Mihai Dorin Drecin
Mihai Dorin Drecin
Ședința Camerei Deputaților din 30 septembrie 1997
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
13-10-2021
12-10-2021
11-10-2021
05-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1997 > 30-09-1997 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 30 septembrie 1997

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.9 Mihai Dorin Drecin - intervenție cu titlul "Trădători sau patrioți !?";

Domnul Vasile Lupu:

................................................

Are cuvântul domnul Mihai Drecin, de la PUNR. Se pregătește doamna Hildegard Puwak, PDSR.

Domnul Mihai Dorin Drecin:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică se numește "Trădători sau patrioți"!?

În ultimele săptămâni, în câteva importante ziare din țară, au apărut articole care, ca dascăl și cercetător al istoriei contemporane a României, mi-au atras atenția în mod special. Ele readuc în atenția opiniei publice numele a două persoane mult discutate, desigur în surdină, în ultimul deceniu al dictaturii ceaușiste. Este vorba de fostul general de securitate Ion Mihai Pacepa și exdiplomatul Răceanu.

Interesant este faptul că personajele sus-amintite se încearcă a fi prezentate ca "patrioți" care, chipurile, au trădat nu țara lor de baștină, România, ci doar regimul ceaușist, familia dictatorului Ceaușescu și apropiații ei.

Cred că anumite forțe economice și politice din țară și străinătate încearcă să se insinueze în conștiința opiniei publice românești și, profitând de greutățile materiale în continuă creștere ale omului de rând, de amalgamul ce domină viața politică internă, să smulgă un nou verdict juridic pentru cei doi, absolvindu-i de pedepsele inițiale, transformându-i peste noapte din trădători în patrioți.

Ne sugerează o astfel de abordare marea putere de astăzi, am numi-o Statele Unite ale Americii, căreia cei doi, la vremea respectivă, i-au făcut mari servicii, așa cum în anii '60, o altă mare putere, căreia îi eram încă subordonați, e vorba de fosta URSS, ne-a impus să nu-l pedepsim, după cum merita, pentru o faptă similară, pe generalul Șerb?

Pentru a încerca o limpezire a lucrurilor și a evita căderea, nu numai într-o simplă greșeală, ci chiar în ridicol, este bine să recurgem la memoria istoriei.

În preajma bătăliilor de la Mărăști, Mărășești, Oituz, de soarta cărora depindea menținerea nucleului de stat român liber și independent, doi ofițeri superiori au dezertat la inamicul german și austro-ungar. Este vorba de coloneii Alexandru Sturdza și Crăiniceanu. Primul, nimeni altul decât fiul fostului prim-ministru D.A. Sturdza, celălalt, fiul generalului cu același nume, care a jucat un rol important în războaiele balcanice. Având la bază școala și cultura germană, considerând că pericolul rusesc era mai grav decât cel german, cei doi ofițeri s-au hotărât să-și încalce jurământul față de patrie și rege, dezertând, cu alte cuvinte, trădând. Dacă colonelul Crăiniceanu a fost arestat, judecat și executat de organele românești în drept, colonelul Sturdza a luat calea exilului german, familia repudiindu-l definitiv, amândoi intrând în Cartea istoriei naționale ca trădători de neam și lege.

Vremurile de după al doilea război mondial, pur și simplu inversează criteriile care departajează pe patrioți de trădători. În câțiva ani, la sfârșitul deceniului cinci, românii care apărau democrația interbelică sunt denunțați ca "trădători" de impusul regim comunist, în timp ce comuniștii internaționaliști, propagatorii teoriilor "România - stat multinațional" și a "dreptului națiunilor la autodeterminare, până la separarea de stat", sunt propulsați în postura inedită de "patrioți". Doar în ultima vreme, istoricii încearcă să așeze oamenii și faptele anilor 1945-1989 pe făgașul normalului, să-i prezinte în luminile pe care le merită după vorbele și greutatea gesturilor lor.

Recunosc că întreprinderea nu este ușoară. Cred, însă, că un individ care beneficiază la un moment dat de o poziție publică și avantaje materiale deosebite, pretându-se, mai apoi, la abandonarea, la sacrificarea intereselor naționale pentru interese strict personale, nu poate fi etichetat decât trădător de neam. Pacepa și Răceanu fac parte din această categorie detestabilă de individzi.

Dascălii, slujitorii mass-mediei, oamenii politici trebuie să cântărească cu atenție binele și răul, intenționat sau întâmplător, pe care îl facem în viața de zi cu zi. Aduse la cunoștința opiniei publice, ele devin fapte de meditație, subiecte de discutat, exemple de urmat sau de repudiat. Altfel riscăm ca generațiile tinere să nu poată distinge binele de răul pe care cetățeanul român îl poate săvârși pentru țară.

Țara este veșnică și bună, regimurile politice și slujitorii lor sunt trecători, tentați, nu o dată, de slăbiciuni și virtuți!

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 16 octombrie 2021, 23:22
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro