Plen
Ședința Camerei Deputaților din 30 septembrie 1997
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
13-10-2021
12-10-2021
11-10-2021
05-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1997 > 30-09-1997 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 30 septembrie 1997

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 8,45.

Lucrările au fost conduse de domnul Vasile Lupu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul Corneliu Ciontu, secretar.

*

   

Domnul Vasile Lupu:

Bună dimineața, stimați colegi!

 
  Petre Naidin - câteva remarci pe marginea relansării campaniei anticorupție;

Începem programul nostru cu timpul dedicat intervențiilor și dăm cuvântul domnului Petre Naidin, PDSR.

   

Domnul Petre Naidin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Creator, după noiembrie 1996, al realității cu o putere de cumpărare subțiată, precum odinioară lupta de clasă, domnul președinte Emil Constantinescu, în ultima sa intervenție, ne vorbește despre trecut, despre zburda precum mieii a unor escroci prăfuiți prin dosare, trecuți prin anchete penale pentru care numai instituțiile statului trebuiau să răspundă sau să judece. Nimeni nefiind mai presus de lege, cu corectitudine și profesionalism, cu conducători cu tot, instituțiile trebuie să o aplice.

Unu. Din păcate, nedând prea mult preț pe ele, desconsiderându-le prin acțiuni paralele, dezamăgit de inițiativele comisiilor anticorupție, în numele respectării siguranței naționale, Emil Constantinescu aplică dânsul legea, ceea ce, înainte de 1989, numai doi sau trei o mai făceau. "S-a executat, mâine arestările vor fi efective", "cercetarea a început, de fapt, aseară", "au fost arestați"... Sunt situații în care instanța de judecată ar putea să considere că au fost niște operațiuni comerciale. Sunt termenii în care domnul președinte își revigorează, să nu spun parfumează, imaginea publică.

Într-un mediu în care ușor demagogia se confundă cu intențiile curate, iar seriozitatea cu elanul politic spre putere, specific pe cadavre călcând, ușor poți califica inițiativa prezidențială.

Președintele, pe lângă, cum îi place să se creadă, garant și realizator al reconcilierii naționale, în primul rând, spune Constituția, trebuie să reprezinte factorul mediator între puteri, în nici un caz anchetatorul șef în stat.

Doi. Cele 3.000 de miliarde pagube aduse statului, care ar reprezenta rodul muncii, ca incorputibilul națiunii, pe o perioadă de 7 luni, nu pot fi impresionante, nu ca sumă, ci ca surse identificate, pentru că sunt taxele, impozitele către cele două bugete, penalizările aferente, confiscările și amenzile aplicate, pe care, oricum, organele abilitate le-ar fi atras. Sunt dincolo, de rata inflației, identice cu cele din 1996.

Trei. Din trecut, domnul Emil Constantinescu șterge perioada '90 și '92, când actualii parteneri de coaliție domneau și pe privatizare, Petromin, Navrom, Romline, Airbus. Poate, de aceea, supărat afirmă domnul Roman că relansarea campaniei anticorupție dovedește că aceasta a bătut pasul pe loc? În schimb, suntem sensibilizați emoțional, aducându-ne aminte numai de anii '92 - '96 și nu se suflă un cuvânt despre SAFI și Viorel Cataramă, negocierile posturilor de prefecți pe 100 de milioane, casele și terenurile din parcuri revendicate de colegii domniei sale, vânzarea societăților la așa-zisul preț al zilei, după ce le-ai trecut pe lista de lichidare, inclusiv al cotării la Bursă pentru "Solventul" Timișoara; poziția ca apărător al FPS-ului al domnului ministru Stoica și reflecțiile domnului Dimitriu, "justiția nu sprijină reforma, ci îi apără pe escroci", despre sursele de finanțare ale propriei campanii electorale, despre restructurare, să nu zic lichidarea Curții de conturi.

O anticorupție pe sărite, politizată și posibilitatea plăcerii morbide de a se confunda cu Sfântul Gheorghe îl fac pe Valerian Stan să afirme că "până la a cădea în ridicol, nu este decât un singur pas".

Patru, și cu aceasta închei. Pentru a ne indigna, odată cu domnul președinte, pentru ca totul să fie serios, și nu spectacol, îi cer să-și precizeze poziția față de Legea statutului parlamentarului, blocată la Senat. Ce ar putea fi? Desigur, dincolo de anul 2000, să se creeze incompatibilitatea între funcția de demnitar și cea de administrator la FPS, SIF-uri, Băncile comerciale, regii, companii naționale, AGA, negociate împăciuitor după algoritmul știut și principiul "statul suntem noi".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumim.

 
  Ioan Bivolaru - comentariu cu referire la ordonanța de urgență ce vizează schimbarea destinației sumelor obținute de către F.P.S.;

Domnul Ioan Bivolaru, PDSR. Urmează domnul Baciu Mihai de la USD(PD).

   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sâmbătă, 27 septembrie, zi nefastă, prin tradiție, la români, pentru decizii sau acțiuni temerare, Guvernul, consecvent în voința sa politică, probată în schimbările totale promise FMI-ului, a promovat o nouă ordonanță de urgență. Ordonanța vizează, de data aceasta, schimbarea destinației sumelor obținute de către FPS, în urma vânzării de acțiuni, de active sau alte vânzări. Alături de altă ordonanță, prin care Guvernul revine, în forță reformatoare, la funcția de gestionar al economiei naționale, preluând FPS-ul în subordine, ordonanța actuală are menirea de a ipoteca viitorul industriilor naționale, consfințind stagnarea și lichidarea, ca principale deziderate ale unei reforme originale. Anulând cota de 60% din sumele obținute de FPS, cotă destinată diminuării blocajelor financiare, recapitalizării și restructurării societăților comerciale, în scopul creșterii atractivității sau, măcar, menținerii acesteia pentru a putea fi privatizate, se anulează, în fapt, atributul esențial al FPS-ului, acela de a realiza un program coerent de restructurare, care să preceadă această privatizare prin lichidare.

Se realizează, în sfârșit, mult mediatizatul morman de fiare vechi, pe care îl vom putea închide cu mult mai multă ușurință, într-un program vast de privatizare globală, satisfăcând, astfel, pretențiile FMI-ului, care știe foarte bine că, în Europa, restructurarea industriilor neperformante durează 30 până la 40 de ani. Chiar dacă noile măsuri preconizate de a dirija aceste fonduri către consum au, pentru moment, o componentă de sprijin social, este clar, și pentru cei neavizați, că acest sprijin este o frână în procesul de normalizare a nivelului de trai, ceea ce demonstrează o scăpare de sub control a fenomenului.

Deoarece această aberantă politică economică a Guvernului va intra în vigoare în zilele următoare, o dată cu publicarea în "Monitorul Oficial", singura noastră speranță rămâne într-o posibilă blocare a rotativei acestui monitor pentru a nu se mai promova ordonanțe de urgență ale unui Guvern obedient, lipsit de verticalitate morală și profesională, în relațiile sale cu organismele internaționale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumim.

 
  Mihai Baciu - reflecții pe marginea unui eveniment politic nu prea îndepărtat - răsturnarea Guvernului Roman în ziua de 29 septembrie 1991;

Are cuvântul domnul Baciu Mihai. Se pregătește doamna Leonida Lari Iorga.

   

Domnul Mihai Baciu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Nici unul dintre noi nu poate contesta adevărul că densitatea și viteza de derulare a evenimentelor sociale, îndeosebi politice, din ultimii 7 ani, nu au termen de comparație în trecutul României, fie el mai apropiat sau mai îndepărtat. Unele, cum este și firesc, au fost mai importante, altele mai puțin importante, unele au avut consecințe, altele au dispărut în neant, unele s-au înscris în evoluția normală a unei țări democratice sau care se îndreaptă spre democrație, altele, din păcate, s-au dovedit a fi piedici, nu numai în calea democrației, dar au compromis, într-o măsură apreciabilă, dezvoltarea economică a țării și imaginea noastră în fața lumii civilizate. Despre un asemenea eveniment, din această ultimă categorie, vreau să spun câteva cuvinte, în fața dumneavoastră, a reprezentanților națiunii României, deși sunt cam puțini reprezentanți, la această oră, în această sală.

Recunosc că nu simt nici o bucurie făcând acest lucru și, mai ales, amintindu-mi de acel eveniment, dar mă simt obligat s-o fac, din motive de ordin politic, dar și moral. Motivul politic mă îndeamnă să condamn acel eveniment, pentru a nu se mai repeta, iar motivul moral mă obligă să-l condamn, în numele convingerii mele, pe care unii s-ar putea s-o considere ridicolă, că și viața politică trebuie să se întemeieze pe un minim de norme și reguli morale. Or, evenimentul respectiv a fost și o violentare a regulilor luptei politice într-o democrație, dar și a oricăror norme și reguli morale, în general. Este vorba de răsturnarea, prin forță, acum 6 ani, a Guvernului Roman, care s-a petrecut în ziua de 29 septembrie 1991.

În general, comemorările nu sunt prilej de bucurie, iar aceasta este, de-a dreptul, un prilej de tristețe. Nu mă voi referi la oameni care, în măsură mai mare sau mai mică, au fost autorii acestui eveniment, nu mă voi referi nici la forțele ascunse sau de suprafață, manipulate, de altfel, care au bulversat atunci cursul normal al vieții sociale a României, dar și liniștea care începuse să-și facă loc în sufletul fiecăruia dintre noi. Și oamenii, și faptele, în general, se cunosc astăzi, iar dacă organele abilitate să facă lumină în acest caz se mișcă greu, istoria, care nu părtinește pe nimeni, va acorda locul cuvenit fiecăruia.

Eu vreau să mă refer, în câteva cuvinte, la altceva, care mi se pare esențial: acum, la 6 ani de la răsturnarea Guvernului Roman, o distanță în timp suficientă pentru a privi mai detașat și mai obiectiv faptele de atunci, sine ira et studio, cum spun juriștii, să desprindem semnificațiile majore ale acestui eveniment. Din păcate, toate aceste semnificații sunt profund negative, iar urmările faptelor de atunci le plătim și azi. Întâi: răsturnarea Guvernului Roman a fost cea a unui guvern legitim, primul guvern rezultat din alegeri libere, după câteva decenii în care însuși cuvântul "alegeri" își pierduse semnificația.

Vă rog să observați că nu mă refer la calitatea Guvernului Roman și a oamenilor săi, deci oamenii care îl alcătuiau. Presa timpului s-a aplecat suficient asupra acestui fapt. Mă feresc să formulez judecăți de valoare ce ar putea fi contestate și de aceea constat, rece și obiectiv, că evenimentul din 29 septembrie 1991 a fost o lovitură de forță împotriva unui guvern legitim. Puține fapte sociale sunt mai grave.

În al doilea rând, Guvernul Roman pășise hotărât pe calea reformei, cu toate durerile, riscurile, dar și cu curajul și răspunderea pe care le presupun o asemenea operă. Răsturnarea lui a însemnat stoparea reformei, în primul rând, stagnarea și victoria unei politici economice ezitante, populiste și confuze, ale cărei consecințe negative le plătim azi. Organismele financiare internaționale și-au pierdut încrederea, creditele de care aveau atâta nevoie s-au îndreptat spre alții, iar imaginea României, mai ales după cele văzute la televizor, a căzut la nivelul unei țări din lumea a treia.

În al treilea rând, răsturnarea unui guvern legitim, de către o categorie socială restrânsă, mințită și manipulată, a dovedit faptul periculos că în România se pot opune artificial unele categorii sociale altora și, prin consecință, un război civil poate fi provocat oricând.

În sfârșit, în al patrulea rând, această răsturnare, prin forță, a unui guvern legal a demonstrat faptul dureros că ne aflam într-o pseudodemocrație sau, din alt punct de vedere, că forțele antidemocratice au fost mai puternice decât cele democratice. Septembrie '91 ne-a arătat că democrația în România era o iluzie, atunci cel puțin sau în orice caz, a fost transformată, câțiva ani, într-o iluzie. Mă opresc aici.

Repet, nu mi-a făcut nici o plăcere să-mi amintesc de acest eveniment, după cum nu mi-a făcut nici o plăcere să-l evoc aici, în fața dumneavoastră. M-am simțit, totuși, obligat s-o fac, îndrumat fiind de înțelepciunea celui care a spus că un popor care nu-și cunoaște și nu-și asumă istoria este obligat s-o repete.

Așadar, am evocat acest eveniment azi, 30 septembrie 1997, la 6 ani de la producerea lui, cu speranța și convingerea că asemenea evenimente nu se vor mai repeta în istoria noastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Mai sunt înscriși la cuvânt 14 vorbitori. Dacă nu ne respectăm unii pe alții, mergând până la limita de 3 minute, vom suspenda mai devreme acest program, mai devreme pentru cei care ocupă mai mult timp.

 
  Leonida Lari Iorga - relevarea unor afirmații edificatoare pentru politica națională defensivă a P.N.Ț.C.D.;

Doamnă deputat Leonida Lari, aveți cuvântul.

   

Doamna Leonida Lari Iorga:

Stimați colegi,

Recent, într-o emisiune televizată, la "Antena 1", l-am auzit pe domnul președinte al PNȚCD, Ion Diaconescu, spunând următoarea frază: "Sunt niște visători acei care mai cred că am putea realipi României Basarabia și nordul Bucovinei". Această frază este edificatoare pentru politica națională defensivă a partidului ce-l conduce, în genere a CDR. Exemplu ne servește Tratatul cu Ucraina și alte lucruri legate de unioniștii din Basarabia și Bucovina. Dar ce-i mai trist, această politică defensivă este păguboasă pentru mișcarea de eliberare națională din aceste teritorii.

Am toată compasiunea pentru românii care au stat în pușcăriile comuniste în România, dar românii basarabeni și bucovineni nu au stat, oare, în pușcării și câte 50 de ani? Oare grupul Ilașcu nu stă și acum în pușcărie?

În genere, ruperea de țară este o pușcărie continuă și, atunci, cum poate domnul Diaconescu să numească visători, în sens de naivi, poate chiar nebuni, pe acești oameni care au aspirat și aspiră la reîntregirea țării, anii lor de detenție chiar depășindu-i pe ai domnului Diaconescu.

Să ne întrebăm cum se întâmplă că, în aceste decenii de suferință, pe care le-au îndurat și unii și alții în pușcării, domnul Diaconescu și-a pierdut darul de a visa și, o dată cu aceasta, imaginea istorică și geografică a Țării Românești, iar românii basarabeni și bucovineni nu au pierdut nici darul de a visa și nici imaginea României întregi. Judecata este simplă: suferința naște memoria! Pesemne, suferința domniei sale a fost pe măsura suferinței pe care a avut-o, și nu pe măsura suferinței românilor din Basarabia și Bucovina. Și, ca să nu vorbesc în pustiu, vă prezint numai două cazuri, căci timpul nu rabdă. Între anii 1940 - 1949, intelectualii, preoții din Basarabia erau scoși din case, duși în orașele de județ, mai cu seamă la Chișinău, unde erau legați la mâini și la picioare, li se scoteau ochii, li se tăiau urechile, li se tăiau membrele genitale, după care erau împușcați în ceafă. Sunt și cărți cu poze și, mă rog, cu aceste crime. La fel, între anii '40 - '49, țăranii mai înstăriți erau scoși din case, puși în trenuri, duși în stepele siberiene, unde, la un moment dat, trenurile se opreau, pentru câteva minute fatale, în care erau coborâți din vagoane bărbații de la 16 ani în sus, împușcați în văzul familiilor lor, după care trenurile porneau mai departe. Avem mulți frați și surori, prin părțile acelea, care se cred ruși, dar, de fapt, sunt români. Asta da pușcărie, domnule Diaconescu, nu glumă! Și după toate acestea, prin anii 1988 - '89, basarabenii și bucovinenii au îndrăznit, încă, să mai dea niște vlăstare, care și-au afirmat identitatea națională, câștigând dreptul la limbă, istorie, însemne naționale.

Poate își amintește domnul Diaconescu cum ne-a întâmpinat pe câțiva lideri ai mișcării de eliberare din Basarabia, Vieru, Dabija, eu, cu flori, membrii PNȚCD, ca după aceea să arunce în noi cu pietre, numindu-ne, prin intermediul ziarelor de aici - "Evenimentul zilei", "Tinerama", "Expres Magazin" - kaghebiști, comuniști, chiar ruși.

Așadar, s-au câștigat toate aceste lucruri, după toate aceste suferințe și acum, în 1997, vine domnul Ion Diaconescu și cutează să ne numească visători. Parcă asta ar fi o crimă, să visezi a-ți împlini reîntregirea neamului românesc! Dar cine este acest domn Ion Diaconescu, alături de marii visători ai acestui neam, începând cu Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare, Alexandru Ioan Cuza, Antonescu, Mateevici, Coșbuc, Goga?! Cine este acest domn Diaconescu, alături de marii visători contemporani ai acestui neam: Grigore Vieru, Păunescu, Ion Gheorghe, Paul Anghel, Ion Lăncrănjan, Dumitru Matcovschi, Nicolae Dabija, Corneliu Vadim Tudor?! Este exact ceea ce se vrea el, un nevisător! Or, de când este viață pe pământ, lumea a fost mișcată înapoi de nevisători, iar înainte mișcată, numai de visători.

Vă mulțumesc.

Din Grupul PNȚCD:

Rușine!

 
   

Doamna Iorga Leonida Lari:

Rușine să vă fie vouă!

(Aplauze în partea stângă a sălii)

Din Grupul PRM:

Fundamentaliștii!

 
  Petre Țurlea - prezentarea unei declarații oficiale a P.U. N.R.;

Domnul Vasile Lupu:

Urmează domnul deputat Petre Țurlea. Se pregătește domnul deputat Kovacs Carol Emil, de la Grupul parlamentar național liberal. Domnul Țurlea este cunoscut ca aparținând PUNR-ului.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

O să vă citesc o declarație oficială a Partidului Unității Naționale Române.

Episcopatul ortodox român din Transilvania a trimis Parlamentului României, pe 12 septembrie, o scrisoare cu precizarea poziției sale privind proiectul de Lege "Boilă - Turianu. Partidul Unității Naționale Române consideră ca pe un act de obligatorie politețe răspunsul la această scrisoare. Iată-l: "Forțele politice ale arcului guvernamental din Senat au adoptat un proiect de lege de retrocedare a unora dintre lăcașele de cult, aflate astăzi în posesia Bisericii Ortodoxe Române, către Biserica Greco-Catolică".

Hotărârea Senatului este de o gravitate deosebită, putând duce la evenimente dramatice în Transilvania. Câteva observații se impun. Unu: noua lege este neconstituțională, pentru că încalcă art.29 alin. 5 din Constituție, care spune: "Cultele religioase sunt autonome față de stat...". Așadar, statul nu are dreptul să se amestece în relațiile pe care cultele le au între ele, inclusiv de natură patrimonială. De asemenea, noua lege încalcă art.29 alin. 4din Constituție, care interzice orice forme, mijloace, acte sau acțiuni de învrăjbire religioasă, iar sentința Senatului va avea, cu siguranță, drept consecință imediată învrăjbirea religioasă dintre românii din Transilvania.

Doi: legea adoptată de către Senat este nedemocratică, se încalcă dreptul democratic al colectivității de a decide, pe bază de vot, asupra soartei lăcașelor de cult, pe care chiar aceste colectivități le-au construit.

Trei: amestecul statului în relațiile dintre culte este neproductiv, el mai mult încurcând. Deja între Biserica Ortodoxă Română și Biserica Greco-Catolică a intervenit o înțelegere, semnată la Balamat, în Liban, la 24 iunie 1993. În art.5 al acesteia se menționează că rezolvarea problemelor bisericești în litigiu ale Bisericii catolice orientale unite se va face prin dialog cu Biserica ortodoxă.

Patru: numai voința locuitorilor din fiecare localitate poate decide în cazul lăcașelor de cult. Totodată, conform aceluiași art.29 alin. 5 din Constituție, statul trebuie să susțină material construirea de noi biserici pentru cei care se află în minoritate.

Cinci: Legea "Boilă - Turianu" poate avea consecințe profund negative asupra stabilității statului național unitar român și chiar a existenței acestuia. De aceea cei care sprijină această lege nu au sentimente patriotice românești.

Din motivele menționate, Partidul Unității Naționale Române se pronunță cu fermitate împotriva proiectului de lege și cheamă cele două biserici românești la dialog și înțelegere. De asemenea, PUNR invită toate partidele parlamentare să-și precizeze deschis poziția, la tribuna Parlamentului, pentru ca poporul român să o cunoască.

Încredințăm Episcopatul ortodox din Transilvania că se poate bizui pe sprijinul Partidului Unității Naționale Române.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

 
  Kovacs Carol Emil - despre necesitatea continuă a dialogului cu sindicatele;

Are cuvântul domnul Kovacs Carol Emil și se pregătește domnul Petru Bejinariu, PDSR.

   

Domnul Kovacs Carol Emil:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Conform art.66 alin.1 din Constituția României, în exercitarea mandatului, deputații și senatorii sunt în serviciul poporului.

Pentru respectarea Constituției, încercăm să avem legături cu cetățenii, pe cât mai multe căi posibile. Una dintre acestea este dialogul lunar pe care îl purtăm cu sindicatele din fiecare județ, în speță din județul Olt, pe care îl reprezint din partea Partidului Național Liberal. Din acest dialog, am cules informații utile pentru perfecționarea activității noastre în teritoriu și în Camera Deputaților.

Am constatat că salariații sunt îngrijorați de greutățile zilnice: cerințe multe, prețuri mari și bani din ce în ce mai puțini și, mai ales, îngrijorați de ce le va aduce ziua de mâine, de nesiguranța locului de muncă. De asemenea, am constatat că aceste îngrijorări ale salariaților sunt accentuate și de o lipsă de informații reale în legătură cu activitatea noastră în cadrul Parlamentului, în legătură cu programul de guvernare, mai pe scurt, față de procesul legislativ referitor la protecția socială, șomaj și patronate. De exemplu, se consideră, de către liderii de sindicat, că dialogul dintre guvern și sindicate nu trebuie să se rezume numai la mineri, categorie socială care, în județul Olt, nu există. Deși în județul Olt nivelul șomajului este scăzut și salariul mediu este mai ridicat decât în alte zone ale țării, salariații solicită ca, pe cât posibil, și înțelegând necesitatea și greutățile reformei, să fie protejați de neprevăzutul zilei de mâine, de un sistem coerent de legi, și ne referim, în mod deosebit, la locurile de muncă actuale și viitoare.

Considerăm că, prin relansarea dialogului dintre sindicate - patronat - guvern, îngrijorările salariaților, de altfel întemeiate, pot fi atenuate.

Să nu neglijăm acest dialog cu sindicatele, care va avea drept consecință perfecționarea legilor referitoare la protecția socială, șomaj și patronat. Dacă vom neglija acest dialog, cu toate categoriile de salariați, de neliniștile acestora va profita actuala opoziție, care a și început, într-un stil nedemocratic, care îi este specific, să manipuleze și să folosească sau să se folosească de nemulțumirile existente în a împroșca cu venin în realizările noastre.

(Rumoare în partea stângă a sălii)

Li se inoculează oamenilor ideea că am câștigat alegerile inducând în eroare populația, însoțind aceste afirmații de o campanie populistă în care, alături de critici nefondate, se fac și promisiuni fără nici o bază reală.

Opoziția încearcă, în acest fel, să manipuleze sindicatele în așa fel încât, prin prezentarea situației în culori cât mai sumbre și, mai ales, prin acuzarea noastră de rea credință, într-un stil exagerat, ca să poată fi și serios, să forțeze alegerile anticipate. Suntem acuzați, de exemplu, până și de erorile din vechea legislatură, doar - doar cetățenii nu o să mai înțeleagă nimic, într-o confuzie generală. Acest lucru se întâmplă și datorită faptului că regulile democrației nu sunt bine cunoscute și înțelese de actuala opoziție, care, atunci când era la putere, își mai permitea să manipuleze categorii sociale, una împotriva alteia. Acum forțează, absurd pentru situația actuală a țării, eventuale alegeri anticipate, prin dezinformare și promisiuni populiste față de sindicate.

Consider că opoziția nu poate da lecții, la ora actuală, cum se guvernează țara, având în vedere rezultatele slabe obținute când a fost la guvernare. Avem nevoie de o opoziție, dar de o opoziție reală, elegantă, constructivă, cu vederi și, mai ales, acțiuni democratice, fără patimă și fără ură.

După 7 ani de opoziție, noi, actuala putere, putem organiza, să spun așa, o universitate pentru studiul opoziției, pentru a se învăța cum trebuie făcută opoziție, în Parlament și în afara lui.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea (din bancă):

Bravo!

(Aplauze)

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

 
  Petru Bejinariu - critici la adresa modelului românesc de guvernare, promovat de Guvernul Ciorbea;

Are cuvântul domnul deputat Petru Bejinariu. Se pregătește, de la PRM, domnul Leonăchescu Nicolae.

   

Domnul Petru Bejinariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Intitulez declarația mea "Se micșorează țara".

Cu mâhnire declar, în Camera Deputaților, că România a devenit și continuă să devină mai mică în trei spații: geografic, lingvistic și demografic.

Unu: geografic este mai mică cu 6.000 km2, începând cu data de 26 iunie 1997, când s-a ratificat Tratatul româno-ucrainian. Nordul Bucovinei, fără nici un temei juridic, istoric sau moral, a trecut în componența Ucrainei. Acum, populația românească din aceste teritorii este supusă mai activ procesului deznaționalizării. De exemplu: clasele paralele românești, bunăoară, de la școlile din Valea Cosminului, Corovia, Molodia și altele au fost desființate și copiii de români au rămas în jurul gardurilor școlii.

Viața culturală românească este mereu redusă, presa și cartea românească, în cea mai mare parte, lipsesc, prezența românilor în administrația locală, în viața politică și intelectuală a scăzut alarmant.

"Ucrainienii râd de noi, domnule deputat, nu ne iau în seamă, nu ne rezolvă nimic și ne batjocoresc. Aceasta este soarta de român aici, iar unii dintre români, inclusiv din cei cu care dumneavoastră v-ați pupat la această serbare, sunt vânduți", îmi spunea, semnificativ, Mircea Pilat, părinte și cadru didactic de la Valea Cosminului, la manifestarea, la admirabila manifestare "Limba noastră cea română" din septembrie 1997.

Doi: România devine mai mică lingvistic cu cel puțin două județe, începând cu iulie 1997, când a fost dată Ordonanța de urgență pentru modificarea Legii învățământului, fără nici o urgență în sistem pentru modificarea Legii învățământului, fără nici o urgență în sistem.

Localități întregi cu școli, instituții publice de administrație locală, așezăminte de cultură și de artă trec la folosirea altei limbi.

Învățământul se va desfășura în altă limbă. Documentele școlare vor fi întocmite tot în altă limbă. Corespondența se va purta tot în aceeași altă limbă. Ne mai întrebăm: ce mai rămâne românesc în aceste localități din România? Este suficientă doar inscripția bilingvă?!

Profesorii români nu mai pot veni în aceste județe. Doamna profesoară Grigoraș Elena, din orașul Siret, bunăoară, nu a fost admisă la concursul pentru catedra vacantă din județul Covasna în sesiunea iulie, doarece nu cunoștea limba maghiară. Profesorii de istorie, greografie pleacă. La fel și elevii pentru care nu se pot constitui formații de studiu.

Deci se pune baza procesului asimilării românilor așa cum a recunoscut, în diferite forme, în mod public, domnul ministru Gavril Dejeu, domnul senator George Pruteanu și alte personalități din Opoziție.

În cazul unor minorități care jignesc poporul român, chiar și în limba română, care-i prezintă fals istoria, care ne pârăsc mereu la foruri internaționale, acum și prin scrisori de uz intern și se supără când aflăm, care vor privilegii, și nu drepturi egale cu românii (vezi admiterea la Facultatea de drept de la Cluj-Napoca), care se preocupă la guvernare doar de interesele etniei lor, ne întrebăm: acesta să fie, oare, modelul românesc de guvernare, pe care-l declară atât de înalt și recent domnul prim-ministru Victor Ciorbea?

Spun toate acestea acum, înainte ca ordonanța să ajungă în Camera Deputaților.

Trei. Scăderea populației, începând din '90, poate atinge, chiar la sfârșitul acestui an, o scădere de 100 de mii de persoane, urmare a degradării economiei prin lichidări, șomaj, inflație, scumpiri și scăderea nivelului de trai.

În final, iată două interogații în spațiul spiritualității românești: ce semnificații mai rămâne pentru anul 1918 și Ziua națională a României, de la 1 Decembrie.

Și, doi: dacă așteptăm reântregirea țării, sau propunem alt eveniment istoric pentru Ziua noastră națională?

Și, cu toate aceste grave realități, eu gândesc în felul vorbelor lui Petru Rareș: "Vom fi iarăși ce am fost și mai mult decât atât".

Vă mulțumesc.

(Aplauze)

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumim.

 
  Nicolae Leonăchescu - evocarea figurii luminoase și nobile a Maicii Tereza;

Are cuvântul domnul Leonăchescu Nicolae de la Partidul România Mare și se pregătește domnul deputat Mihai Drecin, de la PUNR.

   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Onorat auditoriu,

La 5 septembrie 1997 a intrat în imperiul umbrelor Maica Tereza, conducătoarea Ordinului "Misionarele carității" din Calcutta.

Ea este de origine vlahă sau aromână și, din această perspectivă, o revendicăm pentru patrimoniul românesc de personalități.

Pe numele său de naștere Gongea N. Boiangiu, s-a născut la 27 august 1910, pe "străduța vlahă" din Skopje, în cartierul vlahilor. Tatăl ei, Nicola, a fost asistent farmacist, iar mama sa, Drone, se ocupa de țesutul pânzeturilor. A mai avut două surori și un frate.

Numele său a fost bulgarizat (Gongea Nicolova Boiangieva), sârbizat (Boiangievici), sau albanizat (Boiagi), după cum se schimbau stăpânii localității sale de origine.

După terminarea liceului, a plecat din Skopje și traiectoria vieții sale trece și prin Irlanda, unde s-a călugărit la vârsta de 18 ani, sub numele de MAICA TEREZA.

De la 1 decembrie 1928, s-a stabilit în India și aici a desfășurat o bogată activitate misionară în slujba binelui și a păcii. A fost prietena celor săraci și suferinzi.

Pentru întreaga sa activitate umanitară a primit multe distincții, culminând cu Premiul Nobel pentru Pace, care i s-a înmânat la 17 octombrie 1979.

Făptura ei scundă și firavă a străbătut planeta în lung și-n lat, militând pentru cei mulți și suferinzi. Pașii șau purtat-o prin Africa și Australia, prin Asia, Europa și America. Peste tot a împărțit speranță, a zguduit zidul indiferenței.

De-abia la 16 august 1989 a putut să facă o vizită particulară la mormântul părinților săi, iar în anul 1990, Maica Tereza a venit și în România, acolo unde cuvântul MAICĂ este la el acasă.

Conștiință vie în acțiune și personalitate cu puternic mesaj umanist, aromânca Maica Tereza a îmbogățit patrimoniul spiritual românesc prin fapte nobile. Ea trebuie inclusă în viitoarea Enciclopedie Română, ca și alți mari vlahi, cum au fost: inventatorul Nicolae Tesla (1856-1943) din Smiljan, chimistul Mihail Pupin (1854-1935) din Idvor, frații Ienache (1878-1060) și Milton (1882-1964) D. Manachia din Avdela, cele trei generații de bancheri Sina, Nicolae Dumba (1830-1900), cetățean de onoare al Vienei, unde o stradă îi poartă numele etc.

Amintim aici, cu o întârziere pe care o regretăm, date din viața și munca acestei mari femei a neamului nostru, Maica Tereza, pentru a-i cinsti memoria.

Fără ea, lumea este mai tristă și mai rece.

Ca o dovadă a recunoștinței noastre față de sacrificiul său și a respectului pe care-l purtăm față de luminoasa și nobila ei figură, vă propun să păstrăm un moment de solemnă reculegere.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumim.

 
  Mihai Dorin Drecin - intervenție cu titlul Trădători sau patrioți !?;

Are cuvântul domnul Mihai Drecin, de la PUNR. Se pregătește doamna Hildegard Puwak, PDSR.

   

Domnul Mihai Dorin Drecin:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică se numește "Trădători sau patrioți"!?

În ultimele săptămâni, în câteva importante ziare din țară, au apărut articole care, ca dascăl și cercetător al istoriei contemporane a României, mi-au atras atenția în mod special. Ele readuc în atenția opiniei publice numele a două persoane mult discutate, desigur în surdină, în ultimul deceniu al dictaturii ceaușiste. Este vorba de fostul general de securitate Ion Mihai Pacepa și exdiplomatul Răceanu.

Interesant este faptul că personajele sus-amintite se încearcă a fi prezentate ca "patrioți" care, chipurile, au trădat nu țara lor de baștină, România, ci doar regimul ceaușist, familia dictatorului Ceaușescu și apropiații ei.

Cred că anumite forțe economice și politice din țară și străinătate încearcă să se insinueze în conștiința opiniei publice românești și, profitând de greutățile materiale în continuă creștere ale omului de rând, de amalgamul ce domină viața politică internă, să smulgă un nou verdict juridic pentru cei doi, absolvindu-i de pedepsele inițiale, transformându-i peste noapte din trădători în patrioți.

Ne sugerează o astfel de abordare marea putere de astăzi, am numi-o Statele Unite ale Americii, căreia cei doi, la vremea respectivă, i-au făcut mari servicii, așa cum în anii '60, o altă mare putere, căreia îi eram încă subordonați, e vorba de fosta URSS, ne-a impus să nu-l pedepsim, după cum merita, pentru o faptă similară, pe generalul Șerb?

Pentru a încerca o limpezire a lucrurilor și a evita căderea, nu numai într-o simplă greșeală, ci chiar în ridicol, este bine să recurgem la memoria istoriei.

În preajma bătăliilor de la Mărăști, Mărășești, Oituz, de soarta cărora depindea menținerea nucleului de stat român liber și independent, doi ofițeri superiori au dezertat la inamicul german și austro-ungar. Este vorba de coloneii Alexandru Sturdza și Crăiniceanu. Primul, nimeni altul decât fiul fostului prim-ministru D.A. Sturdza, celălalt, fiul generalului cu același nume, care a jucat un rol important în războaiele balcanice. Având la bază școala și cultura germană, considerând că pericolul rusesc era mai grav decât cel german, cei doi ofițeri s-au hotărât să-și încalce jurământul față de patrie și rege, dezertând, cu alte cuvinte, trădând. Dacă colonelul Crăiniceanu a fost arestat, judecat și executat de organele românești în drept, colonelul Sturdza a luat calea exilului german, familia repudiindu-l definitiv, amândoi intrând în Cartea istoriei naționale ca trădători de neam și lege.

Vremurile de după al doilea război mondial, pur și simplu inversează criteriile care departajează pe patrioți de trădători. În câțiva ani, la sfârșitul deceniului cinci, românii care apărau democrația interbelică sunt denunțați ca "trădători" de impusul regim comunist, în timp ce comuniștii internaționaliști, propagatorii teoriilor "România - stat multinațional" și a "dreptului națiunilor la autodeterminare, până la separarea de stat", sunt propulsați în postura inedită de "patrioți". Doar în ultima vreme, istoricii încearcă să așeze oamenii și faptele anilor 1945-1989 pe făgașul normalului, să-i prezinte în luminile pe care le merită după vorbele și greutatea gesturilor lor.

Recunosc că întreprinderea nu este ușoară. Cred, însă, că un individ care beneficiază la un moment dat de o poziție publică și avantaje materiale deosebite, pretându-se, mai apoi, la abandonarea, la sacrificarea intereselor naționale pentru interese strict personale, nu poate fi etichetat decât trădător de neam. Pacepa și Răceanu fac parte din această categorie detestabilă de individzi.

Dascălii, slujitorii mass-mediei, oamenii politici trebuie să cântărească cu atenție binele și răul, intenționat sau întâmplător, pe care îl facem în viața de zi cu zi. Aduse la cunoștința opiniei publice, ele devin fapte de meditație, subiecte de discutat, exemple de urmat sau de repudiat. Altfel riscăm ca generațiile tinere să nu poată distinge binele de răul pe care cetățeanul român îl poate săvârși pentru țară.

Țara este veșnică și bună, regimurile politice și slujitorii lor sunt trecători, tentați, nu o dată, de slăbiciuni și virtuți!

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
  Carola Hildegard Puwak - referire la ordonanța care schimbă destinațiile fondurilor încasate din privatizare;

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Are cuvântul doamna Hildegard Puwak. Se pregătește domnul Ioan Gavra.

   

Doamna Carola Hildegard Puwak:

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Subiectul la care mă voi referi privește tot recenta Ordonanță a Guvernului prin care se schimbă destinațiile fondurilor încasate din privatizare.

Înainte de orice argumentație, trebuie să declar că, prin aplicarea unei asemenea măsuri, Guvernul dovedește încă o dată că nu înțelege prioritățile dezvoltării țării. Privatizarea constituie procesul esențial, prin care în România, în absența altor resurse financiare consistente, se poate susține modernizarea economiei.

Este evident că un Guvern căruia interesul național și profesionalismul îi sunt străine, nu putea alege decât soluții care să anuleze orice șanse de modernizare, orientând spre consum sumele încasate din vânzarea bunurilor de capital. În acest moment, țara este confruntată cu nenumărate dificultăți datorate greșelilor guvernării actuale. În locul pragmatismului politic, asistăm astăzi la degringoladă, haos, clientelism, jocuri de interese, fals autoritarism, răzbunare, arivism.

O întrebare se impune: are dreptul Guvernul României să dispună discreționar de capitalul societăților comerciale, vânzându-l, fără limită de preț, utilizându-l pentru consum?

Rog pe domnul prim-ministru să analizeze Programul de privatizare pentru anul 1997, chiar și acum, când mai sunt doar trei luni până la sfârșitul anului, deși el a fost depus la Parlament în februarie, având girul noii conduceri a FPS-ului, pentru a constata cum se dorește în prezent consolidarea proprietății private în România.

Să fie, oare, întâmplător faptul că în acest context domnul Ciorbea a uitat deliberat să solicite instituției din subordinea domniei sale prezentarea Programului de privatizare pentru anul 1997 și să-l analizeze cu seriozitatea de care un prim-ministru ar trebui să dea dovadă, atunci când este vorba de progresul țării? Sau, poate a amânat deliberat această analiză, pentru a da răgaz colaboratorilor săi să promoveze această ordonanță, prin care sumele încasate din privatizare se vor consuma pe destinații pe care coaliția guvernamentală le stabilește exclusiv pe criterii de interes politic, sau subordonare smerită față de FMI și Banca Mondială?

Există, oare, undeva, în conștiința guvernanților, o unduire de teamă că mâine România va fi mai departe de obiectivul integrării în Uniunea Europeană, decât este după 9 luni de guvernare CDR-USD-UDMR?

Cum puteți decide, prin recentele măsuri adoptate, domnule prim-ministru, anularea procesului de modernizare economică?

Neavând nici o concepție de politică economică și îndeosebi de politică industrială, sigur că lăsați la latitudinea oricăror acționari, care vor să cumpere repede și ieftin, decizia de a face sau nu retehnologizare. De altfel, nici măcar nu vă propuneți să le cereți, sau să le impuneți strategii raționale de postprivatizare.

În finalul declarației mele, doresc să fac un apel către dumneavoastră, doamnelor și domnilor parlamentari ai Puterii. Reanalizați, împreună cu miniștrii care vă reprezintă, dacă a împinge spre faliment majoritatea societăților românești prin măsurile adoptate în domeniul privatizării, dacă anularea oricărui sistem de protecție a economiei naționale prin măsurile de politică tarifară și vamală aplicate, dacă retragerea brutală a statului din gestionarea unor sectoare vitale ale economiei, sunt măsurile de care țara are nevoie.

Răspunsul nostru este categoric "nu". Există alternative economice realiste, în folosul țării, dătătoare de speranță pentru viața cetățenilor.

Vă solicităm, domnule Președinte al României, să faceți uz de prerogativele de care dispuneți, pentru a fi oprit imediat demersul periculos al destructurării societății românești și al anulării șanselor ei de modernizare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumim.

 
  Ioan Gavra - prezentarea de scuze pentru un caz de bârfă publică; declarație, în numele Grupului parlamentar al P.U.N.R., în privința ordonanțelor de urgență;

Domnul deputat Gavra are cuvântul.

   

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

La început, aș vrea să fac o declarație în nume personal și, sigur, în a doua parte o declarație politică, în numele grupului parlamentar, cu același subiect despre care a făcut vorbire doamna deputat Puwak mai înainte. Presa de astăzi, un cotidian, cotidianul "Național" publică o știre în legătură cu bârfa publică care circulă de săptămâna trecută în legătură cu unii colegi de-i noștri.

Sigur că este o bârfă publică care a circulat și circulă la hotel, probabil că va mai circula și despre alți colegi. Au fost și alți colegi implicați. Chiar discutam cu un coleg mai înainte de asemenea can-canuri publice care constituie deliciul presei și mai ales la adresa demnitarilor. Și la adresa mea știți că a fost o asemenea chestiune, dar bârfa publică este bârfă publică.

Eu vreau doar atât numai, să infirm ceea ce scrie acolo. Eu nu pot să confirm o bârfă publică, pentru că bârfa publică nu poate fi confirmată. Asemenea zvonuri au existat și vor exista în continuare despre mai mulți dintre noi, sau despre fiecare dintre noi, întrucât, fiind persoane publice, suntem expuși din acest punct de vedere și constituim, sigur, un subiect predilect al presei.

Îmi cer scuze în Camera Deputaților, public, domnului deputat Gavril Dejeu pentru ceea ce a apărut în presă. Deci nu-mi aparține și eu nu pot să confirm un zvon public.

Doi. Este dreptul la viață privată al fiecărui coleg, înscris în Constituție, al fiecărui cetățean, și este treaba domniei sale, a fiecăruia, să facă ceea ce dorește.

Trei. Eu sper că nu mai este Codul eticii și echității, așa-i spune, în vigoare, ca să dăm seamă cuiva despre ceea ce facem noi. Fiecare face așa cum crede, pentru că există libertate deplină și din acest punct de vedere. Însă eu vreau să-mi cer scuze, pentru că am fost amestecat involuntar în asemenea subiect. Ceea ce a publicat "Vip"-ul săptămâna trecută, din păcate, este o nouă diversiune, întrucât este vorba acolo despre trei colegi care probabil nu are nici unul legătură cu celălalt și a adus prejudicii la două dintre colegele noastre, care nu sunt vinovate, din acest punct de vedere. Dar, asemenea diversiuni probabil că sunt la modă. Problema este că nu trebuie să le acordăm atenția cuvenită, ci doar să le considerăm zvonuri obișnuite, pentru că, dacă n-am fi subiectul presei, probabil că n-am mai fi persoane publice. Deci îmi cer scuze în mod public domnului coleg deputat Gavril Dejeu, pentru că, involuntar, am fost introdus în acest subiect care nu-mi aparține.

Declarația politică în numele Grupului parlamentar. Același subiect doream să-l abordez și eu în numele Grupului parlamentar, și anume ultima ordonanță de urgență a Guvernului Ciorbea.

Deși noi am insistat de la acest microfon, am insistat public ca Guvernul să revină la normalitate, adică la legalitatea necesară, care se realizează doar de către Parlamentul României, ca unică autoritate legiuitoare în această țară, Guvernul se pare că n-a înțeles. Am încheiat vacanța parlamentară, am intrat în sesiunea parlamentară de toamnă și iată că, după începerea sesiunii, Guvernul emite în continuare ordonanțe de urgență.

Acum, două sunt motivele pentru care facem o asemenea declarație publică.

Unu: ordonanțele de urgență, conform Constituției, se emit în condiții excepționale. Nu există condiții excepționale la aceste ordonanțe care schimbă modul de distribuire a veniturilor și sumelor încasate din privatizare, în mod fundamental, decât o singură explicație: nu există bani la bugetul național, adică la consum. Dacă în asemenea fel a înțeles Guvernul să-și acopere acest buget, înseamnă că este foarte grav. A redistribui în asemenea proporții total iraționale, total antireformă și antirestructurare ceea ce se realizează din privatizare, înseamnă că, de fapt, nu se dorește intrarea noastră efectivă în Uniunea Europeană și relansarea economiei naționale.

A cheltui 70 la sută din resursele care provin din privatizare pe consum - bugetul înseamnă consum, indiferent că acum s-a făcut această disociere între partea care revine la bugetul de stat, deci la bugetul centralizat, și partea care revine la bugetele locale -, deci 70 la sută merge pe consum. Deci, golurile din buget nu trebuie acoperite cu aceste sume care rezultă din privatizare. Dacă dorim relansare, aceste sume, de fapt și de drept trebuie să le reântoarcă în modernizări, restructurări și în reformă reală efectivă.

De aceea, în numele Grupului parlamentar cer încă o dată Guvernului României să revină la normalitate, adică la adoptarea unor legi de către Parlamentul României, ca unică autoritate legiuitoare, conform Constituției în România și să mai lase la o parte situațiile excepționale. Una singură a fost în acest an situație excepțională: calamitățile naturale. Dar, pentru acea situație excepțională, din păcate, Guvernul României n-a emis ordonanță de urgență. Măcar dacă o parte din acești bani, dacă ordonanța va fi adoptată în Parlament, vor merge pentru rezolvarea acelor grave probleme ale calamităților naturale, totuși, ar fi un bine pentru țară.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

 
  Liviu Radu Bara - exprimarea dezamăgirii electoratului din județul Sălaj față de politica dusă de actuala coaliție guvernamentală;

Are cuvântul domnul deputat Bara Liviu. Urmează domnul deputat Romulus Raicu, de la PUNR.

   

Domnul Liviu Radu Bara:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Așa cum știți, sunt unul dintre cei care reprezintă electoratul județului Sălaj în Parlamentul României.

Vin de pe aceste meleaguri, după ce la sfârșitul săptămânii trecute i-am întâlnit în comunele și orașele județului pe fiii acestor meleaguri atât de des frământate de istorie. Ei ne-au reamintit de eroii noștri naționali care s-au născut pe aceste meleaguri. L-au numit pe Iuliu Maniu ca pe un sfânt care, jertfindu-se pentru popor, lăsa în urmă speranța unor harnici administratori ai intereselor naționale. Cei care credeau după Revoluția din decembrie 1989 că spiritul lui Iuliu Maniu renaște, au rămas muți în fața politicii duse de actuala coaliție guvernamentală, care promovează în decizii guvernamentale interese contrare spiritului românesc, intereselor conviețuirii în pace și liniște pe aceste meleaguri transilvane.

Acești oameni care descind din ideologia transilvană, din cei care s-au sacrificat pentru dăinuirea neamului românesc și care cred în jertfele românești ale lui Horia, Cloșca și Crișan, ale pașoptiștilor, ale lui Avram Iancu, ale celor care au pierit în luptele pentru făurirea României Mari, se întreabă, pe bună dreptate: de ce o revoluție situată la sfârșitul secolului 20 le aduce necazuri, frustrări, sărăcie, mizerie, decadență morală, desfrâu intelectual, un adevărat cortegiu de fărădelegi pe care nimeni nu poate să le oprească? Acești oameni, care sunt electoratul nostru, ne întreabă pe toți, mai mult sau mai puțin retoric: de ce v-am ales? De ce vă duceți la București? De ce noi o ducem tot mai prost?

În spatele acestor întrebări se află o multitudine de realități, care sfidează bunul simț al românului și-i îngroapă speranțele în prăpăstii din care nu mai poate ieși.

În acest sens sunt edificatoare întrebările privitoare la identificarea scopului denunțurilor anonime ale domnului Adrian Severin. Toți cei cu care am discutat au rămas perplecși la "fandacsia" unui ministru de externe român care pleacă în străinătate după ce a denunțat, fără nominalizări, virtuale trădări de țară la nivelul conducerilor de partid, sau ale unor cotidiene. Mai mult. Președintele Emil Constantinescu, arogându-și rolul de luptător împotriva corupției, împroașcă cu noroi în instituțiile fundamentale ale statului, înnăbușind încă o dată principiul separației puterilor în stat.

Doamnelor și domnilor,

Dacă acestea sunt astăzi standardele statului de drept, eu nu am decât să le spun alegătorilor din județul Sălaj că Iuliu Maniu a murit degeaba. Că urmașii lui și ai lui Corneliu Coposu au uitat de înaintașii lor. Nimic nu ne miră în aceste condiții că mâine vom deveni mai săraci decât azi, că mâine vom fi mai puțini decât am fost și că renașterea idealurilor naționale se află în grea suferință.

Fiind la greu, le transmit, totuși, alegătorilor din județul Sălaj un mesaj optimist: judecata voastră este cea mai bună. Nu vă lăsați înșelați de minciunile care vă înconjoară. Credeți în voi și bazați-vă pe eforturile voastre. Dincolo de ele, nu există nimic. Poate, minciuni.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

 
  Romulus Raicu - avertizarea Puterii asupra adevăratelor țeluri pe care le urmărește U.D.M.R.;

Urmează domnul deputat Romulus Raicu, de la PUNR. Se pregătește domnul Dumitru Bălăeț, de la PRM.

