|
Doamna Oana Manolescu: Stimate domnule președinte, Stimate colege și colegi deputați, Scriitorul Tudor Arghezi a numit județul Gorj o regiune plină de surprize, iar pe locuitorul său, pe gorjean, altfel de român și altfel de oltean, cu stilul său propriu în vorbă, port și inteligență. În acest an, 1997, din spuma apelor spiritului său specific, județul Gorj trimite țării strălucirea a 46 dintre ale sale nestemate, așezându-le pe colierul României, 46 de aniversări, fiecare a unui număr rotund de ani de la atestările sale documentare. Astăzi, acordându-mi-se încrederea, mi-a fost dată și cinstea de a vă vorbi despre aceste fericite evenimente în numele Prefecturii și al Consiliului județean Gorj, al Consiliului local și al Inspectoratului pentru cultură Tg.Jiu, al organizatorilor Festivalului Gorjului istoric și cultural, ce va avea loc între 13 și 22 iunie la Tg.Jiu, și m-au onorat cu încrederea lor, în a întoarce o clipă foaia istoriei țării, senatorii și deputații de Gorj. Vă vorbesc, de asemenea, și în numele altor parlamentari, gorjeni prin naștere, așa cum sunt și eu. Pe lungul și însoritul drum, de-a lungul căruia veselise-vor, la aniversarea lor, atâtea localități și societăți cultural-artistice gorjene, în cursul acestui an, 4 popasuri în timp, uriașe ca importanță, îndeamnă țara, prin dumneavoastră, stimați colegi, să nu le uite. 1) 400 de la atestarea, ca oraș, a Tg.Jiului: "Cu mila lui Dumnezeu, eu, Mihai Voievod și domn a toată Țara Românească, fiul marelui și preabunului Pătrașcu Voievod, dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Vulsan din orașul Tg.Jiu". 2) 500 de ani de la atestarea județului Gorj; prima atestare documentară este la 29 iunie 1497, când Radu cel Mare dăruiește mânăstirii Tismana "un mertic anual de 300 de vedre de vin, din județul Mehedinți sau din județul Gorjului". 3) Se împlinesc 620 de ani de la construcția mânăstirii Tismana, pe locul unui vechi lăcaș de cult dacic; ea este ctitoria sfântului Nicodim, român de la sudul Dunării, și a domnitorului Radu I, cea mai veche mânăstire a Țării Românești, după Vodița, azi dispărută. Sfîntul Nicodim, valahul de la Tismana, sfetnic a 4 domnitori, apărător al ortodoxiei, reorganizatorul monarhismului nord-dunărean, una dintre cele mai mari personalități ale secolului al XIV-lea, ocrotitorul Olteniei întregi, a ridicat, la îndemn divin, Tismana, ale cărei comori se ridică deasupra bunurilor pământene. Cuib al cărturarilor, loc de refugiu, de apărare și rezistență, Tismana are și astăzi putere, în toată lumea recunoscută. 4) 750 de ani de la atestarea Cnezatului lui Litovoi. În 1241, are loc o invazie tătară, care a făcut ravagii înspăimântătoare, în special în Transilvania. Pentru a preveni o eventuală repetare a năvălirii, Bela al IV-lea, regele Ungariei, cheamă Ordinul cavalerilor ioaniți sau ospitalieri din Ierusalim, cărora le conferă numeroase avantaje și drepturi pentru apărarea graniței. "Diploma ioaniților" certifică, din cinci formațiuni politice, patru în dreapta Oltului și una în stânga lui. În Oltenia se menționează Țara Severinului, apoi cele trei cnezate: al lui Ioan, Farcaș și Litovoi. În Depresiunea Tg.Jiu, cuprinsă între Depresiunea Tismanei la apus și până la Olt la răsărit, era centrul țării, Litua, Tera Litua, condusă de voievodul Litovoi, în care era înglobată și Țara Hațegului, o continuare naturală prin Valea Jiului, loc pe unde și legăturile dintre români au fost permanente. Sub raport juridic, cnezatele lui Ioan și Farcaș au o situație inferioară, căci ele sunt cedate cavalerilor ioaniți, fără vreo restricție, ca și Țara Severinului și Cumania, pe câtă vreme cnezatul lui Litovoi și Țara lui Seneslau nu sunt cedate, ci rămân românilor, așa cum le-au ținut ei până acum. Țara lui Litovoi cuprindea și teritorii din actualul județ Hunedoara, ca și Țara lui Seneslau, care a fost în Argeș, și ele se bucurau de o largă autonomie. Documentul amintește de morile de pe apele de munte ale Gorjului, de fânețele și pășunile necesare creșterii vitelor, precum și de o nobilime locală, din mijlocul căreia Litovoi și-a recrutat dregătorii. Privită în ansamblu, stăpânirea lui Litovoi reprezintă cel mai important centru politic românesc din Oltenia secolului al XIII-lea. Doamnelor și domnilor parlamentari, Gorjenii vă așteaptă, cu pâine și sare, la sărbătoare lor, între 13 și 22 iunie, la Tg.Jiu. Vă mulțumesc.
|
