Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 6 iunie 1997
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
07-12-2021
06-12-2021 (comună)
06-12-2021
25-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1997 > 06-06-1997 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 6 iunie 1997

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.

Sedința a început la ora 9,04.

Lucrările au fost conduse de domnul Ion Diaconescu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Mircea Ionescu Quintus și Cristian Dumitrescu, vicepreședinți ai Senatului, și domnul Miron Tudor Mitrea, secretar al Camerei Deputaților.

 

Domnul Ion Diaconescu:

Declar deschisă ședința de azi a plenului celor două Camere, anunțându-vă că din totalul celor 485 deputați și senatori și-a înregistrat prezența la lucrări un număr de 400. Participă la alte acțiuni parlamentare un număr de 12 parlamentari, iar 85 sunt absenți, fiind deci întrunit cvorumul legal pentru desfășurarea lucrărilor.

Vă mai informez că la ședința de astăzi participă la lucrările Parlamentului și invitați, printre care primul ministru, domnul Victor Ciorbea, și alți membri ai Guvernului.

În ceea ce privește ordinea de zi, sigur, sunteți informați, avem un singur punct pe ordinea de zi. Conform Regulamentului îl supun la vot.

Cine este pentru această ordine de zi? Vă mulțumim.

Împotrivă?

Abțineri?

Ordinea de zi a fost adoptată în conformitate cu cele stabilite anterior.

În ceea ce privește programul, în ședința Birourilor permanente ale celor două Camere, s-a convenit să se facă următoarea propunere: în conformitate cu Regulamentul și cu cutuma care s-a practicat și în legislatura trecută, să se acorde pentru fiecare deputat un minut. (Din partea dreaptă a sălii: "Este mult!").

Este mult, dar așa s-a cerut, să nu ni se reproșeze că am limitat timpul de vorbire, timpul de cenzură, fiind o Moțiune de cenzură cu consecințe foarte importante, în ceea ce privește poziția Guvernului.

În consecință, Birourile permanente au hotărât să vă facă această propunere: un minut pentru fiecare deputat, ceea ce ar duce la următorii timpi pentru fiecare grup parlamentar. Anume:

  • Grupurile parlamentare P.N.Ț.C.D. + Civic-Ecologist, 121 minute;

  • Grupul parlamentar P.D.S.R., 132 minute;

  • Grupul parlamentar Uniunea Social Democrată, P.D., 66 minute;

  • Grupul parlamentar liberal, 53 minute;

  • Grupul parlamentar U.D.M.R., 36 minute;

  • Grupul parlamentar "România Mare", 27 minute;

  • Grupul parlamentar P.U.N.R., 25 minute;

  • Grupul parlamentar al minorităților, 15 minute;

  • Grupul parlamentar Uniunea Social Democrată, P.S.D.R., 10 minute.

În total: 485 minute.

La aceasta, trebuie avut în vedere o oră acordată Guvernului, pe care o va folosi la început, la sfârșit, pentru replică.

Mai mult decât atât, s-a convenit, așa cum a fost cutuma, că grupurile pot să-și împrumute timpii de la un grup la altul, între ele, chiar și opoziție, nu-i nici o supărare, opoziția ne poate da nouă - se poate acorda timp și Guvernului, eventual, Guvernul ne poate acorda nouă. Adică, o totală liberă circulație a timpilor, ca într-o veritabilă economie de piață.

Supun, deci, spre aprobare, această propunere, această înțelegere care s-a făcut în cadrul Birourilor permanente, în ceea ce privește programul.

Cine este pentru? Vă mulțumim.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Cine se abține? Nu sunt abțineri.

Cu mare majoritate de voturi, acest program a fost adoptat.

Înainte de a intra în ordinea de zi, vă informăm că la Birourile permanente s-a depus o nouă moțiune.

Moțiunea pe care dumneavoastră o dezbateți și o votăm astăzi se referă la moțiunea propriu-zisă, depusă de opoziție, fără legătură cu angajarea răspunderii de către Guvern.

Precum știți, Guvernul și-a angajat răspunderea. În cele trei zile libere, opoziția a avut la dispoziție un timp ca să depună o altă moțiune, legată direct de angajarea răspunderii de către Guvern, și ieri a depus această moțiune.

Vă informăm asupra acestui lucru, în pauza care va avea loc în jur de ora 13,00, membrii Birourilor permanente sunt invitați la Sala "Brătianu", unde vom discuta modalitățile de desfășurare a noii moțiuni, care s-a depus ieri.

 
Dezbateri asupra Moțiunii de cenzură inițiate de 140 deputați și senatori (Privitoare la neîndeplinirea de către Guvern a Programului socio-economic pe termen scurt.)

Întreb acum pe inițiatori dacă doresc să citească, încă o dată, textul moțiunii prezentate? Considerați că este necesar și doriți să o prezentați? (Din partea stângă a sălii: "Este obligatoriu!").

Domnule Dan Mircea Popescu, aveți cuvântul, ca să prezentați încă o dată, textul moțiunii.

Rog grupurile parlamentare să ne înainteze lista vorbitorilor.

 

Domnul Dan Mircea Popescu:

Domnule președinte,

Domnule prim ministru,

Domnilor miniștri,

Stimate colege și colegi. (Din partea dreaptă a sălii: "Mai cu morgă!").

Subsemnații senatori și deputați din Parlamentul României, în temeiul art. 112 din Constituția României,

constatând neîndeplinirea de către Guvern a "Programului socio-economic pe termen scurt", pentru care a primit votul de încredere al Parlamentului, program ce prevedea ca obiectiv principal "gestionarea situației pentru pregătirea ieșirii din criză, stoparea degradării socio-economice, ameliorarea vieții populației și, în special, a categoriilor defavorizate";

constatând iminența declanșării unei grave crize economice și sociale, ca urmare a politicii aventuriste și incompetenței guvernanților;

luând act de prăbușirea dramatică a nivelului de trai al cetățenilor, de înrăutățirea fără precedent a stării de sănătate a populației, de lipsa unei politici coerente și eficiente de protecție socială, în totală contradicție cu prevederile programului de guvernare;

observând, cu îngrijorare, dezangajarea și dezinteresul sfidător față de viața și soarta țărănimii și față de destinul agriculturii românești;

constatând abandonarea totală a intereselor capitalului autohton și sufocarea întreprinderilor mici și mijlocii care au apărut în ultimii ani pe baza inițiativei private;

manifestând îngrijorare față de numeroasele atingeri aduse drepturilor și libertăților cetățenești, față de tendințele tot mai evidente de a atenta la prerogativele Parlamentului și de a-l subordona, ca o anexă servilă, puterii executive, față de încălcarea unor dispoziții ale Constituției și a legilor în vigoare, precum și față de unele practici specifice statului polițienesc;

sesizând că trăsăturile principale ale politicii actualilor guvernanți sunt minciuna, clientelismul ca formulă de guvernare, unele manifestări de lipsă de demnitate în raporturile cu străinătatea și aroganța față de cetățenii României;

inițiem următoarea Moțiune de cenzură:

1. În cele 6 luni ale actualei guvernări, sărăcirea populației României a atins cote de-a dreptul alarmante.

Condițiile de viață ale cetățenilor s-au degradat continuu, majoritatea covârșitoare a populației - muncitori, pensionari, țărani, tineri, intelectuali, salariați bugetari - trăind cea mai dramatică scădere a nivelului de trai. Cea mai elocventă dovadă în acest sens sunt cifrele Comisiei Naționale de Statistică, care atestă scăderea salariului real de la 76% în noiembrie 1996, la 49% în luna aprilie 1997. În aceeași perioadă, puterea de cumpărare a pensionarilor a scăzut de la 68% la 48%.

În pofida unor măsuri luate de guvernanți, protecția socială pentru copii și pensionari este total necorespunzătoare, comparativ cu explozia prețurilor din aceste 6 luni de guvernare.

Contrar obiectivelor asumate la învestirea Guvernului privind combaterea șomajului și crearea de noi locuri de muncă, în special pentru tineri, Executivul nu se preocupă deloc de principala măsură de protecție socială, respectiv asigurarea locurilor de muncă și crearea altora noi.

Apreciem ca un factor deosebit de grav, cu multiple incidențe asupra nivelului de trai, faptul că Guvernul nu numai că nu și-a respectat angajamentele privind îmbunătățirea condițiilor de locuit, dar a blocat, pur și simplu, aplicarea unor legi în vigoare, cum este de exemplu Legea locuinței.

Degradarea serviciilor medicale pentru populație și reducerea drastică a accesului la medicamente, pentru categorii largi ale acesteia, au antrenat o gravă înrăutățire a stării de sănătate a populației României, guvernanții vrând parcă, dinadins, să pună în aplicare afirmațiile cinice ale unui membru marcant al Cabinetului Ciorbea, care declara că, "E mai bine să moară acum o mie de oameni, decât un milion mai târziu". Astfel de abordări compromit însăși ideea de reformă socială, în componentele ei esențiale, afectând sever calitatea vieții în România.

2. Opțiunea actualei coaliții guvernamentale, dominată de C.D.R., pentru o acțiune programată de regres economic, ceea ce se reflectă în scăderea prevăzută a produsului intern brut pe 1997, cu 3% față de 1996, în hiperinflație, deprecierea nemaiîntâlnită a monedei naționale, practicarea unor dobânzi uriașe pe piața creditului. Această opțiune deci conduce la creșterea decalajului între România și țările Uniunii Europene, îndepărtând orizontul de integrare a țării noastre în structurile europene.

3. Abandonarea susținerii agriculturii românești și a intereselor țărănimii, prin renunțarea la facilitățile acordate producătorilor agricoli, se află în contradicție vădită cu politicile de subvenții consistente practicate de țările dezvoltate. Dacă adăugăm la aceasta și măsura reducerii accentuate și unilaterale a taxelor de import la produsele agro-alimentare, se ajunge, inevitabil, la lipsirea producătorului agricol autohton de sprijin și protecție, fapt ce va duce la falimentarea acestui sector vital pentru țara noastră.

4. Incapacitatea Guvernului actual, reflectată în lipsa oricărei strategii în domeniul politicilor industriale, investiționale și comerciale, destinate rentabilizării agenților economici viabili, stimulării capitalului autohton și a exporturilor, este de natură să provoace dezindustrializarea României și condamnarea ei la subdezvoltare.

Dovada concludentă a acestei opțiuni antinaționale o reprezintă faptul că, în loc de dezvoltare și modernizare, actualul Guvern procedează la lichidarea de întreprinderi și la falimentarea unor sectoare importante ale economiei, cu efecte catastrofale asupra viitorului economiei românești și asupra populației țării.

5. Guvernul Ciorbea, contrar promisiunii și angajamentelor luate față de populație și agenții economici privind reducerea fiscalității, a promovat și a adoptat, cu sprijinul majorității din Parlament, măsuri legislative care au mărit substanțial impozitele și taxele. Acestea au condus la sărăcirea populației, blocarea investițiilor, accentuarea subcapitalizării societăților comerciale, descurajarea exportului și a accesului capitalului autohton la acțiunile de privatizare, la creșterea blocajului financiar în economie.

6. Prin politica bugetară dezastruoasă a Guvernului Ciorbea, au scăzut considerabil posibilitățile de autofinanțare la nivel local, care se situează cu 40% sub cele din 1996. Aceasta a condus la restrângerea capacităților de acțiune a autorităților locale, degradarea serviciilor publice și a rețelelor edilitar-gospodărești.

7. Prin modificările pe care le propune la unele acte normative, îndeosebi la Legea învățământului și la Legea administrației publice locale, Guvernul cedează în mod sistematic și iresponsabil presiunilor autonomiste și separatiste, practicând tranzacții politicianiste, ce pun în pericol chiar unitatea statului român.

8. În cele 6 luni de guvernare, principala preocupare a coaliției aflată la putere a fost împărțirea, pe criterii politice și a unor interese de grup, a tuturor posturilor din administrația publică centrală și locală, din regii și societăți comerciale, inclusiv bancare. În acest fel, s-a renunțat total la principiul competenței, al valorii profesionale, iar actul administrativ și calitatea deciziilor au scăzut continuu în detrimentul intereselor cetățeanului și ale agenților economici.

9. Lipsa de profesionalism al actualului Guvern, incapacitatea sa organizatorică, declarațiile contradictorii ale membrilor coaliției guvernamentale, precum și amatorismul în abordarea unor probleme reale ale economiei, sunt dovedite și prin faptul că măsurile legislative și programele guvernamentale asumate la învestitură nu au fost nici măcar elaborate.

Confruntat cu propria-i neputință, cu teama de dezbaterile parlamentare și presați de condițiile și termenele impuse din afara țării, Cabinetul Ciorbea a căutat refugiul în folosirea excesivă de ordonanțe și ordonanțe de urgență, introducând autoritarismul și arbitrariul în practica politică, sustrăgându-se astfel controlului democratic, firesc al Parlamentului.

În concluzie, semnatarii prezentei Moțiuni de cenzură,

constatând incapacitatea Cabinetului Ciorbea de a guverna țara;

haosul economic creat în ultimele 6 luni;

nepăsarea și neglijența față de nevoile cetățenilor, precum și degradarea accentuată a condițiilor de viață ale populației;

acțiunile stăruitoare vizând restaurația în economie și în viața politico-socială;

existența unui pericol real ca populația, percepând eșecurile actualei guvernări, să-și piardă încrederea în valorile și instituțiile democratice;

se adresează tuturor membrilor Parlamentului ca, prin vot, să retragă încrederea acordată Guvernului Ciorbea, deschizând calea formării unui Executiv responsabil, competent și atașat intereselor naționale.

Această Moțiune de cenzură a fost inițiată de un număr de 140 de senatori și deputați, aparținând grupurilor parlamentare ale Partidului Democrației Sociale din România, Partidului "România Mare" și Partidului Unității Naționale Române.

Vă mulțumesc. (Aplauze în partea stângă a sălii).

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumim.

Conform Regulamentului, întrebăm pe inițiatorii moțiunii, dacă toți își mențin semnătura în continuare. (Din partea stângă: "Da!").

Nefiind nici o retragere, trecem mai departe.

În continuare, dăm cuvântul domnului prim ministru Victor Ciorbea. (În partea dreaptă se aplaudă puternic).

Din partea stângă a sălii:

Ca la Congres!

 
 

Domnul Victor Ciorbea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Moțiunea de cenzură este un instrument al democrației parlamentare, care este utilizat atunci când o parte a parlamentarilor, îngrijorată de evoluțiile Executivului, vrea să determine un vot de neîncredere dat de Parlament Guvernului.

Credem în acest instrument democratic, în rostul pentru care a fost creat și în rolul lui într-o societate democratică. Mai credem că redactarea unei moțiuni, mai cu seamă a uneia de cenzură, este o datorie pentru o opoziție serioasă, un gest de responsabilitate majoră față de destinele țării.

Citind această moțiune, nu pot să nu mă întreb: vrea opoziția căderea Guvernului? Nuu... Nuu... (Din partea stângă a sălii: "Da!"). Fiindcă nu dorește să-și asume răspunderea guvernării (aplauze în partea dreaptă a sălii), fiind prea preocupată în acest moment să supraviețuiască războaielor interne. (Eexplozie de aplauze în partea dreaptă a sălii).

Este opoziția îngrijotară de soarta națiunii? (Din partea dreaptă a sălii: "Nuu!"). În nici un caz! Anii scurși la guvernare ne-au dovedit că nici nu le pasă de noi. (Aplauze în partea dreaptă a sălii).

Și-au descoperit, brusc, semnatarii moțiunii, eventuale criterii de competență? Nu. Fiindcă, moțiunea este semnată de aceleași persoane care ne-au guvernat până în decembrie 1996 și știm cu toții cum ne-au guvernat. (Aplauze în partea dreaptă a sălii).

Trebuie să recunosc că am citit cu mare atenție numele celor care semnează această moțiune de cenzură (rumoare în partea dreaptă a sălii; din partea stângă: "Nu se vede!"): un fost Președinte, un fost prim ministru, foști președinți ai Camerelor, foști miniștri, șefi de agenții guvernamentale, oameni care au avut timpul și posibilitatea să facă ceva dintr-o economie care se simțea, acum 4 ani, infinit mai bine decât în noiembrie 1996. (Aplauze din partea dreaptă a sălii).

Dar am citit cu mare atenție și textul moțiunii și am realizat că incompetența demonstrată la guvernare de semnatari este depășită doar de ura pe care o nutresc față de toată lumea, din momentul în care au zburat, în urma alegerilor, din posturile pe care nu credeau că le vor părăsi vreodată. (Aplauze din partea dreaptă a sălii; din partea stângă: "Hai, că ai luat-o pe arătură!").

Vom răspunde punct cu punct acuzațiilor aduse (din partea stângă a sălii: "Ia auzi!") din respect pentru Parlament și pentru alegători, și vom răspunde exact cu seriozitatea și responsabilitatea cu care credem că ar fi trebuit să fie scrisă această moțiune.

Voi face doar o observație de început, aceea că este de-a dreptul cinic să ni se aducă acuze, de către domnul senator Ion Iliescu, în legătură cu scăderea nivelului de trai; să ne acuze domnul senator Nicolae Văcăroiu de abandonarea întreprinderilor mici și mijlocii; să ne acuze colegii domnului Mincu de deprecierea stării de sănătate a populației; (din partea dreaptă a sălii: "Aia e! Bravo!", aplauze); domnul Valeriu Tabără de dezinteres față de țărănime; de domnii Cosmâncă și Tărăcilă de minciună și clientelism politic. (Atmosferă tumultuoasă în partea dreaptă a sălii, aplauze însuflețite, urale)

Mai rămâne doar, să vină domnul Adrian Năstase, să ne acuze de izolarea României pe plan internațional (rumoare, aplauze în partea dreaptă a sălii) și domnul Viorel Hrebenciuc de corupție, și n-ar mai lipsi nimic. (Aplauze în partea dreaptă a sălii, atmosferă de satisfacție față de cele rostite de primul ministru; din partea stângă: "și Cataramă!").

Nu cerem decât o comportare civilizată, un limbaj decent și o dispută politică în limitele bunului simț.

Rețineți, vă rog, că este regretabil să folosiți în Parlament limbajul cu care vă tranșați certurile de partid. (Râsete și aplauze în partea dreaptă a sălii)

Doamnelor și domnilor semnatari ai moțiunii,

Regret, de asemenea, că trebuie să vă spun că nu ați înțeles nimic din înfrângerea din noiembrie 1996. Mai aveți ani buni de meditat, dar vă rog să o faceți fără să ne puneți bețe în roate, pentru că mai avem multe de reparat din ceea ce ați distrus dumneavoastră... (aplauze în partea dreaptă a sălii), trebuie să recunosc, cu un profesionalism desăvârșit. (Aplauze în partea dreaptă a sălii).

Orice om politic de peste hotare, cu care m-am înzâlnit, m-a întrebat și m-a întâmpinat cu aceeași replică: "De ce n-ați început mai devreme? De ce ați așteptat atât? Acum n-ați mai fi avut probleme nici cu aderarea la NATO, nici cu integrarea în Uniunea Europeană..."

E păcat că la această întrebare trebuie să răspundem noi și este nedrept că populația României trebuie să plătească pentru anii pierduți.

Acum, răspunsul la moțiune:

1. Situația economică gravă și blocajul financiar ce caracterizau România la sfârșitul anului 1996 au determinat restrângerea resurselor alocabile protecției sociale.

Bugetul de asigurări sociale de stat, în trecut excedentar, a devenit deficitar în anul 1995, iar în anul 1996, (din partea stângă: "Moștenirea!"), deficitul a atins aproape 499 de miliarde lei, (din partea stângă: "Greaua moștenire!").

Sunt cunoscute măsurile pe care le-am luat privitoare la indexarea salariilor, creșterea salariului minim pe economie, scutit de plata impozitului, majorarea alocațiilor pentru copii, de care beneficiază circa 5,9 milioane de copii, a pensiilor și a altor venituri, precum și acordarea compensației bănești pentru pâine, de care beneficiază peste 10 milioane de cetățeni.

Este de menționat că pragul cel mai scăzut al puterii de cumpărare al salariilor, înregistrat în luna martie 1997, față de luna octombrie 1990, este comparabil cu cel înregistrat în luna martie 1994, când a fost de 52,2%.

Cel mai mic nivel al pensiei reale, 49,1%, comparativ cu octombrie 1990, a fost înregistrat în noiembrie 1994, în condițiile unei rate a inflației reduse.

Vă mai amintiți cine era atunci la guvernare? (Din partea stângă: "Guvernul Roman!"). Noi și cetățenii, da.

Pensia medie pentru agricultori a crescut în termeni reali cu 105%. Cuantumul ajutorului de șomaj a crescut astfel încât, începând cu aprilie 1997, acesta acoperă integral creșterea medie prognozată a prețurilor pe semestrul I al acestui an.

În concordanță cu programul de restructurare și privatizare, și pentru reducerea șocurilor pe care reforma le produce asupra nivelului de trai, a fost elaborată, în colaborare cu sindicatele și patronatul, Ordonanța nr. 9, din acest an, cu privire la unele măsuri de protecție socială pentru persoanele ale căror contracte individuale vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective.

Suma totală de bani, acordată cu titlu de plată compensatorie, reprezintă 6, respectiv 9 sau 12 salarii nete pe economie, în funcție de vechime. Aplicarea prevederilor ordonanței respective este susținută prin alocarea a 1.049 miliarde lei din fondul de șomaj și urmează extinderea prevederilor acesteia și la alte categorii de persoane.

Pentru îmbunătățirea standardului de viață al cetățenilor vor fi înaintate imediat Parlamentului următoarele acte normative: Legea pensiilor și a altor drepturi de asigurări sociale, Legea privind înființarea și funcționarea fondurilor private de pensii, Legea cadru a asistenței sociale și altele.

În ce privește asigurarea locurilor de muncă, a fost completat art. 24 din Legea nr. 1/1991, astfel încât se asigură: acordarea de credite în condiții avantajoase, cu o dobândă de 25%, chiar în acest an, inclusiv pentru unitățile din cooperație.

Creșterea duratei de creditare de la 1 la 3 ani și condiționarea acordării creditelor de crearea reală de noi locuri de muncă și nu ca rezultat al disponibilizărilor potențialului existent.

Din sală:

Cu cât?...

 
 

Domnul Victor Ciorbea:

25%...

Afirmația că Guvernul, nu numai că nu și-a respectat angajamentele privind îmbunătățirea condițiilor de locuit, dar a blocat pur și simplu aplicarea unor legi în vigoare, cum este, spre exemplu, Legea locuinței, este hazardată și departe de adevăr. Și cine face această afirmație? Fosta coaliție, care în programul său de guvernare, prezentat în februarie '93, a prevăzut pentru perioada '93-'96 că va termina 64.000 de locuințe începute și a realizat doar 35.000 dintre acestea.

Se află în curs de înființare Fondul Național de Locuințe, după cum au fost definitivate propunerile de modificare a Legii locuinței. În bugetul de stat pe anul acesta, s-au prevăzut, în scopul menționat, cheltuieli de peste 300 miliarde lei, inclusiv pentru infrastructura rurală.

Degradarea serviciilor medicale pentru populație, reprezintă în întregime opera guvernării precednte. Indicii demografici și rezultatul neaplicării unor reforme reale, ci doar declarative, a serviciilor pentru sănătate se regăsesc în cifre statistice cutremurătoare ale "înțeleptei conduceri" aparținând echipei domnului profesor Mincu. Astfel, 12% decese în '96, față de 10,5% în '90. O rată a natalității de 10,5% în '96, față de 16% în '90. (Vociferări). Speranța de viață a ajuns în România, la sfârșitul anului '96, cu peste 6 ani mai redusă decât media Europei - 69,5 ani - numărul deceselor anuale ajungând să depășească cu 35.000 cel al nașterilor, înregistrând în ultimii ani un minus de 1,6 la mia de locuitori.

Vă reamintim, pentru că se pare că memoria unora dintre dumneavoastră este foarte scurtă, că actuala conducere a Ministerului Sănătății a luat măsuri speciale pentru protecția copiilor și vârstnicilor, prin înființarea a 42 de centre județene de diagnostic și tratament, cu acordarea de servicii medicale prioritare.

Accesul la medicamente este gratuit pentru copiii până la 16 ani, 4,7 milioane de persoane, pentru numeroase boli cronice cu frecvență crescută, și compensate cu până la 75% în cazul vârstnicilor, 4,2 de milioane de persoane, și cu 50% pentru restul populației.

Ar fi nevoie de o armată de finanțiști remarcabili pentru a demonstra pe ce ați cheltuit împrumutul de 150 de milioane de dolari de la Banca Mondială, ale cărui dobânzi le plătim noi acum.

2. Autorii moțiunii ne acuză de regres economic, ceea ce s-ar reflecta în scăderea prevăzută a produsului intern brut în 1997 cu 3% față de '96, în hiperinflație, în deprecierea nemaiîntâlnită a monedei naționale și practicarea unor dobânzi uriașe pe piața creditului.

Aș întreba: avea Guvernul nostru și o altă opțiune rațională fără a întoarce spatele legilor economice și criteriilor eficienței? (Vociferări). Partidele care au guvernat țara până în '96 au promovat cu uluitoare nonșalanță politica creșterii pauperizante. S-a produs pentru magaziile fabricilor, costurile au fost umflate, importurile au tot crescut, exporturile, în final, au stagnat, în timp ce profiturile unităților economice, acolo unde nu s-a lucrat în pagubă, au rămas la niveluri foarte joase. Rezultatul: numai în '96, în condițiile în care consumul intern s-a situat sub limita decenței, în România s-a consumat cu 2,4 miliarde dolari peste ce s-a produs, respectiv cu circa 6% din produsul intern brut, altfel spus, întreaga creștere economică s-a spulberat. Cine a avut nevoie de o astfel de creștere, care nu adus nici calmarea inflației și nici îmbunătățirea condițiilor de trai ale populației? Noi am optat pentru o creștere minus, ca să ieșim din minciună (aplauze din partea puterii), să terminăm și să temperăm inflația, să corectăm deficitele pentru a ne salva șansa de a fi creditați.

Ne acuzați că am provocat hiperinflație? Unde o vedeți? Teoriile moderne înțeleg prin hiperinflație o creștere generalizată a prețurilor cu mai mult de 50% pe lună. Or, în acest an, prețurile au crescut cu 13% în ianuarie, cu 18% în februarie, cu 30% în martie și cu 6,5% în aprilie. (Rumoare, vociferări în rândul opoziției).

Cea mai mare parte a acestei inflații reprezintă trecerea la adevărul prețurilor. Reamintesc că și Guvernul Văcăroiu, în 1993, când a făcut corecție de prețuri, a avut în luna mai o inflație tot de 30%, numai că atunci Guvernul a dat înapoi și efectele trecerii la adevărul prețurilor s-au stins imediat. Populația a suportat costul acestei corecții fără să culeagă și roagele la acea vreme. Acum, în '97, noi am fost nevoiți să facem o nouă corecție masivă, cu deosebirea că aceasta va fi și ultima. (Aplauze din partea puterii).

Deja inflația a început să scadă, iar din luna iulie creșterea prețurilor nu va fi în nici o lună mai mare de 2-3%. De aici înainte piețele vor fi lăsate să lucreze și veți vedea că efectele vor fi dintre cele mai benefice.

Ne acuzați, de asemenea, că am produs deprecierea nemaiîntâlnită a monedei naționale. Vă propun un scurt exercițiu de memorie, să vedem dacă deprecierea din acest an este, într-adevăr, nemaiîntâlnită. În '93, deprecierea leului față de dolar a fost de 300%, stimați domni și stimate doamne, semnatare ale moțiunii. Deprecierea din acest an nu va depăși 100%. E drept, cursul a făcut un salt în februarie-martie, influențat de curba inflației, dar și-a revenit repede și piața s-a stabilizat.

România are acum cea mai bună situație valutară din anii tranziției. Numai la data de 3 iunie am reușit să aducem în trezoreria țării peste 1 miliard de dolari, care se adaugă la triplarea rezervelor Băncii Naționale a României. (Aplauze puternice din partea puterii).

În sfârșit, ne acuzați de practicarea unor dobânzi uriașe pe piața creditului. Nu e nici în această privință vreo noutate. Dobânzi uriașe s-au mai practicat și cu mult mai mari în anii '93 și '94. Atunci, nivelul înalt al dobânzilor s-a menținut mai mult timp, în '97 saltul dobânzilor a produs un șoc de scurtă durată, care a trecut deja. Dobânzile au început să coboare și piața creditului dă semne de redresare. Sunt în măsură să precizez că la toamnă dobânzile vor coborî sub nivelul anului trecut, cu marea deosebire că vor fi stabile, în condiții sănătoase, de piață, fără a mai provoca efecte inflaționiste.

Agricultura. Afirmațiile prezentate în Moțiunea de cenzură în legătură cu sectorul agricol sunt nefondate. Ele atestă fie o necunoaștere a realităților, fie ignorarea acestora, fie o accentuată lipsă a capacității de a percepe și a înțelege schimbările în curs de desfășurare. Astfel, numai prin buget s-au alocat sub formă de subvenții și credite, peste 1.000 de miliarde lei pentru campania de primăvară.

În același timp, prefinanțarea extrabugetară pe bază de contracte a agricultorilor este, de asemenea, de peste 1.000 de miliarde lei. Ca urmare, în acest an, pentru prima dată sectorul particular a devansat ritmul de desfășurare al lucrărilor din sectorul de stat și, în pofida profețiilor sumbre ale opoziției, exprimate și în precedenta moțiune, lucrările agricole de primăvară (râsete, rumoare)...

Din sală:

Este vară deja...!

 
 

Domnul Victor Ciorbea:

... se desfășoară normal, peste 95% din suprafețe, programate să fie semănate, au fost deja însămânțate. Se subvenționează direct și transparent producătorii agricoli la nivelul posibilităților reale ale economiei. Aceștia vor primi direct pentru lucrările agricole de toamnă circa 1.400 de milioarde lei. În plus, prin politica promovată, urmărim atragerea capitalului străin în agricultură, primele rezultate fiind vizibile.

Referitor la reducerea nivelului taxelor de import, trebuie avut în vedere faptul că la 1 iulie '95, fostul Guvern a ridicat un adevărat zid vamal, bazat pe taxe de peste 200%, nepracticate în nici o țară europeană, taxe care reprezentau, de fapt, bani scoși din buzunarul cetățeanului. Actualele tarife vamale sunt de natură să protejeze marea majoritate a producătorilor agricoli, să-i stimuleze pe cei eficienți și, în același timp, să transmită semnale clare celor ineficienți.

4. România a moștenit o dezvoltare industrailă inadecvată, cauzată de o politică izolaționistă. Fără aport substanțial de capital extern, România nu are resursele materiale și financiare necesare susținerii tuturor acestor ramuri industriale. Nu mai este un secret pentru nimeni că politica în domeniul industrial, condusă în ultimii ani, s-a dovedit a fi un eșec.

Guvernul își asumă răspunderea de a începe o reală restructurare industrială, operând selectiv prin susținerea numai a acelor ramuri și sectoare care vor putea face față concurenței cu viitorii noștri parteneri din structurile economice ale Uniunii Europene.

Guvernul a luat măsurile necesare creării unei economii de piață reală având la bază legi economice și nu hotărâri administrative, care să reflecte deformat eficiența întreprinderilor. Politica comercială de liberalizare a prețurilor permite dezvoltarea substanțială a schimburilor, creșterea eficienței activității operatorilor economici și a competitivității lor pe piața internă și externă.

Semnatarii Moțiunii ne acuză că nu avem nici o strategie de investiții. Fals. Numai în transporturi vor fi investite circa 1,2 miliarde de dolari, din care peste 800 de milioane de dolari din credite externe și echivalentul a circa 400 de milioane de dolari transferuri din bugetul de stat. De asemenea, din fondurile speciale pentru infrastructura feroviară și pentru infrastructura rutieră, vor mai fi investite echivalentul a circa 500 de milioane de dolari. Aceste sume înseamnă crearea a aproximativ 40.000 de noi locuri de muncă, fără a lua în considerare că fiecare constructor creează 5 locuri de muncă în industria orizontală.

Cât privește acuzația potrivit căreia Guvernul procedează la lichidarea de întreprinderi și falimentarea unor sectoare importante ale economiei, aceasta vădește o totală necunoaștere a legilor economice. Cum am mai spus, nu Guvernul închide fabrici și nici FPS-ul. Le închide piața prin funcționarea legilor economiei de piață. Cât despre efortul de privatizare pe care îl întreprinde Executivul, în primele 5 luni ale acestui an, au fost privatizate peste 800 de societăți conmerciale, totalizând un capital social aferent al acțiunilor vândute de peste 570 de miliarde lei, în care își desfășoară activitatea peste 68.000 de salariați.

5. O altă acuzație nefondată, lipsită de o elementară corespondență în realitata actelor de guvernare ale actualei coaliții, este aceea că am mărit substanțial impozitele și taxele. Acuza este lipsită de obiect, dar îmi oferă prilejul să fac încă o dată cunoscute câteva măsuri și proiecte ale Guvernului, care au tocmai scopul de a diminua presiunea fiscală asupra cetățenilor.

În cursul primelor 6 luni de guvernare, au fost inițiate acte normative menite să reducă sau să aplice excepții la taxele vamale pentru produsele agricole, precum și pentru o serie de produse industriale utilizate în sectorul agriculturii. Dar, probabil că acuzația se referă la creșterea accizelor la băuturi spirtoase și țigări de calitate medie, ceea ce ne spune multe despre inițiatorii Moțiunii, sau cel puțin despre unii dintre ei. (Aplauze puternice din partea puterii).

Dincolo de faptul că măsura în sine are un efect temporar, deoarece se aplică până la sfârșitul anului, opoziția se face că nu știe că prin atragerea de noi resurse la buget și prin limitarea deficitului bugetar, cu ajutorul veniturilor suplimentare opținute pe băuturi și țigări, se permit scutiri de taxe pe valoara adăugată pentru activitățile de editate, tipărire și difuzare a ziarelor. Putem înțelege de aici că tocmai liberalizarea taxelor pentru presă descurajează actuala opoziție, fidelă aversiunii ei față de presa liberă. În ceea ce ne privește, Guvernul nostru a hotărât ca presa să fie transportată la prețul de 1 leu/tonă pe orice distanță din țară.

Se cunoaște, de asemenea, că Guvernul nu apromovat proiecte de legi pentru noi impozite și taxe, nici de majorare a celor existente și introduse chiar de autorii acestei Moțiuni, ci, dimpotrivă, a făcut publică dorința de a reduce fiscalitatea între altele prin suspendarea perceperii impozitului pe venitul agricol până în anul 2000, începând cu luna iulie anul acesta.

6. Am afirmat încă de la început că bugetul de stat pe acest an este unul de austeritate. Acesta este structurat astfel încât să asigure macrostabilizarea, ceea ce presupune refacerea principalelor echilibre din economie, distruse de politica fostei guvernări. (ilariate, rumoare) Noi ne ținem de cuvânt și rezultatele măsurilor luate în primele 6 luni dovedesc că ne aflăm pe drumul cel bun, care nu poate fi decât cel al economiei de piață autentice și nu cel al unor variațiuni pe tema centralismului, combinate cu tipărirea de bani sau hârtii de valoare, pe care le-ați emis, domnilor, în plină campanie electorală și pentru care, astăzi, trebuie să plătim mai mult decât am putut aloca pentru întregul învățământ. Sumele defalcate din impozitul pe salarii, aprobate pe anul '97 pentru unitățile administrativ-teritoriale, au înregistrat o creștere de 118,1% față de anul '96, iar transferurile din bugetul de stat către bugetele locale au sporit cu 85,2%.

Comparativ cu volumul fondurilor repartizate de la bugetul de stat către bugetele locale, creșterea prognozată pe anul acesta a veniturilor proprii ale unităților administrativ-teritoriale este de 29,8%, în condițiile în care impozitele și taxele locale nu au fost actualizate din anul '94, în funcție de rata inflației, așa cum prevăd cele menționate în Legea 27 din '94, în spiritul cărora cu 3 luni înainte de începerea anului următor, taxele trebuie modificate prin hotărâri adevate. Gradul de autofinanțare a bugetelor locale în anul '97 este de 62,8% față de 62,6% în anul '96, în condițiile în care totalul cheltuielilor prognozate pe anul '97 a crescut cu 85,7% față de anul trecut.

7. Punctul 7 din prezenta Moțiune de cenzură mi se pare a fi cea mai gravă ofensă ce se poate aduce unui Guvern, deoarece el conține și acuzația de trădare de țară. (Vociferări, rumoare). Prin conținutul lipsit de responsabilitate și prin folosirea unei terminologii violente, această acuzație nu face decât să dezvăluie incapacitatea partidelor din opoziție de a înțelege și susține integrarea României în sistemul european de valori.

În schimb, dovedește pe deplin aceeași unitate în intoleranță pe care partidele semnatare ale Moțiunii au manifestat-o și când au guvernat.

De ce ați semnat și ratificat Tratatul de bază cu Ungaria, domnilor semnatari ai Moțiunii? Doar pentru a vă asigura pentru scurt timp aplauze anemice din parta comunității internaționale? Oare dumneavoastră nu ați auzit de Carta Europeană a Limbilor Minoritare și Regionale ale cărei documente de preaderare le-a semnat Guvernul Văcăroiu? Dar de Carta Europeană a Autonomiei Locale a cărei aderare a fost în prealabil negociată de domnul Meleșcanu și apoi promulgată de președintele Partidului Democrației Sociale, domnul Ion Iliescu?

Din sală:

Cum e cu Odorheiul?!... Dar Ucraina?!...

 
 

Domnul Victor Ciorbea:

Din fericire, noi nu aplicăm această marcă înregistrată de politică externă. Pentru noi, cuvântul dat este dat pentru a fi respectat iar tratatele, contractele, acordurile semnate pentru a fi puse în aplicare în litera și spiritul lor. (Aplauze, dreapta sălii)

Evident, modificările Legii învățământului au în vedere principiile suveranității naționale și integrității teritoriale, ...

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț ( din bancă) :

Care, care?

 
 

Domnul Victor Ciorbea:

...al inviolabilității granițelor, prevăzute atât de Constituție, cât și de documentele internaționale.

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț (din bancă):

O minciună, domnule!

 
 

Domnul Victor Ciorbea:

Suntem pentru integrarea între majoritatea românilor și minoritățile naționale nu pentru o dezvoltare separată și, mai ales, suntem împotriva creării unui sistem paralel de învățământ. Este interesul tuturor minorităților naționale să studieze limba română ca limbă oficială în stat, asigurând toate condițiile pentru însușirea și folosirea ei corectă.

Modificările aduse Legii administrației publice locale au vizat cu precădre următoarele obiective: realizarea unei reale autonomii locale și descentralizarea serviciilor publice prin statuare fără echivoc a principiului subsidiarității, principiu de mare actualitate a cărui aplicare are ca efect responsabilizarea autorităților celor mai apropiate de cetățean. Dacă măcar ați citi modificările aduse Legii administrației publice locale ați înțelege că art.1 alin.4 din lege statuează, fără putință de echivoc, următoarele: "Aplicarea principiilor enunțate nu poate aduce atingere caracterului de stat național unitar al României" iar în art.25 alin.2 se menționează: "Documentele ședințelor de consiliu se întocmesc în limba română" și apoi la art.58 alin.2 "Actele oficiale se întocmesc în limba română". Aceasta înseamnă în opinia dumneavoastră: "...tranzacția politicianistă cu forțe autonomiste și separatiste, care pun în pericol unitatea statului român"?

Deputați din Opoziție:

Da, da!

 
 

Domnul Victor Ciorbea:

Punctul 8. Punctul cel mai bizar al moțiunii este acela prin care ni se impută o așa-zisă împărțire pe criterii politice a tuturor posturilor din administrația publică centrală și locală. (Aplauze, stânga sălii, manifestări de aprobare) Ciudățenia acestei acuze vine din faptul că rezultatele administrației dumneavoastră au fost dezavuate clar de votul majorității populație în noiembrie '96. (Aplauze din partea parlamentarilor arcului guvernamental).

Parlamentari din Opoziție:

Ciolanele, ciolanele!

 
 

Domnul Victor Ciorbea :

În structurile administrației publice centrale și locale există specialiști, dar ei nu au fost folosiți pentru că altfel nu se explică haosul birocratic și dezordinea funcțională pe care am găsit-o la preluarea guvernării...

 
 

Domnul Marțian Dan( din bancă):

Se vede.

 
 

Domnul Victor Ciorbea:

Executivul actual poate să asigure Parlamentul și populația că avem nevoie de toți specialiștii pe care-i are țara, că nu ne putem lipsi de niciunul și că am dori să avem mai mulți, dar trebuie să se înțeleagă faptul că a fi posesor al unei diplome și a unei funcții în aparatele administrației centrale sau locale nu înseamnă automat că ești specialist. De altfel, tuturor românilor le este limpede în memorie afirmația unui lider marcant al P.D.S.R. potrivit căreia, la acea dată, semnatarii moțiunii nu puteau conduce țara decât cu oameni de partid.

9. Ultima acuzație din moțiune este tot atât de falsă ca și cele care au precedat-o. În cele șase luni, Executivul a elaborat peste 600 de acte normative, din care peste 120 de proiecte de legi și ordonanțe.

 
 

Domnul Marțian Dan (din bancă):

Unde sunt legile, domnule?

 
 

Domnul Victor Ciorbea:

În ceea ce privește programele, spre deosebire de Guvernul Văcăroiu, care a prezentat la patru luni de la instalare o schiță de program sau cum vă place s-o numiți, noi am prezentat un amplu și serios program de guvernare, însoțit chiar și de un program pe termen scurt.

Nu vă amintiți, domnilor din Opoziție, că ne-ați descoperit în cursul dezbaterilor din decembrie o greșeală la pagina 116? Și nu mai târziu de săptămâna aceasta, Guvernul a prezentat un program detaliat de aplicare a reformei globale pentru care și-a asumat, pentru prima dată în istoria noastră, răspunderea în fața Parlamentului. (Aplauze, dreapta sălii)

Sper să vă asumați și dumneavoastră răspunderea față de cei care ne urmăresc pentru cele patru moțiuni simple și două moțiuni de cenzură depuse în ultimele două luni. Asta da Opoziție constructivă! (Aplauze, dreapta sălii)

Activitatea legislativă menționată demonstrează contrariul celor susținute în moțiunea de cenzură, în sensul realizării măsurilor legislative prevăzute de Programul de guvernare asumat la învestitură.

În ce privește ordonanțele de urgență, Guvernul nu se sustrage controlului democratic al Parlamentului, întrucât toate ordonanțele de urgență sunt supuse dezbaterii și aprobării dumneavoastră. Am avut, însă, prea multe lucruri de schimbat, într-un termen prea scurt, la un cadru legislativ pe care dumneavoastră l-ați creat, domnilor, acum în Opoziție, pentru a putea folosi întotdeauna procedurile obișnuite.

V-am prezentat toate datele care descriu în cel mai exact mod activitatea noastră, mersul reformei în România și perspectivele de dezvoltare. Practic, nimic din moțiunea de cenzură despre care vorbim nu se bazează pe fapte reale, ci doar pe amintiri ale fostului executiv.

Această moțiune ar fi fost perfect justificată acum un an, dar în acest moment este fără obiect și fără substanță. Aduceți-vă aminte, doamnelor și domnilor parlamentari, semnatari ai moțiunii...

(Gălăgie, proteste din partea Opoziției)

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț (din bancă):

De Churchil...

 
 

Domnul Victor Ciorbea:

...că nu numai Executivul răspunde pentru ceea ce face și pentru ceea ce nu face. Și mai aduceți-vă aminte că imunitatea parlamentară nu vă pune la adăpost de răspunderea politică...

 
 

Domnul Marțian Dan (din bancă):

Cum vă permiteți așa ceva? Ce faceți, ne amenințați?

 
 

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din bancă):

De ce amenințați Parlamentul, unde s-a mai pomenit așa ceva?!

 
 

Domnul Victor Ciorbea:

Doamnelor și domnilor parlamentari, semnatari ai moțiunii, vă reamintim că ați furat deja patru ani din timpul Reformei, din șansele României și din viețile noastre. (Aplauze, dreapta sălii)

De aceea, constatând incapacitatea partidelor semnatare ale moțiunii de a contribui la reconstrucția României, constatând ura care răzbate din fiecare rând scris de partidele semnatare și neputința păstrării ritmului impus din Guvern pentru redresarea țării, observând cu îngrijorare dezinteresul partidelor semnatare pentru problemele fundamentale ale țării și pentru marile examene pe care România trebuie să le treacă în această perioadă, sesizând că trăsăturile principale ale partidelor semnatare ale acestei moțiuni rămân minciuna și oportunismul politic... (Dezaprobare din partea Opoziției.) ...le atragem atenția că, după ce au eșuat în tentativa de a guverna România, dovedesc că nu reușesc nici măcar să realizeze o opoziție credibilă. (Aplauze, dreapta sălii)

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Vă rog să votați în așa fel încât Programul de reformă și de însănătoșire a României să meargă mai departe, înțelegând, cum ați făcut-o mereu,...

 
 

Domnul Marțian Dan (din bancă):

Cadrilul bătrânilor!

 
 

Domnul Victor Ciorbea:

...că nu noi contăm, ci România!

Vă mulțumesc. (Aplauze, dreapta sălii)

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim domnului prim-ministru pentru cuvântul domniei-sale, care s-a desfășurat pe 50 de minute.

Urmează ca pentru replica finală să acordăm din timpii partidelor din arcul guvernamental.

Are cuvântul, în continuare, domnul Mircea Dumitru Coșea din partea Grupului P.D.S.R.

 
 

Domnul Mircea Dumitru Coșea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Domnilor miniștri,

Domnule prim-ministru,

Ascultându-vă, citindu-vă am observat că vă plac citatele, că vă plac proverbele și zicătorile, de aceea am să pun această intervenție sub semnul unui proverb. N-am găsit nimic din Churchil sau din altcineva, așa încât am să vă spun că ...(Rumoare în sală deoarece nu se aude, i se solicită să îndrepte microfoanele) Îl țin cât pot, mai mult nu se poate...

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Rugăm domnii din partea stângă să păstreze liniștea. O să aveți microfonul vreme de ore întregi să vă spuneți punctul de vedere. Păstrați-vă energia pentru atunci, nu vă obosiți!

(Rumoarea continuă, vociferări)

 
 

Domnul Mircea Dumitru Coșea:

Se aude acum? - Da.

Domnule prim-ministru,

Aș fi vrut să mă adresez dumneavoastră, dar stau cu fața spre sală ca să se audă în microfon.

Deci, domnule prim-ministru, pun această intervenție sub semnul unui proverb, și anume: Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face! De ce? Pentru că, acum câtva timp, ca membru al fostului guvern, stăteam și eu pe această bancă, atunci când erau moțiuni de cenzură. Și nu-mi plăcea când cineva, persoană importantă, venea și spunea "ce fel de guvern sunteți? Pe timpul meu, oul era 5 lei iar acum este 100?" De aceea, eu n-am să vă spun că pe timpul dumneavoastră este 400 de lei, că știu că nu vă face plăcere...

Din sală:

Este mai mult!

 
 

Domnul Mircea Dumitru Coșea:

...sau 500, sau 600.

Plec de la ideea că această moțiune trebuie să aibă un aspect constructiv și trebuie să lămurească anumite aspecte ale situației economice, ale situației sociale ale acestei țări. De aceea, domnule prim-ministru, am să încerc să vorbesc lucruri care dumneavoastră vă plac, și anume despre modelul Reformei în România, pe care dumneavoastră l-ați prezentat într-o cuvântare recentă și pe care îl considerați ca fiind o reușită. Trebuie să vă spun, domnule prim-ministru, că este un model de toată valoarea, este modelul teoretic al Băncii Mondiale și a Fondului Monetar, este un model pe care nu pot decât să-l aprob, este un exemplu de clasic în economie și sunt fericit că dumneavoastră n-ați avut complexe ca să-l preluați așa cum vi l-a dat cineva sau cum vi l-a livrat. (Dreapta sălii: Bravo!)

Este foarte bine că beneficiem de experiența și gândirea economică a fondurilor monetare și financiare internaționale, este foarte bine că beneficiem de un sprijin din partea lor.

Domnule prim-ministru,

Aplicarea acestui model presupune trei condiții de bază.

În primul rând, presupune respectarea strictă a termenelor de aplicabilitate a măsurilor. În al doilea rând, presupune o secvenționalitate precisă a măsurilor pe care le luați, ordinea lor trebuie să fie logică și coerentă iar, în al treilea rând, presupune o concepție unitară la nivelul Guvernului.

Intervenția mea este bazată pe acest lucru, și anume: modelul este foarte bun. Aș vrea să vă atenționez cu tot respectul asupra modului în care îl aplicați, deoarece aplicabilitatea lui nu se dovedește și nu poate fi acum, la această dată, evaluată cu cifre. Cifrele, domnule prim-ministru, și folosesc un citat dintr-un economist celebru, a trăit acum vreo două sute de ani, cifrele sunt ușor de interpretat. Acest economist spunea: "Un contabil bun poate foarte ușor să transforme un bilanț dintr-o sală de bal într-un cimitir și invers". Problema este că tendința procesului și fenomenului economic, drumul pe care merge România astăzi, sunt îngrijorătoare, pentru că aplicarea acestui model nu este atât de corectă și de normală pe cât ar trebui.

Aș vrea să vă atenționez cu toată stima asupra a trei elemente importante.

Domnule prim-ministru,

Nivelul la care a ajuns consumul în România este întrijorător de mic. Este un nivel dramatic de scădere a nivelului de trai, într-o perioadă foarte scurtă, la un plafon extraordinar de mic și aș vrea să vă spun că este un mare pericol ca acest proces să fie ireversibil sau extrem de greu de reparat în timp. Vă rog să acordați toată atenția acestui lucru.

În al doilea rând, aș vrea să vă spun că se prefigurează un fenomen foarte îngrijorător, acela al împiedecării sectorului privat din România , atât cât este el, și aș vrea să vă spun că totuși, la încheierea mandatului vechiului Guvern, el a reprezentat mai mult de jumătate, mai mult de 50% în crearea p.i.b.-ului, acest sector este pus în dificultate. Măsurile pe care le luați dumneavoastră, apreciate sau nu, în domeniul fiscal, în domeniul creditului, în domeniul luptei contra corupției nu sunt întotdeauna atât de bine aplicate și corect încât să atingă pe cei, într-adevăr, vinovați. Ele ating într-o manieră neuniformă, într-o manieră nesectată pe toată lumea, iar acest sector este în pericol. Numărul falimentelor s-a înmulțit foarte mult, sunt multe firme particulare care nu mai pot plăti salariile; pentru prima oară în istoria de după '89, sectorul particular generează șomaj. Este foarte îngrijorător.

Domnule prim-ministru,

România are de întâmpinat o concurență enormă în viitor pentru aderarea sau integrarea europeană, nu mă refer la NATO, mă refer la integrarea economică. Singurul partener acceptat, singurul partener viabil în negocieri va fi capitalul autohton românesc. (Aplauze)

Vă rog să acordați atenție acestui capital, care cu greu și cu mult curaj se înfiripează în România. El este purtătorul unei noi structuri sociale - a clasei de mijloc. El va fi cel care ne va reprezenta în negocieri. Guvernele, președinții, parlamentele trec. Această clasă de mijloc, acest capital național nu numai că va promova România, dar o și va apăra în viitor! (Aplauze) Aveți grijă, vă rog, ca acest capital să nu fie în pericol.

Aș vrea să vă mai spun, domnule prim-ministru, că mă îngrijorează faptul că aplicarea acestui program, corect din punct de vedere teoretic, diminuează șansele României pentru integrarea europeană. Toată lumea știe că diferența economică între România și partenerii sau competitorii ei pentru integrare, mă refer la țări cum ar fi Polonia, Cehia sau Ungaria, este încă mare, iar efortul nostru este ca acest decalaj să se reducă. Aplicarea acestui model, care este, domnule prim-ministru, un model de asanare economică, nu un model de dezvoltare economică, cu alte cuvinte este un model pe termen scurt, or, dumneavoastră nu aveți încă un model de strategie de dezvoltare, duce la proiectarea unei imagini defavorabile a României în anul 2000. Nu o spun eu, o spune Ministerul Reformei, vă rog să vedeți (arată ziarul), publicat în ziar, "Economia românească la orizontul anului 2000". Ritmurile prevăzute pentru anul 2000, pe baza acestui model, ne situează la un nivel inferior țărilor din jurul nostru, la un nivel care va mări decalajul. Vă rog să acordați atenție și acestui lucru.

Stimați parlamentari ai cercului guvernamental,

În cele șase luni care au trecut, impresia mea este că am ajuns de la animozitate la o anumită înțelegere, a faptului că avem o datorie toți, indiferent de băncile pe care le ocupăm: datoria față de cei care ne-au ales, iar pe cei din Opoziție, slavă Domnului, că ne-au ales destui, avem o datorie ca să ducem țara și Reforma mai departe.

Aș vrea să vă spun că vă invidiez foarte mult, pentru că sunteți într-o condiție pe care niciodată, după 1989, o putere nu a avut-o. Aveți niște oportunități care sunt niște credite în alb, niște elemente de aur pentru dezvoltarea noastră.

În primul rând, vă bucurați de un suport popular pe care nici un guvern, nici o putere nu le-a avut până acum. (Aplauze, dreapta sălii). E o realitate!

Parlamentari PRM, PUNR:

Nu mai are acum acest suport.

 
 

Domnul Mircea Dumitru Coșea:

Vă rog să așteptați să închei!

În al doilea rând, vă bucurați mai mult ca oricare alt guvern de sprijinul și simpatia străinătății, ceea ce este un factor extraordinar. (Aplauze dreapta sălii) Și vă mai bucurați, doamnelor și domnilor, de un lucru pe care cu greu o să-l recunoașteți, dar eu vi-l spun, vă bucurați de existența unei infrastructuri a economiei de piață, creată de guvernele anterioare. (Aplauze, stânga sălii) Deci, aveți oportunități care vă situează din punct de vedere istoric pe culmea potențialului de modernizare și de civilizare a României. Vă rog foarte mult, nu pierdeți această oportunitate. Nu sunt oportunitățile, până la urmă, ale dumneavoastră, ale domnului Ciorbea, domnul prim-ministru, dânsul deja are și un alt loc dacă se întâmplă ceva, (Aplauze, rumoare, râsete, stânga sălii) sunt oportunitățile acestei națiuni pe care noi o reprezentăm. Aveți datoria să vă îndeplinți obligațiile pe care vi le-ați luat, iar noi avem datoria să sprijinim ceea ce este logic, ceea ce este drept și național în reforma pe care trebuie s-o facem.

Vă avertizeze cu tot respectul că aceste oportunități pe care le aveți sunt în curs de a fi pierdute, deoarece modelul aplicat nu are, așa cum am spus, potența pe care ar fi trebuit ca s-o aibă. Nu sunt afirmații gratuite. Vă rog să vedeți această publicație prestigioasă (O arată sălii) "Bussiness Central Europe" din mai 1997. Atenție mare, doamnelor și domnilor, pentru prima oară apare un articol care critică acest guvern. "Reforma este acră în România", se vorbește aici, "Guvernul nu face pași înainte decât împins în spate de Fondul Monetar și Banca Mondială". Vă rog, luați în considerare această atenționare a celor care v-au acordat simpatia și care vă sprijină, luați în considerare faptul că anumite elemente, dacă sunt acum pierdute din mână, nu mai pot fi reparate mai târziu.

Eu, personal, cred că ar fi bine dacă acest Guvern ar lua în considerare ceea ce s-a spus, cred c-ar fi bine dacă dumneavoastră, domnilor și doamnelor deputate ale puterii, v-ați gândi la posibilitatea îmbunătățirii acestui Guvern cu persoane foarte competente, pe care știu că le aveți, ar fi bine dacă ați analiza cu mai multă autocritică activitatea Guvernului, pentru că festivismul cifrelor, așa cum spunea citatul pe care i l-am prezentat domnului prim-ministru pentru colecția dânsului de citate, cifrele pot fi oricând interpretate dar realitatea rămâne aceeași, iar oportunitatea pe care România o are astăzi, ca urmare a faptului că am devenit o țară democratică, și din '89 până acum, toți cei care au lucrat pentru această țară au creat un sistem democratic și v-au ales pe dumneavoastră în mod democratic, această oportunitate poate fi pierdută.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim.

Are cuvântul domnul senator Radu Vasile, PNȚCD, și se va pregăti doamna Paula Ivănescu, PD.

 
 

Domnul Radu Vasile:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Domnule prim-ministru al Guvernului României,

Domnilor miniștri,

Fără îndoială că din toate instrumentele de luptă parlamentară, Moțiunea de cenzură reprezintă instrumentul fundamental prin consecințele înscrise în Regulament și în Constituție. Fără îndoială că Moțiunea de cenzură este un moment în care se pot evalua fapte, realități, se pot trage concluzii.

În același timp, dacă îmi permiteți un mic racursiu istoric, de istorie contemporană, și ca să-l citez pe colegul de Senat, Dumitrașcu, de istorie lirică, aș vrea să reamintesc celor care astăzi sunt în Opoziție modul în care au fost tratate moțiunile prezentate de fosta Opoziție, actuala putere. Pe lângă o doză de ironie vrută, distrugătoare pentru reprezentanții Opoziției, pe lângă o bagatelizare a intervenției Opoziției de atunci, primul-ministru și ceilalți se plasau pe o poziție de superioritate, ca atotștiutori și care aveau în mână toate soluțiile.

Mă bucur că din partea Opoziției a luat cuvântul domnul deputat și profesor universitar Mircea Dumitru Coșea, care a imprimat o analiză corectă și serioară. Sperăm că acest prilej va determina o astfel de analiză.

Această moțiune, care cuprinde cele 9 puncte, considerate ca elementele centrale de critică aduse actualului Guvern, o consider de la început ca mult prea timpurie, ca mult prea nelegată de realitate. Pornesc de la un singur element specific în macro-economie, și cei care cunosc știu acest lucru, că oricărei măsură după aplicare îi trebuie o leacă de timp, îi trebuie un timp între 4 și 6 luni, ca să-și dea rezultatele.

Prin urmare, ceea ce vedem noi aici, astăzi, ar putea fi rezultatul măsurilor realmente catastrofale, adoptate în 1996, ale Guvernului anterior. (Aplauze, dreapta sălii)

În al doilea rând există, fără îndoială, observații corecte, în special în luarea de cuvânt a domnului profesor Coșea, dar, cu tot respectul și colegialitatea, îi atrag atenția că, în mod normal, cererea se poate prăbuși, se poate scădea un anume timp, dar nu este ireversibilă, alte procese pot deveni ireversibile.

Programul actual este un program, așa cum bine s-a spus, de asanare economică. Programul acesta are în vedere reducerea până la zero, dacă se poate, a pierderilor din economie.

Nu se poate face un bilanț oricât s-ar încerca, decât numai sub aspect politic, deci, ca semnal politic, numai la 4 luni sau 5 luni sau chiar 6 luni de la instaurarea noului Guvern. Nu au cum să fie concludente datele respective. Dacă ne oprim la nivelul lui martie, avem altă concluzie, dacă ne oprim la nivelul aprilie pot apare alte concluzii, dar pentru a avea o imagine corectă trebuie să se cuprindă o perioadă logică de timp care este minimum un an.