   

Domnul Romulus Raicu:

Domnule președinte,

Onorat auditoriu,

De-a lungul istoriei, poporul român s-a confruntat cu numeroase vicisitudini, care l-au învățat să fie răbdător și tolerant, românii reacționând doar atunci când nu i-au fost respectate drepturile sale firești, când alții au pus sub semnul întrebării ființa sa națională.

După evenimentele din decembrie 1989, se vorbește prea mult și deseori nefondat despre extremismul românesc, fără a fi explicate și cauzele care generează un asemenea fenomen.

Prin structura lor, românii nu pot fi extremiști. Ei și-au iubit întotdeauna patria, au luptat pentru apărarea ei și au fost gazde bune pentru toți cei care au trecut sau s-au așezat pe pământ românesc.

Românii au dat dovadă de intoleranță numai atunci când demnitatea lor națională le-a fost pusă în pericol, când alte forțe au atentat la ceea ce le este mai scump: statul național unitar.

Atât în perioada interbelică, precum și după 1989, românii au înțeles că trebuie să accepte drepturi egale pentru minoritățile naționale. Singura minoritate care nu este mulțumită cu drepturile pe care le are este minoritatea maghiară, ea fiind cea care a întreprins o serie de demersuri la forurile europene pentru a dobândi ceea ce de fapt alte minorități din Europa nu au: dreptul de a se autoconduce, de a avea Guvern propriu, de a avea structuri politice paralele, de a folosi limba maternă în toate formele de învățământ și în toate domeniile vieții publice.

Preocupat de păstrarea României ca stat național unitar și indivizibil, PUNR a avertizat în repetate rânduri Puterea asupra adevăratelor țeluri pe care le urmărește UDMR.

Păstrând mereu trează atenția populației românești asupra pericolelor ce pot amenința unitatea și integritatea României, prin punerea în aplicare a proiectelor UDMR, partidul nostru a fost etichetat deseori ca partid extremist. Exagerând în mod voit unele declarații politice acuzatoare ale unor fruntași ai PUNR la adresa liderilor UDMR, unele partide politice au încercat să creeze în ochii opiniei publice imaginea unui partid naționalist extremist, care s-ar opune drepturilor firești ale minorității maghiare.

Este de neînțeles atitudinea intransigentă acuzatoare a liderilor partidelor istorice față de pozițiile exprimate de PUNR în acest sens și toleranța, indiferența față de acțiunile iredentiste ale UDMR.

Noi considerăm că poziția CDR-USD față de declarațiile și acțiunile unor lideri maghiari, până la alegerile din noiembrie '96 a fost contrară intereselor naționale românești și a avut la bază calcule de ordine electoral.

Aducerea UDMR la guvernare a constituit cea mai mare sfidare, cea mai mare ofensă adusă de coaliția CDR-USD intereselor majore ale poporului român, care s-a văzut în situația de a privi neputincios la repetatele cedări ale Puterii în fața pretențiilor exagerate ale minorității maghiare.

Perioada care a trecut de la instalarea Cabinetului Ciorbea a dovedit că lipsa de reacție a PNTCD, PNL și PD față de cererile UDMR până la alegerile din noiembrie '96 nu a fost întâmplătoare, din moment ce actualul Guvern a admis pretențiile formulate de UDMR, modificând prin ordonanțe de urgență Legea învățământului și Legea administrației publice locale.

În mod firesc, după cele întâmplate până acum în viața politică românească ne întrebăm: unde sunt, oare, adevărații extremiști? În P.U.N.R., care a luat atitudine față de încercările U.D.M.R., de creare a unor enclave pe teritoriul României și de federalizare a țării, ori cei care urmăresc punerea în aplicare a unui asemenea plan?

Domnilor guvernanți,

Nu uitați că istoria vă va judeca pentru lipsa de fermitate de care dați dovadă în apărarea intereselor naționale românești. Dacă nu ați pierdut cu totul dragostea de țară, strângeți lângă dumneavoastră pe cei care sunt loiali neamului românesc.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea stângă a sălii de ședință).

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

 
  Dumitru Bălăeț - referire la măsurile haotice luate de Guvern în domeniul mineritului;

Deci, are cuvântul domnul Dumitru Bălăeț.

Se pregătește domnul Barbu Pițigoi.

   

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

Stimați colegi deputați,

Îmi pare rău că, tocmai a doua zi după căderea, acum 6 ani, a Guvernului Roman, mă văd nevoit să vorbesc despre "funie în casa spânzuratului".

Prin măsurile haotice, în domeniul mineritului, Guvernul domnului Ciorbea pregătește, ca și fostul Guvern Roman, printre multe alte nenorociri, și noi mineriade.

Vreau să vă atrag atenția asupra acestora, căci ele vor fi mult mai grave și mai periculoase decât acelea care au fost conduse de Miron Cozma. Acelea aveau, cel puțin, un conducător cu care se mai putea discuta, trata, negocia. Acestea nu vor mai avea așa ceva. Acelea erau organizate, acestea vor fi dezorganizate. Acelea erau, cum s-ar spune, "de suprafață". Acestea vor fi "de subteran". Acelea au fost doar de câteva zile de groază ale Bucureștiului. Acestea vor fi nelimitate, tot ale groazei și ale disperării.

Căci, ce vor face cei peste 60.000 de mineri, scoși anapoda din felul lor de viață, trudnic și amar, din fundul pământului, din toate minele țării? Fără îndoială că, după ce "pomana porcului", adică a economiei naționale se va fi terminat, după ce toate cele 15-20 de salarii date de Guvern vor fi băute, însumând peste 1.500 miliarde lei, date anapoda, pe apa gârlei, din bugetul anemic al țării, sub forma unei corupții de stat gigantice, ce vor face cele peste 60.000 mineri, cu familiile lor cu tot? Fără îndoială, se vor scurge, în mare parte, la București. Tot cu trenurile domnului Băsescu vor veni. Fără îndoială. Și domnul Băsescu nu le va mai putea nici măcar opri, ocoli, păzi, cum a făcut-o alte dăți. Minerii se vor scurge spre București treptat, alături de alți înfometați ai țării...

 
   

Domnul Traian Băsescu (de pe banca ministerială):

Sunt aici, domnule deputat!

 
   

Domnul Dumitru Bălăeț:

Foarte bine. Vă felicităm!

... vor invada periferiile insalubre ale Capitalei, gurile de canal, parcurile, străzile. Vor lua de guler pe orice bucureștean, mai binișor îmbrăcat, cerșind o pâine sau haina de pe el, și când nu li se vor da, va fi vai și amar...

De aceea, feriți-vă, în primul rând, dumneavoastră, domnilor parlamentari. Feriți-vă să purtați cel puțin insignele, căci oricând veți putea fi luați la întrebări, pe stradă, sau în mașinile cu însemnele Parlamentului: "Ce-ați păzit acolo, domnilor aleși ai poporului? De ce ați lăsat acest Guvern al domnului Ciorbea să facă o ciorbă atât de grețoasă din industria mineritului românesc? De ce?"

Iată ce întrebare grea ne așteaptă pe toți, domnilor deputați, la orice colț de stradă, la orice colț de mișcare pe care o vom face. Întrebare obsesivă, alături de multe alte întrebări...

Și, pentru ca aceasta să nu se producă, iar răspunsul nostru să nu fie prea târziu, vă propun, stimați colegi deputați, și din dreapta, și din stânga acestei săli, și v-aș ruga să fiți de acord și dumneavoastră, domnule președinte, să chemăm aici Guvernul și să-l întrebăm despre măsurile anaopda luate în domeniul mineritului, alături de alte multe măsuri aberante, să-i oferim drept răsplată moțiunea de cenzură și să-l trimitem împreună cu întregul său aparat de incompetenți și iresponsabili să lucreze într-o mină dezafectată de ortaci.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat,

Mai lăsați câteva minute și următorului coleg...

 
   

Domnul Dumitru Bălăeț:

Da, da. Îi las. Mai am numai puțin, domnule președinte.

... dacă nu chiar în Valea Jiului, sau în altă parte, măcar aici, mai pe aproape, la Telega, spre exemplu, unde voievozii cei buni din vechime îi trimiteau pe cei vinovați de proasta gospodărire a țării.

Așa să ne ajute și pe noi Dumnezeu, stimați colegi, să ne dea măcar în ceasul al doisprezecelea, mintea necesară.

Sper să audă bine, această cerință, și domnul președinte de ședință, cam singurul reprezentant al Puterii la această dezbatere.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Să ne ajute Dumnezeu precum gândim, domnule deputat...

 
  Barbu Pițigoi - pledoarie pentru revenirea la vechile noastre simboluri naționale, care au fost eliminate în perioada sovietizării țării.

Ultimul vorbitor, domnul deputat Barbu Pițigoi.

   

Domnul Barbu Pițigoi:

Stimați colegi,

Înscăunarea dictaturii comuniste a început cu teroarea exercitată de agenții poliției secrete sovietice, după metode sovietice, cu concursul acoliților, racolați din rândul unor trădători de neam și țară, pripășiți de regulă în Partidul Comunist Român, și nu numai, din păcate.

Teroarea a început prin arestarea și decimarea intelectualității române, a acelora care se opuneau aservirii țării de către cuceritori, care au adus, odată cu tancurile, și pe cei ce urma să instaureze teroarea.

Au fost arestați și întemnițați fruntași ai vieții politice, remarcabili oameni de cultură și știință, cunoscuți și recunoscuți pentru atașamentul lor la valorile noastre naționale, care s-au opus, sau au manifestat opoziție față de asaltul comunist pentru cucerirea puterii. "Omoară paznicii, îndepărtează stăpânii și tot ce le aparține lor îți va rămâne ție" - acesta a fost conceptul Securității.

Nu voi înșira aici nume de oameni politici, de cultură, sau oameni de știință, care au pierit în gulagul comunist din România. Aceste nume vă sunt binecunoscute dumneavoastră, ca și întregii națiuni.

Asta a fost la început, dar odată terminate valorile umane, se putea trece la etapa următoare, aceea de distrugere a simbolurilor naționale și nu numai atât. Trebuia realizată înlocuirea lor cu altele, care să simbolizeze și să preamărească faptele și ideile stăpânilor de la Moscova și ale slugilor lor de la Bucurști.

Au apărut statui: "Lenin", "Stalin". Au apărut societăți culturale: "ARLUS". Casa de cultură a studenților se numea "Grigore Preoteasa". Se numește și astăzi. Au apărut denumiri de localități, bulevarde sau întreprinderi care se doreau înlocuite cu ale vechilor simboluri, care aminteau de tradițiile noastre naționale: statuia lui "Nikos Beloianis" în locul statuii lui "Constantin Dobrescu-Argeș", str. "Gabriel Peri" în loc de "Clemanceau". Întreprinderea "Oțelul Roșu" în loc de "Ferdinand", "Vasile Roaită" în loc de "Carmen Silva", echipa de fotbal "Dinamo" în loc de "Unirea Tricolor".

Din partea stângă a sălii:

Acuma se maghiarizează!

 
   

Domnul Barbu Pițigoi:

A sosit momentul să restituim națiunii române simbolurile sale naționale. "Restitutio în integrum" presupune și restituirea simbolurilor naționale.

Să uităm de "Grivița Roșie", pentru că această denumire umbrește și pătează memoria eroilor care și-au vărsat sângele pentru independența noastră de stat, la Plevna, la Smârdan și, bineînțeles, la Grivița, care nu era înroșită de simbolurile comuniste, ci numai de sângele vărsat de ostașii români luptători pentru independență, independență de care n-am mai avut parte după 23 august 1944...

Se preamărește, folosindu-se reclama sportivă și popularitatea pe care o are sportul, în general, și fotbalul în special, mai cu seamă, în rândurile tineretului, se folosește denumirea de "Dinamo", impusă odată cu instaurarea dictaturii, cu ocazia sovietizării slugarnice, impusă unei echipe de fotbal, de renume, la ora schimbării numelui, și care era cunoscută sub denumirea patriotică, de "Unirea Tricoloră" - faima celor din Obor și a bucureștenilor, și unii și alții obligați să-i zică "Dinamo", și sunt convins, foarte bucuroși, să afle că s-a revenit la vechea sa denumire.

De aceea, pledez de la această tribună, pentru revenirea la vechile noastre simboluri naționale, create de istoria noastră, de noi înșine, și nu impuse de cei care doreau să uităm propriul nostru trecut, pentru ca generațiile tinere să nu afle gloria străbunilor și să fie otrăviți numai cu otrava doctrinară a cuceritorilor și a slugilor lor din P.C.R., care doreau integrarea noastră în imperiul roșu și sub aspect istoric.

Vă mulțumesc.

Din partea stângă a sălii de ședință:

Care a fost concluzia, că nu am înțeles? Ce ați vrut să sugerați, că tot nu am înțeles? Dar proprietățile de la Eforie?

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnilor colegi.

 
Aprobarea unei modificări în componența Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.20/1997 pentru modificarea și completarea Legii nr.118/1996 privind constituirea și utilizarea fondului special al drumurilor.  

Vă rog, păstrați liniște și facem un apel la Serviciul Secretariat, să ne comunice prezența.

Domnul Popescu...

Până ni se comunică prezența, declar deschisă ședința de azi a Camerei Deputaților.

După aparențe, suntem în cvorum și, stimați colegi, la Comisia de mediere, constituită pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite, de către cele două Camere ale Parlamentului, la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/1997 pentru modificarea și completarea Legii nr. 118/1996 privind constituirea și utilizarea fondului special al drumurilor, Grupul parlamentar P.U.N.R. anunță înlocuirea domnului Chichișan Miron din Comisia de mediere cu domnul Nicolae Dărămuș. Domnul Chichișan Miron s-a retras din motive medicale.

Supun votului dumneavoastră această nouă compoziție a Comisiei de mediere menționată.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea ordonanței Guvernului nr.23/1997 pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiectul privind reabilitarea drumurilor - etapa a II-a) între România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la Washigton D.C. la 1 iulie 1997.  

Stimați colegi,

Vă anunț că din totalul celor 342 de deputați, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 262 deputați, 80 absenți, 53 participă la alte acțiuni parlamentare. Cvorumul prevăzut de art. 128 din Regulament este întrunit.

Intrăm în ordinea de zi și urmează să luăm în dezbatere inițiativele legislative înscrise pe această ordine de zi, pe care dumneavoastră ați votat-o, și vă anunț și vă rog să vă concentrați cu toată atenția asupra necesității prezenței dumneavoastră la orele 11,30, când va avea loc votul final asupra a 9 proiecte de lege, dintre care, 5 cu caracter organic, 4 cu caracter ordinar.

Trecem la dezbaterea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 23/1997 pentru ratificarea Acordului de împrumut. (Proiectul privind reabilitatea drumurilor - etapa a II-a) între România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la Washington D.C., la 1 iulie 1997.

Din partea inițiatorului, dorește cineva să ia cuvântul?

Domnule ministru Băsescu,

Aveți cuvântul!

   

Domnul Traian Băsescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ordonanța are în vedere aprobarea unui credit de 150 milioane dolari, de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Creditul este dedicat realizării etapei a doua de modernizare a drumurilor naționale existente.

Creditul de 150 milioane de dolari face parte dintr-un credit sindicalizat, la care se mai adaugă un credit al Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare, în valoare de 85,9 milioane dolari și un alt credit al Băncii Europene de Investiții, în valoare de 88 milioane dolari.

De asemenea, este estimată o participare de 75 milioane dolari din partea PHARE, pe programe PHARE - credit nerambursabil.

Dacă ne referim strict la creditul de 150 milioane dolari, acesta a fost acordat pentru o perioadă de 20 de ani, cu o perioadă de grație de 5 ani. Perioada de implementare a întregului program este până în anul 2003, a programului care vizează și creditul BERD + B.E.I.

Cei 150 milioane dolari vor fi utilizați pentru modernizarea următoarelor drumuri naționale:

- București - Alexandria, 78 km

- Urziceni - Buzău, 50 km

- Buzău - Rm. Sărat, 39 km

- Craiova - Slatina, 45 km

- Slatina - Pitești, 71 km și

- Câmpina - Comarnic, 22 km, în care se dublează actualul drum național, deci, se face pe 4 benzi.

În total, cei 150 milioane dolari vor fi utilizați pentru reabilitarea a 305 km de drumuri naționale, așa cum vi le-am prezentat anterior.

La acest credit, Guvernul României are obligația să aibă o componentă autohtonă care se va ridica la cca. 72 milioane dolari, ceea ce înseamnă, la rata de schimb de astăzi, cca. 540 miliarde lei. Cu componenta autohtonă și creditul extern, se vor realiza la parametrii la standardelor europene, cei 305 km de drum național.

Ar mai fi de spus că, acest credit este contractat cu dobândă libor -+ o marjă de 0,5%. Neutilizarea creditului în condițiile contractate, în termenele de timp contractate, aduce penalități de 0,75% pe an.

Cam aceștia ar fi principalii parametri ai creditului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Din partea comisiei sesizată în fond, dacă dorește să ia cuvântul?

Poftiți. Deci nimic? Sunteți de acord cu inițiatorul...

La dezbaterile generale, dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește nimeni.

Trecem la textul legii. Deci, titlul: "Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 23/1997 pentru ratificarea Acordului de împrumut. (Proiectul privind reabilitarea drumurilor etapa a II-a) între România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la Washington D.C., la 1 iulie 1997".

Asupra titlului, există vreo intervenție? Nu. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articol unic. Îl aveți în față. Comentarii din sală? Nu sunt.

Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Supun această lege, în integralitatea ei, votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Legea a fost adoptată.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.28/1997 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.35 din 5 august 1994 privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare în valoare de 25 milioane dolari S.U.A., destinat finanțării proiectului Piața de Gros București, semnat la București la 9 iunie 1994.  

În continuare, trecem la dezbaterea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 28/1997, pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 35/5 august 1994 privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, în valoare de 25 milioane dolari S.U.A., destinat finanțării proiectului "Piața de gros - București", semnat la București, la 9 iunie 1994.

Din partea inițiatorului, dorește cineva să ia cuvântul?

Doamna director general Valentina Ispas.

   

Doamna Valentina Ispas (Ministerul Finanțelor):

Necesitatea modificării reglementării privind ratificarea acestui Acord de împrumut, a rezultat din faptul că, la timpul respectiv, în legea respectivă, s-a trecut drept participare la finanțarea acestui proiect, o sumă în lei, la cursul de schimb de la data respectivă. Această sumă, respectiv de 16 miliarde lei, în momentul de față nu este suficientă pentru continuarea investiției, având în vedere că, până în momentul de față s-au cheltuit cca. 14 miliarde lei.

Datorită acestui fapt, am inițiat această Ordonanță pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 35/1994, în sensul înlocuirii sumei de 16 miliarde lei cu echivalentul în lei al sumei de 8,7 milioane dolari S.U.A., având în vedere cursul de schimb de la data fiecărei utilizări efective de fonduri, deoarece, de la data la care Ordonanța a fost aprobată în 1994, după cum știm, au fost modificări importante ale cursului de schimb, astfel încât, prin această modificare, se asigură realizarea proiectului, respectiv componenta locală, care trebuie să fie asigurată de către partea română.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

Dacă din partea comisiei sesizată în fond dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Vă invit pentru dezbaterile generale, dacă doriți să luați cuvântul, din partea grupurilor parlamentare? Nici o intervenție.

Supun votului dumneavoastră titlul legii, dacă nu sunt intervenții. Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră articolul unic.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră legea în întregime.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi, Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 28/1997 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 35/5 august 1994 privind ratificarea Acordului de împrumut între România și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, în valoare de 25 milioane dolari S.U.A., destinat finanțării proiectului "Piața de gros - București", semnat la București, la data de 9 iunie 1994, a fost adoptată.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.34/1997 privind completarea și modificarea unor reglementări referitoare la taxa pe valoare adăugată.  

Stimați colegi,

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 34/1997 privind completarea și modificarea unor reglementări referitoare la taxa pe valoare adăugată.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul?

   

Domnul Marțian Dan (din sală):

Nu este vorba de dorit. Trebuie să prezinte proiectul de lege!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Nu dorește nimeni, sau...

Domnul Baban Valentin, director general în Ministerul Finanțelor. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Valentin Baban:

Ordonanța de Guvern nr. 34 privind completarea și modificarea unor reglementări referitoare la taxa pe valoarea adăugată, nu face altceva decât să preia reglementările din Ordonanța nr. 14 privind rectificarea bugetului de stat pe anul 1997.

În vederea îmbunătățirii reglementărilor actuale privind taxa pe valoarea adăugată, în sensul punerii de acord a acestora cu prevederile unor noi acte normative, precum și cu reglementările adoptate de Comisia europeană privind impozitarea prestațiilor de servicii, s-au impus modificări și reglementări ale prevederilor Ordonanței nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată aprobată prin Legea nr. 130/1992, cu modificările ulterioare.

Prevederile de modificare se referă în principal la: restrângerea scutirilor de taxă pe valoare adăugată pentru unele operațiuni efectuate în țară, în vederea armonizării cu prevederile directivei a VI-a a Uniunii Europene; scutirea serviciilor din import, similare serviciilor din țară, scutite de taxă pe valoare adăugată, conform art. 6 lit. a) din Ordonanță. De această prevedere vor beneficia, în principal, agenții economici care realizează investiții finanțate din credite bancare sau din surse financiare atrase din străinătate, precum și societățile de asigurare sau reasigurare.

Reformularea unor prevederi ale art. 6 lit. B, din Ordonanță, referitoare la operațiunile de import, scutite de taxa pe valoarea adăugată, corespunzător noilor reglementări privind regimul investițiilor străine în România, ale tarifului vamal de import al României, precum și ale acordurilor semnate de Guvernul României cu guverne străine.

Revenirea la cota de 18%, stabilită prin art. 10 din Legea bugetului de stat nr. 72/1997, pentru legume și fructe comestibile.

Reformularea prevederilor art. 17 litera C) din Ordonanță, privind aplicarea cotei 0 pentru transportul internațional de marfă și de persoane, precum și pentru alte servicii contractate cu beneficiari din străinătate, corespunzător reglementărilor adoptate de Comisia Europeană.

Îmbunătățirea reglementărilor privind obligațiile plătitorilor, referitoare la întocmirea documentelor în care se consemnează livrările de bunuri și prestările de servicii, în vederea eliminării evaziunii fiscale prin procurarea de documente pe alte căi decât cele legale sau prin întocmirea corectă a facturilor sau altor documente legale.

Asigurarea cadrului legal, care să permită unui număr extrem de mare de agenți economici, peste 60 % din numărul total al plătitorilor înregistrați la organele fiscale, a căror contribuție la venitul bugetului de stat este minimă, sub 4 %, să depună deconturi la alte termene decât lunar și să plătească taxa datorată la termenele și în condițiile stabilite prin norme aprobate de Guvern.

Perfecționarea reglementărilor în vigoare, potrivit cărora taxa pe valoarea adăugată aferentă importurilor de mașini și utilaje tehnologice destinate investițiilor productive, precum și materiilor prime și materialelor destinate producției, să nu fie plătită în vamă, ci să se includă în decontul lunar întocmit de importatori.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei, dorește să ia cuvântul cineva? Nu.

Dacă la dezbaterile generale există intervenții? Nu există intervenții.

Trecem la textul legii, începând cu titlul. Asupra titlului există vreo obiecțiune? Nu există. Îl supun votului.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul unic. Asupra articolului unic, există vreo intervenție din sală? Nu există.

Îl supun votului dumneavoastră.

Domnule deputat Gaspar?

Stimați colegi,

Textul legii l-am votat.

Lăsăm articolul unic la votul final și trecem la conținutul ordonanței.

Articolul I: "Ordonanța Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată, aprobată cu modificările ulterioare, se modifică și se completează, după cum urmează: ..."

Domnul deputat Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Este necesar ca în preambulul articolului I să scriem: "Ordonanța Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată, aprobată prin legea nr...., publicată în Monitorul Oficial al României nr...., cu modificările ulterioare, se modifică și se completează, după cum urmează: ..." Nu putem lăsa textul în redactarea actuală, "aprobată cu modificările ulterioare." Adică trebuie identificată legea prin care a fost aprobată ordonanța și Monitorul Oficial în care aceasta a fost publicată.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Este partea tehnică de sistematizare legislativă, cu care suntem toți de acord.

Deci, supun această parte introductivă votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul I, în formularea pe care v-am citat-o, dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctul 1 din ordonanță: "Articolul 6 se modifică și va avea următorul cuprins:..."- litera A). Dacă la litera A) există vreo intervenție? Nu există.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Litera B). Obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 6 modificat în integralitate.

Cine este pentru?

Suntem la punctul 1, la articolul 6. Punctul 2 se referă la articolul 17.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

S-a pus și litera B) la vot, da?

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, ne-am oprit asupra literei B). La litera B): "Operațiuni de import". Sunt intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Acum trecem la punctul 2. "Articolul 17 se modifică și va avea următorul cuprins: ...".

Luăm tot pe litere. La litera A). Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La litera B): "Cota redusă de 9 % pentru..." și sunt enumerate cazurile. Nu sunt intervenții.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Litera C).

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem la punctul 3.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Supuneți votului articolul 17 în ansamblu!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Articolul 17 în integralitate supus votului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dacă onorata comisie nu se poate întruni și își spune cuvântul, dați-i un mandat domnului deputat Gaspar să împlinească această atribuție.

La punctul 3, litera A). Obiecțiuni nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La litera B). Obiecțiuni nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Litera C). Obiecțiuni nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La litera D). Obiecțiuni din sală? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră articolul 25 modificat, în integralitatea sa.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Anexa la această lege. Dacă sunt obiecțiuni din sală? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Doamnelor și domnilor deputați,

Supun votului dumneavoastră legea în întregime.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi, proiectul a fost adoptat.

Stimați colegi,

Grupul parlamentar P.N.Ț.C.D. Civic Ecologist solicită înlocuirea domnului deputat Dumitrașcu Laurențiu cu domnul deputat Morariu Teodor Gheorghe, pentru a face parte din Comisia de mediere constituită pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/1997 pentru modificarea și completarea Legii nr. 118/1996 privind constituirea și utilizarea fondului special al drumurilor. Ajungem să citim aceste ordonanțe precum Trăsnea pronumele.

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră această nouă compoziție a comisiei de mediere precizate.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 37/1997 pentru ratificarea Acordului de împrumut - Programul de dezvoltare a utilităților municipale, etapa a II-a dintre România și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 4 august 1997.  

Următorul proiect de lege se referă la aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 37 din 1997 pentru ratificarea Acordului de împrumut - Programul de dezvoltare a utilităților municipale, etapa a II-a, dintre România și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 4 august 1997.

Din partea inițiatorului, dorește cineva să ia cuvântul?

Aveți cuvântul, doamna director.

Doamna director Valentina Ispas.

   

Doamna Valentina Ispas (director în Ministerul de Finanțe):

Acest acord de împrumut, de fapt, ordonanța supusă spre dezbatere și aprobare de către dumneavoastră se referă la finanțarea unui proiect de reabilitare a sistemului de distribuție a apei. Este vorba de etapa a doua. Prima etapă a fost în valoare de 28 de milioane, a doua etapă în valoare de 75 de milioane. Beneficiarii finali ai creditului sunt regiile de apă din 10 orașe, respectiv Arad, Bacău, Bistrița, Botoșani, Brăila, Cluj, Constanța, Focșani, Oradea și Târgoviște. Proiectul respectiv se referă la investiții în sistemul de furnizare a apei, respectiv reabilitarea sistemului de distribuție a apei, reabilitarea unor stații de tratare și a unor stații de pompare pentru eliminarea pierderilor din rețea, o serie întreagă de investiții în sistemul de tratare a apei reziduale, precum și reabilitarea și extinderea rețelei de canalizare și tratare a apei reziduale.

Împrumutul este în valoare de 75 de milioane de dolari, acordat pe o perioadă de 15 ani, cu 3 ani perioadă de grație, cu dobândă LIBOR variabilă la depozitele dolari S.U.A pe 6 luni.

Programul respectiv urmează să fie realizat de către regiile de apă, cu sprijinul financiar al consiliilor locale, respectiv județene, în subordinea cărora se află.

Sursele de finanțare și de rambursare a costurilor proiectului sunt: bugetul de stat, bugetele locale și surse proprii ale unităților beneficiare.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumim, doamna director.

Dacă din partea comisiei dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește.

Suntem în fața textului Acordului de împrumut și vom trece la dezbaterea textului, după dezbaterile generale.

Cine dorește să ia cuvântul?

Domnul deputat Dan Marțian, din partea P.D.S.R.-ului.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Eu sunt nevoit să intervin pentru că îmi face impresia că discutarea, unor ordonanțe începe să capete un caracter absolut formal și noi suntem puși în situația, pur și simplu, de a ne asuma misiunea unui birou de înregistrare a lucrurilor.

Aș vrea să-i atrag atenția domnului vicepreședinte care conduce lucrările că articolul 91 din Regulament stipulează foarte clar anumite elemente de procedură privind dezbaterea în plen a unor proiecte de legi sau propuneri legislative.

Iată ce spune articolul 91: "Dezbaterea generală a proiectului de lege sau a propunerii legislative este precedată de prezentarea, de către inițiator, a motivelor care au condus la promovarea proiectului, precum și a raportului comisiei permanente de către președintele acesteia sau de un raportor desemnat de comisie".

Constat că dumneavoastră considerați că această prevedere a articolului 91 este una facultativă și acest lucru poate rezulta foarte clar din citirea stenogramei în care dumneavoastră întrebați dacă comisia dorește să spună ceva sau nu. După cum trebuie să constat că reprezentanții ministerelor care sunt implicate în redactarea și prezentarea textului ordonanței, continuă pe mai departe să nesocotească Camera Deputaților. Am toată considerația față de doamna directoare care a vorbit și felul în care a prezentat lucrurile îi face cinste, însă eu pun următoarea întrebare: titularul acestui împrumut are un ministru? Dacă nu poate veni ministrul, sunt acolo, cumva, secretari de stat? Sau cumva conducerea ministerului respectiv a fost demisă, lucru care ar trebui să fie adus și la cunoștința Parlamentului.

Eu cred că noi nu putem să participăm, domnule președinte, la o dezbatere pur formală. Nu sunt respectate exigențe elementare ale Regulamentului, dezbaterile acestea în condiții de cvorum foarte îndoielnic și celelalte lucruri la care m-am referit.

Vă rog să puneți capăt acestor încălcări ale procedurilor și normelor parlamentare.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

În ce privește inițiatorul. În Regulament nu se precizează dacă ministrul este singurul care poate reprezenta inițiatorul, când acesta este Guvernul. Este la fel de adevărat că la cererea Parlamentului, la cererea Camerei Deputaților, la cererea deputaților, ministrul trebuie să fie prezent în plen. Cu aceasta sunt de acord.

În privința comisiei. Comisia a depus raportul, reprezentantul comisiei, prin renunțarea la cuvântul de la tribună a dat de înțeles foarte clar că rămâne la susținerea din raport și nu au intervenit alte elemente în dezbaterea proiectului din partea comisiei, și o recitire a raportului în Camera Deputaților, practică folosită altădată, consider că ar fi de prisos. Dacă totuși se invocă nevoia acestei prezentări a raportului, reprezentantul comisiei o va face.

Rog delegații Guvernului să contacteze de urgență ministerele care au de susținut în continuare proiecte de lege de pe ordinea de zi, pentru a-și trimite reprezentanți, cel puțin la nivel de secretar de stat.

Și acum am trecut de titlul legii, nu?! Deci, am votat titlul legii. Nu s-a votat. Într-adevăr, eram la dezbaterile generale.

Dacă la dezbaterile generale mai sunt alte intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt alte intervenții.

Trecem la titlul legii.

Dacă la titlul legii sunt obiecțiuni din sală? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Asupra articolului unic, dacă există intervenții? Deci, aici este vorba de ratificarea unui acord de împrumut. Acest acord deja a fost semnat și aprobând articolul unic am aprobat acordul de împrumut, care nu mai poate fi modificat pe articole, în conținutul lui. De acord, nu?

Atunci, dacă la articolul unic există intervenții din sală? Nu există.

Supun votului dumneavoastră articolul unic.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră legea în integralitatea sa.

Cine este pentru?

 
   

Domnul Marțian Dan (din sală):

Ordonanța, domnule!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat,

Este vorba de un proiect de lege pentru aprobarea ordonanței. Acesta este titlul legii. Și deci ordonanța noastră devine lege prin votare.

 
   

Domnul Marțian Dan (din sală):

Este un procedeu de urmat, urmați-l! Nu creați proceduri noi, extraregulamentare.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

M-am adresat deja sălii. Este vorba de Ordonanța pentru ratificarea Acordului de împrumut - Programul de dezvoltare a utilităților municipale, etapa a II-a dintre România și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 4 august 1997.

Fiind vorba de un acord de împrumut, considerați că este nevoie să-l dezbatem pe articole?

Poftiți, domnule Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Vă rog să observați că ordonanța care este supusă Parlamentului spre aprobare prin acest proiect de lege are 8 articole. Deci, articolul 1 se referă la ratificarea acordului și după aceea sunt o serie de reglementări care țin de punerea în aplicare a acestui acord. Or, potrivit procedurii legislative, dumneavoastră trebuie să supuneți plenului în dezbatere fiecare articol al ordonanței și abia după aceea, în final, să supuneți legea în ansamblul ei.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Trecem la dezbaterea pe articole.

Titlul l-am votat. La articolul 1 din ordonanță, dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 2. Dacă există intervenții din sală? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 3. Obiecțiuni? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 4. Comentarii din sală? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 5. Comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 6. Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 7. Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 8. Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

În continuare avem Acordul de împrumut.

Dacă sunt comentarii? Îl supun votului.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Anexa 3 "Cont special". Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Apendice la Anexa 3 "Categorii eligibile". Dacă sunt comentarii?

Voturi pentru?

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră acum....

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Anexa 4.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Într-adevăr. Materialul este sistematizat cam aiurea. Anexa 4, dacă sunt comentarii?

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Anexa 5. Comentarii nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Stimați colegi,

Supun proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 37/1997 votului dumneavoastră.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.23/1997 pentru ratificarea Acordului de împrumut, proiectul privind reabilitarea drumurilor - etapa a doua, nu? Acesta urmează. (Așteptare).

 
Dezbateri asupra proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 47/1997 privind impunerea unor venituri realizate din România de persoane fizice și juridice nerezidente.  

Stimați colegi,

Suntem la pct.5 din ordinea de zi, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.47/1997 privind impunerea unor venituri realizate din România de persoane fizice și juridice nerezidente.

   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Nu avem Guvern.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Raport de adoptare.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Nu avem inițiator. Nu avem Guvern.

 
   

Domnul Alexandru Albu (din sală):

Verificați cvorumul.

Inițiatorul nu este aici.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Luăm o pauză de un sfert de oră și, dacă Guvernul este la datorie, să-și trimită miniștrii aici.

- după pauză -

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Reluăm dezbaterea proiectelor înscrise pe ordinea de zi și continuăm deci cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.47/1997 privind impunerea unor venituri realizate din România de persoane fizice și juridice nerezidente.

Din partea inițiatorului, din partea Guvernului, deci din partea Ministerului de Finanțe, domnul secretar de stat Costea. Aveți cuvântul, vă rog.

 
   

Domnul Ionuț Costea:

Ordonanța Guvernului nr.47/1997 privind impunerea veniturilor realizate de persoanele fizice și juridice nerezidente modifică și completează vechile reglementări care erau prevăzute de Decretul nr.276 din 1973.

Prin această nouă reglementare, se aliniază prevederile vechii legislații cu modificările care au intervenit în economia noastră după 1990, se pun de acord cu prevederile noii legislații fiscale din domeniul impozitului pe profit, a impozitului pe salarii și a altor reglementări din acest domeniu. De asemenea, prevederile actualei legislații se aliniază la prevederile legislației țărilor din comunitatea europeană.

Principalele probleme, care sunt reglementate prin această ordonanță, se referă la următoarele: În primul rând, se definește în mod foarte precis ce însemnează o persoană nerezidentă, care desfășoară diverse activități pe teritoriul României. O persoană se consideră nerezidentă în situația în care domiciliază mai puțin de 183 de zile în timpul unei perioade de 12 luni. În cazul persoanelor juridice, este situația când nu are un sediu permanent.

Prin ordonanță se prevede că veniturile realizate din dobânzi, comisioane, redevențe, se impun cu cote de impozit care încep de la 10% și ajung până la 25%, iar în ceea ce privește jocurile de noroc realizate de persoanele fizice nerezidente, aceste venituri se impun cu o cotă de 50%.

Vreau să precizez că impozitul prevăzut de această ordonanță se datorează de către persoana fizică sau juridică nerezidentă, care realizează venitul de pe teritoriul României; societățile românești, care plătesc asemenea venituri, au obligația numai de a reține și a vărsa acest impozit la bugetul local.

Prin ordonanță se reglementează, de asemenea, scutirea de impozit a dobânzilor care sunt generate de creditele garantate de către guvernul unuia din statele contractante.

De asemenea, prin ordonanță se prevede că impozitul este plătit în lei, față de vechea reglementare, care prevedea că acest impozit poate fi plătit și în valută.

Pentru o mai justă aplicare a prevederilor acestei ordonanțe, prin cuprinsul ei se stabilesc metodele de rezolvare a plângerilor, contestațiilor și obiecțiilor făcute în legătură cu actele de control, în legătură cu verificările care s-au făcut de către organele financiare, precum și reglementări referitoare la modul de calcul al penalizărilor de întârziere și a termenelor de plată datorate pentru impozitele constatate ca nevărsate în termen de către cei care aveau obligația să le rețină și să le verse la buget.

Prin ordonanță se face o corelare în ceea ce privește aplicarea prevederilor legislației interne ale statului nostru cu prevederile convențiilor de evitare a dublei impuneri, care sunt încheiate de către statul nostru cu diverse guverne ale altor state.

În același timp, prin ordonanță se stabilește competența Ministerului Finanțelor în ceea ce privește modul de elaborare a normelor de aplicare a acestei ordonanțe, precum și în ceea ce privește formularistica referitoare la modalitatea de aplicare a prevederilor convențiilor de evitare a dublei impuneri.

Vă mulțumesc pentru ascultare.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumim.

Stimați colegi,

Din partea comisiei sesizate în fond are cuvântul domnul deputat Traian Decebal Remeș, președintele Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

 
   

Domnul Decebal Traian Remeș:

În urma examinării proiectului de lege, comisia a hotărât ca acesta să fie supus spre dezbatere și adoptare în forma prezentată.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Dacă la dezbaterile generale dorește cineva să ia cuvântul? Poftiți, domnule vicepreședinte. Domnul Adrian Năstase are cuvântul.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș dori să vă reamintesc prevederile articolului 195, alin.4 care spune următorul lucru: "Prezența deputaților membri ai Guvernului la lucrările în plen ale Camerei este obligatorie la deschiderea și încheierea sesiunilor" și subliniez în continuare "la dezbaterea și adoptarea proiectelor de legi și a propunerilor legislative din sfera lor de competență" și textul curge mai departe deci.

După părerea mea, conform acestui articol din Regulamentul Camerei, domnul deputat Ciumara, domnul ministru Ciumara ar fi trebuit să fie prezent la aceste dezbateri. Vă rog să luați deciziile în consecință.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumim. Am luat act. Am luat și o pauză și încă mai așteptăm.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Iertați-mă, domnule președinte, dumneavoastră nu trebuia să luați act, ci să luați măsuri.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, domnule vicepreședinte, avem acest regulament într-adevăr, avem și o experiență parlamentară. În legislatura trecută se întâmpla la fel. Domnul ministru Ciumara este cu o delegație a Uniunii Europene, am înțeles, și imediat ce va termina discuțiile, va fi prezent în Cameră.

 
   

Domnul Adrian Năstase (din sală):

Amânăm dezbaterea până vine domnul ministru.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea (din sală):

Luăm o pauză.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Nu putem trece mai departe, pentru că următoarele trei-patru proiecte sunt din același domeniu.

 
Votul final privind:  

Stimați colegi,

Dar, iată, s-a făcut 11.50 și vom trece la votul final asupra unor proiecte de legi programate a fi adoptate de Camera Deputaților astăzi și la această oră.

Rugăm liderii grupurilor parlamentare să invite deputații în sală pentru a ne putea pronunța în cvorumul constituțional de lucru al Camerei (Așteptare).

Rog secretarii de ședință să numere deputații prezenți la lucrări, spre a verifica cvorumul (Așteptare).

Stimați colegi,

Suntem în cvorum.

  proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/1997 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.6/1997 privind constituirea, la dispoziția Ministerului Agriculturii și Alimentației, a fondului pentru finanțarea lucrărilor agricole (aprobată prin Legea nr.62/1997).(Respins.)

Deci proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr.8/1997 de completare a Ordonanței de urgență nr.6 din 5.03.1997 privind constituirea la dispoziția Ministerului Agriculturii și Alimentației a fondului pentru finanțarea lucrărilor agricole, comportă o încurcătură.

Domnul Elek Barna a solicitat cuvântul înainte, din partea Comisiei pentru agricultură și urmează domnul vicepreședinte Adrian Năstase.

Înainte de votul legii, pe chestiuni de procedură, domnul Barna a cerut cuvântul. Aveți cuvântul, domnule Barna.

   

Domnul Elek Barna Matei:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați...

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat Gaspar, luați loc în bancă.

 
   

Domnul Elek Barna Matei:

Stimați colegi,

Cu permisiunea domniilor voastre, aș da citire unei note din partea Departamentul legislativ, ceea ce ne aduce într-o situație mai puțin cunoscută până în prezent.

"Notă.

În ședința Camerei Deputaților din data de 22 septembrie '97 a fost adoptat pe articole proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.8/1997 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.6/1997 privind constituirea la dispoziția Ministerului Agriculturii și Alimentației a fondului pentru finanțarea lucrărilor agricole. Proiectul de lege urmează a fi supus votului final.

În legătură cu votul final, apreciem că acesta trebuie să fie un vot de respingere a ordonanței, pe baza căruia se adoptă, în temeiul art.114 alin.5 din Constituției României, o lege de respingere a ordonanței.

Respingerea ordonanței se impune în virtutea faptului că aceasta a rămas fără obiect, întrucât obiectul său de reglementare a fost preluat de Legea nr.62/1997 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.6/1997 privind constituirea la dispoziția Ministerului Agriculturii și Alimentației a fondului pentru finanțarea lucrărilor agricole. Această lege ulterioară Ordonanței de urgență a Guvernului nr.8/1997 modifică între altele prevederile alin.3 ale art.2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.6/1997, alineat ce fusese modificat anterior prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.8/1997.

În aceste condiții, apreciem că aprobarea Ordonanței de urgență nr.8/1997 ar pune Parlamentul într-o situație inedită, el urmând să aprobe o ordonanță care nu se mai află în fondul activ al legislației României.

Menționăm că aceste motive au determinat Senatul să respingă acest proiect de lege în ședința din 3 iulie din 1997."

În consecință, stimați colegi, domnule președinte, rog ca votul dumneavoastră să fie un vot de respingere la acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Adrian Năstase are cuvântul.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Intervenția mea are un obiect mai larg legat de votul pe care-l vom exprima în legătură cu unele proiecte de legi.

Vreau să remarc încă o dată faptul că dezbaterile noastre în Camera Deputaților nu mai au loc în timp real. Guvernul adoptă ordonanțe, iar noi venim după câteva luni, precum înainte Marea Adunare Națională care ratifica decretele Consiliului de Stat, pentru a trece foarte rapid în fondul definitiv al dreptului pozitiv ordonanțele respective.

Am înțeles, în sfârșit, cu anumite rezerve totuși, necesitatea unor ordonanțe de urgență în perioada anterioară, până la încheierea vacanței. Din păcate, Guvernul continuă să emită ordonanțe de urgență, iar Parlamentul devine pur și simplu un loc de dezbateri sterile și aproape inutile.

Din acest punct de vedere, fără a duce mai departe argumentația pe care doream să v-o prezint, dar într-un fel am avut poate și beneficiul de a asculta împreună cu dumneavoastră recomandările de vot din partea domnului deputat Elek Barna, care au arătat și mai mult situația penibilă în care se găsește Parlamentul, situația penibilă în care este pus Parlamentul de către Guvern, care uită până la urmă și succesiunea ordonanțelor pe care le aprobă.

Vă rog să observați care este situația ordonanțelor simple în baza legii de abilitare și a ordonanțelor de urgență, pentru a observa că, în definitiv, Parlamentul nu mai are decât un rol strict decorativ.

Din acest motiv, doresc să anunț în mod oficial în cadrul Camerei Deputaților faptul că grupul nostru parlamentar nu va mai participa la dezbaterea în plen a unor ordonanțe de urgență care vor fi date după data de 1 octombrie. În măsura în care această practică a Guvernului va fi continuată, grupul nostru parlamentar nu va dori să mai fie prezent în sală pentru a discuta la modul formal, fără nici un fel de rezonanță socială și legislativă aceste texte.

În măsura în care practica Guvernului va continua totuși, ne rezervăm dreptul de a examina mai departe dacă este cazul să mai participăm la lucrări în cadrul Parlamentului.

De aceea, vă rog să transmiteți, domnule președinte, primului ministru observațiile noastre privind nerespectarea separației puterilor, faptul că Guvernul și-a asumat, dincolo de sarcina constituțională de executare a legilor, de aplicare a legilor, și funcția legislativă în stat, ceea ce evident nu mai poate caracteriza un stat de drept, un stat democratic.

Vă mulțumesc (Aplauze).

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Suntem la votul proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr.8/1997.

Ați audiat intervenția vicepreședintelui Comisiei pentru agricultură asupra situației juridice regulamentare a acestui text, reprezentantul Comisiei pentru agricultură solicitând un vot împotrivă.

Vă consult asupra procedurii de vot.

Vă propun vot deschis. Dacă există alte propuneri? Deci, în concluzie, sunteți de acord cu votul deschis.

Supun votului dumneavoastră proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr.8/1997. Cine este pentru? Numărați voturile pentru. Nici un vot pentru. Mulțumesc. Împotrivă? Vă mulțumesc. Abțineri? Cu majoritate de voturi pentru și 12 abțineri, proiectul de lege a fost respins. (Vociferări). Nici unul împotrivă... Cu mare majoritate de voturi împotrivă, 12 abțineri și nici un vot pentru, proiectul de lege a fost respins.

Doriți o intervenție procedurală?

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da, domnule președinte.

La vot împotrivă, pentru a fost la Legea 18, cu hectarele.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu personal la acest vot m-am abținut, pentru că suntem într-o situație extrem de penibilă puși. Cred că n-a mai fost pus Parlamentul României într-o asemenea situație, cred, de către Comisia de agricultură și, așa cum am cerut în Biroul permanent, cer în continuare să se facă o anchetă în acest sens.

Nu vreau să comentez coerența Guvernului, care emite Ordonanța de urgență nr.6 pentru a reglementa o problemă în agricultură și, după două zile, vine cu ordonanța de modificare a Ordonanței de urgență nr.6. Este o problemă pe care am subliniat-o, n-a fost primul caz, au fost multe cazuri asemănătoare. Dar este absolut penibil și ridicol ca astăzi, după ce acum o săptămână a fost o luptă fantastică, condusă de actuala majoritate pentru a fi aprobat proiectul de Lege privind Ordonanța nr.8 de modificare a Ordonanței nr.6, să constatăm, la sesizarea domnului deputat Gaspar, că de fapt această lege, acest proiect de lege pe care-l discutăm nu are obiect și că noi, lunea trecută, acum opt zile, am stat aproape două oare ca să votăm o lege, într-un război crunt între noi aici, în sală, cu argumente, o lege care nu mai făcea parte, o ordonanță care nu mai făcea parte din fondul activ legislativ al țării.

Afară de sublinierea necesară despre modul în care coerent este condusă activitatea noastră în Parlament și, cum spuneam, emite ordonanțe guvernul, care, sigur, dacă nu e for legislativ, de unde să știe să legifereze, vreau să solicit și în fața plenului o anchetă făcută de către Biroul permanent, să vedem cine este vinovat de această situație penibilă în care ne-am găsit - Comisia juridică, Comisia de agricultură - ca să putem lua măsuri ca să nu mai fim puși într-o asemenea situație politică niciodată. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

 
  proiectul de Lege pentru autorizarea și plata interpreților și traducătorilor folosiți de organele de urmărire penală la instanțele judecătorești, de birourile notarilor publici și de Ministerul Justiției.(Adoptat.)

Următorul proiect de lege privește autorizarea și plata interpreților și traducătorilor folosiți de organele de urmărire penală la instanțele judecătorești, de birourile notarilor publici și de Ministerul Justiției, lege cu caracter ordinar.

Vă consult asupra procedurii de vot.

   

Domnul Alexandru Sassu (din sală):

Nu se aude. Vorbiți în microfon.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor,

Fiind vorba de o lege cu caracter ordinar, vă propunem votul deschis. Dacă există alte propuneri din sală. Nu există.

Supun votului dumneavoastră acest proiect de lege. Cine este pentru? Mulțumesc. Împotrivă? Abțineri? Cu unanimitate de voturi...

 
   

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Nu este adevărat. Eu am fost împotrivă.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Rog secretarii de ședință să sesizeze în timp util. Deci 1 abținere. Cu majoritate de voturi pentru și o abținere...

 
   

Domnul Petre Țurlea:

Eu am fost împotrivă.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, explicați-i secretarului de ședință, nu mie.

Deci, domnule secretar, majoritate de voturi pentru. Împotrivă? 1 vot împotrivă. Abțineri? Nici o abținere. Cu majoritate de voturi pentru și un vot împotrivă, textul a fost adoptat.

 
  proiectul de Lege privind cooperarea autorităților române cu Tribunalul Internațional pentru urmărirea persoanelor presupuse a fi responsabile de grave violări ale dreptului internațional umanitar, comise pe teritoriul fostei Iugoslavii începând cu 1991.(Adoptat.)

Urmează proiectul de Lege privind cooperarea autorităților române cu Tribunalul Internațional pentru urmărirea persoanelor presupuse a fi responsabile de grave violări ale dreptului internațional umanitar, comise pe teritoriul fostei Iugoslavii, începând cu 1991 - lege cu caracter ordinar.

Propunem votul deschis. Dacă există și alte propuneri de vot?

Domnilor deputați,

Vă rugăm luați loc în bănci! Domnule deputat Anghel stanciu, blocați imaginea sălii! Nu pot fi numărate voturile. Vă rog luați loc în bancă!

Și, dacă în sală se află persoane care nu au calitatea de deputat, le rugăm să părăsească sala. Întrucât nu există alte propuneri asupra procedurii de vot, rămâne votul deschis.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri?

Cu majoritate de voturi pentru, un vot împotrivă și două abțineri proiectul de Lege pentru cooperarea autorităților române cu Tribunalul Internațional pentru urmărirea persoanelor presupuse a fi responsabile de grave violări ale dreptului internațional umanitar, comise pe teritoriul fostei Iugoslavii, începând cu 1991 (am mai citit odată titlul legii pentru că am fost întrebat din sală ce am votat).

Eu am anunțat și înaintea votului titlul legii.

  proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.26/1990 privind Registrul Comerțului.(Adoptat)

Urmează proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 26/1990 privind Registrul Comerțului, lege cu caracter organic.

Propunem votul deschis. Există alte propuneri pentru procedura de vot? Nu.

Supun proiectul de lege votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu majoritate de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 2 abțineri, textul a fost adoptat.

  proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.26/1994 privind organizarea și funcționarea Poliției Române. (Adoptat)

Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 26/1994 privind organizarea și funcționarea Poliției Române - lege cu caracter organic.

Propun votul deschis. Există alte propuneri asupra procedurii de vot? Nu există.

Supun proiectul de lege votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri?

Cu majoritate de voturi pentru și un vot împotrivă, textul a fost adoptat.

  proiectul de Lege privind modificarea Legii nr.140/1996 pentru modificarea și completarea Codului Penal. (Adoptat.)

Proiectul de Lege privind modificarea Legii nr.140/1996 pentru modificarea și completarea Codului Penal - lege cu caracter organic.

Propun votul deschis. Există alte propuneri asupra procedurii de vot? Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Textul a fost adoptat.

  propunerea legislativă de modificare a Legii partidelor politice.(Respins.)

Urmează proiectul de Lege de modificare a Legii partidelor politice - lege cu caracter organic.

Propunem votul deschis.

Doamna deputat Muscă, solicită cuvântul procedural. O declarație înainte de vot. Aveți cuvântul.

   

Doamna Monica Octavia Muscă:

Am să vorbesc în numele Partidului Național Liberal, deci a Grupului Partidului Național Liberal din Camera Deputaților.

Sunt puține femei în Parlament. România, din acest punct de vedere este pe un loc codaș în lume. Procentul reprezentării femeilor în Parlament, reflectă, din păcate, procentul implicării femeii în politică. Această realitate motivează bunele intenții ale inițiatorului și legitimitatea chestiunii în cauză, dar concretizarea acestor bune intenții prin acordarea unei bonificații partidelor care promovează femei în Parlament o considerăm cel puțin nepotrivită. E un fel de recunoaștere a handicapului femeilor, de a reuși prin ele însele, totalmente fals.

Lumea e foarte bine împărțită în femei și bărbați. Nu e cazul, însă, să extindem această diferență și în politică sau în alte domenii, în care criteriul competenței este suveran. Ni se pare incorect, în general, și față de femei, în special, să le oferim o tură în avans.

Partidul Național Liberal crede cu adevărat în egalitatea dintre sexe și în egalitatea șanselor. Drept urmare, vă cerem să nu dezavantajați femeile prin adoptarea acestui amendament.

Lăsați femeilor dreptul de a concura în condiții egale și de a câștiga în condiții egale cu dumneavoastră, domnilor!

Mulțumesc. (Aplauze).

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Țurlea.

 
   

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Vă readuc la cunoștință ceea ce am mai spus și data trecută, o chestiune strict de procedură. Nu numai că nu trebuie să votăm pentru acest proiect de lege, dar nu trebuie pus la vot un asemenea proiect de lege, conform Constituției art. 16, care spune așa:"Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări". Deci, Constituția ne interzice să punem la vot o asemenea lege.

Vă rog, domnule președinte, să vă conformați Constituției.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat,

Constituția nu ne interzice votul acestui text. Curtea Constituțională se va putea pronunța în caz de neconformitate cu Constituția.

Solicită cuvântul și domnul președinte al Comisiei juridice, Emil Popescu.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

În numele partidului nostru, al grupului nostru parlamentar, motivăm viitorul nostru vot.

Vă învederăm că, în principiu, nu există alte soluții pentru ca să fie impulsionată introducerea cât mai multor femei în Parlament. De aceea noi am fi fost pentru votarea acestei legi. Cum însă algoritmul legii nu este bine alcătuit, noi ne vom abține de la vot. (Agitație, rumoare).

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da.

Stimați colegi,

Cu aceste declarații putem trece la votul legii?

Vă rugăm liniște! Ocupați-vă locurile în bănci pentru a putea fi numărate voturile care se anunță destul de împărțite.

Doamnelor și domnilor deputați,

Am propus votul deschis. A rămas votul deschis pentru că nu există alte propuneri din sală și în aceste condiții supunem la vot, deci, proiectul de Lege de modificare a Legii partidelor politice - lege cu caracter organic. Supunem votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Numărați, vă rog!

39 de voturi pentru. (Rumoare, agitație).

Deci, stimați colegi, sunt cifrele comunicate de secretari. În partea dreaptă -15 voturi pentru, în partea stângă - 24.

Voturi împotrivă? 98 de voturi împotrivă.

Abțineri?

Stimați colegi,

39 de voturi pentru, 98 împotrivă, 57 de abțineri.

Textul nu a fost adoptat.

 
  proiectul de Lege privind declararea ca municipiu a orașului Calafat (Adoptat.)

Urmează proiectul de Lege privind declararea ca municipiu a orașului Calafat - lege cu caracter organic. (Aplauze).

Propun votul deschis.

Există alte propuneri? Nu. Liniște, vă rog!

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu majoritate de voturi pentru, 15 împotrivă și 13 abțineri, textul a fost adoptat.

  proiectul de Lege privind declararea comunei Baia de Arieș, oraș.(Adoptat.)

Proiectul de Lege privind declararea comunei Baia de Arieș, oraș. Este lege cu caracter organic.

Propun votul deschis. Există alte propuneri asupra modalității votului? Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 3 împotrivă.

Abțineri? 6 abțineri.

Cu majoritate de voturi pentru, 3 împotrivă, 6 abțineri, legea a fost adoptată.

Deci, fiind vorba de lege cu caracter organic, vă precizez că cvorumul prevăzut de Regulament a fost întrunit. Numărătoarea am făcut-o la legea precedentă.

Domnul deputat Acsinte Gaspar, dorește să facă o precizare de ordin tehnic-legislativ.

   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În legătură cu votul care a fost exprimat asupra primului proiect de lege și anume în legătură cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/1997 pentru modificara Ordonanței de urgență nr. 6/1997, privind constituirea la dispoziția Ministerului Agriculturii și Alimentației a fondului pentru finanțarea lucrărilor agricole țin să fac următoarea precizare pentru a se consemna în stenogramă ca să se știe exact cum a fost exprimat votul. Potrivit art. 114, alin. 5 din Constituție "Aprobarea sau respingerea ordonanțelor se face printr-o lege specială". Deci, ca atare, votul a fost exprimat asupra unei legi de respingere a ordonanței și nu asupra unui proiect de lege cum a fost inițial anunțat când s-a supus la vot legea. Deci, se va da o lege de respingere a ordonanței.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Într-adevăr, aceasta este procedura corectă. Am luat act.

 
Reluarea dezbaterilor asupra proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.47/1997 privind impunerea unor venituri realizate din România de persoane fizice și juridice nerezidente.(Adoptarea proiectului de lege.)  

Stimați colegi, trecem mai departe la proiectele aflate pe ordinea de zi.

Domnul ministru Mircea Ciumara este prezent și putem trece la dezbaterea generală a proiectului de lege.

Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare.

Stimați colegi,

Vă rugăm ocupați-vă locurile în bănci și păstrați liniștea! (Rumoare, agitație, vociferări. Clopoțel). Vă rugăm luați loc în bănci și păstrați liniștea! Nu putem lucra în acest vacarm!

Domnule chestor Gaspar, vă rugăm ocupați-vă de ordinea din sală! (Clopoțel)

Din partea grupurilor parlamentare există luări de cuvânt? Nu. Comisia a prezentat raportul.

Trecem la titlul legii. "Lege pentru aprobarea Ordonanței nr. 47/1997 privind impunerea unor venituri realizate din România, de persoane fizice și juridice nerezidente".

Art. 1. Există intervenții din sală? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 2. Intervenții din sală? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 3. Intervenții din sală? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 4.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Stimați colegi,

Puteți păstra liniștea în sală sau suspendăm ședința?! (Vociferări, agitație).

Din sală:

Supuneți la vot.

   

Domnul Vasile Lupu:

Art. 5. Intervenții nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 6

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 7. Comentarii nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 8. Comentarii nu.

Voturi pentru?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 9.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 10. Comentarii nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 11. Comentarii nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 12.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 13.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 14.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 15.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 16.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 17. Comentarii nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Legea în ansamblu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.49/1997 pentru modificarea și completarea reglementărilor privind formarea și utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului.  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 49/1997 pentru modificarea și completarea reglementărilor privind formarea și utilizara resurselor derulate prin Trezoreria Statului.

Din partea inițiatorului ia cineva cuvântul?

Prezentați-vă, vă rog.

   

Domnul Aron Racea:

Mă numesc Racea Aron, sunt directorul general al Direcției Generale a Trezoreriei Statului din Ministerul Finanțelor.

Trezoreria Statului este un ansamblu de reguli și mecanisme în curs de perfecționare. Recent, ca urmare a proceselor financiare din economie, prin prezenta ordonanță simțim nevoia de a reglementa legal operațiuni care au apărut în cursul executării operațiunilor de încasare a veniturilor statului, efectuarea cheltuielilor și altor operațiuni care privesc execuția bugetului de stat, bugetului local, bugetului asigurărilor sociale, fondurilor speciale, a împrumuturilor guvernamentale externe și alte operațiuni specifice Trezoreriei Statului.

În proiectul de ordonanță de față, se reglementează probleme privind calculul dobânzii pentru disponibilitățile Trezoreriei Statului, care sunt folosite temporar pentru finanțarea deficitului bugetului de stat din anul curent și din anii precedenți.

De asemenea, se are în vedere ca bilanțul Trezoreriei Statului care se referă la toate aceste fluxuri financiare privind bugetul de stat, bugetul local, bugetele asigurărilor sociale, a fondurilor speciale și altor operațiuni ale Trezoreriei Statului, după încheierea exercițiului financiar să fie întocmit și prezentat Guvernului până în luna mai, inclusiv contul de execuție al bugetului Trezoreriei Statului.

De asemenea, ca o reglementare care este importantă pentru mecanismul Trezoreriei Statului, prin prezenta reglementare se dă destinație excedentului Trezoreriei Statului, care se folosește în principal pentru finanțarea datoriei publice, iar aici s-au prevăzut și cheltuielile pentru realizarea creanțelor statului, respectiv, în cazul când o creanță a statului nu mai poate fi recupertă prin hotărâre judecătorească definitivă, inclusiv cheltuielile pentru aceste procese, să fie suporate din excedentul bugetului Trezoreriei Statului, întrucât ar însemna ca să grevăm prevederile bugetului de stat. Și, practic, nu am avut nici o prevedere care să reglementeze aceasta.

De asemenea, datorită faptului că prin Trezoreria Statului se derulează un volum important de împrumuturi guvernamentale externe, de care au beneficiat o serie întreagă de întreprinderi, regii cu capital de stat, sau alte unități economice care, prin procesul de transformare, întâmpină o serie întreagă de greutăți financiare și nu reușesc să-și mai achite la timp obligațiile față de Trezoreria Statului, sumele reprezentând creanțe. Pentru a nu intra în conflict cu legea, aceste creanțe urmează a fi urmărite timp de 10 ani.

Acesta este fondul, în general, al propunerilor pe care le-am făcut pentru mecanismul Trezoreriei Statului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei. Domnul președinte Remeș.

 
   

Domnul Traian Decebal Remeș:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Deoarece la art. I s-a făcut o trimitere greșită, comisia analizând își însușește punctul de vedere al Consiliului Legislativ și propune un amendament de corectare, înlocuindu-se "Legea nr. 10/1997", care a aprobat-o altă ordonanță, cu baza legală corectă - "Legea nr. 128/1994".

În rest, propunem aprobarea în forma prezentată.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumim.

Dacă la dezbaterile generale dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește. Trecem la dezbaterea pe articole.

Deci, "Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 49/1997 pentru modificarea și completarea reglementărilor privind formarea și utilizarea resurselor derulate prin Trezoreria Statului".

Asupra titlului există comentarii? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Stimați colegi,

Trecem la dezbatera ordonanței.

Art.1 - Avem I cu o modificare intervenită în raportul comisiei ce ni se propune spre votare. Se elimină sintagma "aprobată prin Legea 10/1997" și se completează cu "aprobată prin Legea 128/1994".

Supun votului dumneavoastră varianta comisiei.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Acesta a fost I.

Pct.l, la art.3, alineatul penultim se abrogă. Supun votului dumneavoastră .

Voturi pentru?

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Pct.2. Comentarii nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.3. Comentarii nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.4. Comentarii nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.5. Comentarii nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.6. Comentarii nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.7. Comentarii nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.8. Comentarii nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.II. "Prevederile art.III, pct.2 din Ordonanța Guvernului nr.8/1995 privind aprobarea efectuării unor cheltuieli din bugetul de stat" și textul curge. Îl supun votului dumneavoastră.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

III. Există intervenții? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Revenim la articolul unic. Intervenții nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră legea în integralitatea sa.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Textul a fost adoptat.

 
Adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.61/1997 pentru modificarea și completarea Legii nr.27/1994 privind impozitele și taxele locale, cu modificările ulterioare.  

Urmează proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.61/1997 pentru modificarea și completarea Legii nr.27/1994 privind impozitele și taxele locale, cu modificările ulterioare. Din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul?

   

Domnul Marțian Dan (din bancă):

Nu este pe dorite. Iarăși suntem pe facultativ, domnule președinte?

Respectați Regulamentul, art.91!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă rugăm, conform Regulamentului, inițiatorul să poftească la microfon.

 
   

Domnul Gheorghe Gâtin (director general adjunct în Ministerul de Finanțe):

Prin Ordonanța Guvernului nr.61 din 1997 se aduc unele completări și modificări la Legea nr.27/94 privind impozitele și taxele locale. În contextul dezvoltării localităților noastre rurale și urbane, prin această ordonanță se are în vedere creșterea autonomiei consiliilor locale în ceea ce privește stabilirea, evidența și încasarea impozitelor și taxelor locale care alimentează bugetele acestor consilii. Prin ordonanța elaborată, principalele completări și modificări ale Legii nr.27/1994 se referă în principal la următoarele: cota de impozit pentru clădirile proprietate a persoanelor fizice și persoanelor juridice care, în prezent, este de 1% se dă competență consiliilor locale de a modifica această cotă între 1% până la l,5%. De asemenea, pentru suprafețele de teren care sunt neconstruite și necultivate, prin această ordonanță se prevede plata unui impozit pe teren aferent suprafețelor de teren care sunt cultivate sau construite.

Ținând seama de preocupările consiliilor locale în ceea ce privește administrarea teritoriului local, prin această ordonanță, se prevede ca taxele pentru folosirea centrelor publice de desfacere, taxele pentru vizitarea muzeelor, taxele pentru șederea în stațiunile balneoclimaterice care erau prevăzute și reglementate în mod expres de Legea nr.27 privind impozitele și taxele locale, să treacă în competența directă a consiliilor locale atât în ceea ce privește stabilirea nivelului acestor taxe în condițiile legii, bineînțeles, cât și în ceea ce privește evidența și încasarea taxelor respective.

Prin ordonanță se prevede posibilitatea consiliilor locale de a majora cu până la 30% taxele și impozitele în sumă fixă, ținând seama de condițiile locale, existente în fiecare comună, sat, oraș, municipiu sau altă localitate.

De asemenea, prin ordonanță se prevede actualizarea impozitelor și taxelor locale în funcție de creșterea indicelui inflației, avându-se în vedere condițiile existente de la sfârșitul anului în situația în care acest nivel al inflației va depăși procentul de 20%.

Prin ordonanță, se prevede, de asemenea, posibilitatea sau dreptul consiliilor locale de a institui și diverse taxe cu un specific pronunțat local pentru satisfacerea unor necesități ale populației din localitatea respectivă și de a utiliza și folosi aceste fonduri în scopul în care ele au fost colectate. Fondurile care au rămas neconsumate până la sfârșitul anului, ordonanța prevede că vor fi folosite în anul următor cu aceeași destinație.

În finalul ordonanței, vreau să sublinez faptul că, se prevede ca, în cursul anului 1998, consiliile locale, cu sprijinul Ministerului Finanțelor, să desfășoare o activitate în ceea ce privește instruirea aparatului din teritoriu din subordinea consiliilor locale în ceea ce privește stabilirea, evidența și încasarea acestor impozite, astfel ca, începând cu 1 ianuarie 1999 acest aparat să treacă în mod direct la stabilirea, evidența și încasarea impozitelor și taxelor locale de pe teritoriul fiecărei localități.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei, domnul președinte Remeș.

 
   

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Comisia își susține raportul pe care vi l-am prezentat și propune ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere și adoptare în forma prezentată.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul la dezbaterile generale? Domnul deputat Bercea are cuvântul din partea P.D.S.R.-ului.

 
   

Domnul Florian Bercea:

Domnule președinte, cu privire la procedură, în calitatea pe care o am, rog să binevoiți a accepta verificarea cvorumului, pentru că nu mi se pare normală această atitudine atunci când se dezbat proiecte de legi care sunt foarte importante oriunde și oricând.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, ca să verificăm mai bine, apelul nominal. (Se acționează soneria.)

 
   

Domnul Sorin Victor Lepșa:

Județul ALBA

Berciu Ion

absent

Dărămuș Nicolae Octavian

absent

Dumitrean Bazil

prezent

Pereș Alexandru

absent

Popa Nicolaie

absent

Simedru Dan Coriolan

absent

Județul ARAD

Bercea Florian

prezent

Calimente Mihăiță

absent

Gheorghiof Titu Nicolae

absent

Ghidău Radu

absent

Putin Emil Livius Nicolae

absent

Rațiu Ion

absent

Tokay Gheorghe

absent

Județul ARGEȘ

Cîrstoiu Ion

absent

Ghibernea Dan

absent

Ionescu Nicolae

absent

Leonăchescu Nicolae

prezent

Marin Gheorghe

prezent

Nanu Romeo

prezent

Pițigoi Barbu

absent

Rizescu Sergiu George

absent

Stan Vasile

absent

Stănescu Alexandru-Octavian

absent

Județul BACĂU

Corniță Ion

absent

Dan Matei-Agaton

absent

Darie Simion

prezent

Duțu Ion

prezent

Gheorghe Valeriu

absent

Hrebenciuc Viorel

absent

Irimescu Haralambie

absent

Moiceanu Constantin

absent

Nistor Vasile

absent

Pavel Vasile

absent

Popa Aron Ioan

absent

Județul BIHOR

Bot Octavian

prezent

Cosma Liviu Ovidiu

absent

Drecin Mihai

prezent

Negrău Mircea

prezent

Paneș Iosif

absent

Rákoczi Ludovic

absent

Serac Florian

absent

Székely Ervin Zoltán

absent

Szilágyi Zsolt

prezent

Țepelea Gabriel

absent

Județul BISTRIȚA-NĂSĂUD

Constantinescu Dan

absent

Oltean Ioan

absent

Pintea Ioan

absent

Săndulescu Aureliu-Emil

absent

Sonea Ioan

absent

Județul BOTOȘANI

Afrăsinei Viorica

prezentă

Baban Ștefan

prezent

Hilote Eugen

prezent

Ioniță Nicu

absent

Mihăilescu Petru Șerban

prezent

Popescu Emil Teodor

prezent

Sandu Dumitru

absent

Județul BRAȘOV

Babiuc Victor

absent

Bran Vasile

absent

Cojocaru Radu Spiridon

absent

Gherasim Ion Andrei

prezent

Kovács Csaba Tiberiu

absent

Lepșa Sorin Victor

prezent

Moucha Romulus Ion

absent

Secară Gheorghe

prezent

Tudose Nicolae Florin

prezent

Județul BRĂILA

Alecu Aurelian Paul

prezent

Bartoș Daniela

prezentă

Corâci Ioan Cezar

prezent

Dragu George

absent

Șerban George

prezent

Văsioiu Horia

absent

Județul BUZĂU

Albu Alexandru

prezent

Ceaușescu Gheorghe Dan Nicolae

prezent

Morariu Teodor Gheorghe

prezent

Papuc Aurel Constantin

absent

Partal Petre

absent

Pâslaru Dumitru

absent

Petrescu Ovidiu Cameliu

prezent

Județul CARAȘ-SEVERIN

Muscă Monica-Octavia

prezentă

Oană Gheorghe

absent

Spătaru Liviu

prezent

Sturza Popovici Cornel

prezent

Vilău Adrian-Ioan

absent

Județul CĂLĂRAȘI

Bălăeț Mitică

absent

Munteanu Ion

absent

Naidin Petre

prezent

Pavelescu Claudiu-Costel

absent

Sârbu Marian

absent

Județul CLUJ

Gavra Ioan

absent

Ionescu Anton

absent

Kónya-Hamar Alexandru

prezent

Lăpușan Alexandru

prezent

Matei Vasile

absent

Mátis Eugen

absent

Miclăuș Vasile

absent

Păcurariu Iuliu

prezent

Pop Iftene

prezent

Roman Ioan

prezent

Vida-Simiti Ioan

prezent

Județul CONSTANȚA

Andrei Gheorghe

prezent

Ariton Gheorghe

absent

Barde Tănase

prezent

Botescu Ion

absent

Coșea Dumitru Gheorghe Mircea

absent

Hașotti Puiu

prezent

Am o rugăminte: să luați loc în bănci! că nu se vede, îi acoperiți pe cei care ridică mâna și nu văd.

Marinescu Ioan-Sorin

absent

Mazăre Radu Ștefan

prezent

Nicolae Jianu

prezent

Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae

absent

Onaca Dorel-Constantin

absent

Osman Fedbi

absent

Șaganai Nusfet

absent

Județul COVASNA

Birtalan Ákos

prezent

Márton Árpád-Francisc

prezent

Tamás Sándor

absent

Țurlea Petre

absent

Județul DÂMBOVIȚA

Ana Gheorghe

prezent

Boștinaru Victor

absent

Dîrstaru Dorin

prezent

Enescu Ion

absent

Neagu Romulus

prezent

Popa Daniela

absentă

Popescu Irineu

prezent

Rădulescu-Zoner Șerban Constantin

prezent

Simion Florea

absent

Județul DOLJ

Berceanu Radu Mircea

absent

Brezniceanu Alexandru

prezent

Cazacu Vasile Mircea

prezent

Grigoraș Neculai

prezent

Ionescu Bogdan

prezent

Ionescu Gheorghe

prezent

Ioniță Mihail Gabriel

prezent

Manolescu Oana

prezentă

Matei Ion Lucian

prezent

Nicolescu Mihai

prezent

Roșca Ioan

absent

Vasilescu Nicolae

prezent

Județul GALAȚI

Bălan Marilena

absentă

Buruiană-Aprodu Daniela

prezentă

Ciumara Mircea

prezent

Gheciu Radu Sever Cristian

absent

Iacob Elena

absent

Odisei Manole

prezent

Mihu Victor Traian

prezent

Nica Dan

prezent

Protopopescu Cornel

absent

Sandu Ion Florentin

prezent

Județul GIURGIU

Cristea Marin

prezent

Croitoru Mircea Adrian

prezent

Grigoriu Mihai

prezent

Radu Alexandru-Dumitru

prezent

Județul GORJ

Băbălău Constantin

prezent

Drumen Constantin

prezent

Nică Mihail

prezent

Pârgaru Ion

prezent

Popescu Bejat Ștefan Marian

absent

Popescu Dumitru

prezent

Județul HARGHITA

Antal Istvan

absent

Asztalos Ferenc

absent

Becsek Garda Dezideriu Coloman

prezent

Nagy Ștefan

prezent

Ráduly Róbert-Kálmán

prezent

Județul HUNEDOARA

Ana Gheorghe

prezent

Dimitriu Sorin Petre

absent

Giurescu Ion

absent

Ifrim Dumitru

absent

Neacșu Ilie

prezent

Petreu Liviu

prezent

Priceputu Laurențiu

absent

Șteolea Petru

absent

Județul IALOMIȚA

Bivolaru Gabriel

prezent

Cristea Gheorghe

absent

Popa Virgil

absent

Tarna Gheorghe

prezent

Județul IAȘI

Aferăriței Constantin

absent

Baciu Mihai

prezent

Cotrutz Constantin Eremia

prezent

Dobre Traian

prezent

Dorin Mihai

prezent

Enache Marian

absent

Gazi Gherasim

prezent

Lupu Vasile

prezent

Mogoș Ion

absent

Rânja Traian Neculaie

prezent

Stanciu Anghel

absent

Stoica Valeria Mariana

absentă

Vintilă Dumitru Mugurel

absent

Județul MARAMUREȘ

Böndi Gyöngyike

absent

Bud Nicolae

prezent

Godja Petru

prezent

Moldovan Petre

absent

Pașcu Ioan Mircea

absent

Remeș Decebal Traian

prezent

Ștefănoiu Luca

absent

Județul MEHEDINȚI

Barbaresso Emanoil Dan

prezent

Honcescu Ion

prezent

Micle Ulpiu Radu Sabin

prezent

Nicolicea Eugen

prezent

Raicu Romulus

prezent

Județul MUREȘ

Elek Matei Barna

prezent

Filipescu Ileana

absentă

Kakasi Alexandru

absent

Kelemen Attila Bela Ladislau

prezent

Kerekeș Károly

prezent

Lădariu Lazăr

absent

Mureșan Ioan

prezent

Pop Leon Petru

absent

Popa Ioan Mihai

prezent

Județul NEAMȚ

Bivolaru Ioan

prezent

Bujor Liviu

absent

Burlacu Viorel

prezent

Cazan Gheorghe Romeo Leonard

prezent

Hlinschi Mihai

absent

Radu Elena Cornelia Gabriela

absentă

Rădulescu Cristian

prezent

Țocu Iulian-Costel

absent

Județul OLT

Achimescu Victor Ștefan

prezent

Argeșanu Valentin

prezent

Arghezi Mitzura Domnica

prezentă

Georgescu Florin

prezent

Grădinaru Nicolae

prezent

Groza Nicolae

absent

Kovacs Carol Emil

prezent

Județul PRAHOVA

Antonescu Niculae Napoleon

absent

Avramescu Constantin Gheorghe

prezent

Barbăroșie Victor

absent

Ivănescu Paula Maria

absentă

Moldoveanu Eugenia

absentă

Moroianu Geamăn Adrian Tudor

prezent

Munteanu Mircea Mihai

absent

Opriș Constantin Remus

absent

Ruse Corneliu Constantin

prezent

Sirețeanu Mihail

absent

Tudor Marcu

prezent

Vasilescu Valentin

prezent

Județul SATU-MARE

Biriș Anamaria Mihaela

prezentă

Budeanu Radu

absent

Dragoș Iuliu Liviu

prezent

Pécsi Francisc

prezent

Pop Viorel

prezent

Varga Attila

prezent

Județul SĂLAJ

Bara Radu-Liviu

absent

Chichișan Miron

absent

Vetișanu Vasile

prezent

Vida Iuliu

absent

Județul SIBIU

Dejeu Gavril

absent

Galic Lia Andreia

prezentă

Pantiș Sorin

absent

Șincai Ovidiu

absent

Trifu Romeo

prezent

Vâlcu Mircea

prezent

Județul SUCEAVA

Babiaș Iohan Peter

absent

Bejinariu Petru

prezent

Chiriac Mihai

prezent

Ionescu Marina

prezentă

Iorga Leonida Lari

prezentă

Mândroviceanu Vasile

prezent

Nicolaiciuc Vichentie

prezent

Palade Dan

absent

Panteliuc Vasile

prezent

Sandu Alecu

prezent

Vataman Dorin

prezent

Vitcu Mihai

prezent

Județul TELEORMAN

Buga Florea

absent

Cândea Vasile

absent

Ianculescu Marian

prezent

Marineci Ionel

prezent

Noica Nicolae

absent

Spiridon Didi

prezent

Videanu Adriean

absent

Județul TIMIȘ

Bárányi Francisc

prezent

Brück Werner Horst

absent

Drăgănescu Ovidiu Virgil

prezent

Dugulescu Petru

absent

Glăvan Ștefan

absent

Gvozdenovici Slavomir

absent

Miloș Aurel

prezent

Puwak Hildegard-Carola

prezentă

Stanca Teodor

absent

Șerban Gheorghe

prezent

Tabără Valeriu

absent

Tăvală Tănase-Pavel

prezent

Județul TULCEA

Antonescu George Crin Laurențiu

absent

Fenoghen Sevastian

prezent

Lazia Ion

absent

Meșca Sever

prezent

Vajda Francisc-Atila

absent

Județul VASLUI

Băsescu Traian

absent

Buzatu Dumitru

absent

Dan Marțian

prezent

Ghiga Vasile

absent

Ignat Ștefan

prezent

Mera Alexandru Liviu

prezent

Petrescu Virgil

prezent

Județul VÂLCEA

Decuseară Jean

absent

Dumitrașcu Laurențiu

absent

Gaspar Acsinte

prezent

Sabău Traian

prezent

Stancov George-Iulian

prezent

Vâlceanu Gheorghe

prezent

Județul VRANCEA

Albu Gheorghe

prezent

Dumitriu Carmen

prezentă

Mânea Radu

prezent

Mitrea Miron Tudor

prezent

Nichita Dan Gabriel

prezent

Udrea Florian

prezent

Municipiul BUCUREȘTI

Andronescu Ecaterina

prezentă

Badea Alexandru Ioan

prezent

Boda Iosif

absent

Chiliman Andrei Ioan

absent

Ciontu Corneliu

prezent

Cunescu Sergiu

absent

Diaconescu Ion

absent

Dobrescu Smaranda

absentă

Dorian Dorel

absent

Dumitrescu Paul Adrian

prezent

Furo Iuliu Ioan

absent

Gheorghiu Mihai

prezent

Iliescu Valentin Adrian

absent

Ionescu Alexandru

absent

Ionescu Constantin

absent

Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile-Constantin

prezent

Iorgulescu Adrian

absent

Macarie Sergiu

prezent

Năstase Adrian

absent

Negoiță Gheorghe Liviu

prezent

Pambuccian Varujan

absent

Petrescu Silviu

absent

Popescu Ioan Dan

absent

Popescu Tăriceanu Călin

absent

Raica Florica Rădița

prezentă

Sassu Alexandru

prezent

Severin Adrian

absent

Stănescu Mihai-Sorin

absent

Stoica Valeriu

absent

Teculescu Constantin

absent

Voicu Mădălin

prezent

Weber Ernest-Otto

prezent

Județul ILFOV

Lixăndroiu Viorel

prezent

Neagu Victor

prezent

Păunescu Costel

prezent

Petrovici Silvia

prezentă

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule secretar, trecem la dezbateri. Cvorumul este întrunit...

(Vociferări în sală)

 
   

Domnul Sorin Victor Lepșa:

Mai strig o dată, pentru că au venit în sală.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Dar ce ați făcut până acum, stimați colegi?!

 
   

Domnul Sorin Victor Lepșa:

Au sosit în sală, dacă...

(Vociferări)

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Dar noi pe cine așteptăm aici, unde ați fost?

 
   

Domnul Sorin Victor Lepșa:

Îi strig încă o dată.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Nu spune nicăieri Regulamentul două strigări.

 
   

Domnul Sorin Victor Lepșa:

Stați acolo, că mai strig o dată.

Alba?

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule secretar, vă rog să întrerupeți, să trecem la votarea unor legi și pe urmă mai vedem.

(Riposte)

Rămâneți în sală și la urmă, după votarea legii, facem mumărătoarea.

Domnule secretar, vă rog luați loc sus, la prezidiu. Opriți, vă rog.

După votarea legilor, completăm strigarea. Luați loc, vă rog.

(Vociferări)

Domnule secretar, vă rog luați loc și, după votarea legilor, terminăm strigarea.

Domnule secretar, avem timp să mai votăm două legi. Luați loc, vă rog.

Poftiți la tribună.

Stimați colegi, deci suntem la pct.7 de pe ordinea de zi...

(Rumoare)

 
   

Domnul Marțian Dan (din bancă):

Trebuie să se spună dacă este cvorum în sală.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Este cvorum în sală, se vede foarte clar.

 
   

Domnul Marțian Dan (din bancă):

Nu mergem pe văzute!

Din partea stângă a sălii:

Pauză!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Reprezentantul inițiatorului a susținut proiectul...

 
   

Domnul Florian Bercea (din bancă):

Vă rog să numărați rezultatul numărării cvorumului!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci Guvernul și-a susținut inițiativa, comisia a susținut raportul, din partea grupurilor parlamentare nu s-au sesizat intervenții, astfel că trecem la votarea legii.

Titlul: "Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.61/1997 pentru modificarea și completarea Legii nr.27/1994 privind impozitele și taxele locale, cu modificările ulterioare."

Sunt obiecțiuni la titlu? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

(Râsete în Grupul PUNR)

Din Grupul PUNR:

Numărați voturile, ca să reiasă cvorumul!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

De ce sunt obiecțiuni?

(Vociferări)

Abțineri, există vreo abținere? 2 abțineri.

O abținere.

Secretarii de ședință, vă rog făceți-vă datoria!

Art.I - comentarii din sală? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Cu majoritate de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 4 abțineri, textul a fost adoptat.

Art.1 - comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Cu majoritate de voturi pentru, 1 vot împotrivă și 3 abțineri, textul a fost adoptat.

Art.2 - comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Cu majoritate de voturi pentru și 2 abțineri, textul a fost adoptat.

Art.3 - comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Cu majoritate de voturi pentru, 1 vot împotrivă și 2 abțineri, textul a fost votat.

Art.4 - comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri? 2 abțineri.

Cu majoritate de voturi pentru, text votat.

Art.5 - comentarii din sală? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri? 3 abțineri.

Text votat.

Art.6 - comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri? 2 abțineri.

Text votat.

Art.8 - comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri? 2 abțineri.

Text votat.

Art.9 - comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri? 2 abțineri.

Text votat.

Art.10 - comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri? 3 abțineri.

Text votat.

Art.11 - comentarii din sală? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? 3 abțineri.

Text votat.

Art.12 - comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? 2 abțineri.

Text votat.

Art.13 - comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

1 vot împotrivă, 2 abțineri.

Text votat.

Art.14 - comentarii? Nu sunt.

Domnul Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, cu respectarea normelor de tehnică legislativă, vă propun ca art.14 să devină art.16, actualul 15 să devină 14 și actualul 16 să devină 15.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Comisia?

 
   

Domnul Decebal Traian Remeș (din loja comisiei):

De acord.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

De acord.

Supun votului dumneavoastră ...

Domnul ministru Ciumara, din partea inițiatorului.

 
   

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte, dacă eu stau aici și mă așteaptă de o oră primul viceprim-ministru al Moldovei, măcar să aflu și eu logica acestei propuneri. Se propune fără să se argumenteze. Numai inversăm articolele? Măcar atâta, să explice și logica la propuneri de genul acesta. Nu avem nimic împotrivă, altfel.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

Acestea sunt normele de tehnică legislativă.

 
   

Domnul Mircea Ciumara:

Nu avem nimic împotrivă...

(Se duce lângă domnul deputat Acsinte Gaspar și discută)

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Cer votul dumneavoastră, pentru a aproba cererea domnului ministru de stat Ciumara, care are o motivație obiectivă.

Din Grupul PDSR:

Nu are nici o motivație! Are o armată de secretari de stat.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi, continuăm dezbaterile.

Pentru a lămuri acest aspect de tehnică legislativă, domnul deputat Gaspar propune ca art.14 să devină 16.

Corect, domnule Gaspar?

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Da.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

14 să devină 16 și 16 - 14?

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

16 devine 15. Și urcă 15.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Și urcă 15, da. Am reținut.

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului deputat Gaspar.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Deci, cu majoritate de voturi pentru, 12 împotrivă și 3 abțineri, propunerea a fost adoptată.

Am votat, deci, art.14.

Am votat schimbarea ordinii.

Supun votului dumneavoastră, acum, textul art.14, cu modificarea de tehnică legislativă.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri? 2 abțineri.

Majoritate de voturi pentru.

Stimați colegi, am votat art.14, inclusiv.

Suspendăm ședința. Revenim în plen la ora 14,00.

(Rumoare)

Colegii care doresc să-și completeze dosarul la prezență, pot beneficia de bunăvoința domnului secretar.

(Domnii deputați,absenți în timpul apelului, au venit la domnul secretar Lepșa, pentru a le consemna prezența. Domnul secretar Sorin Victor Lepșa apreciază că apelul făcut conform listei nu reprezintă prezența)

După pauză.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Va trebui să începem cu apelul nominal.

(Acționează soneria pentru a chema pe domnii deputați în sală)

Domnule secretar, vă rog apelul nominal.

Deci, care nu este prezent în sală la prima strigare, să nu încerce să obțină motivarea absenței.

Vă rog.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Județul ALBA

Berciu Ion

absent

Dărămuș Nicolae Octavian

absent

Dumitrean Bazil

absent

Pereș Alexandru

absent

Popa Neculai

prezent

Simedru Dan Coriolan

absent

Județul ARAD

Bercea Florian

prezent

Calimente Mihăiță

absent

Gheorghiof Titu Nicolae

absent

Ghidău Radu

absent

Putin Emil Livius Nicolae

absent

Rațiu Ion

absent

Tokay Gheorghe

absent

Județul ARGEȘ

Cîrstoiu Ion

absent

Ghibernea Dan

absent

Ionescu Nicolae

absent

Leonăchescu Nicolae

prezent

Marin Gheorghe

prezent

Nanu Romeo

absent

Pițigoi Barbu

absent

Rizescu Sergiu George

prezent

Stan Vasile

absent

Stănescu Alexandru-Octavi

absent

Județul BACĂU

Corniță Ion

absent

Dan Matei-Agathon

absent

Darie Simion

prezent

Duțu Ion

absent

Gheorghe Valeriu

absent

Hrebenciuc Viorel

absent

Irimescu Haralambie

absent

Moiceanu Constantin

absent

Nistor Vasile

absent

Pavel Vasile

absent

Popa Ioan-Aron

absent

Județul BIHOR

Bot Octavian

absent

Cosma Liviu Ovidiu

absent

Drecin Mihai Dorin

prezent

Negrău Mircea

absent

Paneș Iosif

absent

Rákoczi Ludovic

absent

Serac Florian

absent

Székely Ervin Zoltán

absent

Szilágyi Zsolt

absent

Țepelea Gabriel

prezent

Județul BISTRIȚA-NĂSĂUD

Constantinescu Dan

absent

Oltean Ioan

absent

Pintea Ioan

absent

Săndulescu Aureliu-Emil

absent

Sonea Ioan

prezent

Județul BOTOȘANI

Afrăsinei Viorica

prezentă

Baban Ștefan

prezent

Hilote Eugen Gheorghe

absent

Ioniță Nicu

absent

Mihăilescu Petru Șerban

absent

Popescu Emil Teodor

absent

Sandu Dumitru

prezent

Județul BRAȘOV

Babiuc Victor

absent

Bran Vasile

absent

Cojocaru Radu Spiridon

absent

Gherasim Ion Andrei

prezent

Kovács Csaba Tiberiu

absent

Lepșa Sorin Victor

prezent

Moucha Romulus Ion

absent

Secară Gheorghe

prezent

Tudose Nicolae Florin

prezent

Județul BRĂILA

Alecu Aurelian Paul

prezent

Bartoș Daniela

absentă

Corâci Ioan Cezar

absent

Dragu George

absent

Șerban George

absent

Văsioiu Horia

absent

Județul BUZĂU

Albu Alexandru

absent

Ceaușescu Gheorghe Dan Nicolae

absent

Morariu Teodor Gheorghe

prezent

Papuc Aurel Constantin

absent

Partal Petre

absent

Pâslaru Dumitru

absent

Petrescu Ovidiu Cameliu

absent

Județul CARAȘ-SEVERIN

Musca Monica-Octavia

absentă

Oană Gheorghe

absent

Spătaru Liviu

absent

Sturza Popovici Cornel

absent

Vilău Adrian-Ioan

absent

Județul CĂLĂRAȘI

Bălăeț Dumitru

absent

Munteanu Ion

absent

Naidin Petre

absent

Pavelescu Claudiu-Costel

absent

Sârbu Marian

absent

Județul CLUJ

Gavra Ioan

absent

Ionescu Anton

prezent

Kónya-Hamar Alexandru

absent

Lăpușan Alexandru

absent

Matei Vasile

prezent

Mátis Eugen

absent

Miclăuș Vasile

prezent

Păcurariu Iuliu

absent

Pop Iftene

absent

Roman Ioan

absent

Vida-Simiti Ioan

prezent

Județul CONSTANȚA

Andrei Gheorghe

prezent

Ariton Gheorghe

prezent

Barde Tănase

prezent

Botescu Ion

prezent

Coșea Dumitru Gheorghe Mircea

absent

Hașotti Puiu

prezent

Marinescu Ioan-Sorin

absent

Mazăre Radu Ștefan

absent

Nicolae Jianu

prezent

Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae

absent

Onaca Dorel-Constantin

absent

Osman Fedbi

prezent

Șaganai Nusfet

prezent

Județul COVASNA

Birtalan Ákos

absent

Márton Árpád-Francisc

prezent

Tamás Sándor

absent

Țurlea Petre

prezent

Județul DÂMBOVIȚA

Ana Gheorghe

prezent

Boștinaru Victor

absent

Dîrstaru Dorin

prezent

Enescu Ion

absent

Neagu Romulus

absent

Popa Daniela

absentă

Popescu Irineu

prezent

Rădulescu-Zoner Șerban Constantin

absent

Simion Florea

prezent

Județul DOLJ

Berceanu Radu Mircea

absent

Brezniceanu Alexandru

absent

Cazacu Vasile Mircea

absent

Grigoraș Neculai

absent

Ionescu Bogdan

prezent

Ionescu Gheorghe

prezent

Ioniță Mihail Gabriel

absent

Manolescu Oana

prezentă

Matei Ion Lucian

prezent

Nicolescu Mihai

prezent

Roșca Ioan

absent

Vasilescu Nicolae

prezent

Județul GALAȚI

Bălan Marilena

absentă

Buruiană-Aprodu Daniela

absentă

Ciumara Mircea

absent

Gheciu Radu Sever Cristian

prezent

Iacob Elena

absentă

Manole Odisei

prezent

Mihu Victor Traian

prezent

Nica Dan

prezent

Protopopescu Cornel

prezent

Sandu Ion Florentin

absent

Județul GIURGIU

Cristea Marin

prezent

Croitoru Mircea Adrian

prezent

Grigoriu Mihai

absent

Radu Alexandru Dumitru

absent

Județul GORJ

Babalau Constantin

absent

Drumen Constantin

prezent

Nică Mihail

absent

Pârgaru Ion

absent

Popescu-Bejat Ștefan-Marian

prezent

Popescu Dumitru

prezent

Județul HARGHITA

Antal Istvan

absent

Asztalos Ferenc

absent

Garda Dezideriu Coloman Becsek

prezent

Nagy Ștefan

prezent

Raduly Robert Kalman

prezent

Județul HUNEDOARA

Ana Gheorghe

absent

Dimitriu Sorin-Petre

absent

Giurescu Ion

absent

Ifrim Dumitru

prezent

Neacșu Ilie

prezent

Petreu Liviu

prezent

Priceputu Laurențiu

absent

Șteolea Petru

absent

Județul IALOMIȚA

Bivolaru Gabriel

absent

Cristea Gheorghe

absent

Popa Virgil

absent

Tarna Gheorghe

prezent

Județul IAȘI

Aferăriței Constantin

prezent

Baciu Mihai

absent

Cotrutz Constantin Eremia

prezent

Dobre Traian

absent

Dorin Mihai

absent

Enache Marian

absent

Gazi Gherasim

prezent

Lupu Vasile

prezent

Mogoș Ion

absent

Rânja Traian-Neculaie

prezent

Stanciu Anghel

prezent

Stoica Valeria Mariana

absentă

Vintilă Dumitru-Mugurel

absent

Județul MARAMUREȘ

Bondi Gyongyike

absentă

Bud Nicolae

absent

Dunca Tudor Gavril

absent

Godja Petru

absent

Moldovan Petre

absent

Pascu Ioan Mircea

absent

Remeș Decebal Traian

prezent

Ștefănoiu Luca

prezent

Județul MEHEDINȚI

Barbaresso Emanoil Dan

prezent

Honcescu Ion

absent

Micle Ulpiu-Radu Sabin

prezent

Nicolicea Eugen

prezent

Raicu Romulus

prezent

Județul MUREȘ

Elek Matei Barna

absent

Filipescu Ileana

absentă

Kakasi Alexandru

absent

Kelemen Attila Bela Ladislau

absent

Kerekeș Karoly

absent

Lădariu Lazăr

absent

Mureșan Ioan

absent

Pop Leon Petru

prezent

Popa Mihai Ioan

absent

Județul NEAMȚ

Bivolaru Ioan

prezent

Bujor Liviu

absent

Burlacu Viorel

prezent

Cazan Gheorghe Romeo Leonard

prezent

Hlinschi Mihai

prezent

Radu Elena-Cornelia-Gabriela

absentă

Rădulescu Cristian

absent

Țocu Iulian-Costel

absent

Județul OLT

Achimescu Victor

absent

Argeșanu Valentin

prezent

Arghezi Mitzura-Domnica

prezentă

Georgescu Florin

prezent

Grădinaru Nicolae

prezent

Groza Nicolae

prezent

Kovacs Carol-Emil

prezent

Județul PRAHOVA

Antonescu Niculae Napoleon

absent

Avramescu Constantin Gheorghe

prezent

Barbaroșie Victor

absent

Ivănescu Paula Maria

absentă

Moldoveanu Eugenia

absentă

Moroianu Geamăn Adrian Tudor

absent

Munteanu Mircea Mihai

absent

Opriș Constantin Remus

absent

Ruse Corneliu Constantin

absent

Sireteanu Mihail

absent

Tudor Marcu

prezent

Vasilescu Valentin

prezent

Județul SATU-MARE

Biriș Anamaria Mihaela

prezentă

Budeanu Radu

absent

Dragoș Liviu Iuliu

prezent

Pecsi Francisc

prezent

Pop Viorel

prezent

Varga Attila

prezent

Județul SĂLAJ

Bara Radu Liviu

prezent

Chichișan Miron

absent

Vetișanu Vasile

prezent

Vida Iuliu

absent

Județul SIBIU

Dejeu Gavril

absent

Galic Lia Andreia

prezentă

Pantiș Sorin

absent

Șincai Ovidiu

absent

Trifu Romeo

prezent

Vâlcu Mircea

absent

Județul SUCEAVA

Babias Iohan-Peter

absent

Bejinariu Petru

absent

Chiriac Mihai

prezent

Ionescu Marina

prezentă

Iorga Leonida Lari

absentă

Mândroviceanu Vasile

prezent

Nicolaiciuc Vichentie

prezent

Palade Dan

absent

Panteliuc Vasile

prezent

Sandu Alecu

prezent

Vataman Dorin

absent

Vitcu Mihai

absent

Județul TELEORMAN

Buga Florea

prezent

Cândea Vasile

absent

Ianculescu Marian

prezent

Marineci Ionel

absent

Noica Nicolae

absent

Spiridon Didi

absent

Videanu Adriean

absent

Județul TIMIȘ

Barany Francisc

absent

Bruck Werner Horst

absent

Drăgănescu Ovidiu Virgil

prezent

Dugulescu Petru

absent

Glăvan Ștefan

absent

Gvozdenovici Slavomir

prezent

Miloș Aurel

prezent

Puwak Hildegard

prezentă

Stanca Teodor

absent

Șerban Gheorghe

prezent

Tabără Valeriu

absent

Tăvală Tănase Pavel

prezent

Județul TULCEA

Antonescu Laurențiu George Crin

absent

Fenoghen Sevastian

prezent

Lazia Ion

absent

Meșca Sever

prezent

Vaida Francisc-Atila

absent

Județul VASLUI

Băsescu Traian

absent

Buzatu Dumitru

absent

Dan Marțian

prezent

Ghiga Vasile

prezent

Ignat Ștefan

prezent

Mera Alexandru Liviu

prezent

Petrescu Virgil

absent

Județul VÂLCEA

Decuseară Jean

absent

Dumitrașcu Laurențiu

absent

Gaspar Acsinte

prezent

Sabău Traian

prezent

Stancov George Iulian

absent

Vâlceanu Gheorghe

prezent

Județul VRANCEA

Albu Gheorghe

absent

Dumitriu (Hunea) Carmen

absentă

Mânea Radu

prezent

Mitrea Miron Tudor

prezent

Nichita Dan-Gabriel

prezent

Udrea Florian

absent

Municipiul BUCUREȘTI

Andronescu Ecaterina

absentă

Badea Alexandru Ioan

absent

Boda Iosif

absent

Chiliman Andrei Ioan

absent

Ciontu Corneliu

absent

Cunescu Sergiu

absent

Diaconescu Ion

absent

Dobrescu Smaranda

absentă

Dorian Dorel

absent

Dumitrescu Adrian Paul

prezent

Furo Ioan Iuliu

absent

Gheorghiu Mihai

absent

Iliescu Valentin Adrian

absent

Ionescu Alexandru

absent

Ionescu Constantin

absent

Ionescu Galbeni Niculae Vasile Constantin

prezent

Iorgulescu Adrian

absent

Macarie Sergiu

prezent

Năstase Adrian

absent

Negoiță Gheorghe Liviu

absent

Pambuccian Varujan

absent

Petrescu Silviu

absent

Popescu Dan Ioan

absent

Popescu Tăriceanu Călin Constantin Anton

absent

Raica Florica Rădița

absentă

Sassu Alexandru

prezent

Severin Adrian

absent

Stănescu Mihai Sorin

absent

Stoica Valeriu

absent

Teculescu Constantin

absent

Voicu Mădălin

absent

Weber Ernest-Otto

absent

Județul ILFOV

Lixăndroiu Viorel

absent

Neagu Victor

absent

Păunescu Costel

prezent

Petrovici Silvia

prezentă

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule secretar, cei care au lipsit la primul apel, la sfârșitul ședinței vor putea veni la domnul secretar pentru corectură. (Rumoare)

Domnule secretar, vă rog, luați loc la prezidiu.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte, vă rog, dați-mi voie, intervenție de procedură.

Vă rog să supuneți sălii dacă este de acord să fac al doilea apel, pe care eu îl propun.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Nu. A doua strigare nu este prevăzută nicăieri în Regulament și nu vom proceda la dânsa, după terminarea ședinței colegii vor veni și-și vor motiva absențele.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte, vreau să vă spun că nu dumneavoastră hotărâți, ci sala; și nici eu. Deci, am făcut o propunere, vă rog s-o supuneți sălii. (Rumoare)

Deci, am făcut o propunere. Dacă vreți, o și motivez. De cdnd am intrat în Parlamentul României, am constatat această cutumă .... (Rumoare)

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Președintele de ședință asigură ordinea în sală și nu este nevoie de votul Camerei.

Vă rog, luați loc la prezidiu.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

V-am făcut o propunere. Vă rog s-o supuneți la vot. (Rumoare)

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Nu este regulamentar.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Cum adică, propunere... să nu fie regulamentar?! (Rumoare)

Asta propun. Dacă dumneavoastră nu mă susțineți, eu ce pot să fac? (Rumoare; vociferări)

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule secretar, nu Camera hotărăște numărul deputaților care participă la lucrări. Avem o dispoziție regulamentară pe care o vom aplica.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

S-a făcut o propunere de procedură.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

La sfârșitul ședinței, colegii își vor putea motiva absențele, sau își vor putea înregistra prezența.

Nu putem să revenim la fiecare oră cu apel nominal.

Vă rog, luați loc la prezidiu, să continuăm dezbaterile.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte, sigur că am să iau loc la prezidiu. Dar vă rog să înregistrați protestul meu pentru faptul că refuzați să supuneți la vot o propunere procedurală corectă. (Rumoare)

 
   

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Domnule președinte, vă rog, tot de procedură .... Vă rog, vă rog ....

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Domnule deputat, Zoner, aveți o intervenție procedurală.

 
   

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Domnule președinte, conform Regulamentului, se citește a doua oară, se face a doua oară apelul, imediat. Asta este ceva nou ...

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, poftiți Regulamentul, îl aveți aici ...

 
   

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Unde scrie ceea ce dumneavoastră propuneți? Unii, știți și dumneavoastră, că sunt la comisie. De exemplu, la Comisia pentru muncă și protecție socială se discută... și așa mai departe. Îmi pare foarte rău, dar nici chiar așa ...

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Foarte bine. La sfârșitul ședinței Camerei Deputaților, colegii își vor completa prezența. Dar nu putem ...., pentru că, dacă acum completăm prezența, după 10 minute, iarăși nu mai avem cvorum.

 
   

Domnul Kerekes Károly:

Domnule președinte, permiteți-mi. Eu fac un anunț: deputatul Kerekes Károly este prezent. Vă rog să consemnați în procesul-verbal.

(Rumoare; vociferări)

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Domnul Rațiu.

 
   

Domnul Ion Rațiu:

Domnule președinte, cred că este momentul să iau și eu cuvântul.

Îl respect pe domnul președinte al ședinței, colegul meu de partid. Eu cred că dumnealui încearcă să introducă o nouă cutumă în acest Parlament. Noi funcționăm deja de 6 ani de zile, de 8 ani de zile aproape, dar de 6 ani după alegeri.

S-a împământenit acest obicei, această cutumă, că se citește de două ori. Este absolut esențial. Pot să vă dau cazul meu. Astăzi, am lucrat tot timpul. N-am avut timp să mănânc deloc, am o delegație din partea Ambasadei poloneze în momentul de față. Când s-a făcut apelul, imediat le-am spus că îmi pare foarte rău, trebuie să plec, să fiu prezent. Am venit cât am putut mai repede, nu mai suflu bine .... (râsete) .... Și, cu toate acestea, acum voi fi dat absent. Sunt foarte mulți colegi care au treburi și care într-adevăr își fac datoria aici, în Parlament, în acest edificiu. Este normal ca să se facă a doua strigare, apelul nominal.

Ei, bine, dacă facem comparația și cu ceea ce se întâmplă în Occident, cred că arătăm o absurditate nemaipomenită, pentru că în Occident nimeni nu se gândește să aibă o sală plină tot timpul, pentru că toți sunt activi în diversele comisii în care lucrează și, în momentul în care este nevoie de un vot, sau se face cvorumul, toate soneriile din întreaga clădire sună extraordinar și se dau cel puțin 15 minute, ca lumea să vină în sală. Or, acest lucru nu se aplică aici.

Deci, vă rog, cu tot respectul să acceptați cutuma care s-a împământenit deja și să nu introduceți una nouă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi, cu tot respectul, vă rog să așteptați până la sfârșitul ședinței. Vom acorda 10 minute pentru al doilea apel pentru cei care nu au fost prezenți acum. (Rumoare; vociferări)

Cât privește Regulamentul Camerei Deputaților, există o comisie însărcinată de Biroul permanent și aprobată de dumneavoastră, care se ocupă de modificarea Regulamentului și sunt întru-totul de acord ca, urmând exemplul țărilor cu tradiție democrată neîntreruptă, să asigurăm prezența în majoritate absolută doar la votarea legilor. (Rumoare)

Deci, nu e cazul să cobor la microfonul de la tribună, pentru că nu am avut o intervenție personală, ci doar v-am răspuns la chestiunile procedurale.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. (Rumoare; vociferări)

Da, poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu vreau să consemnez o situație. S-ar putea ca după primul apel să nu existe cvorumul, cum s-a întâmplat data trecută. Sigur că cineva putea să ceară cvorumul și, pe baza apelului nominal, să nu existe cvorum. Și atunci, tot ce s-a lucrat, s-ar putea să nu fie valid.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Aveți dreptate, domnule deputat.

 
   

Domnul Ioan Sonea:

Este necesar, deci după fiecare apel să anunțați numărul celor prezenți, ca să se vadă dacă totuși după primul apel există cvorumul.

Altfel, ceea ce ați făcut dumneavoastră nu are rost.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Îi rog pe secretarii de ședință să numere în sală. Și, pe domnul secretar care a făcut apelul, să anunțe prezența la apelul nominal. De acord. (Rumoare)

Dacă nu va fi cvorum-ul, vom suspenda ședința. (Rumoare; vociferări)

Poftiți, doamna Afrăsinei.

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că s-a făcut un apel nominal, aveți obligația ca să totalizați, în urma apelului nominal făcut și să verificați în felul acesta cvorumul, conform Regulamentului.

Dar, domnule președinte, eu mi-am cerut intervenția la microfon, am avut rugămintea să-mi acceptați această intervenție pentru a vă atrage atenția că la art.109 din Regulament se prevede, la votul unui articol, cel de al doilea apel nominal. Cu atât mai mult pentru o prezență acest al doilea apel nominal se justifică.

Deci, domnule președinte, mă alătur colegilor din sală care vă cer să aveți amabilitatea, să aveți îngăduința de a solicita secretarilor să citească pentru a doua oară apelul ....

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Dar, doamna deputat, vă rog să citiți art.109.

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Vă rog să respectați, domnule președinte, Regulamentul și să-l înțelegeți așa cum Regulamentul se dorește a fi aplicat, și nicidecum după cum doriți dumneavoastră să-l aplicați.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Regret enorm, doamna deputat Afrăsinei, că, după 5 ani de parlamentarism, nu puteți interpreta un text de Regulament.

Iată, citesc Regulamentul.

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Eu nu vreau să vă jignesc, domnule președinte ....

 
   

Domnul Vasile Lupu:

109 ....

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Exact, 109 prevede că, pentru un vot, pentru un vot la un articol sau la o lege, se citește pentru a doua oară apelul nominal.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

La vot, dar nu la verificarea cvorumului, doamnă!

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Cu atât mai mult, se justifică la verificarea cvorumului.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Votul nu este pentru verificarea cvorumului.

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Vă cerem, domnule președinte, în numele grupului, vă cer verificarea cvorumului, în urma apelului efectuat și veți constata că cvorumul nu există în urma primului apel.

(Rumoare; vociferări)

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte, am numărat .... Am situația după primul apel. Îmi pare rău că n-ați fost de acord cu poziția pe care eu am avut-o. După primul apel avem 125 de deputați în sală. Deci, nu avem cvorum.

(Râsete; aplauze)

 
   

Domnul Vasile Lupu:

125. În aceste condiții, mai strigați pe cei absenți și să vedem dacă se întrunește cvorumul.

(Rumoare)

Dar, iată, stimați colegi, sunt anunțat că, fiind motivați o parte din colegii noștri, cvorumul de lucru este de 119. Așa că, putem lucra. (Rumoare; vociferări)

Cvorum-ul de lucru este. (Domnul secretar Miron Mitrea se îndreaptă spre tribună.)

Deci, domnule secretar, nu e nevoie. La sfârșitul ședinței. (Rumoare; vociferări)

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte, să știți că eu nu sunt aici venit ca să mă dați jos de la prezidiu ca să citesc, sau să mă întoarceți când vreți dumneavoastră. Mi-ați spus să citesc, îi citesc pe cei prezenți și după aceea vedeți dumneavoastră cum faceți cu Regulamentul.

Alba .....

 
   

Domnul Vasile Lupu:

V-am luat microfonul, domnule secretar.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Județul ALBA

Berciu Ion

absent

Dărămuș Nicolae Octavian

absent

Dumitrean Bazil

prezent

Peres Alexandru

absent

Simedru Dan Coriolan

prezent

Județul ARGEȘ

Cîrstoiu Ion

prezent

Ghibernea Dan

absent

Ionescu Nicolae

prezent

(Se întrerupe microfonul)

Pițigoi Barbu

absent

Rizescu Sergiu George

prezent

Stan Vasile

absent

Stănescu Alexandru

prezent

Județul ARAD

(S-a redat microfonul)

Calimente Mihăiță

prezent

Gheorghiof Titus Nicolae

prezent

Ghidău Radu

absent

Putin Emil Livius Nicolae

absent

Rațiu Ion

prezent

(Se întrerupe microfonul)

Tokay Gheorghe

absent

Județul BACĂU

Corniță Ion

prezent

Dan Matei-Agaton

absent

Duțu Ion

prezent

Gheorghe Valeriu

prezent

Hrebenciuc Viorel

absent

Irimescu Haralambie

prezent

Moiceanu Constantin

prezent

Nistor Vasile

prezent

Pavel Vasile

prezent

Popa Ioan-Aron

absent

Județul BIHOR

Bot Octavian

absent

Cosma Liviu Ovidiu

absent

Negrău Mircea

prezent

Panes Iosif

absent

Rakoczi Ludovic

absent

Serac Florian

prezent

Szekely Ervin Zoltan

prezent

Szilagyi Zsolt

absent

Județul BISTRIȚA-NĂSĂUD

Constantinescu Dan

absent

Oltean Ioan

absent

Pintea Ioan

absent

Sandulescu Aureliu-Emil

absent

Județul BOTOȘANI

Hilote Eugen

prezent

Ioniță Nicu

absent

Mihăilescu Petru Serban

prezent

Popescu Emil Teodor

absent

Județul BRAȘOV

Babiuc Victor

absent

Bran Vasile

absent

Cojocaru Radu Spiridon

prezent

Kovacs Csaba Tiberiu

absent

Moucha Romulus Ion

absent

Județul BRĂILA

BartoșDaniela

absentă

Corâci Ioan Cezar

absent

Dragu George

absent

Șerban George

absent

Vasioiu Horia

absent

Județul BUZĂU

Albu Alexandru

absent

Ceaużescu Gheorghe Dan Nicolae

prezent

Papuc Aurel Constantin

absent

Partal Petre

absent

Pâslaru Dumitru

absent

Petrescu Ovidiu Cameliu

absent

Județul CARAȘ-SEVERIN

Muscă Monica-Octavia

prezentă

Oana Gheorghe

absent

Popovici Cornel Sturza

absent

Spătaru Liviu

absent

Vilău Adrian-Ioan

absent

Județul CĂLĂRAȘI

Bălăeț Dumitru

absent

Munteanu Ion

absent

Naidin Petre

prezent

Pavelescu Claudiu-Costel

prezent

Sârbu Marian

absent

Județul CLUJ

Gavra Ioan

prezent

Kónya-Hamar Alexandru

absent

Lăpușan Alexandru

prezent

Mátis Eugen

absent

Păcurariu Iuliu

absent

Pop Iftene

prezent

Roman Ioan

absent

Județul CONSTANȚA

Coșea Dumitru Gheorghe Mircea

absent

Marinescu Ioan Sorin

absent

(Se redă microfonul.)

Mazăre Radu Ștefan

absent

Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae

absent

Onaca Dorel-Constantin

absent

Județul COVASNA

Birtalan Akos

absent

Tamas Șandor

prezent

Județul DÂMBOVIȚA

Boștinaru Victor

absent

Enescu Ion

absent

Neagu Romulus

absent

Popa Daniela

absentă

Rădulescu Zoner Șerban Constantin

prezent

Județul DOLJ

Berceanu Radu Mircea

absent

Brezniceanu Alexandru

prezent

Cazacu Vasile Mircea

prezent

Grigoraș Neculai

prezent

Ioniță Mihail Gabriel

prezent

Roșca Ioan

absent

Județul GALAȚI

Bălan Marilena

absentă

Buruiană-Aprodu Daniela

absentă

Ciumara Mircea

absent

Iacob Elena

absentă

Sandu Ion-Florentin

absent

Județul GIURGIU

Grigoriu Mihai

prezent

Radu Alexandru Dumitru

absent

Județul GORJ

Băbălău Constantin

prezent

Nică Mihail

absent

Pârgaru Ion

absent

Județul HARGHITA

Antal Istvan

absent

Asztalos Ferenc

absent

Județul HUNEDOARA

Ana Gheorghe

absent

Dimitriu Sorin-Petre

absent

Giurescu Ion

absent

Priceputu Laurențiu

absent

Șteolea Petru

absent

Județul IALOMIȚA

Bivolaru Gabriel

absent

Cristea Gheorghe

absent

Popa Virgil

absent

Județul IAȘI

Baciu Mihai

prezent

Dobre Traian

prezent

Dorin Mihai

absent

Enache Marian

absent

Mogoș Ion

absent

Stoica Valeria Mariana

absent

Vintilă Dumitru Mugurel

absent

Județul MARAMUREȘ

Böndi Gyöngyike

absent

Bud Nicolae

prezent

Dunca Tudor Gavril

absent

Godja Petru

absent

Moldovan Petre

absent

Pașcu Ioan Mircea

absent

Județul MEHEDINȚI

Honcescu Ion

absent

Județul MUREȘ

Elek Barna

absent

Filipescu Ileana

absent

Kakassi Alexandru

absent

Kelemen Attila Bela Ladislau

absent

Kerekeș Károly

prezent

Lădariu Lazăr

absent

Mureșan Ioan

absent

Pop Leon Petru

absent

Popa Ioan Mihai

prezent

Județul NEAMȚ

Bujor Liviu

absent

Radu Elena Cornelia Gabriela

absent

Rădulescu Cristian

prezent

Țocu Iulian-Costel

absent

Județul OLT

Achimescu Victor Ștefan

absent

Georgescu Florin

absent

Județul PRAHOVA

Antonescu Niculae Napoleon

absent

Barbăroșie Victor

absent

Ivănescu Paula Maria

absent

Moldoveanu Eugenia

absent

Moroianu Geamăn Adrian Tudor

absent

Munteanu Mircea Mihai

absent

Opriș Constantin Remus

absent

Ruse Corneliu Constantin

absent

Sirețeanu Mihail

absent

Județul SATU-MARE

Budeanu Radu

absent

Județul SĂLAJ

Chichișan Miron

absent

Vida Iuliu

absent

Județul SIBIU

Dejeu Gavril

absent

Pantiș Sorin

absent

Șincai Ovidiu

absent

Vâlcu Mircea

prezent

Județul SUCEAVA

Babiaș Iohan Peter

absent

Bejinariu Petru

prezent

Iorga Leonida Lari

absent

Palade Dan

absent

Vataman Dorin

prezent

Vitcu Mihai

prezent

Județul TELEORMAN

Cândea Vasile

absent

Marineci Ionel

absent

Noica Nicolae

absent

Spiridon Didi

absent

Videanu Adriean

absent

Județul TIMIȘ

Bárányi Francisc

absent

Brück Werner Horst

absent

Glăvan Ștefan

absent

Dugulescu Petru

absent

Stanca Teodor

absent

Tabără Valeriu

absent

Județul TULCEA

Antonescu George Crin Laurențiu

absent

Lazia Ion

absent

Vajda Francisc-Atila

absent

Județul VASLUI

Băsescu Traian

absent

Buzatu Dumitru

absent

Petrescu Virgil

absent

Județul VÂLCEA

Decuseară Jean

absent

Dumitrașcu Laurențiu

absent

Stancov George-Iulian

absent

Județul VRANCEA

Albu Gheorghe

absent

Hunea Carmen

absent

Udrea Florian

absent

Municipiul BUCUREȘTI

Andronescu Ecaterina

absent

Badea Alexandru Ioan

absent

Boda Iosif

absent

Chiliman Andrei

prezent

Ciontu Corneliu

prezent

Cunescu Sergiu

absent

Diaconescu Ion

absent

Dobrescu Smaranda

absent

Dorian Dorel

absent

Furo Iuliu Ioan

absent

Gheorghiu Mihai

prezent

Iliescu Valentin Adrian

absent

Ionescu Alexandru

prezent

Ionescu Constantin

absent

Iorgulescu Adrian

absent

Năstase Adrian

absent

Negoiță Gheorghe Liviu

absent

Pambuccian Varujan

absent

Petrescu Silviu

absent

Popescu Ioan Dan

absent

Popescu Tăriceanu Călin

absent

Raica Florica Rădița

absent

Severin Adrian

absent

Stănescu Mihai-Sorin

absent

Stoica Valeriu

absent

Teculescu Constantin

absent

Voicu Mădălin

absent

Weber Ernest-Otto

absent

Județul ILFOV

Lixăndroiu Viorel

prezent

Neagu Victor

absent

Și asta e tot.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule secretar,

Mai strigați o dată, ca la sindicat...

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Poate că acest mod de a trata acțiunea ar trebui lăsat în afara Parlamentului.

Vă mulțumesc. (Comentarii în sala de ședință).

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Procedural, poftiți.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

A fost un moment penibil, la care a contribuit nu numai președintele de ședință, sau domnul secretar, ci marea noastră majoritate. Dacă mă uit în sală, nici acum nu este cvorum...

Sunt curios dacă în această sesiune legislativă va mai fi cineva care va acuza presa că nu reflectă realitatea din Parlament.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da.

Stimați colegi,

Când am cerut apelul nominal, în sală erau 12 deputați, la jumătate de oră după ora stabilită pentru începerea ședinței.

Înainte de pauză, verificarea cvorumului și votul nominal a fost determinat de reprezentantul P.D.S.R.-ului.

Dacă dumneavoastră așa concepeți că trebuie să lucrăm, cred că ar fi nevoie de alegeri anticipate.

Din partea stângă a sălii:

Așa este! Și noi asta vrem, alegeri anticipate!

Reluăm dezbaterile la ordonanță... Sper că n-a scăzut cvorumul. Eram în cvorumul de lucru la al doilea apel.

Reluăm dezbaterile.

Suntem la pct. 14. Aici s-a comis o eroare. A fost vorba de pct. 14, și nu de art. 14 din Ordonanța nr. 61.

Revenim asupra votului, ca textele să rămână așa cum au fost ordonate de ordonanță, după ce am consultat comisia și inițiatorul.

Deci, pct. 14 privind art. 48 va rămâne în aceeași poziție, fiind urmat de ordinea stabilită în textul inițiatorului.

Supun votului dumneavoastră această corectură.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Secretarii de ședință vă rog să urmăriți sala...

La pct. 15, art. 49, dacă sunt intervenții din sală? Nu sunt.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctul 16, titlul Cap. IX: "Taxa pentru vizitarea muzeelor, caselor memoriale, monumentelor istorice, de arhitectură și arheologie se abrogă". Intervenții din sală? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct. 17, sunt comentarii din sală? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctul 18. Comentarii din sală? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctul 19. Comentarii din sală? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctul 20. Comentarii din sală? Nu sunt.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctul 21. Comentarii din sală? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctul 22. Comentarii din sală? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctul 23. Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctul 24. Obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctul 25. Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctul 26. Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctul 27. Obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctul 28.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctul 29.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctul 30.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul II. Dacă sunt intervenții din sală? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul III. Dacă sunt comentarii?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră articolul unic și prin acesta textul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi, Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 61/1997 pentru modificarea și completarea Legii nr. 27/1994 privind impozitele și taxele locale, cu modificările ulterioare, a fost adoptată.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentu aprobarea Ordonanței Guvernului nr.64/1997 privind ratificarea Acordului de împrumut dintre Romănia și Fondul de Dezvoltare Socială al Consiliului Europei pentru reabilitarea Spitalului comunal Băltești județul Prahova, în valoare de 219.765 USD, semnat la Paris la data de 27 iunie 1997.  

Doamnelor și domnilor,

Potrivit ordinii de zi, trecem la dezbaterea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 64/1997 privind ratificarea Acordului de împrumut între România și Fondul de Dezvoltare Socială al Consiliului Europei pentru reabilitarea Spitalului comunal Băltești, Județul Prahova, în valoare de 219.765 dolari S.U.A., semnat la Paris, la data de 27 iunie 1997.

Din partea inițiatorului, vă rog, doamna director aveți cuvântul.

   

Doamna Valentina Ispas:

Proiectul supus dumneavoastră spre dezbatere și aprobare se referă la un Acord de împrumut între România și Fondul de Dezvoltare Socială al Consiliului Europei.

România a devenit membru al acestui organism financiar în anul trecut în luna martie.

Obiectul de activitate al acestui Fond de Dezvoltare Socială îl constituie acordarea de împrumuturi pentru sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii, pentru dezvoltarea infrastructurii sociale, respectiv în domeniul sănătății și educației, protecția mediului înconjurător, precum și pentru soluționarea problemelor legate de refugiați și emigranți.

Împrumutul respectiv a fost acordat României în anul 1996, în luna septembrie, deci în valoare de 219.765 dolari S.U.A. Spitalului Băltești din Județul Prahova, care urmează să-și finanțeze lucrările de reparații și consolidare din fonduri ale Consiliului Județean Prahova, iar dotările cu echipament să fie făcute din împrumutul care este supus spre dezbatere și aprobare.

Împrumutul respectiv este acordat pe o perioadă de 3,5 ani, cu o perioadă de grație de un an, cu o dobândă deosebit de avantajoasă, pentru care s-a obținut și o reducere de 3%, având în vedere că spitalul respectiv a suferit în urma calamităților naturale, respectiv inundații, în luna iunie a anului trecut.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

Din partea comisiei? Domnul președinte Remeș.

 
   

Domnul Decebal Traian Remeș:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Comisia noastră vă propune spre dezbatere și adoptare proiectul în forma prezentată nouă.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Dacă la dezbateri generale dorește să intervină cineva?

Stimați colegi,

Aveți titlul legii în față. Dacă la titlul legii sunt obiecțiuni?

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Deci, modificarea trebuie să pornească, în primul rând asupra ordonanței, și, după aceea, asupra titlului legii, în sensul că ceea ce se ratifică este - și dumneavoastră aveți anexat la ordonanță - Acordul de împrumut între Fondul de Dezvoltare Socială al Consiliului Europei și România. Deci, fără această explicație "...pentru reabilitarea Spitalului Băltești...", pentru că nu găsim așa ceva în textul Acordului. Nici în titlu, nici... Și, să mai rămână: "...semnat la Paris, în data de 27 iunie 1997".

Deci, propun modificarea atât la titlul ordonanței, și, implicit, deci, modificarea titlului și la lege.

Vă rog să observați încă o dată cum se intitulează Acordul, iar actul de ratificare privește totdeauna titlul Acordului și data la care el a fost încheiat.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Atunci, trecem la dezbaterea ordonanței pe articole, apoi dezbaterea Acordului cu un vot în ansamblu și revenim la titlul legii.

De acord, nu?

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Atunci, aveți în vedere intervenția mea la titlul ordonanței.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Cu titlul ordonanței...

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Și, deci, titlul ordonanței...

 
   

Domnul Vasile Lupu:

De acord. Da.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

... Să fie: "Ratificarea Acordului..."

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Când am spus că "... începem cu ordonanța", am înțeles și titlul.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Da.

Deci, începem cu titlul ordonanței, care să poarte exact denumirea Acordului așa cum este el anexat...

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Da. Vă mulțumesc, domnule Gaspar. Obiecțiune întemeiată.

Deci, titlul ordonanței: "Ordonanță privind ratificarea Acordului de împrumut între România și Fondul de Dezvoltare Socială al Consiliului Europei, pentru reabilitarea Spitalului comunal Băltești, Județul Prahova, în valoare de 219.765 dolari S.U.A., semnat la Paris, la data de 27 iunie 1997". Dacă sunt comentarii asupra titlului?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci, eu am făcut un amendament la titlul ordonanței. Și v-aș ruga ca acesta să-l supuneți la vot și dacă amendamentul o să cadă, atunci rămâne titlul așa cum este formulat, dar eu cred că titlul, așa cum este formulat, este în dezacord cu titlul Acordului, ca să spun așa...

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da.

Domnule deputat Gaspar și stimați colegi,

De aici, de la prezidiu, se percepe un vacarm insuportabil, din sală și, uneori nu reușim să recepționăm intervențiile de la tribună cuvânt cu cuvânt. De aceea, vă rog, cu tot respectul pe care vi-l port, păstrați liniștea în sală, și-l rog pe domnul deputat Gaspar să repete amendamentul.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci, domnule președinte, am spus că titlul ordonanței trebuie modificat, încât el să redea exact titlul Acordului, pe care îl aveți anexat la această ordonanță și, deci, ordonanța ar urma să poarte următorul titlu: "... privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Fondul de Dezvoltare al Consiliului Europei, semnat la Paris, la data de 27 iunie 1997". Este o chestiune de practică în materie de ratificări de acte internaționale, de tehnică legislativă, și, ca atare, v-aș ruga să fiți de acord.

Dealtfel, dacă o să observați, că în acest sens este și avizul Consiliului Legislativ.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc. Comisia nu are nimic împotrivă.

Supun votului dumneavoastră...

Da. Domnul deputat Avramescu.

 
   

Domnul Constantin Avramescu:

Titlul Acordului este așa cum spune domnul deputat Gaspar, dar titlul ordonanței trebuie să ținem seama de el, pentru că în cuprinsul Acordului apare "Spitalul din Băltești", cu alte cuvinte, cu o destinație precisă și sunt de părere că el trebuie să rămână așa cum a fost prevăzut în titlul ordonanței, pentru ca după aceea să nu se facă interpretări, înțelegeri, confuzii și așa mai departe.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci, stimați colegi, care este totuși titlul ordonanței? Nu-i cel din text? "Ordonanță pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Fondul de Dezvoltare al Consiliului Europei pentru reabilitarea Spitalului comunal Băltești, Județul Prahova, în valoare de..., semnat la Paris, în data de 27 iunie 1997".

Nu acesta este titlul?

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Vă scapă problema de drept. Ce să vă fac?

Deci, orice ordonanță care este supusă Parlamentului, spre dezbatere și adoptare, poate să fie adoptată în forma inițială, sau poate să fie modificată sau completată. În acest sens, ar urma ca articolul unic al legii să sune în felul următor: "... Se aprobă Ordonanța cutare, cu următoarele modificări și completări: 1. Titlul ordonanței va avea următorul cuprins... 2. Articolul 1 și cutare...", deci, astea sunt normele de tehnică legislativă în ceea ce privește dezbaterea și adoptarea unor ordonanțe, indiferent de natura lor.

Pe de altă parte, vă repet..., sunt aici specialiștii și cei de la Comisia juridică, de disciplină și imunități pot să spună că, ori de câte ori se supune spre ratificare un act internațional, nu se trece în titlul legii, sau în titlul ordonanței, după cum nici în cuprinsul art. 1, conținutul Acordului. Ceea ce se trece este titlul Acordului și locul și data unde ele au fost semnate.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Acum este clar și pentru comisie? Acceptați propunerea domnului deputat Gaspar? Da.

Supun votului dumneavoastră titlul, modificat cu propunerea domnului deputat Gaspar.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 1.

Poftiți.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Pe cale de consecință, și art. 1 trebuie să poarte următoarea redactare, adică corespunzătoare titlului: "Se ratifică Acordul de împrumut între România și Consiliul de Dezvoltare Socială al Consiliului Europei, semnat la Paris, la data de 27 iunie 1997, prezentat în anexă".

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Comisia este de acord? De acord.

Cine este pentru amendamentul domnului Gaspar?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun art. 1, cu amendamentul votat, votului dumneavoastră.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art. 2, sunt comentarii?

Domnul Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Termenul acesta de "implementare" este impropriu din punct de vedere al tehnicii legislative și, ca atare, vă propun ca art. 2 să înceapă cu următoarea redactare: "... Aplicarea Acordului se va face de către Ministerul Sănătății..." și textul curge mai departe.

Deci, repet, nu există în tehnica legislativă, nu se folosește acest termen de "implementare", ci actele internaționale "se aplică".

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Dar în tehnica legislativă poate fi și cuvântul "implementare", dar nu aici.

Stimați colegi,

Deci comisia acceptă amendamentul domnului deputat Gaspar.

Inițiatorul dorește să intervină...

 
   

Doamna Valentina Ispas:

Deci, referitor la art. 2, termenul de "implementare a Acordului" este un termen consacrat în cazul acordurilor de împrumut. Nu este pentru prima oară când se folosește acest termen.

Deci, inițiatorul își menține punctul de vedere.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da.

Stimați colegi,

Regulile de tehnică legislativă, așa cum sunt reglementate în metodologia noastră, prin Decretul Consiliului de Stat nr. 16/1976 și o Hotărâre de Guvern ulterioară nu enumeră termenii pe care să-i folosim. Dar, într-adevăr, cred că mai românește, regulile de tehnică legislativă ne cer doar o exprimare cât mai clară. "Implementarea" vine mai mult din literatura juridică occidentală, se va încetățeni și la noi, dar mai târziu.

Așa că, eu vă supun aprobării amendamentul domnului deputat Gaspar, acceptat de comisie.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului articolul 2, amendat.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 4.

Domnul Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Dacă o să vă uitați în preambulul acordului, o să vedeți că acesta s-a convenit între Fondul de Dezvoltare, pe de o parte și Guvernul României, pe de altă parte.

Ca atare, vă propun, ținând seama că Guvernul este cel care a semnat acest acord, la articolul 4 să spunem așa: "Se autorizează Guvernul României, ca prin Ministerul Finanțelor să efectueze de comun acord..." și textul curge mai departe. Este necesar să apară "Guvernul, prin Ministerul Finanțelor."

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Comisia? De acord.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Gaspar.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun textul articolului 4, amendat, votului dumneavoastră.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Stimați colegi,

Acum supun proiectul de lege, cu articolul unic formulat, votului dumneavoastră.

Domnul Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Articolul unic trebuie să sune în felul următor: "Se aprobă Ordonanța Guvernului nr. 64 din 28 august 1997 privind ratificarea Acordului de împrumut între România și Fondul de Dezvoltare Socială a Consiliului Europei, semnat la Paris la data de 27 iunie 1997, adoptată în temeiul Legii nr. 134 pentru abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe și publicat în Monitorul Oficial, partea I, cu următoarele modificări: 1) titlul ordonanței va avea următorul cuprins:..." Și apoi toate modificările care au fost acceptate la articolul 1, 2 și 4 trebuie să apară în corpul legii.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Această precizare s-a mai făcut tot de către domnul deputat Gaspar. Nu avem nici o obiecțiune din partea comisiei. Cu această precizare, supun votului dumneavoastră articolul I.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Proiectul de lege a fost adoptat.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.68/1997 privind procedura de întocmire și depunere a declarațiilor de impozite și taxe.  

Trecem la punctul următor de pe ordinea de zi: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 68 din 1997, privind procedura de întocmire a declarațiilor de impozite și taxe.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul?

   

Doamna Ștefania Ioniță (director general în Ministerul Finanțelor):

În prezent sistemele fiscale moderne de impozitare se bazează, în principal, pe sistemul de autoimpunere. Aceasta se realizează prin promovarea unor reglementări specifice, printre care un rol important îl au și cele referitoare la declarațiile de impozite și taxe pe care trebuie să le întocmească plătitorii, persoane juridice și fizice.

În legislația românească existentă până în prezent se regăsesc astfel de prevederi referitoare la declarațiile de impozite și taxe, dar ele sunt răspândite în legi specifice fiecărui impozit sau taxă, fiind reglementate diferit și creând dificultăți în administrare.

Prezentul proiect de ordonanță își propune reglementarea unitară a procedurilor privind întocmirea și depunerea de către plătitori a declarațiilor de impozite și taxe, asigurând cadrul general pentru înregistrarea corectă în evidențele fiscale a obligațiilor de plată ale acestora.

Proiectul de ordonanță definește declarația, conținutul acesteia, precum și procedura unitară de întocmire.

De asemenea, este prevăzută și obligația plătitorilor de a depune declarații de impozite și taxe, în situații speciale, când acestea sunt într-una din situațiile următoare: în dizolvare, când se lichidează, se transformă, se reorganizează și își încetează aplicabilitatea.

Prin proiectul de ordonanță se abilitează Ministerul Finanțelor pentru modificarea formularisticii de declarare a impozitelor și taxelor, în măsura în care se modifică legislația specială, sau de introducere a declarațiilor acolo unde legile speciale astăzi nu fac referiri la acest lucru. Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Comisia? Are cuvântul domnul președinte Remeș.

 
   

Domnul Decebal Traian Remeș:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Motivat prin faptul că și persoanele fizice și asociațiile familiale categorisite tot ca persoane fizice sunt obligate prin legi să-și calculeze și să rețină impozit, comisia propune un amendament la articolul 1, introducându-se după "persoana juridică" sintagma "sau fizică", pentru a cuprinde acest proiect de lege întreaga gamă a problemei de care se ocupă. În rest, propunem să fie supus adoptării în forma prezentată comisiei.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Din partea grupurilor parlamentare la dezbaterile generale dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole. Avem raportul, avem textul inițiatorului.

Titlul Ordonanței: "Ordonanță privind procedura de întocmire și depunere a declarațiilor de impozite și taxe". Obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 1. La articolul 1 comisia propune adăugarea sintagmei: "sau fizică", după "persoană juridică". Deci, "Orice plătitor persoană juridică sau fizică, care potrivit legii..." și așa mai departe. Textul curge.

Comentarii din sală? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Textul articolului 1 a fost votat, cu amendamentul propus de comisie.

Articolul 2. Comentarii există? Nu sunt.

Textul articolului 2 este supus votului dumneavoastră.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 3. Comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 4. Comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 5. Comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 6. Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 7. Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 8. Comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 9.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 10.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 11.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 12.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 13.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 14.

Domnul deputat Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Aici fac propunerea ca să intervertim ordinea articolelor, în sensul că articolul 14 să devină articolul 16, articolul 15 să devină articolul 14. Totodată, propun ca la textul de abrogări să se procedeze la ordonarea actelor care sunt supuse abrogării într-o ordine cronologică.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Comisia este de acord și nu mai revenim.

Articolul 15 devine 14...

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

16 devine 15.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

16 devine 15 și 14 devine 16.

Supun votului dumneavoastră mai întâi această chestiune tehnică.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Acum supun votului dumneavoastră articolul 14.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 15.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 16.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Stimați colegi,

Revenim la articolul unic, pe care îl supun votului dumneavoastră, dacă nu există comentarii.

Domnul deputat Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

La articolul unic spunem că "Se aprobă ordonanța" și textul curge, "cu următoarele modificări: articolul 1" - că s-a introdus aici că "orice plătitor persoană juridică ori fizică".

 
   

Domnul Vasile Lupu:

S-a modificat într-adevăr.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

S-a modificat când s-a discutat ordonanța, dar noi acum supunem votului legea și, deci, în lege trebuie să fie reflectate absolut toate modificările care s-au adus ordonanței.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Întru totul de acord.

Cu precizarea făcută de domnul deputat Gaspar, supun votului dumneavoastră...

Departamentul tehnic legislativ este prezent și va opera modificările de tehnică legislativă corespunzătoare.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun textul legii integral.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Stimați colegi,

Trecem la punctul 10 de pe ordinea de zi: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 17/1997 cu privire la unele măsuri de protecție pentru persoanele ale căror contracte individuale de muncă au fost desfăcute ca urmare a concedierilor colective prin aplicarea programelor de restructurare, privatizare, lichidare. Raportul înregistrat la nr. 225 din 18.09.1997.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Să vină comisia pentru muncă. Știți că este în ședință de lucru. Să fie chemată!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Într-adevăr, Comisia pentru muncă și protecție socială a primit încuviințarea dumneavoastră de a lucra astăzi, ni s-a transmis de la comisie că sunt niște dezbateri aprinse și este necesară prezența fiecărui membru și cred că putem lăsa acest proiect, eventual, spre sfârșitul ședinței. Aceeași situație pentru punctul 11 de pe ordinea de zi.

Am ajuns la proiectul de Lege privind protecția albinelor și stimularea practicării agriculturii.

 
   

Domnul Emil-Teodor Popescu (din sală):

A albinelor, nu și trântorilor!

 
   

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Unde sunt trântorii, domnule Popescu?

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Albinelor, da! Albinelor care vin de dimineață la ședință!

Stimați colegi,

Propunerea este de respingere din partea comisiei.

Din partea inițiatorului? Nefiind inițiatorul, trecem mai departe.

 
Dezbateri asupra proiectului de Lege privind unele măsuri pentru valorificarea producției agricole de grâu și orz din anul 1997.  

Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru valorificarea producției agricole de grâu și orz din anul 1997.

Inițiatori: Lăpușan Alexandru, Miron Mitrea, Hunea Carmen, Bivolaru Gabriel, Daniela Popa, Matei Agathon Dan, Nicolicea Eugen, Afrăsinei Viorica. Domnul secretar Mitrea nu sesiza prezența inițiatorului. Doriți să luați cuvântul? Poftiți, domnule deputat.

   

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este o inițiativă legislativă care a avut următorul istoric și îmi permit să vă reamintesc că ea a venit în timp util. Am solicitat procedură de urgență pentru că se intrase deja la recoltatul orzului, urma recoltatul grâului,astfel încât producătorii agricoli să poată să-și valorifice producția de grâu imediat după recoltare, banii urmând a lua, în principal, direcția rambursării creditelor care au stat la baza producției de grâu.

Sigur că plenul, Parlamentul, a considerat că este inoportună această inițiativă a noastră, că producătorii agricoli se vor descurca singuri și probabil că la insistențele unor anumite grupuri - și le-aș mulțumi dacă există aceste grupuri - Guvernul a venit cu o ordonanță de urgență prin care s-a constituit fondul grâului, o sursă care este de aproximativ 500 de miliarde de lei, sumă care a stat la baza unor credite, a format baza unor credite care trebuiau acordate agricultorilor, producătorilor de grâu și orz, pentru ca aceștia și unii din beneficiarii acestei producții, respectiv morăritul, panificația, sectorul de morărit și panificație să poată beneficia de acești bani.

Sigur că în comisie inițiatorii au considerat că în momentul acesta, această inițiativă legislativă nu-și mai are oportunitatea, datorită faptului că fondul respectiv s-a constituit, s-a derulat în parte și, deci, nu se mai poate reveni la situația care era în iunie, la sfârșitul lui mai, la începutul lui iunie, înainte de începerea recoltatului.

Și de comun acord cu reprezentantul Ministerului Agriculturii, în ultima ședință a comisiei s-a convenit ca de la Ministerul Agriculturii să participe cineva în momentul în care se dezbate acest proiect de lege și noi susținem că el trebuie respins, dar că Ministerul Agriculturii are ocazia, are posibilitatea, în acest moment, să demonstreze care este eficiența ordonanței emise de Guvern prin consituirea acestui fond de 500 de miliarde, vizavi de dezastrul care s-ar fi putut întâmpla dacă Parlamentul României ar fi aprobat această inițiativă legislativă a noastră, care nu era altceva decât un fond direcționat, un fond cu dobândă subvenționată, care afecta bugetul și așa mai departe. Și ne-am fi așteptat ca Guvernul să vină, voios că i se oferă această posibilitate, să arate marile realizări în valorificarea producției de grâu din acest an.

Statisticile FAO în acest an arată că România are 6,9 milioane de tone de grâu, din care posibil de export sau disponibil pentru export, are aproximativ 1,5 milioane de tone, cantitate comparativă cu cea a Ungariei, a cărei suprafață este de trei ori mai mică și potențial agricol așișderea. Sigur că nu fac această comparație cu nici un fel de tentă de răutate, ci doar pentru a aduce aminte spusele mele de atunci, prin care nu ziceam altceva decât că în cadrul actualei politici piața din România va fi concurată sau pe piața din România vor concura cu succes produse de panificație, inclusiv grâu și făină, aduse din Ungaria.

Iată care este situația în momentul acesta. Din totalul de 500 de miliarde de lei au fost angajate până în momentul de față 400. Deci, numai 400 de miliarde au fost angajate pentru achiziționarea grâului, din care jumătate pentru societățile de morărit și panificație ale ROMPAN-ului, care au achiziționat aproximativ 1,8 milioane tone de grâu, față de necesarul de 1,8 milioane tone de grâu ele au achiziționat cu 1,5 milioane tone de grâu. Cealaltă parte, de 200 de miliarde de lei a fost folosită pentru alte societăți comerciale, respectiv COMCEREAL, fostul ANPA, și s-a reușit stocarea unei cantități de 1,027 milioane de tone de grâu.

Deci, situația în momentul de față este cel puțin dezastruoasă.

La societățile COMCEREAL există în momentul de față 700.000 tone, absolut insuficient, chiar dacă toată această cantitate ar fi folosită numai pentru consum-pâine în România, deși în momentul de față...

Domnule Popescu, domnule președinte...

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat,

Vă rog să reveniți la subiect. Nu discutăm întreaga situație a agriculturii! Susțineți proiectul...

 
   

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte,

Dumneavoastră aveți avantajul că mă vedeți și puteți să mă opriți, eu am dezavantajul că nu vă văd pe dumneavoastră și nu o să pot vorbi dacă dumneavoastră nu-mi permiteți să mă exprim. Deci, vă rog să-mi dați voie, pentru că vorbesc la subiectul acesta și vorbesc în conformitate cu decizia care s-a luat în cadrul Comisiei pentru agricultură, care probabil că este aici, undeva, în dreapta dumneavoastră. Și această decizie consta în faptul că astăzi, reprezentanți ai Ministerului Agriculturii ar fi trebuit să vină și să prezinte o paralelă a desfășurării creditelor pentru constituirea stocurilor de grâu pentru țara aceasta.

Deci, în momentul acesta situația constituirii stocurilor de grâu este dezastruoasă și pentru că atât reprezentanții Ministerului Agriculturii, cât și reprezentanții Comisiei pentru agricultură nu sunt în momentul de față prezenți, domnule președinte, eu vă supun atenției propunerea de a nu discuta în momentul acesta acest proiect și a-l amâna pentru o dată la care vor fi prezente cele două părți, respectiv ministerul și reprezentanții comisiei, pentru a confirma ceea ce v-am spus eu. Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, prezența Ministerului Agriculturii prin vreun delegat nu este obligatorie și nu găsesc o bază regulamentară a obiecțiunii dumneavoastră, dar comisia, într-adevăr, s-ar cere prezentă. Comisia pentru agricultură nu are nici un reprezentant aici? Din biroul comisiei nu e nimeni?

Stimați colegi,

În aceste condiții, vă cer aprobarea pentru a trece la următorul proiect de pe ordinea de zi. Iată o inițiativă legislativă care nu a putut fi dezbătută, dar care a consumat cel mai mult timp în cuvântul inițiatorului.

Urmează pe ordinea de zi propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. Aceeași problemă a Comisiei pentru agricultură. Nu este prezentă.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Nici inițiatorul nu este!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Inițiatori, cam aceiași: domnul Lăpușan Alexandru, Miron Mitrea...

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Nu. Nu au nimic dânșii.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Nu, mă iertați. Următoarea.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Haideți să suspendăm.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

La inițiatori: senator prof.dr.Corneliu Turianu, deputat Liviu Petreu.

Inițiatorii sunt? Nu sunt. Comisie? Nu.

Trecem mai departe.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Domnule președinte,

Să suspendăm.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Suntem la Propunerea legislativă privind reînființarea comunelor Costinești și Horea din județul Constanța.

Dar înainte de aceasta, mă iertați, este Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.32/1995 privind timbrul judiciar, completată prin norme metodologice, aprobată și modificată prin Legea nr.106/1995.

Din partea inițiatorului, Ministerul de Finanțe este prezent? A abandonat lupta. Comisia? Nu.

La pct.15 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind reînființarea comunelor Costinești și Horea din județul Constanța.

Raport: Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic. Are un delegat comisia?

Vă rog ocupați-vă locul!

Inițiatori?

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Domnul Duvăz. Nu este aici.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deputații Bogdan Niculescu Duvăz - Constanța, Ioan Sorin Marinescu - Constanța. Este vreunul din inițiatori în sală? Nu este.

Stimați colegi,

Mulțumindu-vă pentru colaborare, așa cum a fost ea astăzi, se putea mai rău, suspendăm ședința și reluăm dezbaterile în plen joi la orele 8.30.

Ședința s-a încheiat la ora 16.10.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 17 octombrie 2021, 0:39
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro