea ce facem noi este o dreptate socială. Judecătorul restabilește pacea socială, aceasta este definiția dată, nu tranșează destine de oameni. Eu personal nu m-am simțit și nu mă simt și pot să vă asigur că aceasta este optica majorității colegilor mei, pe care eu îi cunosc, nu ne simțim Dumnezeu pe pământ, pentru că nu suntem așa ceva! Suntem profesioniști ai dreptului, care exercităm o funcție publică pentru oameni. Eu mă duc a serviciu, ca oricare dintre dvs., pentru a rezolva problemele oamenilor. Acesta este job-ul meu.
8. Marți, 07 noi 2017, 10:53
  Auditor de justiție, despre propunerea MJ privind vârsta pentru admitere: "Vine Apocalipsa dacă judecă cineva la 26 de ani plângeri contravenționale sau ordonanțe de plată? Cade cerul dacă fac și ei un partaj?"

La aflarea ultimelor propuneri ale ministrului Justiției, Tudorel Toader, foarte multe persoane și-au dat cu părerea: ba că-i bine, ba că-i rău. Un tânăr - auditor de justiție - a dorit să își expună și el părerea CONTRA schimbării vârstei minime a candidaților la INM, într-un mod argumentat. Timotei Morar este anul II la INM și este absolvent al Facultății de Drept UBB Cluj.
Redăm mai jos textul lui Timotei Morar de pe site-ul Clujust.ro:

"Cu privire la propunerea MJ privind condiția vârstei minime de 30 de ani pentru admiterea la INM, pot spune urmatoarele: Sună frumos motivarea, dar nu prea are legătură cu realitatea românească.

1. Realitatea e că această schimbare va încuraja următorul pelerinaj spre maturitate: Aspirantul la profesia de judecător/procuror, de la absolvirea facultății și până la vârsta de 30 de ani, va sta pe acasă, sub aripa protectoare a sponsorilor oficiali, FC Mami & Tati, figurând pe ceva post de consilier juridic in cadrul SRL-ului familiei sau avocat în cadrul cabinetului individual deținut de sponsori sau de parteneri, fiind stresat mai mult cu alegerea destinației următoarei vacanțe decât cu vreo sarcină la muncă. Nu vă faceți iluzii că avocați tineri, care au spart gheața după mii de ore de muncă în București, Cluj, Timișoara etc, vor veni in cârduri să dea la INM, cu riscul de a fi repartizați câțiva ani în ceva orășel uitat de lume.

2. Oare nu cumva decizia asta va exclude indirect un număr important de tineri de calitate si cu bun-simț de la posibilitatea de a deveni judecători/procurori? Mă refer la cei fără susținere financiară, care stau 4 ani în cămin si trăiesc din bursa de studiu, care sărbătoresc în Mall, la fast-food, absolvirea facultății cu familia pentru ca nu își permit mai mult. Să ne înțelegem, aceștia nu pot ca, până la 30 de ani, să fie pe posturi fictive la recomandarea lu’ tati, ci sunt nevoiți să muncească serios pentru un ban cinstit.

Cam greu pentru ei ca, în același timp, să învețe pentru admiterea la INM și să învingă concurența care de ani de zile se tot pregătește nestingherită pentru INM, ca Dinamo pentru Champions League.

3. Vrem judecători cu mai multă experiență de viață (deși nu avem o definiție clară a acestei noțiuni, am văzut că e asociată exclusiv cu vârsta, așa că lucrăm cu ce avem)? Păi se poate si altfel, cu șanse pentru toți! Spre exemplu, se pot pune cerințe de vârstă minimă pentru intrarea in complete care judecă in domenii unde experiența de viață e importantă - familiei, penal etc. Dar de ce să excludem indirect mulți tineri de calitate, dar săraci? Credeți că vine Apocalipsa dacă judecă cineva la 26 de ani plângeri contravenționale, ordonanțe de plată sau cereri de valoare redusă până dobândesc experința vieții? Cade cerul dacă fac și ei un partaj?

4. Hotărârile date la judecătorie, în proporție covârșitoare, sunt atacabile cu apel, așa că, până la urmă, dacă unul tânăr și neliniștit suflă in iaurt, îi dau cei cu experiență peste mâini. Oare avem ceva statistici care spun că hotărârile judecătorilor sub 30 de ani au un procent al căilor de atac admise mult mai mare? Ăsta ar fi un argument bun, dar nu l-am văzut formulat și cred ca e din cauza faptului că nu există o astfel de discrepanță între calitatea hotărârilor pronunțate de judecătorii sub 30 de ani și restul."
9. Marți, 07 noi 2017, 10:58
  Ca o primă observație, trebuie spus că nici această idee nu a fost pusă în dezbatere publică în cadrul rundelor de discuții anterioare, din 2016 până astăzi, fiind deci o idee nou născută.
În aparență, aceste măsuri pot fi privite cu bunăvoință – cine nu vrea un magistrat matur și bine pregătit? , dar la o analiză mai atentă se va observa că ele vor avea ca efect distrugerea sistemului performant al INM și, pe termen mediu, scăderea nivelului de pregătire, atât în cadrul institutului, cât și în cadrul magistraturii în ansamblu.
Astfel, sistemul actual permite prezentarea la examenul de admitere la Institut a celor mai bine pregătiți studenți din fiecare generație, a șefilor de promoție.
Acest lucru asigură un nivel de înalt profesionalism în cadrul magistraturii, asigură o exigență ridicată și justifică existența Institutului ca o entitate de elită, menită să pregătească magistrați.
În cadrul sistemului propus, acest lucru nu va mai fi posibil.
Șefii de promoție se vor orienta, evident, către celelalte profesii juridice, iar după împlinirea vârstei de 30 de ani, prin ipoteză fiind buni în ceea ce fac (în avocatură, notariat etc.), nu vor avea niciun motiv să se mai orienteze spre INM.
Din acest motiv, este previzibilă scăderea nivelului de pregătire al bazei de selecție, care în mare parte va fi format, probabil, din juriști pe hârtie (fiind imposibil de negat existența acestora, față de realitate juridică actuală), care au eșuat în celelalte profesii juridice.
Acest lucru va determina, în timp, după un număr suficient de examene în care nu se vor ocupa locurile scoase la concurs, la scăderea nivelului de dificultate al examenelor, ceea ce va conduce, la rândul său, la o bază a magistraturii mai slab pregătită.
Evident, vor fi și excepții, poate că se vor mai găsi câțiva oameni bine pregătiți, dar regula va fi cea anterior expusă.
Dacă actualului sistem i se pot reproșa anumite aspecte și, în general, în spațiul public, se vehiculează lipsa de maturitate, acest lucru poate fi reglat prin alte mecanisme, prin prelungirea perioadei de formare inițială în Institut, prin diversificarea activităților de formare (spre exemplu, în Olanda există 2 ani de stagiu obligatoriu în 2 dintre celelalte profesii juridice), prin modificarea competenței pentru primii ani de după definitivat (spre exemplu, să nu soluționeze dosare în penal sau de dreptul familiei, unde se poate identifica nevoia experienței sociale) etc.
În plus, în sistemul actual, în condițiile în care facultatea este finalizată la 22-23 de ani și INM, incluzând stagiatura, durează 3 ani, rezultă că, în realitate, un magistrat are contact real cu dosarele la 27 de ani, în situația fericită în care a fost admis din prima încercare.
Păstrarea competenței de judecată pentru 3 ani în zone tehnice (plângeri contravenționale, spre exemplu) ar putea avea același efect ca acela pe care îl intenționează propunerile analizate, fără însă a bulversa sistemul.
Un ultim argument pentru care nu va funcționa propunerea analizată este acela că în România situația este diferită de cea a țărilor vestice, unde intrarea în magistratură se face mai târziu.
Astfel, în alte state cu democrația consolidată, primirea în magistratură reprezintă un curs firesc al ceea numeau romanii „drum al onoarei”, un pas normal în carieră, fie pentru a întoarce societății o parte din beneficiile pe care ți le-a oferit, fie pentru a clădi în continuare drumul în slujba cetății. În acele state, nu există însă același volum de muncă precum în România, unde este nevoie – afirmăm cât se poate de direct – de sacrificii personale, inclusiv de natură fizică, de rezistență la stres și la atacuri publice asupra profesiei, care au fost compensate până în prezent cu abnegația tinerilor care și-au căutat și găsit vocația, mai ales că reforma a presupus, printre altele, atragerea celor care au absolvit facultatea de drept după Revoluția din 1989.
Propunerea Ministrului Justiției nu are la bază un studiu întocmit de psihologi independenți sau un studiu sociologic, care să țină cont de contextul specific țării noastre, întemeiat pe statistici obiective (fie și parțiale, la nivelul unor instanțe de nivel mediu), în care să se analizeze aspecte precum:
– verificarea rezultatelor evaluărilor profesionale periodice, pentru a observa dacă acestea sunt mai slabe în cazul magistraților cu vârsta sub 30 de ani la primirea în profesie sau care nu au avut o vechime de 5 ani în altă profesie juridică;
– verificarea numărului casărilor sau modificărilor hotărârilor judecătorești, pentru a observa dacă ponderea este mai mare în cazul magistraților cu vârsta sub 30 de ani la primirea în profesie sau care nu au avut o vechime de 5 ani în altă profesie juridică;
– verificarea mediilor obținute la examenele de promovare în funcție de criteriile menționate, pentru a semnala dacă există o deficiență în cazul lipsei de „experiență” (examenele având atât o probă teoretică, cât și una practică);
– verificarea abaterilor disciplinare sau deontologice, în același scop, ținând cont că acestea acoperă și relația cu avocații, justițiabilii, colectivul instanței etc.;
Propunerea Ministrului Justiției nu are la bază o opinie prealabilă a Consiliului Științific al Institutului Național al Magistraturii și nici un studiu de impact asupra resurselor umane, care să țină cont de:
– numărul posturilor vacante în sistemul judiciar (judecători și procurori);
– numărul posturilor suplimentare, în perspectiva definitivării implementării noilor Coduri sau a legilor achizițiilor publice, spre exemplu;
– necesitatea unei noi suplimentări de posturi, având în vedere creșterea preconizată a volumului de activitate (spre exemplu, ca urmare a deciziei Curții Constituționale privind pragul valoric în cazul recursurilor);
– numărul posturilor ce vor deveni vacante după evoluția obișnuită a eliberării din funcție a magistraților, dar și prin prisma valului de pensionări din ultima perioadă;
– îngreunarea sistemului de promovare prin modificările propuse (creșterea vechimii efective necesare), ceea ce va afecta mobilitatea profesională către instanțele superioare;
– numărul mic al candidaților pentru admiterea directă în magistratură, chiar și în prezent (cu 5 ani vechime într-o profesie juridică), ce ar reprezenta în viziunea ministrului singura categorie acceptată pentru admiterea la INM (cu o condiție suplimentară, vârsta de 30 de ani);
– ponderea ocupării posturilor prin concurs (INM sau admitere directă), raportat la dificultatea subiectelor din ultimii ani, la un standard exigent;
– posibilitatea realizării unui sondaj de opinie cu ocazia concursului de admitere la INM și de admitere directă în magistratură din data de 3 septembrie 2017, care să stabilească măsura în care există atât ponderea celor care ar întruni condițiile, cât și ponderea celor care și-ar mai manifesta intenția de participare la un sistem de accedere în profesie precum cel propus de ministru; etc.
În măsura în care problema lipsei de experiență de viață ar fi una corect identificată prin studii și sondaje, atunci cauzele ei și metodele rezolvării ei sunt altele, nu cele simpliste care, pe lângă faptul că închid visele unor generații de absolvenți de drept bine pregătiți, vor conduce și la diminuarea prestigiului, influenței și relevanței INM, precum și la scăderea, pe termen lung, a nivelului de pregătire atât al auditorilor de justiție, cât și al magistraților – ulterior.
Asociația Forumul Judecătorilor din România, persoană juridică de drept privat, independentă, nonprofit, neguvernamentală și apolitică, asociație profesională a judecătorilor, își propune să contribuie la progresul societății prin acțiuni ce au drept scop realizarea unei justiții independente, imparțiale și performante, afirmarea și apărarea independenței justiției față de celelalte puteri ale statului, precum și prin inițierea, organizarea, sprijinirea, coordonarea și realizarea de proiecte privind îmbunătățirea, modernizarea și reformarea sistemului de administrare a justiției. Contact: dragos.calin@just.ro, ionut.militaru@just.ro, www.forumuljudecatorilor.ro.
10. Marți, 07 noi 2017, 11:02
  Pragul de vârstă de 30 de ani și 5 ani de experiență profesională pentru admiterea la Institutul Național al Magistraturii (INM) este cea mai controversată propunere în ochii studenților juriști. Deși înțelegem rațiunile pentru care a fost înaintată această propunere, considerăm că vârsta nu este un criteriu fundamental pentru a determina maturitatea, cumpătarea și capacitatea de judecată în raport cu activitatea de judecător sau procuror, iar solicitarea unei experiențe profesionale formale de 5 ani nu va rezolva problema pregătirii viitorilor magistrați, întrucât poate genera un val de consilier juridici angajați „pe hârtie”, pentru a îndeplini criteriile legale.

Liga Studenților consideră cu tărie că problema formării viitorilor judecători și procurori se regăsește de fapt în facultățile de drept care nu mai oferă astăzi tinerilor o reală cultură juridică și umanistă, spre a-i învesti în „arta binelui și a echității”, ci îi transformă în „mecanici-juriști”, rupți de realitatea socială în care își desfășoară activitatea. Din păcate, dreptul a devenit o știință strict tehnică, în care evaluarea se bazează aproape exclusiv pe memorarea sisifică de norme și rezolvarea de teste grilă, pierzându-și cu totul sensul academic și vocația umană. Problema formării viitorilor judecători și procurori se poate rezolva prin îmbunătățirea procedurii de admitere la facultățile de drept, modificarea planurilor de învățământ și a curriculei universitare, introducerea unor materii practice prin care studenții să învețe să redacteze înscrisuri, iar practica să se realizeze în concret, nu doar fictiv pentru îndeplinirea obligațiilor didactice.

Măsura propusă de domnul ministru Tudorel Toader trădează faptul că absolvenții de drept care devin auditori de justiție (cursanți) în cadrul Institutului Național al Magistraturii (INM) nu sunt suficient de pregătiți la finalul celor doi ani. Astfel, Liga Studenților propune transparentizarea activității INM și verificarea acestuia, inclusiv prin introducerea unor mecanisme de evaluare și asigurare a calității, asemenea unei instituții de învățământ superior, în vederea creșterii calității formării viitorilor magistrați. În plus, organizația consideră că ar trebui crescută perioada de stagiatură pentru tinerii procurori și judecători cu cel puțin jumătate de an.
11. Joi, 09 noi 2017, 18:15
  Proiectul vine cu altă noutate discutabilă: printre condițiile de înscriere la concursul de intrare în magistratură sunt indicate și o vârstă biologică a candidatului minimă, 30 de ani, și cel puțin 5 ani de activitate efectivă în una din profesiile juridice reglementate de lege.
Sigur, o astfel de prevedere ar fi putut avea substanță dacă ea era testată în raport cu condițiile concrete din profesiile juridice și cu plaja pe care viitorii licențiați în drept o au de a intra pe o piață a muncii deja sufocată a profesiilor juridice (în ultimii 5 ani, doar, au absolvit zeci de mii de tineri: crede cineva, în mod rezonabil, că mare parte din ei, să spunem cei care au abilități de viitori judecători/procurori, vor găsi loc în vreo profesie juridică? Câți vor putea deveni avocați stagiari? Câți consilieri juridici pe la instituțiile publice? Nu e rezonabil să ne gândim cum va arăta această piață a muncii, a profesiilor juridice după ce va intra o astfel de dispoziție în vigoare? Oare s-a gândit cineva din ministerul justiției la lucrul ăsta? Sau pur și simplu sacrificăm generații întregi de tineri, îi mutilăm fără să ne pese?).