Și acum, dați-mi voie, pentru că nu sunt în general partizanul, chiar în intervenții economice, folosirii cifrelor, deși mi se par interesante, dați-mi voie să mă refer numai la pct.2 al acestei moțiuni. De la început vă spun că este cea mai slab realizată ca fundamentare științifică. Vă citez: "...opțiunea actualei coaliții guvernamentale dominate de CDR pentru acțiune programată de regres economic, ceea ce se reflectă în scăderea prevăzută a produsului intern brut pe '97 cu 3% față de '96, hiperinflație, depreciere nemaiîntâlnită a monedei naționale, practicarea unor dobânzi uriașe pe piața creditului conduc la creșterea decalajului...".

Să luăm pe rând și foarte pe scurt cele trei elemente ale acestei afirmații, rămânând la sfârșit concluzia legată de creșterea economică a produsului intern brut real.

Hiperinflație. Doamnelor și domnilor, orice om, sau, mă rog, orice specialist știe că hiperinflația este definită ca un proces inflaționist de mare amploare care stabilește o rată a inflației de în jur de 40% pe lună. A vorbi de hiperinflație, cred eu că este o scăpare de condei din partea specialiștilor din opoziție. Se poate vorbi, fără îndoială, de un proces inflaționist care are o anumită tendință, dar permiteți-mi să atrag atenția asupra unor cifre globale și vă asigur că cifrele sunt de mare acuratețe, deci, nu mă refer numai la Comisia Centrală de Statistică ale cărei instrumente, după părerea mea, nu au progresat după 1996 în analiza economică și aș vrea să menționez câteva date.

În 1992, deci, mă refer la un an, nu la 3 luni de zile, în 1992 rata inflației - 199,2%, în 1993 - 295,50%, cea mai mare rată a inflației din istoria modernă a României, în '93 exista, cred, un alt prim-ministru.

În 1994 s-a produs o scădere de până la 61-70, în '95 efectele din '94 s-au văzut în 27-80, în '96 a crescut, fiind și un an electoral, la 56-60.

Primul trimestru sau primele 4 luni ale acestui an nu ne dau certitudinea, așa cum se scrie aici, că este hiperinflație, că vom avea o inflație mai mare de 110, între 90 și 110-115% din 1992-93 deci, cu mult față de performanțele Guvernului actual, la începtul guvernării lor.

Dobânzi "uriașe", citez cuvântul "uriașe", adică sublinez cuvântul "uriaș". Și am să vă dau aceleași cifre, chiar cu riscul de a vă plictisi. În 1992, rata dobânzii la băncile comerciale, și am să revin cu explicațiile în cauză, a fost de 72%, în 1993 de 105,8%, în 1994 de 228,3%, în 1995 de 26,3%, în 1996 de 91,7, când, o să observați o componentă importantă, se vede că a fost an electoral. Acestea sunt dobânzile creditelor la clienții comerciali, care nu fac parte din categoria creditelor speciale sau cu dobândă preferențială. Or, în 1992, 94,6% din credite erau de categoria credite preferențiale și cu subvenții. În 1993 - 74,9, deci, creditele obișnuite în 1992 erau vreo 5,4%, restul erau preferențiale, subvenționate. În 1994-95 s-a produs o scădere, în 1996, repet, an electoral, se ajunge la 73,7.

Numai în 1996 dacă luăm, din totalul creditelor speciale și preferențiale de 19.788,8 miliarde lei, creditele agricole au reprezentat 55,5%, în condițiile în care, toată lumea își aduce aminte că, noi, ca parlamentari, am parcurs mai multe crize agricole, în ghilimele crize, ba "criza recoltei", ba "criza însămânțărilor", ba "bătălia agricolă" ș.a.m.d.

Extrem de nocivă a fost această practică pentru economie atât prin pierderile prin dobândă, dar și prin faptul că majoritatea lor au fost adăugate la arierate, care, practic, sunt nerecuperabile. Așa se explică de ce acest program a avut în vedere eliminarea pierderilor care au fost puse în practică de guvernul anterior și îți pui întrebarea în acest sens, indiferent cât de dur pare cuvântul: a fost o politică responsabilă sau nu ceea ce s-a întâmplat în '92-'96? Ca dovadă, în '97, când rata dobânzii, într-adevăr, este 263%, numai 0,1% reprezintă în această parte a anului dobânzi subvenționate sau preferențiale.

Depreciere "nemaiîntâlnită", subliniez cuvântul "namiîntâlnită". Îmi pare rău că dânșii nu-și dau seama că nu te poți juca cu cuvintele, că lumea totuși are memorie, că este prea devreme să se uite. Ce rost are să spui "depreciere nemaiîntâlnită", când, pe de o parte, avem 4 ani de guvernare în care această depreciere nu are rost să o mai dăm, că a fost de peste 100 de ori, iar, pe de altă parte, avem 3 luni, 4 luni de guvernare, de fapt, concretă, când s-a produs această depreciere, dar în condițiile în care cursul a fost liberalizat complet. Or, ceea ce s-a întâmplat înainte, deprecierea de dinainte s-a făcut în condițiile în care cursul a fost administrat în totalitate. Și, atunci, cum poți să pui pe picior de egalitate performanțele din acest punct de vedere, să mai vii cu astfel de exprimări, cu gândul să, creezi o situație, să spunem, dificilă, când, de fapt, realitatea, așa cum s-a spus aici, vorbește.

De aceea, îmi permit, așa cum domnul profesor Coșea a dat un sfat coaliției majoritare și nu se poate spune că nu a avut dreptate în bună parte sau în cea mai mare parte, îmi permit să dau un sfat, dacă poate fi înțeles și dacă este acceptat, și actualei Opoziții. După cum vedeți, nu am alunecat într-o tratare ironică, deși am suficient simț al umorului. Am considerat că este o chestiune serioasă și consider că este o chestiune serioasă și am considerat că trebuiesc puse lucrurile la punct.

După părerea mea, ceea ce trebuie făcut acum, și din partea actualei Opoziții, căreia îi urăm să depășească dificultățile ce apar, inerente când un partid intră în opoziție, organizatorice, interne, deci, ceea ce solicităm este ca, într-adevăr, abordările să nu prezinte ceea ce ni se reproșează nouă, și anume, lipsă de profesionalism, să abordeze cu profesionalism, să depășească faza demagogic-politică, pentru că oricât s-ar strădui, credibilitatea Opoziției actuale este încă un deziderat. Bine s-a spus că noi avem mari avantaje sub aspectul sprijinul opiniei publice.

 
 

Domnul Marțian Dan (din bancă):

...L-ați avut...

 
 

Domnul Radu Vasile:

Și așa este. Bine s-a spus că acest sprijin s-ar putea să nu dureze în timp și așa este. Dar, în același timp, trebuie să atrag atenția că astfel de gesturi care, în ultimă instanță, sunt gratuite și au o profundă încărcătură politică, nu sunt percepute, oricât v-ați strădui, în mod corect, de opinia publică, mai ales în condițiile aglomerării moțiunilor.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim. Are cuvântul doamna Paula Ivănescu, PD, va urma domnul Traian Decebal Remeș, PNL.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Aș dori să mă refer, în beneficiul unei inteligente limpeziri a textului moțiunii, la paragraful prin care distinșii semnatari afirmă că Executivul nu se preocupă deloc de principala măsură de protecție socială, respectiv asigurarea locurilor de muncă.

Atrag atenția, cu tot respectul cuvenit, că prevederile constituționale desemnează ca protecție socială a muncii măsurile care privesc "securitatea și igiena muncii, regimul de muncă al femeilor și al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiții grele", alte situații specifice. Am citat din Constituția României. Este cel puțin regretabil că partidele care au fost până în decembrie 1996 la guvernare fac asemenea confuzii și amalgamează domeniile de activitate.

La învestirea sa, Guvernul Ciorbea s-a angajat să promoveze politici active de combatere a șomajului și de creare de noi locuri de muncă, în capitolele programului de guvernare referitoare la politica socială, la politicile de dezvoltare regională și locală și la politica de restructurare a economiei.

Prin urmare, Guvernul Ciorbea și-a propus să dezvolte strategii publice de combatere activă a șomajului ca parte esențială a strategiei de dezvoltare, spre deosebire de Guvernul Văcăroiu care, într-adevăr, a conceput și asigurarea locurilor de muncă și combaterea șomajului, ca principală măsură de protecție socială. Aceasta a fost politica guvernamentală care a transformat salariații în asistați și persoanele asistate în marginalizați.

N-aș vrea să credeți că vă invit să descoperiți acum America, dar merită să susținem și noi strategii politice bazate mai degrabă pe premisele dezvoltării și bunăstării, decât pe cele ale distribuirii sărăciei și consolidării șomajului strauctural și de lungă durată.

Un fel de a înțelege statul social este și prin procesele instituționalizate de reformă. La preluarea guvernării, acest Guvern și această majoritate parlamentară au constatat că nu dispun de instituțiile și legile esențiale necesare materializării programului social de combatere a șomajului și de creare de noi locuri de muncă. Nu existau: Consiliul Economic și Social, Agenția Națională de Ocupare și Formare Profesională, Consiliul Național de Formare Profesională, legile necesare programelor de dezvoltare locală și regională și mai ales nu existau programele și legile necesare reformei și dezvoltării economice și social durabile, singura în măsură să ofere soluțiile reale ale problemelor sociale, singura consonantă cu Carta Socială Europeană, de altfel, nesemnată de România în perioada Guvernului Văcăroiu, ci în scurta existență a Guvernului Ciorbea. Față de prea puținul făcut când au guvernat, aș spune, cu multă eleganță, că semnatarii moțiunii prea mult au vorbit din noiembrie încoace.

De altfel, atitudinea reală a PDSR-ului față de problemele în discuție a fost evidentă cu prilejul recentelor lui acțiuni de obstrucționare a primului mare proiect de lucrări publice lansat de Ministerul Transporturilor, programul capabil să creeze cel puțin 40.000 de noi locuri de muncă, periclitând sistemul de finanțare a acestui program, PDSR-ul a "protejat" 40.000 de șomeri aflați în pericolul de avea de lucru.

Guvernul Ciorbea s-a angajat și își va respecta cuvântul ca, până la sfârșitul actualei sesiuni parlamentare, să supună atenției Camerelor proiecte de legi care să încurajeze crearea de noi locuri de muncă și dezvoltarea economică, să lărgească atribuțiile și competențele autorităților locale, astfel încât acestea să poată aplica programe de dezvoltare locală. Ordonanța de urgență nr.9, prin care s-au adoptat măsuri de protecție a persoanelor afectate de concedierile colective, precum și alte ordonanțe și hotărâri de guvern sunt de natură să ameliorezte situația socială în acestă etapă de restructurare în planul economiei reale.

Restructurarea, privatizarea și programele de dezvoltare economică sunt cele care vor face ca locurile de muncă nou create să fie reale și stabile. Încurajarea inițiativei investitorilor, a întreprinderilor mici și mijlcii este o cale adevărată. Nu menținând și stimulând din banul public activitățile economice păguboase vor asigura pentru cetățenii români locuri de muncă adevărate și venituri adevărate. Nu continuînd "politica Văcăroiu" vom onora încrederea oamenilor și cuvântul dat. De aceea, vă spunem clar și răspicat: Guvernul Ciorbea nu va guverna în respectul programului Văcăroiu. Vom opera, în termenele anunțate, toate schimbările necesare în legislația economică, în legislația muncii, în legislația fiscală, schimbări necesare noii acțiuni de guvernare.

Ar fi poate prea mult dacă v-am cere convertirea la rațiunea unei guvernări eficiente, moderne și deschise, dar vă putem cere convertirea la rațiunea interesului public, la interesul public care cere ca, în răstimpul necesar adoptării legilor reformei, să nu abuzați de instrumentul constituțional al moțiunii, devorator de timp și energii.

Președintele Truman, la câțiva ani după încheierea celui de al doilea război mondial, a prezentat Congresului Statelor Unite ale Americii un mesaj memorabil referitor la starea națiunii, parafrazându-l vă spunem și noi: dacă dorim ca economia să funcționeze, trebuie să ne asigurăm că fiecare grup social are încurajarea de a-și aduce contribuția la binele națiunii. Poporul acestei țări are dreptul să se aștepte ca forțele politice să coopereze în direcția unui singur obiectiv: binele public. (Aplauze, urale.)

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim, doamna Ivănescu. Are cuvântul domnul Traian Decebal Remeș, PNL și va urma domnul Iuliu Vida, UDMR.

 
 

Domnul Traian Decebal Remeș:

Domnilor președinți,

Domnilor colegi,

Cu câțiva ani în urmă, unul dintre liderii partidului de guvernământ de atunci a declarat că Dumnezeu s-ar fi înrolat în respectiva formațiune politică. În ciuda faptului că în fruntea partidului în cauză trona un ateu autodeclarat și asta îl făcea până și pe Dumnezeu să fugă ca de dracu' de o asemenea încurcătură, alt lider al aceluiași partid crezu vorba necumpătată și se făli către țară: "guvernăm până în 2012". Numai că, aflând Dumnezeu cum îi este luat numele în răspăr, s-a supărat foarte și i-a aruncat pe slobozii la gură în purgatoriu spre finele anului 1996 după Cristos. Nu ne este clar dacă pe acolo se fac lecții de învățământ politic, cert este însă că același lider care vroia să trăiască șef până la 2012, de data aceasta, într-un moment de luciditate, a grăit cu miez: dacă nu muream politic, duceam România într-o stare mai jalnică decât o anume țară vecină. Mulțumim, Doamne, că ne-ai arătat drumul, lăsând cale liberă altora mai vrednici și nededați păcatului.

Domnilor colegi,

Această toată chichiță a Moțiunii de cenzură este supărarea mare că n-am reușit noi, coalița guvernamentală, contraperformanța de care s-au declarat capabili cei care au semnat-o. Punțile aruncate către lume și șansa de a ajunge la malul izbăvirii îi supără. Încăpățânarea noastră de a nu ne mai minți și de a nu mai minți populația îi oripilează. Consecvența în a repara și despăgubi pe năpăstuiții soartei din ultimii 50 de ani îi întărâtă. Crearea unui orizont pentru țară și pentru fiecare suflet al ei îi îngrijorează. Și noi avem o grijă: să-i menținem în actuala stare de revoltă în genunchi și avem la îndemână un mijloc: să respingem Moțiunea de cenzură. (Aplauze)

Din sală:

...Vorbe goale.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim. Are cuvântul domnul Iuliu Vida, va urma domnul Corneliu Vadim Tudor, PRM.

 
 

Domnul Iuliu Vida:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Prin această Moțiune de cenzură, falimentatorii economiei naționale (Rumoare) și sistemului finanțelor publice încearcă să se transforme în judecători ai activității Guvernului Ciorbea.

Pentru a demonstra caracterul fals al moțiunii, vă prezint câteva segmente prin care se poate caracteriza dimensiunea reală a masei de faliment pe care Guvernul Văcăroiu, respectiv actuala Opoziție, a lăsat-o moștenire actualului Guvern.

Deficitul bugetar înregistrat la nivelul anului 1996 este de 5.609 miliarde lei, ceea ce reprezintă numai o treime din deficitul real. În realitate există și un deficit așa-zis cvasi-fiscal de peste 10.000 miliarde de lei, care este ascuns în diferite bilanțuri și care, mai devreme sau mai târziu, trebuie reflectate prin contul datoriei publice de stat, cu consecințe foarte grave asupra bugetelor viitoare,

În bilanțurile regiilor autonome de interes național, la 31 decembrie 1996 figurează pierderi de peste 2.500 miliarde lei care, în cea mai mare parte, se localizează la RENEL, Huila Petroșani, SNCFR. La aceste regii, plățile restante totalizează peste 5.500 miliarde lei, din care, datorii față de bugetul de stat 1.500 miliarde lei și 1.000 miliarde lei la bugetul asigurărilor de stat.

La Compania de petrol care, din fericire, recent a fost desființată, creație handicapată a vechiului Guvern, pierderile de bilanț se ridică la peste 1.700 miliarde lei. Acest sistem "generos" de organizare și de negociere a prețurilor care a provocat dezastrul economic al companiei a fost realizat cu participarea efectivă a unui fost înalt demnitar din Guvernul anterior. Acesta a participat, cu drept decizional, la formarea acestei pagube în dublă calitate: de autoritate publică de stat și de membru în Consiliul de administrație. În timpul în care rafinăriile din subordinea companiei au realizat sute de miliarde de lei pierderi, în bilanțul centralei companiei, prin diferite artificii și ilegalități, apare un profit dubios de peste 55 miliarde lei, cu scopul vădit de a recompensa persoanele care au contribuit la acest faliment.

În bilanțul Băncii Naționale a României, la 31 decembrie 1996, figurează un debit de decontat cu bugetul statului de 5.130 miliarde lei, reprezentând diferite influențe nefavorabile de curs valutar, dobânzi de regularizat pentru diferite credite externe, care se reportează de la un an la altul, întrucât vechiul Guvern nu și-a asumat răspunderea politică de intrare în normalitate, lăsând și acest balast ca moștenire pentru actualul Guvern.

Datoria publică internă la finele anului 1996 a fost de 6.692 miliarde lei, reflectând o creștere de 238% față de 1995, ceea ce va determina majorarea cheltuielilor bugetare în 1997 cu 461% la plățile de dobânzi și alte cheltuieli aferente datoriei publice.

Afirmațiile de la pct.6 din Moțiune, calificarea politicii bugetare a Guvernului Ciorbea ca "dezastruoasă", sunt false și imorale, întrucât în anul 1997, gradul de autofinanțare la nivel local nu va înregistra o scădere de 40%, cum se menționează în moțiune, ci, dimpotrivă, o creștere. Anul trecut, gradul de autofinanțare a fost de 62,6%, iar în anul 1997 va fi de 62,8%, în condițiile în care totalul cheltuielilor prognozate în acest an cresc cu 85,7% față de anul 1996.

Legat de această problemă pun în atenția dumneavoastră iresponsabilitatea pe care a avut-o vechiul Guvern față de sursele de autofinanțare a autorităților locale. Art.77 din Legea 27 din 1994 privind impozitele și taxele locale obliga Guvernul Văcăroiu ca, prin hotărâri periodice de guvern, să se actualizeze impozitele și taxele locale, în funcție de rata inflației, ceea ce nu s-a făcut pentru considerente ieftine de popularitate, lăsând și această povară pe seama actualului Guvern.

În context cu cele expuse, consider că politica bugetară de austeritate a Guvernului Ciorbea, îndreptată spre lichidarea dezechilibrelor grave moștenite, este unica alternativă de a gestiona falimentul creat de actuala Opoziție, este unica alternativă pentru prezentul și viitorul țării.

În consecință, solicit respingerea Moțiunii de cenzură ca nefondată și imorală.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze)

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim.

Are cuvântul domnul Corneliu Vadim Tudor, P.R.M.

Va urma domnul Mircea Vâlcu, P.U.N.R.

(Rumoare.)

 
 

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Stimați reprezentanți ai presei,

Voi începe prin a le da onoraților membri ai Guvernului o veste bună și una rea. Vestea bună este că Partidul România Mare nu va semna și cea de-a doua moțiune de cenzură, din foarte multe motive. (Aplauze din partea dreaptă.)

În primul rând, nouă nu ne place să ne demonetizăm și ar fi logic ca, mai întâi, să cunoască lumea efectul primei moțiuni.

În al doilea rând, o mare parte a populației își pune speranța în noi, or dacă noi, cei din Opoziție, plecăm învinși din Parlament de câteva ori pe lună, efectul ar fi dureros pentru milioane de oameni. ((Rumoare din partea dreaptă.)

Vestea rea este că, astăzi, voi ține un altfel de discurs, cu cuțitul la os, un discurs care are la origine opiniile oamenilor mulți și necăjiți. Pentru că vocea oamenilor simpli nu a ajuns, aproape niciodată, să sune în Parlamentul României, de 7 ani încoace, permiteți-mi să reproduc opiniile acestor cetățeni. Fără ei, fără obolul lor sufletesc și financiar n-ar exista în România nici Parlament, nici Guvern, nici clasă politică. Acuzați-mă de orice veți dori, inclusiv de populism, dar eu tot voi da cuvântul acestor nefericiți semeni ai noștri, care există cu adevărat, au nume și adrese proprii și ei nu înțeleg ce nenorocire i-a lovit de 7 ani încoace, și de ce trebuie să sufere, din ce în ce mai mult, tocmai când li se făgăduise ferm că nu vor mai exista generații de sacrificiu.

Inainte de a le da citire în fața Parlamentului și a întregii țări, precizez că, din respect pentru ideea de dialog politic, le-am selectat pe cele mai civilizate și mai blânde dintre ele și că, totodată, unii dintre semnatari sunt oameni care au votat chiar cu Convenția Democrată, pentru ca acum să-și dea cu pumnii în cap. (Vociferări din partea dreaptă.)

Maria Dragomirescu din București: "Suntem un grup de pensionari, aproape un bloc întreg, și ne exprimăm indignarea față de neseriozitatea cu care actuala Putere tratează pensionarii din România. Ca urmare a scumpirii pâinii, încă din luna aprilie a.c., ni s-a promis o sumă modică de 13.500 lei pe lună. Au trecut și lunile aprilie și mai și am fost dați uitării.

Se poate, domnilor guvernanți, să ne mințiți așa, pe față, de aproape 7 luni de zile, de când v-ați instalat în fotolii confortabile prin minciună și furt electoral? (Râsete și rumoare din partea dreaptă.) Noi am muncit câte 35 - 40 de ani, am fost oameni cinstiți și corecți, conștiincioși și harnici, ne-am plătit cu vârf și îndesat dările la asigurările sociale, am construit în întreaga perioadă foarte mult în această țară, pe care voi, acum, ați sărăcit-o și ați adus-o în pragul disperării. Cât aveți de gând să vă mai bateți joc de noi? ".

Oprea Ion, din satul Nedelea, județul Prahova:

" Domnule senator,

Am 3 copii, dintre care o fetiță de 9 ani, care este bolnavă și nu mai am nici o posibilitate de a o hrăni și de a-i cumpăra ceva. Am băiatul mijlociu în București, student la informatică în anul IV și numai Dumnezeu știe ce o mânca. Nu are nici pantofi în picioare, căminul nu l-a plătit de 3 luni și îl amenință că îl dau afară. Am ajuns la disperare. Am vrut să mă spânzur de un pom din parcul Bucur-Obor, dar mi-e milă de cei de acasă, căci nu mai trăiește nici tata ca să-i mai ajute cu ceva."

Elena Popescu, pensionară din București: "În data de 7 mai a.c., pe postul național de televiziune, după jurnalul de seară, la ediția specială, s-a discutat retrocedarea averilor fostului rege Mihai. Am sunat și eu la numărul afișat pe ecran pentru a-mi exprima părerea. Când le-am spus celor care preiau telefoanele că nu sunt de acord cu retrocedarea averii fostului suveran, ei mi-au spus că doamna Alina Mungiu le-a interzis să introducă în emisiune asemenea persoane, cu păreri contrare.

Cine îi dă dreptul să cenzureze aceste telefoane? De ce nu sunt lăsați oamenii să-și exprime părerea, indiferent dacă sunt pro sau contra?."

Vlad Marinescu, București: "Am asistat în ziua de 27 mai, l997, la cacialmaua de conferință de presă extraordinară a primului-ministru Ciorbea, unde, zice el, a prezentat raportul despre ce a făcut Guvernul în cele aproape 200 de zile de guvernare. V-ați făcut de râsul lumii, domnilor guvernanți! Nu sunteți serioși, domnilor, mințiți cu nerușinare o țară întreagă, dar nu o să vă mai meargă mult. Ne-am săturat de atâta sărăcie. Acum este momentul să ieșim cu toții în stradă pentru a scăpa de neisprăviții care ne batjocoresc. "

Virginia Pintilie: "Vă scriu din Covasna, unde mă aflu internată la Spitalul de cardiologie, condus de doamna Mihaela Suceveanu. Aici am putut să-mi dau seama mai bine cu câtă ură ne privesc ungurii, în special cei din Covasna, Harghita și Târgu Mureș, și asta pentru că Emil Constantinescu și Guvernul româno-maghiar, condus de Victor Ciorbea, le-au dat mână liberă să ne blameze și să se ia de noi. Iar în fața cantinei era să ni se întâmple un scandal ca în l990, la Târgu Mureș, pentru că mulți români începuseră să discute de guvernarea Ciorbea, în combinație cu ungurii. Atunci, unii au sărit să-i bată pe români. (Vociferări din partea dreaptă.)

Aici, ungurii au prioritate peste tot, iar la magazine vorbesc numai ungurește și ne-au spus că de la anul nu o să mai venim la Covasna, pentru că ungurii lor din Guvern vor face autonomie și vor fi separați de România. "

(Rumoare din partea dreaptă.)

Profesorii Constantin Simionescu și Dumitru Constantinescu: "Guvernul Ciorbea este cel mai dezastruos guvern din câte a avut România și cel mai trădător din istoria noastră."

Prof. Gheorghe Anghel, din Călugăreni: "Cu cea mai mare tristețe vă spun că nu-i înțeleg pe actualii guvernanți. Acțiunile lor au darul de a ne arunca în prăpastia disperării. Am, totuși, speranța că românii se vor trezi la realitate."

Ion Olariu, din Giurgiu: "Trădătorii de țară ne-au vândut F.M.I.-ului și altor organizații bancare occidentale, iar astăzi am ajuns sclavi moderni în propria noastră țară. S-a distrus agricultura, se vând întreprinderile cele mai performante, avuția națională este pusă la mezat, românilor li s-a furat până și speranța într-un trai mai bun. "

Și, ultimul mesaj, adresat de Liga Veteranilor de Război și pensionarii din București, în numele cărora semnează gen. mr. Ion Popescu, col. Ion Goncea, col. Gheorghe Soronov, col. Ion Coman și col. Ion Soare: (Rumoare și vociferări din partea dreaptă.)

"Politica actualei Puteri este dezastruoasă pentru țară și popor. Este antinațională, antisocială și duce țara la ruină. Cu banii ce se cheltuie pentru Bosnia și Albania s-ar fi cumpărat câte 3 - 4 tractoare de fiecare comună din țară, cu plata în 4 - 5 ani, și s-ar fi cultivat pământul care e în paragină. Cumpărăm de la americani avioane F-16, care sunt vechi, pentru care nu avem combustibil. Ce facem cu ele? Le plătim cu dolari din sudoarea noastră. Banii care se cheltuie în tot felul de vizite pe la ușile occidentalilor ar putea fi folosiți la sănătate, agricultură și în alte domenii vitale. Guvernanții cedează Bucovina de nord, Tinutul Hertza și Basarabia de sud Ucrainei, de parcă ar da din propria lor ogradă. Pământul Țării este sfânt și el a fost apărat și îl vom apăra, în continuare, cu propriul nostru sânge."

Doamnelor și domnilor,

Ține seama, oare, cineva de frământările și indignarea acestor oameni?

Oare cât timp mai crede Televiziunea antinațională, condusă de un comando plătit de aventurierul maghiar Sörös, că va ține în lanțuri Opinia publică din România și va intoxica lumea numai cu diversiuni și provocări?

Astăzi, la parastasul de 6 luni al Guvernului Ciorbea, pe vremea cireșelor negre, de iunie, a venit momentul ... (Aplauze din partea stângă.)

Vă mulțumesc.

(Vociferări din partea dreaptă.)

Sper că observați că nu vă bag în seamă! (Vociferări din partea dreaptă. Aplauze din partea stângă.)

A venit momentul adevărului și sub cupola acestei săli răsună cel mai dramatic clopot de alarmă. Tare mi-e teamă că, atunci când veți înțelege că nu puteți conduce această țară după cum vă taie capul, fără nici un program, fără nici o logică, fără nici o milă față de o populație tot mai înfometată, atunci va fi prea târziu pentru dumneavoastră, pentru că totul se plătește pe lumea asta. Dacă nu de către oameni, atunci sigur de Dumnezeu. (Rumoare și vociferări din partea dreaptă.)

Inainte de a argumenta motivele pentru care parlamentarii Partidului România Mare și-au pus semnătura pe moțiunea de cenzură, dați-mi voie să istorisesc o întâmplare, pe cât de adevărată, pe atât de necunoscută astăzi. Orice legătură cu vreun personaj actual este pur întâmplătoare.

Intr-o dimineață rece din luna noiembrie a anului l907, Dimitrie Sturza, aflat atunci la cei 75 de ani ai săi, pentru a patra oară, în fotoliul de prim-ministru, s-a dus la Palat ca să lucreze cu regele Carol I. La intrare, venerabilul liberal a fost întâmpinat de majordomul adus de Carol din Germania, încă din anul l866. Și atunci, s-a petrecut o scenă incredibilă. Văzându-l pe preacucernicul neamț, cu barba lui lungă și albă ca zăpada, primul-ministru a îngenuncheat pe pietrișul brumat al începutului de iarnă și i-a spus: "Sfinte Petre, dă-mi cheile raiului". La o asemenea rătăcire mintală, suveranul a decis să-l trimită pe Dimitrie Sturza la Paris să-l vadă niște medici, care au tras concluzia: "E atins rău săracul și încă de ani de zile".

Atunci a venit la Putere, pentru prima oară, ca prim-ministru, tânărul I.C.Brătianu, care la scurt timp, a preluat și funcția de șef al Partidului Liberal. (Vociferări din partea dreaptă.)

Ce am vrut să spun prin această pildă reală? Am vrut să spun că, după exact 90 de ani, o bună parte a clasei politice din România, fără a suferi deloc de senilitatea lui Dimitrie Sturza, îngenunchiazăde câteva ori pe zi în fața unor fantasme și false imgini, pe care, pur și simplu, le fetișizează.

Ce altceva decât îngenunchere umilă reprezintă raporturile actualei Puteri cu toți controlorii străini care se vânzolesc pe aici, cu mâinile în buzunare, ne dau lecții și note la purtare, ne amenință cu grosolănie că dacă nu vom lichida totul și dacă nu vom ceda sute de mii de proprietăți, atunci va fi vai și amar de România?

De unde ați învățat diplomația asta, în genunchi, domnilor, pigmei cu comisarii străini, dar Godzile acasă, cu românii voștri? (Aplauze din partea stângă.)

Ați ajuns cu fariseismul până acolo, încât dacă noi nu suntem de acord cu abandonarea teritoriilor românești, sau cu oferirea patrimoniului național, pe tavă, către străini, să ne acuzați tot pe noi de lipsă de patriotism, de spirit antioccidental, de extremism și de alte mizerii de-astea.

În urmă cu 6 luni, la 12 decembrie l996, de la același microfon avertizam Guvernul Ciorbea că răbdarea românilor este un produs pe cale de dispariție și că el, acest popor al nostru, ar putea accepta multe privațiuni, cu o singură condiție, să nu-l mințiți.

Din păcate, totul a stat sub semnul minciunii, încă de la început. Promiteți orice, până puneți mâna pe Putere, așa i-a sfătuit cineva viclean pe domnul Emil Constantinescu și compania. Și, într-adevăr, făgăduielile și jurămintele cele mai fierbinți s-au revărsat, potop, peste creștetele românilor, ca dintr-un corn al abundenței. Parcă-i văd pe candidații C.D.R. la diverse funcții, numai miere pe buze, afirmând pe ecranele televizoarelor: "Avem soluții pentru toate problemele. Există 15.000 de specialiști ai noștri care știu bine ce au de făcut. Vom construi cămine studențești cu 10.000 locuri și vom asigura tinerilor căsătoriți locuințe corespunzătoare. Vom pietrui drumurile de țară și le vom ilumina. (Din sală partea dreaptă: "Păi, nu le-am făcut, domnule?")

Vom termina edificiile începute și vom transpune în viață ample programe privind dezvoltarea infrastructurilor, cum ar fi șoselele, căile ferate, porturile, aeroporturile, rețelele de telecomunicații. Avem pachete de legi pregătite din vreme. În cel mai scurt timp, în România, vor veni 60 de miliarde de dolari etc., etc.

Domnilor,

Acestea au fost vorbele dumneavoastră, nu ale noastre. Marele gânditor al antichității, Aristotel din Stagira, are o maximă și pentru boala asta, fiindcă este o boală: Ce câștigă cei care mint, că nu sunt crezuți atunci când spun adevărul. Celor naivi sau cârcotași, care ne acuză pe noi, cei din actuala Opoziție, că nu am lăsat Guvernul să lucreze, le vom răspunde că ținem prea mult la Țara noastră ca să mai permitem asemnea experimente inumane. (Aplauze din partea stângă.)

În realitate, noi nu am lăsat Guvernul să comită greșeli ireparabile. De lucrat, nu l-a împiedicat nimeni să lucreze, ca dovadă că, vreme de aproape 6 luni, noi nu am depus nici măcar o moțiune simplă.

Cine v-a împiedicat, domnilor, să vă prezentați cu legile în Parlament?

De aproape jumătate de an, unii dintre noi, stăm ca recruții la poarta cazărmii și așteptăm, nu un pachet cu mâncare de-acasă, ci vestitul "pachet de legi", care nu mai vine.

Iată numai câteva acte normative fundamentale, de care societatea românească are nevoie, dar pe care nu v-ați învrednicit să le elaborați și să le aduceți în laboratoarele Parlamentului: Legea patrimoniului național, Legea turismului, Legea minelor, Legea răspunderii ministeriale, Legea funcționarului public și, desigur, doctrina militară a României.

Nu v-ați ocupat de toate aceste priorități, ci ați făcut exact pe dos, adică ați luat la mână și ați încercat să răsfoiți o serie de legi care, de bine de rău, funcționau în România și fuseseră opera precedentelor legislaturi, l990-l992; 1992-l996. Nu promite nimic, dacă nu poți face nimic, spunea Napoleon Bonaparte. Și, aici, intrăm pe o orbită superioară a minciunii care începe să taie respirația populației și să plaseze Guvernul Ciorbea în domeniul teatrului pe butoaie. (Rumoare și aplauze din partea stângă.)

Ați promis că nu veți modifica Legea imobilelor naționalizate și uite că umblați la ea, vârtos, azvârlind în stradă sute de mii de chiriași. Ați promis că nu veți modifica Legea învățământului, dar prețul milionului de voturi ungurești, care v-a adus la Putere, trebuia plătit, așa că v-ați pus cu otozbirul pe documetul respectiv, ceea ce a provocat un autentic cataclism în toate straturile societății românești. Ați promis că nu veți modifica Legea fondului funciar, dar prima voastră grijă a fost tocmai asta, mergând până acolo încât ați împins aberațiile spre limita a 50 de ha., ceea ce înseamnă o batjocură, fără precedent, împotriva țăranului român. Și ce ați mai promis dumneavoastră, domnilor, dacă tot suntem la ora bilanțului și a scadenței, și dacă tot putem spune și noi adevărul, o dată la 6 luni, fără călășul pe care ni-l tot pun bursierii cumpărați, în viu, de echipa lui Sörös?

Acuzați fiind de restaurație monarhică, v-ați scuturat zdravăn de orice filiație de genul acesta, ați jurat că veți respecta Constituția României, dar imediat cum v-ați văzut cu sacii în căruță și cu claxonul Puterii în mână, care e televiziunea publică, ați dezlănțuit cea mai deșănțată campanie de răsturnare a procentelor opiniei publice, din 95% republicani și 5% monarhiști, să rezulte că ar fi, de fapt, invers. Lumea nu uită cum unii dintre membrii acestui Executiv, care au jurat pe Constituție republicană, au stat la coadă în anticameră să fie primiți în audiență la fostul rege Mihai von Hohenzolern. (Vociferări din partea dreaptă și aplauze din partea stângă.)

Bine, cel puțin, că acesta n-are barbă și mustăți albe că, cine știe, unii s-ar fi putut să cadă în genunchi și să-i ceară cheile raiului. (Aplauze din partea stângă, vociferări din partea dreaptă.)

În treacăt fie spus, poate nu știți ce s-a întâmplat în urmă cu câteva săptămâni la Coliba haiducilor din Poiana Brașov. Am să vă spun eu. Autoritățile locale, cu ajutorul Guvernului de la București, a organizat un ospăț pantagruelic, cu zeci de invitați. La un moment dat, o interpretă a început să cânte, acompaniată de orchestră, o veche piesă din tezaurul folcloric "Noi suntem români". Numai că, spre uluiala tuturor, soția fostului rege, Ana de Bourbon-Parma, s-a ridicat de la masă, roșie de furie, a aruncat cu ștergarul și a cerut, în limba franceză, fiindcă românește nu știu, nici ea, nici cele 5 fiice ale ei, să înceteze, imediat, cântecul și interpreta să iasă afară. Scena este strict autentică și demonstrează cam ce ne-ar aștepta pe noi, cei peste 20 de milioane de români, dacă Țara ar încăpea pe mâinile unor personaje care nu dau două parale pe poporul român, dar se pricep, strașnic de bine, să trăiască din sudoarea muncii sale. (Aplauze puternice din partea stângă, vociferări din partea dreaptă.)

Din partea dreaptă:

La balamuc, domnule!

 
 

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Vă rog să-mi asigurați condițiile optime de a-mi rosti cuvântarea.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Domnilor colegi,

Vă rugăm, lăsați oratorul să se desfășoarea aici. (Vociferări din partea dreaptă.)

Presa și cuvântul este liber, fiecare are dreptul să spună tot ceea ce crede de cuviință.

 
 

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Domnilor,

Nu vă speriați, că nu vă dărâmăm acum, numai vă zgâlțâim puțin! (Râsete și aplauze din partea stângă.)

Vă spun eu, când vă dărâmăm!

Acum își poate da seama, toată Țara, ce înseamnă intoleranța actualei Puteri. (Vociferări din partea dreaptă, aplauze din partea stângă.)

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Rugăm și oratorul să nu provoace dialoguri. (Vociferări din partea stângă.)

 
 

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Domnule președinte Diaconescu,

Vă rog să nu-mi contabilizați toate întreruperile onorabililor domni din actuala Putere.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Nici aplauzele?

 
 

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Imi pare bine că nu v-ați pierdut simțul umorului.

Acum ce-ar fi vrut "bătrâna-doamnă", să se cânte "Noi suntem germani? sau "Noi suntem danezi?"

Și, mai este un aspect. Nu vă temeți, oare, domnilor, că cei care vor veni la guvernare, după dumneavoastră, vor afla câte milioane de dolari ați aruncat pe fereastră cu acest protocol monarhist, ridicol, ca și așa-zisul "lobby" pe care fostul rege tot încearcă să-l facă prin lumea largă, pentru ipotetica intrare a României în NATO? (Vociferări din partea dreaptă.)

Iată că, agențiile de presă au transmis, săptămâna trecută, că două dintre monarhiile pe care le-a vizitat, Norvegia și Danemarca, aceasta din urmă fiind chiar țara natală a soției sale, s-a opus, categoric, intrării României în NATO cu primul val, ceea ce demonstrează eficiența "zero" pe care a avut-o "lobby-ul" cu pricina.

Și ce-ați mai promis dumneavoastră, domnilor? Că nu îi veți coopta pe unguri la guvernarea României, dar și aceasta s-a dovedit a fi o fraudă morală sinistră. Și nu numai atât, dar domnul Emil Constantinescu își face un titlu de glorie din ideea de a antrena U.D.M.R.-ul la guvernarea României, pretizând că, astfel, s-ar fi stins, imediat, tensiunile interetnice și pretențiile autonomiste.

Adevărul e altul, că abia acum se declanșează iureșul final al ceardașului pe care ungurii revanșarzi îl joacă pe mormântul României. Așa ceva cunosc, zi și noapte, pe pielea lor, milioanele de români din Transilvania.

Faptul că președintele Franței, domnul JacquesChirac, a lăudat și el, de la acest microfon, prezența U.D.M.R.-ului la guvernarea României, constituie una dintre explicațiile dezastrului politic pe care îl cunoaște el acum. (Aplauze furtunoase îndelungate din partea stângă, vociferări din partea dreaptă.)

Dacă e așa de democrat, cum pretinde, de ce nu i-a recomandat fostului premier, Alain Jupe, sau noului premier, Lionel Jospen, să bage în Guvernul Franței câțiva reprezentanți ai celor 7 milioane de arabi, turci, negri și chiar maghiari, care locuiesc în Franța?

În ceea ce privește laudele și bezelele pe care președintele S.U.A., domnul Bill Clinton, i le tot trimite președintelui României, domnul Emil Constantinescu, pentru aceeași performanță maghiarofilă, cred că nimeni nu s-a lăsat păcălit. Acolo era mâna congresmanului american de origine maghiară, Tom Lantos. La urma urmei, dacă America e așa de democrată, de ce, oare, nu o fi ajuns președinte, în 220 de ani, nici un negru sau nici un reprezentant al puternicelor minorități hispanice sau asiatice.

Atrag atenția, la modul cel mai serios, că toate concesiile pe care echipa Emil Constantinescu - Victor Ciorbea, le face organizației de factură hortystă, U.D.M.R., după un plan elaborat în străinătate, reprezintă atentate grave la siguranța și integritatea statului român. (Aplauze din partea stângă, vociferări din partea dreaptă.)

Din partea stângă:

Trădare!

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Rugăm, păstrați liniștea, nu mai întrerupeți oratorul.

 
 

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

De ce vă supără adevărul, domnilor? V-am pus oglinda în față? Bine e că, în orice caz, că nu mă înjurați în ungurește.

Și ce-ați mai promis dumneavoastră, domnilor, care ne cereți acum votul de încredere, deși până azi ați tratat cele două Camere ale Parlamentului ca pe două anticamere ale Guvernului? Ați promis și ați jurat pe Biblie, în frunte cu președintele Emil Constantinescu, că veți apăra integritatea și independența României. Nu a fost miting al Asociației Pro Basarabia și Bucovina pe care să-l pierd, ne spunea, la Palatul Cotroceni, domnul Emil Constantinescu. Așa e. L-am văzut și noi acolo. Am văzut și numeroși miniștri și parlamentari C.D.R., care au intrat în acea simbolică cușcă ambulantă, în semn de solidaritate față de Ilie Ilașcu. Numai că toate spectacolele astea erau de ochii lumii. Imediat cum ați ajuns la Putere, ați întors foaia. Ce atâta Ilașcu, ce atâta Basarabie și Bucovină? Acum sunteți furnizori de securitate, al treilea "pilier", flancul sudic și toate celelalte clișee de un ridicol greu de egalat.

Ani de zile, dumneavoastră și presa aservită dumneavoastră, ne-ați reproșat că problema națională a încăput pe mâna național-comuniștilor și extremiștilor, ne-ați împroșcat cu noroi, acuzându-ne că am fi oamenii Moscovei și că nu am avea sentimente unioniste. Că nu era așa, a demonstrat-o și faptul că singurul parlamentar venit de la Chișinău la București, doamna deputat Leonida Lari, a trecut, în urmă cu patru ani, de la P.N.Ț.C.D. la Partidul România Mare. (Râsete și vociferări din partea dreaptă, aplauze din partea stângă.)

Metamorfozat brusc în om de stat, cu rațiuni adânci și superioare, pe care nu au voie să le știe muritorii de rând, domnul Emil Constantinescu nu pierde ocazia de a lansa ironii și săgeți otrăvite împotriva acelora care scriu poezii despre Basarabia și Bucovina, dar ei, chipurile, nu ar avea curajul să meargă să le citească acolo.

Îl informez cu respect pe această cale, că pe vremea când nu auzise încă nimeni de domnia sa, eu am publicat nu numai poezii, dar și studii de istorie despre Basarabia și Bucovina. (Râsete din partea dreaptă.)

După l990, am făcut importante donații de cărți, almanahuri, abecedare, discuri, casete cu muzică pentru frații năpăstuiți din cele două provincii istorice românești, ba chiar am făcut cadou unei biserici din raionul Dubăsari un impunător clopot de bronz, făurit la atelierele mânăstirii Plumbuita. Mai mult decât atât, pe timpul războiului din Transnistria, în primăvara lui l992, am trimis la Chișinău, pe banii mei, un camion cu medicamente pentru răniți, în valoare totală de peste l.200.000 lei. Să mai pomenesc de bursele pe care le-am acordat unor studenți și de premiile "România Mare" cu care i-am premiat pe câțiva mari patrioți de peste Prut, ca Doina și Ion Aldea Teodorovici, Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi, Vasile Tărățeanu, deputatul Ion Popescu de la Cernăuți, Ion Hadârcă și, mai presus de toți, martirul Ilie Ilașcu.

Nu sunteți în situația de a ne da nouă lecții de patriotism, domnilor!

Maniera incalificabilă în care a fost negociat, semnat și parafat Tratatul cu Ucraina a umplut de mâhnire inimile a milioane de români. Faptul că poporul român, în realitate, nici nu contează pentru actuala Putere de la București, refuzul oricărui dialog cu forțele Opoziției, ignorarea totală a referendumului național, sacrificarea, cu bună știință, a zeci de mii de kilometri pătrați și a milioane de suflete de români, în speranța unei iluzorii intrări în NATO și a unor ipotetice drepturi pe care Ucraina o să le acorde fraților noștri, ei bine, toate acestea reprezintă acte de înaltă trădare de Țară, care vor figura cu chenar negru în istoria neamului. (Aplauze puternice din partea stângă. Dezaprobare din partea dreaptă.)

Prin această fărădelege, al doilea război mondial nu s-a terminat pentru poporul român.

În câteva rânduri, cei care taie și spânzură la Palatul Cotroceni și la Palatul Victoria, ne-au acuzat că dacă nu vom fi de acord cu tratatul, înseamnă că vrem război cu Ucraina. Așa ceva depășește orice imaginație și insultă inteligența unui popor întreg. Nu vrea nimeni război cu nimeni, domnilor, nu numai cu Ucraina, dar nici măcar cu Lichtenstein, care n-are decât 20.000 de locuitori, dar nu puteați fi ceva mai demni, pentru numele lui Dumnezeu?

V-a fost atât de greu să fiți români și să vă bateți, efectiv, măcar pentru condamnarea în textul blestematului tratat a Pactului dintre Hitler și Stalin?

Zilele trecute, domnul Hose Maria Aznar, primul-ministru al Spaniei, țară care l-a dat lumii pe secretarul general NATO, a declarat marelui canal de televiziune american C.N.N.: "Spania nu v-a renunța niciodată la pretențiile privind suveranitatea sa asupra Gibraltarului. Niciodată. Acest lucru nu se va întâmpla săptămâna viitoare, dar el va avea loc, cu siguranță. Bineînțeles, dorim să avem relații bilaterale bune cu Marea Britanie. Ambele state fac parte din Uniunea Europeană și NATO, dar noi vom continua să ne pledăm cauza, vom fi tenace și consecvenți."

Prin urmare, se poate, așa cum s-a putut și în cazul unificării Germaniei și în cazul eliberării Țărilor baltice. Numai la noi, la români, se termină totul, și democrația, și drepturile istorice, și speranța, pentru că ceea ce ați făcuta dumneavoastră, domnilor, atunci când ați mutat Cernobâlul la Neptun, a fost uciderea speranței la români.

De ce n-ați spus asta în timpul campaniei electorale?

Pentru cei mai mulți membri ai Coaliției C.D.R.-U.S.D.-U.D.M.R., apartenența la un partid s-a dovedit a fi mai puternică decât apartenența la un popor. Și astăzi se face că, pentru prima oară în istoria României, un moț vinde Ardealul la unguri, iar un basarabean vinde Basarabia și Bucovina la ucrainieni. (Aplauze puternice din partea stângă, vociferări din partea dreaptă.)

Pe un asemenea drum al trădării și rușinii, noi nu o să vă urmăm niciodată, domnilor!

Până acum, vreme de 6 luni, v-ați purtat în România de parcă nu ar exista și un popor român pe pământ și un Dumnezeu în ceruri. Ați prins din zbor câteva clișee de genul "Noi facem reforma cu spatele la zid", "Vom vedea lumina de la capătul tunelului", "Nu există altă soluție, vă cerem pentru ultima oară să mai strângeți cureaua", "De acum înainte nu se va mai sacrifica poporul, ci clasa conducătoare", precum și alte șabloane de genul acesta, care nu încălzesc cu nimic populația.

"Vin astăzi în fața dumneavoastră, pentru a vă anunța că Reforma a reușit", ne-a comunicat domnul Victor Ciorbea cu un aer marțial, cu prilejul raportului pe care l-a prezentat săptămâna trecută în Parlament. Pentru un moment, mi-a trecut prin fața ochilor ...

Din partea dreaptă:

Timpul, domnule senator, l-ați depășit!

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Domnule senator,

Ați consumat cele 27 de minute acordate grupului dumneavoastră.

Alo, vă rugăm, dacă există vreun grup care vrea să vă cedeze câteva minute, să spună, să declare acest lucru.

 
 

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Da, domnul Adrian Năstase cedează de la P.D.S.R.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Deci, Grupul P.D.S.R. mai acordă din drepturile domniei sale domnului Vadim Tudor. (Proteste din partea dreaptă.)

 
 

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Imi dați dumneavoastră, domnilor de la U.D.M.R.?

Din partea dreaptă:

Cum să nu?

 
 

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Da, iau și de la U.D.M.R! E bun, să fie primit. Bogdaproste, domnilor! (Proteste din partea dreaptă, aplauze din partea stângă.)

Sunteți creștini și democrați, într-adevăr! (Vociferări din partea dreaptă.)

Domnilor, de ce nu aveți răbdare? E ca o injecție, doare puțin și trece, ce Dumnezeu? (Aplauze din partea stângă.)

Pentru un moment, mi-a trecut prin fața ochilor soldatul de la Maraton, care, după ce a alergat ceva mai mult de 42 km, i-a anunțat pe atenieni că au învins, după care s-a prăbușit epuizat și și-a dat obștescul sfârșit. Dar, nu e cazul viteazului domn Ciorbea. El a rămas în picioare și chiar îi dorim multă sănătate, fiindcă se pare că are nevoie. (Aplauze din partea stângă.)

 
 

Domnul Victor Ciorbea:

Nu mai mult decât dumneavoastră.

 
 

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Ca noi toți, de altfel, nu există sănătate perfectă, firește. De prăbușit nu se prăbușește domnul Ciorbea la picioarele Țării, ci Țara la picioarele domnului Ciorbea. În vreamea aceasta, vajnicul lider sindical conduce cu mână sigură și Guvernul și Primăria Capitalei, la care, în pofida Constituției, nu vrea să renunțe.

Noi propunem să îi ușurăm munca și să se amenajeze pentru primarul-premier un telescaun care să-l transporte rapid de la Palatul Victoria la Primăria Generală de lângă Cișmigiu și invers. Corect, nu? (Aplauze puternice din partea stângă.)

Din partea stângă:

Bravooo!!!

 
 

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Vedeți că tot noi vă dăm soluția salvatoare, domnilor? Dacă nu vreți să colaborați cu noi! "Iar de acolo, din văzduh, domnia sa să vadă mărețele realizări ale epocii sale, disprețuindu-i pe foștii colegi sindicaliști, care nu pricep că orice fotoliu al Puterii are proprietatea miraculoasă de a realiza, în sfâșit, "omul de tip nou", adică o mare năpârlire.

Niciodată, în ruptul capului, să mă picați cu ceară, n-am să pricep ce înțelege onorabilul domn Ciorbea prin reformă. În privința programului, m-am lămurit. Se pare că a fost vorba de o greșeală de dactilografie. Nu era program, ci "pogrom". (Aplauze furtunoase din partea stângă.

(Amuzament, aplauze în partea stângă a sălii)

Stimate domnule Ciorbea, cu dumneavoastră vorbesc! Eu, întâmplător, vă simpatizez, pentru că munciți, dar munciți în gol. Aceasta este problema dumneavoastră!

(Râsete în partea dreaptă a sălii)

Dacă a lichida tot ce mergea bine în țara aceasta și a ucide, prin înfometare, sute de mii de vietăți, dacă a pune pe butuci rafinăriile țării și a scoate la vânzare, pentru străini, tot ce a zidit poporul român în zeci de ani, dacă a alimenta bugetul, aproape în exclusivitate, prin biruri tot mai grele și prin concedieri masive, inclusiv de cadre sanitare și din învățământ, ceea ce reprezintă un adevărat păcat pentru societatea românească, ei bine, dacă toate acestea înseamnă reformă, atunci, da, îi dăm dreptate primului ministru: reforma a reușit! Iar noi, intriganții aceștia meschini din opoziție, din PDSR, PRM și PUNR, care nu lăsăm Guvernul să lucreze neam, ar trebui să ne autoflagelăm în piața publică, să ne punem cenușă în cap și abia apoi să ciocnim o cupă de șampanie cu prilejul împlinirii a 6 luni de la victoria reformei asupra întregului popor!

(Aplauze în partea stângă și amuzament în toată sala.)

Nu mai înjura, domnule Pițigoi pe Ceaușescu, că el a făcut clădirea aceasta! Vorbești cu păcat. Păi îl înjuri în casa lui, vii în casa omului și îl înjuri?! Nu ajunge că l-ați omorât?!

(Aplauze în partea stângă)

Șocul cel mare a trecut, ne-a mai anunțat domnul Ciorbea, dar nici aici lucrurile nu sunt prea clare, fiindcă domnia sa nu are proprietata tuturor termenilor și nu înțelegem ce înseamnă șoc în viziunea sa. Așa după cum se prezintă datele problemei, marea viitură, teribila undă de șoc se va produce în toamnă. Atunci se va aduna tot mâlul aluvionar al prețurilor scăpate de sub control, al unei politici economice diletante, al poruncilor date de FMI și Banca Mondială, al retragerii statului din economie.

A mai rămas, oare, ceva nevândut sau nelichidat în România?! Ca mâine, văzând că nimeni nu se împotrivește, o să vindeți străinilor și Crucea de pe Caraiman, și mormântul sfânt al lui Mihai Eminescu, și Coloana infinită!

Pentru români, nu mai este loc în țara aceasta! Capitalul autohton a fost băgat la carantină, întreprinderile mari au devenit mijlocii, acelea mijlocii au devenit mici, iar zecile de mii de întreprinderi mici au fost rase de pe fața pământului.

Singura perioadă, când ați muncit cu adevărat, din zori și până noaptea târziu, a fost în primele trei luni, când v-ați luptat să împărțiți dregătoriile și tortul miresii! De ce nu ați început, domnilor, cu împărțirea azilelor de bătrâni și a leagănelor de copii?!

Din sală:

Și a spitalelor de nebuni!

 
 

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Domnilor guvernanți,

Hai să zicem că pe noi nu ne credeți, dar mulțimile de oameni care ies, tot mai des, în stradă, în mai toate așezările țării, nu vă spun, oare, nimic?! Or, poate credeți că noi îi scoatem pe acești oameni, noi îi îndoctrinăm și noi tulburăm mințile norodului?! Oare atât de rupți de realitate să fiți, oare puterea este un drog chiar atât de fascinant, încât ați pierdut conturul real al lucrurilor?!

Probabil că această moțiune de cenzură parlamentară nu va avea sorți de izbândă datorită ghilotinei de vot, dar cu ce mijloace veți contracara moțiunea de cenzură a populației, care tălăzuiește sub geamurile Palatului Victoria?! Octavian Goga scria despre vietățile care pășteau la poalele vulcanului Vezuviu, fără a bănui că în adâncuri clocotea lava.

Luați aminte, domnilor, că înfometarea populației, dincolo de orice limită biologică, poate genera reacții devastatoare!

Eu, unul, v-am avertizat că terapia de șoc impusă din exterior nu a dat rezultate nicăieri în lume. Și evoluția evenimentelor ne-a dat nouă dreptate. Vreți o dovadă: priviți ce se întâmplă în Cehia, țară care era dată ca exemplu de bună purtare, ca un strălucit triumf al terapiei de șoc, dar care, astăzi, se află în pragul colapsului economic. Și acolo tot forțele naționaliste or fi de vină?!

Din partea dreaptă a sălii:

Ei lasă!

 
 

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

În ceea ce privește prestația de astăzi a domnului Victor Ciorbea, ea mi-a făcut nespus de bine sufletește, fiindcă mi-a adus aminte de anii tinereții, când citeam pagini umoristice din Ilf și Petrov, Hasek și Jerome K.Jerome. Toată lumea a observat că domnul prim-ministru a încercat să râdă, dar nu era râsul lui.

(Aplauze și amuzament în partea stângă a sălii)

Încă puțin și închei, domnule președinte Ion Diaconescu, și vă felicit public pentru răbdarea dumneavoastră de înger! (Amuzament) În sensul că i-ați suportat pe domnii din dreapta sălii.

Iată tot atâtea motive pentru care Partidul România Mare cere demisia Guvernului Ciorbea. Și spun aceasta fără a mă gândi, măcar, să-i luăm noi locul. Dimpotrivă, dacă aveți 15.000 de cadre valoroase în toată țara, așa după cum vă lăudați, puteți alcătui, fără probleme, un alt cabinet, ceva mai profesionist și mai credibil la populație.

Eu vreau să rămân un om drept și nu vă întind nici o capcană. Chiar tactic, este bine, pentru domnul Emil Constantinescu, să demită Guvernul și, în orice caz, să-i lase din brațe pe membrii UDMR, care poate că or da bine în exterior, dar dau catastrofal în interior.

Acelora care ne cer să mai lăsăm timp Guvernului Ciorbea ca să se exprime, le voi răspunde cu o vorbă de spirit a unui mare cărturar, George Călinescu: "Pentru a-ți da seama că brânza este stricată, nu trebuie să mănânci toată putina!".

(Râsete și aplauze în partea stângă a sălii)

Voi reproduce o profesiune de credință a unui român minunat, care a trăit și a murit în zdrențe, precum primii creștini, l-am numit pe Petre Țuțea: "Eu, ca naționalist", zicea el, Dumnezeu să-l odihnească, "am gândit că națiunea este punctul terminus al evoluției universale; când dispar popoarele, intrăm în turnul Babel".

(Rumoare în partea dreaptă a sălii)

Partidul România Mare se pronunță ferm împotriva mondialismului și suntem pentru o politică ofensivă, centrată pe morala creștină și identitatea națională.

Doamnelor și domnilor,

Am constatat un fenomen ciudat: cu cât îi merge mai rău poporului român, cu atât mai lăudați sunt președintele și premierul de astăzi ai României! Să nu știe analiștii și diplomații străini ce se petrece, cu adevărat, în România?! Ba știu, dar totul se înscrie într-un plan satanic de culpabilizare sau de pedepsire și monitorizare a unei țări incomode, care refuză, cu încăpățânare, să devină, dintr-o țară glorioasă, o piață de desfacere, rai al pedofililor străini și tranzit de droguri și arme. Nu o să le ajute Dumnezeu, vorba lui Petru Rareș, când a fost izgonit din prima domnie, sub veșminte de pescar, dar el simțea că se va întoarce, (Vociferări în partea dreaptă a sălii) "vom fi iarăși ce am fost și mai mult decât atât". Pentru membrii și simpatizanții Partidului România Mare din țara întreagă, anunț că, acum și aici, dau semnalul pentru lupta de eliberare națională, pe cale pașnică, a poporului român!

Din partea stângă a sălii:

Bravo! Ura!!! (Aplauze puternice)

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim domnului Vadim Tudor, pentru discursul domniei sale care a contribuit mult la buna dispoziție a Camerei...

(Amuzament în toată sala)

Menționăm că dânsul a consumat 10 minute în plus din zestrea cuvenită PDSR-ului.

(Râsete în partea dreaptă a sălii)

Urmează domnul Mircea Vâlcu de la PUNR. Va urma, în continuare, doamna Smaranada Dobrescu, PSDR.

(Rumoare, agitație)

 
 

Domnul Mircea Vâlcu:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Domnule prim-ministru și onorați membri ai Guvernului,

Stimați invitați,

Se apreciază despre o moțiune de cenzură că este un element al jocului politic democratic. Există însă momente în viața unei țări, când o moțiune de cenzură nu mai constituie doar o componentă a jocului parlamentar, când moțiunea devine un serios și grav avertisment adresat puterii executive.

Nu dorința și nici măcar intenția de a crea dificultăți ori tergiversări în activitatea Executivului, ci constatarea dureroasă că starea materială și morală a celor care ne-au mandatat să-i reprezentăm necesită o intervenție energică pentru redresarea situației în care se află națiunea, pentru a nu o face să-și piardă încrederea în instituțiile statului de drept, rezultat după încrâncenatele evenimente din decembrie 1989.

De prea multă vreme, ascultăm sloganul guvernamental cu privire la greaua moștenire preluată în decembrie 1996. Nu este decât un strigăt al neputinței, deoarece, privind mereu în urmă, Guvernul se izbește când de un prag, când de altul și bate nu pasul pe loc, ci pasul înapoi.

Realitatea este că actualii guvernanți au dobândit puterea ca urmare a unor promisiuni anunțate ca recuperatoare a unor neajunsuri. Din aceste promisiuni și din programul guvernamental pe termen lung și scurt, nu ne-am ales, până acum, decât cu obsesiva repetare a clasicului: vom face, vom drege. Este, ca atare, dreptul națiunii să cunoască bilanțul real al celor 6 luni de guvernare, nu doar din declarațiile autolaudative ale factorilor de putere, ci și din analiza cenzorilor actului de guvernare, adică din punctul de vedere al opoziției.

Bineînțeles, în situația actuală, opoziția nu face altceva decât să cuantifice ceea ce o țară întreagă știe și simte: o sărăcie care se accentuează, șomaj, haos economic, lipsă de perspectivă, un tineret debusolat, o tot mai accentuată pierdere a încrederii în instituțiile democratice și în eficiența statului.

Ca oameni cu responsabilitate politică, prin mandatul cu care am fost învestiți de alegători, suntem obligați să întrebăm Executivul dacă, nu cumva, programele asumate sunt contrazise de competența de a le traduce în fapte. Nu cumva, treptele programului de guvernare duc spre un gol, antrenând o nouă generație de sacrificiu?! Să fie destinul acestui popor o nesfârșită succesiune de generații de sacrificii?!

Evident, domnul prim-ministru nu va face parte din cei pe care intenționează să-i sacrifice domnul ministru al finanțelor, cu algoritmul anunțat. Domnia sa și-a asigurat viitorul, în funcția de primar, care îl așteaptă, punându-l la adăpost de perspectiva șomajului.

Dacă facem trimitere spre câteva elemente ale Programului socio-economic pe termen scurt, ne întâmpină contradicțiile la fiecare pagină, astfel: în domeniul agriculturii, se prevăd modificări ale Legii fondului funciar prin atribuirea de terenuri pentru construcția de locuințe destinate tinerilor, familiilor tinere, învățătorilor, medicilor și preoților care se stabilesc la sate. În fapt, însă, reprezentanții puterii au uitat de aceste prevederi, obsedați de ideea împroprietăririi, cu măcar 50 de hectare, a descendenților foștilor mari proprietari funciari. Cât despre pământ, pentru casele celor prevăzuți în Programul guvernamental, nici o prevedere. Pentru ei, nu este pământ!

În sectorul social, învățământ, există prevederi vizând înființarea fondului național de locuințe pentru tineri și acordarea de credite pe termen lung, există prevederi privind stimularea natalității, protecția copilului și a mamei. Oare, în scăderea alarmantă a natalității și în criza de locuințe care afectează, în mod deosebit, tineretul, se reflectă aceste prevederi? Sau prevederea privind garantarea integrării economice a tinerilor și a persoanelor nou angajate nu este contrazisă, cu cinism, de masivele disponibilizări de personal angajat?

Ministerul Finanțelor, după anunțata sacrificare a celor 23.000 de români, cât revine din algoritmul domnului Ciumara, o mie pentru salvarea unui milion, se străduiește să crească acest algoritm, împovărând atât cetățeanul, cât și întreprinderile economice, cu taxe și impozite menite a sufoca și nu a încuraja activitatea economică.

Ministrul reformei anunțase privatizarea a 50 de întreprinderi pe săptămână, dar a omis să anunțe câte vor falimenta săptămânal. În actualul context fiscal, în haosul creat în actuala situație economică, se ajunge ca intenția de a investi ori de a dezvolta o afacere să fie o adevărată aventură.

Ministrul învățământului încearcă să așeze, în formule legale, performanța de a transforma limba română în limbă străină, urmând ca în România, în anumite zone, limba română să fie studiată doar, însușirea ei fiind, dacă nu opțională, doar în raport cu posibilitățile intelectuale ale celor care o vor studia.

Ministrul delegat ca secretar general sau invers, nu are importanță, practică formula unor schimbări în conducerile administrative, în care criteriul competenței devine un simplu amănunt. Chiar dacă nu este singurul implicat în aceste schimbări, l-am întrebat de ce nu este preocupat de promovarea prin Parlament a Legii funcționarului public, pentru a pune capăt imixtiunilor politice în activitatea administrației publice. Probabil că încă nu s-a încheiat procesul de epurare politică.

În schimb, Ministerul de Externe se laudă că a schimbat imaginea României în străinătate. Cum? Încheind tratate care consemnează juridic cedări istorice de teritorii, cerându-și scuze pentru împrejurări de care nu este vinovat poporul român și făcând temenele pe la toate cancelariile europene și de dincolo de ocean, pentru a accede într-un organism transformat, pentru noi, într-o veritabilă Fata Morgana, care se îndepărtează în măsura în care noi spunem că ne apropiem de ea?!

Doamnelor și domnilor,

Nu doar noi, oamenii politici, trebuie să judecăm activitatea Executivului. Poporul român este, astăzi, solicitat să fie judecător și să dea verdictul.

Vă mulțumesc.

(Aplauze din partea stângă a sălii)

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumim.

Urmează la cuvânt doamna Smaranda Dobrescu, PSDR. După aceea, domnul Victor Apostolache, PDSR.

 
 

Doamna Smaranda Dobrescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Ne asumăm misiunea, deloc ușoară, de a comenta chiar începutul moțiunii, redată de textul: "sărăcirea populației României a atins cote de-a dreptul alarmante". Este ingrată poziția noastră, căci enunțul, în afară de conotațiile dramatice și exagerate, este, totuși, aproape de adevăr. Este un adevăr pe care îl recunoaștem și îl discutăm cu responsabilitate în toate ocaziile, și nu sunt puține, în care vorbim de măsurile de combatere a sărăciei. Fenomenul, cel puțin, este recunoscut ca atare, iar institutele de specialitate fac studii privind sărăcia, nu ca în 1994, când Guvernul le cerea schimbarea titlurilor legate de această temă în studii privind standarde comparative de viață.

Mai departe de patetismul și dimensiunea umană în suferință, sărăcia o tratăm fără cinism și în mod tehnic. Ea presupune, din partea Guvernului, măsuri de identificare a incidenței sărăciei, ca și evaluarea numărului săracilor și amploarea sărăciei. Până a deține instrumentele legate de dimensionare, adică declarația pe venitul global și criterii larg acceptate de definire a pragurilor de sărăcie, dispune doar de indicatorii "salariul real" și "pensia reală", adică puterea de cumpărare a populației. Cifrele exacte cu referire la perioada de guvernare Ciorbea, sunt diferite de cele din moțiune și le-a prezentat premierul. Scăderea relativă a salariului real cu 18% este mai mare decât a pensiilor, care este l6%.

Ce ascunde, însă, textul moțiunii? Cel mai mic salariu real s-a înregistrat în martie '94, cea mai mică pensie reală în noiembrie '94, iar raportul cel mai mic dintre pensia medie de asigurări sociale și salariul mediu net lunar, adică 36%, s-a înregistrat în decembrie 1995.

Faptul că puterea de cumpărare, în ultimii 4 ani, a suferit fluctuații mari este un semn că nu a existat o convertibilitate totală, prețurile la materii prime nu au fost liberalizate, iar politica monetară o făcea exclusiv Guvernul. Aceste fluctuații ale puterii de cumpărare dovedesc, de fapt, că nu a existat o dezvoltare durabilă, iar dirijismul statului a creat situații artificiale nerelevante.

Actuala putere de cumpărare, probabil, va suferi, în viitorul apropiat, o ușoară erodare, urmare a liberalizării prețurilor la gaz metan și energie termică. Apoi nu va mai fi nici un motiv să ne temem de creșterea prețurilor. De fapt, se cunoaște că nu există o legătură cauzală între gradul de ocupare și sărăcie. Creșterea ocupării între 1992 și 1996 s-a făcut pe seama îndatoririi și inflației.

Moțiunea mai ascunde, cu totul nedemn, adevărul despre alocația pentru copii. Dacă în ianuarie '97, alocația reprezenta 3% din salariul mediu net, în martie, urmare măririi de 4 ori a acesteia, ea reprezintă 9,9% din salariul mediu net. Alocația pentru copii, împreună cu compensația bănească pentru pâine, au influențat favorabil, cu 3,5%, veniturile familiilor de salariați. Alocația de stat, deja reglementată, va avea, de la 1 iulie, un cuantum în concordanță, atât cu promisiunile electorale, cât și cu mențiunea, din Programul de guvernare, referitoare la localizarea resurselor spre grupurile cele mai defavorizate.

Deoarece testarea mijoacelor prin declarația pe venit nu este încă reglementată, înființarea unui tip nou de prestație, adică alocația suplimentară pentru familiile cu copii, va amplifica veniturile familiilor cu mai mult de un copil și va reprezenta, bazată pe date statistice, un prim pas spre focalizarea resurselor.

Mărirea considerabilă a alocației pentru copii reprezintă ponderea cea mai mare a cheltuielilor suplimentare pentru protecția socială și este făcută, mai ales, pe seama retragerii subvențiilor din agricultură și industrie. Ceea ce am făcut noi este că am oprit finanțarea marilor coloși, cu pierderi susținute de întreaga populație, și am orientat banii spre traiul și creșterea copiilor.

Per total, compensările și indexările acordate au acoperit, în cazul salariilor, 74,8% din creșterea prețurilor și 82,2%, în cazul pensiilor. În ianuarie, Guvernul a propus un procent de 75% de acoperire. Până acum, iată, din promisiunile Programului pe termen scurt s-a îndeplinit tot ce ține de protecția socială.

Față de greutățile bătăliei cu timpul și cu sărăcia, Guvernul are de elaborat și tot ceea ce și-a propus să realizeze, în planul reformelor sociale, Guvernul Văcăroiu la învestitură, fără să rezolve, practic, nimic. Amintim doar: modificarea Legii șomajului, Legea asistenței sociale, Legea asigurărilor sociale pentru pensii și sănătate.Guvernul are în curs de definitivare aceste proiecte de legi, pentru care s-a angajat și față de Banca Mondială.

Poate că, pentru momentul de față, semnarea Cartei sociale europene, la 14 mai a.c., să nu însemne mare lucru. Această Carte, elaborată în 1961 și amendată în 1988, este deschisă spre semnare tuturor statelor Consiliului Europei, dispuse să-și ia angajamente ferme în privința dreptului la protecție contra sărăciei și excluderii sociale, dreptului la locuință, dreptului la protecție, în caz de licențiere, dreptului lucrătorilor cu responsabilități familiale la egalitate de șanse și tratament.

România a devenit, prin semnare, a zecea țară ce-și asumă această obligație, după țări precum Franța, Danemarca, Suedia, Finlanda, Italia. Este, în același timp, prima țară din fostul lagăr comunist care a semnat Carta socială europeană.

Domnilor semnatari ai moțiunii, dați-mi voie să-mi închei pledoaria împotriva moțiunii printr-o întrebare: de ce acuzați de dezinteres față de sărăcie pe cei care și-au asumat ceea ce dumneavoastră ați ezitat să faceți, lupta declarată împotriva sărăciei?

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marțian Dan (din bancă):

Se vede!

(Aplauze din partea dreaptă a sălii)

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim, doamnă Dobrescu.

Are cuvântul domnul Victor Apostolache, PDSR. Va urma domnul Berciu Ion, PNȚCD.

 
 

Domnul Victor Apostolache:

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Domnilor membri ai Guvernului,

Stimați colegi,

Mă bucur că am ocazia, acum, pentru prima și sper să fie și ultima dată, cu prilejul acestei moțiuni, să mă fac auzit de membrii actualului cabinet și mai ales de premier, care, după ce au primit votul de investitură, au ignorat complet Parlamentul.

În textul moțiunii se fac referiri generale la situația din agricultură și implicațiile socio-economice generate de aceasta. Analizând Programul de guvernare pe termen scurt, în domeniul politicii agricole am constatat că, din cele 12 măsuri preconizate, s-a împlinit numai cea de a treisprezecea, respectiv falimentarea planificată a agriculturii românești. În această situație, s-a ajuns că programul adoptat de Parlament a fost dat deoparte și s-a trecut la implementarea a ceea ce s-a tradus dintr-un proiect al Băncii Mondiale și FMI-ului care, între timp, a devenit Acordul ASAL și care a fost prezentat, cu surle și trâmbițe, drept singură soluție, în fața camerelor de luat vederi și niciodată Parlamentului.

Acțiunea demolatoare a vizat, pentru început, complexele de porci și păsări și s-a realizat prin blocarea ordonanțelor nr.7 și 13, la începutul lunii decembrie, nemaialocându-se peste 180 miliarde de lei pentru procurare de furaje. Suma aceasta ar fi fost suficientă pentru achiziționarea furajelor necesare majorității complexelor până la noua recoltă, având în vedere prețurile la acea dată.

Toate intervențiile producătorilor, ale parlamentarilor au rămas fără rezultat, cei care trebuiau să se implice nu au inițiat nimic în așteptarea momentului prielnic lansării Programului de privatizare prin lichidare. Acest lucru s-a realizat, după cum sper că vă amintiți, după ce întreaga opinie publică a luat cunoștință, prin intermediul televiziunii, de situația deosebit de gravă a animalelor care, efectiv, mureau de foame. În acest mod, ce s-a urmărit s-a obținut, respectiv lichidarea efectivelor de animale în complexe. Astăzi se prezintă ca o reușită a Programului de privatizare faptul că, din cele 20 de complexe, din mult discutata listă, s-au privatizat sau sunt în curs de privatizare 5, iar alte 15 s-au lichidat.

Dar să vedem cum au evoluat efectivele de animale, comparativ cu situația la perioada anului trecut. Acestea au înregistrat următoarele scăderi: 107.000 capete la bovine, 128.000 capete la porcine, 633.000 capete ovine. Abia a fost declanșat procesul lichidării și am ajuns la asemenea reduceri. Dacă se va continua în acest ritm, mă văd nevoit să întreb dacă nu cumva se urmărește chiar lichidarea unor specii. Mă tem că nu o să le mai întâlnim nici în grădinile zoologice, pentru că nu este exclus ca și acestea să fie înscrise în cine știe ce program, pe care premierul, din dorința de a ne menaja, nu-l prezintă Parlamentului.

Acțiunea premeditată de distrugere a agriculturii a continuat prin așa-zisa politică de reformare a sistemului de finanțare, pe care nu l-au înțeles nici inițiatorii și, cu atât mai puțin, beneficiarii. Numai așa se poate explica faptul că, din cele 550 miliarde de lei, alocate cu întârziere pentru campania de primăvară, au rămas neutilizate aproape 200 de miliarde. Aceasta a constituit principalul motiv al întârzierii acestei campanii și care s-a încheiat la sfârșitul lunii mai și a fost anunțată ca o mare victorie a actualei guvernări.

Orice este posibil, domnilor, cu condiția ca și plantele, după alegerile din noiembrie, să-și fi schimbat stadiile de vegetație, așa cum actuala putere și-a uitat promisiunile electorale.

Pentru îndeplinirea dorinței unora din actuala putere de a aduce agricultura la situația din perioada interbelică, s-au elaborat și câteva proiecte legislative, ca de pildă Circulația juridică a terenurilor și arendarea. Acestea au fost trimise Parlamentului numai după ce s-au abrogat alte legi care creau anumite facilități micului proprietar, spre exemplu, Legea nr.83. Proiectele respective vizează, în special, vînzarea și cumpărarea, arendarea terenurilor, în totală contradicție cu promisiunile electorale, pe fondul de sărăcire al populației, facilitând accesul cetățenilor români cu domiciliul în străinătate.

Prin aceste legi, actuala putere se recompensează față de cei care le-au susținut o campanie electorală de peste 7 ani, în timp ce bieților proprietari autohtoni nu le rămâne decât șansa de a deveni argați. Pentru a fi siguri de ireversabilitatea procesului demolator, s-a trecut acum în pragul uneia din cele mai dificile campanii agricole, la lichidarea specialiștilor.

Domnule prim-ministru,

În alocuțiunea de marți, spuneați, printre altele: pentru prima oară, indicatorii realizați în sectorul privat depășesc sensibil ce s-a realizat în sectorul de stat. Țăranii individuali au încheiat însămânțările pe circa 94% din terenuri, iar fostele IAS pe 87. Într-adevăr, măreață izbândă, numai că, în cifre absolute, lucrurile stau cu totul altfel: suprafața cea mai mare rămasă neînsămânțată este în sectorul privat, respectiv peste 200.000 de hectare, în timp ce cele 96.000 de hectare din sectorul de stat sunt ocupate cu furaje anuale, care se recoltează în această lună, după care se vor semăna alte furaje.

Este adevărat că dumneavoastră nu aveți de unde să cunoașteți aceasta, dar nici să luați de bune gogoșile sfătuitorilor, pe care, mai departe, să le vindeți populației!

Am apreciat pregătirea juridică a dumneavoastră, mai ales prin modul în care reușiți să ocoliți Parlamentul, dar, vă rog, nu încercați să jonglați și cu cifrele, întrucât aveți consilieri incompetenți sau, de ce nu, rău intenționați.

(Aplauze în partea stângă a sălii)

Acum sunteți puși în situația de a încerca o modificare a Legii nr.18. Și cum pământul nu prea mai ajunge, pentru a nu risca să împărțiți și teritoriile vecinilor și cine știe în ce dandana să ne mai implicați, îi rog pe colegii parlamentari să vă ajute să vă reluați locul la Primăria Capitalei, spre binele agriculturii românești și, de ce nu, și a bucureștenilor.(Aplauze.)

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Are cuvântul domnul Berciu Ion, PNTCD. Va urma domnul Triță Făniță, PD.

 
 

Domnul Ion Berciu:

Domnilor președinți,

Domnilor parlamentari,

Domnilor reprezentanți ai Executivului,

Ceea ce inițiatorii actualei Moțiuni de cenzură doresc a face, ceva sublim, se transformă în ceva ridicol. E de fapt, efortul neputinciosului ce dă cu pietre în pomul roditor.

Dar, așa ca și la celelalte moțiuni, e drept, simple și fără importanță, așa cum foarte bine le caracteriza domnul președinte Diaconescu, cei ce se postează în situația de continui perdanți, e recomandabil a schimba partitura, a-și schimba purtătorii de vorbe, a-și aduce aminte că disciplina de partid proprie partidului clientelar funcționează doar când ești la putere.

Ar fi mai bine a fi constructivi, ar fi mai bine a fi cooperanți, ar fi mai bine să înțeleagă că gălăgia pe care o fac se stinge într-o singură încăpere. Strada, electoratul, în speță poporul român, rămâne consecvent votului pe care l-au dat în noiembrie 1996. (Rumoare) Nu v-a mai vrut, domnilor, a dorit schimbarea în bine și, așa cum un moț vizionar, la sărbătoarea de pe Muntele Găina, în iulie 1996, ascultându-l pe domnul Ciorbea, a acoperit cu glasul său puternic mulțimea, cu îndemnul: "Dăi, înainte, Victoraș!"

Pentru acest popor vlăguit de constrângerile dictaturii comuniste, trecut prin genocidul alimentației raționale a lui Mincu, noi, cei care susținem acest Guvern al veritabilelor forțe democratice, nu putem face altceva decât să-l sprijinim, să-l ocrotim, să-l înțelegem atunci când poate mai și greșește și să ne bucurăm atunci când constatăm că toate țările spre lumea cărora tindem a ne apropia ne ajută, ne conseiază și ne remarcă că am reușit să intrăm pe drumul drept al societății capitaliste.

Nu cred că e nevoie a reveni cu acele cifre care ne prezintă adevărata stare a ființei biologice române.

Ne aflăm pe ultimul loc din Europa, domnilor. Concurăm cu țări africane. Ne-am obișnuit a critica de pe poziții radical-naționaliste pe cei ce ne arată că România este o țară minunată și bogată, cu oameni săraci, cu oameni blânzi și buni, dar prădați de peste o jumătate de veac.

De aceea e nevoie de reformă, de aceea e obligatoriu a face reformă și în domeniul sanitar. De aceea e normal a dori să ajungi peste un timp să contrazici un expert olandez, care spune: domnule, în România nu sunt fezabile asigurările private de sănătate, atât timp cât la acestea doar 1 până la 2 la sută din populație ar putea avea posibilitatea să le utilizeze, în comparație cu Olanda, unde acest raport este de 40 la sută.

Din aceste considerente, și nu numai, această moțiune, care nu urmărește decât căderea unui Guvern ce dorește să facă o veritabilă reformă și nu o pastișă, ca cea de pe vremea regimului Iliescu-Văcăroiu, nu are sorți de izbândă și nu va avea alt efect decât întărirea poziției actualului Executiv și iremediabila caracterizare a moționarilor drept atemporali și antireformiști.

Este, de fapt, o urmare firească a aceleiași lipse de credibilitate, este o urmare a ceea ce s-a dorit a se înțelege prin fabula lupului moralist.

Atât timp cât actuala Opoziție a generat dezastrul economic actual, atât timp cât actuala Opoziție a oblăduit corupția și jaful, atât timp cât aceleași persoane ce au condus țara prin diversiune încearcă azi să tragă pe alții la răspundere, revin și eu la același îndemn: "dă-i înainte, Victoraș, că mergi bine".

În încheiere, doresc și eu să vă dau două vești, ca și vorbitorul în alb - una bună: sub guvernarea Ciorba va fi mai bine; și una rea: în sensul funcționării statului de drept, va trebui în viitor să tratăm Opoziția.

Vă mulțumesc. (Aplauze în partea dreaptă a sălii)

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim.

Are cuvântul domnul Triță Făniță, PD, și va urma domnul Alexandru Morțun, PNL. (Rumoare)

Este domnul Triță Făniță în sală?

Voci din sală:

La siloz! Cumpără grâu! Face rezervă pentru Guvernul Ciorbea!

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Atunci, domnul Alexandru Morțun. Vă rugăm. Și se pregătește, dacă nu vine domnul Triță Făniță, domnul Francisc Bárányi, UDMR.

 
 

Domnul Alexandru Ioan Morțun:

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Onorabili domni miniștri,

Doamnelor și domnilor,

Vreau să vă spun că în acest moment sunteți cu toții martori la un fenomen care va intra categoric în cartea recordurilor. Pentru prima dată, în viața parlamentară mondială, vom asista la două moțiuni de cenzură în trei zile. Este normal că graba de a întocmi două moțiuni într-un interval atât de scurt a dus la greșeli grave de întocmire, care au aruncat în deriziune însuși textul acesteia.

Dacă nu ar fi fost în mod pasional angajați în vânarea presupuselor greșeli, inițiatorii ar fi putut măcar să se documenteze corect și cinstit în conceperea acesteia, pentru aceasta având nevoie, însă, de bună-credință. Încă de la punctul 1 se comite o eroare fundamentală, vorbindu-se despre "înrăutățirea fără precedent a stării de sănătate a populației din România". (Rumoare)

Fără a avea, domnilor, pretenția că sănătatea românilor este corespunzătoare, simpla citire a indicatorilor demografici, care se găsesc la îndemâna oricui, aruncă în deriziune enunțul. Studiind aceste cifre statistice, semnatarii la comandă ar fi constatat faptul că în comparație cu trimestrul I al anului 1996, când destinele sănătății erau conduse de o semnatară a moțiunii, în perioada similară a lui 1997, când "s-a înrăutățit fără precedent starea de sănătate a populației", natalitatea în România a crescut, mortalitatea generală a scăzut cu două procente, iar sporul general al populației s-a amelionat, domnilor.

Dânșii trebuie să ne spună clar dacă ne consideră acum vinovați ori de faptul că s-au născut mai mulți oameni, ori că au murit în România cu 12 mii mai puțin?

Noi, cu toată seriozitatea, ne asumăm doar vina că nu am preluat, domnilor, puterea înainte, când mortalitatea generală atinsese, într-adevăr, cifra neîntâlnită de aproape 16 la mie. Unii dintre semnatari, medici fiind, protestează acum împotriva accesului greu la medicamente și pentru disponibilizările de personal din sistemul de sănătate.

Vreau să le reamintesc că, în urmă cu două luni, au avizat în unanimitate - repet, în unanimitate; mă refer la cei din Comisia de sănătate a Senatului, favorabil proiectul Bugetului de stat pe anul 1997 pentru Ministerul Sănătății. Tot dânșii, tot sub semnătură, tot în unanimitate, au considerat reducerea numărului de 27.346 de persoane drept dorință, în fine, a Ministerului Sănătății de a începe restructurarea asistenței medicale, sanitare în România. Există semnăturile lor pe această hârtie.

Iată că acum, tot dânșii critică lucruri pe care le-au aprobat, lucru care mă face să cred că nu grija față de omul bolnav și personalul sanitar îi animă, ci exploatarea acestor inerente drame și dureri umane, în scop politic.

Și, dacă până acum a fost vorba de lipsă de documentare și de voită uitare, la punctul 8 al Moțiunii se atentează chiar la elementară morală, vorbindu-se despre cederizarea structurilor, în detrimentul intereselor cetățeanului. Deși, personal, n-am dorit și nu doresc să mă repet, fac apel la memorie și la un document pe care însuși vi l-am prezentat în urmă cu două luni. Un partid, fost de guvernământ, care în '95 permitea conducătorilor săi județeni exprimări organizatorice de genul: prefecturile să atragă primarii spre PDSR, instituțiile descentralizate - agricultură, învățământ, sănătate - să contribuie la înființarea de organizații, să fie înființate organizații la nivelul societăților comerciale și regiilor, ai căror manageri trebuie să răspundă de atragerea de noi membri și de strângerea cotizațiilor, nu cred că au căderea morală să vorbească de cederizare și mai ales de interesul cetățeanului român.

Cei care în același document pe care vi l-am prezentat vorbesc despre protecție socială pentru membrii PDSR și subordonații lor, nu sunt cei chemați astăzi să vorbească despre protecție socială pentru întregul popor român.

Fără să aibă remușcări și să se gândească la trecut, inițiatorii Moțiunii enunță: "Există un pericol real ca populația, percepând eșecurile actualei guvernări, să-și piardă încrederea în valorile și instituțiile democratice".

Doamnelor și domnilor,

Vă putem spune, cu toată seriozitatea că, dacă timp de 7 ani, sub catastrofala dumneavoastră guvernare, nu și-a pierdut-o, este clar că poporul român are vocație democratică.

În încheiere, doamnelor și domnilor semnatari, în viitorul apropiat, probabil astăzi sau luni, când veți mai înainta o moțiune de cenzură, eu vă sfătuiesc prietenește: a) să studiați cifrele statistice; b) să excludeți de la semnături pe cei ce cu puțin timp în urmă au semnat exact contrariul; c) în limita posibilităților, dacă aveți rezerve, este recomandabil să-și exprime puncte de vedere cei ce nu au a se simți vinovați de starea în care a fost lăsată națiunea.

Doamnelor și domnilor,

Unul dintre semnatari, și nu oricine, spunea că Guvernul să-și poarte crucea. Da, domnilor, solidari cu premierul Ciorbea și cu Guvernul pe care-l conduce, vom purta crucea pe care dumneavoastră ați pus-o în spinarea poporului român.

În încheiere, vreau să fac un comentariu pe baza unui anunț făcut la un post de televiziune privat, de maximă audiență în România. Se spunea acolo că, introducând deodată două moțiuni de cenzură, în cazul respingerii acestora, Opoziția va fi pusă la colț pentru multă vreme.

Eu vreau să vă spun că nu noi, nu noi suntem capabili să punem Opoziția la colț. Opoziția este pusă la colț de însuși poporul român pentru tot ceea ce a făcut în decembrie 1996. Mulțumiți poporului român că la acel colț nu se găsesc și coji de nuci.

Vreau să vă spun, pentru că tot se primesc aici în sală scrisori, am primit și eu una, la fel de veridică ca și cele prezentate, de la Ion Tribunu din Pocraca. Domnia sa a auzit la radio cum că Partidul România Mare se abține de la noua moțiune de cenzură. Supărat, violent de supărat, Ion Tribunu ne întreabă, având în vedere parazitarea postului, probabil tot de către CDR: PRM se abține sau de-abia se ține? (Aplauze în partea dreaptă a sălii)

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim.

Are cuvântul nu domnul Francisc Bárányi, ci domnul Gheorghe Frunda, de la UDMR. Și va urma domnul Costică Ciurtin, de la PUNR.

 
 

Domnul Gheorghe Frunda:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Domnule premier,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Domnilor miniștri,

Stimați invitați,

Punctul 7 al Moțiunii de cenzură acuză Guvernul că cedează în mod sistematic și iresponsabil presiunilor autonomiste și separatiste, practicând tranzacții politicianiste ce pun în pericol chiar unitatea statului român, îndeosebi prin proiectul Legii învățământului și al Legii administrației publice locale.

Susținerile cenzorilor programului guvernamental sunt, pe cât de grave, pe atât de neadevărate și dovedesc încă o dată duplicitarismul politicii Guvernului Văcăroiu, în special, și a regimului Iliescu, în general.

Cei care ați periclitat șansele europenizării politice a României sunteți dumneavoastră, semnatarii Moțiunii de cenzură, iar noi, actuala majoritate parlamentară, încercăm să îndreptăm greșelile dumneavoastră. Dar cel mai grav prejudiciu l-ați cauzat prin duplicitarismul dumneavoastră partenerilor străini. Organismelor internaționale le promiteați îndeplinirea standardelor europene în materie, promisiuni pe care le-ați uitat în chiar momentul semnării documentelor internaționale, adoptând apoi legi care încălcau grav prevederile documentelor internaționale pe care le-ați semnat și uneori le-am ratificat în Parlament.

 
 

Domnul Marțian Dan (din sală):

Care-s alea?

 
 

Domnul Gheorghe Frunda:

Acum urmează.

La 29 iunie 1990, ați semnat documentul final al Reuniunii de la Copenhaga asupra dimensiunii umane a CSCE. La 28 septembrie 1993, ați acceptat celebra Recomandare 1201 în legiferarea și aplicarea drepturilor minorităților naționale. La 1 februarie 1995 ați semnat Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale, devenită între timp Legea nr.33 din 1995, iar la 16 septembrie 1996 ați semnat Tratatul de înțelegere, cooperare și bună vecinătate cu Republica Ungară, devenit între timp Legea nr.113 din 1996.

Toate aceste documente internaționale, ca și Carta Europeană Autonomiei Locale și Carta Europeană a Limbilor Regionale și Minoritare, ambele semnate de către Guvernul Văcăroiu, asigură comunităților etnice și minorităților naționale din România dreptul la educație în limba maternă la toate nivelurile și în toate formele de învățământ, dreptul folosirii neîngrădite, oral sau în scris, în viața privată și publică, în administrație, în justiție și în celelalte domenii ale vieții publice, dreptul folosirii inscripțiilor bilingve și a denumirilor istorice ale localităților, acolo unde minoritățile naționale trăiesc în mod tradițional, sau în proporție substanțială, dreptul folosirii simbolurilor și imnurilor minorităților naționale, dreptul la păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității minorităților naționale.

Dumneavoastră, cei care astăzi sunteți în Opoziție, - și sper că veți mai fi o bună bucată de vreme -, v-ați obligat pe plan internațional să asigurați aceste drepturi pentru noi, minoritățile naționale din România. Pe plan național, însă, ați adoptat legi discriminatorii. De exemplu, Legea învățământului și Legea administrației publice locale, care lezează grav drepturile minorităților naționale din România, încercând să faceți din noi cetățeni de gradul doi.

Actuala coaliție guvernamentală, prin modificarea acestor legi și adoptarea altor acte normative, nu face altceva decât să înlăture discriminările existente, să aplice prevederile tratatelor internaționale, semnate de către dumneavoastră, să asigure egalitatea tuturor cetățenilor țării, să ajungă la o stare de normalitate.

Politica Guvernului în domeniul minorităților naționale nu numai că nu periclitează unitatea statului român, dar stabilizează climatul de normalitate și accelerează integrarea țării în structurile euroatlantice și europene.

Această politică este într-adevăr euroconformă, conservând pe de o parte toleranța transilvană seculară, și preluând, pe de altă parte, experiența țărilor europene democratice.

Cu excepția câtorva patriotarzi demagogi și a câtorva mici partide politice naționalist-șovine, cărora le este teamă că, odată problema maghiară rezolvată, își pierd însăși rațiunea de a mai fi, este în interesul cetățenilor acestei țări normalizarea relațiilor dintre majoritatea românească și minoritățile naționale din România.

Doamnelor și domnilor, a trecut vremea când fumam una și spuneam alta, cum scria Tudor Arghezi, tot așa cum a trecut și vremea naționalismului primitiv intolerant, definit de Ady Endre drept "patriotismul proștilor".

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze în partea dreaptă a sălii)

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim.

Are cuvântul domnul Costică Ciurtin și se pregătește doamna Hildegard Puwak.

 
 

Domnul Costică Ciurtin:

Domnilor președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Domnule prim-ministru,

Observ că avem un Guvern șugubăț. Ne ține din pilde în pilde. E bună! De la Göring la Churchill, de la Napoleon la Hitler și așa mai departe.

Dar mi-aș permite să zic, nu știu, peștele se împute de la cap sau Ciorbea de la Guvern? Și invers.

Și, pentru ca să fim în tonul primului-ministru, am să încep și eu să fiu șugubăț.

Studiind cu atenția cuvenită programul electoral și apoi schița de guvernare pe 6 luni, prezentată Parlamentului, am fost încântat să constat că în România va curge lapte și miere, că tot cetățeanul se va îmbelșuga, că toate relele perioadei de tranziție vor fi estompate, fericirea și bucuria se vor întinde peste toată țara, vom dansa și vom cânta, preamărind coaliția guvernamentală, aducătoare de speranțe. Dar, vai! Câtă diferență între a promite și transpunerea în fapte reale a sloganului electoral!

Reforma și angajamentele ce trebuiau să restructureze din temelii întreaga viață socio-economică au rămas un singur deziderat și au fost uitate. Și, totuși, ea s-a făcut simțită acolo unde nu trebuia, în viața socială, lovind necruțător toate profesiunile și cu deosebire intelectualitatea românească.

Programul de reformă în întreg învățământul a demarat în ce are el mai rău, cu Legea Bugetului de Stat, care cuprinde disponibilizarea unui număr însemnat de cadre didactice și neacoperirea financiară a posturilor rămase temporar vacante.

De altfel, domnilor, această politică și practică nu este străină actualilor guvernanți, pentru că, domnule Ciorbea, asemenea măsuri au mai fost luate împotriva corpului didactic acum 65 de ani, când Partidul Național Tărănesc cârmuia țara.

Este de neconceput ca unui sector ca învățământul, declarat prioritate națională, prin măsurile preconizate, să se submineze însăși temelia civilizației românești, scoțând în afara procesului instructiv-educativ aproximativ 60 de mii de persoane, din personalul didactic, efectiv, vreo 13 mii, neacoperirea a 48 de mii de posturi didactice vacante, blocarea ținerii de concursuri pentru ocuparea acestora cu personal didactic titular, iar, ca urmare a modificărilor aduse Legii învățământului, va îngroșa numărul șomerilor personalul didactic românesc înlăturat din gimnazii, licee, școli profesionale și universități pe criterii etnice, promovând un învățământ segregaționist.

Vă întreb, domnilor guvernanți, cum respectați promisiunea din campania electorală și din program, privind alocarea a cel puțin 6 la sută din PIB pentru învățământ, când este știut că nici procentul de 4 la sută înscris în lege nu a fost onorat?

Ba, mai mult, măsurile luate de Guvern blochează și posibilitatea de angajare a tinerilor absolvenți din anul școlar 1997-1998, când, de pe băncile universităților, vor ieși două promoții, îngroșând numărul șomerilor, care, dezorientați și fără sprijin, vor lua drumul pribegiei europene.

Domnilor, salariile în învățământ sunt o batjocură la adresa celor care cresc, formează și educă pe viitorii purtători ai culturii naționale. Tergiversarea definitivării Statutului cadrelor didactice și punerea lui în aplicare într-o perioadă de 3 ani constituie un nou mod de umilire a acestei categorii sociale, desconsiderată timp de 50 de ani și pe care dumneavoastră, actualul Guvern, o continuați.

Bursele elevilor și studenților sunt sub limita acoperirii cheltuielilor necesare pentru masă și cazare. Condițiile din școli, cămine, cantine sunt deplorabile. Materialul didactic lipsește cu desăvârșire. Planurile școlare, programele școlare și manualele sunt compilări de teorii și idei inaplicabile, care provoacă repulsie, supraîncarcă și îngreunează procesul predării și asimilării.

Iată, domnilor, câteva direcții în care ministerul de resort trebuia să acționeze și nu a făcut-o! Iată de unde trebuia începută reforma!

S-a afirmat foarte serios că, odată semnat Tratatul cu Ucraina, ne putem apuca de reformă. Oare acesta să fi fost motivul pentru care reforma nu s-a derulat?! Pentru care actuala Putere nu și-a onorat promisiunile?!

Și vă mai întreb, domnilor guvernanți, ce se va întâmpla dacă mâine vom începe tratative pentru încheierea unui tratat cu Rusia, care va dura 5 ani de zile? Veți mai găsi alt motiv?

Dar, să fim optimiști. Pentru că ministerul derulează reforma prin schimbarea denumirii lui și modificarea Legii învățământului, satisfăcând toate pretențiile aberante ale UDMR-ului, de parcă numai maghiarii ar fi minoritate în România! (Rumoare; comentarii în partea dreaptă a sălii)

.... peste doi ani de zile sunteți distruși complet ...

Prin modificările aduse în special art.8 și Cap.XII, se inversează întreaga concepție despre învățământul românesc. Ministerul Învățământului consideră mai necesar să stipuleze în primul alineat al acestui articol că învățământul de toate gradele se desfășoară în limbile minorităților naționale, precum și în limbi de circulație internațională. Mergând pe această idee, limba română va fi studiată, și nu însușită, la fel ca orice altă limbă străină și nu cea oficială în România.

Domnule prim-ministru, vă întreb, pentru că suntem la câțiva kilometri, Ponor și Ponorul celălalt din județul Cluj, aveți habar de faptul că s-a început maghiarizarea românilor din Sângeorzul de Pădure, prin facturările la RENEL și ROMGAZ?

 
 

Domnul Gheorghe Frunda (din sală):

Minciună!

 
 

Domnul Costică Ciurtin:

Știți că examenele pentru ocuparea posturilor în județul Mureș se țin în limba maghiară? Știți că tricolorul românesc a fost luat de pe Primăria din Târgu-Mureș?

Domnule prim-ministru, știți că un subaltern al dumneavoastră a plecat la Satu-Mare, secretarul de stat din Ministerul Sănătății, și a făcut ședință în limba maghiară?

Ce faceți, domnule prim-ministru? Ce face moțul de onoare al Munților Apuseni?

Domnilor guvernanți și domnule prim-ministru, România face mai mult decât cere în privința minorităților, chiar Europa, în ansamblul ei. Că suntem mai europeni decât europenii, poate fi bine. Dar exagerările devin păcătoase și rele.

În acest context, vă întreb: ce fel de viitor slujește noul proiect de lege? Viitorul integrării europene? Nicidecum. Pentru că minoritarii maghiari se integrează separându-se, începând cu grădinița, până la terminarea studiilor universitare.

De aceea, atragem atenția Guvernului că, procedând astfel, creează premisele unei federalizări a statului pe criterii etnice și lingvistice și subminează înseși bazele statului unitar național.

Deci, domnilor guvernanți, în final, consider că reforma în învățământ trebuie s-o realizați pornind de la optimizarea acestuia, a alocării resurselor, a modernizării lui, a evaluării și autoevaluării, ca procese complexe continue și obiective, și nu cu paleative conjuncturale.

Domnule prim-ministru, puterea pe care o aveți în momentul de față nu trebuie folosită hulind poporul și forțele politice existente. Vă rugăm să colaborați și să conlucrați cu acestea spre binele tuturora și al țării.

Iată de ce, având în vedere cele spuse de mine până acum, că una faceți, alta vorbiți, respectuos cer: dați-vă demisia și demisia întregului Guvern. (Aplauze în partea stângă a sălii)

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim.

Are cuvântul doamna Hildegard Puwak. Va urma domnul Ioan Mureșan, PNTCD.

 
 

Doamna Carola Hildegard Puwak:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Acum o jumătate de an aici, în această sală, domnul prim-ministru ne prezenta drept program socio-economic pe termen scurt un text intitulat "Măsuri prioritare pentru primele 6 luni de guvernare", în are se face de mai multe ori sublinierea că obiectivul principal constă în stoparea degradării socio-economice, ameliorarea vieții populației, în special a categoriilor defavorizate.

Acum au trecut cele 6 luni. Astăzi am auzit aici lucruri, pe care, mă întreb, dacă domnul prim-ministru, în numele Guvernului pe care dumneavoastră, domnilor și doamnelor parlamentari ai puterii, l-ați investit, le-a rostit, convins că spune adevărul. Faptele confirmă o altă concluzie - lipsa de interes a Guvernului pentru realizarea măsurilor sociale. Problematica socială nu a constituit de la bun început o preocupare pentru acest Guvern. Ați venit în fața noastră zilele trecute, domnule prim-ministru, și ne-ați spus: "Am reușit". Ce ați reușit de fapt? Ați reușit cea mai indezirabilă performanță. Ați adus populația la cel mai scăzut nivel de trai după decembrie 1989, după ce se făcuseră pași semnificativi spre un trai mai bun.

În campania electorală le-ați sădit oamenilor speranța că viața lor va fi tot mai bună. Dacă parcurgem acum raportările Comisiei naționale pentru statistică, trebuie să recunoașteți că programul dumneavoastră este nerealizat. Ați aplicat o politică economico-socială, pe care o numiți cu nonșalanță, domnule prim-ministru, "Modelul românesc de reformă". În realitate, această politică v-a fost impusă de specialiștii străini, reprezentând alte interese decât ale societății românești. O dovedește faptul că ați redus dramatic puterea de cumpărare a populației, scăzând salariul real în 6 luni cu 38% și pensia medie reală cu 35%. Deci, nu le-ați indexat automat în raport cu rata inflației, așa cum v-ați angajat. Nu v-a interesat cum trăiește acest popor și care-i sunt așteptările. Se vede că acest popor reprezintă o cantitate neglijabilă pentru specialiștii care țin loc de Guvern în România. Ne-ați explicat astăzi, domnule prim-ministru, cu argumente pe care le-ați vrut științifice, cât sunteți de fericit, pentru că ați reușit să aduceți țara în 6 luni la nivelurile veniturilor reale din 1993 și 1994, când începea relansarea economică, după dezastruoasa guvernare Roman. Aceasta este marea dumneavoastră performanță?

V-ați angajat că veți asigura o alocație de stat pentru copii de 50 000 de lei pe lună. Acum, la o rată a inflației de 90%, alocația pentru copii ar fi trebuit să fie de 100 000 de lei. Peste puțin timp, ea va reprezenta cu siguranță mai puțin decât la investitura dumneavoastră. Nici alocația suplimentară, pe care intenționați s-o dați de la 1 iulie nu va avea în realitate nici un efect pentru oameni.

Ați recunoscut, domnule prim-ministru, că ați pierdut legătura cu oamenii. Bănuiesc că i-ați avut în vedere, în primul rând, pe cei din categoriile defavorizate, față de care v-ați angajat să le asigurați protecția. Dar cum ați procedat? Ați planificat pentru 1997 un regres economic și ați renunțat practic la plata ajutoarelor sociale. Acești oameni au primit doar lamentările dumneavoastră, că presa nu vă ajută în potențiada pe care ați regizat-o de 6 luni. Este încă o dovadă că protecția socială a fost în aceste luni doar mimată.

Ați subminat traiul zilnic, domnule prim-ministru, prin distrugerea agriculturii românești, acceptând măsuri de politică agrară impuse de Banca Mondială, cu totul contrare celor promovate de Uniunea Europeană, în care dorim să ne integrăm. Ați disprețuit producătorul agricol, anulându-i toate facilitățile, înrăutățindu-i, astfel, puternic, condițiile de viață.

Stimați colegi parlamentari,

Vă trebuie dovezi că populația se hrănește din ce în ce mai prost și este forțată se renunțe la cumpărarea de bunuri de consum și la servicii strict necesare?

Vă invit să consultați buletinul statistic din luna aprilie. Ați afirmat astăzi, domnule prim-ministru, că în 1996 consumul populației s-a situat cu mult sub limita decenței. Unde l-ați adus acum, domnule prim-ministru, când puterea de cumpărare s-a redus cu 35%? Aceasta este politica dumneavoastră pe care vă rugăm să nu o mai promovați, dacă vreți binele poporului. Nu există nici un fel de justificare pentru asemenea politică, pentru că o asemenea politică nu înseamnă reformă, ci doar formă mascată de acaparare a resurselor țării, pentru a impune o anumită putere politică.

Toate aceste efecte negative sunt dovada politicii antisociale, pe care Guvernul CDR-USD-UDMR o promovează, a ruperii clasei politice pe care o reprezentați, de interesele populației și mai ales, de cei nevoiași, de cei săraci, care așteaptă degeaba aplicarea măsurilor anunțate pentru combaterea sărăciei.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Prezenta moțiune de cenzură nu este semnată doar de 140 de parlamentari ai opoziției. Ea este semnată de toți cetățenii onești ai acestei țări, pe care i-ați înșelat prin promisiuni, i-ați desconsiderat prin acțiunile și măsurile dumneavoastră, în contradicție totală cu ceea ce ați înscris în așa-zisul dumneavoastră program. (Vociferări în sală)

Iată de ce, este pe deplin justificată demiterea acestui Guvern și formarea unui alt Guvern, capabil, profesionist și moral, care să asigure progres economic și condiții normale de viață, care să nu improvizeze reforme globale și modele, pe baza unor cunoștințe economice îndoielnice și a unor interese ascunse.

Stimați colegi parlamentari reprezentând Puterea,

Acestea sunt o parte din argumentele care ne îndreptățesc să votăm moțiunea de cenzură. Sperăm că prin vot, ne veți fi alături, pentru a salva țara și, de asemenea, statutul nostru de apărători ai intereselor cetățenilor acestei țări.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Opoziției)

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim, doamnă.

Are cuvântul domnul Ioan Mureșan - PNȚCD și va urma doamna Rodica Stănoiu - PDSR.

 
 

Domnul Ioan Mureșan:

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor,

În practica constituțională parlamentară, inițierea unei moțiuni de cenzură de către Opoziție, este un prilej ca în plenul Parlamentului să se declanșeze o dezbatere politică majoră, în urma căreia să se degajeze soluții pentru problemele cu care se confruntă societatea românească, pentru că reușita acestui demers de guvernare, nu va fi numai o victorie a actualei majorități, ci va fi o victorie a tuturor românilor.

Din acest punct de vedere, ne-am fi așteptat ca o instituție parlamentară respectabilă, care este Opoziția, din Parlamentul României, să ne propună un text care să cuprindă, în primul rând, adevăruri și apoi, să propună soluții, acolo unde ele se impun. Pentru că, recunoaștem, că nu în toate problemele, cu care am fost confruntați, am găsit soluțiile optime.

Constatăm, dimpotrivă, că textul moțiunii, așa cum a fost el prezentat în Parlamentul României, conține foarte multe acuze, expuse într-o formă deosebit de agresivă, iar soluțiile alternative lipsesc cu desăvârșire. El, textul, trădează fără putință de tăgadă, că cei care l-au inițiat și l-au prezentat în Parlament aparțin unei alte lumi, o lume a intoleranței, o lume marcată de minciună și fals, o lume care a refuzat deschiderea spre exterior, o lume care a refuzat și refuză să privească adevărul în față, bărbătește. Și, pentru că textul moțiunii, așa cum am mai spus, cuprinde prea multe neadevăruri și nu voi încerca eu acum să fac un inventar al acestora, a făcut acest lucru, foarte bine, domnul prim-ministru, domnul Victor Ciorbea și alți vorbitori dinaintea mea - am să încerc doar să le aduc aminte semnatarilor moțiunii, că legat de afirmația: "Guvernul nu a propus strategii în domeniul politicii industriale, investiționale și comerciale, atunci când în fața Parlamentului, Cabinetul Ciorbea, și-a cerut abilitarea cu Programul de bază, de macrostabilizare și de dezvoltare a României, până în anul 2000, el a prezentat cele 5 elemente, pe care se bazează politica industrială a actualului Guvern. Sprijinirea ajustării întreprinderilor mari din industriile cele mai neeficiente, care nu au perspective imediate de privatizare, au probleme financiare, prezintă un grad redus de utilizare a capacităților de producție, și dețin o pondere însemnată în ocuparea mâinii de lucru într-o regiune, dezvoltarea dialogului social, promovarea de politici regionale și locale de dezvoltare. Oferta serviciilor de sprijin, legislație adecvată, servicii informaționale, oferta infrastructurilor de bază, aprovizionarea cu energie și apă, rețelele de transport și telecomunicații, oferta serviciilor de învățământ, legate de recalificarea și reconversia profesională a mâinii de lucru și apoi, sprijinirea exportului, în general, pe baza principiului neutralității stimulentelor între industrii, sprijin financiar, negocieri strategice la nivel interguvernamental. Definirea politicii industriale, în conformitate cu direcțiile menționate anterior, corespunde orientării actuale a Uniunii Europene și se încadrează în prevederile Acordului de ascoiere a României la Uniunea Europeană. Acordul permite intervenționismul pe termen scurt doar în scopul restructurării industriilor ineficiente, caz în care intervenția trebuie îndreptată ca măsură de protecție socială. La baza politicii Guvernului în economie, și, mai cu seamă, în industrie, stă adevărul despre întreprinderi, adevărul depsre pierderile acestora, adevărul despre posibilitățile de desfacere a produselor pe piața internă sau externă, despre managementul acestor întreprinderi, despre tehnologiile și forma de organizare a acestora. Vorbesc semnatarii moțiunii, de opțiuni antinaționale în domeniul politicii industriale. Politica antinațională în acest domeniu, înseamnă, domnilor, menținerea de subvenții, dirijarea de fluxuri financiare în exclusivitate pentru plata salariilor și nu pentru retehnologizare, practică pe care o credem de mult apusă, pentru întreprinerile cu management prost cu tehnologii învechite, mari consumatoare de materii prime și energie. Și, pentru că toate aceste pierderi sunt plătite din buzunarul cetățenilor, noi am promis în campania electorală că vom înceta această practică pentru totdeauna.

Doamnelor și domnilor,

În scurtul timp, de când Guvernul se află în exercițiu, acesta a luat o serie de măsuri, dintre care amintesc, pentru dumneavoastră, câteva mai importante: liberalizare prețurilor, pentru a crea condiții egale de evaluare a eficienței activității economice, întărirea disciplinei financiare, transformarea regiilor în societăți comerciale și companii naționale și pregătirea acestora pentru privatizare, reducerea taxelor vamale la o serie de produse industriale și agricole, pentru a dezvolta un mediu concurențial, în care să se antreneze industria românească, promovarea cooperării economice și industriale cu țările din centrul și estul Europei, precum și liberalizarea accesului pe această piață, în baza Acordului de aderare a României la CEFTA.

În domeniul transporturilor, obiectivele strategice ale Guvernului au fost legate de modificarea coridoarelor de transport care intersectează România de la est la vest, de la nord la sud, de la Constanța la Arad, de la București, Iași, Chișinău, astfel încât interesele naționale să se armonizeze cu cele europene.

În domeniul comunicațiilor, a început procedura de privatizare a celei mai atractive regii, Regia "Romtelecom", iar zilele trecute a luat ființă o instituție, care se cerea de multă vreme a fi necesară, Inspectoratul General al Comunicațiilor.

Iată de ce, Guvernul Ciorbea trebuie sprijinit în demersul lui de guvernare, nu numai de majoritatea parlamentară, ci de toate forțele politice conștiente și responsabile, că aceasta este calea dreaptă care nu are altă alternativă, pe care trebuie să pășească România. Și dacă afirmăm cu tărie, că nu există alternativă la actualul demers de guvernare, noi, cei din majoritatea parlamentară suntem hotărâți să sancționăm orice abateri de la acest demers, pentru că, coaliția politică, aflată astăzi la putere în România, are alternative pentru oamenii chemați să ducă acest demers la guvernare și la bun sfârșit. Și aceasta, pentru ca în final, România să-și ocupe locul meritat în marea familie a națiunilor europene, cu demnitate și cu mândrie. (Aplauze din partea Puterii.)

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul, în continuare, doamna Rodica Stănoiu - PDSR și apoi va urma domnul Varujan Vosganian - PNȚCD și Civic- Ecologist.

 
 

Doamna Rodica Stănoiu:

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Pornind de la Granada, ajunși la o răscruce de drumuri, în care poți atinge Madridul pe două căi, am ales, fără ezitare, pe cea care străbate o regiune aridă, arsă de un soare copleșitor, numită La Mancha - unde la fiecare cotitură aștepți să apară eroii nemuritori ai lui Cervantes. Omenirea ar fi fost infinit mai tristă fără ei, iar unii dintre noi socotim că spiritul lor nu trebuie nicicând să piară, cu atât mai mult, atunci când morile de vânt, printr-o ciudată migrație, au proliferat peste noapte pe aceste meleaguri carpatine, purtând inscripții, care de care mai ciudate, precum Contractul cu România. Acesta este răspunsul, pe care îl dau acum, domnului senator Dumitrașcu la o întrebare pe care mi-a adresat-o într-un context, în care, printr-un exercițiu de democrație cel puțin bizar, eram condamnată la muțenie și acesta este și răspunsul, pe care îl dau astăzi celor care-și permit să taxeze drept hazlie, o moțiune de cenzură, ce reprezintă, dacă am în vedere numai electoratul PDSR-ului, cei 5 450 000 de români. Istoria se face și cu asemenea eroi. Este o istorie frumoasă și adevărată.

Din faimosul Contract cu România, exprimat în mai multe programe sau miniprograme, iar mai recent într-o declarație de intenție numită "Model global" - invidiat, zice-se, pe mapamond, nu m-aș opri asupra acelor capitole, cele mai numeroase, de altfel, în care autorii socotesc că lumea începe cu ei, de altfel, cu Fondul Mondial, ci asupra acelor capitolașe sau mai degrabă anexe, în care aceeași autori consideră dimpotrivă, că lumea se sfârșește cu ei.

În prima declarație politică făcută în Senatul României, imediat după alegeri, cu ocazia constituirii Comisiilor permanente, îmi exprimam nedumerirea, în raport cu lipsa totală de interes a reprezentanților arcului guvernamental față de problematica drepturilor omului. Nedumerirea a devenit astăzi certitudine. Voi lăsa la o parte anexa din contract, privind drepturile femeii, atâta timp cât domnii noștri politicieni, aflați la putere, vor trăi cu nostalgia doamnei Lalumiere și nu-și vor precupeți eforturile să obțină bunăvoința doamnei Fischer, dar mai ales a doamnei Allbright, neoferind, în schimb, nici-o șansă uneia dintre colegele domniilor lor, căreia să i ne putem adresa astăzi cu "doamnă ministru".

Chestiunea nu mai merită discutată. Rămâne însă un spațiu extrem de important, în care derapajul actualei puteri către forme de guvernare de tip totalitar este mai mult decât evident. Acestea se manifestă atât în îngustarea până la anulare a problematicii drepturilor omului, dar mai ales în metodele folosite de încălcare a acestor drepturi. Restituțio in integrum - constituie astăzi unica, dar unica preocupare a actualilor guvernanți, dar și aceasta numai pentru categorii bine stabilite. Nu am auzit astfel un cuvânt despre milioanele de oameni cărora le-au fost demolate casele, iar drept despăgubire au primit echivalentul unei jumătăți de butelii de aragaz.

Dintre modelele de control social, bazate fie pe respectarea normelor și tradițiilor, fie pe schimbul de mărfuri și servicii, și în sfârșit, pe folosirea fricii și coercițiunii, este fără dubiu, că actuala Putere a optat pentru ultimul dintre acestea. Încălcarea repetată a Constituției și a legilor țării, atingerea adusă unor principii generale ale statului de drept, politizarea excesivă a tuturor structurilor administrației publice centrale și locale, ingerința politicului în sfera puterii judecătorești îi determină pe tot mai mulți oameni să-și rememoreze perioada de tristă amintire a anilor '50. Țintele nu mai sunt însă torționarii acelor vremuri, i-am uitat, ci membrii și simpatizanții PDSR. Se recunoaște că algoritmul politic justifică numirea în posturi a unor oameni ai actualei Puteri. Raționamentul nu este însă dus până la capăt și nu se recunoaște că cei îndepărtați, firesc, plătesc pentru opțiunile lor politice. Procesul de epurare politică a fost și este escaladat, mai ales în momentul în care s-a aflat că PDSR-ul procedează la o restructurare a partidului. Oamenii sunt intenționat intimidați, înfricoșați. Se mai poate vorbi în aceste condiții de respectarea pluralismului politic în România?

Un inspector general, care obține cea mai mare notă pe țară, este schimbat din funcție, pentru că este membru PDSR. Directori de direcții sanitare, stimați și apreciați de populație, devin peste noapte incompetenți. Disponibilizările din sănătate și învățământ aduc o gravă atingere viitorului acestei țări. În miez de noapte, purtători de cagule, fac descinderi pentru motive imaginare. Președintele uneia dintre cele mai importante bănci din România este tratat ca ultimul borfaș. Flagrantele delicte se înmulțesc. Poliția, după o perioadă în care părea să-și fi înțeles adevăratul loc în societate, începe să semene tot mai mult cu fosta miliție și face justiție în România. Prezumția de nevinovăție devine în aceste condiții o iluzie deșartă. Exemplele pot continua, dar gravitatea faptelor nu se evaluează, mai ales în acest domeniu, funcție de numărul victimelor. Ceea ce deosebește o democrație reală de un simulacru de democrație sunt mai ales limitele impuse sau mai ales limitele pe care Puterea și le impune, pentru ca să nu-i fie îngăduit orice.

Marea eroare a PDSR-ului a fost aceea de a fi crezut că în cei 7 ani de la revoluție, democrația în România a fost suficient de consolidată ca să permită o alternanță la putere normală. (Vociferări în sală din partea Puterii.)

În locul acesteia, ne aflăm însă în fața unui contract dictat, în care una din părți încearcă cu brutalitate și cu aroganță să-și impună clauzele. Aceasta este unica semnificație a sintagmei - singura alternativă posibilă - posibilă cu forța .

Nu distrugeți, domnilor, democrația sub motivul că o apărați. (Vociferări din partea Puterii.)

Este mult mai onorant să vă comportați ca adevărați bărbați, pentru că nu există o femeie în Guvern, și să părăsiți scena.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Opoziției.)

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim, doamnă. Ne oprim aici și vom relua la orele 14,30 dezbaterile și în ordinea următoare, ca să fiți pregătiți: domnul Varujan Vosganian, domnul Triță Făniță care a revenit, domnul Viorel Pană, domnul Stelian Pop, doamna Daniela Popa, domnul Cristea Gheorghe, domnul Paul Păcuraru, domnul Acsinte Gaspar, domnul Adrian Vilău etc. Lista este foarte lungă.

Rugăm membrii Birourilor permanente să vină la Sala "Brătianu" pentru câteva minute.

 
Prezentarea textului Moțiunii de cenzură (Referitoare la angajarea răspunderii de către Guvern.)

după pauză

 

Domnul Ion Diaconescu:

Reluăm lucrările noastre de astăzi.

Are cuvântul domnul Acsinte Gaspar, în legătură cu moțiunea cea nouă, referitoare la angajarea răspunderii de către Guvern. Această moțiune va fi dezbătută luni după amiază, începând cu ora 15.00. Timpii acordați vor fi în funcție de faptul acesta, că moțiunea este rezumată la acea după masă, deci va avea pentru fiecare deputat 20 de secunde, în așa fel ca ea să dureze 3 ore. În acest timp se include și timpul Guvernului de 45 de minute.

Acum, pentru ca să câștigăm timp, domnul Acsinte Gaspar va citi textul moțiunii.

Domnule Gaspar, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

În temeiul art.113 alin.2 din Constituția României, deputații și senatorii, din Parlamentul României, semnatari ai acestei moțiuni, luând act de faptul că în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din data de 3 iunie 1997, Guvernul României, prin persoana primului - ministru, domnul Victor Ciorbea, uzând de prevederile art.113 din Constituție, și-a angajat răspunderea asupra programului de măsuri privind reforma globală a societății românești, considerând că programul prezentat în această ședință nu reprezintă o continuare a programului socio-economic pe termen scurt, acceptat de Parlament la investirea Guvernului din 11 decembrie 1996 și că în realitate ne aflăm în fața unui document eterogen, conținând deziderate de politică economică și socială, am decis să inițiem următoarea moțiune de cenzură.

1. În concepția legiuitorului Constituantei, angajarea răspunderii Guvernului este circumscrisă la un program, o declarație de politică generală sau la un proiect de lege și nu la un set format din astfel de documente.

Ceea ce s-a prezentat Parlamentului, reprezintă o combinație între o dare de seamă, un raport și unele opinii care înmănunchiate se vor a fi un program de măsuri privind guvernarea țării în anul 1997, fapt ce conduce la concluzia că nici în acest moment, Guvernul nu are o strategie clară, un program coerent de macrostabilizare economică și socială, deci nu are capacitatea de a guverna țara.

2. Ca procedură parlamentară, angajarea răspunderii politice a Guvernului din proprie inițiativă se face în împrejurări deosebite, care reclamă stabilirea unor măsuri urgente, altele decât cele pe baza cărora au obținut votul de investitură și de realizare a acestora în condiții de maximă celeritate. Programul prezentat de domnul prim-ministru nu răspunde acestor imperative.

3. Anagajându-și răspunderea în fața Parlamentului, Guvernul Ciorbea demonstrează existența în interiorul său a unei crize și a unei dezorientări în ceea ce privește concepția și modalitățile de a întreprinde măsuri concrete pentru realizarea programului. Scopul real al acestei angajări de răspundere nu este binele țării, ci pur și simplu nevoia de sprijin din partea majorității parlamentare, care prin această procedură este forțată de împrejurări politice să acorde votul de încredere acestei echipe de guvernare, care în realitate nu o mai satisface.

De altfel, această evidentă insatisfacție din partea majorității se va materializa în viitoarele remanieri guvernamentale, anunțate deja de Putere.

4. Prin depunerea moțiunii de cenzură, dorim să atragem atenția, în modul cel mai serios, parlamentarilor din coaliția majoritară, că sprijinul acordat în continuare Guvernului va fi receptat de întregul electorat, nemulțumit de politica de până acum a Cabinetului Cirobea, ca un act prin care Parlamentul înșală așteptările celor ce l-au ales în noiembrie 1996. Aceasta, deoarece rezultatele de până acum ale actualei guvernări nu sunt doar criticate, pe bună dreptate, de Opoziție, de massmedia și de cercuri largi ale cetățenilor, dar ele au afectat și continuă să afecteze în mod grav economia națională și condițiile de viață ale cetățenilor.

5. Prin angajarea răspunderii, Guvernul nu face altceva decât să condiționeze funcționarea sa în continuare, de atitudinea Parlamentului față de programul prezentat, exprimată de votul asupra moțiunii depuse, cunoscând faptul că în cazul în care aceasta va fi adoptată, Guvernul va fi demis, iar programul respins. Dacă moțiunea va fi respinsă, implicit acest așa-zis program de măsuri privind reforma globală a societății românești se consideră a fi adoptat, devenind astfel obligatoriu pentru Guvern.

6. Grupurile parlamentare din Opoziție se pronunță pentru reformă, dar subliniază faptul că măsurile ce vor fi puse în aplicare trebuie să aibă o fundamentare realistă, care să asigure dezvoltarea economică a României.

Ne pronunțăm, de asemenea, pentru o protecție socială eficientă, astfel încât să nu fie adâncite suferințele populației, atât de sărăcită prin măsurile adoptate de Guvern în ultima perioadă. Numai în măsura în care Guvernul își va revizui programul și strategia economică socială va acționa pentru îmbunătățirea vieții populației țării, el va primi sprijinul și susținerea noastră.

În concluzie, semnatarii prezentei moțiuni de cenzură, în deplin acord cu argumentele prezentate în moțiunea de cenzură ce se dezbate de cele două Camere, în ședința comună, din ziua de 6 iunie, ne adresăm tuturor parlamentarilor ca, potrivit art.112, și 113 din Constituția României să adopte această moțiune și, pe cale de consecință, să retragă încrederea și sprijinul acordate Guvernului actual, care trebuie să demisioneze, iar programul prezentat de domnul prim-ministru să fie respins, urmând a fi declanșată procedura pentru desemnarea unui nou Guvern. Această moțiune a fost inițiată de un număr de 143 de deputați și senatori, aparținând Grupurilor parlamentare ale PDSR și PUNR din Parlamentul României.

Repartizarea pe structuri a parlamentarilor care au semnat această moțiune este următoarea: Grupul parlamentar al PDSR: deputați - 82; senatori - 39. Grupul parlamentar al PUNR - deputați - 15; senatori - 7.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumesc. Este cineva dintre semnatari care s-a răzgândit, care vrea să-și retragă semnătura? Nu este nimeni.

Deci ați reținut, această moțiune se dezbate luni, cu începere de la orele 15.

 
Reluarea dezbaterilor asupra Moțiunii de cenzură inițiate de 140 de deputați și senatori. (Supunerea la vot. Respingerea moțiunii.)

Domnul Cristian Dumitrescu:

Continuăm dezbaterile la moțiunea de cenzură. Următorul vorbitor este domnul senator...

La Moțiunea de cenzură, următorul vorbitor este domnul senator Triță Făniță, din partea Grupului P.D.

Se pregătește domnul senator Stelian Pop, din partea Grupului P.N.L. (Se vociferează în partea dreaptă a sălii, cum că urmează la cuvânt domnul senator Varujan Vosganian).

 

Domnul Triță Făniță:

Domnule președinte de ședință,

Domnule prim ministru,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Strategia opoziției din ultimul timp se rezumă la inițierea de astfel de moțiuni, urmărind sustragerea Guvernului și a întregului aparat de la aplicarea programului de reformă, în care este angajat, în care crede, program care reprezintă unica cale de redresare economică a țării.

Nu numai prin actuala moțiune, dar și prin precedentele moțiuni, prin declarațiile și luările de cuvânt din Parlament, din mass-media, reprezentanții opoziției fac afirmații nesăbuite că actualul Guvern duce agricultura la faliment.

Dacă ne referim numai la agricultură, programul de reformă inițiat de actualul Guvern asigură, prin măsurile preconizate, prin realismul său, redresarea situației precare moștenite și dezvoltarea acestei importante ramuri a economiei naționale, la nivelul potențialului pe care-l oferă resursele și condițiile României. Credem că tocmai această perspectivă, ce rezultă din programul de reformă, îngrijorează opoziția, determinându-i să se manifeste ca atare.

Nu doresc să fac o analiză a situației moștenite, dar ați uitat prea repede, domnilor parlamentari ai opoziției, că, în afară de pământul atribuit într-o manieră care a generat peste 600.000 de litigii, producătorii nu primesc nici un fel de sprijin pentru a-și procura cele necesare exploatării suprafețelor primite. Din AGROMEC-uri ați făcut paragină, parcul de tractoare este mai mic cu peste 30.000 bucăți, cel de combine cu peste 20.000, utilajele agricole au devenit fier vechi. Uitați că în fiecare an au rămas nelucrate peste 1 milion hectare, care puteau produce 2-3 milioane tone de cereale. (Din partea stângă a sălii: "Câte afaceri ai făcut, domnule?").

Vorbiți de genocid în zootehnie. Aveți dreptate. În timpul guvernării dumneavoastră, efectivele de animale s-au redus cu peste 2,5 milioane bovine, peste 5 milioane porcine și 4-5 milioane ovine, iar la păsări cu peste 50%. Vorbiți de o "opoziție constructivă" și dovediți în tot ce faceți că, în realitate, sunteți total distructivi.

Vă asigurăm, domnilor parlamentari ai opoziției, că vorba noastră înseamnă faptă, iar faptele noastre (aplauze în partea stângă a sălii)..., vă mulțumesc, vă mulțumesc, iar faptele noastre vor însemna, prin aplicarea programului de reformă, aducerea agriculturii în situația de a deveni un furnizor constant de produse agro-alimentare, îndestulătoare pentru populație și nevoile de export.

Pentru aceste considerente, sunt alături de marea majoritate a agricultorilor, a colegilor care slujesc acest sector, respingând moțiunea dumneavoastră.

Vă declar că ne simțim mai mobilizați și hotărâți ca oricând, (aplauze; "Bravo!", în parte stângă a sălii), în respectarea programului..., iarăși vă mulțumesc, vă rămân îndatorat, și că suntem mai mult ca oricând alături de Guvernul Ciorbea.

Vă mulțumesc. (Aplauze în partea dreaptă a sălii).

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Varujan Vosganian, din partea Grupului P.N.Ț.C.D. + PER+Ecologist.

Se pregătește domnul deputat Stelian Pop, P.N.L.

Din partea dreaptă a sălii:

Senator!

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Senator.

 
 

Domnul Varujan Vosganian:

Domnilor președinți,

Domnule prim ministru,

Stimați colegi,

Poate că vorbele mele vor introduce o notă aparte în această dezbatere. Convingerea mea este că Moțiunea de cenzură este un exercițiu democratic și principalul rol al acestui act procedural este acela de a constitui prilejul pentru o dezbatere publică care să ducă la lămurirea opiniei publice cu privire la semnificația momentului politic actual.

Din acest punct de vedere, consider că nici opoziția nu trebuie dojenită pentru aceasta, și nici opoziția, la rândul ei, nu trebuie să folosească acest prilej pentru a critica, uneori fără nici un fel de bază, actul de guvernare. Așadar, Moțiunea de cenzură este un exercițiu democratic și rolul ei este, în primul rând, de a fi un pas pentru maturizarea clasei politice.

În al doilea rând, așa cum deja s-a dovedit aici, și salut pe cei care au făcut acest lucru, din rândurile opoziției, opoziția nu trebuie să critice cu tot dinadinsul actul de guvernare, așa cum noi, și acest lucru deja a fost demonstrat, trebuie să avem o atitudine lucidă și realistă, la rândul nostru, față de actul de guvernare.

Noi, cei care susținem Guvernul, trebuie să fim primii care să atragem atenția în situația în care Guvernul se abate de la programul de guvernare. Pentru că, stimați colegi din cadrul opoziției, vreau să vă spun că, în ceea ce mă privește, și Partidul Alternativa României, de asemenea, principalul nostru reper rămâne electoratul român.

Acum, în ceea ce privește atitudinea opoziției, vreau să spun, vorbesc foarte puțin despre acest lucru, dar vreau să fac o recomandare: pentru a fi credibili în fața alegătorilor dumneavoastră, trebuie să evitați acele puncte care, în primul rând, pentru dumneavoastră sunt sensibile. Și am să fac o singură trimitere, care a stârnit numeroase dezbateri în ultima vreme: ideea persecuțiilor politice.

Stimați colegi,

Nu știu dacă există, și vă rog să mă credeți că am umblat mult prin țară în ultimii ani, vreun mare director de fabrică, care să fi rămas în funcție după ce a intrat în rândurile vreunui partid din fosta opoziție. Nu știu dacă există vreun membru marcant de partid din fosta opoziție, care să fi rămas director într-o direcție descentralizată. Opinia mea este că, în această privință, dumneavoastră, în loc să criticați, ar trebui să salutați faptul că o bună parte din cei care au condus direcțiile descentralizate sunt, în continuare, în pozițiile lor.

Vreau să vorbesc acum de Ministerul Finanțelor, și acolo cunosc situația... Vreau să vă spun că la acest minister, majoritatea direcțiilor financiare și-au păstrat directorii. Așadar, opinia mea este că, cel puțin în această privință, dumneavoastră vă riscați credibilitatea în ochii electoratului.

O discuție similară s-a făcut și în ceea ce privește conducerea băncilor cu capital majoritar de stat. Precum ați văzut, în urma așa-zisei "persecuții politice", nici un președinte de bancă nu a fost schimbat. Deci, rugămintea mea este să nu mai invocați această temă, nici în această moțiune, și nici într-o moțiune viitoare.

În ceea ce privește Memorandumul, vreau să vă amintesc că Memorandumul a fost, pentru prima oară, rodul acțiunii dumneavoastră, și poate că noi astăzi nu am fi fost obligați să semnăm o înțelegere care să cuprindă condiții atât de ferme, dacă Memorandumul din 1994 ar fi fost îndeplinit. Opinia mea este că, pentru credibilitatea României, noi trebuie să sprijinim Guvernul să îndeplinească cerințele care sunt trecute acolo. E vorba de un cuvânt pe care România l-a dat organismelor financiare internaționale.

Acum, în ceea ce privește problema în sine. În primul rând, aș vrea să amintesc un lucru: actul de guvernare înseamnă strategie, dar înseamnă și rezolvări punctuale. Am să vă dau un singur exemplu, și vreau, pe această cale, să aduc mulțumiri Guvernului și cred, împreună cu mine, și anumiți reprezentanți ai opoziției ar trebui să facă același lucru: o scrisoare trimisă de Grupul parlamentar ieșean și, repet, de toți parlamentarii ieșeni, indiferent de partidul din care fac parte, a semnalat Guvernului situația industriei ieșene. O comisie interguvernamentală s-a deplasat la Iași, a făcut o evaluare a situației economico-financiare a societăților comerciale ieșene și reprezentantul Guvernului a asigurat Județul Iași că în viitorul apropiat nici o societate comercială cu capital majoritar de stat, importantă din Județul Iași, nu va fi lichidată.

Vreau să spun că acest gest a arătat că Guvernul dorește să se implice în economia reală și că trebuie să existe o colaborare între parlamentari, Guvern și autoritățile locale, pentru a facilita toate acestea.

Și acum vreau să spun ceea ce mi se pare cel mai important, care este semnificația momentului actual... Oare această moțiune a fost numai rodul unui exercițiu uzual al opoziției? Nu, stimați colegi. Noi trăim un moment extrem de important. Anul 1997 se împarte în două părți: prima parte a anului, în care strategia Guvernului a fost aceea de macrostabilizare, de stopare a tendințelor inflaționiste, de stabilizare a cursului de schimb și de reducere a consumurilor neproductive și, a doua perioadă a anului, care va pune bazele relansării economice. Este ca și cum, într-o mașină care se duce la vale, ai încerca în același timp să tragi frâna de mână și să apeși și accelerația. Prima perioadă a anului a fost perioada macrostabilizării. De aceea, populația, și pe drept cuvânt, a perceput aceste luni ca o perioadă în care o seamă de privațiuni au sporit.

Reforma fiscală promisă încă nu a apărut. Capitalul autohton s-a trezit, o anumită perioadă, fără surse de finanțare. A fost o perioadă în care necesitatea disciplinării economiei era obligatorie.

A doua perioadă a anului, este perioada în care reforma fiscală va demara (din partea stângă: "Când?"), în care rata dobânzii bancare va scădea, în care piața de capital se va lărgi, în care se va dezvolta reforma piețelor financiar-bancare, dezvoltarea regională, dezvoltarea capitalului autohton și reforma microeconomică. De altfel, chiar în aceste zile, dumneavoastră, sunt convins că cei din opoziție cunosc la fel de asiduu ziarle ca și noi, ați văzut că Guvernul își asumă responsabilitatea pentru toate acestea.

Așadar, dacă privim în urmă, într-adevăr, populația a simțit anumite privațiuni. Dacă privim însă, cele ce urmează, angajamentele Guvernului, pe care cel puțin, noi, care am aprobat învestirea sa, nu le putem pune la îndoială, așadar, semnificația este cu totul alta. Vă asigurăm că, dacă cele promise de Guvern nu se vor petrece, vom fi printre primii care vom atrage atenția asupra acestui lucru.

În clipa de față însă considerăm că această poziție care, pe de o parte, a liniștit lucrurile, pentru ca acum să pună bazele dezvoltării, era cea mai nimerită. În consecință, Alternativa României, care în clipa de față efectiv nu participă la guvernare, dar care își oferă expertiza publică pentru eficientizarea actului de guvernare, va vota împotriva acestei moțiuni.

Iar dacă sugestiile privind o eventuală remaniere, vă dau semnalul că aceasta înseamnă un vot de blam la adresa Guvernului, vă înșelați. Chiar și o armată biruitoare își poate avea victimele sale.

Consider că această Moțiune de cenzură este un succes, un semn de maturitate a politicii românești, este un prilej de solidarizare a majorității parlamentare în jurul Guvernului pe care l-a învestit și este momentul demarării unei politici active, care să pună bazele dezvoltării din România, după ce mediul economic a fost stabilizat.

Așadar, Alternativa României va vota împotriva acestei moțiuni.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii).

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Urmează domnul senator Stelian Pop, Grupul P.N.L.. Se pregătește doamna deputat Daniela Popa.

 
 

Domnul Stelian Pop:

Domnule președinte,

Domnule prim ministru,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Domnilor miniștri,

Poporul român a considerat, în noiembrie 1996, că P.D.S.R.-ul nu mai este pentru România soluția și problema, după ce acesta a impus țării un cokteil mortal ce cuprindea: Guvern mare și costisitor, centralist, politizare și capital uman nevalorificat.

În sectorul medical, cu excepția perioadei de guvernare Roman, după1989 nu s-au făcut schimbări importante, cosmetizându-se doar un model sovietic, centralizat, fără competiție, cu un bolnav neîntrebat, fără stimulente pentru ameliorare.

Acum, P.D.S.R.-ul ne acuză de împărțirea pe criterii politice a posturilor de conducere din sectorul sanitar. În martie 1994 am fost demis din funcția de director al Direcției Sanitare, fără nici o acuză, după ce am refuzat să mă înscriu în P.D.S.R. (Aplauze puternice în partea dreaptă a sălii). Dar P.D.S.R.-ul are dreptate să se plângă că i-au fost înlocuiți oamenii cu expriență, însă, experiență în ce? În stagnare, nu în schimbare și reformă. În dezvoltarea unei birocrații ineficiente, nu în modernizarea managementului public.

Noua putere trebuia să schimbe oamenii, pentru a putea folosi aparatul birocratic al statului și era nevoie de noi lideri, care să promoveze noi valori: responsabilitate, calitate, libertate de alegere și altele, iar reforma doare destul, pentru ca să fie nevoie de o puternică voință politică, pe care P.D.S.R.-ul nu a a avut-o.

Pentru a crește performanțele medicale și economice, pentru a grăbi procesul de descentralizare, ministrul sănătății a relansat Institutul de management, gâtuit în perioada 1992-1996. Se dezvoltă un grup de specialiști, dintre care vor fi selecționați viitorii manageri, având contracte cu criterii de performanță și durată bine precizată, creîndu-se astfel condițiile evitării oricărei politizări. Chiar și în cele mai bogate țări, mesajul pentru sectorul sanitar este: "Fă mai mult, cu mai puțin!".

Copiii noștri trebuie să primească moștenire o stare de sănătate mai bună, și nu să plătească pentru consumurile ineficiente ale părinților și bunicilor.

Mărimea unităților sanitare trebuie să fie aceea care permite maximum de performanță. Există spitale supraaglomerate și altele cu zeci și zeci de paturi goale. Există dispensare rurale cu prea mulți generaliști, fără condiții și nemotivați, în timp ce multe specialități ca terapie intensivă, medicină legală sau laborator sunt descoperite. Avem spitale cu zeci de tâmplari, zidari, instalatori, electricieni, dar care au nevoie de zile sau săptămâni ca să schimbe un bec sau un geam spart. Reducerea, redistribuirea personalului se impunea de la sine.

Ministerul Sănătății a ținut ca aceasta să se facă cu menținerea calității serviciilor medicale. Acolo unde au fost disponibilizate doar persoanele cu performanțe faste, era de așteptat chiar să crească calitatea serviciilor.

Privatizarea din sectorul sanitar nu este un scop în sine, ci un mijloc, o unealtă pentru a înlătura monopolurile, a crea competiție, deci a crește calitatea și a scădea costurile. În lume dispare, pentru spitale, garanția resurselor financiare și a pacienților. Resursele nu mai pot avea o repartiție fixă, pe criterii istorice și variabile după rezultate și nevoile populației.

Partidul Democrației Sociale din România ne reproșează că nu am făcut în 7 luni ceea ce ei nu au făcut în 7 ani. Astfel, în septembrie 1994, a fost aprobată în Senat Legea asigurărilor sociale de sănătate. Au urmat doi ani de stagnare. Dacă în această perioadă, se formau specialiști în asigurări, se identificau soluțiile cele mai potrivite pentru România și nu se încerca doar copierea stângace a unui model, aflat și el în schimbare, reforma în sectorul sanitar ar fi fost, în mod cert, mai avansată.

Consiliul Național pentru Reformă Sanitară, propus de Banca Mondială în urmă cu 4 ani, a avut prima întâlnire abia în mai 1997, la inițiativa Ministerului Sănătății. Se dezvoltă noi relații cu organizațiile nonguvernamentale, cu autoritățile locale, pentru a asigurarea continuității îngrijirilor medicale. Dacă aceasta s-ar fi întâmplat și în ultimii ani, dacă ar fi fost promovată Legea asistenței medicale de urgență, prespitalicească, inițiată în urmă cu 3 ani, probabil că nu am fi avut acum drame, cum este "cazul Nica".

Opoziția afirmă că s-a redus drastic accesul populației la medicamente. În țările bogate există maximum 200 - 250 medicamente compensate, apreciate ca esențiale. În timpul ministrului Mincu, s-a ajuns la 600, pentru a satisface diverse interese, iar în urmă cu mai bine de un an, evident că nu s-au mai găsit resursele financiare necesare. Este simplu să declari ceva compensat, gratuit, dacă nu este și garantat.

Lista mult prea lungă a slăbit și industria românească de medicamente. Dacă exista un produs românesc echivalent, atunci cel străin nu trebuia trecut pe lista medicamentelor compensate.

În ultimii 50 de ani s-a făcut parcă totul pentru a reduce cât mai mult nivelul de sănătate al populației, cu dezvoltarea unui mod de viață nesănătos, ca lipsa de mișcare, normal, într-o țară, care a construit școli fără săli de sport, care a construit municipii fără nici un bazin de înot, precum și subfinanțarea cronică a sectorului sanitar.

Noi nu putem recolta acum altceva decât am semănat atâția ani. De aceea, aplicarea programului Guvernului Ciorbea trebuie continuată. El ne poate transforma din consumator de servicii medicale sărace în promovator de sănătate, încât a trăi sănătos și liber să devină un mod de viață în România.

Vă mulțumesc. (Aplauze).

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Doamna deputat Daniela Popa.

Urmează domnul deputat Cristea Gheorghe.

Doamna deputat Daniela Popa, din partea Grupului parlamentar P.D.S.R.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Domnilor președinți,

Domnilor guvernanți,

Stimați colegi,

În timpul campaniei electorale, actuala putere s-a întrecut pe sine în declarații apetisante despre reconciliere națională, despre interesul național și despre alte frumoase teme, care mai de care mai încurajatoare, pe baza cărora se putea creiona imaginea unei evoluții politice liniștite, prospere și performante.

După 6 luni de la preluarea puterii, foștii opozanți demonstrează o atât de evidentă incapacitate de organizare a guvernării, încât nici una din structurile actualei puteri nu are rețineri să-și justifice ineficiența, prin continuarea afirmațiilor și acțiunilor fără acoperire, care se sfârșesc tragic pentru mulți cetățeni, a căror singură vină este de a gândi politic altfel decât actualii guvernanți. Astfel, a început prigoana fostei puteri: amenințări, acuzații, arestări, înlocuirea din funcții, care nu se realizează așa cum este normal, pe criterii de competență. Sunt intimidați și amenințați cu pierderea serviciului: profesori, medici, ingineri, diverse categorii de funcționari publici, manageri, precum și persoane alese din administrația locală, primari și consilieri, cărora li se înscenează controale administrative și li se aduc învinuiri confuze, pentru a fi siliți să demisioneze sau să treacă la alte formațiuni politice.

Pentru înveninarea românilor contra românilor, s-a folosit, evident, ca în toate regimurile bazate pe ură, o motivație pertinentă: lupta împotriva corupției. Cine să afirme că nu există corupție și lupta împotriva ei nu este necesară? Dar lupta împotriva corupției nu înseamnă nicidecum lupta împotriva adversarilor politici, corupți și necorupți, la grămadă, și nici evitarea luptei împotriva propriilor corupți.

Prin urmare, Președintele s-a înhămat la o treabă total neprezidențială, ocupând prim-planul scenei politice cu imaginea supradimensionată și suprarealistă a unui indignat campion al interesului național, pe care forțe obscure îl tracasează în așa măsură, încât nu mai are timp să observe unde și cum se apără interesul național.

Valul de arestări, prin încălcarea măsurilor elementare procedurale, că de norme de drept democratic nu poate fi vorba, au pregătit terenul pentru alt val, cel al epurărilor pe motive politice, al demisiilor impuse și al așa-zisei "competențe repusă în drepturi", prin cei 14.000 sau 15.000 de specialiști, cifra este încă incertă, după cum și competența acestora este imaginară, astfel încât România a ajuns, încet și sigur, singura țară europeană, cu excepția Albaniei, în care puterea este exercitată împotriva și în disprețul propriului popor.

Ar trebui ca cineva, oricare ar fi acel cineva, să vă spună, domnilor guvernanți, că într-un stat de drept există și drept la apărare, și prezumție la nevinovăție și drept la propria imagine și stabilitate pe post, că acolo unde pușcăriile sunt pline de adversari, democrația este absentă, pentru că democrația nu acceptă excese, vorbe goale, putere discreționară și acțiuni îndreptate împotriva noțiunii de măsură și echilibru. Or, și măsura și echilibrul au încetat să mai fie valori ale guvernării actuale.

Atâta vreme cât Guvernul, șeful statului și partidele aflate la putere nu se ocupă serios de creșterea nivelului de trai, de tratarea sărăciei ca pe o epidemie rușinoasă, o să avem campanie anticorupție fără nici o finalitate.

Există în țară magazine în care sunt expuse mărfuri inaccesibile, există case de modă, există saloane auto în care sunt expuse autoturisme ca în filme, există alimente cărora nici nu știm să le desfacem ambalajul. Și, în loc să se aibă grijă ca oamenii să le poată avea, puterea se ocupă de corupție, ca prima și cea mai grozavă treabă, astfel încât românii să înțeleagă că ei nu au de nici unele din cauza corupției. Că, de n-ar fi corupție, lor le-ar merge de minune și capitalismul, și reforma, și restructurarea, și guvernarea.

Cert este că abordarea, de către Guvernul Ciorbea a măsurilor de protecție socială nu este creștină și nici democrată. Dacă în loc să se ocupe numai de epurări politice, Guvernul ar face un calcul, să vadă câte salarii îți trebuie să plătești lumina, telefonul, apa, gazele și energia electrică, cât costă transportul dintr-un oraș în altul, cât îți trebuie ca să cumperi pentru pâinea cea de toată zilele, cu câte salarii cumperi un aragaz sau mobilă pentru copii, cu câte salarii îți pot cumpăra un apartament sau un autoturism, chiar de mâna a doua, atunci am ști de ce există corupție și infracționalitate. Abia atunci, lupta împotriva corupției ar fi morală. Când guvernezi, trebuie să-ți îndeplinești promisiunile electorale cu profesionalism, fără vorbe goale, fără discursuri plictisitoare, cu verbele la viitor, fără zâmbete războinice, fără ambiții dualiste, gen premier-primar general.

Când guvernezi și spui că faci ceva, musai să și faci.

Când te angajezi să vii cu pachete de legi, e musai să și vii.

Când spui că ești mare democrat, trebuie să și fii, altfel te faci repede de râs și faci lumea să-și blesteme mâna cu care a votat.

Programul electoral C.D.R., precum și programul de guvernare, a fost realizat sub deviza: "Poți câștiga alegerile prin minciună, dacă știi să minți frumos".

Dar, domnilor guvernanți, dacă întrebați cetățenii acestei țări cum de au votat schimbarea, fiți convinși că vor spune că n-au votat șomaj, foame și grija zilei de mâine, n-au votat disperarea și frica, lașitatea și minciuna, obediența și nepotismul, n-au votat nerespectarea legilor și a Constituției țării. (În acest moment, din partea dreaptă a sălii, se aude o fluierătură).

Sau, dacă veți spune, totuși, că au votat în cunoștință de cauză, fiți convinși că data viitoare vor vota altceva. (Atitudine de nemulțumire în partea dreaptă a sălii).

Lumea și politica nici nu au început și nici nu se termină cu noi, și nici cu actualii guvernanți. Va veni o zi în care cei hăituiți azi vor dori să se transforme în hăituitori și, vai, cu aceleași arme, așa-zis, pertinente, vor începe alte campanii, cu care vor fi tentați să umple alte pușcării, cu sprijinul zelos și inconștient al acelorași organe ale statului, împingând democrația românească din ce în ce mai la marginea lumii civilizate.

Răspunderea pentru excesele acelor zile va aprține celor responsabili de excesele de azi și nimeni nu-i va asculta atunci, pentru că nici ei nu vor să audă azi strigătele celor pentru care ziua de mâine reprezintă o mare îngrijorare, precum și a celor care nu cer nici clemență, nici înțelegere, nici milă. Cer numai să fie tratați și judecați ca oameni, conform normelor universale ale drepturilor omului. Or, aceste norme spun cu totul altceva decât ceea ce se întâmplă azi în România.

Domnule prim ministru,

Una din soluțiile prevăzute în programul dumneavoastră de guvernare, cu referire la ameliorarea vieții oamenilor, soluție ce s-a desprins și din ultima dumneavoastră conferință de presă, este aceea de a transforma cetățenii acestei țări în pescari. Asta puteți să realizați printr-o ordonanță de urgență - că tot v-ați obișnuit cu ordonanțele.

Și cum toți ar trebui să fim egali în fața legilor și să suportăm în egală măsură costurile guvernării actuale, îmi permiteți, domnule prim-ministru, să vă ofer, gratuit, o undiță. O veți folosi, poate, săptămâna viitoare când vom dezbate asumarea răspunderii la pescuit.

Mulțumesc. (Aplauze puternice, ilaritate. Doamna deputat înmânează domnului prim-ministru Victor Ciorbea o undiță telescopică).

 
 

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Cristea Gheorghe, din partea Grupului PNTCD. Se pregătește domnul Adrian Vilău, din partea Grupului PD.

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi deputați și senatori,

Se pare că viața parlamentară românească suferă inovații. Este bine că opoziția vine cu aceste inovații în activitatea parlamentară. Este bine că unii dintre colegii noștri inovează și personal.

Eu am avantajul de a fi participat de două ori în precedenta legislatură la construirea unor moțiuni de cenzură și pot să afirm fără nici o rezervă că o astfel de întreprindere este o întreprindere grea, că o moțiune de cenzură se construiește greu pentru că trebuie și susținută, nu numai scrisă. Din acest punct de vedere înțeleg greutatea foarte mare a actualei opoziții de a construi o astfel de moțiune de cenzură, pentru că dacă cele la care eu am participat acordau fostei opoziții un avantaj net într-o dezbatere parlamentară, acela de a nu fi participat la guvernare și de a nu putea fi făcut responsabil, actuala opoziție a construit această moțiune de cenzură într-un moment în care a plecat de la guvernare de așa de puțin timp, încât scaunele nu s-au răcit prea bine, și de a fi, practic, așa cum dezbaterea în sine a și demonstrat și o să și demonstreze, în împosibilitatea de a susține conținutul moțiunii de cenzură.

Din punct de vedere procedural, moțiunea de cenzură este normală. Din punct de vedere democratic, este normal. Eu o înțeleg ca fiind formală, sub aspectul conținutului, și am să încerc să și spun de ce.

Mai fac o precizare. Am avut aseară privilegiul de a asculta într-o dezbatere televizată, cu trei jurnaliști, intervenția domnului președinte al PDSR-ului, domnul Ion Iliescu, care mi-a reamintit o formulare, care e de acum celebră și pe care o sintetizez, de altfel, sub trei cuvinte, dacă vreți, sau patru: "Noi nu recunoaștem nimic." Pentru că moțiunea de cenzură depusă astăzi se subsumează unei astfel de poziții. "Noi nu recunoaștem nimic!". Altfel spus, noi, opoziția de astăzi, n-am fost în România până acum 6 luni de zile, n-am fost la guvernare până acum 6 ani de zile, nu știm ce s-a întâmplat pe aici, prin România, în ultimii 7 ani de zile. Am venit acum în decembrie și am constatat că e foarte greu în România și că se trăiește greu și că sunt salarii mici și prețuri mari, și că sunt dobânzi mari, și că creditul este scump, și că nu se fac investiții, și, mai grav, chiar starea de sănătate s-a și deteriorat foarte mult.

În substanță, asta ne propuneți dumneavoastră, sub aspectul conținutului, prin această moțiune de cenzură. "Noi nu știm nimic, noi nu recunoaștem nimic." Eu am să vă fac o ofertă, și o să mă refer numai la un segment, pentru că au vorbit colegii despre altele, o ofertă de discuție absolut pragmatică, corectă, realistă și vă invit - dacă puteți - să-mi răspundeți exact de aceeași manieră și cu toate argumentele pe care dumneavoastră le aveți la îndemână. Las la o parte tonul. Știm toți din cultura generală că "tonul face muzica". Tonul, din păcate, deși s-au schimbat rolurile și locurile, a rămas același. Am văzut răspunsuri guvernamentale, pe care la vremea respectivă le-am considerat disprețuitoare față de moțiunea fostei opoziții. Tratate din avion, dacă vreți, sau din elicopter, pe probleme foarte serioase. Văd acum același ton. Din păcate, schimbându-se rolurile, nu mai pot fi tratate din avion. Sunt tratate de o altă manieră, de data aceasta - și o spun cu o oarece amărăciune - cu dispreț, pe de o parte, dar cu agresivitate extraordinară din partea unor colegi, care ocolesc, de altfel, conținutul moțiunii pe care ni l-au propus, alunecând, dacă vreți, sau derapând spre niște chestiuni speculative, care dau bine la un moment dat, se spune, sub forma unui montaj verbal. Am văzut un coleg din opoziție, pe care îl cunoaștem, de altfel, de mulți ani, uzând de așa ceva.

Stimați colegi,

Am să mă refer la un sector pe care dumneavoastră l-ați acuzat pregnant și cu - cum să vă spun - calificative extrem de grave și acest segment economic se cheamă agricultură. Invitația mea la o discuție serioasă pe această temă rămâne valabilă.

Dumneavoastră ați promovat în agricultură, în cei patru ani de zile, un sistem economic, sau un mecanism economic. Spuneți-i cum vreți. Pe ce se baza acest mecanism economic? Nu vreau să trimit la moștenire, ci vreau să pun în discuție două moduri de a gândi activitatea economică din agricultură. Pe ce se baza? Se baza pe prețuri administrative, prețuri stabilite de stat. Se baza pe un mecanism de subvenții care n-avea nici o legătură cu performanța sau cu activitatea economică. Se baza pe un sistem de credite asistate de stat, deci, plătite din buget - aș putea să fac apel la cifre, le cunoașteți, probabil că o să le spun - în care statul, noi toți, de altfel, veneam și spuneam: "Vrem să ajutăm agricultura și pentru aceasta plătim diferența de dobândă de la 15% la 100% sau la 150%" - ceea ce, în teorie, ar da bine. Și ați spus dumneavoastră: "Facem acest lucru pentru că vrem să facem protecție socială" etc., etc., etc.

Tot acest sistem a fost construit greșit, pentru că ceea ce v-ați propus nu s-a realizat, protecția socială nu a existat, însă ați reușit să faceți altceva, ceea ce este extrem de grav. Ați reușit să dărâmați sau să demolați - dacă vreți - producătorii, tocmai cei care ar fi trebuit să producă. Nu pot să-mi explic în altă manieră cum s-a ajuns ca într-un timp extrem de scurt, sistemul promovat de dumneavoastră să conducă la niște datorii și pierderi, care sunt insuportabile nu numai pentru bugetul de anul acesta, ci pentru un buget, în general. Pentru că înseamnă peste 5.000 de miliarde.

N-aș vrea să mă refer la situația pe care o are una din primele bănci din România, astăzi, datorită acestui mecanism. Ați promovat o politică de protecție pe care ne acuzați că nu o mai facem și ați venit și ați spus: "Trebuie să ajutăm producătorul român să nu fie concurat, să nu existe dumping - hai să spunem așa - și să urcăm repede dobânzile la 275%. Și, le-ați urcat, sigur că da ! Că plata acestor produse se face din buzunarul fiecărui cetățean, s-a uitat puțin. Dar, treacă-meargă.

Care este rezultatul unui astfel de sistem, stimați colegi? Și sunteți specialiști în agricultură. Cu protecție vamală de 275% și cu credite cu 15% dobândă, rezultatul este incapacitatea și financiară și fizică de funcționare a ceea ce dumneavoastră, teoretic, vă propuseseți să protejați - producătorii de carne de pasăre, de port etc. Am mai discutat despre ei. V-am prezentat într-o intervenție anterioară 20 de societăți declarate de dumneavoastră în faliment. Rezultatul unei astfel de politici. Acesta este sistemul pe care l-ați folosit în agricultură, pe care l-ați practicat.

Nu vreau să mai reamintesc sau să răspund la acuzația "producătorii nu mai sunt ajutați", producătorii agricoli particulari. Pentru că dacă ne gândim la cei particulari, într-adevăr, la proprietarii mici de pământ, după toate calculele pe care le-am făcut și noi și le știți și dumneavoastră, pentru că le-ați elaborat inițial și le-ați pus în practică, 25% din aceste ajutoare au ajuns acolo. Restul a ajuns la sectorul de stat, mare.

Nu vi se pare puțin contradictoriu faptul că dumneavoastră spuneți că nu se poate face agricultură pe terenuri mici, dar se poate face pe suprafețe mari, compacte, cu utilaje multe. Avem astfel de suprafețe mari, unele foarte mari, de 10.000, de 3.000, de 5.000 de hectare, avem specialiști de primă mână în aceste societăți comerciale, pe care nu i-a dat nimeni afară, de altfel. De ce se întâmplă că rezultatul economic al unei astfel de societăți este, după cifre statistice, care nu lasă semn de îndoială, 2.500 de miliarde? Mă refer la IAS-uri, sau fostele IAS-uri. De ce dacă avem totul la îndemână iese totul prost? De ce dacă avem piața românească goală de combine, singurul producător de combine românești, autohtone, moare? Moare cu bani de investiție străină în buzunar, veniți deja acolo. De ce dacă avem piață goală de tractoare, producătorii noștri de tractoare mor? Sub conducerea înțeleaptă a dumneavoastră, de 6 ani de zile, am ajuns să nu mai putem să vindem un tractor românesc. Dar, ia puneți în compensație: a ajuns țăranul român... nu el, ci niște societăți să importe combine de 300 de milioane de lei bucata și să le poată returna, să le poată plăti. Iar producătorul român, și de tractoare și de combine, n-a putut să scoată pe piață așa ceva. (Aplauze din partea opoziției).

Este acesta sistemul pe care l-ați promovat. Era dreptul dumneavoastră și era gândirea dumneavoastră economică. Noi nu suntem adepții unui astfel de sistem. Nu trebuie să ne acuzați că nu facem ce ați făcut dumneavoastră. Toată susținerea acestui punct 3 de la agricultură este o acuzație la așa ceva. Dumneavoastră ne spuneți: "De ce nu dați, cum am dat noi, 5.000 de miliarde cu dobândă subvenționată, să-i pierdeți și voi cum i-am pierdut noi?!" Nu vrem să-i dăm așa. (Aplauze).

Ne întrebați: "De ce nu ați făcut taxe vamale de 275%, nu faceți așa cum am făcut și noi?" Păi, nu vrem pentru că vrem ca aceste produse să fie mai ieftine, pentru că le plătesc toți. Nu le plătim numai noi. Probabil că pentru salariul unui deputat sau senator s-ar putea suporta o astfel de taxă. Nu vrem să facem așa ceva.

Dumneavoastră ne întrebați: "Ce ați făcut cu complexele de porci și de păsări?" Încercăm să reparăm ceea ce se mai poate repara, pentru că după conducerea dumneavoastră asta este singura alternativă pe care ne-ați lăsat-o. Ne-ați lăsat, cu documente în regulă, 20 de complexe declarate falimentare. Ce să le facem? Încercăm să privatizăm o parte din ele. Am reușit. Ce să le facem celorlalte pe care le-ați dus cu datorii de 2.000 de miliarde? Nu ne întrebați pe noi lucrul ăsta. Gândiți-vă și întrebați-vă de ce politica pe care ați promovat-o a condus la așa ceva. Nu ne faceți pe noi responsabili de ceea ce nu ne aparține.

Vreau să vă mai spun un lucru: față de mecanismul pe care noi îl punem în practică în agricultură acum - și vreau să fac o paranteză: situația inclusiv în agricultură e foarte grea, o știe toată lumea, o acceptă toată lumea - dumneavoastră ne propuneți planuri cincinale făcute într-o jumătate de an, nu vă supărați! Ne propuneți și ne întrebați de ce nu rezolvăm această situație pe care v-am descris-o în 5 luni de zile. Nu se poate!

Din sală:

200 de zile !....

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Noi vă spunem că o s-o rezolvăm și aș vrea să faceți o comparație între ce ați făcut dumneavoastră și ceea ce vrem noi să facem. Dacă o să fie bine pentru dumneavoastră, sau nu o să fie, sau pentru noi, timpul o să spună acest lucru. Noi vrem o agricultură bazată pe proprietate, pe proprietate particulară. Vrem o agricultură în care să existe piață și concurență, pentru că altfel, fără piață și concurență, ajungem unde dumneavoastră ați ajuns și nu vrem să repetăm greșelile dumneavoastră.

Noi vrem o agricultură în care mecanismul economic și interesul proprietarilor și al producătorului să existe. Și ca să existe acest interes pentru investiții și pentru activitate în agricultură, am liberalizat prețurile produselor agricole, pentru că nu ne închipuim vreodată că va investi cineva în agricultură banii propriii ca să vină statul să-i fixeze prețul de vânzare a cerealelor. Nu ne închipuim că cineva va investi banii propriii ca să vină statul să-i spună: "Ai voie să exporți astăzi și n-ai voie mâine!", sau "Exportă mai la toamnă că până atunci s-a terminat cu investițiile!".

Noi vrem să creăm această proprietate mijlocie promovând o lege de circulație juridică. Noi vrem să creăm în practică un proprietar cu cincizeci de hectare sau cu o sută, lasând libertatea de circulație. Dumneavoastră ați înscris în Legea 18 o sută de hectare și ați blocat vânzarea terenului. Nu se poate așa ceva, dacă vrem să așezăm lucrurile pe alte criterii. Vrem să atragem investiții, trebuie să modificăm Legea arendei - și am făcut-o.

Este drept că n-a ajuns încă la dumneavoastră o lege care să creioneze, dacă vreți, creditul rural. O să ajungă și o să ajungă foarte repede și această lege. Puneți, vă rog frumos, cap la cap aceste lucruri și vedeți dacă ele înseamnă, într-adevăr, un program pentru un sector de activitate care se cheamă agricultură. Încercați să vă gândiți la el: dacă prețuri libere, exporturi libere, pentru a-ți valorifica producția; dacă circulația terenurilor, dacă arendarea terenurilor, dacă modificarea Legii 18 - și cu ea am să închei - este necesară din punct de vedere... nu vreau să mă refer la accentele dumneavoastră istorice și la imaginea dumneavoastră din cărțile de istorie, pe care le-am citit toți, despre moșieri de 30 de hectare, moșieri mari explatatori cu 40 de hectare. Nu. Eu mă gândesc la un proprietar cu 30 de hectare, care are posibilitatea să investească și el în agricultură și să nu stea cu mâna întinsă la stat, care stat să nu-i poată da, sau să nu-i ofere ceea ce trebuie, când trebuie.

Noi vrem să facem așa ceva în agricultură. Vă mulțumesc. De altfel, să știți că suntem absolut corecți pentru că și dumneavoastră, unii, direct, alții indirect, părinții dumneavoastră, vor fi beneficiarii acestei legi. Nu o facem pe criterii de altă manieră. Dumneavoastră ați încercat niște lucruri de genul ăsta în alte situații sau în alte cazuri și n-aș vrea să reamintesc celebra hotărâre de Guvern cu exceptări de taxe vamale de la final de mandat, când niște bune milioane de dolari importuri s-au dus așa, pe trasee dinainte stabilite. Sau, n-aș vrea să mă refer, asta pentru că aveți niște reacții puțin... n-aș vrea să mă refer la o interpretare extrem de elegantă a ceea ce atacați acum - Legea caselor naționalizate - tot în final de mandat și, culmea, cu fostul șef al statului în prim plan, și actual președinte al principalului partid de opoziție.

Noi nu vrem să facem așa ceva și trebuie să ne credeți.

Mulțumesc. (Aplauze ironice din partea opoziției. Se scandează:"Bravo!").

 
 

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Adrian Vilău, din partea Grupului PD. Se pregătește domnul senator Paul Păcuraru - PNL.

 
 

Domnul Adrian Vilău:

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Punctul 7 al moțiunii de cenzură, înaintată de un număr de 140 senatori și deputați, aparținând grupurilor parlamentare ale PDSR, PRM și PUNR, conține o afirmație pe cât de gravă, pe atât de periculoasă: "Prin modificările pe care le propune la unele acte normative, îndeosebi la Legea învățământului și la Legea administrației publice locale, Guvernul cedează în mod sistematic și iresponsabil presiunilor autonomiste și separatiste, practicând tranzacții politicianiste ce pun în pericol chiar unitatea statului român".

Poate că această afirmație, demnă mai degrabă de sălile tribunalelor decât de aula Parlamentului, a fost trecută în textul moțiunii de cenzură din sărăcie de idei. Poate că ea nu reprezintă altceva decât rezultatul negocierilor politice din interiorul opoziției. De altfel, la punctul mai sus citat se observă cu ușurință caracterul intolerant și extremist al acesteia. Sau, poate, grava acuză adusă Guvernului Ciorbea este folosită din motive electorale ori dintr-o anume strategie parlamentară. Este de notorietate doar că în interiorul actualei minorități politice se află partidele care s-au folosit ani buni de tema naționalismului.

Personal, nu cred în nici una din aceste posibilități. Nu cred că este vorba de o penurie de idei, nu cred că este vorba de un compromis, așa după cum nu cred că asistăm la aplicarea unei strategii politice de suprafață.

Sunt convins că ne aflăm în fața unor credințe profunde și a unui demers bazat pe aceste credințe. Partidele din opoziție ne propun, așa după cum au făcut-o și atunci când au fost la guvernare, o Românie izolată, împinsă departe de valorile europene și de lumea modernă. Mai mult decât atât, întreaga acțiune a semnatarilor moțiunii de cenzură ne arată o minoritate politică care igonoră drepturile și libertățile fundamentale, partide care nu au scăpat încă de complexul inferiorității, o ideologie fundamentată pe intoleranță și exclusivism, lideri politici care știu să conducă doar prin învrăjbire și centralism.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Respectul față de adevăr și datoria pe care o avem față de proprii alegători ne obligă să spunem că ne găsim din nou în fața "rețetei Iliescu". Prin neacceptarea propunerilor de modificare a Legii învățământului făcute de Cabinetul Ciorbea, nu se încearcă altceva decât întărâtarea unei părți a populației contra unei alte părți a populației. După cunoscutele contrapuneri dintre intelectuali și muncitori, dintre proprietari și chiriași, dintre oamenii de afaceri și populația săracă, dintre unii membri ai partidului împotriva altora, ne aflăm acum, din nou, în fața instigării la luptă a românilor împotriva românilor.

Nu mai este un secret pentru nimeni că regimul Iliescu nu a fost altceva decât o experimentare a soluției despotului luminat. Sub domnia acestuia, România a pierdut startul în competiția cu celelalte țări foste comuniste. A sosit momentul să depășim definitiv această modalitate de a folosi politica. Este timpul ca românilor majoritari să nu le mai fie inoculată frica față de minoritari. Trebuie să înțelegem că o națiune este formată din suma membrilor ei, iar diversitatea acestora conferă, în cele din urmă, forță unei națiuni.

Noul proiect al Legii învățământului, înaintat de Guvernul Ciorbea, vine tocmai să protejeze această diversitate. Și pentru că suntem cu toții diferiți, avem nevoie de drepturi egale. Dreptul la învățătură în limba maternă face parte din această filozofie politică. Ca oameni politici, trebuie să ne preocupăm mai mult de românii analfabeți decât de etnicii maghiari cu studii superioare.

Unitatea statului român nu mai poate fi concepută prin ridicarea de frontiere imaginare și pe resentimente de natură istorică. Suntem cu toții chemați acum să participăm la construcția europeană, iar prima cărămidă o vom pune atunci când vom reuși să ne înțelegem unii pe alții, să ne acceptăm așa cum suntem și să depășim barierele psihologice care ne-au învrăjbit.

M-am ferit să aduc ca argument faptul că necesitatea schimbării actualei Legi a învățământului decurge și din tratatele la care România este parte. Acestea nu sunt altceva decât consacrarea externă a propriilor nevoi. Un lucru nu trebuie uitat însă. Lumea ne judecă și după modul cum ne respectăm cuvântul dat.

Doamnelor și domnilor,

Ar fi inutil să precizez aici că vom susține prin votul nostru actualul cabinet.

Guvernul Ciorbea este susținut prin voturi care l-a adus la putere și prin modul cum înțelege să facă reforma.

Vă mulțumesc. (Aplauze).

 
 

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnul deputat Neculai Popa, din partea Grupului PDSR. Se pregătește domnul senator Paul Păcuraru din parta Grupului PNL.

 
 

Domnul Neculai Popa:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Domnule prim-ministru și domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor invitați,

Eu aș vrea, de la bun început, să-mi exprim admirația pentru discursul ținut de domnul deputat Cristea, cu privire la lecția de economie agrară, legată de agricultură, și aș vrea să vă spun că una este teoria și alta este practica.

Programul de măsuri implementat în domeniul agriculturii, bazat pe însușirea ad-literam a condițiilor ordonate de Banca Mondială, prin intermediul Programului ASAL, este devastator pentru agricultura românească. În primul rând, s-a abrogat Legea 83/1993 și, deci, producătorii agricoli nu mai au acces la credite cu dobândă subvenționată, atât pentru realizarea lucrărilor din campaniile agricole cât și pentru achiziționarea de tractoare, mașini agricole și utilaje specifice, alocații pentru îngrășăminte, prime pentru lapte, carne viței etc.

În al doilea rând, gravele greșeli făcute de Guvern, dictate tot de programul ASAL în ceea ce privește complexele zootehnice au avut efecte dezastruoase în acest sector, unde prin eliminarea Ordonanței nr. 13/1995 de restructurare a acestor unități, prin bâlbâielile și indeciziile acestui Guvern, au murit aproape 1 milion de porci și sunt în curs de lichidare 70% din complexele de porci și păsări.

Da, domnule senator Triță Făniță, noi nu ne putem face vinovați de genocidul din aceste complexe, pentru că noi v-am predat gestiunea la 3 noiembrie 1996, iar acești porci au murit în martie 1997. (Vociferări, rumoare).

Mulțumesc. Deci, sunteți de acord cu mine!

În loc de măsuri concrete în care să fie implicate băncile comerciale, Ministerul de Finanțe și Curtea de Conturi, pentru asigurarea utilizării legale și eficiente a creditelor acordate acestor unități, s-a preferat soluția extremistă - cum zice românul - "să tăiem nucul, să nu mai cânte cucul!" , respectiv prin falimentarea și prin lichidarea acestora, sinonimă cu aruncarea pe apa Sâmbetei a circa 1 miliard de dolari, acordat de Banca Mondială pentru construirea acestor complexe în perioada 1975-1980. Dacă nu erau viabile aceste complexe, cum de ne-au acordat credite în acea perioadă?

Considerațiile făcute de un membru marcant al actualului Guvern, cum că necesarul de carne de porc și pasăre se poate asigura prin creșterea acestora în coteție, mi se pare o aberație, dacă nu o inepție, pentru că în toate țările lumii producerea cărnii de pasăre și de porc se face în sistem industrial și numai industrial.

Tot ca urmare a Programului ASAL, în politica de valorificare a produselor agricole, atât cât mai este, Guvernul a luat hotărârea unilaterală de reducere substanțială a taxelor vamale de import la produsele agro-alimentare, ceea ce va crea condiții pentru practicarea prețurilor de dumping, în defavoarea produselor autohtone, de către statele dezvoltate. Este anti-economic ceea ce spunea domnul deputat Cristea, că este un beneficiu pentru agricultura românească scăderea taxelor vamale, pentru că vreau să vă spun, în țările învecinate, subvenția acordată acestor produse agro-alimentare este de 40%, iar dobânda la creditele care sunt date pentru agricultură este de numai 15%. Deci, iată că în momentul în care noi ieșim pe piața externă cu aceste produse, suntem dezavantajați de două ori. Iată ce nu înțelege domnul deputat Cristea.

Lipsa unui sistem de protecție pentru produsele interne va avea ca efect falimentarea producătorilor autohtoni și, totodată, eliminarea drastică a capacității de asigurare din producția internă a securității alimentare a populației.

Eliminarea intervenției statului din agricultură prin luarea măsurilor menționate mai sus, când în alte state vecine, vă spuneam că 40% se subvenționează la costul produsului, va crea mari decalaje între țara noastră și țările europene, în sensul că fără facilități și fără sprijin din partea statului, produsele noastre vor fi întodeauna mai scumpe decât cele din import, fapt ce va conduce la imposibilitatea valorificării produselor noastre pe piața externă, influențând în mod negativ balanța comercială.

Tot ca urmare a eliminării sprijinului pentru producătorii agricoli, se va reduce în totalitate posibilitatea cumpărării de către aceștia de mașini și utilaje agricole, semințe și îngrășăminte, și aici împingând în mod inevitabil populația la sărăcie, la abandonarea și pierderea proprietății.

Aici aș vrea să fac o remarcă tot la ceea ce spunea domnul deputat Cristea. Prin neacordarea acestor facilități pentru producătorul agricol, neacordarea de credite cu dobândă subvenționată, el va fi pus în imposibilitatea să mai cumpere utilaje și mașini agricole; deci, industria noastră românească, specializată în acestă direcție, va fi falimentară în perioada imediat următoare.

Deși P.D.S.R.-ul a atras atenția permanent, fie prin moțiune simplă, fie prin proiectul de lege prin care se prevedea sprijin financiar pentru agricultură, guvernanții nu au luat în seamă aceste avertismente, tratând cu superficialitate și desconsiderare inițiativele P.D.S.R. în acest domeniu.

Deși sumele acordate prin bugetul de stat pentru campania agricolă de primăvară reprezentând numai 550 de miliarde față de 2.500 de miliarde, cât avea nevoie agricultura, totuși nici această sumă nu a fost utilizată decât în proporție de 80%, deoarece condițiile impuse de Guvern producătorilor agricoli, pentru angajarea acestor credite prin băncile comerciale, au fost inacceptabile, determinându-i să lase pământul nelucrat. Totodată, pentru producția de grâu din acest an, prin bugetul de stat s-a prevăzut suma de 500 miliarde de lei pentru achiziționarea unei cantități de numai 500.000 de tone de grâu, în condițiile în care se prognozează o producție de 8 milioane de tone de grâu, la care P.D.S.R.-ul are o contribuție determinantă.

Reamintim faptul că numai pentru asigurarea consumului de pâine pentru populație este necesară cantitatea de 3,5 milioane tone de grâu. Se apropie campania de recoltare a orzului și a grâului și dacă nu se vor lua măsuri rapide de asigurare a fondurilor financiare, de preluare a acestor produse, care se ridică la valoarea de 1,5 miliarde dolari, nu vor face altceva decât să dea posibilitatea marilor profitori și intermediari să beneficieze din plin și să se îmbogățească pe spinarea populației și în primul rând a țăranului român care, prin prețuri subevaluate pentru producția muncită, va fi falimentat și absorbit de marii rechini ai agriculturii.

Lovitura de grație va fi dată agriculturii dacă va fi aprobată inițiativa legislativă a unui grup parlamentar PNȚCD de modificare a Legii fondului funciar, prin acordarea a 50 de hectare pentru fiecare familie, modificare ce va pulveriza, practic, fostele i.a.s.-uri, actualele societăți agricole cu capital de stat, singurele care produceau pentru rezerva de stat a țării și, în același timp, singurele autorizate să producă semințe și material zootehnic performant.

Stimați colegi,

Trebuie să fie clar pentru noi toți că agricultura este pentru orice guvernare domeniul de ordin vital care niciodată nu ar trebui să fie subordonat jocului de biliard politic. Din nefericire pentru această țară, domnul prim-ministru Ciorbea a încălcat această elementară regulă iar consecințele se văd cu ochiul liber în bugetul de familie, în starea de sărăcie și foamete, caracteristică multor categorii sociale.

Nu ne îndoim că această mare și de neiertat greșeală a Guvernului va fi sancționată cum se cuvine de către electorat.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc.

Domnul senator Paul Păcuraru, urmează domnul deputat Raicu Romulus din partea Grupului PUNR.

 
 

Domnul Paul Păcuraru:

Domnilor președinți ai Senatului și Camerei Deputaților,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

În această seară Moțiunea de cenzură va cădea, nimeni nu are nici o îndoială în această problemă, nici măcar PDSR-ul care, monitorizând mai abitir decât Guvernul Contractul cu România s-a gândit că nu trebuie să scape momentul împlinirii celor 200 de zile fără a se manifesta, în fine, ca Opoziție.

Cum un program electoral nu poate fi atacat printr-o moțiune de cenzură, inițiatorii au schimbat ținta, trăgând asupra programului socio-economic pe termen scurt al Guvernului Ciorbea. Pentru a suplini propria lipsă de credibilitate, PDSR-ul compune în moțiune un tablou social și economic atât de sinistru încât efectul, în loc să fie dramatic, dă în ridicol. Cum poate PDSR-ul să spună că actualul executiv este incapabil să guverneze țara? O astfel de afirmație trădează rea credință, împinsă la extrem. Sunt 6 luni de când cabinetul Ciorbea guvernează. În plan economic, Reforma este definită de un model cu patru mari axe: liberalizarea, ajustarea structurală, privatizarea și instituționalizarea pieței - piața de mărfuri, piața forței de muncă, piața de capital, piața valutară.

Este binecunoscut faptul că în toate aceste domenii, guvernele anterioare au manifestat inconsecvență, incoerență și, finalmente, lipsă de voință. Fie că nu au înțeles ce au de făcut, fie că nu au înțeles cum să facă, fie că le-a lipsit cel mai elementar curaj. Rezultatul, la predarea ștafetei, în toamna anului trecut, a fost stagnarea proceselor de privatizare și restructurare, creșterea nemăsurată a arieratelor și indisciplinei financiare, conjugată cu încărcarea bugetului și a datoriei publice cu subvenții, prime și alocații împovărătoare.

Expresia cea mai sintetică a bâlbâielilor din guvernarea Văcăroiu o constituie înghețarea relațiilor cu FMI și Banca Mondială, care au sancționat guvernul prin retragerea încrederii și stoparea ajutorului financiar.

Nu este de mirare că PDSR-ul contestă acordurile încheiate de Guvern cu FMI și Banca Mondială, concretizate, după numai două luni, în deblocarea asistenței financiare. Reacția atât de vehementă a PDSR-ului este urmarea propriei sale poticneli. În 1996, Guvernul Văcăroiu a reușit să-și piardă definitiv credibilitatea în fața celor două organisme financiare prin neîndeplinirea criteriilor minime de performanță, stabilite de comun acord cu acestea.

Primul mare succes al cabinetului Ciorbea este redobândirea credibilității internaționale pentru România, cu efect imediat în susținerea financiară a reformei, în atragerea investițiilor străine. Remarcabil pentru Guvern este că în cele 178 de zile de la instalare a reușit să depășească inhibiția predecesorilor săi în fața tuturor marilor probleme. Pentru prima dată, din 1989 încoace, România are un guvern cu adevărat atașat și aplicat reformei.

Liberalizarea prețurilor, realizată parțial până în 1996, este practic încheiată. S-au liberalizat prețurile la cărbune, minereuri, metale neferoase, energie electrică și termică, gaze naturale la consumul agenților economici, creându-se astfel condiții pentru adevărată concurență, pentru reducerea subvențiilor și a costurilor de producție. Ca urmare a acestor măsuri, regii care au înregistrat pierderi în 1996 - RENEL, PETROM, ROMGAZ - au avut în lunile martie și aprilie un bilanț pozitiv. Totodată, este pentru prima dată posibil să avem o imagine corectă asupra profitabilității din fiecare sector, prin eliminarea semnalelor false și a distorsiunilor provocate de prețuri fictive.

Privatizarea a atins un ritm la care domnul Văcăroiu, eroul cuponiadei, nici nu a îndrăznit să viseze; în 5 luni s-au privatizat prin contracte de vânzare-cumpărare, încheiate de FPS, un număr de 636 de societăți comerciale, prin licitație, 68 de societăți și 568 prin raport de evaluare.

Este cunoscut că România se distinge prin valoarea foarte mică a investițiilor străine, doar 66 de dolari pe cap de locuitor, față de 1.198 dolari pe cap de locuitor, de exemplu, în Ungaria. Față de această situație, care se cere urgent remediată, Guvernul a revizuit regimul juridic aplicat investițiilor străine, elaborând un act normativ care, pentru prima dată, tratează coerent această problemă. Astfel, în proiectul legislativ sunt abordate atât investițiile de capital, în așa numitele "green fils projects", investiții efectuate prin cumpărarea acțiunilor prin contracte de vânzare-cumpărare încheiate cu FPS, cât și cele care se efectuează prin achiziționarea de acțiuni de pe piața de capital, așa numitele investiții de portofoliu.

În bună măsură, datorită credibilității noului Guvern, investitorii români și străini au trimis, în perioada ianuarie-23 mai 1997, 993 de oferte de cumpărare, adică aproape jumătate din numărul total al scrisorilor de intenție primite în anii 1995-1996. Investițiile străine directe s-au dinamizat în luna aprilie, afluxul de capital aferent, 36,3 milioane dolari, depășind realizările primelor trei luni ale anului. La 30 aprilie actual, potrivit datelor Agenției Române de Dezvoltare, numărul investitorilor străini a fost de 54.834, cu un plus de 1.253 investitori față de 31 decembrie trecut, iar valoarea capitalului social corespunzător, de 2.456,6 milioane dolari, cu un plus de 256,6 milioane dolari.

Referindu-ne acum la ajustarea structurală, reamintim că în ultimii patru ani nu a avut loc o restructurare a fostei economii. Putem spune chiar că s-a dus o cruntă bătălie pentru conservarea cu orice preț, și subliniez - cu orice prețuri a structurilor moștenite din așa-numita societate socialistă multilateral dezvoltată. Această bătălie pentru conservare s-a purtat pe două mari direcții: menținerea controlului statului asupra resurselor și păstrarea, indiferent de costuri, a nucleului dur al industriei care, în majoritatea situațiilor, produce puțin, scump și prost.

Falsa protecție acordată a însemnat, în fapt, protejarea productivității scăzute, a calității inferioare și a managementului ineficient. Restructurarea în România, câtă a fost, a fost lentă, costisitoare și ineficientă, plasând strategiile aplicate în sfera gradualismului patologic. Din această cauză, restructurarea va fi accelerată și strategia Guvernului prevede ca intervenția statului în restructurare să fie adaptată condițiilor concrete ale fiecărui sector. Procedurile și politicile aplicate vor fi diferențiate, în funcție de importanța societăților respective, de pierderile înregistrate și de influențele asupra beneficiarilor. Prima categorie include utilitățile publice, 42 de societăți care generează pierderi reprezentând aproximativ 20% din pierderile înregistrate în 1996, care vor fi privatizate rapid, punându-se accentul pe transferul proprietății și nu pe prețul de vânzare. Cea de-a doua categorie de societăți include regiile autonome, 20, clasificate generic ca societăți pentru servicii publice, care însumează 27% din pierderile anului 1996. Ele vor beneficia de proiecte individuale de restructurare începând chiar cu această lună. În fine, cea de-a treia categorie cuprinde cele mai mari regii autonome, în număr de 8, așa-numitele societăți cu pierderi mari, majoritatea fiind în domeniul minier. Acest grup cumulează 25% din pierderi. Toate aceste regii vor fi transformate în societăți comerciale, prin divizare și reorganizare, iar o parte vor fi clasificate în societăți de interes național.

Iată deci, doamenlor și domnilor, că avem pe axele fundamentale ale reformei suficiente argumente pentru a afirma că reforma sistemului economic a fost, în sfârșit, urnită din loc, într-o concepție coerentă și cu un ritm accelerat.

Desigur, departe de noi gândul unei atitudini triumfaliste. Problemele nenumărate presează în fiecare zi, în fiecare oră. Nu vreau să amintesc inițiatorilor moțiunii că marile probleme ale actualului Guvern au ca sursă datoria externă, blocajul financiar, arieratele și deficitul bugetar care, metaforic vorbind, au consumat viitorul, nelăsând actualei puteri nici prea multe, nici prea largi posibilități de manevră.

Desigur că și Opoziția cunoaște continuitatea și inerția fenomenelor economice. În nici un caz, în șase luni nu se poate vorbi de un ciclu relevant din punct de vedere economic.

În aceste condiții, desigur, în ipoteza bunei credințe, ne-am întrebat care este sensul actualelor moțiuni de cenzură. Spre marele nostru regret, răspunsul l-am regăsit doar în psihologia abisală, în complexele și refulările investigate de Freud și Jung, la începutul secolului. Sinteza Moțiunii PDSR ar putea fi "Cum să luptăm cu propriile noastre neliniști și angoase". Îmi permit să recomand o carte, "Terapia cognitivă", în care PDSR-ul găsește multe soluții pentru a elimina factorii care-i perturbă confortul psihic; cartea se găsește la standurile din Senat și Camera Deputaților, costă doar 16.000 de lei și are o reducere de 10%.

În încheiere aș vrea să adaug un singur lucru. Oricât de bun sau de strălucitor este un program de reformă, oricât de capabil și stăruitor și onest este guvernul, în fine, oricât de puternică este susținerea politică a Parlamentului, Reforma nu poate reuși fără aportul, fără contribuția, fără munca fiecăruia dintre noi. Apelul pe care îmi permit să îl adresez tuturor cetățenilor țării este de unire, de susținere, de seriozitate și responsabilitate pentru binele dumneavoastră și al nostru, al tuturor. Nimeni, sub nici o formă și cu nici un program, nu vă poate suplini.

Vă mulțumesc. (Aplauze, dreapta sălii)

 
 

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Raicu Romulus din partea Grupului PUNR, se pregătește domnul senator Attila Verstóy din partea Grupului UDMR.

 
 

Domnul Romulus Raicu:

Domnilor președinți de ședință ai Senatului și Camerei Deputaților,

Domnilor reprezentanți ai Executivului,

Stimați colegi,

Onorați invitați,

Încă de la instalarea Guvernului Ciorbea, una din prioritățile înscrise în programul de guvernare a fost îmbunătățirea stării de sănătate a populației. Ca și alte formulări generale înscrise în așa-numitul Program de guvernare, și aceasta trebuia să fie una din ideile generoase ale noului cabinet.

În programul de bază de macrostabilizare se precizează că păstrarea sănătății individului este nu doar o necesitate de bază socială, ci și un drept fundamental al personalității umane. Considerăm, deci, apreciau guvernanții, că îngrijirile medicale, serviciile de sănătate și politica sanitară sunt mijloacele prin care se garantează acest drept fundamental.

Cum a acționat actualul Guvern pentru respectarea acestui drept fundamental și cum a pus în valoare mijloacele menționate? Pentru aceasta este necesar să urmărim politica Guvernului în domeniul sanitar. O politică sănătoasă, adecvată, impunea stabilirea unui procent mai mare de 3,2% din produl intern brut pentru sănătate.

În ciuda criticilor formulate de PUNR și celelalte partide din Opoziție, Legea bugetului de stat a prevăzut un buget care nu permite asigurarea fondurilor necesare îmbunătățirii actului medical. Insuficiența fondurilor a determinat o primă măsură demolatoare - reducerea personalului sanitar. Recenta reducere a personalului sanitar cu 27.000 de locuri a generat o serie de conflicte de muncă în întreaga țară, sindicatele solicitând Guvernului prelungirea termenului de disponibilizare până la 31 decembrie 1997.

Prin reducerea personalului sanitar nu se va mai putea asigura o îngrijire adecvată a bolnavilor și nici menține condiții igenico-sanitare corespunzătoare care, și așa, sunt deseori sub limita decenței. Este greu de crezut că Guvernul Ciorbea a putut accepta, la sugestia FMI, asemenea reduceri de personal, în condițiile în care banii, în urma disponibilizărilor, nici măcar nu revin Ministerului Sănătății.

Pe de altă parte, dumneavoastră dați afară din serviciu un mare număr de salariați care nu mai au nici o șansă de-a putea fi angajați în alte domenii, mai ales aceia care mai doar câțiva ani până la pensie. Nu înțelegem de ce a trebuit să disponibilizați personalul, când la noi în țară majoritatea unităților sanitare nu se apropie nici măcar de un salariat de un pat de bolnav, în vreme ce în toate țările europene s-a ajuns la 4 salariați de pat de bolnav. Dumneavoastră amintiți în program de dispersia serviciilor medicale pe întreg teritoriul țării, când spitalele din localitățile mici nu mai au nici o șansă să supraviețuiască. În locul descentralizării serviciilor medicale, asistăm la concentrarea lor într-un număr restrâns de spitale, ceea ce va afecta și mai mult starea de sănătate, mai ales că mulți cetățeni nu au posibilități financiare să facă deplasarea la distanțe mari.

Domnilor guvernanți,

Nu uitați că România este astăzi una din țările cu populația cea mai afectată de boli, suferințele oamenilor sunt accentuate de greutățile pe care le întâmpină la procurarea medicamentelor, al căror preț s-a triplat, în vreme ce salariile au cunoscut creșteri nesemnificative.

Pentru soluționarea multiplelor probleme pe care le ridică asigurarea stării de sănătate a populație, o maximă urgență o constituie Legea asigurărilor de sănătate. Încercările Comisiei de sănătate din Camera Deputaților de a adopta cât mai rapid legea au fost zădărnicite de repetatele amânări ale Guvernului, care a solicitat retragerea proiectului. De ce Guvernul, care vorbește mereu de reformă, nu-și exprimă nici acum limpede punctul de vedere cu privire la această lege? Poate fi oare vorba de reformă în sistemul sanitar, în lipsa unei asemenea legi?

Stimați colegi,

E scump sub guvernarea Ciorbea să trăiești, e scump să-ți păstrezi sănătatea. Și se vede treaba, nici dacă vor fi sacrificați cei o mie de oameni de care vorbea domnul Ciumara, starea de sănătate nu se va îmbunătăți. Altfel spus, avem o sănătate bolnavă și un guvern care nu este dispus s-o amelioreze. Starea jalnică în care se află sistemul sanitar este, așadar, și o consecință a politicii actualului Guvern, subordonat total forurilor bancare internaționale.

Domnilor guvernanți,

Dumneavoastră ați semnat un Acord cu Fondul Monetar Internațional și cu Banca Mondială, Contractul cu România, ori altele asemenea, precum și Tratatul cu Ucraina, nu vă mai rămâne decât un singur act de semnat: demisia. Așa să v-ajute Dumnezeu! (Aplauze din partea Opoziției)

 
 

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Attila Verestóy din partea Grupului UDMR. Urmează domnul deputat Dumitru Popescu, PDSR.

 
 

Domnul Attila Verestóy:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Doamnelor și domnilor,

Da, moțiunea de cenzură este un exercițiu democratic și o știm din experiența câștigată din anii precedenți, dar există o deosebire exențială, noi am avut dreptate. Nu o spun gratuit. Cel mai corect cântar al vieții politice - votul electoratului a arătat acest lucru. Credibilitatea, încrederea de care se bucură și în prezent acest Guvern, și nu înțeleg de ce nu vă bucurați și dumneavoastră, doamnelor și domnilor semnatari ai Moțiunii de cenzură, creează premise reale de a duce la bun sfârșit programul de transformare a României într-o democrație prosperă europeană. Se pune întrebarea: cine câștigă din această dezbatere, pentru că, la vot, Opoziția va pierde.

Ascultând cu mare atenție luările de cuvânt, constat că unii oratori ai Opoziției actuale, fără a fi deranjați câtuși de puțin de fapte, de cifre, de analiza realității economice-sociale în procesul ei evolutiv, în timp, încearcă în acest demers parlamentar să arunce vina pe actuala coaliție, pe care o au pentru gestionarea falimentară a țării, gestiune împânzită cu exploziv cu detonare întârziată.

Domnilor foști miniștri, foși președinți și foști secretari de stat,

Dumneavoastră ar fi trebuit să vă asumați responsabilitatea pentru datoriile acumulate, ascunse, pentru dezechilibrul creat care se poate redresa cu costuri ridicate, pentru o credibilitate externă pierdută, care se recâștigă greu și nu să jucați de-a moțiuni fără fund.

Spun unii, pentru că, iată, există și voci raționale, și mă refer la primul vorbitor, domnul deputat Mircea Coșea, al cărui discrus ne-a trezit o speranță că poate, totuși, avem posibilitatea de-a câștiga teme de reflecție în urma acestei moțiuni. Păcat că s-a revenit la discursuri demagogice naționaliste, cu o singură finalitate de valoare îndoielnică, și anume de terapia individuală a oratorului, dar acest lucru trebuia să se întâmple într-un spital de psihiatrie și nu în Parlamentul României. (Parlamentari din Opoziție: Rușine!)

A demonstra inexectitatea, incorența, reavoința cu care s-a conceput prezenta moțiune este, dovedit fiind de primul-ministru, un exercițiu lejer.

Totuși, aș vrea să zăbovim la punctul 8 al moțiunii, unde se afirmă că: "Principala preocupare a coaliției aflate la putere a fost împărțirea pe criterii politice, a unor interese de grup a tuturor posturilor din administrația publică, centrală și locală, din regii și societăți comerciale, inclusiv bancare". Chiar nu cunoașteți, domnilor, care este situația reală sau credeți că se continuă procedura minuțios concepută și pusă în aplicare de guvernarea PDSR? Realitatea este altă.

Și dacă există totuși o carență în ceea ce privește așa-zisa politică de cadre dusă de noua guvernare este că nu a schimbat oamenii care pun bețe-n roatele Reformei. Pentru că, dacă vrem să fim cinstiți, asemenea oameni, tributari ca mentalitate vechii puteri, există și la nivel teritorial și chiar și în anumite ministere.

S-a oferit o șansă și s-a acordat un anumit timp de acomodare. Să vă ofer câteva exemple: la Ministerul Învățământului, din 287 de angajați s-au desfăcut 2 contracte de muncă, dintre care unul a fost un angajat adus de noua coaliție; la Ministerul Industriei și Comerțului din 1.200 de angajați au plecat cu transfer mai puțin de 40 de angajați; la Ministerul de Interne, iată un domeniu gingaș, din 84.200 de angajați, doar 767 cadre nu mai lucrează în cadrul ministerului, din care 255 s-au pensionat. Exemple se mai pot aduce, dar important este altceva, și anume că nu soarta celor mulți vă interesează, domnilor semnatari ai moțiunii, ci pierderea câtorva poziții de conducere a clientelei pe care dumneavoastră ați înscăunat-o.

Totuși, sunt optimist. Din acest exercițiu poate câștiga chiar Opoziția, prin reevaluarea corectă a valorii sau non-valorii propriilor lideri, printr-o reașezare a structurilor de conducere în cadrul partidelor din Opoziție pentru a se forma premisa unui parlamentarism fără demagogie, fără extremism, pentru ca partidele care nu se află în coaliție să-și poată îndeplini un rol constructiv în folosul întregii țări.

În consecință, Grupul UDMR va vota împotriva Moțiunii de cenzură, sunt convins, alături de foarte mulți raționali, chiar semnatari ai acestei Moțiuni de cenzură.

Mulțumesc. (Aplauze)

 
 

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Dumitru Popescu din partea Grupului PDSR. Se pregătește domnul deputat Virgil Petrescu, ministrul învățământului.

 
 

Domnul Dumitru Popescu:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor,

Cu câteva luni în urmă, Televiziunea Română a transmis niște imagini de coșmar, filmate într-un complex zootehnic, unde porcii, chinuiți de foame, încercau să mănânce rugina de pe țevile de oțel. (Vociferări, dreapta sălii) Secvențele coincideau cu debutul Reformei în agricultură, pe baza Programului ASAL, și ele violentau bunul simț și omenia telespectatorilor. Aceștia au intuit că autorii unui asemenea program, care dovedeau atâta cruzime, nu puteau fi români.

Există un program similar pentru industrie, numit FESAL, care are aceiași autori. Deși n-a fost prezentat Parlamentului, măsurile deja luate sau doar anunțate de către Guvern, pe baza programului respectiv, nu lasă nici o speranță pentru industria românească. Făurită cu greu în ultimii 80 de ani, ea se va stinge sub ochii și pare chiar prin grija actualilor guvernanți.

După ce Fondul Proprietății de Stat și Guvernul au întocmit, întâi, liste cu 10, apoi cu 20 și apoi cu 40 de societăți comerciale ce urmeau să fie lichidate, zilele trecute, domnul Ulm Spineanu a anunțat că se lucrează la o listă cu 200 de asemenea societăți. Iată, avem o dovadă a accelerării Reformei!

Doamnelor și domnilor,

Industria României realizează cam o treime din produsul intern brut, aproape 95% din totalul exportului și asigură cam 45% din locurile de muncă ale personalului salariat. Industria are un potențial apreciabil în capacități de producție și resurse umane, precum și o piață proprie de desfacere, pe care încă și-o menține. Trebuie spus, însă, că o caracteristică importantă a industriei noastre este, din păcate, rămânerea în urmă din punct de vedere tehnologic. Deși 65-70% din tehnologiile noastre provin din importul de licențe de la firme de prestigiu, însă din perioada anilor '70, ele nu au fost suficient înnoite nici în anii '80 și nici după anul '90. În acest mod, decalajul tehnologic al actualei noastre industrii a ajuns să fie de 15 până la 20 de ani față de țările dezvoltate. Principalele consecințe ale învechirii tehnologiilor în industria noastră sunt consumurile energetice pe unitatea valorică produsă, de trei-patru ori mai mari decât în țările Europei Occidentale și indicii de productivitate a muncii tot de atâtea ori mai mici.

În acest condiții, Programul de reformă elaborat de reprezentanții Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale, și acceptat de Guvern, prevede alinierea imediată a prețurilor combustibililor și energiei și deschiderea pieței interne pentru produsele străine.

Trebuie spus că propunerile FMI și Băncii Mondiale, în cele două direcții, au fost făcute și fostului Guvern al PDSR. Noi nu am acceptat însă o aliniere forțată, ci am condiționat-o de realizarea unor modernizări selective în întreaga industrie, conform strategiei de pregătire a aderării la Uniunea Europeană. De altfel, această strategie a fost însușită și de șefii partidelor actualei coaliții guvernamentale, care au semnat-o la Snagov, în 1995.

Pe baza acestei strategii s-au elaborat circa 500 proiecte prioritare de modernizare în toată industria. O parte dintre ele au fost realizate, altele sunt în curs, dar cele mai multe așteaptă sursele de finanțare.

Scopul lor a fost să propună soluții concrete pentru creșterea eficienței în industrie, cu diminuarea, în mod special, a consumurilor energetice și mărirea productivității muncii. În acest mod s-ar fi asigurat resurse pentru acoperirea creșterii de costuri, ca urmare a alinierii la prețurile mondiale. Totodată s-ar fi reușit o îmbunătățire a competitivității produselor noastre și s-ar fi creat posibilitatea punerii în funcțiune a mecanismelor de piață cu condiții certe de reușită pentru industria României. Acum, aceste șanse, din păcate, par să fie pierdute. Întâi, pentru că sursele de finanțare a modernizărilor s-au diminuat drastic după ce Guvernul a interzis Fondului Proprietății de Stat să folosească fondurile constituite din dividende și din privatizare de la societățile comerciale pentru lucrări de retehnologizare. În al doilea rând pentru că investițiile vitale pentru modernizarea tehnologiilor noastre nu prea intră în preocupările importante ale Guvernului actual. Așa se explică faptul că în trimestrul I, față de aceeași perioadă din anul trecut, volumul investițiilor realizate a scăzut cu 35,5%.

Alinierea brutală a prețurilor combustibililor și energiei, începând chiar din acest trimestru, prin creșteri de 3 sau de 5 ori ale vechilor prețuri, a creat pericolul imediat de dispariție de pe piață a produselor românești. De altfel, zilele trecute, am aflat că produsele livrate de serele legumicole trebuie să înceteze, să se poată vinde fără o intervenție imediată a statului. Ne putem aștepta ca și produsele industriale, în proporție de 70-80%, să aibă aceeași soartă într-un timp foarte scurt. Aceste produse, înglobând cheltuieli cu energia sau forța de muncă de trei-patru ori mai mari decât cele ale produselor similare din import, vor fi refuzate de piață, iar societățile producătoare vor fi falimentate. Nu este greu de apreciat cu cât se vor vinde unitățile falimentate comparativ cu situația în care ar fi rămas în funcțiune dacă s-ar fi respins această aberantă aliniere. Se poate bănui și cine vor fi cumpărătorii societăților lichidate dacă ținem seama că potențialul capitalului autohton este acum la cel mai slab nivel.

Avem obligația să spunem celor ce ne-au ales că aplicarea acestui program în industrie va conduce la subordonarea economiei naționale unor interese străine. Aceasta înseamnă că România nu se va integra în Uniunea Europeană, ci poate doar în piețele ei de desfacere.

Doamnelor și domnilor,

Nu pledez pentru subvenționarea unităților industriale nerentabile. Cred însă că terapia aplicată, fie ea graduală sau de șoc nu trebuie să ducă la moartea pacientului, altfel spus, ea trebuia individualizată cu o eșalonare corespunzătoare în timp, având posibilitatea deci, să dea economiei noastre o șansă.

Ceea ce ar trebui să facă Guvernul, această actualizare, această individualizare, nu a fost făcută. Au fost acceptate programe străine neadecvate realităților românești cu prețul dezastrului care amenință acum industria, agricultura și viitorul țării.

Oare cum se explică aceasta? Nu cumva pentru a obține ceea ce spunea domnul prim-ministru Ciorbea în această sală, cu câteva zile în urmă: "Dinspre cancelariile străine, dinspre comunitatea oamenilor de afaceri, ca și dinspre presa internațională vin numai semne de considerație, de respect și de admirație pentru tot ceea ce întreprindem".

Domnule prim-ministru, cu respect, vă atrag atenția că astfel de semne ar trebui să vină mai întâi dinspre poporul român. (Aplauze)

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Mulțumesc. Are cuvântul domnul deputat Virgil Petrescu, ministrul învățământului, în timpul afectat Partidului Național Țărănesc Creștin-Democrat. Se pregătește domnul deputat Ana Gheorghe din Grupul PDSR.

 
 

Domnul Virgil Petrescu:

Doamnelor și domnilor,

Nu este nici locul și nici momentul să trec în revistă rezultate mai bune sau mai proaste ale Ministerului Învățământului în ultimele 6 luni, dar este locul și momentul să pot da anumite răspunsuri și să completez ceea ce a fost expus, ca răspuns din partea domnului Victor Ciorbea, prim-ministru al României.

Am fost ajutat în acest demers de domnul deputat Vilău, care a oferit o serie de explicații și mai ales de bune argumente, domnului deputat Ciurtin. În ce mă privește îi mulțumesc domnului deputat Ciurtin pentru că îmi dă prilejul să pot să fac anumite aprecieri și mai ales anumite elemente care presupun că numai dintr-o lipsă de informație au fost expuse în acest fel.

În primul rând este vorba de cadrul legislativ asupra căruia domnia sa a spus că se tergiversează inadmisibil proiectul de Lege vizând Statutul personalului didactic. Trebuie să-i amintim că a fost o sesiune extraordinară a acestei Camere a Deputaților la sfârșitul lui ianuarie, tocmai pentru ca în două zile și jumătate să fie votat Statutul personalului didactic aici, iar cu foarte puțin timp în urmă același lucru s-a făcut, s-a repetat la Senat. Evident, urmează Comisia de mediere, probabil săptămâna viitoare, deci, nici o tergiversare.

În ce privește o legislație întârziată, da, două luni și jumătate ne-a luat efortul de a unifica trei Hotărâri de Guvern - 568, 225 și 1371 - în care peste 100 de specializări erau autorizate nerespectându-se procedurile legale, dictate de Legea 88. Ne-a luat ceva timp, am întârziat din acest punct de vedere, dar credem că am încercat și am reușit să echilibrăm situația în învățământul universitar în acest moment. Nu este finalizat, încă CNA-ul mai are în discuție peste 40 de specializări. Pentru informarea dumneavoastră, în România există acum peste 452 de specializări. Sunt foarte multe. Probabil va trebui, în timp, să le limităm astfel încât specializarea să fie către anii terminali sau în învățământul post-universitar.

Fonduri pentru învâțământ, de ce nu 6%? Da, există această prevedere în programul de guvernare, este adevărat, dar programul de guvernare este până în anul - după cum știți foarte bine - 2000. Noi vom încerca acest lucru să-l facem mai devreme, dar, atenție! Nu este vorba de o singură sursă de finanțare a învățământului, prin bugetul de stat. Considerăm că domeniul acesta al învățământului trebuie să aibă cel puțin, ne-am gândit, 5 surse de finanțare. Desigur, prin bugetul de stat, dar și prin bugete locale pe ideea descentralizării prin principiul subsidiarității, dar la acestea se adaugă sursele proprii de venituri și există acest lucru și avem posibilitatea să o facem, mai ales prin programele care acum se derulează, prin împrumuturi externe și, într-adevăr, înainte a fost votat și adjudecat un împrumut pentru dezvoltarea învățământului preuniversitar care a ajuns cam pe la mijloc și s-au cheltuit cam 7% până acum. Oare de ce până în decembrie? Acum s-au cheltuit circa 10-11%. Oare de ce este întârziere mare?

Al doilea împrumut este cel pe care am reușit să-l ratificăm noi în această perioadă și a început, a debutat cu dreptul. De ce oare înainte nu s-a reușit acceptarea unui cadou, unui grant japonez de 131.000 de dolari pentru a crea metodologia în vederea reabilitării școlilor. Oare nu s-a dorit descentralizarea, păstrându-se Ministerul Învățământului exclusiv ca un gestionar al sistemului? Dorim să-l aducem ca un strateg al sistemului.

Încadrarea tinerilor. Sigur, sunt două serii, anul acesta cei cu 4, respectiv cu 5 ani. Nu va fi ușor, dar în orice caz vor exista locuri, prin concurs, pentru cei care absolvă în 1997. Putem să intrăm în detaliu în această privință.

Sigur, dacă de reformă vorbim, în câteva luni se pot face unele lucruri, în 7 ani se puteau face mai multe lucruri. Noi dorim ca pe termen scurt să facem cât mai multe lucruri.

 
 

Domnul Petre Țurlea (din bancă):

Cum stăm cu Legea învățământului?

 
 

Domnul Virgil Petrescu:

Ministerul Educației Naționale - de ce se va numi așa? nu numai o schimbare de nume și atât, ci și de conținut, întrucât mergem pe ideea "life long education", educația adulților până la pensie, tot timpul este necesar de învățat și încă ceva: dorim ca, împreună cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Tineretului și Sportului și cu alți factori interesați, să contribuim la proiectele, la programele pentru conversie profesională. În fond, sâmbătă și duminică, școlile, în special grupurile școlare, universitățile sunt libere sau aproximativ libere. Unii dintre noi, unele cadre didactice doresc să câștige în plus. De ce să nu folosim această posibilitate? De altfel, am identificat acest lucru, inclusiv pentru unii funcționari din CEC în privința obișnuirii de a folosi calculatorul în sistemul acesta al rețelelor cum este cea a CEC-ului care este foarte mare. Noi putem să-i sprijinim și deja am identificat niște posibilități pe termen scurt.

Am înțeles că se pune problema și se dorește să discutăm în privința proiectului de lege vizând modificarea Legii învățământului. Se poate discuta. Cred însă că acest lucru ar trebui să-l facem după ce, în mod oficial, Guvernul României transmite Senatului sau Camerei Deputaților, depinde cum se va hotărî, textul real, adică nu o variantă care nu a fost definitivată. Guvernul a aprobat în principiu, duminica trecută, acest lucru, urmând ca să primească o serie de amendamente de la cele 4 ministere care au dreptul să dea avizul. Acest lucru, aproape în totalitate, s-a făcut și cred că în noaptea aceasta, cel târziu mâine de dimineață, lucrurile vor fi finalizate.

Deci, abia în acel moment considerăm că este corect din partea noastră să intrăm pe o discuție de detaliu. Până atunci, sigur, se pot face interpretări, putem să discutăm oricând și cu oricine am putea să o facem, dar cred că nu este bine să o discutăm înainte de a avea un text transmis oficial. (Vociferări)

În ce privește numărul de cămine și de cantine, acum, sigur, știți foarte bine că la cămine se plătește un tarif care reprezintă 8-10% din costuri, încercăm să-l ducem către 20-25% din costuri, iar în ceea ce privește numărul de locuri, știți că prin Contractul cu România s-au promis 10.000 de locuri, suntem dintre cei care încercăm să realizăm acest lucru. Este adevărat că nu suntem singurii specificați în textul respectiv, ci împreună cu două, trei ministere, dar din punctul nostru de vedere suntem destul de avansați toate proiectele de prefezabilitate au fost lansate pe banii aceștia ai Ministerului Învățământului din bugetul pe 1997, este vorba de 3,7 miliarde de lei.

Domnule Ciurtin, sigur, am vizitat Covasna, am vizitat Harghita, am vizitat județul Cluj, mâine mă duc la Iași, săptămâna următoare în alte județe. Încerc să văd la fața locului cum este și ce se poate face. Se pot face multe lucruri, văzând cu ochii tăi ceea ce se vede acolo,...

 
 

Domnul Petre Țurlea (din bancă):

Discutați și cu noi, nu numai cu UDMR!

Cu nici un român din Covasna nu ați vorbit, ci numai cu UDMR.

 
 

Domnul Virgil Petrescu:

Iar restul, ceea ce înseamnă... Sigur, o vociferare la care nu pot să răspund, pentru că așa este protocolul în momentul în care se discută de la tribună, dar putem să o discutăm între patru ochi, fără nici un fel de problemă. (Voociferări.)

Deci, eu vă mulțumesc foarte mult pentru posibilitatea de a vă expune câteva lucruri, iar dacă sunt necesare discuții directe, apoi pot să le fac imediat în continuare.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Mulțumesc domnule ministru. Are cuvântul domnul deputat Ana Gheorghe din partea Grupului PDSR, se pregătește domnul senator Viorel Pană - PD.

 
 

Domnul Gheorghe Ana:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor,

Prin detalierea reperelor relevate în cadrul Moțiunii de cenzură cu privire la politicile în domeniul financiar-bancar, doresc să rețin atenția și pe această cale auditoriului din această aulă, dar și distinșilor noștri compatrioți asupra minciunii, asupra înșelătoriei și fraudei morale prin care s-a acaparat puterea în noiembrie 1996.

Nu cred că este vreun român care să nu fi auzit și parte din cei care au auzit să nu și creadă de raiul fiscal ce urma să fie instaurat în România, viziune și promisiuni lăudabile, pe care le-am și aplaudat. Cetățeanul român însă, dar mai ales electorul, se întreabă de ce după 6 luni de guvernare, cei care au promis, fără pic de reținere, nu au făcut încă și nu au luat de fapt măsurile promise și anume cele referitoare la anularea imediată a impozitului pe veniturile agricole, la reducerea drastică a cotelor de impunere a veniturilor persoanelor fizice și juridice, la anularea impozitului pe profitul reinvestit în vederea creării de noi locuri de muncă, creșterea productivității muncii și informatizării activității? De ce nu se acționează, așa cum s-a promis, în sensul creării unor mai mari înlesniri fiscale la exportul de produse agricole sau pentru modificarea sistemului de impozite și taxe, inclusiv Legea finanțelor? De ce nu s-au așezat încă suprataxe promise pe jocurile de noroc și nu s-au interzis aceste jocuri de întrajutorare de tip piramidal?

Iată, domnilor guvernanți, că, în contradicție cu promisiunile electorale și angajamentele asumate la investitură ați oferit creșterea în loc de reducerea fiscalității,cu impact negativ asupra populației, dar și asupra agenților economici. Guvernul actual a sporit substanțial fiscalitatea pentru a compensa efectele negative ce s-au abătut asupra bugetului, provenite din reducerea bazei de impozitare datorită lichidării prin închidere a numeroase întreprinderi, iar, pe de altă parte, pentru a da curs cererilor imperative, dictate de organismele financiare internaționale interesate. Apare astfel evidentă lipsa concordanței dintre instrumtele fiscale utilizate și obiectivele promise. Preluarea mecanică sub presiunea indicațiilor "binevoitoare" a unor sisteme de impunere fiscală, nu poate avea randament fiscal ridicat, fiindcă nu țin seama de puterea contributivă a plătitorilor și de altfel, de baza economică în ansamblul ei. Pe fondul acestor inconsistențe, Guvernul actual le-a impus românilor noi biruri cum sunt: majorarea taxei pe valoarea adăugată la legume și fructe de la 9% la 18%, majorarea accizelor la unele bunuri de consum, majorarea redevențelor la producția de petrol și gaze naturale, ducând la prețuri interne peste cele mondiale, reintroducerea contribuțiilor la fondul de pensii pentru agricultură și la fondul de risc, eliminarea taxelor vamale operate în anii precedenți pentru o seamă de materii prime și combustibili, destinate producției autohtone, eliminarea facilităților privind reducerea cu 50% a impozitului pe profit aferent producției pentru export și cu 50% corespunzător achitării ratelor la societățile privatizate prin metodele PAS și MEBO.

Instituirea acestor impozite de consum afectează puterea de cumpărare a populației sărăcind-o și aruncând-o în deznădejde. Noile reglementări introduse prin recenta Ordonanță de urgență, vizând reducerea blocajului financiar, sunt insuficient fundamentate și conduc la creșterea acestuia în ritm alarmant, îndeosebi datorită abrogării Ordonanței nr.13 din 1995.

În plan monetar deprecierea într-un ritm deosebit de accelerat a monedei naționale impusă din exterior în numele unei pretinse liberalizări a pieții valutare, conduce la vânzarea cu prețuri subevaluate a muncii naționale. Stabilitatea cursului de schimb, vehiculată de guvernanți este artificială și efemeră, având în vedere blocajul financiar și dereglările de la nivelul agenților economici care, deja și-au consumat stocurile de materii prime și nu-și mai pot relua producția. Inhibarea și tenta de prăbușire a producției este dată și de dobânzile uriașe la credite, inaccesibile întreprinderilor autohtone mici și mijlocii.

Rata inflației de 98% pe primele 5 luni, mai mare ca cea preconizată pe întregul an, a condus și conduce la reducerea producției și la blocarea investițiilor, cu efecte dezastruoase în utilizarea forței de muncă și puterea de cumpărare a populației.

În fața acestor realități există totuși o soluție: dovediți domnilor guvernanți o minimă demnitate și respectați-vă angajamentul electoral, adică renunțați la putere, pentru că cei care v-au votat au renunțat deja la dumneavoastră. Acceptați cavalerește propria reînnoire. (Aplauze)

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori, vreau să vă aduc la cunoștință o veste, de fapt formată din două vești, una bună și una mai puțin bună. Prima, cea bună, este că până acum, din cei înscriși la cuvânt, au vorbit 30 de parlamentari. Cea proastă, este că mai sunt 30 de parlamentari.

Domnul senator Pană Viorel din partea Grupului PD, se pregătește domnul senator Badea Nelu din partea Grupului PUNR.

 
 

Domnul Viorel Pană:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Anticipând noua Moțiune de cenzură în redactarea discursului meu, menționam faptul că după o prezentare în premieră a stării națiunii, în ianuarie 1997, Guvernul Ciorbea a hotărât folosirea prevederilor constituționale, de asemenea, în prevedere, pentru angajarea răspunderii în fața Parlamentului și asumarea întregii responsabilități pentru programul de măsuri privind reforma globală a societății românești.

Necesitatea încadrării în obiectivele stabilite ale programului de macrostabilizare și anume: reducerea de trei ori a deficitului bugetului general consolidat, diminuarea substanțială a deficitului balanței comerciale, precum și liberalizarea prețurilor și a cursului de schimb au generat, în condițiile unei politici monetare și fiscale restrictive, o puternică presiune asupra consumurilor intermediare, dar și asupra puterii de cumpărare a populației.

Politicile fiscale, monetare și valutare au fost și vor fi în continuare prudente, dar refacerea echilibrelor economiei pentru a crea condițiile reluării creșterii, este absolut necesară și obligatorie, conștienți fiind de faptul că această situație a provocat, pe termen scurt, suferințe în rândul populației, iar, în trecutul imediat, investițiile și dezvoltarea întreprinderilor private au fost practic oprite din cauza dobânzilor foarte mari.

Cu siguranță că în acest context, unul dintre subiectele cele mai fierbinți ale acestei zile de dezbateri este cel al fiscalității, în condițiile în care nu cred că ar mai fi necesar, ar mai trebui analizate și evidențiate elementele definitorii ale conceptelor de fiscalitate și fiscalism.

Devine firească astfel preocuparea actualei Opoziții pentru problemele majore ale societății românești. Se pune însă, cel puțin o întrebare fundamentală și anume: nu este această situație atât de dramatic prezentată, rodul unei inevitabile inerții, datorită lipsei de voință politică a foștilor guvernanți, a amânării la nesfârșit a deciziilor economice imperios necesare cu impact pe termen lung? Vă rog să observați că vorbesc de o "inevitabilă inerție" și nu de atât de mediatizata "moștenire dezastruoasă".

Pornind de la handicapul moștenirii unei fiscalități împovărătoare pentru populație și economie, în fața Executivului a stat opțiunea unei atitudini realiste față de problematica economică în perspectiva dezvoltării economice. Putem spune că Guvernul nu a optat pentru o manieră populistă, de rezolvare a unei situații de-a dreptul explozive, întinsă pe parcursul a mai multor ani, ci a trecut la rezolvarea punctuală a marilor probleme economice.

Măsurile ce se întreprind și urmează a fi întreprinse pentru diminuarea blocajului financiar și a pierderilor din economie, reforma procesului bugetar, realizarea unor reforme cuprinzătoare a sistemului finanțelor publice centrale și locale și stabilirea unui nou cadru general al procedurilor privind transferurile bugetare, finanțarea neinflaționistă a deficitului bugetar prin împrumuturi de pe piețele de capital interne și externe, creează deja premisele, pentru ca în a doua parte a anului, climatul investițional să se îmbunătățească și să nu se mai înregistreze șocuri severe asupra puterii de cumpărare a populației. Dovadă a faptului că Guvernul nu a renunțat la obiectivul reducerii generale a poverii fiscale este confirmată și de următoarele acțiuni ce vor fi puse în practică: anularea impozitului pe venitul agricol, reducerea impozitului pe salarii cu o medie de 25% începând cu iulie 1997, pregătirea reducerii cu 8% a impozitului pe profit, anularea impozitării profitului reinvestit, alinierea practicilor contabile la cele internaționale, introducerea impozitului pe venitul global, personal începând cu 1998 și o nouă Lege a pensiilor în a doua jumătate a anului curent.

Dată fiind capacitatea scăzută de capitalizare pe plan intern și rolul hotărâtor pe care-l au investițiile străine în finanțarea creșterii economice, Executivul a elaborat regimul investițiilor străine în România, care va fi urmat, pentru rezolvarea problemei subcapitalizării societăților comerciale și accesului capitalului autohton la acțiunea de privatizare, de o Lege a investitorului român, care să răspundă la necesitatea imperioasă și majoră a ascensiunii întreprinderilor mici și mijlocii, model al viitoarei dezvoltări economice a României.

Ar fi foarte multe de spus referitor la acțiunile care urmează a fi puse în operă pentru reducerea fiscalității în România, dar în loc de concluzie ar trebui menționat doar faptul că un element esențial, așa cum este defiscalizarea vieții economice românești, considerată ca imposibil de realizat în actualele realități economice ale României de către fosta guvernare, va deveni viabilă în condițiile unei guvernări pe care o dorim modernă, flexibilă, deschisă spre viitor, o guvernare care și-a asumat iată responsabilitatea pentru reforma globală a societății românești.

În încheiere, doamnelor și domnilor parlamentari, sunt convins că ați observat că toate cele spuse de mine, chiar dacă domeniul financiar și fiscal pare mai arid și mai puțin atrăgător, confirmă încă o dată că Moțiunea de cenzură depusă de Opoziție rămâne un simplu exercițiu parlamentar și democratic, fără a convinge pe nimeni că drumul greu, dar necesar, ales de actualul Guvern, nu este și cel mai potrivit pentru România de azi.

Să lăsăm așadar Opoziției plăcerea simplistă a jocului de-a democrația și noi să mergem mai departe cu curaj și răspundere pentru a scoate România din groapa în care a fost împinsă și pentru a o așeza acolo unde îi este locul, în concernul națiunilor lumii.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Mulțumesc. Are cuvântul domnul senator...

Numai o clipă domnule senator, domnul deputat George Șerban are o problemă de procedură.

 
 

Domnul George Șerban:

Domnule președinte,

Vă rog să aveți amabilitatea să ne mai informați din când în când asupra contabilizării timpului pe partide, pentru că sunt partide care n-au consumat nici jumătate din timp, iar altele cred că l-au depășit și vă rog să nu uitați că domnul senator Vadim Tudor a vorbit și pe timpul PDSR-ului. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Mulțumesc domnule deputat. Contabilitatea timpului se ține de către cei doi secretari. Vreau să vă dau din nou o veste bună și una mai puțin bună. Cea bună este că această contabilitate s-a ținut în paralel și este exactă, mai puțin bună este că a rămas mai mult timp de vorbit decât jumătate pentru grupurile parlamentare.

Vă rog domnule senator. (Rumoar, vociferări.) Domnule senator, vă rog, aveți cuvântul!

 
 

Domnul Nelu Badea:

Domnilor președinți de ședință,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

A trecut de mult perioada campaniei electorale, în care C.D.R.-ul promitea că sunt în posesia tuturor programelor și resurselor necesare onorării ofertei. Și am rămas impresionat, la vremea respectivă, de promisiunile privind reforma în agricultură.

Astăzi, la mai bine de 6 luni de la guvernare, promisiunile par să se concretizeze în bine pentru că cetățenii încep să iasă în stradă, să bată din palme de bucurie că rămân fără locuri de muncă și sunt puși în imposibilitatea de a putea asigura un trai decent familiei.

Domnilor guvernanți,

Prin programul de guvernare v-ați angajat că veți sprijini ramura cea mai importantă a economiei naționale, agricultura. Insă, din toate măsurile luate până acum, încercați, de fapt, distrugerea agriculturii românești. Ați promis inițierea unui program special de privatizare și de restructurare. Și ce ați realizat, domnilor? Ați realizat falimentarea prin lichidare a fermelor de creștere a porcilor și păsărilor, a fabricilor de zahăr care, printr-un efort al Guvernului, puteau să devină rentabile dacă se reeșalonau datoriile.

Cum ați realizat, domnilor, sprijinirea producătorului agricol și fixarea mâinii de lucru la sate, așa cum ați promis, dacă până în prezent ați disponibilizat peste 14.000 specialiști din agricultură, lipsind, astfel, țăranul român de acordarea de asistență tehnică de specialitate. Prin abrogarea Legii nr. 83 s-a renunțat la facilitățile acordate producătorilor agricoli, fiind în contradicție cu politicile de subvenție practicate de țările Comunității Europene, unde subvențiile sunt mai mari de 40% din prețul produsului. În condițiile în care prețul motorinei a crescut de peste 4 ori, iar al energiei electrice de 5 ori, costurile pentru produsul agricol sunt foarte mari. Cum vor fi atunci competitive la export și pe plan intern, produsele agro-alimentare românești? Oare numai prin creditul de 550 miliarde lei, acordat pentru susținerea campaniei de primavară, care a reprezentat, de fapt, numai un sfert din necesar, prin reducerea sau chiar desființarea taxelor vamale la importul produselor agro-alimentare ați creat o concurență neloială, care diminuează accesul pe piața liberă a produsulor românești, inclusiv a legumelor și fructelor, la care ați dublat T.V.A.-ul de la 9 la 18%.

Ce să înțeleg, domnilor guvernanți, că nu vă mai plac fructele și legumele românești?

Cum protejați, domnilor, micii cultivatori impotriva riscului de a cultiva soiuri necorespunzătoare dacă ați modificat Legea nr. 75? Vom importa soiuri de semințe din țările Comunității Europene, netestate la condițiile ecologice din țara noastră, distrugând în acest fel loturile semincere și contribuind la obținerea unor producții mici, pentru a nu crea, poate, concurență produselor externe.

Ce vom face, domnilor, cu recolta de grâu și orz din acest an, pentru că sursele financiare prevăzute pentru achiziționare sunt foarte mici? Și să nu uităm că stocul de grâu din rezerva națională se va reduce la 350.000 t. În aceste condiții, care va fi prețul pâinei în l998? Prin modificarea Legii nr. 18, pe care intenționați să o faceți, veți desființa sursele sigure pentru aprovizionarea populației urbane și crearea fondului de cereale pentru rezerva națională.

În urma celor prezentate mai sus, Grupul P.U.N.R. dă un vot de neîncredere Guvernului, pentru modul în care a realizat reforma în agricultură, reformă care s-a realizat respectând programul ASAL, care este de inspirație externă și nu a fost negociat, ci impus României.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnilor parlamentari,

Permiteți-mi să vă informez în legătură cu modul în care a fost, până în acest moment, utilizat timpul de către fiecare grup parlamentar.

Deci, Grupul parlamentar al P.D.S.R., din cele 132 de minute de care dispune, a folosit 78 de minute. Grupul parlamentar al P.N.Ț.C.D., din cele 121 de minute a utilizat 63 de minute. Grupul parlamentar al P.D., din cele 66 de minute a utilizat 24 de minute. Grupul parlamentar al P.N.L., din cele 53 de minute a utilizat 26 minute și jumătate, Grupul parlamentar al U.D.M.R., din cele 36 de minute de care dispune a utilizat 18 minute. Grupurile parlamentare ale P.R.M. și P.U.N.R. au epuizat timpul de care dispuneau.

Invit la microfon pe domnul deputat Acsinte Gaspar, din partea Grupul parlamentar al P.D.S.R., și se pregătește domnul deputat Dan Constantinescu, P.N.L.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Stimați invitați,

În intervenția mea, aș dori să mă refer la o problemă, aparent generală, dar care are o legătură directă cu moțiunea de cenzură pe care o dezbatem astăzi. Este vorba de raporturile pe care Constituția le stabilește între forul legislativ și Guvern, despre poziția și funcțiile celor două autorități publice în sistemul politic românesc, în concordanță cu principiile generale ale democrației constituționale într-un sistem democratic pluralist.

Așa cum sunt reaglementate în Constituția României din l991, raporturile Plarlamentului cu Guvernul sunt circumscrise funcției de control parlamentar. Rezultă, așadar, prin definiție, că între cele două autorități, autoritatea publică ce are vocația și instrumentele constituționale pentru a se impune, în raport cu Guvernul, este Parlamentul.

Din momentul în care Guvernul a fost învestit cu votul de încredere, prin voița suverană a reprezentanților națiunii, acesta este dator să-și transpună programul de guvernare, în primul rând, prin măsuri legislative, Parlamentul fiind cel care îi validează inițiativele. În nici un caz, Constituția nu a creat un mecanism instituțional grație căruia Guvernul ar avea prerogativa să se substituie, în vreun fel, funcției esențiale a Parlamentului, ca unică autoritate legiuitoare a țării.

Guvernul este dator să adopte măsuri pentru punerea în executare a legilor votate de Parlament. De aceea, este absurd să se creadă că funcția legislativă se află în echilibru cu funcția executivă, că, altfel spus, "a face legea" este egal cu "a o executa". Executarea legii este, prin definiție, subordonată legiferării. În anumite condiții, Parlamentul poate, totodată, autoriza Guvernul să emită norme cu putere de lege, prin ordonanțe.

Delegarea legislativă este o modalitate de conlucrare între Parlament și Guvern, în virtutea principiului separației și colaborării puterilor în stat, în temeiul căruia Guvernul este învestit cu exercitarea, în anumite condiții, a unei funcții legislative. Fiind vorba de o putere delegată, ea nu se poate acorda decât prin lege, Guvernul neavând, potrivit Constituției, o putere de reglementare proprie, cu excepția sferei hotărârilor pentru organizarea executării legilor, care, însă, nu au caracter legislativ, ci numai executiv. Legea de învestire a Guvernului cu o aumită competență legislativă poate fi o lege specială de abilitare. Numai în situații excepționale, când nu a fost posibilă adoptarea, în prealabil, a unei asemnea legi, Guvernul poate emite ordonanțe de urgență.

Inventi până la limita extremă a jocului politic, ce frizează abuzul constituțional, Guvernul Ciorbea a recurs, din rațiuni numai de el știute, la folosirea excesivă a ordonanțelor de urgență, preluând, de fapt, funcția legislativă a Parlamentului. În locul mult trâmbițatului "pachet de legi" ce urmau a fi promovate Parlamentului, potrivit angajamentelor asumate, asistăm la o avalanșă de ordonane de urgență.

O simplă situație comparativă, în ceea ce privește emiterea ordonanțelor de urgență de către Guvernul condus de prim-ministrul Nicolae Văcăroiu și Guvernul condus de prim-ministrul Victor Ciorbea, arată că în perioada l992 - l996, Guvernul a emis, în patru ani de guvernare, 19 ordonanțe de urgență, dintre care 7 au avut ca obiect rectificarea bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat, în timp ce actualul Guvern a emis, după cum se menționează în programul pezentat Parlamentului, 29 de astfel de acte normative, dar într-un interval de numai cinci luni.

Buletinul documentar editat la Camera Deputaților evidențiază că, în perioada 1 ianuarie - 5 iunie l997, au fost adoptate 94 de legi, din care: 33 au ca obiect ratificări de tratate și acorduri, 43 au ca obiect aprobarea de ordonanțe, iar 18 au fost emise în domenii nesemnificative pentru ceea ce înseamnă reforma.

Ne exprimăm nedumerirea că, la nivelul Guvernului, nu se cunosc prevederile Constituției, potrivit cărora ordonanțele de urgență se pot emite numai în cazuri excepționale când, în mod obiectiv, nu a fost posibilă adoptarea unei legi de abilitare sau a unei legi cu procedura de urgență și nici chiar prin modalitatea angajării răspunderii Guvernului cu privire la un proiect de lege. Este datoria Guvernului ca, în asmenea situații, să justifice caracterul excepțional al recurgerii la ordonanțele de urgență, pentru a oferi Parlamentului posibilitatea aprecierii justeței adoptării măsurii respective. Or, Guvernul Ciorbea ignoră, voit, o asemenea cerință firească.

Dincolo de cifrele și situațiile statistice comparative, rezultă nu numai lipsa de profesionalism a actualului Guvern și incapacitatea sa organizatorică de a-și aduce la îndeplinire angajamentele asumate în fața Parlamentului, dar și lipsa voinței politice de a se conforma programelor pe baza cărora a căpătat votul de încredere al forului legislativ.

Rezultă, astfel, o discrepanță uriașă între promisiuni și realizări, care demonstrează, cât se poate de evident, nerealismul angajamentelor, intențlia clară de a înșela nu numai pe alegători, dar și pe cei care au acordat votul lor de încredere actualului Guvern. Ceea ce este extrem de grav - și doresc să atrag atenția asupra acestui lucru - este faputl că o asemenea optică sau strategie de a guverna țara continuă.

Guvernul actual a dovedit cu prisosință că nu are un program legislativ coerent. Obsedantul angajament că urmează să depună la Parlament "un pachet de leagi" este, de fapt, o încercare de a-și justifica nu numai lipsa de preocupare în materie de legiferare, ci și refuzul de a colabora cu Parlamentul, de a deveni, în pofida dispozițiilor clare ale Constituției, unica autoritate legiuitoare a țării.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Față de cele arătate, considerăm că în cadrul constituțional existent, Guvernul nu este învestit, chiar dacă se bucură de o susținere parlamentară lejeră, să submineze Parlamentul, impunându-i măsuri situate în afara jocului politic democratic, cum ar fi: petenția de a i se delega puterea legislativă, de a emite ordonanțe de urgență fără justificarea intervenției unei situații excepționale ș.a.

Aplicarea principiului separației puterilor în stat exclude cu desăvârșire ideea ca, abuzând de instrumente constituționale, Guvernul să-și anexeze Parlamentul, practic, să-l înlocuiască sau să-l transforme într-o mașină de vot disciplinată, mai ales că echipa guvernamentală nu are un caracter reprezentativ, fiind constituită din exponenți ai mai multor partide politice.

Printr-o asemenea manevră, factorii de conducere ai țării devin partidele politice, membre ale coaliției majoritare, acestea impunându-și dictatorial voința asupra electoratului. Orice astfel de abordare a raporturilor Guvernului cu Parlamentul contravine Constituției și practicii constituționale a statelor membre ale Consiliului Europei.

Statul de drept, pe care ne străduim să-l consolidăm și să îi dăm substanță, prin activitatea autorităților publice, presupune stabilirea unor legături optime între forul legislativ și Guvern, în cadrul constituțional stabilit și nu subordonarea Parlamentului de către Guvern.

Acest lucru mă determină să cer actualului Guvern să-și prezinte demisia, iar noul cabinet care va primi votul de învestitură al Parlamentului să acționeze în limitele prescrise de Constituția țării, referitoare la raporturile dintre Legislativ și Executiv.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze din partea stângă.)

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

mulțumesc.

Invit la microfon pe domnul deputat Dan Constantinescu, din partea grupului P.N.L., se pregătește domnul deputat George Șerban, din partea grupului P.D.

 
 

Domnul Dan Constantinescu:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Politica bugetară a actualului Executiv, pe care semnatarii moțiunii o percep într-o viziune catastrofică, se caracterizează, în fapt, prin rigoare și echilibru.

Incadrarea deficitului bugetar în limitele prevăzute pentru primul trimestru al anului în curs este o dovadă semnificativă în acest sens. Despre o reducere cu 40% a posibilităților de finanțare la nivel local, nici nu poate fi, însă, vorba. Gradul de autofinanțare a bugetelor locale în anul l997 este, așa cum s-a mai spus, de 62,8%, este adevărat, cu numai 0,2 puncte procentuale, dar mai ridicat decât în anul precedent. Dar, chiar și fără această eroare, destul de grosieră, trebuie să acceptați, mă surprinde aplecarea subită a colegilor din Opoziție către problemele autorităților locale.

Dificultatea sporirii veniturilor proprii ale unităților administrativ-teritoriale este, fără îndoială, o realitate. Dar, la fel de real este și faptul că, de circa 3 ani, impozitele și taxele locale nu au mai fost actualizate, funcție de rata inflației, în pofida prevederilor Legii nr. 27/l994, astfel că, în prezent, impozitul pe clădiri pentru un apartament de 3 camere reprezintă aproximativ valoarea a 3 pachete de țigări.

Să fi deranjat atât de mult faptul că, după ani de zile, în care finanțarea entităților administrative a fost utilizată fie ca armă, fie ca recompensă politică, în bugetul de stat pe anul în curs au fost prevăzute criterii de determinare a sumelor defalcate din impozitul pe salarii, pe județe, care au fost utilizate și în repartizarea pe localități, în cadrul județului, funcție de condițiile specifice, de situația economică, socială și demografică a acestora, și nu simpatiile politice ale Executivului sau ale liderilor locali, tocmai din preocuparea pentru capacitatea autentică de acțiune a autorităților locale, pentru sprijinul serviciilor publice și realizarea și reabilitarea rețelelor edilitar-gospodărești, sumele defalcate din impozitul pe salarii, aprobate pe anul în curs, pentru uniformizarea capacității financiare a unităților teritoriale, înregistrează o creștere de 118% față de anul precedent, iar transferurile din bugetul de stat către bugetele locale, cresc și ele cu 85,2%.

Doamnelor și domnilor,

Dacă dorim cu tot dinadinsul să găsim o idee logică în moțiunea de cenzură, aceasta este succesiunea firească a punctelor 5 și 6. Asta nu înseamnă că putem fi de acord cu acuzațiile privind pretinsa sporire a fiscalității. Argumente s-au adus, și mai pot fi aduse.

Chiar și mult disputata Ordonanță privind taxele pentru drumurile publice reprezintă, în fapt, un mod de reducere a efortului fiscal pentru populație, dacă avem în vedere diminuarea de la 10 la 5% a taxei incluse în prețul autovehiculelor. Mai concret, posesorul vehiculului național majoritar, Dacia, va achita câte 50.000 lei anual, amortizând în numai puțin de 15 ani această reducere.

Fără îndoială că reformarea sistemului fiscal este strict necesară și în curs de aplicare. Spunem reformă a sistemului fiscal și nu, pur și simplu, o reducere a fiscalității, deși avem în vedere relaxarea pe termen lung a fenomenului în cauză, pentru că, asemenea tuturor acțiunilor majore ale actualului Executiv, și problema fiscalității a fost asumată cu responsabilitate, în contextul asigurării echilibrului financiar-bugetar, apt să susțină eforturile și să compenseze unele efecte ale reluării procesului general de reformă economică și socială.

Intărirea disciplinei financiare, inclusiv prin anularea unor facilități, acordată cu prea multă grație și generozitate de către fostul Cabinet, inclusiv prin asanarea, e drept, uneori, dureroasă a spațiului economic real, a permis inițierea și fundamentarea unor acte normative privind suspendarea perceperii impozitului agricol, reducerea impozitelor pe salarii și pe profit, anularea impozitării profitului reinvestit, repet, în condițiile asigurării macrostabilizării, care presupune refacerea principalelor echilibre din economie, inclusiv a celui bugetar.

Am recunoscut mai înaite logica abordării în cadrul moțiunii de cenzură, într-o secvență rațională, a problemelor financiare, respectiv bugetare. Constat însă că, pe fond, și de dragul Opoziției, cu orice preț, deloc constructive, și în acest caz irațională, logica de care vorbeam este în mod flagrant abandonată. A susține că, în perioada preluării atribuțiilor guvernamentale, este firesc și posibil să diminuăm nivelul fiscalității, asigurând în același timp necesarul veniturilor bugetului public și al bugetelor locale, denotă o superficialitate jenantă pentru orice cunoscător al fenomenelor și proceselor economice.

Din fericire, mandatul actualului Guvern este de 4 ani, timp suficient pentru a-și proba capacitatea de a valorifica efectele reciproce și benefice ale menținerii principalelor echilibre din economie și ale reformei sistemului fiscal aflat, așa cum spuneam, în curs de desfășurare.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Constat cu stupoare că înțelegerea electoratului român, despre care, pe nedrept, se spune că n-ar avea o suficientă instrucție politică, este adeseori superioară înțelegerii colegilor din Opoziție. Și dacă oameni simpli, din zona Bârgăului sau din Valea Șieului, pe care am onoarea să îi reprezint în Parlamentul României, au înțeles că numai atunci când vom reuși ca marii debitori ai bugetului public și al asigurărilor sociale să contribuie în măsura cuvenită la constituirea cuvenită sectoarelor finanțate pe această cale, dacă acești concetățeni din județul Bistrița au încrederea că însănătoșirea sistemului economic real reprezintă pentru noi, cei aflați în arcul guvernamental, o prioritate stringentă, dacă toți susținătorii arcului guvernamental au înțeles că, pe această cale, vor putea plăti într-un , de ceea ce li se cuvine, vă rog, doamnelor și domnilor deputați, să votați pentru respingerea moțiunii de cenzură, aceasta fiind neîntemeiată, argumentată superficial, pe alocuri, din păcate, penibil, fără obiect.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea dreaptă.)

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat George Șerban.

Se pregătește și urmează domnul deputat Marin Cristea, P.D.S.R.

Domnul deputat George Șerban, P.D.

 
 

Domnul George Șerban:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi parlamentari,

Ne aflăm în plin exercițiu democratic, dezbătând cea de a 5-a moțiune în ultimele două luni. Eu cred că s-a spus aproape tot ce era de spus, în starea de apatie care s-a instalat, deja, în sală, duelul acesta al cifrelor, al datelor și al acuzațiilor în discursuri, unele anoste, începe să aducă în primul plan, formalismul. Nu știu dacă momentul ales pentru această moțiune este favorabil semnatarilor. Este o chestiune care îi privește.

În ceea ce ne privește, partidele din arcul guvernamental cred că momentul este foarte bine ales. Este foarte bine ales, pentru că este cazul ca pentru mult timp, de acum încolo, să punem capăt acestui spectacol electoral, pe care ni-l oferă de două luni Opoziția, culminând astăzi, apoteotic, cu fulminantul discurs al "prințului în alb" al acestui "harap-alb" al nostru, care funcționează pe principiul "dă și fugi". (Aplauze din partea dreaptă.)

Colegii noștri din Opoziție vor să ne convingă că ciclic, săptămânal, sunt animați de neliniștea față de "iminența unei grave crize economice și sociale". Eu îndrăznesc să cred că angoasa Opoziției vine, stimați colegi, nu din neliniștea față de prezentul și viitorul țării, ea vine din panica produsă de trecutul, nu prea îndepărtat, al României, trecut de care Opoziția se face direct răspunzătoare.

S-a arătat aici, prin argumentele datelor economice, prin evidența faptelor, că situația în care se află astăzi țara își are rădăcinile, nu în ultimele 6 luni, ci în ultimii 4 ani.

Investigațiile sociologice arată că, în ciuda dificultăților prin care trece, populația privește cu încredere schimbarea pe care a dorit-o și a înfăptuit-o, în noiembrie l996, și atunci mă întreb: unde văd semnatarii Opoziției iminența crizei sociale?

Este pentru prima oară, în ultimii 4 ani, când avem un program de reformă consistent și coerent, un program care, cel mai important, prevede înlăturarea politicii colectiviste, populiste, prin care vechiul Guvern în loc să cultive prosperitatea prin motivarea muncii a ales politica finanțării din banul public, a nemuncii, a prăbușirii economice, cu orice preț, în speranța obținerii unui nou mandat pe ruinele țării.

Oamenii nu mai vor protecție socială falsă, pe care Guvernul P.D.S.R. a oferit-o, pe aceleași principii, pe care le cunoaștem de 50 de ani. Oamenii nu mai vor demagogie. Ei bine, electoratul a înțeles ce se ascunde în spatele acestei politici păguboase pentru țară și a sancționat-o la alegeri. Acest electorat are încredere în noi, în schimbarea în bine a României.

Din păcate, nu le putem oferi această schimbare, atât de repede pe cât am dori-o. Nu putem, pentru că situația economiei pe care ne-au lăsat-o foștii guvernanți este mult mai gravă decât ne-am așteptat. Nu putem pentru că trebuie să facem față acestei "gălăgii politice" din Parlamentul țării, care are un singur scop: teama de a nu privi cu răspundere spre trecut.

Ei bine, domnilor colegi din Opoziție,

Puteți fi liniștiți. Noi am renunțat să privim în trecutul de care vă temeți. Preocuparea noastră și a Guvernului, pe care îl sprijinim, este viitorul și nu trecutul.

Este limpede, stimați colegi, că această moțiune trebuie respinsă. Ea trebuie respinsă pentru că se îndreaptă împotriva unui Guvern care și-a propus să facă ceva pentru această țară, un Guvern care s-ar putea să nu reușească să facă tot ceea ce și-a propus, dar care trebuie privit în comparație cu un alt Guvern care, timp de 4 ani, și-a propus să nu facă absolut nimic și a reușit performanța unică de a face mai puțin decât și-a propus, adică mai puțin decât nimic.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea dreaptă.)

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Marin Cristea, din partea Grupul parlamentar al P.D.S.R.

Se pregătește domnul deputat Remus Opriș, ministru.

 
 

Domnul Marin Cristea:

Doamnelor și domnilor,

Rolul investițiilor, construcțiilor, de vector al revigorării economice și mijloc de îmbunătățire a cadrului general de dezvoltare economică și socială, este unanim recunoscut și a fost demonstrat, oricând și oriunde, pe suprafața pământului, rol ignorat de Guvernul Ciorbea, din moment ce și-a propus, în fapt, un program socio-economic practic fără investiții, un program de dezvoltare negativă, reușind, într-adevăr, să dezvolte în societatea românească o criză economică fără precedent, care poate deveni greu de surmontat și, mai ales, de suportat de populație. (Vociferări din partea dreaptă.)

Dumneavoastră, domnule prim-ministru și echipa dumneavoastră, ați preluat din uitatul "Contract cu România" al C.D.R., toate lozincile și le-ați inclus, fără nici un fel de fundamentare și discernământ, ca "măsuri prioritare pentru primele șase luni de guvernare", crezând că și în realitate, nu numai în închipuiri, echiparea teritoriului cu lucrări privind infrastructura majoră, infrastructura localităților, locuințe, infrastructura specială, lucrări care dimensionează și îmbunătățesc indicii calității vieții, se realizează strigând lozinci, fără efort investițional și fără pregătire temeinică.

Dumneavoastră, domnule prim-ministru și majoritatea din echipa dumneavoastră, nu numai că nu ați înțeles că procesul investițional este vector al revigorării economice, dar v-ați opus acestui adevăr, demonstrat de viață, diminuând investițiile de capital din buget, cu 17%, în anul l997, față de l996.

O astfel de încurajare a procesului investițional, v-a adus în situația dramatică ca, în trim. I. l997, să reușiți să se realizeze în România investiții, în total, mai puțin cu 35% față de trim. I. al anului trecut.

Ați mai reușit, totuși, ceva, domnule prim-ministru, în acest domeniu al investițiilor construcțiilor, să reduceți la tăcere și industria construcțiilor care, din necesitate, devenise mai dinamică și mai activă, în cei 4 ani de guvernare Văcăroiu, în care creșterea volumului de investiții, deși insuficient, a fost de peste 65%.

Acesta este modelul de reformă românească, cu care ați cules elogiile "Înaltelor porți" și ați reușit nemaiîntâlnitele performanțe economice și sociale de a reduce nivelul producției naționale, în aprilie 1997, cu l6% față de octombrie 1996 și să reduceți puterea de cumpărare a populației României cu peste 30%?

De altfel, dumneavoastră, domnule prim-ministru și ai dumneavoastră, nu numai că ați uitat de Contractul cu România, dar ați uitat și de măsurile și programele înscrise în așa-zisul Program socio-economic pe termen scurt privind infrastructura majoră, infrastructura localităților și locuințele.

Așa de mare importanță le-ați dat, încât, în bugetul pe 1997, atât la transferuri către consiliile locale pentru infrastructura localităților, cât și pentru locuințe, nu ați prevăzut decât cca 70% din nivelul cheltuielilor din 1996, datorită acestui fapt, peste 40% din lucrările privind alimentările cu apă, drumuri, poduri, canalizări și altele sunt oprite.

Domnule prim-ministru,

Că resursele bugetare pentru investiții, în general și pentru infrastructura localităților și locuințe, în special, sunt extrem de reduse, se știe, dar de ce Guvernul pe care îl conduceți persistă în încălcarea legilor, cu efecte dezastruoase, în cazul de față, asupra procesului investițional?

Dumneavoastră știți, domnule prim-ministru, că Legea locuinței nu se aplică, fiind blocată de Guvernul dumneavoastră, care nu s-a învrednicit nici s-o cunoască? Știți că această lege rezolvă bine sau mai bine și sigur toate prevederile ce le aveți înscrise în Contractul cu România și în Programul pe termen scurt? Știți că nedreptățiți familiile tinere de până la 35 de ani și alte categorii ale populației privind stimulentele și facilitățile pentru acces la o locuință, că nedreptățiți consiliile locale care și-au terminat locuințele începute înainte de '90 și nu pot începe altele, că nu se pun în valoare sursele noi de finanțare a locuințelor din profitul investit cu reducerea impozitului cu 75%, că blocați consolidarea locuințelor afectate de seisme și că blocați administrarea locuințelor, în noile condiții de proprietate? Știți că Guvernul dumneavoastră are deja o hotărâre nr.869 din septembrie 1996, de garantare a unui credit de 300 de milioane de dolari pentru construcția de locuințe sociale și de necesitate și că se doarme pe ea?!

Știți că, pe baza unor studii socio-urbane făcute cu fonduri PHARE și completate cu planurile de amenajare a teritoriilor județene, s-au adoptat, de către Guvernul Văcăroiu, hotărârile nr.223 și 1007/1996, prin care s-au definit lucrările strict necesare din infrastructura localităților din Munții Apuseni, aparținând județelor Alba, Hunedoara, Arad, Bihor și Cluj, din Deltă și județelor Tulcea, Botoșani, Giurgiu și Vaslui, cărora urma să li se acorde prioritate, ca fiind zonele și județele cu indicii privind calitatea vieții cei mai scăzuți din țară și că Guvernul pe care îl conduceți nu a dat nici un fel de atenție?

De fapt, se știe că respectarea legilor nu este obligatorie pentru Guvernul dumneavoastră, dar nu vă înțeleg de ce opțiunile politice și măsurile pe care le aveți înscrise în Contractul cu România și preluate în Programul pe 6 luni nu le respectați, pentru că, totuși, aveți pretenția că sunteți oameni politici.

Pentru a nu fi exponentul minciunilor unor membri ai Guvernului dumneavoastră, fiți, vă rog, domnule prim-ministru, curios să analizați sau treceți în revistă preocupările materializate, în vreun fel, de Guvernul dumneavoastră din Programul pe 6 luni privind locuințele și lucrările din infrastructura localităților și veți constata că, în afară de vorbe și declarații fără acoperire, nu veți reține nimic.

V-am prezentat aceste constatări, domnule prim-ministru, și am convingerea că Guvernul pe care îl conduceți, în majoritatea lui, este incapabil și rău intenționat în conducerea treburilor țării, motiv pentru care a venit momentul să părăsiți scena și să lăsați țara în pace.

Cu un program pe care dumneavoastră îl numiți model de reformă românească și cu un Guvern ca cel pe care îl conduceți și susținut, nu mai știu până când, de coaliția politică majoritară, veți degrada întreaga societate românească.

Vreți să lichidați, chiar dacă nu o declarați deschis, industria mare (și agricultura), ca fiind neperformantă și să o înlocuiți cu o industrie mică, mijlocie și servicii, dar rețineți că industria mare, oriunde și oricând, are o productivitate de 5 la 10 ori mai mare decât industria mijlocie, mică sau serviciile. Deci, dacă v-ar face cineva cadou întreaga industrie mică, mijlocie și serviciile necesare, mai ales că pe cea existentă o lichidați deja, și ați prelua toți oamenii din industria mare și i-ați transfera în cea mijlocie și mică, ați aduce România la un potențial economic și de investiții de 5 la 10 ori mai mic. Aceasta vreți să obțineți prin restructurarea și reforma industriei? Și dacă da, atunci din ce se vor face și cu ce, în România, infrastructura majoră - cca.3.000 km de autostrăzi, 3.000 km de cale ferată modernizată, de exemplu, sau 150 - 200 de mii de locuințe pe an,...

Din partea dreaptă a sălii:

Timpul!

 
 

Domnul Marin Cristea:

...sau infrastructura localităților, care este jumătate din ceea ce este necesar pentru o locuire decentă, care să ne îndreptățească să credem și să sperăm că ne vom integra, cu drepturi depline, în structurile euro-atlantice? Numai cu capital străin și fără capital autohton? Trebuie să vă gândiți bine, să faceți analize de detaliu și apoi să hotărâți, cel puțin în cunoștință de cauză, și nu numai "la comandă".

Vreți, în altă ordine de priorități, să restructurați, să modernizați industria, agricultura și serviciile și, mai ales, infrastructura majoră a localităților și cea specială. Este foarte bine și așa trebuie. Gândiți-vă, totuși, că ce este făcut în România s-a făcut, bine sau rău, în circa 50 de ani, în care, practic, ne-am strâns cureaua, pe care ne-o oferiți și dumneavoastră acum. Dacă păstrăm tot ce este construit și modernizăm, prin reechipare și completare, procesele, tehnologiile, produsele și activitățile din industrie, agricultură și servicii, spre a le ridica la un nivel competitiv de calitate și eficiență, sunt necesare eforturi de investiții de circa 60% din investițiile inițiale.

În câți ani, domnule prim-ministru, credeți că se pot efectua astfel de lucrări, chiar dacă schimbăm cureaua ce ne-ați oferit-o, de la mijloc la gât și o strângem mai tare?

Trebuia să puneți, domnule prim-ministru, oamenii din jurul dumneavoastră, la treabă și să vă dea răspunsuri la aceste probleme, prin programe în detaliu și de perspectivă, și nu mai ajungeați să angajați România în procesul de distrugere pe care l-ați declanșat, fără să aveți idee unde ați putea împinge România și poporul român.

Vă mulțumesc.

(Aplauze din partea stângă a sălii)

 
 

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul ministru Remus Opriș, deputat PNȚCD. Se pregătește domnul deputat Adrian Mogoș, din partea Grupului PNL.

Domnule ministru...

 
 

Domnul Remus Constantin Opriș:

Doamnelor, domnilor parlamentari,

Astăzi, opoziția, după mai multe antrenamente făcute cu un oarecare număr de moțiuni simple, a debutat cu exersarea moțiunii de cenzură. Analizând, însă, conținutul, observând netemeinicia argumentelor expuse, concluzia care se poate trage asupra acestei moțiuni este aceea de a fi, cu adevărat, acțiunea unor debutanți submediocri.

Din partea dreaptă a sălii:

Hopa!!!

 
 

Domnul Remus Constantin Opriș:

Tot este, însă, ceva bun și în această moțiune: țara va înțelege, din dezbateri, cine îi vrea binele, cine este forța progresului și cine îi dorește anchiloza evoluției.

Se vor putea delimita, cu ușurință, cei ce făptuiesc reforma de cei ce sunt doar clevetitori.

Că ați realizat o guvernare nechibzuită și incorectă s-a văzut timp de 4 ani. Că sunteți, și în opoziție, înzestrați cu aceleași trăsături, se vede acum. Spre exemplu, la pct.7 al moțiunii de cenzură, ne-ați acuzat că am adus amendări Legii administrației locale, deși, tocmai pentru acest lucru, zilele trecute, am fost bine apreciați la Strasbourg, la Congresul puterilor locale și regionale europene și nu putea fi altfel, căci această lege este cheia de boltă a reformei în administrația publică locală. (Vociferări puternice în rândurile PRM)

Modificările aduse Legii administrației publice locale au vizat, cu precădere, obiectivele privitoare la realizarea unei reale autonomii locale și descentralizarea serviciilor publice, prin statuarea, fără echivoc, a principiului subsidiarității, principiu de mare actualitate, a cărui aplicare are ca efect responsabilitatea autorităților, în creștere, a celor mai apropiate față de cetățean. (Comentarii)

La elaborarea modificărilor, s-au avut în vedere atât propunerile care au venit de la autoritățile locale, cât și corelarea legislației cu normele europene în materie. De asemenea, s-a urmărit eliminarea unor neclarități, ambiguități, clarificarea unor proceduri incomplet stipulate de lege, precum și clarificarea atribuțiilor diverselor autorități.

În această situație, se impune o întrebare, domnilor din opoziție: când ați avut în vedere respectarea drepturilor și libertăților cetățenilor acestei țări, la semnarea Convenției-cadru pentru protecția minorităților naționale sau la redactarea moțiunii de cenzură, prin care vă detașați complet de aceste reglementări democratice, de o elementară civilizație europeană? (Domnul deputat Petre Țurlea comentează din bancă)

Oare care este motivația comportamentului dumneavoastră duplicitar? Ei bine, cetățenii acestei țări vor ști cine a avut voința necesară schimbării, pentru că ei sunt beneficiarii îmbunătățirilor aduse legislației administrației publice locale și tot ei vă vor da o lecție de viață absolut necesară, într-o Europă civilizată, în care trăim, aceea a democrației, a conviețuirii pașnice și fără patimi, ținând cont de faptul că sunt acasă 14 minorități naționale în România.

 
 

Domnul Petre Țurlea (din bancă):

Pașnice ca la Odorhei, domnule ministru!

 
 

Domnul Remus Constantin Opriș:

Cu toții dorim să trăim într-un stat unitar de drept, iar actele internaționale, pe care le-am respectat, sunt încheiate de guvernarea dumneavoastră, iar la ratificarea lor am avut și noi un vot favorabil. Astfel trebuie înțeles cadrul legislativ, pe care a trebuit să-l respectăm la redactarea articolelor vizate de dumneavoastră la pct.7 al moțiunii, în ceea ce privește Legea administrației publice locale.

În fapt, ce am făcut? Așa cum prevede Constituția, la art.6 și 20, am explicitat prevederile Convenției-cadru, materializând, prin proceduri legale, posibilitatea aplicării acestora de către autoritățile administrației publice locale.

Știm că veți mai face și alte moțiuni și moțiuni de cenzură, dar știm și că vom continua drumul început.

Chiar în ciuda moțiunilor dumneavoastră, vom continua să elaborăm Legea privitoare la Statutul funcționarului public, Legea privitoare la bugetele locale, Legea patrimoniului sau Legea reorganizării administrative.

Chiar și cu criticile dumneavoastră, vom pune, în continuare, Guvernul și structurile sale teritoriale în slujba cetățenilor, făcând ca serviciul public să fie ușor accesibil, transparent și deparazitat de acte de corupție.

Vom intensifica, în plus, relația de parteneriat cu autoritățile publice locale alese, cu organizațiile neguvernamentale, cât și cu ceilalți parteneri sociali și aceasta pentru că nu vrem să vă urmăm exemplul, nu vrem să folosim funcția publică în interes propriu sau pentru clientelismul politic.

Ați fost deranjați de schimbările făcute în serviciile publice descentralizate, locuri în care v-ați promovat oameni incompetenți și, de multe ori, corupți. V-ați simțit deranjați de evidențierea unor ilegalități ce aparțineau activității unor fruntași ai partidelor dumneavoastră, astăzi semnatare ale moțiunii.

Ar fi fost firesc, de fapt, să ne mulțumiți că v-am ajutat, indirect, să vă faceți curățenie în partide.

Vă asigurăm, distinși cetățeni, că schimbările nu au însemnat epurare politică, ci o necesare procedură de epurare a incompetenței și o primenire a administrației.

În ciuda greutăților reformei, a unor sacrificii, se vede bine, sondajele de opinie o susțin, că se conservă credibilitatea actualului Guvern și faptul că acesta se află pe drumul cel bun, așa că noi vom continua. (Comentarii în partea stângă a sălii)

Vă mulțumesc.

(Aplauze în partea dreaptă a sălii)

 
 

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc.

Invit la microfon pe domnul deputat Adrian Mogoș, din partea Grupului PNL și se pregătește domnul deputat Marian Sârbu, din partea Grupului PDSR.

 
 

Domnul Ion Mogoș:

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Moțiunea de cenzură, lansată de inițiatorii și semnatarii ei, s-ar dori un aspru rechizitoriu la adresa Executivului actual. În realitate, ea poate fi tradusă ca o dare de seamă a guvernării precedente, ca o recunoaștere a stării de lucruri în care s-a abandonat țara, în noiembrie '96, după o politică a pârjolirii naționale, dar la care lipsește capitolul "Sancțiuni sever aplicate acestei guvernări".

Dacă ar fi să mă opresc la comentarea pct.9 din moțiune, aș începe folosind termenii dumneavoastră, cu câteva întrebări retorice. Ce ați făcut dumneavoastră, adevărații profesioniști, care ați dus România pe ultimele locuri în ierarhia popoarelor civilizate din Europa, care ați îngropat toate speranțele poporului român?

Noi recunoaștem că nu suntem profesioniști și că Guvernul este un Guvern politic, care știe, însă, că România are o singură șansă: ieșirea din criza actuală numai pe calea reformei.

În acest sens, ne mândrim că nu suntem profesioniști, dar suntem iubitori de reformă și democrație și vă acuzăm pe dumneavoastră că sunteți profesioniștii dezastrului, care ați dus țara într-o stare disperată. (Aplauze în partea dreaptă a sălii)

Cum să fi putut lua actualul Guvern toate măsurile legislative în numai 6 luni de când poporul v-a alungat de la putere? (Rumoare)

Realitatea crudă cu care ne-am confruntat, depășea orice imaginație. O țară fără nici un ban, cu credite cheltuite în congrese și însușite în structurile dumneavoastră, cu o economie acaparată și sufocată de clientela politică, cu atitudine de dispreț față de toate normele democratice, nu poate fi salvată peste noapte.

S-au impus măsuri urgente pentru salvarea ființei naționale, care să asigure, pentru moment, supraviețuirea acestui popor, s-au impus negocieri pentru o platformă de guvernare, care să zădărnicească orice încercare de a mai întoarce România din drumul democrației și prosperității. Toate acestea și multe altele, pe care le știți foarte bine, dar pe care le-ați ascuns poporului, obligă actualul Guvern să ia aproape totul de la capăt, pentru că noi nu ne putem permite să ne jucăm de-a reforma și nici să amânăm adevărata reformă numai pentru a rămâne la putere.

Până când să mai permitem afirmația absurdă că actualul Guvern ar fi în neputință și refugiat în folosirea excesivă a legiferării prin ordonanțe, cu consecința așa-zisei încălcări a controlului parlamentar? Noi înțelegem să respectăm Constituția, de aceea am ales, în parte, politica legiferării prin ordonanțe, ca o cale a ieșirii din starea de necesitate, instalată pe toate planurile în statul român.

Cu o economie bolnavă, cu oameni sărăciți și umiliți, de la care ați obținut încrederea pe care ați batjocorit-o apoi, orice Guvern cinstit, cu adevărat românesc, nu putea proceda altfel.

Din partea stângă a sălii:

Care românesc?!

 
 

Domnul Ion Mogoș:

Majoritatea parlamentară a susținut și susține eforturile actualei guvernări, într-o vreme în care țara nu are nevoie de dezbateri, ci de reformă adevărată. Noi credem că a trecut vremea vorbelor goale și a venit vremea faptelor. Faptele reformatoare ale actualului Guvern vă deranjează, domnilor.

Ce ați fi vrut să facem, șezători literare în Parlament, când oamenii s-au săturat de discursuri mincinoase? Noi am abilitat Guvernul să emită aceste ordonanțe, tocmai pentru a relansa reforma pe care dumneavoastră ați ucis-o. Dacă veți crede că vom fi judecați pentru aceasta, vă înșelați.

Nu aș vrea să trec peste un comentariu care se impune în legătură cu câteva susțineri sau, mai corect spus, răstălmăciri lansate de către un antevorbitor, semnatar al moțiunii, referitoare la dispozițiile constituționale legate de delegarea legislativă.

Doamnelor și domnilor,

Aș vrea să se rețină că textul constituțional care reglementează această materie, respectiv art.114 din legea fundamentală, menționează și creează posibilitatea Guvernului de a prelua delegarea sub aspect legislativ, emițând ordonanțe și ordonanțe de urgență, ordonanțele care sunt precizate sau abilitate, mai corect spus, printr-o lege specială care există, iar ordonanțele de urgență, în condițiile în care acestea pot fi adoptate de către Guvern și supuse aprobării Parlamentului. Ambele aceste forme de exercitare legislativă sunt în abilitarea Guvernului și nu se încalcă în nici un mod dispozițiile constituționale.

Ordonanțele Guvernului Ciorbea vor să facă ordine și să impună disciplină, pentru ca, într-un asemenea cadru, să putem legifera, fără teama că politica dumneavoastră revanșardă să aibă sorți de izbândă.

Legea fundamentală ne-a oferit această posibilitate și nu înțelegem de ce nu vă convine Constituția. Iată de ce ați intrat în capcana propriei dumneavoastră moțiuni!

Închei cu vorbele de început: moțiunea este inconștientul rechizitoriu pe care vi l-ați făcut, iar noi o vom respinge, pentru ca poporul să înțeleagă că politica nu este o joacă de-a moțiunile. Așadar, înainte de orice, reforma.

Vă mulțumesc.

(Aplauze în partea dreaptă a sălii)

 
 

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Vă mulțumesc.

Invit la microfon pe domnul deputat Marian Sârbu, din partea Grupului PDSR. Urmează domnul deputat Valeriu Stoica, ministru din partea Grupului PNL.

 
 

Domnul Marian Sârbu:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Onorați membri ai Guvernului,

Stimați colegi,

Principalul angajament pe care și l-a asumat Guvernul, în cadrul Programului pe termen scurt, a fost, indiscutabil, cel legat de combaterea sărăciei.

După 6 luni, datele prezentate de Comisia Națională de Statistică, deci nu de opoziție, arată clar, indubitabil ceea ce a realizat Guvernul în acest domeniu, adică cel mai scăzut nivel de trai de după Decembrie 1989.

Câteva cifre pot foarte ușor să conducă la această certitudine. Astfel: salariul real, raportat la luna octombrie 1990, salariu care în octombrie 1996 era de 76%, a scăzut astăzi cu peste 20 de procente; pensia medie reală a înregistrat, în ultimele 6 luni, o scădere cu peste 30 de procente; desfacerile de mărfuri prin comerțul cu amănuntul au scăzut cu procente între 25 și 30%, în principal la alimentele de bază, având efect negativ atât pentru producători sau prestatorii de servicii, dar, în primul rând, pentru securitatea alimentară a populației; șomajul a crescut de la 6 la 7%, ca urmare a unor măsuri antieconomice și care afectează inclusiv întreprinderile mici și mijlocii, în condițiile în care nu există nici un program adecvat de reconversie profesională, contrar promisiunilor făcute de Executiv.

Domnule prim-ministru,

Mă voi opri aici cu prezentarea acestor cifre, reamintindu-vă că ieri, într-o conferință de presă, domnul ministru Athanasiu recunoștea, poate cu un fair-play recunoscut la dânsul, faptul că măsurile economice au lovit puternic în veniturile populației.

Pe de altă parte, am fost de acord cu dumneavoastră, atunci când, în discursul prezentat cu ocazia investiturii, ați afirmat că marea greșeală a unui om politic este să se piardă în date statistice și să uite chipul vieții adevărate, imaginea acestei vieți. Eu cred că dumneavoastră ați uitat-o deja. Spun aceasta pentru că, altfel, nu-mi pot explica de ce, în fața Parlamentului, ați afirmat că Guvernul pe care îl conduceți a reușit.

În privința combaterii sărăciei, ceea ce a reușit cabinetul dumneavoastră a fost că i-ați transformat pe cei care aveau un trai decent în săraci, iar pe cei care erau săraci, în săraci lipiți.

Poate că pentru dumneavoastră, domnilor guvernanți, aceasta este o situație normală, din moment ce deosebite, istorice chiar, sunt doar discursurile, conferințele de presă, talkshow-urile și altele, și altele.

Poate că normal vi se pare și faptul că un om a murit, pur și simplu, pe stradă, abandonat de cei care erau obligați să-l trateze, din moment ce ministrul sănătății nu și-a dat încă demisia. Probabil că doriți demisia ministrului Mincu, cel puțin așa am înțeles din ceea ce ați spus de azi de dimineață. (Amuzament și aplauze în partea stângă)

Este evident, domnule prim-ministru, că, preocupat de ceea ce poate fi numai eveniment istoric, ați dat uitării normalul sau anormalul de zi cu zi, suferința celor care își văd amenințate locurile de muncă sau pentru care asigurarea traiului zilnic este deja o mare problemă. Mai mult chiar, dacă acum 6 luni vorbeați despre nevoia de bunăstare și de sentimentul apartenenței la un popor liber, prosper și mândru, zilele trecute ați sugerat apartenența la un popor leneș, din moment ce susțineți că Guvernul nu poate da o lege împotriva lenei.

În același timp, este trist ca, un om care a condus ani în șir mișcarea sindicală, organizând forme de protest, la care au participat, uneori, zeci de mii de salariați, să afirme astăzi, când se află de cealaltă parte a baricadei, că unele manifestări sunt organizate de incitatori sau de oameni interesați în destabilizare. (Rumoare în partea dreaptă a sălii)

Sunt exact expresii pe care le-ați dezavuat, pe bună dreptate, în trecut, dar pe care astăzi le folosiți cu seninătate.

Nu, domnule prim-ministru, și dumneavoastră știți foarte bine acest lucru, oamenii nu ies în stradă pentru că vor să destabilizeze, ci pentru că vor să-și apere locurile de muncă și pentru că nu mai cred în promisiunile demagogice din timpul campaniei electorale.

În locul unor programe clare, în toate aceste 6 luni, ați oferit acestor oameni, pe lângă muncă, sudoare și austeritate, multe, multe alte citate. L-ați citat, evident, pe Churchill, l-ați citat pe Kennedy, l-ați citat pe Kogălniceanu, l-ați citat chiar și pe Neal Armstrong, cel care a fost primul om care a pus piciorul pe lună.

Noi sperăm ca măcar această moțiune să vă aducă la preocupări mai pământene, chiar dacă ea va fi respinsă. Apropo de respingerea moțiunii, de care am ajuns, cel puțin personal, să nu mă îndoiesc, trebuie să vă mărturisesc că, astăzi, am aflat care sunt principiile pentru care veți supraviețui la guvernare. Sunt două: unul este cel care vine din partea coaliției care vă susține și care, astăzi, a fost extrem de pregnant exprimat, el se numește "dă-i înainte, Victoraș, dă-i înainte Victoraș!"; cel de al doilea vine dinspre televiziunea publică și se numește, probabil, "Victoraș, fă-te că lucrezi!". (Râsete în partea stângă și vociferări în partea dreaptă)

În orice caz, cu toate acestea, domnule prim-ministru, îngăduiți-mi să vă reamintesc ceea ce scrie pe frontispiciul Universității din Oxford - am ales această țară pentru că știu că vă place Churchill - și care nu este altceva decât un îndemn la folosirea eficientă a timpului. Poate așa veți mai uita de sindromul de care, se pare că Guvernul dumneavoastră este bolnav, și anume de sindromul moștenirii dezastruoase.

 
 

Domnul Ion Corniță (din bancă):

Hoții!

 
 

Domnul Marian Sârbu:

Domnule prim-ministru, chiar și pentru dumneavoastră, orele trec și vă vor fi puse la socoteală.

Vă mulțumesc.

(Aplauze puternice în partea stângă a sălii)

 
 

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Îl invit la microfon pe domnul ministru Valeriu Stoica, deputat PNL. Se pregătește domnul deputat Petre Naidin, PDSR.

 
 

Domnul Valeriu Stoica:

Doamnelor și domnilor parlamentari,

O veche vorbă românească spune: tot răul spre bine. Intenția rea a acestei moțiuni promovată de Opoziție se transformă, de fapt, în ceea ce este bine. Pentru că moțiunea formulată de Opoziție a pus în evidență două filozofii politice diferite, două stiluri politice diferite și astăzi, în cursul acestei dezbateri, națiunea română a putut să vadă care este răul și care este binele în această țară. (Aplauze în partea dreaptă a sălii)

Voci din partea stângă a sălii:

Trăiască răul! Răul e acolo!

 
 

Domnul Valeriu Stoica:

Nu este prima dată când spuneți "Trăiască răul!", pentru că prin dumneavoastră răul s-a dovedit că trăiește. Însă istoria dovedește că binele învinge întotdeauna. (Aplauze în partea dreaptă a sălii)

(Rumoare, vociferări în partea stângă a sălii)

Constat în cuprinsul moțiunii că există chiar fraze de natură să stârnească, cum spuneți dumneavoastră, amuzamentul. Se vorbește de tendințele autoritare și de tendințele totalitare ale actualei guvernări. Este cel puțin ridicol să faceți o asemenea afirmație, doamnelor și domnilor parlamentari din Opoziție, câtă vreme dumneavoastră, prin ceea ce reprezentați în politica românească sunteți într-adevăr urmașii unei școli politice și ai unui stil politic, nu autoritar, ci totalitar. (Aplauze în partea stângă a sălii)

Suntem acuzați noi astăzi că folosim prea mult un stil de a guverna, pe care dumneavoastră îl numiți autoritar și totalitar. Dar dumneavoastră ignorați că înainte de a formula dumneavoastră această moțiune de cenzură, Guvernul Ciorbea a folosit pentru prima dată un mecanism constituțional, pe care și dumneavoastră ați fi putut să-l folosiți timp de 4 ani, cât ați fost la guvernare. N-ați folosit niciodată acest mecanism guvernamental al asumării responsabilității. Acest mecanism constituțional al asumării responsabilității.

Cea mai bună dovadă de democrație, doamnelor și domnilor din Opoziție, este că Guvernul Ciorbea nu se teme de Parlament. (Aplauze, râsete, comentarii în partea stângă a sălii)

Am spus .... și în orice caz, nu de dumneavoastră .... (Rumoare, râsete, aplauze în partea stângă a sălii)

Vă mulțumesc.

Asumându-și responsabilitatea în fața Parlamentului, așa cum se va dovedi și luni, la începutul săptămânii viitoare, acest Guvern va obține ceea ce a obținut de la început, pentru că alegerile din toamna anului trecut nu au reprezentat o simplă schimbare de Guvern. Alegerile din toamna anului trecut au însemnat mult mai mult. Alegerile din toamna anului trecut reprezintă opțiunea poporului român. Iar cu acea ocazie, Parlamentul a dat votul de încredere Guvernului Ciorbea și Programului pe care acest Guvern și l-a asumat.

Prin asumarea responsabilității guvernamentale, noi am făcut ceea ce dumneavoastră, doamnelor și domnilor din Opoziție, n-ați putut să faceți niciodată. Este diferența dintre voința politică democratică și frica de democrație, iar dumneavoastră ar fi trebuit să învățați măcar acest lucru de la noi. În fața acestui curaj de a ne asuma responsabilitatea, ar fi trebuit să nu mai aveți curajul de a face moțiuni inutile. Pentru că moțiunea dumneavoastră este inutilă. Și, ca urmare, vreau să vă spun că și moțiunea care se dezbate astăzi și moțiunea care se dezbate luni sunt moțiuni fără miză. Dar dumneavoastră promovați o luptă politică fără miză. Pentru că miza adevărată a luptei politice din România, astăzi, ar fi trebuit să fie lupta pentru democrație. Dumneavoastră, din '90 și până astăzi, nu ați vrut să vă angajați în lupta pentru această adevărată miză a României.

Așa încât, să știți că dincolo de argumentele pe care dumneavoastră le-ați adus astăzi, dintre care unul este demn de luat în seamă, acela că acest Guvern a vândut tot și nu mai aveți dumneavoastră ce mai vinde (râsete în partea stângă a sălii) este cel puțin ridicol acest argument, pentru că până în noiembrie dumneavoastră ați putut să vindeți tot ceea ce era de vândut în această țară. Ați uitat însă să vindeți ceva și o să ne străduim noi să vindem ceea ce n-ați vândut dumneavoastră: ultimii dinozauri politici din România.

Vă mulțumesc. (Aplauze, râsete în partea dreaptă a sălii)

 
 

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Petre Naidin, din partea Grupului PDSR. Urmează domnul ministru deputat Tăriceanu.

 
 

Domnul Petre Naidin:

Stimat auditoriu,

Vă mărturisesc, domnule prim-ministru, pentru a-mi pregăti intervenția, ca un compliment, că v-am citit și voi cita din reflecțiile dumneavoastră, din păcate multe sunt mai puțin inspirate.

Ne-ați reamintit de filozofia marilor personalități, sau de construcția unor epoci în care s-a declanșat procesul reformării unei societăți sau a unei țări. De la anticii acadieni, Sargon și Nasam Sim, continuând cu babilonianul Hamurabi, trecând prin spațiul elenistic cu Licurg, Solon, Cristene și Pericle, evidențiind opere ale lui Confucius și Lao Țî, sunteți entuziasmat de frații Grachus. Emiteți judecata "reforma este un dat al societății umane", ceea ce se cam știa.

La Bruxelles, ne-ați asigurat că sunteți adeptul pildelor istorice, ale împăratului Chinei, Și Hoang Di, gustați aforismele lui Terentus, minte luminată a umanității.

Dacă mă iubiți, dacă ne iubiți, să ne vorbiți de Sofocle și Schiller, pentru că-mi plac foarte mult.

Este bine că ați precizat că încă nu încercați a vă compara cu nici unul dintre numele ilustre și nici încă nu vă asumați singurii, meritul reformării actuale a României. Spun încă, pentru că declarând "Nouă ne revine însă atât onoarea, cât și povara definitivării acestui amplu proces de reformă", printr-un simplu exercițiu de logică, rezultă că la sfârșitul mandatului veți intra în istoria nu numai a României, ci și cea universală. Vă doresc succes!

Ați rămas dator, însă, cu explicația procedurii prin care ați descoperit sabotorii națiunii și ai economiei, zeci de mii de manageri. Și sper că nu veți avea timp să-i arestați pe toți, după modelul știut. Nu ne-ați mărturisit cine a avut proasta inspirație de a vă conseia, pentru a dezvolta tema lenei la români și lansa propaganda despre muncă, prin evidențierea dezinteresului pentru muncă. Dacă 25% din populație produce, este pentru că nu s-au creat condiții pentru muncă. Chiar dacă ai undiță, nu poți pescui în beznă, sau mai ales dacă balta n-are pești.

Să lăsăm, domnule prim-ministru, goarna și lecțiile și să ne concentrăm mai bine pe motor, pentru că l-ați gripat și nu-l reparăm cu sfaturi filozofale, ca să nu zic fabulații retorice. Ele nu țin de foame.

În acest mod, poate aflați că producția industrială a scăzut pe 6 luni cu 16 la sută; că s-au redus stocurile de materii prime sau materiale, crescând cel al acumulării de produse finite, care la unele ramuri și subramuri depășesc de 5 până la 8 ori producția lunară; că procesul investițional s-a blocat, investițiile pe trimestrulI/1997 scăzând cu 36 la sută.

Poate entuziasmul și revelația s-ar cristaliza în teme de reflecție de ce unicele creșteri ale producției sunt în industria alimentară și băuturi. Bașca, a crescut consumul de energie electrică numai pentru iluminatul public.

Care sunt pârghiile de stimulare a activităților industriale și cât trebuie să se diminueze rolul statului? Nu știu ce ar spune Socrate, dar ministrul de resort gândește și aplică. Citez: "O politică industrială nu poate să vizeze dezvoltarea sau menținerea în egală măsură a tuturor ramurilor, sectoarele energo-intensive, cât și cele demodate, cum ar fi industria grea, a cimentului, a aluminiului, metalurgia, (deci cam toate), nu cred că are rost să continuăm dezvoltarea lor. Să lăsăm lucrurile așa cum sunt".

Să nu dorească Guvernul nimic în materie de industrie și să nu știe de autoprotecție? Cine mai creează resursele, cine le alocă, cine sprijină agresivitatea produselor noastre? Cine promovează tehnologiile moderne cu șanse concurențiale? Cine ghidează funcționalitatea pe orizontală a ramurii?

În America, ne spune domnul profesor Bran, rectorul ASE-ului, statul, atunci când prețul la benzină crește, scoate din rezerve o cantitate mare de petrol și mărește oferta. Statul intervine acolo fără nici o remușcare.

În schimb, noi ne arătăm disponibilitatea de a întreba ce putem face pentru americani? Ce minte luminată a putut lansa argumentul economic oficial? Citez: "România poate deveni o importantă piață pentru Statele Unite ale Americii, pentru a primi sprijinul aderării în structurile NATO".

Și cum să nu-l credem pe domnul Ciorbea, când afirmă: "Programul de reformă a fost transmis la Washington și cu ultima virgulă", chiar dacă a fost invers.

Teoria pe care o agreați (Rumoare), a cuceririi la o economie globalizată, ce-mi aduce aminte de Tezele lui Valev, se cristalizează în "nu trebuie să retehnologizăm în sectoarele în care țările dezvoltate industrial au supraproducție". Văd că se construiește o economie nu cu spatele la zid, cum ne traduce viața domnul Constantinescu, ci cu fața la zid.

Lista celor 200 de găuri negre, pregătită în continuare, ce vor fi lichidate prin privatizare, nu poate decât bucura pe cei pregătiți de câtva timp, pentru a cumpăra la prețuri derizorii, convenabile, aranjate, mărinimoase, înțelegătoare. Aceștia, strânși în escadrile, ne sunt investitorii? Și, din presa de astăzi citez: "Ce se ascunde în spatele perdelei de fum care înconjoară afacerea IAR Belle Helicopter?"

Domnilor guvernanți, acum, că am fost lecuiți de obsesia că vom fi atacați, respectați ce v-a transmis de la Mangalia domnul Constantinescu: România să se ocupe numai de economie, s-o facă aducătoare de profit. Nu știu dacă a înțeles și domnia sa că privatizarea sectorului energetic, petrolier, telecomunicații, cât și generalizarea falimentului industriei românești, sunt obiectivele mandatului dumneavoastră.

Văzând cât sunteți de hotărâți, fără pic de îndoială, ne este teamă. Ne este teamă că înțelepciunea și cumințenia poporului român, pe care-l tot lăudați, are o limită. Ne este teamă că are dreptate cel care a afirmat: paradisul este o ficțiune politică, în schimb, infernul este o capodoperă politică. Istoria nu este decisă de visători sau idealiști, și nimeni n-a fost profet în țara lui. Iar dumneavoastră, domnilor guvernanți, aveți șansa să mutați iadul în casa românilor. Sper să nu reușiți.

Vă mulțumesc. (Aplauze în partea stângă a sălii)

 
 

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Vă mulțumesc.

Urmează domnul senator Nistor Bădiceanu, din partea Grupului PNȚCD. Se pregătește doamna senator Elena Preda, din partea Grupului PDSR.

 
 

Domnul Nistor Bădiceanu:

Domnule prim-ministru,

Domnilor președinți de ședință,

Domnilor parlamentari,

Gălăgioasă Opoziție,

(Râsete; aplauze în partea stângă a sălii)

Vă promit că n-am să vă spun vorbe care să vă placă. Mărturisesc că nu-mi venea să-mi cred ochilor citind motivația Moțiunii de cenzură. Domniile lor constată "iminența declanșării unei crize grave, economice, sociale, ca urmare a politicii aventuriste și incompetenței guvernanților ..." și dă-i, și dă-i....

"Iau act domniile lor - citez din nou - de prăbușirea dramatică a nivelului de trai al cetățenilor, de înrăutățirea fără precedent a stării de sănătate a populației, de lipsa unei politici coerente și eficiente ..." și așa mai departe. (Rumoare)

"... cu minciuna, clientelismul politic, ca formulă de guvernare, ... unele manifestări ..., lipsă de demnitate ..., în raporturile cu străinătatea ..."

Îți vine să-ți faci cruce, chiar dacă ești liber cugetător.

Dacă toate aceste constatări, luări la cunoștință, îngrijorări și sesizări ar fi fost cuprinse în preambulul bilanțului guvernării Văcăroiu, ar fi fost adevărul de necontestat, și nu scorneli de ocazie.

În cotidianul "Libertatea" de ieri, într-un articol intitulat "Finanțiștii Băncii Mondiale văd România în culori sumbre", se afirmă că guvernanții vor avea mult de furcă, pentru a smulge țara din sărăcie. Așa este. Dar cine a adus-o în starea de astăzi? Nu regimul Iliescu? În clasamentul țărilor în tranziție figurăm pe antepenultimul loc, în urma Albaniei, Estoniei, Letoniei, Kirghistanului. Ăsta e rezultatul înțeleptei conduceri, pentru care vreți acum să-l faceți răspunzător pe actualul Guvern. Până și Bulgaria ne-a luat-o înainte, domnilor. Ducând o politică xenofobă, cu slogane de genul "Nu ne vindem țara", în clasamentul de care aminteam mai înainte figurăm cu 66 de dolari pe cap de locuitor, în timp ce Ungaria figurează cu 1.198. Comentariile sunt de prisos. (Rumoare)

Vorbind de funie în casa spânzuratului, acuzați Guvernul de minciună și clientelism politic. Dar la adresa cărui Guvern se scanda "Ați mințit poporul cu televizorul"? (Râsete, aplauze în partea stângă a sălii)

De clientelism politic, ce să mai vorbim? Ceea ce de fapt vă îngrijorează este că fosta dumneavoastră clientelă politică dă admitere la Academia domnului Dejeu. Mimați că sunteți îngrijorați de soarta populației sărăcite de politica pe care ați dus-o, pe când, în realitate, vă neliniștește soarta miliardarilor tranziției.

Prin încetarea subvenționării unor sectoare ale economiei, îmbogățiții de ieri au pierdut o sursă de sporire a averilor agonisite prin corupție, și poate că, în final, se va dovedi că totuși nu există corupție fără corupți.

Acuzați Guvernul că folosește excesiv ordonanțele de urgență. Este nevoit s-o facă, pentru a contracara politica de filibusterizare pe care o practicați. Nu mai departe de săptămâna trecută, un distins domn senator din Opoziție a vorbit 53 de minute pentru a argumenta necesitatea schimbării titlului unei inițiative legislative. Prin astfel de metode vreți să puneți Guvernul în dificultate, pentru ca apoi să afirmați că este incapabil de a guverna țara. (Rumoare)

Cu haosul economic sunt de acord, numai că nu a fost creat în ultimele 6 luni, ci în ultimii 50 de ani, iar în ultimii 7 a atins cele mai înalte culmi. Din acest punct de vedere, Guvernul Ciorbea este pus în situația creatorului lumii. Are haosul drept materie primă.

(Aplauze; rumoare în partea stângă a sălii)

De haosul din capul unor semnatari ai moțiunii, ce să mai spun? (Râsete)

Mizând pe memoria scurtă a poporului român, semnatarii moțiunii, dintre care unii au instigat la înlăturare prin forță a Guvernului, ne îndeamnă să retragem încrederea acordată domnului Ciorbea, pentru a deschide calea formării unui Guvern responsabil, competent și atașat intereselor naționale. Eventual, în frunte tot cu domnul Văcăroiu, premier, cu domnul Mincu la Sănătate, cu domnul Bivolaru la Finanțe, cu domnul Bud la Externe, Miron Cosma la Interne, Hrebenciuc la Anticorupție, Vadim la Minorități, Sever Mureșan la Banca Națională, domnilor! (Rumoare; râsete)

(Aplauze în partea stângă a sălii)

Și, eventual, Zaher Iskandarani la Regia Tutunului ... Calibrul să fie complet.

(Rumoare; vociferări)

Spunea o antevorbitoare că cine știe minți frumos are șanse să câștige și ne acuza că astfel am câștigat încrederea electoratului. (Rumoare)

Dar, domnilor, dumneavoastră ați avut profesioniști în ale minciunii. Ați mințit poporul în '92, l-ați mințit în '90. Cum Dracu' de nu v-a mai crezut și în '96?! (Rumoare; râsete în partea stângă a sălii)

Mai spunea, tot de la acest microfon, trombonul național, că domnul Jacques Chirac a primit o lecție ... (rumoare).... a primit o lecție și, vezi, de-aia a .... A uitat însă să spună că domnul Le Pen, în urma vizitei domniei sale la Paris văzând ce prieteni are, a intrat cu un singur deputat în Camera Franceză. (Rumoare; vociferări)

Voci din sală:

Cimentul, cimentul! Explică-te cum e cu cimentul, că altfel nu înțelegem nimic!

 
 

Domnul Nistor Bădiceanu:

Și mai e o treabă. Țin să-l felicit de la acest microfon pe domnul Văcăroiu care, oricum, a spus cel mai bun banc al anului săptămâna trecută la Râmnicu-Vâlcea. Spunea domnia sa că la începutul anului va veni la putere în urma unor alegeri anticipate.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Vă mulțumesc.

Invit la microfon pe doamna senator Preda. Se pregătește domnul deputat ministru Călin Popescu Tăriceanu.

Doamna senator Elena Preda, din partea Grupului PDSR. Doamnă, aveți cuvântul.

 
 

Doamna Elena Preda:

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri.

Stimați colegi parlamentari,

Ori de câte ori un guvern lansează un program radical de schimbare socială și imprimă un ritm contracronometru, ca să citez din alocuțiunea premierului, e bine ca, din când în când, fie și pe furiș, să arunce o privire peste umăr. Aceasta, pentru ca Guvernul să se asigure dacă-l urmează cineva și, poate, pentru a nu-și autolimita speranța de viață la numai 200 de zile. Dacă ar fi să privească o clipă înapoi, pe marea învolburată de promisiuni, faceri și desfaceri, șocuri și subșocuri, Guvernul ar mai avea și ar putea sesiza SOS-ul organismului social fragilizat, a cărui imagine aduce, cu impresionanta pânză, "Pluta meduzei".

Corpuri profesioniste de elită, de agricultori, ingineri, sau constructori, de profesori, sau medici, încearcă să-și facă auzite glasurile. Rând pe rând sunt abandonate, acaparate, ori subordonate politicului, deși acesta nu are știința de a le face utile. Undeva, corpul medical avertizează asupra crizei stării de sănătate a poporului român și asupra gravei deteriorări biologice.

Acutizarea crizei în ultima jumătate de an a generat-o disfucnționalități pe care unele medii le-au analizat deja cu competență. Voi aduce în atenția dumneavoastră doar câteva:

- oprirea reformei sanitare începute de guvernele anterioare, reformă care avea la bază studiile specialiștilor noștri corelate cu proiecte și consultanță OMS și Banca Mondială; această reformă s-a oprit fără o strategie alternativă și fără a pune ceva în loc;

- scăderea drastică a calității vieții, sărăcia extinzându-se la grupe sociale tot mai mari.

- așa-zisul model românesc de dezvoltare socială, de care vorbea primul-ministru, face abstracție de faptul că figurăm ca posibilă sursă epidemică transnațională, în computerul Centrului Internațional pentru Controlul Maladiilor Infecțioase;

- dezorganizarea asistenței sociale prin acele reforme recente, care nu asigură, printr-o translatare de atribuții, preluarea problemelor de sisteme nou înființate;

- lipsa de interes pentru serviciile comunitare, care să absoarbă toată cazuistica socială;

- sistarea investițiilor începute în anii anteriori - dispensare, spitale, centre de sănătate;

- subfinanțarea și disciplina financiară, care nu permit dezvoltarea fondului special pentru sănătate;

- prăbușirea producției interne de vaccinuri și seruri - și nimeni nu poate nega tradiția medicinei românești în acest sector - în favoarea unor interese comerciale străine, care aduc produse similare, dar la prețuri exorbitante;

- disprețul clasei politice față de corpul medical și, deci, absența măsurilor de creștere a performanței actului medical, pornind de la disponibilizarea personalului și ajungând la înscenarea de flagrante.

Acesta este respectul pentru școala de medicină românească, in stare să formeze oameni competitivi oriunde în lume și care a dat Nobel-ul. Palade s-a format la școala de la București.

Analiza stării de sănătate presupune cunoașterea întregii problematici economico-socio-politice a unei societăți. Sănătatea nu este doar un concept strict medical. Ea are un sens mult mai cuprinzător, implicând o alimentație suficientă și sănătoasă, un climat social sănătos.

Un studiu antropologic comparativ pe eșantioane din Europa, Suedia, Asia și Africa, concludea că Suedia are coeficientul de inteligență cel mai mare. N-ar fi fost decât un pas până la ideea unui elitism, dacă medicii n-ar fi făcut unele observații indubitabile. Elementele de nutriție au rol esențial în dezvoltarea cognitivă. Coeficientul de inteligență este mai scăzut acolo unde există subnutribție. În deceniile următoare va fi greu să mai observăm cauzele care acționează acum.

Din întrepătrunderea dimensiunilor biologic-spiritual-social, rezultă viitorul unei societăți, iar neglijarea vreunei verigi afectează matricea genetică a națiunii. Cum a identificat Guvernul prioritățile stării de sănătate, fără consultarea specialiștilor din diferitele domenii medicale și fără a ține cont de punctele lor de vedere? Și, dacă spune că a făcut-o, de ce are în prim plan această atitudine distructivă față de forța de muncă?

Se pare că nu sunt pregătiți guvernanții să vadă în forța de muncă, în calificarea înaltă, o nouă formă de capital, adevărata avere a unei țări, superioară forței banului. Sănătatea forței de muncă presupune menținerea, refacerea și vigoarea ei. Privatizarea, prin lichidare, înseamnă de fapt lichidarea valorilor societății și anularea calificării. Însumarea unor salarii pentru un om devenit peste noapte șomer nu compensează stressul cronic care-i secătuiește resursele, determinând un sindrom general de maladaptare. În locul stressului de competiție mobilizator, acționează stressul de incertitudine, de așteptare, care duce la epuizare, derută, sau apatie.

Ne mândrim cu tinerii superdotați, cu valențele integrative ale gândirii românești. Qui prodest? Dacă-i aruncăm în șomaj și de aici, în ceea ce urmează - droguri, alcoolism, delincvență? Dacă le furăm viitorul prin propagarea nestingherită a undei de șoc? Dacă operăm un control excesiv, ceea ce experții numesc ordine de surplus, inducând frică și nesiguranță? (Rumoare)

Și mai spunem că suntem interconectați la rețeaua lui homo ciberneticon! Că în societate acționează autoreglările, interdependențele, feed-back-ul, inițiativele de la bază.

Tranziția inseamnă, dealtfel, toate acestea, iar cetățeanul are dreptul să știe ce-l așteaptă, nefiindu-i indiferent cadrul existențial la făurirea căruia participă.

De aceea, Guvernul celor două sute de zile ar trebui, din când în când, să arunce o privire peste umăr. Mai supraviețuiește cineva?

 
 

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Călin Popescu Tăriceanu, ministru. Vorbește în contul Grupului PNL. Se pregătește domnul deputat Vasile Lupu, PNȚCD.

 
 

Domnul Călin Popescu Tăriceanu:

Doamnelor și domnilor,

Stimați parlamentari,

Am ascultat cu atenție multe din luările de cuvânt ale reprezentanților Opoziției. Am auzit o serie de fraze sforăitoare, fals patriotarde, referitoare la falimentarea industriei românești, la lipsa strategiilor industriale de dezvoltare ale actualului Executiv.

După luările de cuvânt ale reprezentanților Opoziției am înțeles astăzi mai bine concepțiile care domină gândirea dumneavoastră economică. Conceptul economiei multilateral dezvoltate - acesta este ceea ce ați învățat și cu ceea ce ați rămas. N-ați mai putut să progresați, din păcate .... (Aplauze în partea dreaptă a sălii)

Sunt convins că Răposatu' ar putea să fie mândru de dumneavoastră. (Aplauze în partea dreaptă a sălii)

Mă simt totuși obligat să vă spun că această falimentare a industriei, de care ne acuzați, ați făcut-o dumneavoastră, în mod sistematic, timp de 7 ani de zile. Și, de aceea, vreau să vă mai spun ceva: la nivel central, nu se poate acționa prin măsuri administrative pentru reducerea producției, așa cum vă plângeți, pe ramuri sau întreprinderi.

Totuși, o serie de măsuri se pot lua. Și aceste măsuri luate de Executiv se referă la aplicarea consecventă a programului guvernamental de privatizare și de restructurare, la lichidarea întreprinderilor cu pierderi sistematice și de durată, pe care le-ați lăsat să funcționeze bine și merçi și care au generat aceste fabuloase pierderi și blocajul financiar. Am luat măsuri de austeritate bugetară, absolut necesare și de creditare limitată numai la activități rentabile. În cei 7 ani de zile, cât ați guvernat țara, nu au lipsit strategiile. Începând din 1993, mai cu seamă, orientarea fermă, strategică, cum vă place s-o numiți, a fost relansarea creșterii producției industriale cu orice costuri. Și acest lucru s-a văzut evident în 1995 și 1996, când a existat o creștere substanțială a producției industriale, însă însoțită de deficite considerabile la buget și la balanța comercială. În alți termeni, această creștere se numește creștere pauperizantă. Poate ați mai auzit de ea.

Schimbarea din noiembrie 1996 are la bază o altă politică economică, de promovare a dezvoltării în direcția cerută de forțele pieții. Pentru că suntem în economie de piață, domnilor! (Vociferări în partea stângă a sălii)

Alocarea resurselor de dezvoltare se face în funcție de prețurile formate de piață, nu administrativ, cum ați procedat dumneavoastră, ca o expresie a competitivității. Orientările generale de dezvoltare industrială, pe care în discursul său, domnul prim-ministru le-a menționat, țin să vi le readuc aminte. Ele se rezumă în câteva cuvinte la promovarea activităților legate de industria alimentară și de chimia agricolă, de industria mașinilor și utilajelor pentru agricultură, pentru că agricultura reprezintă o ramură care a fost neglijată de dumneavoastră și care are un potențial care merită să fie exploatat.

Sunt o serie de proiecte de infrastructură, în măsură să absoarbă forța de muncă, care vor fi în atenția Executivului și, de asemenea, nu neglijăm o ramură care părea mai puțin prețuită înainte de '89, dar care a adus mari avantaje economice industriei în România, industria ușoară, cu acces la export.

Desigur că toate aceste ramuri nu pot să se dezvolte fără a acorda atenția care se cuvine dezvoltării și modernizării sectorului energetic. Iată în câteva cuvinte, domnilor, că aceste strategii nu lipsesc, ele sunt foarte clare, dar nu au ambiția de a face și de a menține diverisificarea industrială pe care noi am moștenit-o de la Ceaușescu și pe care ați păstrat-o cu mare grijă,

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Vasile Lupu din partea Grupului parlamentar PNTCD, apoi urmează domnul ministru Athanasiu Alexandru, care va vorbi în timpul oferit de către Grupurile parlamentare PD-PSDR.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Nu vă lăsați influențat, domnule deputat, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Stimați parlamentari,

Înainte de toate, aș vrea să felicit primul ministru pentru excelentul răspuns dat opoziției la moțiunea de cenzură. (Aplauze)

Sunt convins că țara întreagă este mândră de primul ministru, de un prim ministru cum numai în vremurile de glorie a avut parte România.(Vociferări în sală, comentarii)

Doamnelor și domnilor,

Nu am de gând să rămân mult la microfon, ci doar pentru a reveni asupra unui punct din moțiunea de cenzură, punct care a reținut atenția și altor colegi, ce au apreciat cu competență și măsură eroarea din formularea punctului 8, căci despre acesta este vorba.

În cele 6 luni de guvernare, se spune, principala preocupare a coaliției aflate la putere a fost împărțirea pe criterii politice și a unor interese de grup a tuturor posturilor din adminsitrația publică centrală și locală, din regii și societăți comerciale, inclusiv bancare. Repet, spre luare aminte, a tuturor posturilor din administrația publică centrală și locală din regii și societăți comerciale, inclusiv bancare.

Am găsit de cuviință să merg la buletinul statistic nr.4 din 1997 ca să vă informez și pe dumneavoastră că aceste posturi nu ar fi mai puțin de 126700. Atâți funcționari a schimbat Guvernul Ciorbea? Sau atâți funcționari îi considerați dumneavoastră pedeseriști, sau dacă nu-i considerați... (Aplauze din partea Puterii) Sau dacă nu-i considerați, cel puțin aceasta aveați de gând, dacă poporul român n-ar fi înțeles la timp gândurile pe care le purtați.

Și acum să dau un citat, doamnelor și domnilor. "Pedeserizarea a fost prezentată de foarte mulți ca o eroare a noastră, înclin să cred că ea este mai degrabă o resursă neexploatată. Ne-am concentrat asurpa directorilor, pentru că avem nevoie de specialiști de calibru și competența lor în partid". Alt citat: "Cea mai serioasă deficiență în activitatea organizațiilor noastre constă în faptul că activiatea se oprește la nivelul județean al prefecților, directorilor și președinților de organizații județene, fără să coboare mai jos la nivelul de bază". Ați ajuns și la portari, domnilor. (Aplauze din partea Puterii.)

Opera, "Ideea politică a schimbării", publicată în 1996 la Regia Autonomă a Monitorului Oficial. Autorul îl veți găsi.

Pentru că aceeași pană se simte și într-o declarație semnată de Grupul PDSR din Camera Deputaților. Se referea la o inițiativă legislativă care și-a propus să aducă parlamentarul căutat de poliție și de parchet la demnitatea cetățeanului de rând de a răspunde și a se apăra în fața organelor de cercetare penală. Dar, iată, cum a fost interpretată această inițiativă: "Prin genul de menevră parlamentară, inițiat de cei 4 deputați ai coaliției majoritare, se intenționează în realitate, schimbarea compoziției politice a Parlamentului, ceea ce echivalează în ultimă instanță cu o epurare parlamentară, cu crearea unor presiuni asupra unor grupuri și deputați. Această acțiune este, în fapt, un act de terorism politic, ușor de acoperit, de legitimitate a votului majorității". Terorism politic se cheamă, doamnelor și domnilor, gaura de 75 de miliarde de lei dată în bugetul României? Și acest vrednic parlamentar se găsește pe lista semnatarilor moțiunii de cenzură.

Domnule deputat Gabriel Bivolaru, v-a împiedicat Guvernul Ciorbea să restituiți cele 75 de miliarde de lei venit la bugetul statului? (Aplauze)

Din sală:

Hoții!

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor, semnatari ai moțiunii de cenzură,

Noi suntem interesați ca în structurile administrației de stat să rămână membri ai partidelor de opoziție, fără îndoială, funcționari competenți, cinstiți. Pentru că trebuie să ne gândim și noi la o guvernare mai lungă. Nesupravegheați, s-or întâlhări și ai noștri... (Aplauze, ilaritate) Nu mă gândesc la o guvernare de 50 de ani sau chiar mai mult, cum v-ați gândit dumneavoastră, dar o guvernare care să ne îngăduie să ne împlinim programul și să răspundem în fața poporului român la viitoarele alegeri.

Suntem, într-adevăr, pentru a păstra oamenii competenți și cinstiți, dar vrem să-i învățăm pe cei care cred că șefia este pe viață să-și exercite specialitatea și alături de scaunul de șef. Este cumplit să trăiești o viață numai din șefie, numai din trafic de influență, din luare de mită și să nu muncești ca omul de rând. Nu ai cum a-l înțelege dacă nu ajungi din când în cănd, o dată la 4, la 8 ani, la condiția lui.

Doamnelor și domnilor,

Am auzit de la această tribună, cum era și de așteptat, din nou acuza că am promis în campania electorală că nu vom schimba Legea fondului funciar și am schimbat-o. Am promis că o schimbăm, domnilor. Am promis că o schimbăm și am promis că vom da pământ și acelor oameni nevoiași, cuprinși într-o categorie din Legea fondului funciar, pe care-i înghesuie nevoia astăzi. (Vociferări din partea Opoziției.) Dar dumneavoastră de ce nu le-ați dat pământ, domnilor? Ați avut 6 ani și acum de unde să le dăm pământ, dacă pământul se află prin abuz, prin trafic de influență, în proprietatea cleientelei dumneavoastră politice. Oamenii săraci nu au venit să-mi reproșeze inițiativa legislativă de a retroceda fostele proprietăți. Ba, mai mult, așa cum au acceptat gospodarii, cu suprafețe mai mari de până la 10 ha, să lase o cotă parte și pentru cei nevoiași, cu atât mai mult vor accepta cei care au suprafețe mai mari de 30-40 de ha sau mai mult, și am primit informații în acest sens, să cedeze pentru cei nevoiași o palmă de pământ.

Din sală:

De ce nu le dați, domnule?

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Dar ei nu acceptă, domnilor, să-i vadă proprietari pe cei care i-au scos din casă, le-au aruncat copii în crângurile Bărăganului, i-au aruncat în închisori, și acum sunt proprietari pe casele lor. Asta știu că nu acceptă. Și nu acceptă nici principiile dreptului care au evoluat vreo 2000 de ani și pe teritoriul țării noastre, nici actuala Constituție, nici legislația europeană pe care am ratificat-o în acest Parlament și, la urmă, nici bunul simț.

S-a declanșat o propagandă sistematică împotriva proprietarilor de terenuri forestiere, dar, dumneavoastră, cei care întrețineți această propagandă, ați spus vreodată alături imaginea munților defrișați cu imaginea vilelor construite de funcționari corupți din Romsilva? Țăranii și-au distrus proprietățile? Care a fost intenția acestei regii autonome, când, după ce Legea fondului funciar a prevăzut exploatare în regim silvic pentru terenurile forestiere, să dea instrucțiuni după care aceste terenuri nu trebuiau păzite de pădurari? Cine să supravegheze regimul silvic?

Din sală:

Lupii.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Au distrus pădurile funcționarii din Romsilva cu hoții de codru, tocmai ca să compromită proprietatea particulară asupra terenurilor forestiere. Și, una peste alta, am cerut pământurile părinților dumneavoastră, casele părinților dumneavoastră, pământurile dumneavoastră? Nu! Ale părinților noștri, ale oamenilor cinstiți și nu vrem altceva decât să știm că în timpul guvernării noastre dreptatea a trimfat și va triumfa.

Din sală:

Câtă pădure ai avut?

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Am spus-o și v-o spun și dumneavoastră - un ha de pădure am, un ha pe care n-a mai rămas un pom de care să leg o capră, pentru că au ras-o oamenii dumneavoastră, din dimpul guvernării dumneavoastră. (Aplauze, vociverări, proteste)

Așa că nu am cerut pământ pentru mine, nu am cerut pentru deputații noștri, ci am cerut să se aplice legea și să triumfe dreptatea, spre a se spulbera pentru totdeauna în țara asta ideea că, cu votul iei casa sau pământul unui gospodar și o treci în proprietatea nomeclaturistului.

Sănătate și să auzim de bine până la următoarea moțiune.(Urale, aplauze)

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul ministru Alexandru Athanasiu, care vorbește în timpul oferit de PD-PSDR.

Aveți cuvântul, domnule ministru.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Susținerea moțiunii de cenzură a evidențiat, dacă mai era nevoie, faptul că autorii ei au memoria scurtă, lucrul poate egalat de falsa grijă pentru nevoile sociale ale poporului român.

Oare cine, în utlimii ani, vorbind din vârful buzelor de echitate și protecție socială, a ignorat dreptul celor mai necăjiți din cetățenii României? Categorii întregi ale populației și-au văzut veniturile diminuate drastic de o politică economică pe cât de confuză, pe atât de neperformantă. Cum s-ar explica oare că veniturile din pensie s-au diminuat ajungând la niveluri inacceptabile cum au fost și sunt în perioada '92-'96? Că bugetul de pensii a înregistrat în anul 1996 un deficit de 500 de miliarde de lei care atârnă de gâtul slăbit al atâtor pensionari?

Domnilor din opoziție și autori ai moțiunii,

Ați vopsit cu straturi subțiri, inconsistente de protecție socială politica de înavuțire nemeritată a câtorva și astăzi pretindeți aici și acum că vă călăuzește un gând ce nu vă lasă să dormiți, nevoile și sărăcia neamului românesc.

Pe cât de lăudabilă este o atare afirmație, pe atât de penibilă în raport cu situația economică și socială în care ați predat gestiunea acestei țări. Secătuită de resurse financiară, cu o reformă împotmolită în propria dumneavoastră neputință, izolată în lumea civilizată, aceasta era imaginea României pe care ne-ați lăsat-o și de a cărei soartă disperată vă îngrijorați astăzi în termeni ultimativi și sforăitori.

Oare pe ce vă bazați, domnilor, în afirmațiile cuprinse în moțiune?

V-aș propune să facem o recapitulare. Ați afirmat că nu ne îndeplinim angajamentele politice în domeniul protecției sociale. Cât adevăr și cîtă minciună în acest enunț? Am promis să majorăm alocațiile de stat pentru copii la 50 000 lei. Le-am majorat. Este adevărat sau nu? (Vociferări, proteste din partea Opoziției.) Aceste alocații, dumneavoastră le-ați mărit în 4 ani în doze homeopate, cu pipeta dezinteresului cu care ați tratat nevoile copiilor acestei țări. Mai mult, este în curs de adoptare Legea alocației suplimentare pentru familiile cu mai mulți copii, ceea ce va determina o creștere a veniturilor acestor copii și familiilor lor. Nu am afirmat și nu o voi face nici astăzi că aceste măsuri satisfac nevoile unei vieți decente pentru copii. Dar a nega, într-un moment dificil pentru Țara Românească, voința noastră materializată în fapt legislativ, prin care încercăm să păstrăm un echilibru rațional între exigențele sociale și posibilitățile economice, nu ne acuză pe noi, ci pe dumneavoastră, cei care confundați deliberat și necinstit interesele de durată ale țării și ale oamenilor ei cu umorile proprii și cu orbirea discernământului politic care vă caracterizează.

Afirmați că politica noastră a determinat o scădere a puterii de cumpărare; desigur că aș fi înclinat să vă dau dreptate, dar sub o dublă condiție. Să mă fi născut ieri și să fiu mut. Oare nu cunoaștem cu toții că o serie de venituri salariale, strâmb așezate pe ierarhia funcțiilor, s-a datorat faptului susținerii unor sectoare economice neperformante și asta în detrimentul celorlalți salariați care desfășurau activități profitabile? Că au fost subvvenționate salariile anumitor categorii profesionale pe considerente politice, că deseori politica salarială s-a făcut în dezacord cu regulile eficienței economice și productivității muncii și doar în temeiul întreținerii unei clientele politice? Noi am promis așezarea la nivele decente a salariilor, în acord cu eficiența muncii și o vom face cât de curând și doar constrângerile financiare nu ne-au permis pe moment să ne realizăm obiectivele politice.

Reforma, pe care dumneavoastră ați avortat-o, după o sarcină lungă și toxică pentru națiunea română, reprezintă desigur un proces care generează și dificultăți. Și, din păcate, aceste dificultăți le suportă poporul român. Dar noi credem în mod nedesmințit că suferința nu este destinul românilor și am întreprins și vom întreprinde acțiunile necesare pentru a dezvolta măsurile de reintegrare pe piața muncii a celor care își pierd sau își vor pierde temporar locul de muncă, precum și acele măsuri compensatorii care prevăd plata de salarii până la 12.

Dorim să fim bine înțeleși, noi, Guvernul Ciorbea, guvernăm pentru și în numele poporului român. Dar trebuie să înțelegem fiecare în parte și toți împreună că este vremea să gândim altfel, să muncim altfel, și, mai ales, să ne asumăm cu încredere, curaj și responsabilitate destinul propriu și comunitar. Să schimbăm mentalitatea în care statul este privit ca un sac fără fund, din care se înfruptă cei cu mâna mai lungă și mai iute.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Astăzi, după nici 6 luni de la instalarea Guvernului Ciorbea, autorii moțiunii ne cer demisia, pentru că în acest scurt interval de timp nu am reușit, după părerea domniilor lor, ceea ce ei nu și-au propus și desigur nu aveau cum să reușească în 4 ani de guvernare. Dacă utilizarea procedurii moțiunii de cenzură este o prerogativă constituțională, a cărei exercitare este salutată de orice Guvern democratic, în schimb, a imputa altora lucrurile pe care le-ai greșit și pentru care nu ai răspuns încă în fața națiunii, a exploata nemulțumirle reale ale populației pentru a-ți scuza neputința de a oferi României și cetățenilor ei posibilitatea efectivă de a se integra în sistemul de valori europene, printr-o reformă radicală a mecanismelor economice și a sistemului social, este, cum spunea un celebru gânditori renascentist, mai mult decât o crimă. Este o greșeală. Greșeala de a considera că oamenii acestei țări pot fi în continuare mințiți și adormiți cu fraze frumoase, pentru ca, profitând de somolența lor, țara să fie jefuită de cei care au crezut că o vor conduce pentru mult timp.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Sunt încredințat că prin votul dumneavoastră veți respinge moțiunea de cenzură, dând credit politic și moral acestui Guvern, a cărui reușită se bazează și se va baza în cotinuare pe dorința sinceră de reformă, pe creditul moral de a o face, pe înțelepciunea românilor, pe credibilitatea economică și politică pe care România a dobândit-o în lume și, nu în cele din urmă, pe voința reală de a da un chip nou acestei țări, care trebuie să-și ocupe definitiv și cu demnitate locul pe care îl merită în familia europeană. (Aplauze puternice din partea Puterii.)

 
 

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul Virgil Popa, din partea Grupului PDSR. Urmează domnul ministru Bogdan Niculescu Duvăz, din partea Grupului PD.

 
 

Domnul Virgil Popa:

Domnilor președinți,

Onorați membri ai Guvernului,

Stimate colege și stimați colegi,

Ne aflăm astăzi în situația de a evalua îndeplinirea obligațiilor asumate de către actuala coaliție guvernamentală, în cadrul așa zisului Program socio-economic pe termen scurt.

Prin această moțiune, s-au creat condițiile pentru actualii guvernanți să-și prezinte în fața electoratului mărețele împliniri. Aceștia ar trebui să ne mulțumească pentru această facilitate, nu să se tânguiască că nu au timp să-și îndeplinească programele, pentru că de 6 luni de zile înspăimântă Parlamentul cu tot felul de intenții. Ba un pachet de 80-90 de legi, ba reducerea impozitelor, ori anularea lor și chiar, de ce nu, măsuri pentru însănătoșirea economiei, stabilitate socială, creșterea nivelului de trai. Din cele 20 de obligații asumate de către CDR prin Contractul cu România, concretizate și în Programul socio-economic pe termen scurt, 5 din acestea se referă la probleme privind: administrația teritorială, combaterea corupției, asigurarea unor fonduri suficiente pentru domenii vitale ale societății românești, învățământul, sănătatea, cultura, cercetarea, apărarea etc.

Rezultatele percepute de către orice cetățean duc la o singruă concluzie, nici una din aceste obligații nu a fost respectată. Iată, de pildă, angajamentul de promovare a unui proiect de lege pentru reîmpărțirea administrativ-teritorială a țării nu a ajuns în Parlament, aruncțndu-se praf în ochii opiniei publice, în ultimul timp, prin publicarea în presă a unei intenții în acest sens.

Așteptările cetățenilor au fost înșelate și în ceea ce privește creșterea fondurilor bugetare destinate unor domenii fundamentale pentru viața de fiecare zi a cetățeanului. Contrar angajamentelor asumate de actuala putere, privind creșterea gradului de finanțare de la bugetul central și de autofinanțare de către autoritățile locale a activității din domeniul administrativ, nivelul efectiv este mai mic cu 40% în 1997 față de 1996.

Populația și, mai ales, bugetarii din sectoarele la care m-am referit mai sus, privesc cu groază cum dispar cu zecile de mii locurile de muncă din aceste sectoare și se diminuează drastic posibilitățile de satisfacere a serviciilor sociale de sănătate, învățământ, cultură, cercetare științifică, ca să nu mai vorbim de calitatea acestor servicii. În opinia actualilor guvernanți, stimați cetățeni, toate acestea înseamnă reformă.

Prin același contract, CDR s-a angajat ca în 200 de zile să mărească fondurile necesare destinate ordinii și siguranței naționale și publice. Nici în acest domeniu nu constatăm vreo schimbare în bine, așa cum le place actualilor guvernanți să spună.

Fondurile Ministerului de Interne în 1997 sunt în termeni reali mult sub cele din anii anteriori. În schimb s-au creat o droaie de comisii centrale și teritoriale de combatere a criminalității și corupției, care atât prin construcția lor, cât și prin activitățile pe care le desfășoară se manifestă alături de Constituție și de lege. Se încalcă grav principiul constituțional al separației puterilor în stat, cât și cel al neamestecului politicului în activitatea instituțiilor statului de drept. Se împiedică, prin intervenții determinate de interese politice, funcționarea Justiției, Parchetului, Poliției și altor instituții. Activitatea de combatere a criminalității și corupției a devenit un circ, o vânătoare de vrăjitoare care descalifică instituțiile statului de drept în ochii opiniei publice.

În elaborarea legislației din sfera administrației publice, am asistat la cea mai răsunătoare creație a reformei din acest domeniu: elaborarea unui proiect de lege special pentru domnul Ciorbea în vederea păstrării scaunului de primar general al Capitalei pe lângă cel de prim-ministru. Constatând că e prea de oaie și-a retras proiectul, dar, consecvent cu reforma cum e domnul premier, a introdus această mare trebuință a poporului român, în Ordonanța de urgență nr.22/1997 pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr.69/1991, republicată, la art.40, alin.21.

Tot prin această ordonanță, incompatibilitatea prevăzută în Constituție la art.104 alin.1 este eliminată, că doar și Constituția trebuie reformată, având la dispoziție ordonanța de urgență, care a devenit principalul mod de legiferare în acest moment în România.

Ne așteptăm ca actualul Executiv să modifice și Constituția, tot printr-o ordonanță de urgență! (Aplauze din partea stângă), căci, pentru actuala Putere, principiul constituțional "Nimeni nu este mai presus de lege" nu are nici o relevanță politică și juridică.

Nu putem spune că nu mai sunt și unele nerealizări. Au trecut 200 de zile și actualii guvernanți nu au terminat implantarea clienților în posturile din administrație, prin care au fost eliminați profesioniști, oameni onești, și care nu aveau nici o legătură, prin activitatea lor, cu exercitarea unor atribuții politice. Și aici, aș da un răspuns domnului Remus Opriș, secretarul general al Guvernului. Vorbea aici de faptul că dumnealor au instalat numai oameni profesioniști și morali, dar am să dau un exemplu care mi-a venit foarte recent în memorie. Este vorba de primul consilier al prefectului de la Vaslui, care este, nici mai mult, nici mai puțin, un fost deținut de drept comun, de fapt un procuror care a fost condamnat pentru mită și care acum face și desface legea în Județul Vaslui.

Dar reforma-i reformă, și, după cum știți, sloganul din campania electorală - "schimbare", adică schimbare cu orice preț, trebuie raportată în termen celor în drept. Oricum, populația are acum imaginea exactă a schimbării cu care a fost orbită în campania electorală. Și, suntem convinși că principiul negării negației va funcționa și vom asista cât de curând la schimbarea schimbării.

Vă mulțumesc. (Aplauze).

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul ministru...

Poftiți?

Problemă de procedură... Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Iohan Babiaș:

Domnilor președinți,

Vreau să vă supun atenției un lucru: programul nostru de lucru a fost votat în cursul zilei de astăzi până la ora 18,30, inclusiv votarea.

În consecință, propun ca să supuneți votului încetarea discuțiilor și trecerea la vot, că deja este termenul planificat depășit. (Atmosferă tumultuoasă în sala de ședință; aplauze).

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnule deputat,

În conformitate cu prevederile regulamentare, această solicitare se poate face în numele unui grup parlamentar. Dar nu cred că puteți să faceți în numele unui grup parlamentar, pentru că grupurile parlamentare, cu ocazia ședințelor comune ale Birourilor permanente, au stabilit cum se va desfășura și timpii de desfășurare ai acestei activități. Foarte bine, vă rog foarte mult, încă o dată vă spun, se poate face această intervenție în numele unui grup parlamentar, de către un lider al grupului parlamentar, dar acest lucru presupune ca acel grup parlamentar să nu mai achieseze la o înțelegere care s-a făcut în Biroul permanent.

 
 

Domnul Iohan Babias:

Domnule președinte,

Sunt..., vorbesc în numele Grupului parlamentar al minorităților naționale. Sunt adjunctul liderului (Aplauze).

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnul deputat Năstase.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur că programul a fost adoptat, însă ulterior s-a adoptat și s-a aprobat procedura de desfășurare a acestei ședințe, cu alocările de timp respective. Deci, acel vot fiind ulterior, în mod evident el are mai multă valoare decât votul anterior. Deci, practic, s-a acceptat desfășurarea în acest mod a ședinței, și nu cred că argumentul invocat de către colegul nostru poate să fie luat în considerare.

Pe de altă parte, cred că este un moment mult prea important, ca să nu ținem seama de nevoia de a desfășura până la capăt această dezbatere și, înțelegând că sunt și alte chestiuni care pot să fie importante în viața unui parlamentar, totuși, cred că în primul rând, activitatea de bază și rolul esențial este de a participa la aceste dezbateri. De aceea, vă rog foarte mult, să nu acceptați această propunere, care nu are nici temei în practica parlamentară, nici în votul pe care l-am exprimat astăzi.

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dealtfel, domnilor colegi, mai sunt foarte puține intervenții, ne apropiem de epuizarea timpilor de dezbatere ai fiecărui partid. Deci, continuăm dezbaterea.

Are cuvântul domnul ministru Bogdan Niculescu Duvăz.

Se pregătește domnul deputat Francisc Barany, U.D.M.R.

 
 

Domnul Bogdan Niculescu Duvăz:

Domnule președinte de ședință,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Aș fi dorit ca astăzi, de la această tribună, în sprijinul respingerii moțiunii propusă de Opoziție, să vă vorbesc despre fiscalitate, dsespre restructurare și despre privatizare, despre toate lucrurile pe care, actuala Opoziție cât timp a guvernat nu le-a făcut cum trebuia, și pe care, o parte dintre ele a trebuit să le preluăm atât la construcția bugetului, de exemplu, cât și în activitatea noastră de zi de zi, până vom reuși în cursul acestui an să le schimbăm.

Dar, constatând că Opoziția a depus o a doua Moțiune de cenzură, după ce prima nu fusese încă dezbătută, m-am gândit că, de fapt, sunt lucruri mult mai semnificative și mai importante, și într-un fel mai convingătoare decât, aceste, să zicem, greutăți, pe care actuala guvernare a trebuit să le schimbe și să le îndrepte.

Opoziția solidară, așa cum a fost și la guvernare, formată din P.D.S.R., din P.R.M. și din P.U.N.R., nu s-a dezimințit nici de această dată și a încercat să producă, în continuare, o activitate de obstrucționare a Guvernului.

Ne amintim de guvernarea P.D.S.R., care invoca faptul că nu poate conduce datorită acelor moțiuni care apăreau o dată pe sesiune".

Aș vrea să știu și să înțeleg dacă astăzi, această Opoziție care a produs 4 moțiuni simple, și două moțiuni de cenzură în mai puțin de o lună și jumătate, totuși n-a reușit să învețe nimic. (Din partea stângă: "Ce vorbești, mă?").

N-ați reușit, domnilor, să învățați atâta timp cât ați guvernat, să guvernați, așa cum, din păcate, după un exercițiu de 6 luni, n-ați reușit să învățati să faceți opoziție.

Este cel puțin absurd să puneți o moțiune de cenzură, să adăugați o moțiune de cenzură, înainte ca cea pe care o lansaserăți, pe care, după părerea mea, v-ați grăbit să o lansați, să fie discutată și votată.

Aș fi fost curios... Sigur, convingerea dumneavoastră este transparentă, că această moțiune de cenzură nu va trece și că n-ați făcut decât o tribună din această moțiune de cenzură, de la care să vă expuneți, după părerea mea, neconvingător și, probabil și după părerea celor care ne ascultă, opiniile și, mai ales, să plângeți în continuare faptul că economia este lăsată din mână, că industria și marile întreprinderi producătoare de pierderi sunt nesubvenționate și sunt lăsate, săracele, să se distrugă și așa mai departe.

Dar, aș fi fost curios să văd dacă dumneavoastră ați fi reușit să treceți această moțiune. Dacă această moțiune, să zicem, astăzi ar fi fost votată și, sigur Guvernul ar fi dispărut, cu cine ați fi discutat, sau asupra cui ați fi discutat moțiunea de luni? Sigur că moțiunea de luni ar fi rămas fără obiect, ceea ce dovedește, de fapt, un atac strict politicianist, și după părerea mea, o tactică inadecvată, care nu face decât să degradeze atât viața parlamentară, cât și conceptul de dezbatere democratică.

Și, dacă dumneavoastră doriți totuși, să vă faceți o tribună, de ce nu încercați, domnilor, să o faceți în piață publică (Din partea stângă: "Aveți răbdare!"). Ați avea ocazia să vedeți atunci câtă lume vă ascultă, câtă lume vă crede și, mai ales, câtă lume vă urmează (Aplauze în partea dreaptă a sălii).

Și o să constatați atunci, domnilor parlamentari din Opoziție, că dacă veți face această încercare, cu toate că, mărturisesc nu cred, veți constata atunci că acești oameni pe care credeți că-i reprezentați, acești oameni care într-adevăr o duc greu, acești oameni care trebuie acum să traverseze un nou deșert, rezultat al lipsei de schimbare din timpul guvernării dumneavoastră, că nu vă cred, nu vă urmează și deci, că nu-i reprezentați.

Eu cred că acest exercițiu al dublei moțiuni de cenzură, trebuie să vă ducă către următoarea concluzie: ați tratat țara asta românească ca pe un bolnav, căruia n-ați vrut să-i aplicați nici un tratament. Ați încercat să aplicați calmante, și boala s-a adâncit. Boala s-a adâncit în așa hal, încât bolnavul, bineînțeles că a trebuit să ajungă chiar și pe masa de operație. Și acum, în situația în care, el iese din această dificultate, vă exprimați regretul și credeți că ar fi fost mult mai util, majoritatea dintre dumneavoastră, credeți că ar fi fost mult mai util să se aplice același tratament și că o guvernare care ar fi continuat tratamentul dumneavoastră ar fi avut succes.

Vă înșelați total.

Aș vrea să mă gândesc dacă toată lumea din actuala Opoziție gândește la fel. Probabil că nu și chiar în deschiderea acestor discuții, un membru marcant al opoziției, a dovedit într-adevăr că nu toată Opoziția gândește la fel.

Din păcate, însă, solidaritatea acestei Opoziții, la care P.D.S.R declara în anii 1992-1996, că "... a fost obligat de împrejurări", această solidaritate, din păcate, îi lovește și pe cei care gândesc altfel.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii).

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Vă informez care este situația timpilor în acest moment: Grupul P.D.S.R. mai dispune de 8 minute; Grupul P.N.Ț.C.D. de 18 minute; Grupul P.D. de 14 minute; Grupul U.D.M.R. de 18 minute, celelalte grupuri parlamentare epuizându-și timpul de participări la dezbateri.

Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Francisc Barany, U.D.M.R.

Se pregătește domnul deputat Barbu Pițigoi, P.N.Ț.C.D.

 
 

Domnul Francisc Barany:

Domnilor vicepreședinți,

Domnule prim ministru,

Domnilor miniștri,

Onorate Camere,

Moțiunea de cenzură ne acuză de "... Înrăutățirea fără precedent a stării de sănătate a populației".

Da, domnilor de 140 de semnături, așa este: starea de sănătate a populației este foarte precară. Dar, noi știm acest lucru și nu numai că știm, dar știm și ce avem de făcut. Guvernul Ciorbea tratează problemele de sănătate și de protecție socială ca prioritate națională.

Dumneavoastră afirmați: "... înrăutățirea stării de sănătate a populației este fără precedent". Sper că asta este o glumă... Ați uitat că în timpul dictaturii au murit peste 20.000 de femei, în urma avorturilor criminale? Asta nu este un precedent? (Din partea stângă: "Ce treabă are una cu alta?").

Sau, precedentul din timpul guvernării dumneavoastră, când România a ajuns pe primul loc în mortalitatea infantilă... Și asta ați uitat. (Din partea dreaptă a sălii: "Acela e merit!").

Pesemne, probabil, că nici aia nu știți, că astăzi nu mai suntem pe primul loc.

Eu sunt medic. Exact. Și consider că amnezia consecventă din partea dumneavoastră nu este un gest, nu este un truc politic, ci o boală. (Aplauze în partea dreaptă a sălii. Se strigă: " Bravo").

Moțiunea aceasta reproșează Guvernului că, ce a zdruncinat comunismul în 40 de ani, și guvernele anterioare nu au reparat în 6 ani, Doamne..., Guvernul Ciorbea nu a reușit, prin minune, să schimbe numai în 6 luni...

Vedeți, domnilor? În Comisia pentru sănătate și familie, care lucrează împreună cu Comisia geamănă, pentru muncă și protecție socială, depunem eforturi comune pentru finisarea Legii asigurărilor sociale de sănătate. Legea aceasta care, în fine, a fost deblocată, și este sprijinită de către Guvern, va deschide noi perspective uriașe pentru reforma sanitară, va duce la descentralizarea, la autofinanțarea asistenței sanitare. Noul sistem de asigurări de sănătate va depinde mult, mult mai puțin de bugetul de stat, de Ministerul Sănătății, de Guvern.

Și, vă mărturisesc ceva: toți membrii acestor două comisii, indiferent de coloratura politică, pentru că majoritatea lor sunt medici și profesori, au un singur scop: să scoată o lege cât mai bună, prin care să accelereze reforma sanitară, în binele bolnavului. Legea asigurărilor sociale de sănătate într-o săptămână va fi gata și într-o săptămână, două, poate fi discutată în plen.

Eu mulțumesc colegilor din Opoziție, membrii comisiilor de sănătate și familie, muncă și protecție socială, care au înțeles că boala nu caută după apartenență politică sau naționalitate. Și aș dori ca peste un an și jumătate, poate, când se vor implementa asigurările sociale de sănătate, să pot mulțumi la toți, la toată lumea din Parlamentul României, pentru contribuția constructivă.

Dar, până atunci, domnilor moționari, vă rog să puneți mâna pe inimă, dacă aveți, și să recunoașteți că aceste moțiuni săptămânale nu folosesc la nimeni și la nimic.

Vă mulțumesc. (Din partea dreaptă a sălii se aplaudă; din partea stângă se strigă: "Prohodul!").

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnul deputat Barbu Pițigoi, din partea Grupului parlamentar P.N.Ț.C.D.

Urmează domnul senator Ulm Spineanu, ministru.

 
 

Domnul Barbu Pițigoi:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,,

Economia românească a cunoscut, în perioada post-revoluționară, o evoluție marcată de o tendință timidă, către economia de piață, atât în domeniul industrial, cât și în cel al serviciilor.

Privatizarea, oscilând între cele două legi, Legea nr. 58 a marii privatizări și Legea nr. 55, a privatizării accelerate a cunoscut un ritm lent de finalizare, caracterizat prin numărul de societăți comerciale privatizate, circa 3.500, dar mai ales, capitalul acestor societăți, trecut în patrimoniu privat, de circa 5 până la 7%, realizat până în noiembrie 1996. Aceasta arată clar voința trecutelor guvernări de a realiza reforma.

Comparând ritmul privatizării societăților comerciale, de-a lungul guvernării Văcăroiu, cu cel realizat de Guvernul Ciorbea în ultimele 6 luni, ne putem da seama de voința actualului Guvern, de a realiza reforma, în ansamblul căreia privatizarea constituie o componentă notabilă.

Surprinde afirmația semnatarilor moțiunii, conform căreia actuala guvernare nu ar avea preocupări destinate retehnologizării agenților economici. Înțeleg, oare, domniile lor, că producția pe stoc, de dragul producției, realizarea unor produse necompetitive pe piața concurențială, promovarea investițiilor păgubitoare pentru țară în Cuba sau la Krivoi rog, de natură mai mult sentimentală, nostalgică, amintind de falimentarul CAER, menținerea funcționării unor coloși industriali nerentabili, cu pierderi uriașe, suportate de la bugetul de stat, adică, din buzunarul contribuabilului etc. etc., toate acestea sunt de natură a stimula și rentabiliza economia? Și-au amintit, domniile lor, când au semnat moțiunea, de blocajul financiar, de incapacitatea de plată a agenților economici nerentabili, neviabili, pe care i-a ținut în funcțiune, prin subvenții plătite de populație, fără o preocupare majoră pentru realizarea unui șir, ansamblu de măsuri menite să conducă la realizarea unei economii sănătoase, rentabile, capabilă să aducă prosperitatea, un standard de viață decent pentru toți membrii societății românești?

Pentru redresarea situației dezastruoase a economiei, găsită la instalarea sa, în decembrie 1996, Guvernul Ciorbea a preconizat și a luat o serie de măsuri: liberalizarea prețurilor, pentru a crea condiții egale de evaluare a eficienței activității respective, a viabilității acestora și a competitivității pe piața internă a tuturor unităților din industrie; restructurarea regiilor autonome din subordinea directă și reducerea până la sfârșitul anului cu cel puțin 50% a pierderilor acestora, în termeni comparabili cu 1996; transformarea regiilor autonome în societăți comerciale și companii naționale și pregătirea pentru privatizarea acestora și așa mai departe.

O prioritate a politicii industriale o constituie domeniul energetic, care reprezintă un suport pentru susținerea economiei în ansamblu. În acest domeniu se va încuraja dezvoltarea concurenței în generarea de energie electrică. Se dezvoltă producția de energie nucleară, hidroenergetica. Se fac eforturi pentru retehnologhizarea termocentralelor, punându-se accentul pe acele unități prin care se pot valorifica, în condiții de eficiență, resursele energetice primare disponibile în țară.

Și, șirul preocupărilor actualei guvernări, pentru dinamizarea economiei, prin aplicarea unei politici și strategii industriale, investiționale și comerciale, poate continua.

Toate aceste măsuri sus-amintite, la care se adaugă multe altele, au ca destinație rentabilizarea și dezvoltarea agenților economici viabili, neglijați de vechile guvernări, preocupate de promovarea unor politici populiste, care au contribuit, au condus, însă, la dezastrul economic în care care se afla România la finele anului 1996.

România are astăzi deschidere către lumea liberă, iar Guvernul Ciorbea a realizat acea credibilitate necesară stimulării investițiilor de capital străin în țară. Istoria recentă a arătat că, oriunde în lume s-a investit capital, fără teama de a ne vinde țara, și m-aș referi numai la binecunoscutul "Plan Marschall" în Europa, la investițiile din Japonia,Taiwan etc., economia a progresat și, odată cu ea, bunăstarea generală.

România astăzi..., economia noastră este asaltată de numeroși investitori străini. Este meritul Guvernului Ciorbea de a fi făcut ca România și economia ei să aibă audiență la investitorii, care, să contribuie la dezvoltarea întreprinderilor noastre, de natură a produce competitiv pe piața concurențială.

Este meritul Guvernului Ciorbea de a trece la aplicarea unei reale reforme, reformă pe care, dumneavoastră - semnatarii actualei moțiuni, ați mimat-o ani în șir, cu consecințele pe care le recunoașteți chiar dumneavoastră.

Este dreptul dumneavoastră, domnilor parlamentari, din actuala Opoziție, de a face oțiuni, dar este și datoria dumneavoastră, de a recunoaște că ați contribuit din plin la starea de lucruri negativă, pe care actuala guvernare se străduiește, cu eforturile guvernanților, și cu înțelegerea populației, să o remedieze, s-o aducă pe calea prosperității și a buneistări.

De aceea, moțiunea surprinde în nenumăratele sale exprimări acuzatoare, lipsite de realism și nefondate. De aceea, o considerăm ca un exercițiu parlamentar, la care Constituția vă dă dreptul, dar care, contrar așteptărilor dumneavoastră, nu are alt efect decât acela de a ne da prilejul spre a evidenția carențele guvernărilor anterioare, de care dumneavoastră vă faceți vinovați.

Nu vă fie frică, moțiunea pică! (Aplauze în partea dreaptă a sălii. Din partea stângă se strică: "Trăiască Partidul Ciolănarilor!").

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul senator Ulm Spineanu, ministru, în contul timpului Grupului parlamentar P.N.Ț.C.D.

Urmează domnul senator Radu F. Alexandru, P.D.

 
 

Domnul Ulm Spineanu:

Vă mulțumesc, pentru această posibilitate și totuși, doresc să vă spun câteva cuvinte, cu toate că inițial aș fi fost mai reținut.

Aș vrea să intrăm direct puțin în problemă, și să vă ridic câteva chestiuni, pentru că, de fapt, asistăm aici, printr-o moțiune de cenzură la interpretarea inversă, că suntem obișnuiți cu creștere de producție cu efecte inverse, deci, cu un rechizitoriu propriu, adresat unui Guvern, căruia i se ridică niște probleme și încearcă să răspundă, și care se vrea evaluat după 6 luni, să se compenseze în raportul de mai puțin de o lună la un deficit de un an, și la o deficiență de situație economico-socială, financiară și așa mai departe, de un an.

Cred că nici sfinții economiști, cu cei mai buni zei, n-ar putea să salveze o asemenea situație... (Din partea stângă a sălii: "Noroc cu noi!"), moștenită, aș spune, și haideți, de ce să nu-i spunem așa, preluată într-o anumită continuitate.

Deci, domnilor semnatari ai Moțiunii de cenzură, într-adevăr, și trebuie să fim de acord cu dumneavoastră, ne-ați transmis mai întâi obligația unui model de asanare, pentru ca numai apoi să fie posibil un model de relansare economică și pe principii durabile, și nu pe principii afective, și mai ales, pe principii de sensibilități politice și sociale, înțelese greșit.

După 7 ani, ni s-au trnsmis măsuri obligatorii de aplicat, prin urmare, așa-numitul "miez tare al reformei": privatizarea necolectivistă și restructurarea prin evoluția pieții însăși.

Iată, a cui este producția nerecuperabilă în 1992-1996 de arierate? Este a acestui Guvern? Haideți să ne uităm cu atenție, și să nu ne mai jucăm, în toate felurile, și cu noțiunile, și cu efectele, și cu consecințele. Nu este cumva, rezultatul acelei strategii extrem de scumpă, în termeni de "distorsiune economică"? Mai precis, nu este o consecință a jumătăților și chiar sferturilor de măsură, are au avut efecte distorsionate, care au atras măsuri, chipurile, corectoare, motivate într-un fel sau altul, măsuri care, în cele mai multe cazuri nu au făcut altceva decât să creeze alte distorsiuni? Și din distorsiune în distorsiune, ca parafrazare, oare la ce? Dacă nu, cel puțin, la cercul vicios al distorsiunilor...

Măsurile intervenționiste și de "operațiuni de salvare", mai mult pentru o anumită poziție și voturi politice, au produs și amplificat și mai mult zgomotul din economie. Și astfel, cum să fi rezultat altceva, decât afectarea și mai mult prin politica liberalizării unor prețuri și înghețarea altora. Liberalizăm intrarea și blocăm ieșirea. Conform cărui principiu? Cel puțin al științei economice!

Și, aș putea să spun în mod deschis, și fără reținere, că unele măsuri au fost parcă astfel concepute, încât să reproducă la scara reală acele efecte care sunt inventariate în manualele de economie, ca fiind total contraindicate. Nici măcar contraveniente. Pentru că la contravenții se mai găsesc soluții. La contraindicații - niciodată.

S-a inventat acel mecanism al izolării financiare, care, în final, s-a transformat în protecție publică. Împotriva cui? Împotriva creditorilor. În plus, chipurile, în numele restructurării, s-a transformat F.P.S.-ul dintr-o instituție cu un anume mesaj, într-o instituție creditoare ieftină, pe presiune politică și pe un anume joc de interese. Și aș spune, o instituție prea ieftină, pentru ca, în vreun fel, să marcheze responsabilitățile managementului.

Întreprinderile fără putere politică au fost supuse restricțiilor bugetare tari, din partea statului, în timp ce întreprinderilor importante și sensibile, din punct de vedere social și politic, le-au fost acordate restricții bugetare și credite slabe, moi - să le spunem așa.

Și apoi, domnilor semnatari ai acestei moțiuni, aș pune și eu o întrebare, ca istoricul Tănase: "Dreptu-i?"

Doriți să comentăm ce este producția cu creștere inversă? Ce este producția pauperizantă? Ce înseamnă stocul, subvenția, creditul? Ce înseamnă inflația, deficitul de balanță comercială și așa mai departe? O putem face, dar aș spune că acum este mai bine să o facem numai în colocvii.

Și pentru ca lucrurile, nu așa, să le punctăm, cui aparține deficitul de balanță comercială de peste 3 miliarde de dolari? Și o să dăm și specificația acestui deficit ca să vedem din ce s-a format el, pentru că este o expresie a politicilor economice. Și pentru o mai bună cunoaștere a intențiilor noastre, iată când voi pune punct la această intervenție, pentru că s-a pus întrebarea:"Unde mergeți, domnilor, și care este programul?" vă voi oferi această prognoză de an pe an și pe termen mediu la orizontul anilor 2000. Și, cred că trebuie nu răsfoită, ci ar trebui chiar observată cu atenție de către dumneavoastră. Poate o să vedeți că nu încercăm să mai păstrăm ceea ce un anumit tip de școală numește tradiționalism. Și de aceea, domnilor semnatari ai moțiunii - și sunt de acord - faceți astăzi doar un exercițiu democratic. Foarte bine. De fapt, prin moțiune, așa cum am încercat să spun, v-ați analizat și condamnat chiar pe dumneavoastră. Și, apoi, față de ce a însemnat în realitate perioada '92-'96, repet întrebarea: cum credeți și cine poate condamna un efort că în mai puțin de o lună nu poate compensa dezastrul unui an și al anului după fiecare an într-o perioadă de 7 ani?

Și vă rog să-mi permiteți, domnule Adrian Năstase, pentru partidul dumneavoastră să vă dau această prognoză, singura....

Sala:

Vorbiți la microfon!... (Aplauze).

 
 

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Se pare că Opoziția deja a prins ceva în undița pe care a oferit-o domnului prim-ministru.

Urmează domnul senator Radu F. Alexandru, din partea Grupului PD. Se pregătește domnul deputat Elek Barna, din partea Grupului UDMR.

 
 

Domnul Alexandru Radu Feldman:

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Stimați membri ai Guvernului,

Distinși colegi,

De un număr impresionant de ore discutăm moțiunea de cenzură depusă de 143 de parlamentari ai Opoziției.

S-au făcut observații dintre cele mai pertinente, s-au exprimat rezerve animate, evident, de cea mai bună credință, s-a dovedit încă o dată, din păcate, incapacitatea unor oameni ajunși în Parlamentul țării de a se supune regulilor elementare de bună creștere și responsabilitate față de cei care i-au votat. (Rumoare, vociferări).

S-a spus aproape tot și, totuși, îndrăznesc să vin în fața dumneavoastră pentru a vă propune un răspuns la o întrebare des repetată și a cărei dezlegare poate da un sens efortului pe care l-am depus toți cei prezenți azi, aici, în băncile Opoziției sau ale coaliției de guvernământ. De ce această inflație de moțiuni? De ce astăzi o moțiune de cenzură și numai peste trei zile alta? Răspunsul, în formularea cea mai succintă, cred că nu poate suna decât într-un singur fel. Guvernul Ciorbea joacă astăzi o carte istorică. Reușita lui nu înseamnă numai izbânda reformei în România, înseamnă despărțirea definitivă de un trecut pe care l-am sfidat până la sânge în Decembrie '89, dar de care, încă, nu ne-am putut elibera. Înseamnă înscrierea definitivă a României în rândul democrațiilor autentice. Înseamnă certitudinea unui viitor pe care țara și-l dorește și pe care îl merită. Reușita Guvernului Ciorbea înseamnă înfrângerea definitivă a unei filozofii politice, a unui fel de a guverna și, implicit, a unui scop în perspectiva căruia s-a consumat în ultimii patru ani actul de guvernare în România. Reușita Guvernului Ciorbea înseamnă trecerea actualei Opoziții într-o poziție de așteptare al cărei sfârșit ține, cu siguranță, de viitorul cel mai îndepărtat.

Aceasta este adevărata rațiune a încercărilor permanente pe care Opoziția le face pentru a bloca mersul firesc al lucrurilor. Moțiunea pare a fi arma cea mai puternică cu care se poate izbi în credința tuturor celor care sprijină astăzi actuala Putere. Ea poate crea confuzii, poate amplifica neliniștile, poate altera speranțele. Dar, pentru nimic în lume ea nu mai poate întoarce istoria într-un punct în care păream sortiți pieirii. Din punct de vedere tehnic, demersul de azi al Opoziției este întru totul de acceptat. Din punct de vedere moral, el este lipsit de orice rațiune, ca să nu spun că este chiar un grav atentat la liniștea și așa atât de precară a acestui popor greu încercat. Este motivul pentru care orice om de bună credință, eliberat de orice patimă și de orice înalte rațiuni de partid, ar trebui să voteze azi împotriva moțiunii de cenzură. (Aplauze).

 
 

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Elek Barna, din partea Grupului UDMR. Se pregătește domnul deputat Varujan Pambuccian, din partea Grupului minorităților.

 
 

Domnul Elek Barna:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Iată că, astăzi, într-adevăr, asistăm la un adevărat exercițiu de democrație, un exercițiu de democrație când Opoziția introduce prima, dar nu și ultima moțiune de cenzură contra Guvernului, un gest regulamentar, un gest constituțional. Dar, dincolo de aspectele pur formale, pur constituționale și regulametare, dați-mi voie ca să am ușoare îndoieli despre aspectul sau latura morală a acestui act, act la care asistăm de azi-dimineață, în fața Camerelor reunite.

Când afirm cele de mai sus, am îndoieli serioase față de pct. 3, de exemplu, din moțiunea de cenzură, care prevede: "abandonarea susținerii agriculturii românești și a intereselor țărănimii prin renunțara la facilitățile acordate producătorilor agricoli..." și așa mai departe....

Desigur, doamnelor și domnilor deputați, senatori și miniștri, despre agricultură s-ar putea vorbi foarte multe. Opoziția ar putea să analizeze, să ne supună atenției aspecte legate de aplicarea Legii 18 - Legea fondului funciar - în perioada 1992-1996, sau sutele de mii de procese, care sunt pe rol din cauza aplicării sau neaplicării acestei legi.

Desigur, Opoziția ar putea să ne servească cu foarte multe exemple, să ne explice soarta Legii 83, celebra lege privind ajutorul acordat de stat producătorilor agricoli, mult trâmbițata Lege 83, în care s-au prevăzut sume ce au ajuns în diferite activități, dar în nici un caz la micul producător agricol, luând diferite căi întortochiate mai mult sau mai puțin oculte. Sau, am putea discuta și despre celebra Lege 20, când sume importante de bani trebuiau să ia calea agriculturii calamitate, dar aceste sume, votate de cele două Camere ale Parlamentului au ajuns, repet, pe căi oculte în diferite campanii electorale ale diferitelor partide.

De ce - îmi pun eu întrebarea și nu sunt singurul care îmi pun această întrebare - de ce fosta Putere, fostul Guvern a ajutat atât din punct de vedere moral cât și material unitățile agricole de stat în detrimentul unităților sau a producătorului agricol? De ce? Pentru că angajații sau lucrătorii agriculturii de stat au fost o masă bună de manevră, o masă de manevră politică și, cred că exemplele nu trebuie să fie enumerate. Doar uitați-vă la acești oameni ai muncii ai agriculturii socialiste, care astăzi fac diferite greve, când se impune restructurarea agriculturii.

A spune, astăzi, că Guvernul Ciorbea falimentează sau abandonează agricultura, doamnelor și domnilor, este pur și simplu o minciună. În anul 1996, doamnelor și domnilor, și nu uitați că suntem de abia la începutul lunii iunie, agriculturii i s-a alocat pentru campania de primăvară o tranșă de 200 de miliarde de lei pentru îngrășămintele destinate culturilor de grâu, iar prin Ordonanța de urgență nr. 6 din '97 s-a asigurat suma de 550 de miliarde de lei, pentru producătorii agricoli, sume care - în limitele solicitate de data asta - au ajuns direct la producători și nu la cine știe ce destinații oculte.

Doamnelor și domnilor deputați, senatori și domnilor miniștri,

Domnule prim-ministru,

Poate aș fi fost de acord cu moțiunea de cenzură dacă prin această moțiune Opoziția ar fi întrebat Guvernul de ce întârzie abordarea unor legi care vizează procesul de reformă, dacă Executivul ar fi fost atacat de opoziție, că de ce nu dictează un ritm mai alert privatizării unităților agricole de stat, sau de ce mai tolerează unități neproductive, unități falimentare în agricultura de stat? Dar, toate acestea nu s-au pus, toate aceste întrebări nu sunt puse, toate aceste întrebări rămân pe undeva ca niște întrebări doar de ale noastre.

Din sală:

Domnule președinte, timpul...!

 
 

Domnul Elek Barna:

Doamnelor și domnilor,

Această moțiune de cenzură a demonstrat din nou faptul că, dacă mai era nevoie, că Opoziția folosește asemenea artificii doar pentru a atrage atenția opiniei publice asupra ei, asupra incompetenței cu care sunt abordate problemele stringente din țară.

Doamnelor și domnilor,

Astăzi asistăm din nou la o moțiune fără rațiune.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze).

 
 

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnul deputat Varujan Pambuccian, din partea Grupului minorităților naționale.

Se pregătește domnul deputat Radu Berceanu, din parta Grupului PD.

 
 

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Ascultând discursul pe care l-a ținut astăzi de dimineață domnul profesor Coșea, am crezut că vom avea o discuție mai mult tehnică vizavi de aceste prime 6 luni de guvernare.

Poate că o asemenea discuție, într-adevăr, ar fi fost utilă pentru că sigur, într-o perioadă de început de guvernare este foarte bine să se aducă din timp corecțiile necesare realizării scopurilor pe care Guvernul și le propune.

Sentimentul meu a fost, însă, că discuția, din nou, a fost o confruntare pur și simplu între două tabere. Sigur, că pentru asemenea confruntare, 6 luni reprezintă un interval mult prea scurt de timp. Este necesar mult mai mult timp pentru ca efectele unei anumite strategii să poată să devină vizibile. Dacă o rană se cicatrizează destul de lent, o rană în economie se cicatrizează în foarte mult timp. De acea, noi considerăm că este prea devreme ca un vot negativ să invalideze un program care, prin măsurile pe care le are prevăzute, este un program just și bine primit atât de populație cât și de forurile internaționale.

Considerăm că două lucruri au fost îndeplinite, într-adevăr, cu succes de actualul Guvern. Este vorba de o intrare într-o disciplină financiară serioasă și este vorba de o radicală îmbunătățire a imaginii României în preajma unui eveniment important pe care îl așteptăm cu toții - e vorba de evenimentul de la Madrid, din luna viitoare.

De aceea, considerăm, întregul nostru grup parlamentar, că votul nostru, care va fi un vot pozitiv pentru Guvern, reflectă dorința noastră de a aștepta ca programul cu care am fost de acord să-și arate roadele sale.

Vă mulțumesc. (Aplauze).

 
 

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Urmează domnul deputat Radu Berceanu. Se pregătește domnul deputat Adrian Năstase.

(În acest moment, la masa prezidiului își face apariția domnul președinte Ion Diaconescu).

Sala:

Oooo !...

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor parlamentari...

 
 

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Domnule președinte...

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnilor președinți,

Domnule secretar, (adresându-se domnului Ion Gavra)

Am reușit, astăzi, cu mare grație, să pierdem toată ziua, în văzul și auzul întregii națiuni. (Aplauze din partea Puterii).

Mult stimata și preaiubita noastră Opoziție, pe care o ocrotim cu mare dragoste de 6 luni, ca să învețe ce trebuie să facă în opoziție, a promis încă de la începutul acestei legislaturi că va fi constructivă. Și se ține de cuvânt. Construiește, cu o râvnă demnă de o cauză mai bună, moțiune după moțiune: moțiuni simple, moțiuni compuse, moțiuni de cenzură, moțiuni de inutilitate, moțiuni de pierdut vremea, moțiuni fără speranță, moțiuni fără conținut. (Aplauze din partea Puterii).

Singurul lucru pe care, probabil, l-a înțeles întreaga națiune română din aceste moțiuni, este că PDSR și aliații săi vor să ceară seamă înainte de vreme și fără să dea seama.

Cine semnează moțiunea? PDSR, alături de PRM și PUNR, într-o iubire fără frontiere! (Ilaritate, aplauze).

Care era situația acum un an. Citez pe domnul Adrian Năstase, la 13 martie 1996: "PRM-ul, prin Corneliu Vadim Tudor, propune o restaurație a totalitarismului, a dictaturii în România". Am văzut și astăzi. Sau - tot dumnealui - referitor la posibilitatea de a da replici lui Corneliu Vadim Tudor. Citez din nou:"Înseamnă a intra într-o zonă a murdăriei, o zonă inadmisibilă, a vulgarității, dincolo de orice limită". Oricine se aseamnănă, se adună. (Aplauze puternice, prelungite).

Dovadă este că personajul încriminat atât de virulent de domnul Năstase a fost astăzi aplaudat tot de PDSR și de domnul Năstase.

Din sală:

De toată țara...!

Toată țara, și Opoziția l-a aplaudat!...(Vociferări).

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă rog să înlocuiți mugetul cu cugetul!... (Aplauze, ilaritate, în rândul Puterii).

Se vorbește în moțiune despre lipsa de profesionalism a actualilor miniștri. Depinde despre ce profesionalism este vorba. Noi nu avem, într-adevăr, un ministru al culturii care să alerge noaptea prin minister cu prohabul descheiat (Râsete, aplauze), nu avem un ministru al transporturilor care să vină în fața Parlamentului și plin de candoare să întrebe:"Care flotă? Care vapoare? Care marinari?"

Din sală:

Acesta este Băsescu.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Nu avem un ministru al sănătății care să fi experimentat pe români alimentația rațională în timpul lui Ceaușescu...

Din sală:

Îl lasă mort în stradă... !

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Așa că, din păcate, din acest punct de vedere, al profesionalismului, nu stăm, într-adevăr, prea bine.

Se spune în moțiune că ne-am preocupat foarte mult de împărțirea unor posturi sau de așezarea unor oameni. Domnul Adrian Năstase - tot acum un an, un an și ceva, e adevărat - la Zalău spunea:"Mi-am dat seama că până când nu vom așeza oamenii noștri în toate posturile, nu vom putea face politica Guvernului". Probabil, dânsul se așteaptă ca acum, cu acei oameni ai dumnealui, pe care i-a așezat în acele posturi - și știm cu toții - să facem noi politica actualului Guvern. Din păcate nu se poate.

Nu există, practic, nici o afirmație, răsfoiesc pe aici, din moțiunea de cenzură, care să nu poată fi combătută chiar cu declarațiile semnatarilor din anii trecuți, câteodată chiar din lunile trecute, de acum 7-8 luni.

Nu cred că este cazul să dau prea multe exemple. Ele sunt cunoscute de toată lumea. Singurul lucru pe care vreau să-l spun în final este că rămâne cum am vorbit, și anume: noi la guvernare și dumneavoastră în opoziție, pentru că așa a vrut Măria sa electoratul și acest lucru trebuie să-l înțelegeți măcar acum în final. (Aplauze, ilaritate).

 
 

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc. Are cuvântul domnul deputat Adrian Năstase - PDSR, ultimul vorbitor.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Domnul prim-ministru a participat ieri la o lansare de carte, care prefațează într-un mod extraordinar dezbaterea noastră de astăzi.

Cartea poartă titlul "Cutia neagră".

Din sală:

Ați deschis-o...!

 
 

Domnul Adrian Năstase:

De fapt, reforma pe care o discutăm noi astăzi, aici, este această cutie neagră pe care nu reușim să o înțelegem și ea ne este prezentată în diferite forme, în diferite formule și ceea ce este trist pentru dezbatera noastră este că, practic, n-am reușit să ne întâlnim în argumentele pe care am încercat să le prezentăm unii și alții.

În realitate, moțiunea noastră de astăzi trebuia să vizeze o chestiune extrem de simplă și moțiunea a fost într-un fel generată chiar de programul Guvernului, care, la investitură ne-a oferit un text denumit Program socio-economic pe termen scurt, măsuri prioritare pentru primele 6 luni de guvernare. Era firesc ca noi să vednim în Parlament și să cerem, prin moțiunea de cenzură, să vedem în ce măsură Guvernul a reușit să-și îndeplinească promisiunile pe care le-a făcut în acest document.

Din păcate, domnul prim-ministru, ne-a prezentat diverse lucruri, comparații cu situații statistice din 1990-91-92-93-94. În realitate, chestiunea era extrem de simplă. Dânsul trebuia să ne prezinte situația de acum, prin comparație cu situația din 11 decembrie, atunci când Guvernul și-a luat aceste angajamente.

În preambulul acestui program se spunea, de altfel: "Acest program urmărește îndeplinirea obligațiilor pe termen scurt, asumate prin "Contractul cu România" al Convenției Democrate, programul USD, "Mai întâi pentru oameni" și programul electoral al UDMR, "Împreună vom reuși!"

S-ar putea spune că aceste angajamente au fost numai parțial îndeplinite, eventual doar în ceea ce privește preluarea obiectivelor din programul electoral al UDMR.

În ceea ce privește celelalte obiective, problema este, din punctul nostru de vedere și aceasta era, de fapt, semnalarea pe care vroiam să o facem opiniei publice și răspunsul domnului prim-ministru nu trebuia să fie dat Opoziției, ci trebuie să fie dat în mod firesc electoratului.

Noi am constatat, pe de o parte, creșterea șomajului, creșterea inegalităților, creșterea impozitelor, creșterea sărăciei și a precarității, anularea egalității de șanse. Niciodată într-un timp atât de scurt, situația economică și socială a României nu s-a degradat atât de puternic.

Domnul senator Vosganian spunea că "mașina Guvernului merge cu frâna de mână trasă". Noi avem impresia că, de fapt, merge în marșarier, iar dată veți analiza documentele pe care domnul ministru Ulm Spineanu a avut bunăvoința să ni le dea, veți vedea care este, de fapt, proiecția Guvernului pentru următorii patru ani, ce înseamnă, de fapt, reforma Guvernului. Veți vedea, în acest document, că pentru perioada 1996-2000 se preconizează un produs intern brut, o creștere a produsului intern brut de 1,6%, ceea ce în mod evident ne va scoate din orice competiție pentru intrarea în Uniunea Europeană, iar consumul populației va crește în medie, pe această perioadă, cu 0,4%. Îi rog pe cei care ne ascultă acum să facă diferența între discursurile bășcălioase ale unora dintre colegii din Majoritate și realitățile acestea crude pe care noi am dorit să le semnalăm, pentru că, în mod evident, ele vor marca viața societății românești în continuare.

Ceea ce este extrem de trist este faptul că până la urmă, noi va trebui să decidem ca partid de opoziție, cum procedăm mai departe. Domnul ministru Niculescu-Duvăz, ne invita să mergem în piața publică și aș vrea să-l întreb pe domnul prim-ministru, dacă este vorba de o invitație oficială, ca să știm cum să procedăm pe mai departe. (Aplauze în băncile Opoziției).

Dintr-un alt punct de vedere, vreau să vă spun că în măsura în care discutăm despre izolare externă și m-a bucurat referirea malițioasă pe care domnul prim-ministru a făcut-o la un moment dat, deși sigur că nu eu ar fi trebuit neapărat să discut despre aceste chestiuni pentru ultimii patru ani, dar vreau să spun că, în definitiv, preocuparea noastră a fost pentru menținerea identității naționale. Felul în care se desfășoară acum activitățile externe, noile metode diplomatice utilizate, cum ar fi scuzele, negocierile în genunchi, toate aceste moduri de a ne raporta la ceea ce se întâmplă în lume, din punctul nostru de vedere, vor afecta demnitatea națională și felul în care vom rezista în acest spațiu, care va fi, în continuare, extrem de dificil.

O ultimă chestiune pe care, să-mi dați voie în câteva minute, să o explic. Noi avem impresia că Guvernul, din păcate se concentrază, exclusiv, pe probleme de imagine, de schimbare de imagine, de credibilitate, de percepție, privind întotdeauna în ochii străinătății pentru a vedea ce se întâmplă în țară. Acest lucru este extrem de nociv, este extrem de periculos. În loc să încerce să vadă ce se întâmplă cu realitata țării, cu viața de zi cu zi, în loc să înțeleagă că Parlamentul trebuie să fie un partener, nu o anexă, nu un ghișeu, unde să fie aduse la ratificare legi care sunt în realitate acorduri între Guvern și organizațiile financiare internaționale. În loc să avem dezbateri serioase în Parlament, Guvernul ne obligă să cerem, dintr-un anumit punct de vedere, aceste moțiuni simple și dezbaterea prin moțiuni de cenzură, pentru că ne refuză posibilitatea de a face alte tipuri de dezbateri în cadrul Parlamentului.

Și, vreau să vă mai dau un singur exemplu, pentru a înțelege ce se întâmplă, de fapt, ce s-a întâmplat în acești ani... în aceste luni. Vreau să vă spun că în ceea ce privește una dintre... (Ilaritate, rumoare).

Domne, este bine că aveți o memorie suficient de bună ca să știți ce s-a întâmplat în acești ani, dar eu vreau să adaug la cunoștințele dumneavoastră o singură informație, și anume: din ianuarie și până în luna mai, în ceea ce privește titlurile de proprietate, acestea au crescut de la 67% la 68%, deci, cu un singur procent. Care este, de fapt, rațiunea, și aici veți vedea încă o dată, care este, de fapt, adevărul despre agricultură prin proprietate, garantarea proprietății. Este vorba de garantarea unui anumit tip de proprietate, care se încearcă să fie construită, pentru că altfel, titlurile acestea ar fi trebuit să fie date în continuare. În realitate, s-au dat indicații astfel încât acest proces să fie închis. Vă rog să citiți, cei care n-ați avut curiozitatea să citiți o minimă bibliografie înainte de-a veni să votați cu energie, cu disciplină revoluționară la această moțiune de cenzură, să citiți ceea ce Guvernul s-a angajat să facă în aceste șase luni, programele guvernamentale pe care Guvernul trebuia să le aprobe și să le pună în dezbatere și în aplicare în aceste luni.

Dumneavoastră veți decide prin votul dumneavoastră dacă considerați că acest tip de guvernare este potrivită pentru țară, dacă acest mod de a trata problemele țării este cel mai adecvat.

Eu vreau să vă spun, dincolo de felul în care dumneavoastră ați tratat această discuție, minimalizând-o, încercând s-o scoateți din zona firească a unei proceduri pe care noi am respectat-o și am încercat s-o aplicăm cu bună credință. Vreau să vă spun că dumneavoastră veți purta, fără îndoială, o parte din responsabilitatea pentru deciziile care se vor lua și din acest punct de vedere vă rog să priviți spre conștiința dumneavoastră, atunci când veți vota.

 
 

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule deputat, ați depășit timpul, pregătiți-vă să încheiați!

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze din partea Opoziției.)

 
 

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Aici se încheie dezbaterile în legătură cu Moțiunea de cenzură depusă de reprezentanții Opoziției.

În încheiere, vom da cuvântul primului-ministru care mai dispune de 10 minute din timpul care a fost afectat Guvernului, de o oră, plus 30 de minute care sunt acordate de către grupurile parlamentare ale majorității: 15 minute din partea Grupului PNȚCD, 10 minute din partea Grupului PD și 5 minute din partea Grupului PNL.

Domnule prim-ministru, vă rog să luați cuvântul.

(Aplauze puternice din băncile Majorității)

Parlamentari ai Grupului PRM:

Ciorbea! Ciorbea!

 
 

Domnul Victor Ciorbea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Inclusiv semnatarii Moțiunii mă pot acuza de multe dar nu faptul că n-am fost extrem de atent și n-am luat notițe conștincios!

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț (din bancă):

Să vedem!

 
 

Domnul Victor Ciorbea:

De altfel, aș face o primă remarcă, faptul că textele însumate ale moțiunilor simple și complexe, cum s-a spus aici, sau de cenzură, care au fost introduse în ultimele șase săptămâni, reprezintă mai mult decât totalul a ceea ce ați numit la un moment dat, în urmă cu patru ani, Programul de guvernare Văcăroiu. (Aplauze ale parlamentarilor Majorității) Dar ne bucură că am reușit să declanșăm o asemenea emulație în sânul Opoziției.

Pe de altă parte, sincer, la un moment dat, m-am întrebat dacă este cazul sau nu să mai iau cuvântul sau să mai răspund, în condițiile în care ați introdus deja, și a fost citită în fața opiniei publice, o a doua moțiune de cenzură în care menționați expres că prima moțiune a căzut.

(Hohote de râs, aplauze din partea majorității)

Prin urmare, ori prima moțiune a căzut, și-atunci nu mai are sens să iau cuvântul, ori, în cel mai fericit caz, haideți să trecem peste această inabilitate, vă adresați cu a doua moțiune unui guvern de o duminică.

Deputat PRM:

Sau vă este teamă c-o să cădeți!

 
 

Domnul Victor Ciorbea:

Doresc însă să remarc și eu intervenția cu totul deosebită pe care a avut-o domnul Coșea și dacă într-adevăr tonul abordărilor ar fi fost acesta, evident că și tonul răspunsurilor, și în scris și oral, ar fi fost altul. Din păcate, n-a fost să fie așa, pentru că domnul Coșea...(Comentarii în rândul parlamentarilor Opoziției) ... Citiți mai întâi Moțiunea de cenzură și vedeți tonul ei, de acolo pornește tonul. Deci, domnul Coșea a avut într-adevăr curajul să recunoască împrejurarea că avem cel mai bun program de reformă și că ,în același timp, avem și curajul, și voința să-l înfăptuim. Și-i mulțumim pentru asta! (Aplauze)

După cum a mai avut puterea să spună că beneficiem de cel mai mare suport popular. Și-așa este, în pofida a tot ceea ce ați afirmat ceilalți, care ați luat cuvântul după dânsul, chiar dacă ne comparăm cu anumite perioade când guvernele aveau o structură mai diferită sau cu anumite personalități care obținuseră niște scoruri extraordinare în timpul campaniei. După cum dânsul a subliniat că ne bucurăm de cea mai mare credibilitate internațională de care s-a bucurat vreun guvern după decembrie '89. Și-așa e! (Aplauzeîn dreapta sălii)

Nu pot să fiu însă de acord cu dânsul când se îngrijorează în legătură cu soarta întreprinderilor mici și mijlocii întrucât, v-am mai spus și o repet, legea privind aceste întreprinderi este finalizată. De asemenea Legea pentru organizarea CEC-ului v-a fost înaintată spre dezbatere și CEC-ul împreună Sparkasse vor acorda, între altele, și credite pentru dezvoltarea acestor întreprinderi mici și mijlocii, EXIMBANK va deveni o instituție cu adevărat aptă să susțină astfel de întreprinderi și, în general, exportul românesc. După cum, în urmă cu câteva zile, știți că am adoptat Legea investițiilor străine, este adevărat, tot printr-o ordonanță de urgență, tocmai pentru a intra în vigoare imediat și vom adopta în foarte scurt timp legea consacrată investitorilor autohtoni.

Critica privitoare la acel articol dintr-o revistă mai puțin cunoscută cred că pălește în raport cu multitudinea articolelor și-a publicațiilor care arată marile transformări, schimbările radicale produse în România. (Vociferări din partea Opoziției)

Cât privește cele spuse de domnul senator Vadim, se vede că, într-adevăr, a urmat această școală "a la Le Pen" și a fost prezent, de altfel, chiar și la Congresul domnului Le Pen. Vorbea, la un moment dat, despre rezultatele guvernării din ultimii șapte ani. Oare partidul condus de domnia sa n-a făcut parte din nici una din guvernările din ultimii 7 ani?

Parlamentari PRM:

Nu! Nu!

 
 

Domnul Victor Ciorbea:

N-a fost.

Nu ignorăm dificultățile cetățenilor care suportă greul acestei perioade, al acestor măsuri extrem de dure. Am spus-o și-am repetat-o de zeci și zeci de ori în decursul acestor șase luni.

S-a spus de către dânsul că nu ne-am preocupat de acordarea compensației pentru pâine. Iertați-mă, dar acel proiect de lege a fost dezbătut timp de două luni și încerc, împreună cu anumiți colegi, un sentiment de regret că n-am apelat și-n acel caz la o ordonanță de urgență.

Cred că, dacă Opoziția s-ar fi concentrat mai mult asupra Legii privind compensația pâinii și nu asupra moțiunii pâinii, mult mai repede ar fi fost adoptat acel act normativ.

S-a vorbit aici despre retrocedarea anumitor bunuri către fostul suveran. Într-adevăr, i-am retrocedat fostului suveran naționalitatea și cetățenia, de care fusese lipsit de către un guvern comunist în '48. Și dacă regretați acest lucru... (Aplauze în dreapta sălii) nu pot decât să deplâng demersul dumneavoastră, pentru că acest demers al nostru se înscrie nu numai în limitele constituționale și legale ci și în limitele firești ale procesului de normalizare pe care-l parcurgem în toate domeniile. A fost primit la Guvern și nu altfel, cum s-a încercat să se prezinte lucrurile aici.

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț din bancă):

S-a dus Guvernul la el!

 
 

Domnul Victor Ciorbea:

Credeam că și domnia-sa și-a actualizat discursurile dar văd că încă mai menține anumite sloganuri din '90, "Nu ne vindem țara" ș.a.m.d. (Vociferări din partea parlamentarilor PRM și PUNR)

Cât privește alergarea aceasta după cei din Occident, după cum puteți constata, vin ei la noi și ne caută foarte mult și nu alergăm noi după ei.

Mai spunea că suntem dispuși să cumpărăm avioane vechi. Iertați-mă, domnule senator, dar pe vremuri parcă erați mai bine informat.

 
 

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

A căzut Măgureanu, nu mai are cine să-l informeze.

 
 

Domnul Victor Ciorbea:

Înțeleg și îngrijorarea dumneavoastră în legătură cu îndeplinirea cerințelor din Contractul cu România dar fiți convinși că la data de 28 iunie se va prezenta o informare detaliată în legătură cu această situație, pentru că atunci se împlinesc cu adevărat 200 de zile.

Grup PRM:

Demisia! Demisia!

 
 

Domnul Victor Ciorbea:

Referitor la Legea minelor, îmi pare rău că poate nu s-a scris cu titluri suficient de mari în presă sau n-ați urmărit, în general, mass-media, dar ea a fost aprobată de către Guvern și v-a fost înaintată.

La fel și în legătură cu doctrina militară. Ea a fost dezbătută de Consiliul Suprem de Apărare a Țării și este în dezbaterea conducerii organelor abilitate ale Armatei, după care proiectul acestei doctrine vă va fi înaintat spre dezbatere.

Referitor la eficiența acțiunilor noastre privind integrarea în NATO și în Uniunea Europeană, într-adevăr, domnule senator, dacă mai avem multe asemenea luări de atitudine sau astfel de intervenții, atunci tot ceea ce încercăm noi să clădim ziua se năruie în câteva clipe. (Vociferări, grupurile PRM și PUNR)

Nu e cazul să comentez aprecierile privitoare la luările de cuvânt sau la atitudinile domnilor președinți Chirac și Clinton. Cred că sunt fără comentarii.

După cum, din câte știu, Moscova parcurge un proces de profundă democratizare, așa încât fiți siguri că nu crede vreunul dintre noi sau din actuala coaliție că ați fi subvenționați, cum ați lăsat să se înțeleagă, de acolo. Nici vorbă! (Aplauze)

Desigur, domnul senator s-a referit la situația oamenilor care ies în stradă, însă aș vrea să-i reamintesc, nu întregul cadru privitor la legislația muncii care a fost schimbat în aceste șase luni, ci doar să-i dau două-trei exemple de acte normative care au zăcut în sertare timp de ani și ani de zile și pe care mișcarea sindicală le așteapta cu nerăbdare. Am dat o hotărâre de Guvern prin care am creat comisii tripartite la nivelul ministerelor, departamentelor și județelor. De asemenea, în sfârșit, Consiliul Economic și Social, așa cum și l-au dorit Sindicatele, a fost aprobat și a devenit o realitate. Există o instituție tripartită la nivel național. Toate acțiunile care vizează punerea în aplicare a Ordonanței 9 din anul acesta se înfăptuiesc de către un organism tripartit la nivel național și la nivel județean, atât măsurile proactive de combatere a șomajului cât și cursurile de reciclare. În curând fondurile de ajutor pentru șomaj, fondurile de pensii vor fi administrate, gestionate de asemenea organisme.

Iată deci, că nu ne este teamă de societatea civilă și dorim să punem bazele unui real parteneriat cu aceasta. Avem în permanență legătura cu ea și nu ne este teamă de transparență și de instituții cu adevărat tripartite. Oamenii înțeleg foarte bine situația pe care am preluat-o și faptul că reforma constituie singura alternativă. De fapt, chiar și domnul Vadim, cu toată carisma domniei-sale, n-a reușit să adune, în urmă cu vreo 10 zile, decât câteva sute de manifestanți, într-o celebră încercare de a-i mobiliza împotriva Executivului. (Aplauze în dreapta sălii)

 
 

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Dacă v-ați uitat la Alina Mungiu și nu la PRO-Tv.

 
 

Domnul Victor Ciorbea:

Domnule Vâlcu, vorbeați de 50 de întreprinderi pe săptămână. S-au privatizat peste 800 în patru luni, deci acest ritm nu numai că se respectă ci chiar se depășește.

Domnule Apostolache avem, într-adevăr, de-a face cu o profundă, cu o fundamentală restructurare, schimbare a sistemului din agricultură și trebuie să-l privim cu bună credință și să-l înțelegem în ansamblul lui, dacă vrem cu adevărat să realizăm ceea ce se întâmplă în prezent în agricultura noastră, pentru că am renunțat, este adevărat, la credite acordate de Banca Națională, mascat prin Banca Agricolă, prin care s-au creat găuri de mii de miliarde acesteia, am renunțat la alte sisteme de subvenții indirecte sau mascate și am pus bazele unui sistem de subvenționare directă, transparentă, adresat producătorului, fermierului și nu structurilor intermediare, care s-au îmbogățit în toată această perioadă în dauna producătorului direct. (Aplauze)

Vă mulțumesc pentru faptul că ați apreciat că acționez spre binele bucureștenilor, înseamnă că recunoașteți implicit că acționez și spre binele țării.

Domnul Ciurtin de la PUNR. Legat de învățământ, tot ceea ce ați spus este adevărat. Și situația școlilor, și situația dotării acestora le cunoaștem cu toții foarte bine iar cel care vă vorbește este, poate, unul dintre bunii cunoscători ai situației, pentru că vreme de șapte ani am fost și liderul unei federații, celei mai importante federații din învățământ. Însă, în nici un caz nu cred că puteți pretinde măcar o clipă, că această situație este rezultatul activității Guvernului nostru, că ea s-a produs în ultimele șase luni. Tot ce s-a întreprins în ultimele șase luni a fost menționat, vreau doar să vă mai reamintesc că am reușit, cu ajutorul acelor "imperialiști" la care faceți trimitere, să mai obținem două credite de câte 120 de milioane de dolari, unul destinat reparării a peste 1.000 de școli, altul destinat informatizării învățământului românesc și dotării lui adecvate. (Aplauzlee parlamentarilor majorității)

Doamna Puwak îmi punea retoric întrebarea: ce-ați reușit, domnule prim-ministru? Am reușit multe, stimată doamnă Puwak!

În primul rând am reușit, și sunt convins că este o reușită, să creăm o coaliție din care face parte pentru prima dată în istoria României și UDMR-ul și reprezentanții minorității maghiare.

Grupurile PRM și PUNR:

Huo! Huo!

 
 

Domnul Victor Ciorbea:

Da! O spun cu toată tăria, pentru că noi credem că acesta este un model de înțelegere, de conlucrare interetnică și interconfesională, într-o regiune bântuită de conflicte interetnice și interconfesionale. (Aplauze puternice în dreapta sălii)

De asemenea, pe baza acestei coaliții am fundamentat un parteneriat activ, fără precedent în istoria relațiilor noastre cu Ungaria și putem constitui împreună un pilon de stabilitate în această zonă. Nu trebuie să ratăm această șansă istorică de dragul unor utopii sau a unor incitări naționalist-șovine. (Bravo, bravo! Parlamentarii majorității)

Am reușit, stimată doamnă Puwak, să elaborăm cel mai bun program de guvernare, cu sau fără ajutorul acelor "imperialiști" dar este cel mai bun și avem curajul să-l punem în aplicare. Acest program vizează o reformă globală a societății românești, nu este vorba numai de reforma din agricultură sau din economie, în ansamblu. Este vorba și de reforma din justiție, și din ordine publică, și din administrație, și din învățământ, și din sănătate, și cultură ș.a.m.d.

Vă rog să priviți dimensiunea ei întreagă, pentru că cele peste 600 de acte normative vizează această reformă globală. (Aplauze Majoritate, vociferări Opoziție)

Am reușit să trecem la punerea în aplicare a acestui program și v-am vorbit adesea despre rezultate, nu este cazul să vă reamintesc cu cât a scăzut inflația, la cât am redus deficitul primit cadou de la dumneavoastră, cum am reușit stabilizarea leului, cum s-au triplat rezervele valutare pe care ni le-ați lăsat dumneavoastră în trezorerie, cum am reușit să atragem într-o singură zi peste un miliard de dolari ș.a.m.d.

Deputat PRM (din bancă):

De la populație.

 
 

Domnul Victor Ciorbea:

Privatizarea va reuși. Vom privatiza 3.600 de întreprinderi, cum am spus, iar Legea transformării regiilor autonome în societăți comerciale a fost aprobată. Am reușit, însă, stimată doamnă Puwak, mai ales să obținem această credibilitate deosebită, credibilitate internațională pentru care dumneavoastră v-ați ploconit ani de zile și n-ați reușit-o (Aplauze puternice din partea Majorității).

Este adevărat că acum, probabil, strugurii vi se par acri dar așa este viața.! După cum, am reușit să obținem și credibilitatea internă despre care vorbea domnul Coșea, cu multă exactitate.

Înțelegem îngrijorarea dumneavoastră legată de lupta împotriva corupției și-a crimei organizate, pentru că am reușit în patru luni să restituim la bugetul statului peste o mie de miliarde lei iar în următoarele săptămâni vor fi restituite alte două mii de miliarde și acțiunea va continua. (Aplauze puternice, "Bravo"!, în dreapta sălii)

Vorbiți de inexistența unor strategii sectoriale? Vreți și asemenea strategii? În iunie veți avea strategia din sectorul metalurgiei și siderurgiei, în iulie pe cea din minerit ș.a.m.d., dar nu de strategii ducem lipsă. E-adevărat că am găsit un guvern, un sediu ceva mai gol, însă am găsit mormane de documente, sute și sute de mii de pagini care duceau la concluzia clară că menținerea industriei românești și-a economiei în ansamblu în forma actuală nu ne costă decât ...micuța sumă de 300 de miliarde de dolari! Iată deci, unde duc aceste programe ale dumneavoastră. Noi am reușit să obținem credibilitatea internațională și investitorii străini care să vină aici să retehnologizeze, să facă facă întreprinderile viabile. (Aplauze. Bravo! Bravo!, Majoritatea parlamentară)

Doamna Stănoiu spunea că lumea nu începe cu noi. Așa este, doamnă! Nici nu se sfărșește, dar o va duce mai bine cu noi.(Aplauze puternice, Majoritatea parlamentară) Era să se sfîrșească cu dumneavoastră. N-a fost să fie! (Aplauze. Bravo!)

Problema drepturilor omului, nu mai vorbesc despre drepturile minorităților, dar cred că ne-am ocupat și de drepturile copilului, creând un departament special în acest scop, am elaborat și două acte normative fundamentale, am reușit, în sfârșit, să abrogăm celebra Lege 3 din '70, de tristă amintire, privind copiii instituționalizați și s-o înlocuim cu un act normativ modern, adaptat la cerințele dreptului comunitar. (Bravo! Aplauze)

 
 

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Drepturile omului unde sunt la Odorhei?

 
 

Domnul Victor Ciorbea:

Înțeleg, stimată doamnă, ușoara invidie a dumneavoastră în legătură cu faptul că noi am curtat pe doamna Fischer sau pe, știu eu, doamna Albright. Nu o facem mai mult decât a făcut-o domnul Năstase, sau alți domni la vremea lor! În nici un caz! (Aplauze. Bravo!, parlamentarii Majorității)

Nu fiți îngrijorată doamnă, de soarta președintelui sau a fostului președinte al celei mai mari bănci, însă nu trebuie să uităm că nimeni nu este mai presus de lege și acest lucru va trebui să fie foarte clar. Se spune că "gura păcătosului adevăr grăiește". Unul dintre vorbitorii dumneavoastră a afirmat că, prin lupta anticorupție, noi prigonim fosta Putere, ceea ce ar însemna, negru pe alb, că domnia sa pune semnul egalității între lupta împotriva fostei Puteri și lupta împotriva corupției. (Aplauze furtunoase în dreapta sălii) Și încet-încet am putea ajunge la un semn de egalitate între cele două. Noi nu am avut niciodată probe să afirmăm acest lucru și nu am făcut-o, dar dacă dumneavoastră începeți să faceți astfel de afirmații, atunci cei abilitați, evident că vor trebui să ia seamă. (Bravo...o!, Aplauze puternice în dreapta sălii)

Doamna Daniela Popa, continuați aceeași teză legată de îngrijorarea privind lupta împotriva corupției. Va fi desăvârșită de către organele abilitate, iar șeful statului nu face decât să coordoneze acest Consiliu de combatere a corupției.

Din sală:

...Cataramă!...(Vociferări)

 
 

Domnul Victor Ciorbea:

În schimb aș vrea, apropo de undiță să-i adresez sincere mulțumiri doamnei deputat PDSR, Daniela Popa; este excelentă și, după cum puteți vedea, a dat și rezultate. (Doamna Lia Trandafir vine la tribună cu un crap mare pe un platou. Aplauze furtunoase, râsete)

De aceea, dați-mi voie să-i ofer doamnei deputat, dacă este aici, dacă nu, o să-l rog pe domnul prim-vicepreședinte Năstase, președinte al Asociației....(Deputații din dreapta sălii se ridică în picioare aplaudând puternic și îndelung; În acest timp, doamna Lia Trandafir se îndreaptă cu platoul pe care se află crapul respectiv către domnul Adrian Năstase, oferindu-i-l )să primească și acest prim pește, prins cu undița pe care ne-a oferit-o. Din această mică istorioară se poate vedea că am avut încă o dată dreptate. (Vociferări)

 
 

Domnul Marcu Tudor: (din bancă)

Cine a dat peștele? Fondul Monetar Internațional sau...

 
 

Domnul Victor Ciorbea:

Aș vrea doar să mai subliniez că, din păcate, sau mai exact din fericire pentru noi, dar din păcate pentru societate și pentru clasa politică, corupția nu a apărut în ultimele luni, în ultimele luni au apărut, în sfârșit corupții. (Aplauze puternice în partea dreaptă a sălii) și probabil că vor continua să apară.

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț (din bancă):

...și la Guvern...

 
 

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

Cataramă, Tăriceanu...

 
 

Domnul Victor Ciorbea:

Domnul Popa, nu fiți îngrijorat în legătură cu soarta marilor complexe, întrucât cele cu adevărat mari și eficiente se privatizează.

Din sală:

...S-au dus...

 
 

Domnul Victor Ciorbea:

COMTIM-ul a fost achiziționat de o mare firmă străină (Aplauze, Bravo!)Deci, peste un milion de porci... Da, este într-adevăr o mare realizare, pentru că produce peste un milion de porci anual și îi produce într-un sistem privat, nu cu sute de miliarde subvenții în fiecare an. (Vociferări)

Resursele financiare pentru Legea asigurărilor sociale, după ce timp de mai bine de 3 ani, această lege a zăcut prin sertarele unora și ale altora, în sfârșit, am găsit sursele de finanțare, toate ministerele s-au pus de acord cu Comisia de sănătate și aveți la îndemână în câteva zile proiectul finalizat al Legii asigurărilor de sănătate, deci, poate începe reforma și în sănătate, în adevăratul înțeles al cuvântului. (Aplauze în dreapta sălii)

Din sală:

...Fără medici.

 
 

Domnul Victor Ciorbea:

Domnul Dumitru Popescu, listele privatizării vor fi publicate în toate marile jurnale internaționale și vor apărea pe INTERNET, tocmai pentru a asigura transparența acestui proces pentru a nu se mai face șmecherii pe sub mână sau afaceri de genul multora pe care le cunoașteți. (Vociferări, Aplauze)

Din sală:

Transparența este aici în țară, nu în străinătate.

 
 

Domnul Victor Ciorbea:

Vorbeați de sumele necesare pentru că apar și investitori autohtoni să participe la acest proces. Evident că el este deschis tuturor și veți vedea în curând acea Lege pentru investitori autohtoni.

 
 

Domnul Petru Șteolea (din bancă):

...prea târziu...

 
 

Domnul Victor Ciorbea:

Dar, în același timp, nu putem ignora faptul că aceste societăți comerciale au fost ani de zile decapitalizate, cu bună știință, prin celebrele societăți "căpușă", care știm noi bine cui au aparținut. (Aplauze puternice în dreapta sălii)

 
 

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

...lui Cataramă...

 
 

Domnul Victor Ciorbea:

La fel s-a întâmplat și cu multe, mult prea multe dintre băncile noastre, și ar fi păcat să încep să le enumăr acum, aici. (Vociferări) Toate operațiunile care vor fi făcute de Fondul Proprietății de Stat se vor regăsi în bugetul consolidat al statului, astfel încât dumneavoastră să puteți face controlul cu privire la fiecare leu și la destinația lui.

Din sală:

Bravo! Aceasta este bine, măcar să fie așa.

 
 

Domnul Victor Ciorbea:

Vorbeați de o creștere extraordinară a nivelului energiei electrice și termice a prețurilor pentru acestea. Într-adevăr, au crescut de câteva ori, dar aceste creșteri nu acoperă decât 50% din cât ar fi trebuit, restul îl suportăm în continuare, îl subvenționăm în continuare. Acest lucru nu l-ați afirmat nici unul dintre dumneavoastră în intervenții.

Din sală:

Tot populația suportă. (Vociferări)

 
 

Domnul Victor Ciorbea:

Domnule Ana, v-am spus că, începând cu 1 iulie, va intra în vigoare, între altele, actul normativ privind suspendarea impozitului agricol până în anul 2000 și acesta va fi doar un început. (Aplauze în partea dreaptă a sălii)

Din sală:

Să vă vedem.

 
 

Domnul Victor Ciorbea:

Desigur aș dori doar să mai răspund domnului Gaspar și să închei, pentru că v-am reținut destul și a fost o zi destul de grea pentru toți. Privitor la această lecție de drept constituțional, vreau să vă mulțumesc și aș vrea însă să menționez că nu prea se vede saltul clar de la ideea unicității puterii în stat la separarea puterilor în stat, dar trecem peste acest moment, ...

Din sală:

Trecem să facem ciorba de pește...

 
 

Domnul Victor Ciorbea:

...după cum în privința ordonanțelor de urgență, bineînțeles, știți bine că acestea vă sunt supuse spre dezbatere și aprobare, noi nu ne temem, așa cum spunea și colegul Stoica, de Parlament...

Din sală:

Îl sfidați.

 
 

Domnul Victor Ciorbea:

...și nu ocolim Parlamentul. (Vociferări) Tocmai de aceea am avut curajul, pentru prima dată în istoria noastră, să ne asumăm răspunderea și să vă dăm această șansă a celei de a doua moțiuni, pe care altfel nu o aveați și nu erați în această interesantă situație de a vorbi despre căderea primei și să o anunțați deja pe a doua. (Râsete, aplauze în partea dreaptă a sălii)

Vreau să vă asigur însă că toate actele normative importante și toate acordurile, inclusiv cele cu organismele financiare internaționale vor fi supuse dezbaterii și aprobării dumneavoastră, și Memorandumul cu Fondul Monetar Internațional și cele trei Acorduri cu Banca Mondială vi le vom înainta în aceste zile, pentru că, știți bine, abia la 3 iunie au fost aprobate în forma finală cele 3 Acorduri de către Consiliul de Administrație al Băncii Mondiale.

 
 

Domnul Adrian Năstase (din bancă):

Trebuia să le aprobați prin ordonanță de urgență. (!)

 
 

Domnul Victor Ciorbea:

Ceea ce m-a șocat însă mai mult în intervenția domnului Gaspar a fost următoarea afirmație: Guvernul nu este reprezentativ pentru că este format dintr-o coaliție. Să fie oare nostalgia partidului unic? (Râsete, aplauze)

Din sală (partea dreaptă):

Așa este.

 
 

Domnul Victor Ciorbea:

Voi încheia cu o foarte scurtă referire la intervenția domnului prim-vicepreședinte Adrian Năstase.

Pentru că ați primit această prognoză din partea domnului ministru de stat Ulm Spineanu, evident că ea are în vedere scenariul minimal până în anul 2000 și o creștere durabilă și pornește exact de la radiografia situației pe care am preluat-o. În locul dumneavoastră n-aș insista prea mult în legătură cu întrebări de genul: de ce nu accelerăm imediat? sau: de ce nu putem să depășim imediat pe polonezi sau pe alții? Dar, repet, este scenariul minimal. Putem să vă punem la dispoziție în două săptămâni, nu scenarii optimiste sau aranjate, cum am mai văzut noi în decursul timpului, dar și un scenariu care are în vedere o variantă medie dacă vreți.

Din sală:

...tradusă...

 
 

Domnul Victor Ciorbea:

Cât privește problema de imagine, noi nu suferim de acest complex. Vă amintesc că timp de 3 luni și jumătate n-am avut nici măcar o conferință de presă organizată la nivelul premierului. Nu am ținut cu orice preț să ieșim în față prin declarații, ci prin fapte.

Din sală:

Oooo......!

 
 

Domnul Victor Ciorbea:

Și credem că aceste fapte se vor vedea. (Aplauze puternice din partea dreaptă a sălii,vociferări)

Aș putea să închei cu un citat, pentru că tot am fost acuzat că îmi plac citatele sau maximele. Aș putea apela de data aceasta,

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț (din bancă):

...la Churchil...

 
 

Domnul Victor Ciorbea:

...de ce nu? la Havel, pentru că el sublinia, pe bună dreptate, că "puterea celor foarte puternici provine din slăbiciunea celor foarte slabi", dar nu trebuie să uităm că poporul român, în ultimii 7 ani, a făcut marele pas al emancipării, marele pas spre calitatea de cetățean (Vociferări) și această calitate și această maturitate a adus la putere actuala coaliție majoritară parlamentară și guvernamentală. (Aplauze)

Din sală:

...vâscoasă...

 
 

Domnul Victor Ciorbea:

Iată de ce, pentru a nu-i înșela așteptările trebuie să continuăm programul de reformă...

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț (din bancă):

Alegeri anticipate!

 
 

Domnul Victor Ciorbea:

...și sunt convins că veți vota în consecință. Vă mulțumesc. (Aplauze furtunoase din partea dreaptă a sălii, ura..ura...ura......)

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim domnului prim-ministru. Și acum a sosit momentul decisiv, momentul adevărului, trecem la vot. (Rumoare)

Reamintim procedura de vot: votul cu bile. Cei care voiesc să voteze moțiunea, așează bila albă în urna albă, bila neagră în urna neagră. Cei care vor voi să nu voteze moțiunea, așează bilele invers: bila albă la urna neagră și bila neagră la urna albă.

Vom începe cu Camera Deputaților. (Rumoare)

Domnii secretari și chestori luați poziție!

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea (dă citire catalogului):

Județul ALBA

Berciu Ion

prezent

Dărămuș Nicolae Octavian

prezent

Dumitrean Bazil

absent

Pereș Alexandru

prezent

Popa Neculai

prezent

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Cum nu s-a înțeles? Atențiune la vot! Cine vrea să voteze moțiunea, bila albă la urna albă, bila neagră la urna neagră. Cine nu vrea să voteze moțiunea, este contra moțiunii, pune invers.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Județul ARAD

Bercea Florian

prezent

Calimente Mihăiță

prezent

Gheorghiof Titus Nicolae

prezent

Ghidău Radu

prezent

Putin Emil Livius Nicolae

prezent

Nu se aude, dacă este gălăgia aceasta, nu se aude.

Stimați colegi,

Vă rog un pic de liniște! Eu n-am nici o vină că nu se aude.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Domnule Mitrea, dați posibilitate să voteze întâi Clujul, Sălajul, Satu Mare, că pierd trenul.

Vă rugăm liniște! Permiteți să voteze întâi județele Sălaj, Cluj, Satu Mare ca să prindă trenul.

Județul SĂLAJ

Bara Radu-Liviu

prezent

Chichișan Miron

absent

Vetișanu Vasile

prezent

Vida Iuliu

prezent

Județul SATU-MARE

Biriș Anamaria Mihaela

prezent

Budeanu Radu

absent

Dragoș Iuliu Liviu

prezent

Pécsi Francisc

prezent

Pop Viorel

prezent

Varga Atila

prezent

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Deci, încă o dată: pentru moțiune, cine votează moțiunea: bila albă în urna albă, bila neagră în urna neagră. Cine respinge moțiunea: bila albă în urna neagră și bila neagră în urna albă. Ce este așa greu?

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte, nu mai vorbiți peste mine că nu ne mai înțelegem. Continuăm cu județul Arad.

Județul ARAD

Rațiu Ion

absent

Tokay Gheorghe

absent

Județul ARGEȘ

Cîrstoiu Ion

absent

Ghibernea Dan

prezent

Ionescu Nicolae

prezent

Leonăchescu Nicolae

prezent

Marin Gheorghe

prezent

Nanu Romeo

prezent

Pițigoi Barbu

prezent

Rizescu Sergiu George

prezent

Stan Vasile

prezent

Stănescu Alexandru

prezent

Județul BACĂU

Corniță Ion

prezent

Dan Matei-Agaton

prezent

Darie Simion

prezent

Duțu Ion

prezent

Gheorghe Valeriu

prezent

Hrebenciuc Viorel

prezent

Irimescu Haralambie

prezent

Moiceanu Constantin

prezent

Nistor Vasile

prezent

Pavel Vasile

prezent

Popa Ioan-Aron

prezent

Județul BIHOR

Bot Octavian

absent

Cosma Liviu Ovidiu

absent

Drecin Mihai Dorin

absent

Negrău Mircea

prezent

Paneș Iosif

prezent

Rákoczi Ludovic

prezent

Serac Florian

prezent

Székely Ervin Zoltán

prezent

Szilágyi Zsolt

absent

Țepelea Gabriel

absent

Județul BISTRIȚA-NĂSĂUD

Constantinescu Dan

prezent

Oltean Ioan

prezent

Săndulescu Aureliu-Emil

prezent

Sonea Ioan

absent

Județul BOTOȘANI

Afrăsinei Viorica

absentă

Hilote Eugen Gheorghe

prezent

Ioniță Nicu

prezent

Mihăilescu Șerban

prezent

Năstase Toma

prezent

Popescu Emil Teodor

prezent

Sandu Dumitru

prezent

Județul BRAȘOV

Babiuc Victor

absent

Bran Vasile

prezent

Cojocaru Radu Spiridon

absent

Gherasim Ion Andrei

prezent

Kovács Csaba Tiberiu

prezent

Lepșa Sorin Victor

prezent

Moucha Romulus Ion

prezent

Secară Gheorghe

prezent

Tudose Nicolae Florin

prezent

Județul BRĂILA

Alecu Aurelian Paul

prezent

Bartoș Daniela

prezentă

Corâci Ioan Cezar

prezent

Dragu George

prezent

Șerban George

prezent

Văsioiu Horia

prezent

Județul BUZĂU

Albu Alexandru

prezent

Ceaușescu Gheorghe Dan Nicolae

absent

Morariu Teodor Gheorghe

prezent

Papuc Aurel Constantin

prezent

Partal Petre

prezent

Pâslaru Dumitru

prezent

Petrescu Ovidiu Cameliu

prezent

Județul CARAȘ-SEVERIN

Muscă Monica-Octavia

prezentă

Oană Gheorghe

prezent

Popovici Cornel Sturza

prezent

Spătaru Liviu

absent

Vilău Adrian-Ioan

prezent

Județul CĂLĂRAȘI

Bălăeț Mitică

prezent

Munteanu Ion

prezent

Naidin Petre

prezent

Pavelescu Claudiu-Costel

prezent

Sârbu Marian

prezent

Județul CLUJ

Gavra Ioan

prezent

Ionescu Anton

prezent

Kónya-Hamar Alexandru

prezent

Lăpușan Alexandru

prezent

Matei Vasile

absent

Mátis Eugen

prezent

Miclăuș Vasile

prezent

Păcurariu Iuliu

prezent

Pop Iftene

prezent

Roman Ioan

prezent

Vida-Simiti Ioan

prezent

Județul CONSTANȚA

Andrei Gheorghe

prezent

Ariton Gheorghe

prezent

Barde Tănase

prezent

Botescu Ion

prezent

Coșea Dumitru Gheorghe Mircea

prezent

Hașotti Puiu

prezent

Marinescu Ioan-Sorin

prezent

Mazăre Radu Ștefan

prezent

Nicolae Jianu

prezent

Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae

prezent

Onaca Dorel-Constantin

prezent

Osman Fedbi

prezent

Șaganai Nusfet

prezent

Județul COVASNA

Birtalan Ákos

prezent

Márton Árpád-Francisc

prezent

Tamás Sándor

prezent

Țurlea Petre

prezent

Județul DÂMBOVIȚA

Ana Gheorghe

prezent

Boștinaru Victor

prezent

Dîrstaru Dorin

prezent

Enescu Ion

prezent

Neagu Romulus

prezent

Popa Daniela

prezentă

Popescu Irineu

prezent

Rădulescu-Zoner Șerban Constantin

prezent

Simion Florea

prezent

Județul DOLJ

Berceanu Radu Mircea

prezent

Brezniceanu Alexandru

prezent

Cazacu Vasile Mircea

prezent

Grigoraș Neculai

prezent

Ionescu Bogdan

prezent

Ionescu Gheorghe

prezent

Ioniță Mihail Gabriel

prezent

Manolescu Oana

prezentă

Matei Ion Lucian

prezent

Nicolescu Mihai

prezent

Roșca Ioan

prezent

Vasilescu Nicolae

absent

Județul GALAȚI

Buruiană-Aprodu Daniela

prezentă

Ciumara Mircea

prezent

Gheciu Radu Sever Cristian

prezent

Iacob Elena

prezentă

Mihu Victor Traian

prezent

Nica Dan

prezent

Odisei Manole

prezent

Protopopescu Cornel

prezent

Sandu Ion Florentin

absent

Tomov Marilena

prezentă

Județul GIURGIU

Cristea Marin

prezent

Croitoru Mircea Adrian

prezent

Grigoriu Mihai

prezent

Radu Alexandru-Dumitru

prezent

Județul GORJ

Băbălău Constantin

prezent

Drumen Constantin

prezent

Nică Mihail

prezent

Pârgaru Ion

prezent

Popescu Bejat Ștefan Marian

prezent

Popescu Dumitru

prezent

Județul HARGHITA

Antal Istvan

prezent

Asztalos Ferenc

prezent

Becsek Garda Dezideriu Coloman

prezent

Nagy Ștefan

prezent

Ráduly Róbert-Kálmán

prezent

Județul HUNEDOARA

Ana Gheorghe

prezent

Dimitriu Sorin Petre

prezent

Giurescu Ion

prezent

Ifrim Dumitru

prezent

Neacșu Ilie

prezent

Petreu Liviu

prezent

Priceputu Laurențiu

prezent

Șteolea Petru

prezent

Județul IALOMIȚA

Bivolaru Gabriel

prezent

Cristea Gheorghe

prezent

Popa Virgil

prezent

Tarna Gheorghe

prezent

Județul IAȘI

Aferăriței Constantin

prezent

Baciu Mihai

prezent

Cotrutz Constantin Eremia

absent

Dobre Traian

prezent

Dorin Mihai

prezent

Enache Marian

prezent

Gazi Gherasim

prezent

Lupu Vasile

prezent

Mogoș Ion

absent

Rânja Traian Neculaie

prezent

Stanciu Anghel

prezent

Stoica Valeria Mariana

absentă

Vintilă Dumitru Mugurel

prezent

Județul MARAMUREȘ

Böndi Gyöngyike

absent

Bud Nicolae

prezent

Dunca Tudor Gavril

prezent

Godja Petru

absent

Moldovan Petre

prezent

Pașcu Ioan Mircea

absent

Remeș Decebal Traian

prezent

Ștefănoiu Luca

prezent

Județul MEHEDINȚI

Barbaresso Emanoil Dan

prezent

Honcescu Ion

prezent

Micle Ulpiu Radu Sabin

prezent

Nicolicea Eugen

prezent

Raicu Romulus

prezent

Județul MUREȘ

Elek Matei Barna

prezent

Filipescu Ileana

prezentă

Kakasi Alexandru

prezent

Kelemen Attila Bela Ladislau

prezent

Kerekeș Károly

prezent

Lădariu Lazăr

prezent

Mureșan Ioan

prezent

Pop Leon Petru

prezent

Popa Ioan Mihai

absent

Județul NEAMȚ

Bivolaru Ioan

absent

Bujor Liviu

prezent

Burlacu Viorel

prezent

Cazan Gheorghe Romeo Leonard

prezent

Hlinschi Mihai

prezent

Radu Elena Cornelia Gabriela

prezentă

Rădulescu Cristian

prezent

Țocu Iulian-Costel

absent

Județul OLT

Achimescu Victor Ștefan

absent

Argeșanu Valentin

prezent

Arghezi Mitzura Domnica

prezentă

Georgescu Florin

prezent

Grădinaru Nicolae

prezent

Groza Nicolae

prezent

Kovacs Carol Emil

absent

Județul PRAHOVA

Antonescu Niculae Napoleon

prezent

Avramescu Constantin Gheorghe

prezent

Barbăroșie Victor

prezent

Ivănescu Paula Maria

prezentă

Moldoveanu Eugenia

prezentă

Moroianu Geamăn Adrian Tudor

prezent

Munteanu Mircea Mihai

absent

Opriș Constantin Remus

absent

Ruse Corneliu Constantin

prezent

Sirețeanu Mihail

prezent

Tudor Marcu

prezent

Vasilescu Valentin

prezent

Județul SIBIU

Dejeu Gavril

prezent

Galic Lia Andreia

prezentă

Pantiș Sorin

absent

Șincai Ovidiu

prezent

Trifu Romeo Marius

prezent

Vâlcu Mircea

absent

Județul SUCEAVA

Babiaș Iohan Peter

prezent

Bejinariu Petru

prezent

Chiriac Mihai

prezent

Ionescu Mariana

prezent

Iorga Leonida Lari

prezent

Mândroviceanu Vasile

prezent

Nicolaiciuc Vichentie

prezent

Palade Dan

prezent

Panteliuc Vasile

prezent

Sandu Alecu

prezent

Vataman Dorin

prezent

Vitcu Mihai

prezent

Județul TELEORMAN

Buga Florea

prezent

Cândea Vasile

prezent

Ianculescu Marian

prezent

Marineci Ionel

prezent

Noica Nicolae

prezent

Spiridon Didi

prezent

Videanu Adriean

prezent

Județul TIMIȘ

Bárányi Francisc

prezent

Brück Werner Horst

prezent

Drăgănescu Ovidiu Virgil

prezent

Dugulescu Petru

prezent

Glăvan Ștefan

prezent

Gvozdenovici Slavomir

absent

Miloș Aurel

prezent

Puwak Hildegard-Carola

prezentă

Stanca Teodor

prezent

Șerban Gheorghe

prezent

Tabără Valeriu

absent

Tăvală Tănase-Pavel

prezent

Județul TULCEA

Antonescu George Crin Laurențiu

prezent

Fenoghen Sevastian

prezent

Lazia Ion

prezent

Meșca Sever

absent

Vajda Francisc-Atila

prezent

Județul VASLUI

Băsescu Traian

prezent

Buzatu Dumitru

prezent

Dan Marțian

prezent

Ghiga Vasile

prezent

Ignat Ștefan

prezent

Mera Alexandru Liviu

prezent

Petrescu Virgil

prezent

Județul VÂLCEA

Decuseară Jean

prezent

Dumitrașcu Laurențiu

prezent

Gaspar Acsinte

prezent

Sabău Traian

prezent

Stancov George-Iulian

prezent

Vâlceanu Gheorghe

prezent

Județul VRANCEA

Albu Gheorghe

prezent

Hunea Carmen

prezentă

Mânea Radu

prezent

Mitrea Miron Tudor

prezent

Nichita Dan Gabriel

prezent

Udrea Florian

prezent

Municipiul BUCUREȘTI

Andronescu Ecaterina

prezentă

Badea Alexandru Ioan

prezent

Boda Iosif

prezent

Chiliman Andrei Ioan

prezent

Ciontu Corneliu

prezent

Cunescu Sergiu

prezent

Diaconescu Ion

prezent

Dobrescu Smaranda

prezentă

Dorian Dorel

prezent

Dumitrescu Paul Adrian

prezent

Furo Iuliu Ioan

prezent

Gheorghiu Mihai

absent

Iliescu Valentin Adrian

prezent

Ionescu Alexandru

prezent

Ionescu Constantin

prezent

Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile-Constantin

prezent

Iorgulescu Adrian

prezent

Macarie Sergiu

prezent

Năstase Adrian

prezent

Negoiță Gheorghe Liviu

prezent

Pambuccian Varujan

prezent

Petrescu Silviu

prezent

Popescu Dan Ioan

prezent

Popescu Tăriceanu Călin Constantin Anton

absent

Raica Florica Rădița

prezent

Sassu Alexandru

prezent

Severin Adrian

absent

Stănescu Mihai-Sorin

absent

Stoica Valeriu

prezent

Teculescu Constantin

prezent

Voicu Mădălin

prezent

Weber Ernest-Otto

prezent

Județul ILFOV

Lixăndroiu Viorel

prezent

Neagu Victor

prezent

Păunescu Costel

prezent

Petrovici Silvia

prezentă

Acum o iau de la capăt.

Absenții: Județul ALBA

Dumitrean Bazil

prezent

Județul SĂLAJ

Chichișan Miron

absent

Județul SATU MARE

Budeanu Radu

absent

Județul ARAD

Ion Rațiu

absent

Tokay Gheorghe

prezent

Județul ARGEȘ

Cârstoiu Ion

absent

Județul BISTRIȚA-NĂSĂUD

Sonea Ioan

absent

Județul BIHOR

Bot Octavian

absent

Cosma Liviu

absent

Drecin Mihai

absent

Szilágyi Zsolt

absent

Țepelea Gabriel

absent

Județul BOTOȘANI

Afrăsinei Viorica

absentă

Județul BRAȘOV

Babiuc Victor

prezent

Cojocaru Radu

absent

Județul BUZĂU

Ceaușescu Gheorghe

absent

Județul CARAȘ-SEVERIN

Spătaru Liviu

absent

Județul CLUJ

Matei Vasile

absent

Județul DOLJ

Vasilescu Nicolae

absent

Județul GALAȚI

Sandu Ion Florentin

absent

Județul IAȘI

Cotrutz Constantin

absent

Mogoș Ion

prezent

Stoica Valeria Mariana

absent

Județul MARAMUREȘ

Böndi Gyöngyike

absent

Godja Petru

absent

Pașcu Ioan Mircea

prezent

Județul MUREȘ

Popa Ioan Mihai

absent

Județul NEAMȚ

Bivolaru Ioan

absent

Țocu Iulian

absent

Județul OLT

Achimescu Victor

absent

Kovacs Carol Emil

absent

Județul PRAHOVA

Munteanu Mircea

absent

Opriș Constantin Remus

prezent

Județul SIBIU

Pantiș Sorin

prezent

Vâlcu Mircea

absent

Județul TIMIȘ

Gvozdenovici Slavomir

absent

Tabără Valeriu

absent

Județul TULCEA

Meșca Sever

absent

Municipiul BUCUREȘTI

Gheorghiu Mihai

absent

Popescu Tăriceanu Călin

absent

Severin Adrian

absent

Stănescu Sorin

absent

Domnul Koszokár Gábor:

Doamnelor și domnilor senatori,

Județul ALBA

Ardelean Ioan

absent

Gavaliugov Corneliu Dorin

prezent

Popa Mircea Ioan

prezent

Județul ARAD

Bold Ion

prezent

Crețu Ioan

prezent

Nicolai Marin

prezent

Județul ARGEȘ

Mînzînă Ion

prezent

Știreanu Octavian

prezent

Văcăroiu Nicolae

prezent

Vasiliu Eugen

prezent

Județul BACĂU

Aichimoaie Ionel

prezent

Cataramă Viorel

prezent

Opriș Octavian

prezent

Sersea Nicolae

prezent

Vladislav Tiberiu

prezent

Județul BIHOR

Bădiceanu Nistor

prezent

Blaga Vasile

prezent

Csapó Iosif

prezent

Maior Liviu

prezent

Județul BISTRIȚA-NĂSĂUD

Câmpean Teodor

prezent

Ciupe Liviu Aurel

prezent

Județul BOTOȘANI

Avram Gheorghe

prezent

Cozmâncă Octav

prezent

Secrieru Dinu

prezent

Județul BRAȘOV

Bleahu Marcian-David

prezent

Căncescu Aristotel Adrian

absent

Chiriacescu Sergiu

prezent

Zavici Nicolae

prezent

Județul BRĂILA

Matetovici Mihai

prezent

Ulici Laurențiu

prezent

Județul BUZĂU

Bălănescu Mihai

prezent

Ion Vasile

prezent

Petrescu Mihai

prezent

Județul CARAȘ-SEVERIN

Cotarcea Haralambie

prezent

Müller Constantin

prezent

Județul CĂLĂRAȘI

Tambozi Justin

prezent

Tărăcilă Doru Ioan

prezent

Județul CLUJ

Băraș Ioan

prezent

Boilă Matei

prezent

Ciurtin Costică

prezent

Eckstein Kovács Péter

prezent

Șuteu Titus Lucian

prezent

Județul CONSTANȚA

Cârciumaru Ion

prezent

Dumitrașcu Gheorghe

prezent

Pană Viorel Marian

prezent

Popovici Alexandru

prezent

Pruteanu George Mihail

prezent

Județul COVASNA

Kozsokár Gábor

prezent

Puskás Valentin-Zoltán

prezent

Județul DÂMBOVIȚA

Dide Nicolae

prezent

Dima Emil

prezent

Spineanu Ulm Nicolae

prezent

Județul DOLJ

Bogdan Florin

prezent

Boiangiu Cornel

prezent

Ilie Ștefan

prezent

Popescu Virgil

prezent

Predescu Ion

prezent

Județul GALAȚI

Gheorghiu Costel

prezent

Păcuraru Nicolae Paul Anton

prezent

Plătică-Vidovici Ilie

prezent

Ștefan Viorel

prezent

Județul GIURGIU

Lörinczi Iuliu

prezent

Predilă Marin

prezent

Județul GORJ

Burtea Marcu

prezent

Huidu Dumitru

prezent

Ungureanu Vasile

prezent

Județul HARGHITA

Hajdu Menyhért Gábor

prezent

Verestóy Attila

prezent

Județul HUNEDOARA

Blejan Constantin

absent

Gaita Doru

absent

Oprea Andreiu

prezent

Județul IALOMIȚA

Badea Nelu

prezent

Sava Constantin

prezent

Județul IAȘI

Avarvarei Ioan

prezent

Caraman Petru

absent

Solcanu Ion

prezent

Vasiliu Constantin Dan

prezent

Vosganian Varujan

prezent

Județul MARAMUREȘ

Glodean Voicu-Valentin

prezent

Ilie Aurel Constantin

prezent

Pașca Liviu-Titus

prezent

Județul MEHEDINȚI

Morțun Alexandru Ioan

prezent

Văcaru Vasile

prezent

Județul MUREȘ

Burghelea Ioan

prezent

Dobrescu Vasile

prezent

Frunda Gheorghe

prezent

Markó Béla

prezent

Județul SATU-MARE

Achim George

prezent

Pop Stelian Alexandru

prezent

Szabó Károly Ferenc

prezent

Județul SĂLAJ

Crecan Augustin

absent

Seres Denes

prezent

Județul NEAMȚ

Buruiană Florin - absent

Timofte Alexandru Radu - prezent

Vornicu Sorin Adrian - prezent

Badea Dumitru - prezent

Județul OLT

Dobrescu Răsvan - prezent

Stănoiu Mihaela-Rodica - prezentă

Făniță Triță - prezent

Județul PRAHOVA

Ionescu-Quintus Mircea - prezent

Gabrielescu Valentin Corneliu - prezent

Meleșcanu Teodor - absent

Apostolache Victor - prezent

Alexandru Nicolae - prezent

Județul SIBIU

Moisin Ioan - prezent

Bucur Ioan Corneliu - prezent

Fuior Victor - prezent

Județul SUCEAVA

Juravlea Petru - prezent

Prisăcaru Ghiorghi - prezent

Dumitrescu Cristian Sorin - prezent

Hauca Teodor - prezent

Județul TELEORMAN

Găvănescu Vicențiu - prezent

Popescu Dan Mircea - prezent

Ionescu Cazimir Benedict- prezent

Județul TIMIȘ

Lăzărescu Dan Amedeu - prezent

Drăgulescu Ștefan Iosif - prezent

Marcu Ion - absent

Feldman Alexandru Radu- prezent

Județul TULCEA

Preda Elena - prezentă

Bunduc Gheorghe - prezent

Județul VASLUI

Pavalașcu Gheorghe - prezent

Popa Virgil - prezent

Preda Florea - prezent

Județul VÂLCEA

Săndulescu Șerban - prezent

Marin Dan Stelian - prezent

Pătru Nicolae - prezent

Județul VRANCEA

Paleologu Alexandru - prezent

Nicolaescu Sergiu - prezent

BUCUREȘTI

Grama Mihail - prezent

Vasile Radu - prezent

Dumitrescu Constantin Ticu - prezent

Cerveni Niculae - prezent

Turianu Corneliu - prezent

Tocaci Emil - prezent

Ghițiu Paul - absent

Iliescu Ion - prezent

Gherman Oliviu - prezent

Ninosu Petre - prezent

Roman Petre - absent

Marinescu Bogdan Voinea - prezent

Tudor Corneliu Vadim - absent

Județul ILFOV

Boroianu Radu - prezent

Bădulescu Doru Laurian - prezent

Permiteți-mi să mai reiau o dată pe cei care nu au răspuns la apel.

Județul ALBA

Ardelean Ioan - absent

Județul BRAȘOV

Căncescu Aristotel Adrian - absent

Județul HUNEDOARA

Blejan Constantin - absent

Gaita Doru - absent

Județul NEAMȚ

Buruiană Florin - absent

Județul PRAHOVA

Meleșcanu Teodor - absent

Județul SALAJ

Crecan Augustin - absent

Județul TIMIȘ

Marcu Ion - absent

BUCUREȘTI

Ghițiu Paul - absent

Roman Petre - absent.

Am terminat.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Deci, la numărătoarea voturilor.

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Avem cvorum?

Domnul secretar Mitrea va citi procesul-verbal.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de deputați și senatori asupra Moțiunii de cenzură, inițiată de 140 de parlamentari, în temeiul art.112 din Constituția României.

În temeiul art.32, alineatul ultim din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, în ziua de 6 iunie 1997, au procedat la verificarea și numărarea voturilor exprimate în mod secret, prin bile, de către deputați și senatori, asupra Moțiunii de cenzură, inițiată în temeiul art.112 din Constituția României, de 140 de parlamentari și au constatat următoarele:

- Numărul total al deputaților și senatorilor 485

- Numărul deputaților și senatorilor prezenți 435

- Număr total de voturi exprimate 435

- Numărul de voturi anulate nici unul

- Numărul de voturi valabil exprimate, din care:

- Voturi pentru adoptarea Moțiunii de cenzură 158

- Voturi contra Moțiunii de cenzură 277

(Aplauze furtunoase în partea dreaptă a sălii)

 
 

Domnul Emanoil Dan Barbaresso (din sală):

Antrenați-vă, domnule Mitrea!

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

În conformitate cu prevederile art.112, alin.1 din Constituția României, Moțiunea de cenzură se adoptă cu votul majorității deputaților și senatorilor. În consecință, pentru adoptarea Moțiunii de cenzură, este necesar votul a cel puțin 243 parlamentari.

Având în vedere că, din totalul de 485 de parlamentari, 158 au votat pentru adoptarea Moțiunii de cenzură, iar 277 au votat împotrivă, Camera Deputaților și Senatului constată că nu a fost întrunită majoritatea cerută de art.112 din Constituție, pentru adoptarea Moțiunii de cenzură.

Semnează membrii Birourilor permanente ale Camerei Deputaților și Senatului.

(Aplauze în partea dreaptă a sălii)

 
 

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumim.

Ne vedem luni, la ora 15, la următoarea moțiune.

În partea dreaptă a sălii:

Este loțiune, nu moțiune!

(Râsete)

*

Ședința s-a încheiat la ora 21,23.

 
   

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marți, 7 decembrie 2021, 19:49
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro