Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 26 mai 1998
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1998 > 26-05-1998 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 26 mai 1998

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru pentru ziua de 26 mai 1998.

Ședința a început la ora 9,30.

Lucrările au fost conduse de domnul Petre Roman, președintele Senatului, asistat de domnii Corneliu Turianu, secretar al Senatului, și Miron Tudor Mitrea, secretar al Camerei Deputaților. Din prezidiu a făcut parte domnul Andrei Ioan Chiliman, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

 

Domnul Petre Roman:

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Vă rog să vă ocupați locurile.

Din totalul parlamentarilor, în număr de 486, și-au înregistrat prezența 341, fiind absenți 145, dintre care cu însărcinări parlamentare 60. În aceste condiții, numărul de parlamentari minim necesar pentru cvorumul de lucru este de 184.

Ordinea de zi este cea cunoscută, și anume continuarea dezbaterilor la proiectul Legii bugetului de stat și apoi dezbaterile la proiectul Legii asigurărilor sociale de stat.

Dacă sunt intervenții în legătură cu ordinea de zi?

Dacă nu, vă supun votului ordinea de zi.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Ordinea de zi a fost aprobată.

Programul de lucru pentru astăzi este cel obișnuit, hotărât de săptămâna trecută. Deci, cu o pauză de o oră la prânz, de la ora 1 la ora 2. În privința programului de lucru, cred că nu intervin modificări. Vă mulțumesc.

 
Adoptarea proiectului Legii bugetului de stat pe anul 1998.

Vă reamintesc că au rămas neadoptate anexele 1, 2, iar Anexa 3, un număr de puncte, precum și 5 și 6, după care urmează adoptarea art.61, care se referă la aceste anexe.

Pentru început, Anexa nr.1.

Poftiți, domnule președinte, explicați ce doriți.

 

Domnul Traian Decebal Remeș:

Domnilor președinți de ședință,

Domnilor colegi,

Eu aș propune să trecem în revistă și să votăm anexele de la 3, unde am avut modificări și pe urmă să ne întoarcem la Anexa 1 și 2, anexe de sinteză, și, în final, să se prezinte și să adoptăm prin vot articolele care suferă modificări ca urmare a modificărilor făcute de noi la diverse poziții și în anexele pe care le discutăm acum, adică art.1, 2, 5 și 8.

 
 

Domnul Petre Roman:

De acord.

Deci, la propunerea comisiilor, să începem cu Anexa 3, și anume, cu 3/03, care este bugetul Camerei Deputaților.

Dacă doriți să interveniți?

Poftiți.

Domnul deputat Gaspar.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, ca procedură de lucru, cred că ar fi necesar ca președintele comisiei să vină în fața plenului și să explice ce modificări a introdus la anexele în discuție față de forma inițială, pentru ca sala să-și poată exprima votul în deplină cunoștință de cauză, pentru că fiecare a primit aceste anexe refăcute, dar nu știu în ce măsură au reușit toți să le compare cu anexele inițiale și să vadă care sunt deosebirile care au intervenit ca urmare a votului care a fost exprimat în ședința anterioară.

Deci, la fiecare anexă să se spună în ce constă modificarea făcută.

 
 

Domnul Petre Roman:

Modificările, fiind făcute de inițiator, cred că este potrivită această propunere.

Deci, suntem la Anexa 3/03. Dacă sunt explicații în legătură cu modificările survenite aici?

Inițiatorul? Sau comisia?

Domnule președinte, puteți să vă referiți la anexa privind bugetul Camerei Deputaților.

 
 

Domnul Traian Decebal Remeș:

În cursul dimineții de vineri, în plenul Camerei a fost aprobată, urmare a propunerii făcute de Biroul permanent, născută prin insistențele unui coleg deputat, care cerea diminuarea bugetului Camerei, a fost aprobată de către plenul Camerei diminuarea cu 10,2 miliarde lei a bugetului Camerei Deputaților, de la "Cheltuieli de capital". Această sumă, în urma discuțiilor și votului din plenul Parlamentului, o vom regăsi la Ministerul Culturii, la anexa respectivă. Deci, aici avem de-a face doar cu o diminuare acceptată și votată de către plenul Camerei.

 
 

Domnul Petre Roman:

Da, este clar. Această diminuare a fost deja aprobată de plen.

Dacă nu mai sunt necesare alte explicații și alte intervenții, vă supun votului Anexa nr.3/03.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri? Trei abțineri.

Vă mulțumesc.

Trecem la Anexa nr.3/08.

Este vorba de Secretariatul General al Guvernului.

Inițiatorul dorește să dea o explicație? Sau comisia?

Poftiți.

 
 

Domnul Traian Decebal Remeș:

În corpul legii există un articol unde se prevede cheltuirea unor sume de către Secretariatul General al Guvernului și, în urma unui amendament, s-a aprobat o majorare cu 2 miliarde de lei cheltuieli din partea Secretariatului General al Guvernului pentru românii de pretutindeni. Această modificare apare.

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Dacă nu, vă supun votului Anexa nr.3/08.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotriviri? Două împotriviri.

Abțineri? Trei abțineri.

Vă mulțumesc.

Trecem la Anexa nr.3/13.

Este vorba de Ministerul Justiției.

Sunt intervenții?

Poftiți. Domnul deputat Croitoru. Vă rog.

 
 

Domnul Mircea Adrian Croitoru:

Inițial, în proiect, la Anexa nr.3/13, în cadrul bugetului pentru Ministerul Justiției, pentru Penitenciarul Giurgiu era prevăzută suma de 12,8 miliarde lei. Ulterior, prin transferul avizat de comisiile de buget-finanțe, s-a redus această sumă la 5,8 miliarde, luându-se 7 miliarde și trecându-se la alt penitenciar, la Penitenciarul Arad, se pare.

Din cifrele care sunt prezentate, nu se pot trage concluzii despre stadiul de realizare a acestor lucrări, pentru că aceasta a fost principala motivație, a faptului că s-au luat 7 miliarde de la acest penitenciar și s-au trecut la Penitenciarul Arad.

Ca stadiu de execuție, după cum se vede, ele sunt aproximativ egale. Au toate termen de punere în funcțiune trimestrul IV 1999 și eu cred că aceste eventuale transferuri se puteau face în cursul execuției, în cursul anului 1998, și nu de la început să se ia această sumă destul de importantă, pentru că este vorba de lucrări care au fost deja angajate, este vorba de a folosi forța de muncă.

 
 

Domnul Petre Roman:

Stimați colegi,

Este vorba de un amendament depus de domnul deputat Florian Bercea și admis de către Comisiile buget-finanțe.

Acest amendament spune că se suplimentează alocațiile bugetare la obiectivul de investiții Penitenciarul Arad cu 11 miliarde lei, prin redistribuire de la Penitenciarul București 4 miliarde lei și Penitenciarul Giurgiu 7 miliarde lei.

Dacă, față acest amendament, aveți ceva de adăugat?

Doriți să mai interveniți, domnule deputat? Amendamentul, repet, a fost admis de comisii.

 
 

Domnul Florian Bercea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu aș vrea să intervin pentru niște sublinieri.

Eu, în calitatea pe care o am, de deputat de Arad, am fost sesizat printr-o scrisoare de către conducerea Penitenciarului din Arad, care datează din 26.03.1998, prin care se sesiza în esență că stadiul de executare a lucrărilor la penitenciarul aflat în construcție în Arad este mai avansat decât altele din țară. În consecință, mi s-a părut firesc să apelez la directorul general al penitenciarelor din România, structură aflată în cadrul Ministerului Justiției, după cum se știe, pentru a afla de la sursă exact cum stau lucrurile. Pentru că mie, cel puțin mi se pare firesc și normal, în același timp, că dacă la un obiectiv de investiții, oricare ar fi el, lucrurile sunt mai avansate și el poate fi dat mai repede în exploatare, să-l finisăm și să putem folosi capacitățile respective, știut fiind că, la ora actuală, pe 1.000 de paturi revin 1.350 de deținuți. Deci, situația nu este una oarecare. Că ei vor sta la Arad, sau în altă parte, asta-i o chestiune pe care n-o mai discutăm, că nu este cazul.

În consecință, comisia cunoaște de participarea directorului general al penitenciarelor la ședința comună a celor două comisii, de punctul de vedere dusținut de domnia sa și de decizia pe care în consecință au luat-o cele două comisii prin vot.

Cred că orice discuții sunt de prisos.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Da. Colegul dumneavoastră bănuiesc că în felul acesta este lămurit. E păcat, cumva, că nu s-a lămurit dinainte.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, vă supun votului Anexa nr.3/13.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotriviri? Un vot împotrivă. Vă mulțumesc.

Abțineri? O abținere. Vă mulțumesc.

A vost adoptat.

La 3/14, care se referă la Ministerul Public.

Aici, este un amendament care se referă la eliminarea părții de venituri care se preia în bugetul Ministerului Justiției.

Vă rog să vă exprimați, domnule președinte Remeș.

 
 

Domnul Traian Decebal Remeș:

Urmare a celor două amendamente larg dezbătute, propuse de domnul deputat Valeriu Stoica, pentru taxele de timbru judiciar și așa mai departe, s-a făcut o modificare foarte măruntă la această anexă.

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Gaspar.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, pe bază de simetrie, această operațiune trebuie făcută și la Anexa nr.3/04, care privește Curtea Supremă de Justiție. Pentru că nici la Curtea Supremă de Justiție nu mai există acum Capitolul de "Venituri", având în vedere că toate taxele se preiau de Ministerul Justiției și acesta la va distribui cum va găsi de cuviință.

Deci, trebuie cooperat și în Anexa nr.3/04.

 
 

Domnul Petre Roman:

Anexa nr.3/04 înțeleg însă că a fost adoptată, nu?

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, a fos supusă repede la vot. Nimeni nu a observat că trebuie să coreleze Anexa nr.3/04 cu art.6 alin.8 și 10, așa cum a fost modificată în plen.

 
 

Domnul Petre Roman:

Da. Corelarea este deci necesară și comisia este de acord cu acest punct de vedere, urmând să facă această simplă corelare.

Dacă nu sunt alte intervenții, vă supun votului Anexa nr.3/14.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri? Trei abțineri.

Vă mulțumesc.

Urmează Anexa nr.3/16 - Ministerul Sănătății.

Este cunoscută modificarea care s-a operat, prin acordarea acelui supliment de fonduri.

Apar trei amendamente admise de către comisie. Este vorba de obiective de investiții: Spitalul Materno-infantil Focșani, Spitalul Clinic de Urgență cu 300 paturi Iași și o modificare privind repartizarea pe subcapitole, în cadrul Capitolului bugetar "Sănătate".

M-am referit la cele 350 de miliarde care deja au fost aprobate.

Dacă, față de aceste lucruri, mai sunt intervenții?

Da. Poftiți. Domnul deputat Țurlea.

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Cu bucurie, am primit, săptămâna trecută, aprobarea celor 350 de miliarde și aveam impresia că aceste 350 de miliarde se vor reflecta măcar în parte și asupra sănătății populației românești din Covasna și din Harghita. Cu regret, văd că nu s-a întâmplat așa.

Eu am avut un amendament respins de comisii pentru suplimentarea fondurilor necesare construirii unei insituții spitalicești în Întorsura Buzăului, singura zonă preponderent românească din Covasna, instituție spitalicească deja aflată în construcție din 1993. Comisia a respins această propunere inițial cu motivația următoarea: "Pe parcursul execuției, Ministerul Sănătății poate redistribui fondurile pe obiective de investiție".

Dumneavoastră știți foarte bine că domnul ministru al sănătății este reprezentant al UDMR-ului și se numește Bárányi.

Iată că din 350 miliarde de lei, în plus față de ceea ce s-a dat inițial, nu s-au găsit banii aceia puțini pentru a se finaliza și această acțiune cu totul necesară în Întorsura Buzăului, vă repet, singura zonă preponderent românească din Covasna, o zonă cu peste 30 de mii de locuitori și cu extrem de multe sate și un oraș care nu dispun de insituțiile sanitare absolut necesare.

Eu sunt convins că această indicație, această motivație de respingere din partea comisiilor, deci posibilitatea ca domnul ministru Bárányi să redistribuie într-o zi, când se va simți cu o dispoziție mai bună, către românii de acolo fonduri și pentru această unitate spitalicească, această zi nu va veni niciodată.

Chiar în momentul acesta, după cum știți, poate ați citit "Adevărul" de săptămâna aceasta, dumnealui a arătat efectiv care sunt intențiile, desființând centrele românești ale ajutorului maltez în favoarea centrelor conduse de către reprezentanții UDMR-ului. La fel se va întâmpla și în județul respectiv.

Și atunci, vă propun, având în vedere această situație cu totul fericită, că s-au obținut 350 de miliarde în plus pentru sănătate, acestea să se reflecte și asupra unității respective din Întorsura Buzăului, care este acum polul frigului în România. Deci, o mulțime de lucruri care pledează pentru ajutorarea acestor români de acolo.

Cerusem suplimentarea de la 1,5 miliarde la 5 miliarde, pentru ca să se termine odată această construcție începută încă în 1993.

Vă solicit, doamnelor și domnilor, sprijinul pentru această redistribuire, mai ales că, după cum vedeți, pentru alte lucruri s-au găsit. Și întotdeauna se găsesc bani pentru alte lucruri, dar nu pentru ceea ce se cere pentru românii din Harghita și Covasna, iar dumneavoastră sunteți Parlamentul României, în întregul ei.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnule președinte, doriți să interveniți?

Poftiți.

 
 

Domnul Traian Decebal Remeș:

Domnilor colegi, suma care este la Întorsura Buzăului este stabilită sub un ministeriat al unui român.

Al doilea lucru. Am discutat și în dimineața asta în comisii și este un adevăr ceea ce vă spun. Pe parcursul derulării exercițiului bugetar, ordonatorul principal de credite, obținând avizul Ministerului Finanțelor, poate face deplasări de sume în cadrul acelui capitol.

Orice sume am fixa noi acum, aici, dacă nu este și bună-credință, sau dacă nu sunt condiții, dacă nu există dorința ordonatorului principal de credite, ca derularea să respecte anexa, în cazul acesta la cheltuielile de capital, este un lucru pe care-l facem doar cu caracter de recomandare, până la urmă.

În ce ne privește pe noi, ca și comisie, nu avem nimic de obiectat, dacă ordonatorul principal de credite își dă acordul, sau dacă dumneavoastră impuneți prin vot, în cadrul sumei totale, să așezăm cifrele pe care dumneavoastră le votați.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnule ministru Bárányi, v-aș ruga să vă exprimați punctul de vedere în legătură cu cele afirmate de domnul deputat Țurlea.

 
 

Domnul Francisc Bárányi:

Doamnelor și domnilor,

Îmi pare rău, nu am auzit tot textul ce a spus domnul deputat Țurlea. De acolo, de sus, se aude destul de rău. Dar, în principiu, am înțeles despre ce este vorba. Și dumnealui în principiu a vorbit și eu tot principial o să fiu.

Domnilor, Ministerul Sănătății și eu, personal, nu cunoaștem nici o coloratură politică în ceea ce privește sănătatea. Boala este la fel de rea pentru toți, indiferent de apartenență politică, de culoare a pielii, de sex și de altele.

Bineânțeles, printre dumneavoastră, sunt convins, fiecare ar putea să vină cu un argument. Că în circumscripția mea, suma alocată sănătății este mult prea mică. Eu vă spun că în țara întreaga este mult prea mică. Dar atâta este. Încercăm să repartizăm în așa fel, ca să fie bine.

Eu nu cred că cineva ar putea să mă acuze pe mine personal că am dat la un județ mai mult, la alte județe mai puțin. Exact atâta am dat, cât se poate. De altfel, domnii care au venit și au cerut, am căutat ca să satisfacem aceste dorințe. Așa o să facem și în viitor.

Vă rog să înțelegeți. Unde nu este, împăratul și-a pierdut drepturile. Și pe o masă este o bucată de pâine și se împarte exact în atâtea părți câți sunt. Nu se poate altfel.

Eu cred că am procedat foarte corect la repartizarea aceste sume, care nu este prea mare, dar, totuși, ne bucurăm, pentru că vom reuși vreo 20 de obiective să finalizăm.

Principiul de bază care a fost? Finalizăm ceea ce este aproape de terminat. Pentru că, dacă am doi oameni, unul este îmbrăcat numai într-un slip, iar celălalt este îmbrăcat complet, îi lipsește numai pălăria, atunci, o să termin cu îmbrăcatul omului căruia îi lipsește numai pălăria și cu celălalt mai aștept.

În felul acesta, reușesc să termin un obiectiv, care intră după aceea în funcție. Asta fac.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnule ministru, mă iertați că vă întrerup. Sunteți, sau nu, de acord cu amendamentul propus de domnul deputat? Încheierea lucrărilor la Spitalul din Întorsura Buzăului?

 
 

Domnul Francisc Bárányi:

Păi, să mă uit, acum. (Rumoare)

 
 

Domnul Petre Roman:

Păi, da, dar noi trebuie să votăm.

 
 

Domnul Francisc Bárányi:

Așteptați.

 
 

Domnul Petre Roman:

Păi, cum să așteptăm?

Voci din sală:

Se duce până la Budapesta, sau cum?

 
 

Domnul Francisc Bárányi:

Trebuie să mă uit la Întorsura Buzăului.

 
 

Domnul Petre Roman:

Era bine să vă uitați până acum, domnule ministru!

 
 

Domnul Francisc Bárányi:

Domnule președinte, de aici nu se aude nimic. (Arată spre loja rezervată Guvernului.)

 
 

Domnul Petre Roman:

O să-l așteptăm pe domnul ministru să-și consulte documentația ....

Voci din sală:

De unde?

 
 

Domnul Petre Roman:

.... ca să știm dacă este sau nu de acord cu continuarea lucrărilor la Spitalul din Întorsura Buzăului. (Rumoare)

Voci din sală:

De unde? Unde-și consultă documentația? De la Budapesta?

 
 

Domnul Petre Roman:

Nu, domnul ministru își consultă documentele pe care le are de la minister.

(Rumoare; vociferări)

Doriți să interveniți la această anexă?

Poftiți, domnule senator.

 
 

Domnul Dan Marin Stelian:

Domnule președinte, am profitat de această pauză să-mi spun și eu punctul de vedere cu privire la această anexă. Dacă ne uităm în anexă, vedem obiective de investiții începute în anul 1995, obiective de investiții cu valori de zeci de miliarde, pentru care în acest an prevedem sume modice - 10 milioane, 20 de milioane, 100 de milioane. Practic, prin acest procedeu nu facem decât să legalizăm risipa banilor publici.

Nu-i admisibil ca la un obiectiv de investiții început cu 3 ani în urmă, pentru acest an să prevedem numai sume modice care nu asigură nici conservarea investiției respective.

Deci, încă o dată repet, nu sunt de acord ca prin Legea bugetului să legalizăm risipa banului public.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnule ministru, poftiți.

 
 

Domnul Francisc Bárányi:

Centrul de investigații și tratament cu staționar, la Întorsura Buzăului, din județul Covasna, ar trebui total 3 miliarde și vreo 300 de milioane de lei să se cheltuiască, din care au rămas 700 de milioane încă nealocate. Anul acesta, primește 1 miliard 100 de milioane Întorsura Buzăului.

Acum, din bugetul modificat, rămân încă 700 de milioane. Acești bani, eu vă promit că putem să dăm după rectificare. Și acest lucru se întâmplă începând de la 1 iulie. Deci, până la finele anului. Eu cred că se poate în felul acesta.

 
 

Domnul Petre Roman:

Mulțumesc, domnule ministru.

Domnule deputat, Țurlea, sunteți mulțumit cu acest răspuns?

 
 

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Mai bine mai puțin decât de loc!

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc.

Dacă nu sunt alte intervenții, vă rog să votăm Anexa nr.3/16.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotriviri? 5 voturi împotrivă. Vă mulțumesc.

Abțineri? O abținere.

Vă mulțumesc. A fost adoptat.

Urmează Anexa nr.3/17, care se referă la Ministerul Culturii.

Poftiți, domnule președinte.

 
 

Domnul Traian Decebal Remeș:

Din reducerea bugetului Camerei, s-au acordat cele 10,2 miliarde. Împărțite, 7,2 miliarde, se vor regăsi în anexa la Ministerul Culturii și 3, la Secretariatul de Stat pentru Culte, pentru acțiuni de cultură, din care 1,5 pentru acțiuni de capital.

 
 

Domnul Petre Roman:

Doamna deputat Musca, vă rog.

 
 

Doamna Octavia Monica Musca:

La Comisia de cultură am avut un amendament în legătură cu teatrul din Caracal și aș vrea să susțin acest amendament în fața dumneavoastră și sper să reușesc să vă conving.

Teatrul din Caracal este proiectat de același arhitect care a proiectat teatrul din Iași. Este un monument arhitectural de excepție care, însă, a suferit în urma unui incendiu destul de grav și, la ora actuală, are nevoie de restaurare. Care este în momentul acesta situația teatrului din Caracal? Cei din Caracal, respectiv primăria, consiliul municipal cu surse și resurse proprii, au reușit să consolideze pereții. Ca atare, vă rog foarte mult să sprijiniți puterea locală de acolo pentru a-și putea continua restaurarea teatrului.

Mă adresez în același timp, fac apel la Ministerul Culturii care a făcut până acum, din 1996 până acum, a dus o politică a monumentelor, ministrul Caramitru însuși a afirmat că monumentele se prăbușesc în tăcere și trebuie ajutate, nu pot să strângă cureaua, nu pot să strige. Ca atare, în consecința acestei politici, rog Ministerul Culturii să ajute la restaurarea teatrului din Caracal. Apreciez finalizarea unor lucrări, cum a fost cel mai vechi teatru din țară, teatrul din Oravița, apreciez inițierea unor șantiere noi și sper ca acest teatru să intre în viziunea domniilor lor.

Fac un apel și la Ministerul de Finanțe și la cele două Comisii buget finanțe și vă aduc la cunoștință că dumneavoastră, cu o sumă mică, puteți avea un profit mare. Sigur că este un profit cultural și nu financiar.

Fac apel și la dumneavoastră, doamnelor și domnilor parlamentari, să ajutați și să îngăduiți monumentelor să-și reia locul în peisajul arhitectural românesc.

Și acum, țin să vă mai spun că nu am nici un fel de interes electoral, după cum, foarte bine știți, teatrul din Caracal este în județul Olt și eu sunt deputat de județul Caraș-Severin.

Vă mulțumesc foarte mult. Vă mai atrag atenția că amendamentul propus de mine, acel 1,5 miliarde pentru teatrul din Caracal a trecut în unanimitate în Comisia de cultură.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

 
 

Domnul Petre Roman:

Da, doamna Berza dorește să dea un răspuns din partea Ministerului Culturii. Să vedem ce spune Ministerul Culturii.

 
 

Doamna Maria Berza:

La Comisia de cultură a Camerei Deputaților, într-adevăr s-a aprobat în unanimitate această suplimentare cu 1,5 miliarde a bugetului Ministerului Culturii care a fost în continuare aprobat de către dumneavoastră în ședințele din săptămânile trecute.

În urma intervenției doamnei deputat Musca, teatrul din Caracal, care era oricum pe lista monumentelor istorice, a trecut în planul de restaurări pe anul 1998, ceea ce nu pot spune cu certitudine la ora actuală este dacă întreaga sumă de 1,5 miliarde va putea fi utilizată până la sfârșitul acestui an pentru restaurarea teatrului din Caracal, deoarece mai sunt numai câteva luni. Știți că un proces de restaurarea este un proces anevoios care cere timp.

Ceea ce pot să certific acum este că suma care nu va fi utilizată, eventual, pentru teatrul din Caracal va fi utilizată pentru restaurarea altor monumente istorice, iar încheierea lucrărilor de restaurare pentru teatrul din Caracal, care este într-adevăr un monument de arhitectură de o mare frumusețe și de o mare valoare, încheierea lucrărilor va fi, dacă nu se poate anul acesta, în cursul anului viitor. Deja o echipă de la Direcția monumentelor istorice din Ministerul Culturii și de la Comisia națională a monumentelor istorice se va deplasa de urgență în cursul săptămânii viitoare ca să facă evaluarea și materială și în timp a lucrărilor.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Poftiți, domnule deputat Georgescu.

 
 

Domnul Florin Georgescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și noi susținem propunerea de consolidare, de restaurare a obiectivului Teatrul dramatic din Caracal, pentru că într-adevăr clădirea respectivă reprezintă un monument arhitectonic pe de o parte, pe de altă parte viața spirituală din orașul Caracal resimte nevoia unei asemenea instituții de cultură. Și, nu în ultimul rând, ne bucură această propunere pentru că este vorba despre o acțiune de restaurare și nu una de restaurație, așa cum eram obișnuiți să provină dintr-o anumită parte a sălii.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnul senator Triță Făniță.

 
 

Domnul Triță Făniță:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În primul rând aș dori să-i mulțumesc doamnei deputat Mona Musca, cu care colaborez de multă vreme, în legătură cu ...(Râsete în sală.)

 
 

Domnul Petre Roman:

Continuați, domnule senator!

 
 

Domnul Triță Făniță:

Mă refeream la teatru.

Sprijinul domniei sale, inițiativa domniei sale, au adus lucrurile așa cum ați auzit într-un stadiu de rezolvare, teatrul din Caracal, în sfârșit, în acest an va avea bani și probabil că va fi și terminat.

Este o treabă excepțională pentru locuitorii orașului Caracal și nu numai, pentru că într-adevăr este un monument de mare excepție, pentru acest lucru trebuie să mulțumim încă o dată doamnei deputat Musca care a avut inițiativa respectivă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Da, domnule președinte Remeș, vă rog.

 
 

Domnul Decebal Traian Remeș:

Domnilor colegi,

Pentru restabilirea adevărului vă spun că în 8 ianuarie în interiorul acelui teatru, le-am spus oamenilor de acolo: "Căutați-o pe Mona Musca, că are inimă și e la Comisia de cultură, și căutați-l pe Florin Georgescu că are gură și e deputatul vostru și veți avea bani".

 
 

Domnul Petre Roman:

Stimați colegi,

Eu am înțeles din cele spuse în partea mai concretă a lucrurilor de doamna secretar de stat Berza că Ministerul Culturii este pregătit să facă față acestor necesități.

În concluzie, vă propun să trecem la votul pentru Anexa nr.3/17.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? O împotrivire.

Abțineri? 3 abțineri.

Vă mulțumesc. A fost adoptată.

Trecem la Anexa nr.3/19. Ministerul Industriei și Comerțului.

Poftiți, domnule președinte.

 
 

Domnul Decebal Traian Remeș:

În urma acordului domnului ministru Berceanu și a votului dumneavoastră, bugetul acestui minister a fost diminuat cu 30 de miliarde de lei pe care le vom regăsi alături de un alt plus venit de la Ministerul Lucrărilor Publice, la Ministerul Transporturilor, botezate pentru calea ferată Pitești - Rm.Vîlcea.

 
 

Domnul Petre Roman:

Da, vă mulțumesc. Alte intervenții, nu sunt.

Vă propun să votăm Anexa nr.3/19.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

A, îmi pare rău, domnule deputat, vă rog să mă iertați, anulez această primă intenție de vot.

Poftiți, domnule deputat.

 
 

Domnul Petru Șteolea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Intervin în baza faptului că am depus un amendament în ceea ce înseamnă Anexa nr.3/19 și se referă la lucrări, în continuare, la Direcția generală pentru energie. Este o solicitare de suplimentare a sumelor alocate pentru construcția, continuarea execuției la amenajarea hidroenergetică a râului Strei - Sector Subcetate- Simeria, Hidrocentrala de la Subcetate - Plopi. Am spus acolo în motivație că de fapt este vorba de finalizarea în 2 ani, dacă se dimensionează la o asemenea mărime sumele alocate, finalizarea în doi ani a acestui obiectiv de investiții.

De fapt, stadiul fizic în momentul de față este 87% - lucrări executate, mai fiind necesar un volum de 68 de miliarde de lei. Cu 5 miliarde pentru acest an, suplimentare față de cele 15 miliarde alocate se asigură menținerea actualei forțe de muncă angajate acolo, cât și posibilitatea ca având o sumă aferentă pentru 1999, acest obiectiv să se finalizeze.

În raportul comisiei spune că nu am indicat sursa. Sursa indicată este ridistribuire în cadrul obiectivelor din listă pe criteriul restului de executat minim. Adică, este acel principiu, și care înțeleg că într-un buget de austeritate trebuie să-l avem în vedere, ca sumele să le acordăm în așa fel încât anumite obiective care se află în stadiile avansate de execuție să se poată finaliza. De fapt, este singurul obiectiv de pe tronsonul Subcetate - Simeria, aflat în execuție, sunt acolo 4 amenajări de hidrocentrale începute, singura la care s-a mai lucrat după 1990 fiind aceasta. Este și o chestiune de ceea ce înseamnă ocuparea forței de muncă acolo, județul Hunedoara se află printre primele locuri în ceea ce înseamnă nivelul de șomaj. Rog această analiză și pe acest criteriu să se accepte acești 5 miliarde de lei suplimentari.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Da, amendamentul domnul deputat Șteolea a fost respins de către comisie din lipsa surselor de finanțare. Eu nu pot să răspund în locul Ministerului Industriei, dar știu că acolo există intenția, mai ales în ceea ce privește amenajările hidroenergetice, o intenție foarte pozitivă de a crea o bază de concesionare pentru terminarea lucrărilor. Sigur, nu acesta este răspunsul oficial. Aceasta este părerea pe care o exprim, dacă vreți, ca unul care sunt în temă, dar în ce privește amendamentul propriu-zis, comisia l-a respins din lipsa surselor de finanțare.

Poftiți, domnule președinte.

 
 

Domnul Decebal Traian Remeș:

Domnilor colegi,

Aici suntem la anexa Ministerului Industriei, de unde se reduce cu 30 de miliarde bugetul și banii trec la Ministerul Transporturilor. Când vom ajunge acolo, avem un total de creștere de 40 de miliarde, eventual să discutăm la anexa respectivă, nr.3/23, dacă 40 de miliarde se duc numai pe lucrarea Pitești - Rm-Vâlcea sau dacă din totalul acesta se alocă ceva și pentru lucrarea de cale ferată din Apuseni.

 
 

Domnul Petre Roman:

Da. Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt intervenții, vă supun votului Anexa nr.3/19.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 4 abțineri.

A fost adoptată.

Anexa nr.3/20 care figurează în text la mine, e neschimbată.

Da, poftiți, e vorba de Ministerul Agriculturii și Alimentației.

 
 

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte,

Aș dori ca reprezentanții Ministerului Agriculturii să ne facă câteva precizări, precizări care nu sunt nici în text, în articolele care au fost aprobate până acum, și nu sunt evidențiate, și este normal să nu fie, nici în anexele acestea, de aceea cred că se impune o intervenție care să ne clarifice câteva din probleme. Prima dintre acestea este dacă vizavi de Legea semințelor, care prevede o subvenționare a prețului acestor produse destinate agriculturii și care reprezintă baza de la care se pornește imediat după executarea lucrărilor agricole, în vederea obținerii unor producții performante, lege care prevede de la 0 până la 50% subvenționarea prețului la aceste produse, va fi respectată în toamnă, având în vedere situația de fapt și anume că bugetul se aprobă la jumătatea anului. Dacă cele 540 de miliarde de lei, de la art.35 alin.3, au, o parte, și destinația pentru semințele din toamna anului acesta. Cât din această sumă este prevăzut pentru această destinație și dacă ministerul are în vedere și alte surse, care sunt acestea și care este nivelul acestor surse, care să vizeze subvenționarea prețului la semințele destinate agriculturii pentru campania din toamna anului 1998.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Dacă din partea Ministerului Agriculturii intervine cineva?

Domnule secretar de stat Dobrescu, poftiți, vă rog.

 
 

Domnul Adrian Dobrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să vă spun că Anexa nr.3/20 este cuprinsă la subcapitolul 03 - acoperire sume fixe la semințe - suma de 80 de miliarde pe care le folosim în această primăvară, diferența care va rămâne o vom folosi pentru subvenție în toamna 1998.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Da. Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții.

Da, domnul senator Csapo, vă rog.

 
 

Domnul Csapo Iosif:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mă refer la amendamentul respins al Comisiilor pentru agricultură și industrie alimentară ale Camerei Deputaților și Senatului, cuprins în raportul cu amendamente respinse la poziția nr.163. Comisiile pentru agricultură propun suplimentarea cheltuielilor la Capitolul 67.01 cu 1890 miliarde lei și la Capitolul 86.01 cu 600 miliarde de lei, în total 2490 miliarde lei. Amendamentul a fost respins pe motivul că nu sunt precizate sursele de suplimentare.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Fiind conștient de posibilitățile limitate ale bugetului de stat pe anul 1998 propun o sursă suplimentară care ne stă la dispoziție la ajustarea agriculturii, fără a afecta cheltuielile bugetare din venituri proprii. Mă refer la acordul de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare în sumă de 350 milioane dolari SUA echivalent, ratificat prin Ordonanța de urgență nr. 13/1997. Echivalentul în lei al sumelor în valută trasă începând cu 1 nov.1997, în valoare de circa 2900 miliarde de lei, poate fi livrat la Trezoreria statului pentru finanțarea deficitului bugetar în condițiile legii, iar sumele în valută trasă se cedează la rezerva valutară a statului, fiind administrate de Banca Națională Română în cadrul politicii sale de administrare. Din acest împrumut se pot finanța, în conformitate cu Secțiunea II-02 lit.c), numai cheltuielile pentru ajustarea agriculturii cu respectarea restricțiilor prevăzute în Anexa nr.1 a acordului.

în proiectul de buget, respectiv în bugetul de cheltuieli al ordonatorului principal - Ministerul Agriculturii - acest împrumut nu apare ca echivalent de compensare la intrările de credite externe. Acordul ratificat impune și îndeplinirea anumitor condiții prevăzute în Secțiunea II-02 lit.d), respectiv în Anexa nr.3.

Neîndeplinirea acestora poate determina anularea sumelor netrase și plata unui comision de angajament la un nivel de 3/4 dintr-un procent pe an, aplicat la suma capitalului împrumutului, netrasă la momentul dat. Explicația Ministerului Finanțelor, și anume, că împrumutul va fi folosit la diminuarea deficitului bugetar este în concordanță cu prevederile acordului. Faptul însă că folosirea echivalentului în lei al acestui împrumut nu apare la intrări de credite externe pentru consolidarea bugetului Ministerului Agriculturii, deși acordul indică sigur un singur scop și anume, ajustarea agriculturii, diminuează în mod indirect bugetul Ministerului Agriculturii pe anul 1998 cu 2900 miliarde de lei, lipsind de baza financiară reforma reală a sectorului agricol, ceea ce este de neacceptat.

Doamnelor și domnilor colegi,

În conformitate cu datele reprezentanței Băncii Mondiale la București, din valoarea de 350 milioane, echivalent USD, acordat pentru proiectul de derulare a programului ASAL, au fost deja trase 200 de milioane, care este destinația acestor sume?

Doamnelor și domnilor colegi,

Având în vedere cele relatate, solicit direcționarea precisă și transparentă a împrumutului BIRD prevăzut în Acordul ratificat prin Ordonanța Guvernului nr. 13/1997 prin bugetul de stat, incluzând în Anexa nr.3/20, la intrări de credite externe, ca măsură de compensare, echivalentul în lei al acestui împrumut și adoptarea amendamentului Comisiilor pentru agricultură.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Petre Roman:

Da. Domnul senator Triță Făniță.

 
 

Domnul Triță Făniță:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cu riscul că plictisec, îmi permit să mai pun încă o dată în discuție faptul că în maxim o lună vom începe recoltarea cerealelor de vară, în principal a grâului. Vreau să vă spun, ca și anul trecut, nu sunt prevederi pentru ca țăranul, producătorul agricol să aibă posibilitatea să-și vândă recolta pentru a-și putea continua ciclul de producție. Insist ca cele 940 de miliarde, împrumuturi cu dobândă, să se suplimenteze 600 de miliarde, a patra oară când cer, pentru a se putea cumpăra măcar 50%, respectiv 1.200.000 de tone de grâu pentru consumul propriu.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Da. Doriți să interveniți, domnule secretar de stat? Nu.

Domnul deputat Șteolea.

 
 

Domnul Petru Șteolea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Tot în virtutea dreptului de a fi introdus până acum un amendament la această anexă iau cuvântul. Este acea solicitare de suplimentare a surselor alocate pentru o direcție. Direcția respectivă de investiții este de fapt pregătirea unor studii de poiectare și proiectare pentru investiții privind prevenirea și înlăturarea efectelor alunecărilor de teren în zonele calamitate în anul 1990-1998.

Am arătat la dezbaterea acestui capitol, joia trecută, cu ocazia dezbaterilor, că de fapt este o acțiune pe care trebuie s-o facem pe terenurile agricole, în sensul în care am prezentat atunci o listă de cel puțin 14 zone din țară, și dumneavoastră le cunoașteți, inclusiv Moldova, în care efectul alunecărilor de teren este de-a dreptul dezastruos. Or, dacă măcar această acțiune minimă de proiectare și începutul unei mici investiții, legate de acest domeniu nu se face, eu zic că în continuare, în România, ținând cont și de previziunile meteorologice ale anilor viitori, aceste fenomene se vor produce în continuare și cu mai mare acuitate.

De aceea, susțin acest amendament și în linia în care, corelat cu alte lucrări pe domeniul forestier - și acolo avem niște surse prevăzute, mă rog, în intravilan mai puțin, aceste lucrări să poată constitui un complex de a pune stavilă acestor fenomene care afectează anumite localități din România. Suma prevăzută aici pentru proiectare solicitată este de 2 miliarde de lei, iar pentru execuție începerea excecuției este de 7 miliarde de lei. Sunt domenii în care poate să spună domnul secretar de stat de la Ministerul Agriculturii că se acționează, sunt acele resturi minime de lucrări de combatere a solului, obiective rămase în execuție din anii 1990, dar este total insuficient acest lucru. Cunoscând îndreptățirea și aplicarea domnului secretar de stat spre acest domeniu, rog să fie analizat acest lucru și suma respectivă să fie alocată. Sursa pe care eu am solicitat-o a fost acel venit din procesul de privatizare a societăților comerciale din domeniul agriculturii, a fost propunerea cu care a venit Opoziția la această suplimentare, am înțeles că acest lucru nu se poate, a doua variantă este acel împrumut BIRD. Deci aceastea sunt sursele pe care le-am solicitat și am zis că dacă în agricultură vrem să facem ceva și pornind de la fondul funciar, această acțiune ar fi necesară.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Da, domnule secretar de stat Dobrescu, vă rog.

 
 

Domnul Adrian Dobrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Consider că intervenția domnului deputat este justă, de fapt, noi, în bugetul Ministerului Agriculturii și Alimentației din anul 1998 am prevăzut, în proiect, am prevăzut pentru această categorie de lucrări, în special în zona Moldovei, cât și în alte părți, unde se observă, din an în an mai accentuat aceste fenomene, am prevăzut circa 32 de miliarde de lei, atât pentru proiectare, cât și pentru execuție.

Aș vrea să vă spun în continuare că la Capitolul - Fond la dispoziția Guvernului din vărsăminte pentru privatizare, s-a prevăzut suma de 500 miliarde de lei, pe care le vom da cu prioritate regiei de îmbunătățiri funciare, cât și altor instituții, care vor efectua astfel de programe.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Da. Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții la această anexă? Dacă nu, vă supun votului anexa, așa cum se prezintă ea modificată.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abțineri? 12 abțineri.

Vă mulțumesc. A fost adoptată.

Anexa nr.3/23 - Ministerul Transporturilor.

Poftiți, domnule președinte.

 
 

Domnul Decebal Traian Remeș:

La Ministerul Transporturilor avem o creștere de 40 de miliarde de lei la cheltuieli de capital și în anexă sunt prezentate pe lucrarea de cale ferată, în continuare, Pitești - Râmnicu Vâlcea.

 
 

Domnul Petre Roman:

Poftiți, doamna deputat.

 
 

Doamna Oana Manolescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am un amendament respins de Comisia buget, finanțe. Îl susțin în următoarea formulare: "Se alocă Regiei Metrorex suma de 20 miliarde lei pentru modernizarea materialului rulant, rame metrou, de către "Electroputere" S.A. Craiova".

În sprijinul acestui amendament, împreună cu toți parlamentarii de Dolj, aduc următoarele precizări: Uzina "Electroputere" din Craiova, care cu cele 6 divizii și 3 fabrici este unitate de interes strategic național, a exportat în cei circa 50 de ani de când trăiește, peste 47 de tipuri produse vehicule urbane și feroviare, aparataj, transformatoare, echipamente complexe.

în anul 1995 "Electroputere" a încheiat un contract cu Metrorex, pentru modernizarea a 4 rame, adică 4 trenuri de metrou, cu acționare în asincron, 2 cu echipament Holec - Olanda și 2 cu firma Elin - Austria. Pentru aceasta, "Electroputere" a primit atunci de la "Metrorex" un avans în lei, echivalând în 1995 cu 1.373.000 de mărci germane, bani plătiți de "Electroputere" la cei doi furnizori străini. În 1996 s-a sistat delurarea contractului, din lipsă de resurse financiare. Foarte greu "Electroputere" a recuperat o parte din banii din Austria, pierzând în această țară 120.000 de mărci. În Olanda au fost plătiți 630.000 de mărci în 1995 de către "Electroputere", într-o perioadă în care, din 15.000 de muncitori ai Uzinei "Electroputere" aceasta pierdea 9.000; uzina mai are acum 6.000 de oameni. Firma olandeză a folosit banii pentru proiecte și pregătiri doar. În locul celor 4 rame "Electroputere", rămâne să modernizeze doar două și valoarea banilor pierduți în Austria s-ar recupera astfel. Dar, modernizarea unei rame de metrou este numai 25 % din prețul unei rame noi.

De ce este necesară finanțarea de la buget?

1) Există deja investiție începută cu firma olandeză. Altfel, trebuie să înceapă un proces cu Olanda și cu "Metrorex". Valuta, cele 630.009 de mărci au rămas de trei ani în Olanda, iar Curtea de Conturi întreabă de ce nu se recuperează această valută?

2) Soluția de modernizare propusă de "Electroputere" este o noutate tehnică pentru România, ea se realizează în curent alternativ, realizare inexistentă până acum în țară.

3) Consumul de energie electrică al trenurilor de metrou, funcționând în curent alternativ, se reduce cu 30 %.

4) Crește foarte mult siguranța circulației cu metroul, prin valoarea acestei tehnici noi și a echipamentelor introduse în țară.

5) Este o lucrare în continuare, ca și în cazul KrivoiRog.

În acest timp, la "Metrorex" s-au schimbat în trei ani cred că patru directori, lucrarea fiind, probabil, sabotată. Recuperarea celor 630.000 de mărci germane trebuie făcută nu prin procese internaționale, ci prin ceva benefic pentru noi toți.

6) Între timp s-a dat în anii trecuți credit străin la "Metrorex", pentru cumpărarea a 14 trenuri din import.

Avem o alternativă: în locul cumpărării de rame, să se cumpere doar piesele și să se monteze la Craiova. Fie să se aloce de la buget acum, pentru continuarea lucrării cu Olanda, cu toate avantajele tehnice și financiare descrise în această pledoarie.

Pentru că nu s-a găsit o soluție pentru fonduri de circa 20 de miliarde de lei, ar fi trebuit să intervin la art. 24 alin. d) și de acolo trebuiau cerute fondurile. De aceea, propun ca fondurile să fie luate din sumele provenite din privatizare și care sunt prevăzute pentru restructurarea industriei, la art. 24 lit. d), care sunt acum de 2.720 miliarde și să se țină seamă de acest lucru la rectificarea bugetului. De asemenea, să se țină seamă de această propunere la programul de restructurare al Regiei "Metrorex", pentru alocarea acestei sume de 20 miliarde.

Aș dori să rămână în stenogramă ca cei doi miniștrii, al industriei și al transporturilor, să se pună de acord în această privință, atunci când se va restructura regia respectivă și la rectificarea bugetului pe acest an.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Doamna deputat propune o redistribuire în cadrul bugetului, de aceea am să solicit părerea domnului ministru Dăianu.

 
 

Domnul Daniel Dăianu:

Bună dimineața!

Din punctul de vedere al bugetului n-aș avea o obiecție, întrucât este vorba de o schimbare de destinație.

Sigur că noi, Ministerul de Finanțe, în mod normal ar trebui să însoțim acceptul unei asemenea schimbări de destinație și pe o analiză privind oportunitarea, pentru că există avantaje comparative în utilizarea resurselor. Dar, ca primă reacție, dacă domnul ministru al industriei, domnul ministru al transporturilor ajung la o înțelegere, din punctul nostru de vedere nu există o obiecție.

 
 

Domnul Petre Roman:

Vom propune celor doi miniștrii să încerce să ajungă la o înțelegere, fără a se modifica anexa, înțeleg.

Domnul deputat Șteolea și apoi domnul senator Blejan.

 
 

Domnul Petru Șteolea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Am constatat că la anexa refăcută privind Ministerul Transporturilor nu apare acel obiectiv de investiții, continuare, ce îl reprezintă linia de cale ferată Deva - Brad.

Noi, atunci, la discuțiile de vineri am hotărât, de fapt, prin votul nostru că, de principiu, spre cele două lucrări de investiții se vor îndrepta fondurile disponibilizate de la Ministerul Industriilor, deci cele 40 de miliarde. Constat acum că pentru acest obiectiv nu s-a alocat absolut nimic și am exprimat și atunci și exprim și acum punctul de vedere că pentru redeschiderea și punerea în circulație a acestei căi ferate este nevoie de lucrări de investiții care sunt similare și altor lucrări de investiții pe care le găsim aici. Astfel, este vorba de consolidări, terasamente, este vorba de refacerea terasamentului pe vreo 200 de metri, acela care a fost tasat și așa mai departe.

Vreau să menționez că această cale ferată este singura cale ferată normală - și ecartament - pe care o avem în Țara Moților. Ea asigură, de fapt, legătura între cele două municipii Deva și Brad, iar atunci când am discutat, vineri, s-a hotărât și votul a fost, de principiu, că ambele obiective vor fi introduse, iar dimensiunea efectivă a alocărilor o va face Ministerul Transporturilor.

Constat acum că pentru acest obiectiv nu este nici o sumă alocată; de fapt, pentru această acțiune am avut și o discuție cu domnul deputat Pițigoi, care a propus pentru primul obiectiv de investiții alocarea unei sume, dar și-a prezentat și dânsul asentimentul că, în limita economicului și justificării tehnice, este nevoie ca, din acea sumă și pentru această linie de cale ferată Deva - Brad și repunerea ei în funcțiune, după scoaterea sa prin alunecările de teren din 1996, să se aloce o sumă aferentă.

De fapt, ceea ce solicitasem eu și bazat pe documentația tehnică, era suma de 5 miliarde de lei.

Rog reanalizarea acestei chestiuni, crezând în profesionalismul celor care analizează aceste chestiuni, de la Ministerul Transporturilor.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnul senator Blejan, vă rog.

 
 

Domnul Constantin Blejan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Intervenția mea este legată de aceeași problemă pe care a atins-o domnul deputat Șteolea și vreau să insist foarte mult pe lângă Ministerul Transporturilor să ia măsurile necesare ca să se redeschidă circulația pe calea ferată Deva - Brad.

Domnul ministru al transporturilor, Traian Băsescu, ca și ministrul anterior, care a stat numai puțin, domnul Ionescu, știu despre această problemă. De un an de zile am intervenit la Ministerul Transporturilor, cu rugămintea cetățenilor din această zonă și în special a salariaților, a muncitorilor din întreprinderile din zona Brad, care din cauza unui transport foarte lung, care este ocolitor, trebuie să meargă de la Deva - Arad și după aceea la Brad, distanță de vreo 140 km, mărește foarte mult costurile de transport pentru întreprinderile din zonă, pe lângă alte necazuri care sunt făcute muncitorilor care lucrează în diverse întreprinderi din Deva și din orașele din jur. Este absolut necesar să se deschidă această cale ferată, care după 40 de ani, din 1940 a așteptat să fie redeschisă, în sfârșit se redeschisese acum câțiva ani, de 3 ani stă închisă și cu toate insistențele noastre, nu se pot aloca vreo câteva miliarde de lei, ca să se consolideze niște terasamente care, îmi spuneau unii lucrători din calea ferată, nu ar necesita prea mulți bani.

Rog încă o dată Ministerul Transporturilor să ia în discuție alocarea sumelor necesare, mai ales că, se pare, totuși, că se pot face niște redistribuiri de fonduri.

Rugăm foarte mult, poate din suma de 40 de miliarde care s-a alocat căii ferate Râmnicu Vâlcea, care poate fiind la mijlocul anului nu vor fi întrebuințați până la sfârșitul anului sau poate la rectificarea bugetului, să se poată găsi vreo câteva miliarde de lei pentru redeschiderea circulației pe această cale ferată.

Insistăm foarte mult pentru acest lucru, domnule ministru.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnul ministru Traian Băsescu ne-a rugat să vă trasmitem că dumnealui, fiind astăzi la Copenhaga la reuniunea miniștrilor transporturilor din întreaga Europă cu privire la traseele europene, a considerat că trebuie să fie acolo, dat fiind că aceste coridoare de transport european sunt deosebit de importante pentru România și bineînțeles că o să i se transmită rugămintea și poziția dumneavoastră, cel puțin pentru momentul rectificării bugetului.

Domnule deputat Gaspar, vă rog.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Eu cred că se poate verifica în stenograma ședinței de vineri, în legătură cu alocarea acestei sume de 40 de miliarde pentru obiectivul de investiții Vâlcele - Râmnicu Vâlcea.

Ministrul industriilor, în intervenția pe care a făcut-o, ca urmare a amendamentului propus de domnul deputat Barbu Pițigoi, a precizat foarte clar că disponibilizează din bugetul ministerului 30 de miliarde, iar 10 miliarde se disponibilizează de la Ministerul Lucrărilor Publice, cu destinația foarte clară: obiectivul de investiții Vâlcea - Vâlcele.

Eu îi înțeleg pe colegii care au pledat aici ca să li se aloce și lor niște bani pentru obiectivul respectiv, dar țin să precizez că acest lucru nu se poate face din suma de 40 de miliarde.

 
 

Domnul Petre Roman:

Corect. Noi aici am vorbit de momentul rectificării.

Poftiți, domnule deputat.

 
 

Domnul Petru Șteolea:

Domnule președinte,

Cu tot respectul față de domnul deputat...

 
 

Domnul Petre Roman:

Un pic mai tare, vă rog, că nu se aude!

 
 

Domnul Petru Șteolea:

Cu tot respectul față de domnul deputat care a vorbit anterior, dar consultând tot stenograma, concluzia la momentul votului a fost aceea că pentru ambele obiective discutate aici și susținute de către parlamentari, în acest Parlament, s-a dat acel vot, urmând - și acest lucru este subliniat - ca repartiția acestor fonduri pe cele două obiective să fie făcută de Ministerul Transporturilor.

 
 

Domnul Petre Roman:

Corect.

 
 

Domnul Petru Șteolea:

Dar în momentul când, pentru un obiectiv, repartiția este zero, votul de principiu al Camerei Deputaților și Senatului a fost că indiferent de ce abordare va fi vorba și de ce analiză va fi vorba, va prima și ideea că acest obiectiv trebuie să fie continuat și repus în funcțiune, logic și normal, zic eu că este ca și pentru acest obiectiv să fie acordată o anumită sumă, în sensul repunerii lui în funcțiune.

Nu știu de ce, întotdeauna când ceva este solicitat pentru această zonă a Munților Apuseni, a Țării Moților, există atâta reticență. Au fost programe prioritare pentru aceste zone. Un singur obiectiv era aici, din punct de vedere al transportului pe cale ferată și am spus și altă dată, este singura cale ferată normală care mergea pe această zonă, a fi repusă în funcțiune zic eu că este un lucru care trebuie analizat.

Și, de aceea, eu îmi mențin propunerea asupra căreia s-a dat un vot de principiu vinerea trecută, ca suma alocată aici să fie de 5 miliarde lei. La rectificare se vor mai face corecturile necesare, dar, pe baza unei sume alocate la rectificativ, în septembrie, un constructor nu mai poate lucra prin noiembrie sau mai încolo.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Atunci, vă rog, pentru stenogramă și pentru ca lucrurile să fie clare, dacă stenograma prezintă lucrurile așa cum a spus domnul deputat Șteolea, înseamnă că suma de 40 de miliarde poate include, eventual, investiții și la tronsonul care privește Deva.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Poftiți.

 
 

Domnul Adrian Marinescu:

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Domnule președinte,

Referitor la amendamentele propuse, vreau să spun așa: cele 40 de miliarde pentru Vâlcele - Râmnicu Vâlcea sunt capital de investiții, deci sunt pentru investiții, cheltuieli de capital, reabilitarea liniei Deva - Brad, normal trebuie să se facă din transferuri. Și așa, după cum știți, cei care au analizat bugetul bine, noi am cerut pentru transferuri, pentru întreținerea infrastructurii, lucrări de refacție și inclusiv de reabilitări acolo unde au fost inundații și alte fenomene, am cerut 1.600 de miliarde și ni s-a dat mai puțin decât anul trecut; avem la transferuri pentru întreținerea infrastructurii numai 680 de miliarde.

Noi vom analiza, la reașezarea bugetului, la restructurare, să vedem ce posibilități există, pentru că avem 1.000 de puncte periculoase în toată infrastructura și nu știm pe care să-l reabilităm mai întâi.

Aceasta este problema. Deci, fondurile sunt extraordinar de limitate și oricum nu se pot lua de la cheltuieli de capital pentru întreținerea refacției.

Vom analiza și în măsura în care va intra pe ordinea de prioritate, ne vom gândi și la această lucrare, așa cum ne gândim la toate, dar în limita fondurilor pe care le avem.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnule secretar de stat, înțeleg, deci, că din cele 40 de miliarde nu pot fi alocate pentru lucrări de reparații, de întreținere, capitol separat.

Domnule deputat, acesta este punctul de vedere al ministerului.

 
 

Domnul Petru Șteolea:

Vă rog, domnule președinte, să mă iertați că mai intervin.

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă rog.

 
 

Domnul Petru Șteolea:

Este o contrazicere aici. Adică, găsim și alte obiective de investiții care înseamnă aceleași tipuri de lucrări, deci supraînălțare și consolidare a terasamentelor, zona SHN, Porțile de Fier și așa mai departe, este obiectivul de la poziția 45, de exemplu.

Iar într-un memoriu tehnic pe care l-am solicitat la Regionala de căi ferate Timișoara, se arată un lucru clar și acest lucru îl știu toți locuitorii zonei respective, că acele lucrări de pe linia de cale ferată Deva - Brad au fost lucrări de investiții, date în exploatare în 1988, iar alte lucrări, tot de investiții au continuat și după această dată.

Citez de aici: "Linia de cale ferată Deva - Brad a fost dată în exploatare în 1988. Lucrările de consolidare a terasamentelor", deci cele care unele au alunecat "au continuat de la punerea în funcțiune și până în prezent în fiecare an, fiind alocate fonduri pentru aceste lucrări". Deci, ea nu era terminată. A se termina înseamnă, în continuare, fonduri de investiții, nu alte fonduri. Inclusiv unele reparații capitale au și caracterul de a fi lucrări de investiții. Deci, același tip de lucrări într-o parte sunt abordate ca lucrări de investiții, iar în altă parte nu pot fi abordate ca lucrări de investiții. Nu știu de ce nu se înțelege această prioritate și o abordare similară să se facă pentru ambele obiective? Mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Da, domnule deputat. Eu înțeleg că punctul de vedere al Ministerului Transporturilor este ca această lucrare să fie făcută prin transfer de la capitolul de întreținere infrastructură, întreținere cale de rulare.

Mai sunt alte intervenții?

Atunci, vă propun să votăm anexa în forma prezentată.

Cine este pentru? Vă mulțumim.

Împotrivă? 5 voturi împotrivă. Vă mulțumesc.

Abțineri? 4 abțineri.

Anexa a fost adoptată.

Urmează anexa nr. 3/24 - Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului.

Domnule președinte, vă rog.

 
 

Domnul Decebal Traian Remeș:

La acest minister este o diminuare de 10 miliarde, care a fost în totalul celor 40 de la Ministerul Transporturilor.

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții? Nu sunt.

Vă propun să votăm anexa nr. 3/24.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2 abțineri. Vă mulțumesc.

Anexa a fost adoptată.

Urmează anxa nr. 3/28 - Ministerul Apărării Naționale.

Domnule președinte?

 
 

Domnul Decebal Traian Remeș:

La acest minister este o majorare de 5 miliarde din totalul celor 350 aprobați pentru sănătate și se găsește la total și la capitolul de sănătate a M.A.N.-ului.

 
 

Domnul Petre Roman:

Mulțumesc.

Poftiți, domnule deputat Virgil Popa.

 
 

Domnul Virgil Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Această precizare pe care a făcut-o domnul președinte al Comisiei buget, finanțe, cu suplimentarea bugetului Ministerului Apărării cu 5 miliarde, pe mine mă face să mă gândesc că nu se cunoaște cu exactitate situația de la Ministerul Apărării, situația înzestrării armatei și problemele deosebit de grave cu care se confruntă armata la această oră.

N-aș vrea să insist foarte mult pe această problemă, că s-a discutat mult, dar eu cred că, având în vedere importanța în siguranța națională, pentru apărarea țării a Ministerului Apărării, trebuie să fim foarte atenți în momentul în care stabilim bugetul apărării.

Eu vreau să susțin amendamentul care a fost propus de comisiile reunite, pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale celor două Camere, și anume, suplimentarea cu 1.150 de miliarde a bugetului Ministerului Apărării. Acest amendament a fost respins de comisie, pe motiv că nu se specifică sursele suplimentare.

Aș vrea să reamintesc aici că, la discutarea bugetului pe articole, noi am indicat câteva surse pentru suplimentarea bugetului apărării. La acel moment, acel articol și propunerea noastră a fost respinsă, credem noi, nefundamentat sau, ca să fiu foarte corect, a fost fundamentată acea respingere numai parțial. Noi prevedeam și indicam acolo, ca surse pentru suplimentare bugetului Ministerului Apărării, sumele care ar proveni în cursul acestui an, din privatizarea sectorului industriei de apărare și ne refeream în mod deosebit la unitățile din industria de apărare care aparțin Ministerului Apărării Naționale; a doua sursă pe care o indicam noi acolo erau banii care proveneau din vânzarea de active.

Vreau să revin acum să spun că motivul respingerii de data trecută, și anume, neconcordanță cu Legea nr. 44, care aprobă Ordonanța nr. 88/1997 a privatizării, deci acest motiv a fost nefundamentat, cel puțin în ceea ce privește vânzarea, disponibilizarea și vânzarea de active ale unităților care aparțin Ministerului Apărării Naționale.

În concluzie, ca să nu mă lungesc foarte mult, aș vrea să susțin acest amendament, indicând două surse: una este cea la care m-am referit, și anume, sumele care rezultă din vânzarea de active din unitățile care aparțin Ministerului Apărării Naționale și a doua sursă poate să se constituie din economiile care se pot face și din diminuarea fondurilor pentru plata ajutorului de șomaj, de fapt plata acestor ajutoare în cadrul Legii de protecție a personalului din industria de apărare.

Insistăm foarte mult pe această suplimentare, pentru că acești bani noi am sugerat să fie cheltuiți, în primul rând, pentru noi comenzi în industria de apărare românească. De fapt, acești bani ar fi destinați înzestrării armatei, în primul rând, din aceste comenzi care se dau industriei naționale de apărare, în al doilea rând, pentru anumite achiziții necesare din import și, în al treilea rând, pentru plata unor datorii.

Eu cred că noi am putea rezolva două probleme, acceptând acest amendament sau măcar o sumă consistentă, nu 5 miliarde, din cea propusă, și anume, în primul rând, mai rezolvăm ceva din problemele grave ale armatei, ale Ministerului Apărării Naționale și în al doilea rând, reușim să mai dăm o gură de oxigen industriei naționale de apărare.

Reamintesc aici că a fost o oarecare unanimitate și consens în cursul anilor 1992 - 1996 în cadrul Comisiilor pentru apărare ale Camerei Deputaților și Senatului, în sensul de a reuși să facem ceva împreună pentru industria de apărare din România.

Eu cred că sunt o serie întreagă de nerealizări, care vin din 1990 și aceste nerealizări sunt agravate ca rezultate pentru industria de apărare, în special în ultimii doi ani.

Dacă situația generală din industrie este gravă, aproape catastrofală, eu cred că situația din industria de apărare aproape că nu are altă ieșire.

De aceea, noi facem apel, Grupul parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România către toți parlamentarii, să analizeze cu atenție aceste propuneri și să fim de acord cu ceea ce s-a propus de către Comisiile de apărare, reunite, ale celor două Camere.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnul senator Nicolae Alexandru, președintele Comisiei pentru apărare din Senat.

 
 

Domnul Nicolae Alexandru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă sunt cunoscute și discutate motivațiile pentru care bugetului apărării naționale nu i s-au putut acorda fondurile necesare, zic eu, supraviețuirii sau măcar unei activități cât de cât normale.

Ceea ce nu s-a reținut, pentru care eu vreau să atenționez în mod deosebit Parlamentul României, este că s-au cheltuit foarte mulți bani cu excutarea Legii nr. 78, de susținere a personalului din industria de apărare. Acest lucru anul trecut s-a concretizat în circa 500 de miliarde lei.

Dacă bugetul la cheltuielile de capital, la înzestrare, va rămâne cel prevăzut în proiectul de buget pe anul 1998, activitățile din sectorul producției de apărare vor înceta. Efectiv, cu sumele care îi sunt date pentru industria de apărare, aceste capacități nu vor mai putea fi folosite.

Și, de aceea, vă rog, domnule președinte, stimați colegi, să-mi permiteți să readuc în discuție în continuare amendamentul respins, amendamentul propus de comisiile reunite ale Camerei Deputaților și Senatului, pe care acestea îl susțin în continuare, și să-i dau citire: "În anul 1998, Guvernul este abilitat să identifice fonduri până la nivelul sumei de 1.550 de miliarde de lei, destinate asigurării nevoilor de înzestrare ale Ministerului Apărării Naționale cu armament și tehnică din producția internă, din import, precum și pentru plata datoriilor scadente."

Comisiile de apărare, ordine publică și siguranță națională de la cele două Camere și-au însușit această propunere, care a fost transmisă comisiilor reunite de buget, finanțe, propunând ca surse următoarele: a) diminuarea sumelor oferite finanțării drepturilor de personal din industria de apărare, ce se plătesc potrivit Legii nr. 78/1995; b) sumele obținute din disponibilizarea și vânzarea activelor aparținând unităților din industria de apărare aflate în administrarea Ministerului Apărării Naționale. Se menționează faptul că această propunere a fost susținută și în ședința CSAT din data de 25.05.1998, referitor la înzestrarea armatei.

Vă invit, deci, să susțineți acest amendament.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnul deputat Tudor.

 
 

Domnul Marcu Tudor:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă mulțumesc pentru că îmi dați încă o dată posibilitatea să iau cuvântul, susținând în primul rând un punct de vedere cu care cred că v-am și obișnuit deja, și anume acela că, în Comisia de apărare, ordine publică și siguranță națională, noi nu avem culoare politică. Întotdeauna, indiferent de cine a vorbit și ce a susținut, aceste fapte au fost argumentate numai în interesul Ministerului Apărării, al industriei de apărare și, în final, în interesul țării.

De aceea, aș vrea și eu să susțin,cu încă niște argumente, cele două intervenții ale colegilor mei, care fac parte din două partide diferite: PDSR și PD, iar eu, bineînțeles, dintr-un alt partid, Partidul România Mare. Dar aici, încă o dată spun, nu e vorba de partide, ci de argumentarea cât mai clară a ideii pe care am trecut-o noi destul de superficial (și, pentru aceasta, eu îmi fac reproș) în plenul Camerelor reunite din data trecutăt, când am votat acel amendament propus în comisiile reunite. Și anume, nu am izbutit să vă determinăm pe dumneavoastră să înțelegeți că ceea ce am judecat noi timp de 3-4 luni de zile, cu creionul pe hârtie, la propunerea miniștrilor din actuala putere aflați la conducerea ministerelor pentru care intervenim aici, a fost rodul unor intervenții extrem de laborioase și de bine gândite și în nici un caz rodul unor momente de conjunctură.

Sigur că atunci când intervii și susții interesele unei industrii - mai ales ale industriei de apărare - nu este tot atât de spectaculos cu a susține interesele Ministerului Sănătății (e un eufemism spus "interesele Ministerului Sănătății", deoarece sunt interesele noastre, ale tuturor: ale învățământului, ale agriculturii, unde cu toții simțim direct urmările intervențiilor noastre, atât noi, cât și familiile noastre). Or, aparent, aceste urmări în industria de apărare nu se fac simțite direct.

Ceea ce propunem noi este numai a face o investiție. Și vă și spun de ce vorbesc aceasta. Deoarece, după cum poate v-am mai spus, vin dintr-un sector de conducere al industriei militare de apărare, după ce, în prealabil, am condus într-un fel treburile comerțului exterior cu tehnică specială din România, de la Romtehnica.

Această sumă cu care noi dorim să revigorăm puțin industria de apărare va fi repercutată pozitiv, recuperată de mai multe ori în anii următori. Va să zică, avem bani ca să dăm pe un proiect aberant de prost (susțin aceasta în foarte mare cunoștință de cauză, chiar dacă eu nu intru pe același culoar de înțelegere cu actuala conducere a Minsterului Apărării, cu fosta conducere a Ministerului Apărării și poate cu unii dintre dumneavoastră, în conceptul lor, gândirea lor curată și frumoasă, că tot ce se spune din anumite părți, dacă este susținut de către specialiști și în presă, este binevenit și este argumentat), acel așa-numit "Proiectul Cobra" al lui Belle Helicopters. Va să zică, avem să dăm 1,5 miliarde de dolari (pe care e adevărat că nu-i plătim acum, din bugetul acesta, dar ei se vor face simțiți ulterior până nu știu câți ani în continuare), pentru o imagine, la urma-urmei, pentru că nu are nimeni nevoie de elicopterele acestea, ce să o trecem de ici-colo prin tot felul de argumente! Ci interesul fusese foarte parțial al unui segment din trecuta conducere a Ministerului Apărării și s-a reluat acum numai pentru a face o imagine pozitivă României. Știți foarte bine că nu avem nevoie de o astfel de imagine, cu atât mai mult cu cât ea nu se leagă cu interesul nostru de a intra în NATO, cred că ați fost până acum îndoctrinați destul cu faptul că nu se leagă acest contract cu motivația intrării noastre în NATO. Deci, avem 1,5 miliarde de dolari, să luăm din import, să ne importăm elicopterele pe care le fabricăm noi, plătindu-le cu banii noștri (de ceva mai aberant nici nu am auzit până acum!), și nu putem da, indiferent cât, revin la o idee, pe care o susțin aici, în completarea a ceea ce au zis domnul Nicolae Alexandru și domnul Popa, că nu e nevoie neapărat să obținem 1,850 de miliarde de lei, ci din acele surse (patru), pe care le-au indicat antecesorii mei și eu nu le mai repet, pentru că le-au exprimat foarte clar: cât se va obține din ele, numai să ne dați voie să le obținem! Noi vom face tehnică pe care o vom vinde în continuare, în străinătate.

Vă spun o idee. Iată, până acum mai mulți ani în urmă, noi eram la vârf, dintre toate țările socialiste (denumite așa), în exportul de tehnică militară și știți foarte bine că produceam uneori chiar aproape de miliard, pe an, de dolari, din export. Dintr-o dată, rușii, de zece ori, și-au mărit exportul de tehnică militară; cehii, polonezii și nu mai știu câte alte popoare, care produceau la fel sau erau sub noi la producție, în timp ce noi nu numai că nu ne-am mai mărit-o, dar, de la ultimul contract pe care îl știu: 450 de milioane de dolari, am ajuns la câteva zeci de milioane. Aceeași parteneri de export îi avem, rețineți, vă rog, nu am vândut niciodată în Anglia, în America, în Israel sau nu mai știu unde, cu care avem alte relații acum, ci tot acolo unde vând și acum prietenii noștri de zece ori mai mult! Nu vă spune asta nimic? Iată de ce: pentru că nu avem bani să plătim producție internă! Nu avem nici pentru noi, nu avem nici pentru ceilalți! Este o investiție, vă rog să înțelegeți asta! (Rumoare.)

Și, al doilea lucru. Mă supără, și aproape am sentimentul inutilității intervenției mele... Vă rog, încă un minut-două să-mi acordați, cred că abuzez!

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă rog!

 
 

Domnul Marcu Tudor:

Cădem de acord toți, argumentăm care mai de care și când să susținem ceea ce propun miniștri din actuala putere în Comisia militară, vin eu și cu domnul Popa și le susținem aici, aproape în persiflarea celor cu care, împreună, am căzut de acord să susținem aceste interese aici! Iar la vot, rămânem noi ca niște caraghioși, acolo, votând, în timp ce, cu capul în pământ, toți colegii noștri din putere ridică mâna împorivă! Ce să înțeleg eu de aici? Că ne pierdem timpul, am sentimentul inutilității! Pentru că se dictează ceva, așa, în necunoștință de cauză, trecând peste toate argumentele pertinente pe care le-am judecat cu specialiști luni și luni de zile, în interesul acestui domeniu.

Cu toate că mai am multe de spus, vă rog să mă iertați că v-am reținut atât. Susțin încă o dată ca, indiferent cât se obține din cele trei-patru surse care au fost indicate aici, chiar dacă nu vor fi în final 1,850 de miliarde, cât am solicitat noi, să ni se dea. Pentru că, altfel, știți ce înseamnă asta? Moare industria! Știți ce înseamnă asta? Se termină, e zero, s-a muncit degeaba până acum! Și, în plus de aceasta, să putem și exporta, ca să ne putem realimenta cu bani la buget, chiar și pentru contracte proaste, cum este acest Cobra.

Vă mulțumesc și vă rog să mă scuzați pentru intervenția mea, poate puțin mai agitată, dar nervii mei sunt de vreo două săptămâni, de când am văzut votul celor care, împreună cu noi susțineau, mai argumentat decât mine, poate, aceste probleme, iar la vot au ridicat mâna invers, cu rușine și cu capul în pământ. Vă rog să mă iertați!

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc, domnule deputat, deși, să mă iertați că vă contrazic, în ce privește cifrele de export pe care le-ați precizat, nici una nu e exactă.

 
 

Domnul Marcu Tudor (din sală) :

Cum? Ultima a fost de 450 de milioane de dolaari, cu mine la conducere!

 
 

Domnul Petre Roman:

Mă refer la acele aprecieri cu privire la ce au făcut alte țări, în raport cu noi. Toate țările foste socialiste, inclusiv Rusia, au pierdut foarte mult din piețe, singura țară care cât de cât s-a menținut este Slovacia. Dar nu are rost să continuăm.

Doamna secretar de stat Norica Nicolae dorește să își exprime un punct de vedere.

 
 

Doamna Norica Nicolae:

Având cea mai înaltă considerație pentru preocuparea Parlamentului pentru industria de apărare națională, sunt în asentimentul dumneavoastră să afirm că Parlamentul are cea mai înaltă considerație pentru respectarea legii. Sursa bugetară care susține acest amendament este Legea nr. 78/1995, prestațiile care se acordă în industria de apărare sunt susținute prin Legea nr. 1, care reglementează ajutorul de șomaj. Legea nr. 1 este o lege organică și ea nu poate fi modificată printr-o lege ordinară, care este Legea bugetului.

În legătură cu aceeași sursă, doresc să învederez Parlamentului că Ordonanța de urgență nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale, aprobată prin Legea nr. 44, prevede o sursă foarte strictă în ceea ce privește veniturile rezultate din privatizare de către Fondul Proprietății de Stat, și anume: rambursarea datoriilor, efectuarea de investiții și finanțarea de activități cuprinse în obiectul de activitate. Și această lege este organică și pentru aceleași argumente, care țin de respectarea legii, rog Parlamentul să respingă acest amendament.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Doriți să interveniți? Poftiți! Domnul senator Vosganian.

 
 

Domnul Marcu Tudor (din sală) :

Nu s-au atins toate sursele propuse, numai la una s-a referit doamna, dar celelalte?

 
 

Domnul Varujan Vosganian:

Domnule președinte,

Eu am ținut să intervin din partea comisiilor reunite, pentru a da o abordare mai nuanțată acestei chestiuni. Sunt de acord că există obstacole de natură legislativă, în același timp cred că problema este prea importantă ca să nu căutăm o rezolvare, chiar dacă nu în acest moment.

În legătură cu veniturile din privatizare, avem la Ministerul Industriilor o sumă de bani care se adresează restructurării industriei, eu fac apel la domnul ministru Berceanu (și cred că va înțelege asta) să medităm și la modul în care industria de apărare poate fi inclusă în acest program.

În al doilea rând, în legătură cu sursa indicată de Comisia pentru apărare, asupra căreia am avut deja câteva consultări, vreau să vă spun următoarele: e destul de riscant să operăm acum anularea tuturor acestor ajutoare legale, pentru că nu știm exact care este dimensiunea acestora și care sunt implicațiile; sunt însă de acord ca imediat după votarea bugetului, împreună cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Ministerul Apărării Naționale, precum și cu colegii din Comisia pentru apărare, să facem o analiză de fond și să vedem dacă nu este mai util să reducem sau chiar să anulăm aceste ajutoare și să le reorientăm către înzestrarea armatei și către restructurarea industriei de apărare.

Așadar, eu fac acest apel la Guvern, să manifeste disponibilitatea de a găsi o soluție până la rectificare, astfel încât să ameliorăm aceste cifre.

Deci, angajamentul comisiilor reunite este să țină seama de spiritul acestui amendament și să găsească, până la rectificare, posibilitățile de a spori înzestrarea armatei și restructurarea industriei de apărare, în limitele financiare, dar cu o disponibilitate sporită.

Mulțumesc.

(Domnul Marcu Tudor aplaudă.)

 
 

Domnul Petre Roman:

Aș dori să precizez, fiind rugat de către ministrul Radu Berceanu, că astăzi dumnealui se deplasează în Canada, la cerererea președintelui Emil Constantinescu, pentru a participa la unele întâlniri, în cadrul vizitei oficiale pe care domnul președinte o face în Canada. Deci, acesta este motivul pentru care dumnealui nu este prezent la lucrările noastre.

Pe de altă parte, cred că punctul de vedere exprimat aici în legătură cu restructurarea sectorului industriei de apărare, care se știe că nu prea s-a făcut până în prezent, reprezintă, până la urmă, adevărata cale de a identifica ce și cum trebuie susținut. Cu aceasta, cred că am putea fi de acord cu toții.

În legătură însă cu propunerea în sine, mai solicit Ministerul Finanțelor, dacă dorește să intervină. Domnul ministru Dăianu.

 
 

Domnul Daniel Dăianu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Problema industriei de apărare și a industriei de armament extre extrem de complicată și implică decizii care, în mod tradițional, de fapt, presupun alegeri foarte dureroase. În mod tradițional, se vorbește despre dilema de a alege tunuri versus pâine. Sigur că atunci când este vorba despre securitate națională mănânci mai puțin pentru a ști că te poți apăra cum trebuie.

Însă, după cum vedeți și dumneavoastră, este foarte greu de estimat în momentul de față care este un buget rezonabil pentru armată. Nu am ajuns să avem o estimare corespunzătoare a programelor, programe care nu înseamnă achiziții într-un an, ci este vorba despre achiziții care se pot întinde pe ani de zile, este vorba de ciclul de producție pentru armament. Nu aș vrea să intru în detalii, pentru că nu este locul potrivit, dar nu ne este clar cum să alegem între diverse arme, mai ales când o asemenea alegere presupune un angajament care nu este singular, nu este numai al unui Guvern. Nu mai vorbesc de faptul că asemenea opțiuni, de fapt, ar trebui să angajeze Parlamentul țării și nu numai un Guvern.

Din acest punct de vedere, eu atât pot să spun ca ministru de finanțe,că noi, în momentul de față (o să dau și un răspuns doamnelor și domnilor parlamentari care au pus această problemă), încercăm să facem o evaluare cât mai temeinică din punct de vedere economic a Proiectului Cobra și să supunem atenției colegilor din cabinet punctul nostru de vedere. Sunt multe întrebări, care, după opinia mea umilă, nu și-au găsit în momentul de față răspunsul.

Este foarte adevărat că între fostele țări comuniste există unele care și-au recucerit piețe, care exportă, există o competiție acerbă pe plan mondial, este adevărat, aceasta nu înseamnă că în mod necesar România trebuie să caute să atingă performanțe, dacă nu poate, și să devină un prim furnizor de armament pe plan mondial. Pentru că, în opinia mea, nu este posibil așa ceva.

Dacă putem, însă, să exportăm pentru a ne acoperi ceea ce este strict necesar, este foarte bine și fără îndoială că va trebui să găsim soluții pentru a sprijini prin comenzi producția unor întreprinderi care sunt în mare suferință în momentul de față, cum este, de pildă, fabrica de la Craiova. Dar vă pot spune că în ultimul timp am încercat să mă aplec mai mult asupra acestor probleme și sunt numeroase întrebări la care nu avem răspunsuri clare.

Din păcate, noi, Ministerul de Finanțe, suntem obligați să elaborăm un buget de stat, care include un buget al Ministerului Apărării, suntem obligați să gândim la o dinamică a bugetului pe anii care vin. Un proiect, de pildă, de anvergura celui care presupune înzestrarea armatei cu elicoptere Cobra obligă Ministerul Apărării să gândească în termeni de dinamică a bugetului pe 5-10 ani. Poate să facă Ministerul Apărării așa ceva?

 
 

Domnul Petre Roman:

Trebuie să facă!

 
 

Domnul Daniel Dăianu:

Nu știu, eu întreb..., noi am cerut Ministerului Apărării să facă așa ceva.

 
 

Domnul Marcu Tudor (din sală) :

Este o prostie!

 
 

Domnul Petre Roman:

Trebuie să facă!

 
 

Domnul Daniel Dăianu:

Nu mai vorbesc de faptul, iar vă spun dumneavoastră, că nu este clar și va trebui să ne dumirim în analiza pe care o vom face, dacă acest proiect înseamnă achiziție de elicoptere sau, esențialmente, este asimilare în țară, în cea mai mare parte. Este o diferență de la cer la pământ în a produce acest instrument în țară, prin asimilare, versus a-l achiziționa! Deci, sunt o serie de întrebări la care, vă spun, în momentul de față nu am răspunsuri, pentru că nici modul în care și-au găsit ilustrare pe masa noastră de lucru nu ne-a ajutat foarte mult. Însă, analiza pe care am demarat-o, Ministerul de Finanțe, noi o să o supunem atenției Cabinetului și, bineînțeles, și dumneavoastră.

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Nemaifiind alte intervenții, vă supun votului anexa în forma prezentată.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? 38 de abțineri.

În felul acesta, anexa este adoptată în forma prezentată.

 
 

Domnul Marcu Tudor (din sală) :

Domnule președinte, ce se întâmplă cu amendamentele acelea?

 
 

Domnul Petre Roman:

Fiindcă domnul deputat Tudor insistă, în legătură cu cele prezentate de cei trei colegi care au vorbit, cred că nu ne rămâne decât să luăm în considerare explicațiile și propunerile pe care le are în vedere domnul ministru al finanțelor.

Trecem la Anexa 3/31 - Serviciul de protecție și pază. Poftiți, domnule președinte.

 
 

Domnul Traian Decebal Remeș:

Domnilor colegi,

Am revenit în fața dumneavoastră cu anexa pentru Serviciul de Protecție și Pază nemodificată. Data trecută, vineri, era, la ora la care noi discutam aici, întrunit Consiliul Suprem de Apărare a Țării, care știți că a hotărât o diminuare a funcțiilor cu 31%, o diminuare a efectivelor cu 23% și a stabilit un termen de 90 de zile pentru reorganizarea acestei instituții, urmând ca parte din cadre să fie, eventual, trecute la Ministerul Apărării Naționale, la Ministerul de Interne sau SRI.

V-aș propune să votăm această anexă așa cum este, îndreptățit fiind Ministerul Finanțelor și abilitat prin lege, ca urmare a unor decizii care se vor lua, să facă modificările și transferurile în cauză, de sume, iar la rectificare să rezolvăm această problemă.

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc.

Dacă sunt alte intervenții? Dacă nu sunt, vă supun votului Anexa nr. 3/31.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotriviri? 4 voturi împotrivă.

Abțineri? 63 de abțineri.

Anexa a fost adoptată.

Trecem la Anexa nr. 3/33 - Administrația națională a rezervelor de stat. Poftiți, domnule președinte.

 
 

Domnul Traian Decebal Remeș:

Avem o influență de 168 de miliarde, urmare a votului nostru pentru producerea apei grele la combinatul de lângă Turnu Severin, la Halânga, și achiziționarea în această valoare a respectivei ape grele de către agenție.

 
 

Domnul Petre Roman:

Am înțeles. Dacă la această anexă mai sunt alte intervenții? Dacă nu, vă supun votului Anexa nr. 3/33.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? 1 abținere.

Anexa a fost adoptată.

Anexa nr. 3/38 - Secretariatul de stat pentru culte. Domnule președinte1

 
 

Domnul Traian Decebal Remeș:

Din cei 10,2 miliarde de lei, reducere la bugetul Camerei, 3 miliarde, Ministerul Culturii i-a dat către Secretariatul de stat pentru culte, se regăsesc în ultima poziție, care în varianta inițială, Culte religioase, apărea cu 129,4 miliarde de lei și acum apare în anexă, ultima poziție: 132,4 miliarde lei pentru culte religioase.

 
 

Domnul Petre Roman:

Mulțumesc.

Domnul deputat Țurlea.

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Domniile voastre știți foarte bine că această schimbare are ca sursă amendamentul domnului coleg Nicolae Popa și amendamentul meu, dar în care se cerea expres ca suma de 3 miliarde să fie destinată refacerii bisericilor de pe cuprinsul Episcopiei ortodoxe a Harghitei și Covasnei. Iată că, în final, domniile voastre ați acceptat suma respectivă, fără precizarea destinației, ceea ce evident că nu îi poate mulțumi pe ințiatori.

De aceea, vă propun să adăugăm, într-o precizare în subsol, la text, formula următoare: "Include și suma de 3 miliarde de lei, sprijin pentru reconstrucția bisericilor din Episcopia ortodoxă a Harghitei și Covasnei."

Dacă o să vă uitați, în același documentar pe care îl aveți în față, la Anexa 3.08, în subsol, există o precizare de același fel, deci este un precedent: "Include și suma de 0,7 de miliarde lei, sprijin pentru cotidianele de limbă română existente în județele Harghita și Covasna." Există un precedent, deci se poate face o asemenea precizare.

Principiul care cred eu că este normal să funcționeze la baza repartiției sumelor în bugetul de stat este acela "după nevoi". Și nevoile cele mai mari în domeniul acesta al cultelor sunt resimțite în cuprinsul Episcopiei ortodoxe de Harghita și Covasna. Dovadă este faptul că numai pentru această episcopie s-au făcut cele două intervenții, nimeni din sala aceasta nu a mai venit cu vreun amendament pentru alt cult sau pentru altă episcopie. Aceasta este dovada cea mai clară că nimeni nu a resimțit nevoia, numai pentru această episcopie s-a simțit nevoia respectivă.

Vă dau numai trei cifre: în această episcopie sunt în momentul actual 120 de biserici, din care 70%, deci trei sferturi, trebuie grabnic reparate. În caz contrar, în decurs de un an, ele vor fi distruse, vor dispare aceste biserici. Odată cu dispariția bisericii în aceste zone, nu trebuie să insist asupra specificului lor, odată cu dispariția bisericii ortodoxe acolo dispare comunitatea ortodoxă românească. 13 din cele 120 de biserici au fost dărâmate în perioada 1940-44 în timpul ocupației hortyste. Iată cele trei elemente care impun ceea ce v-am spus mai înainte, precizarea respectivă.

Deci, vă rog, domnule președinte, doamnelor și domnilor, nu cerem nimic, nici un ban în plus, dar să se facă precizarea aceasta, pentru ca suma să nu dispară în neant și ca voința dumneavoastră exprimată săptămâna trecută, de acceptare a acestei sume de 3 miliarde, dată cu bunăvoința extremă de Camera Deputaților, să își atingă scopul, să fie sprijiniți românii și biserica lor din Harghita și Covasna. Și vă reamintesc faptul, pe care-l știți foarte bine, că biserica ortodoxă din Harghita și Covasna, din păcate, a rămas singurul sprijin al românilor din aceste două județe.

 
 

Domnul Petre Român:

Mulțumim.

Domnul senator Zavici.

 
 

Domnul Nicolae Zavici:

Domnule președinte,

Onorat Parlament,

Aș vrea să fiu concis, dar și convingător și pentru aceasta am nevoie de îngăduința dumneavoastră pentru a mă asculta câteva minute.

Prima școală românească din Scheii Brașovului este atestată documentar din 1292 și reconfirmată prin Bula Papală de la 1399. Pe acest loc de veche tradiție culturală și istorie, în anul 1961 se organizează Muezul Prima Școală Românească, ce adăpostește astăzi cel mai mare tezaur muzeistic bisericesc și patrimonial din Transilvania. De-a lungul timpului, această școală a beneficiat de atenția domnilor munteni Neagoe Basarab, Petru Cercel, Mihai Viteazu, Constantin Brâncoveanu. Dintre valorile inestimabile aș aminti doar un omiliar din secolul al XI-lea, al XII-lea, cu texte de Ion Gură de Aur; prima Biblie a rușilor tipărită la Ostrov în 1581 în numai două exemplare; Cronica lui Mihai Viteazu tipărită în anul 1603 la Nurnberg, una din cele mai vechi tipărituri slave din lume, de la 1491, tipărită la Krakovia.

Am amintit o mică parte din tezaurul de istorie și cultură adăpostit aici. Casa Ion Barac, în care funcționează acest muzeu, altă dată impunătoare, acum este o ruină.

Mâine, 27 mai, se împlinește un an de când solicit ajutor pentru salvarea acestui muzeu și acum, după un an de insistență, trebuie să recunosc cu tristețe, desigur, că în afară de amabilități și bunăvoință formală nu am obținut nimic altceva. Între timp, s-a prăbușit și plafonul, lăsând magistrală de acces, nu cercetătorilor, ci rozătoarelor.

În această situație, cred că este timpul ca, după Harghita și Covasna, să vină și Brașovul în atenția dumneavoastră și de aceea propun, fără a cere mult, și un asterisc undeva acolo, pentru că eu nu sunt finanțist, nici măcar nu pot preciza exact unde, pentru că nu știu ce înseamnă transferuri, transferuri neconsolidabile, consolidabile, alte transferuri, dar undeva un asterisc, care să spună în dreptul prevederii bugetare din acel loc, și vă rog să fiți atenți, solicitarea este modestă, "din care 250 de milioane pentru reparații capitale la Muzeul Prima Școală Românească din Scheii Brașovului. Vă mulțumesc. (Aplauze).

 
 

Domnul Petre Român:

Doamna deputat Muscă.

 
 

Doamna Monica Octavia Muscă:

Din partea Grupului PNL, în primul rând susținem amendamentul colegului nostru, domnul senator Zavici.

În al doilea rând, în legătură cu amendamentul domnului Țurlea, suntem de acord cu cele trei miliarde acordate Departamentului Cultelor și Ministerului Culturii, dar nu cred în nici un caz că monumentele dintr-un județ se deteriorează și se prăbușesc mai repede decât monumentele din alt județ. Ca atare, o asemenea discriminare pozitivă pentru unele județe nu cred că își are locul aici. Este mult mai firesc și mai corect din partea noastră să dăm această competență Ministerului Culturii și Departamentului Cultelor, să stea la dispoziția domniilor lor cele trei miliarde și să le folosească așa cum cred dânșii de cuviință. Mulțumesc frumos.

 
 

Domnul Petre Roman:

Mulțumesc.

Domnul senator Pușcaș.

 
 

Domnul Puskas Valentin Zoltan:

Domnule președinte,

Onorat Parlament,

Considerăm binevenită această sumă de trei miliarde de lei pentru Departamentul Cultelor, dar așa-zisa sintagmă de speriatură "Covasna-Harghita" ne deranjează, pentru că nu numai Biserica Ortodoxă din județele Covasna și Harghita are nevoie de ajutor. La fel are nevoie de ajutor de exemplu cultul musulman din județele Tulcea și Constanța sau greco-catoloci din județele Satu Mare și Maramureș sau Biserica romano-catolică din Iași și Suceava. De aceea, noi considerăm că este mai bine dacă va decide soarta acestei sume Departamentul Cultelor. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Țurlea (din sală):

De ce nu au cerut?!

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnul deputat Tamaș.

 
 

Domnul Tamas Sandor:

Domnule președinte,

Vă mulțumesc.

Onorată Cameră,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Am ascultat și eu cu multă empatie cele prezentate de domnul deputat de la PUNR. Știți și dumneavoastră foarte bine că noi am susținut întotdeauna și susținem și acum acordarea de ajutoare și discriminarea pozitivă, dar cu condiția să fie ajutat cel care are cea mai mare necesitate și să fie favorizat cel care se află în situație precară.

Apreciez gestul antevorbitorilor mei pentru demersurile făcute pentru salvarea și refacerea bisericilor din județele Harghita și Covasna. Totuși, dacă-mi permiteți, am mici rezerve. Nu înțeleg de ce exclusiv Biserica Ortodoxă română să primească ajutor. Vă rog să nu mă înțelegeți greșit. Dacă are nevoie Biserica Ortodoxă, să primească, desigur, dar să analizăm puțin situația.

Precum știți și dumneavoastră foarte bine, în România sunt peste 13 culte recunoscute, printre care desigur și Biserica Ortodoxă, care este de altfel cea mai mare biserică, cu cei mai mulți credincioși. Într-o situație materială mai slabă se află, de pildă, Biserica greco-catolică, care a fost decapitată de regimul comunist sau Biserica unitariană, cu 76 de mii de enoriași în toată țara. Putem să ridicăm și problema Cultului Mozaic sau, de ce nu, problema musulmanilor și așa mai departe.

Deci, accentul, după părerea mea, trebuie pus pe egalitatea între religii, de altfel garantată și de Constituția României. Legea fundamentală subliniază: "Cultele religioase sunt egale și autonome".

Dacă totuși vreți să facem o discriminare pozitivă, atunci trebuie să dăm un ajutor de urgență pentru despăgubirea unor culte în urma dezafectării construcțiilor de cult din satul Bezid, comuna Sângeorgiu de Pădure, județul Mureș, cu ocazia execuției lacului de acumulare. Acolo, pur și simplu, au dispărut biserici. Iată ceva concret și ecumenic, pentru că este vorba de Biseria Ortodoxă Română, Biseria Romano-Catolică și Biseria Unitariană. De altfel, solicitarea a fost făcută de președintele Consiliului Județean Mureș, domnul Ioan Tegone și este estimată chiar la 3,5 miliarde lei. Iată ceva concret, domnule deputat.

A doua problemă, pe care nu pot s-o concept. Spuneți-mi, domnule Țurlea, ce aveți cu Harghita și Covasna? Harghita și Covasna nu sunt în România? Deci aceste județe nu sunt în țara asta? Ce urmăriți, domnule Țurlea? Enclavizarea României? Iată câteva întrebări chiar din discursul...

 
 

Domnul Gheorghe Dumitrașcu (din sală):

Nu știți ce vorbiți!

 
 

Domnul Tamas Sandor:

...din discursurile dumneavoastră. De ce trebuie neapărat separată teritorial sprijinirea bisericii? Dar dacă totuși vreți acest lucru, țin să vă informez că la capitolul refacerea și reconstituirea bisericilor, Arhiepiscopia romano-catolică din Alba Iulia cere 0,9 miliarde, Episcopia romano-catolică din Oradea 0,4 și așa mai departe, în total 4,6 miliarde, tot de urgență desigur.

În consecință, nu pot nici eu, dar nu poate nimeni cu gândire democratică și europeană să facă discriminări nici pe criterii teritoriale, nici pe criteriu preferențial în materie de sprijinire a bisericilor.

O a treia, și vă asigur și ultima problemă, de data aceasta, domnule Țurlea, ați tras un loz necâștigător ridicând situația bisericilor din județele Covasna și Harghita.

Doamnelor și domnilor colegi,

Aveți și dumneavoastră dreptul să aflați adevărul crunt cum este. Fiind nu numai deputat de Covasna, dar și covăsnean get-beget, țin să precizez următoarele:

În județul Covasna există 215 biserici, din care 57, deci o pătrime, Biserica ortodoxă română, cu un număr de enoriași 50 de mii, deci 21% din populația județului; Biserica romano-catolică 55, deci mai puține biserici decât clădirile Bisericii ortodoxe, cu un procent de enoriași de 37%; Biserica reformată are 78 de biserici cu un procent de enoriași 34%. Dar în situația cea mai precară sunt unitarienii, care sunt de 4,6 procente, cu un număr mai mic de 20 de biserici. Sau Biserica evanghelică, dacă vreți. Și aș putea să continui desigur datele punctuale.

În final și mă scuzați că v-am reținut așa de mult, e clar că nu se poate face discriminare în sensurile ridicate de antevorbitorii mei. Pe noi nu cele trei miliarde ne neliniștesc. Suntem de acord cu acordarea acestei sume la culte. Pe noi ne neliniștește discriminarea evidentă în defavoarea bisericilor aflate în România, cu drepturi egale garantate de Constituție. Așa ceva este inacceptabil pentru noi, dar cred că și pentru dumneavoastră. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnul senator Dumitrașcu.

 
 

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Domnule președinte,

Domnilor senatori și deputați,

Onorată presă,

Susțin punctul de vedere exprimat aici de domnul senator Zavici în legătură cu Scheii Brașovului. În comisia noastră am discutat în mai multe rânduri. Cunosc destul de bine problema din punct de vedere istoric. Vin cu o chestiune care, după părerea mea, ar putea să impună o dată în plus un vot comun pe aceeași idee din partea întregului Parlament. Fata mea a venit, după un ghidaj cu italieni și spanioli, din această zonă și mi-a spus următorul lucru: "Tată, la Scheii Brașovului este o minunăție. Nu intra în circuitul turistic, nu era trecut în circuit, dar eu știam ceva și m-am dus cu oamenii acolo". A mai durat după aceea patru zile turul României și oamenii aceia n-au încetat a vorbi despre minunăția românească de la Scheii Brașovului. Omul acela, care ține pe umerii lui cât poate să mai țină acea instituție, este un om care merită toată atenția și tot sprijinul. "Tată", zice ea, "sprijină-l cum poți". Iar eu apelez aici la întreg Parlamentul României să sprijine cum se cuvine. Sunt oameni de mare cultură, sunt oameni care cunosc, unii mai bine decât mine, problema aceasta, să sprijine propunerea pe care a făcut-o domnul Zavici, cu trimitere specială a unui fond pentru muzeul și pentru instituția de românism din Scheii Brașovului.

În a doua problemă, domnilor, aud pentru prima dată că aceia care dorim enclavizarea Harghitei și Covasnei suntem noi, românii. Așadar, noi, românii, dorim enclavizarea!

Domnilor,

Ne credeți chiar atât de lipsiți de simțul rațiunii și de uzul, încât să vă credem, încât să credem aceste plângeri către democrația mondială și către democrația generală? Unde este raportul Harcov, pe care Parlamentul trecut, pe care legislatura trecută l-a întocmit și care n-a trecut niciodată la o analiză mai serioasă și la luarea unor hotărâri?

Așadar, dacă s-ar sprijini biserica românească... deci există în Constituție discriminare pozitivă pentru minorități? Există discriminare pozitivă pentru minoritatea maghiară? Există discriminare pozitivă și în legătură cu existența unui partid politic etnic? Există discriminări pozitive în problema învățământului? Există discriminări pozitive în legătură cu locurile care se dau unei anume minorități?

Toate acestea pot exista, discriminări pozitive, dar pentru românii care se află în minoritate și împotriva cărora, și afirm aici, împotriva cărora se duce o politică sprijinită chiar și de unele instituții, împotriva românilor din Harghita și Covasna, pentru aceștia ar exista o discriminare pozitivă, ca o crimă la adresa democrației? Pentru ce am hotărât noi toți aici acordarea acestor trei miliarde? Pentru bisericile ungurești nedărâmate de nimeni? Nu românii au dărâmat biserici în Harghita și Covasna și știm bine cine, în 1940-44, în numai trei-patru ani de zile, acestea-s cele care au fost dărâmate, dar cele al căror curs a fost întors de la sensul lor firesc, de acelea nu mai vorbim. De batjocorirea românilor și de răstignirea preoților români, de aceia nu mai vorbim.

Nu se poate! Trebuie să există o limită și nu văd de ce un câștig electoral într-o anume parte de lume să ridice posibilitatea unor anume deputați până la a face afirmații de acest fel, că se dorește o discriminare, o discriminare pozitivă pentru români, pentru români în țara noastră, cum este și a lor, la urma-urmei, pentru că e tot aia. Dar de vreme de afirmăm acest principiu al discriminării pozitive în toate domeniile, repet, de ce în acest sens, pentru români într-un singur loc și într-o singură problemă nu poate exista, admit, discriminare pozitivă? De ce atâta intoleranță? De unde vine intoleranța? Dinspre noi românii care suntem 90% în această țară? Dinspre noi, Biserica ortodoxă, care întinde mâna ce se cuvine și Bisericii greco-catolice, care-i tot românească, sau vine din altă parte? Eu zic că e timpul să gândim cu cea mai mare atenție.

Mă întorc către ministrul culturii, care nu e; către primul ministru, care nu e aici; către ministrul de finanțe.

Domnule ministru de finanțe,

Se pot găsi cele două formule, nici eu nu știu, deci declar că nu știu exact formula, am văzut-o, antecedente există, a trecerii ca asterisc privitoare la aceste fonduri legate de bisericile românești din Harghita și Covasna, la fel cum în alte județe vor fi alte biserici, le vom sprijini și pe acelea. Deci, nu fac, sunt cel din urmă om, deasupra mea e Dumnezeu, care m-aude, să mă trăznească dacă sunt împotriva vreunei biserici, dar să mă trăznească dacă sunt împotriva bisericii mele și dacă nu-mi ridic glasul în apărarea Bisericii ortodoxe române, aș fi cel din urmă om! Și sunt convins, domnilor național țărăniști creștini și democrați, că fratele Ion Alexandru, marele român, marele poet, marele național țărănist creștin și democrat, ar fi vorbit cum vorbesc eu acum, în înțelegere față de toată lumea.

Revin.

Domnule ministru al finanțelor,

Respectuos îmi permit să vă sugerez, în măsura în care lucrul acesta este legal și de vreme ce există antecedente, conform tuturor legilor, este legal, ca această sumă de 250 de milioane, eu zic că e suma mică, nene Zavici, 250 de milioane-s cam puține, bre, pentru tot ceea ce trebuie făcut acolo. Aș zice chiar că s-ar merge la dublu și s-ar putea face. O sumă există la urma urmei. Sigur, am mai putea lua de la grupurile defavorizate și a căror plată depășește o mie de miliarde, s-ar putea lua o jumate de miliard din cele o mie cinci sute de miliarde și sunt convins că nu s-ar opune nici ei, pentru această citadelă românească. Unu la mână. Și, doi, în legătură cu bisericile românești din Harghita și Covasna, s-ar putea face această trimitere directă, pentru că însăși Camera, în nețărmurita ei generozitate și permiteți-mi să spun că mă-nchin cu tot respectul pentru acest gest, însăși Camera Deputaților a cedat aceste trei miliarde pentru așa ceva și nu pentru un abur. Pentru contururile bisericilor românești din ruină și nu pentru un abur al bisericii universale. Vă rog să mă credeți, așa am crezut atunci când am susținut, așa am crezut când am citit această hotărâre înțeleaptă a Camerei, care este în stare să cedeze și repet, am tot respectul pentru dânsa și pentru membrii de indiferent ce coloratură politică.

Deci, în acest context, domnule ministru al finanțelor, respectuos îmi permit să se treacă deci o sumă pentru Scheii Brașovului, o sumă cu un asterisc, cu o trimitere anume, pentru că se pierde. Se pierd ele mii de miliarde, darămite niște biete 250 sau 300 sau 400 de milioane și, de asemenea, cele trei miliarde să se treacă în mod expres pentru Biserica românească aflată în dificultate și să nu ne facem că nu știm. Chiar, domnilor colegi, ne facem că nu știm. Să ne bată Dumnezeu, că el ne dă știința să știm, iar noi ne facem că nu știm. Noi suntem împotriva lui Dumnezeu, care ne dă știința să știm. Vă mulțumesc frumos pentru atenția pe care mi-ați acordat-o.

 
 

Domnul Petre Roman:

O intervenție de procedură, domnul deputat George Șerban.

 
 

Domnul George M.Șerban:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Noi ne-am propus la începutul acestei ședințe, inclusiv cu acordul domnului senator Dumitrașcu, să ne încadrăm într-un anumit program. Este în egală măsură și meritul opoziției și al majorității că până acum am reușit.

Eu vă rog să vă prevalați de art.26 din Regulamentul comun și, cu excepția susținătorului amendamentului, care are dreptul să-și dezvolte ideea, celor care vin să susțină acest amendament în continuare să le limitați în timp durata discuțiilor. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Sigur că acest articol din regulament permite. Eu, în orice caz, într-o primă intenție, rog pe cei care vor să intervină să se limiteze la susținerea sau dimpotrivă a acestei propuneri în cuvinte cât mai concise. Dacă nu, voi supune la vot ulterior sistarea discuțiilor. Deocamdată, rog ca să nu se prelungească discuțiile, transformându-se în discursuri parlamentare, care nu cred că-și au locul aici în momentul acesta.

Domnul deputat Popa Nicolae.

 
 

Domnul Neculai Popa:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Eu am fost autorul acestui amendament cu privire la suplimentarea unor sume din bugetul Camerei Deputaților pentru sprijinirea în primul rând a învățământului, sume care nu s-au aprobat, și, în al doilea rând, pentru susținerea Bisericii ortodoxe în cele două județe, Harghita și Covasna. Vă spun cu toată sinceritatea că nu o fac pentru campania electorală, nici pentru a capta capital politic. Eu sunt deputat din partea județului Alba și, ca atare, nu am nici un fel de interes. Dar ceea ce spunea și domnul senator Dumitrașcu, noi am discutat aici un raport Harghita și Covasna, am și făcut o moțiune pe această temă și bineînțeles că și actualul Guvern s-a deplasat în cele două zone, unde au constat și au văzut foarte clar care-i situația de acolo și s-au promis măsuri de sprijinire și de susținere a unor programe și obiective din cele două zone. În această situație, pentru dezamorsarea discuțiilor, care vor avea loc poate și în continuare, eu susțin amendamentul propus și de domnul Țurlea, să facem și să includem un asterisc la Anexa 3/38, așa cum am făcut și la Anexa 3/08, în care să facem trimitere directă pentru a preciza unde vor merge clar aceste sume și ce cuantum vor avea aceste sume. Și, de asemenea, aș propune ca domnul secretar de stat Anghelescu, care este prezent aici, secretar de stat la Departamentul de culte, să vină la microfon, să ne spună poziția domniei sale și cam cum vede rezolvată această problemă. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnul deputat Rădulescu Zoner.

 
 

Domnul Constantin Șerban Rădulescu Zoner:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Grupul parlamentar PNL și-a expus punctul de vedere privind obiectul acestei discuții, deci ca textul să rămână cel care este.

Eu am venit la microfon doar un minut...

 
 

Domnul Petre Roman:

Procedură?

 
 

Domnul Constantin Șerban Rădulescu Zoner:

Nu, nu. Am venit doar să spun următorul lucru. În cazul în care plenul nu agreează formula actuală și se ajunge să se facă o specificare printr-un asterisc oarecare privind destinația sumelor, sumei respective, în calitatea mea și de deputat care am votat pentru a renunța noi la acea sumă de bani, susțin amendamentul privind alocarea unei sume pentru muzeul și biserica din Scheii Brașovului. Cel puțin profesia mea mă obligă să fac acest lucru. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Mulțumesc.

Domnul senator Ciurtin.

 
 

Domnul Costică Ciurtin:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Desigur, se dezbate o problemă deosebită și sunt argumente pro și contra pentru susținerea amendamentului cu privire la sprijinirea Bisericii ortodoxe române din cele două județe. Permiteți-mi într-un timp foarte scurt să vă dau câteva aspecte care vin în sprijinirea acestui amendament.

Domnii care au luat cuvântul anterior și spre deosebire cei de la UDMR au vrut să ne convingă despre anumite fapte. Aș vrea însă să le aduc aminte faptul că, după reforma lui Luther pe la 1517, singura populație din Transilvania care nu a aderat la toate aceste precepte reformiste ale bisericii din secolul XVI a fost populația românească. N-au trecut nici la reformați, nici la unitarieni, nici la calvini, nici la protestanți, nici la o altă formă de confesiune religioasă. A fost modalitatea prin care populația românească și-a păstrat limba și tradiția. Nu s-a putut pătrunde în sufletul și în spiritualitatea românilor din Transilvania pentru deznaționalizarea lor. Singura modalitate de existență și de perpetuare a ființei românești în Transilvania a fost credința în Dumnezeu și în religia ortodoxă, națională astăzi, și religia care ne-a călăuzit două milenii.

Desigur, în cursul istoriei, lucrurile au evoluat și, așa cum știți dumneavoastră, la 1700 s-a produs, din considerente politice, o dezmembrare a bisericii tradiționale românești, ajungând la separarea populației române pe temeiul religios, creându-se Biserica Greco-Catolică și care, spun acum pe scurt, aș întreba dacă - cu toate că este românească și vrem ca aceasta să se unifice cu ceea ce are spiritualitatea religioasă românească astăzi, dacă acestă biserică a avut biserici în anul 1700, când a trecut la greco-catolicism...

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnule senator.... domnule senator....

 
 

Domnul Costică Ciurtin:

.... de unde au luat aceste biserici ca lăcașe de cult.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnule senator, îmi pare rău să vă întrerupt, însă nu sunteți la subiect.

 
 

Domnul Costică Ciurtin:

Da, acum intru în subiect.

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă rog, nu sunteți la subiect și vă rog să reduceți la subiect intervenția dumneavoastră.

 
 

Domnul Costică Ciurtin:

Da, acum sunt la subiect. Deci, trec peste aceste probleme și aș vrea să vin în actualitate.

Dumneavoastră cunoașteți faptul că una din instituțiile fundamentale ale statului român în care poporul are o încredere deosebită este biserica națională. În vizitele pe care le-au făcut diverse formațiuni politice în cele două județe, inclusiv Guvernul actual, și-au dat seama de faptul că o mare parte a populației românești de acolo și-a pierdut limba, dar nu și-a pierdut credința.

Ei se declară și astăzi ortodocș, dar nu au lăcașe de cult. Bisericile românești, în timpul ocupației hortist, au fost distruse. Numai în județele Covasna și Harghita 13 biserici românești au fost distruse din temelii.

În al doilea rând, vă întreb pe dumneavoastră, domnilor care nu vreți să ne arătați realitatea, ce s-a întâmplat cu monumentele istorice și cu bisericile în 1989-1990? Cineva și-a luat angajamentul că va repune pe picioare biserica românească din aceste două județe? Cine le-a distrus? Cum le-a distrus? Cine și-a bătut joc de Bălcescu și alte figuri ale Panteonului eroic românesc.

Nimeni nu vrea să le considere și să le ia în considerare în bugetul de astăzi al României. Bisericile sunt în același fel. Noi venim și sprijinim, cred că tocmai ceea ce ne lipsește, adică ne lipsește pentru populația românească de acolo biserica unde să se manifeste credința lor și naționalitatea lor. Iar discriminarea pozitivă, de care vorbea un antevorbitor aici, cred că este pentru dânșii, nu pentru noi. Și dacă este pentru dânșii o discriminare pozitivă, atunci minoritatea românească de acolo trebuie să se bucure de aceleași precepte ale acestui concept de discriminare pozitivă, așa cum dânșii se bucură de aceste precepte în întreaga Românie.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnule senator, vă rog să vă referiți la chestiunea în cauză. E vorba de un amendament privitor la acordarea unei sume destinate refacerilor unor biserici.

 
 

Domnul Costică Ciurtin:

Da, sigur că da, la aceasta mă refer. V-am spus ceea ce trebuia să vă spun și, deci, vom susține acest amendament de ridicare a Bisericii Ortodoxe Române sau Greco-Catolice din cele două județe.

Nu se mai poate discuta în alt fel decât așa: sprijinirea spiritualității și a credinței românești în aceste două județe.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Avem intervenție la procedură. Domnul senator Blejan.

 
 

Domnul Constantin Blejan:

Domnule președinte,

Domnilor parlamentari,

Cred că s-au adus argumente suficiente și, în numele grupurilor parlamentare liberale, cerem sistarea discuțiilor și trecerea la procedura de vot.

(Domnul deputat Petre Țurlea se îndreaptă spre microfon)

 
 

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Un drept la replică.

 
 

Domnul Petre Roman:

Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți, domnule deputat, să fac ceea ce consider eu că trebuie să fac. Ceea ce consider eu că am de făcut...

Un drept la replică nu aveți de ce, nu ați fost nici o clipă menționat. (Rumoare, agitație, vociferări.)

Nu cred că ați fost menționat, deci, nu pot să vă dau drept la replică.

Stimați colegi,

Cred că ar fi regretabil ca pe marginea dezbaterii Legii bugetului de stat și într-un moment în care, de fapt, se încearcă un fapt pozitiv, să încingem spiritele pe o temă, care, oricum, nu poate fi rezolvată aici.

Eu nu doresc să intervin în sensul propus de domnul senator Blejan, însă doresc să atrag atenția acelora care intervin că drastic voi limita luarea de cuvânt, dacă aceasta nu se referă la scopul amendamentului.

De altminteri, am să cer în acest moment și părerea domnului secretar de stat de la Culte, ca să ne spună în ce fel consideră dumnealui că aceste fonduri ar trebui utilizate.

Domnule secretar de stat aveți cuvântul. Poftiți, domnule secretar de stat.

 
 

Domnul Gheorghe Anghelescu:

Nu știu dacă se știe că banii aceștia care au fost de la buget, după 1990, au fost împărțiți în mod echitabil, după Legea bugetului, după Legea recensământului.

Cum și în alte țări se împart banii pe confesiuni, așa și noi am procedat după 1990. Dacă astăzi vom încerca să alocăm pentru anumite eparhii, pentru anumite culte, pentru o anume biserică mai mulți bani, celelalte biserici își vor pune semne de întrebare. Deci, o repartizare, prin Legea bugetului, de sume de bani importante către eparhii anume, ar crea dispute acolo. Noi, în cazul acesta, am crea dispute în teritoriu, care nu mai pot fi controlate. Eu am vorbit cu episcopul locului, la Covasna - Harghit, și am explicat situația că prin Legea bugetului nu pot, în condițiile actuale, să fie repartizate aceste 3 miliarde. Sunt în total 12 miliarde. Noi avem în construcție 1000 de biserici, deci, trebuie să avem viziunea de ansamblu, în țară, nu numai... Situația de acolo o cunosc foarte bine. Am fost și în teritoriu, de curând, acolo. Însă nu putem să trecem cu vederea ce se întâmplă în Botoșani, Gorj, Slobozia - și în alte zone unde sunt probleme -, Teleorman, cum a fost dimineață o discuție telefonică cu episcopul locului, să alocăm 3 miliarde numai într-o zonă în țară.

Noi am crea probleme la nivelul țării nu numai în raport B.O.R. cu alte biserici, ci în Biserica Ortodoxă Română, înlăuntrul ei. Deci, sunt probleme la nivelul eparhiilor. Se construiec 1000 de biserici în țară și sunt foarte multe probleme în această privință, cu susținerea financiară. Problema este delicată. Nu consider utilă această repartiție expresă de 3 miliarde către Covasna - Harghita prin Legea bugetului.

Pot fi, în schimb, posibilități de ajutorare prin ordonanță de Guvern și hotărâre de Guvern. Deci, acolo este o altă situație și acolo statul alocă cum dorește. Dar, în privința aceasta, nu vrem să depășim această formulă de împărțire, care după 1990 a fost conform recensământului și conform nevoilor eparhiilor.

Deci, acolo se construisc, să zicem 15-20 de biserici, și în țară se construiesc 1000. (Vociferări).

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnule secretar de stat, vă rog să aveți amabilitatea, totuși...

Stimați colegi, stimați colegi,

Atunci când veți considera că trebuie să interveniți, trebuie să o faceți cu mijloace regulamentare.

Deci, domnule secretar de stat, totuși e vorba de suplimentarea cu o sumă nu mică, nu minoră. Trebuie să spuneți unde intenționați să dați acești bani, ca să fie parlamentarii lămuriți.

 
 

Domnul Gheorghe Anghelescu:

Am explicat. Sunt 9 miliarde alocate inițial, cu 3 sunt 12 miliarde. Deci, acești bani vor merge către aproape 1000 de biserici în construcție. Deja oricum sumele sunt destul de limitate, sumele alocate prin Departamentul de Stat pentru Culte. Dorința mea este ca acești bani - și nu numai a mea, ci a specialiștilor din domeniu, a Cultelor... Deci, noi, dacă sprijinim, nu sprijinim interese politice, interese anume, pe o zonă sau pe un partid anume, ci interesele bisericilor și, în această situație, trebuie să repartizăm acești bani către toate cultele și către toate eparhiile. Deci, avem în vedere o repartiție echitabilă, conform recensământului, care, după cum știți bine, a fost respectat în toți anii anteriori, și în guvernarea '90-'96 și după '96 încoace.

 
 

Domnul Petre Roman:

Vreți să consultați și înaltul cler bisericesc al bisericilor recunoscute de stat.

 
 

Domnul Gheorghe Anghelescu:

Repartiția aceasta este echitabilă, în sensul că statul oferă acești bani pentru a sprijini toate bisericile din teritoriu.

 
 

Domnul Petre Roman:

Da. Bine. Vă mulțumim, domnule secretar de stat.

Dorește să intervină și doamna secretar de stat de la Ministerul Culturii, doamna Berza, în legătură cu situația din Schei.

 
 

Doamna Maria Berza:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să fac numai o mică precizare în ceea ce privește situația de la Scheii Brașovului. Acolo este vorba de un întreg complex care ține de Protoieria Brașov - este vorba de Biserica din Schei și de Casa Parohială, care sunt restaurate de către biserică și Departamentul Cultelor, iar Ministerul Culturii este de acord cu alocarea unei sume între 200 și 250 de milioane pentru restaurarea vechii școli din Schei, în prezent muzeu.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Stimați colegi,

Suntem în fața următoarei situații: există două propuneri. Există propunerea care este susținută și de comisii și de domnul secretar de stat de la Culte, ca suma suplimentară de 3 miliarde să fie distribuită în funcție de necesități, pe ansamblul bisericilor care se construiesc sau necesită reparații, după cum există propunerea făcută de mai mulți deputați, ca această sumă să fie alocată bisericilor din județele Harghita și Covasna, și voi supune la vot ambele variante. Fiți fără grijă!

 
 

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Solicit un drept la replică.

 
 

Domnul Petre Roman:

Nu pot să vă dau un drept la replică, nu vi s-a menționat numele și nu s-a referit la această chestiune.

Din sală:

A fost de trei ori....!

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnule deputat,

Dacă ați fi fost menționat... Eu n-am nimic împotriva acestei situații, dar vă rog să mă credeți că intenția mea este să ducem lucrurile la bun port, adică să intrăm în ape mai liniștite.

 
 

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Și a mea este la fel, dar trebuie să replic la o jignire...

 
 

Domnul Petre Roman:

Considerați că ați fost jignit?

 
 

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Bineînțeles.

 
 

Domnul Petre Roman:

Poftiți!

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Dreptul acela la replică este la o jignire, la cea mai gravă jignire care se poate aduce unui membru al Parlamentului României, aceea că un membru al Parlamentului României vrea să rupă o parte din teritoriul țării și să-l enclavizeze sau să-l despartă de teritoriul țării.

Această jignire mi-a fost adusă la acest microfon acum un sfert de oră de către domnul deputat Tamás, de Covasna.

Este cu totul și cu totul absurdă o asemenea jignire. Domniile voastre, mai ales cei care mă știți de mult, știți foarte bine că ea este, poate să fie etichetată foarte bine ca o aberație.

Vreau să răspund, însă, foarte clar, și domniile voastre știți foarte bine că există o politică a unui partid, politică bine precizată în acest sens. Vă citez: "Reporterul ziarului "Adevărul" l-a întrebat pe domnul ministru Birtalan Ákos: credeți că Harghita și Covasna sunt în România? Domnul Birtalan Ákos a răspus: Poate că sunt".

Cine vrea să enclavizeze sau să rupă România? Eu sau acest partid?

 
 

Domnul Petre Roman:

Da. În acest moment trecem la vot. Avem cele două variante pe care le-am precizat. Deci, vă supun.....

(Domnul Ioan Bivolaru se îndreaptă spre microfon).

 
 

Domnul Ioan Bivolaru (din sală):

O chestiune de procedură....

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnule deputat....! La procedură. Vă atrag atenția că dacă nu e de procedură, nu vă dau cuvântul.

Poftiți! Vă rog. Domnul deputat Bivolaru.

 
 

Domnul Ioan Bivolaru:

Ați anticipat că dacă nu o să fiu la procedură nu o să-mi dați cuvântul.

Domnule președinte,

O problemă de procedură, totuși, față de colegi. În urma deplasării acelei comisii parlamentare în Harghita și Covasna s-a pornit cu această propunere, acceptată și votată de Camera Deputaților, de reducere din bugetul Camerei Deputaților a sumei de 10 miliarde de lei. În condițiile acestea, aici s-au făcut și alte propuneri, chiar din partea onoranților colegi din partea Senatului, pentru a distribui din această sumă în alte direcții sau în direcții similare. Noi susținem o astfel de propunere din partea dumnealor, dar să reducă și dumnealor din suma respectivă, din bugetul Senatului.

În aceste condiții putem accepta. Deci, este o problemă de procedură, să se delimiteze distribuirea acestei sume numai în zona ...

 
 

Domnul Petre Roman:

Evident că nu e de procedură....!

 
 

Domnul Ioan Bivolaru:

... pornită din propunerea Camerei Deputaților.

 
 

Domnul Petre Roman:

Evident că nu e de procedură, domnule deputat. Dar, nu-i nimic. Ați avut ceva de spus.

Deci, există cele două propuneri. Am să supun votului amendamentul prin care se cere ca suma de 3 miliarde, suplimentară, să fie alocată în mod special, direcționat către reparara bisericilor din Covasna și Harghita.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. Poftiți, vă rog. Se numără, aveți răbdare!

104 voturi pentru. Insuficiente pentru a adopta acest amendament.

Vă supun votului anexa, așa cum este ea prezentată.

Cine este pentru?

Din sală:

UDMR bravo!

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă rog să țineți mâinile sus, ca să se poată număra, așa cum a fost și cazul puțin mai devreme.

158 de voturi pentru.

Împotrivă? Vă rog să vă exprimați voturile împotriva acestei anexe. Hai să numărăm.

27 de voturi împotrivă.

Abțineri?

76 de abțineri.

În ce mă privește, m-am abținut, cu convingerea că cel puțin o parte din fonduri vor merge și pentru Covasna - Harghita, fără a fi discriminate celelalte. (Aplauze.)

Deci, anexa a fost adoptată.

Vă mulțumesc.

Doriți să intervenți? Domnule deputat, la ce doriți să interveniți?

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci, domnule președinte. Dumneavoastră ați supus la vot întâi amendamentul domnului deputat Țurlea....

 
 

Domnul Petre Roman:

Da.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

.... și după aceea ați supus la vot anexa, în ansamblul ei, așa cum a fost refăcută pe baza amendamentelor din ședințele anterioare.

Deci, să se consemneze că cel de-al doilea amendament care a fost prezentat aici n-a fost supus la vot și, deci, să nu se înțeleagă că automat se va face acea defalcare pentru Scheii Brașovului.

 
 

Domnul Petre Roman:

Ce anume nu a fost supus la vot, domnule deputat, că n-am înțeles. A, vorbiți de cel cu Scheii Brașovului...!

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Păi, da, și acela a fost supus la vot?

 
 

Domnul Petre Roman:

Anume?

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Păi, a fost supus la vot amendamentul respectiv, care a fost prezentat aici de domnul senator.... îmi scapă numele.

 
 

Domnul Petre Roman:

Cel cu Scheii Brașovului nu l-am supus la vot pe baza...

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci, nu l-ați supus la vot, ați supus la vot numai acel amendament al domnului deputat Țurlea, și după aceea ați supus votului anexa, așa cum este.

Eu înțeleg că anexa va trece așa cum a fost refăcută în urma amendamentelor care s-au făcut vinerea trecută.

 
 

Domnul Petre Roman:

Nu. Eu am spus că am votat această anexă, așa cum este ea prezentată, în forma modificată.

Dacă solicitați un vot pentru amendamentul cu privire la Scheii Breașovului, aici eu am luat în considerare răspunsul dat de doamna secretar de stat de la Ministerul Culturii, care a spus că are în vedere și se operează, se instrumentează aceste reparații.

Dacă considerați că amendamentul trebuie totuși votat, eu îl supun votului. Însă, în aceste condiții, trebuie să identificăm sursa de venituri.

Poftiți, domnule senator. Din banii aceia, dar nu e pe anexa asta.

 
 

Domnul Nicolae Zavici:

Domnule președinte și onorat Parlament,

Sigur că nu a fost depus amendamentul meu așa cum era normal să fie depus pentru a se vota, pentru că nu există nici un fel de autoritate juridică care să arate că amendamentul meu a fost respins. Deci, votul este obligatoriu pentru că el reprezintă un amendament legal făcut.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Nu, eu n-am contestat acest lucru, domnule senator, numai că în acest moment problema este care este sursa.

Deci, dacă sursa este din... (Domnul deputat Acsinte Gaspar se îndreaptă spre microfon)

Domnule deputat, vă rog să aveți răbdare... Dacă nu mă lăsați să intervin și vă mișcați tot timpul în fața mea, nici eu nu pot să... Mai ales că dumneavoastră sunteți un procedurist recunoscut și atunci îmi fac și eu probleme.

Încă o dată: suma cerută era de 250 de milioane de lei. Dacă această sumă este preluată din cele 3 miliarde, este un lucru care ar fi trebuit acceptat, votat și de comisii și de secretarul de stat în discuția care a avut loc. Sigur, eu sunt de acord să supunem votului acest amendament care se referă la faptul că din cele 3 miliarde se preiau 250 de milioane, care se transferă la Ministerul Culturii. Ăsta este amendamentul, nu?

Poftiți, domnule deputat. Vă rog. Nici o problemă. Vă rog, vă rog.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci, domnule președinte. În Anexa aceasta nr.3/38....

(Domnul senator Nicolae Zavici se îndreaptă spre microfon).

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnule senator, dacă veți dori a interveni ori de câte ori... nu se poate așa, vă rog să mă credeți...

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

... referitoare la Secretariatul de Stat pentru Culte, ultima poziție "Culte religioase" s-a prevăzut suma de 132,400 miliarde. În această sumă este inclusă și suma de 3 miliarde. Deci, nu putem spune că luăm cele 250 de milioane din cele 3 miliarde.

Cele 250 de milioane se iau din suma totală de 132,400 miliarde, care este ultima poziție în anexă.

 
 

Domnul Petre Roman:

132 de miliarde 400...

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

în cele 132 au fost incluse cele 3 miliarde.

Deci, din această sumă totală se pun la dispoziție...

 
 

Domnul Petre Roman:

Și se transferă la Ministerul Culturii...

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Nu, nu, nu! Rămân la Culte.

 
 

Domnul Petre Roman:

Am înțeles. Deci, sunt cele care rămân la Culte.

Domnule senator, (adresându-se domnului senator Nicolae Zavici) dați-mi voie, ca să-mi exercit meseria, da? Deci, amendamentul pe care înțeleg că trebuie să-l supun la vot este ca în aceste 132,400 miliarde să fie incluse 250 de milioane, în mod special, pentru Biserica din Scheii Brașovului. Corect?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Vă mulțumesc.

În consecință, trecem la Anexa nr.3/60, care se referă la "Acțiuni generale - Ministerul Finanțelor".

Poftiți, domnule președinte.

 
 

Domnul Decebal Traian Remeș:

Dacă-mi permiteți, urmare a votului precedent, vom pune o steluță la suma asta și vom scrie "Notă", jos, "din care 250 de milioane pentru muzeul școlii de la Schei", ca să fie rezolvată.

La Anexa nr.3/60 avem o influență combinată și o creștere totală de 14,3 miliarde, compusă dintr-un transfer consolidat, acordat pentru județul Teleorman în urma unui amendament prezentat, și din 5 diminuări. Prin voturile noastre s-au dat la Academia Română - 3 miliarde, la un spital de la Iași - 3 miliarde, la românii de pretutindeni - 2 miliarde, la Secretariatul de Stat pentru Handicapați - 0,5 miliarde și la Audiovizual - 0,2 miliarde. Deci, în total 8,7.

Toate modificările de aici sunt urmare a celor ce v-am spus și a voturilor dumneavoastră.

 
 

Domnul Petre Roman:

Se înțelege. Vă mulțumesc.

Dacă nu sunt alte intervenții, vă supun votului Anexa nr.3/60.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Abțineri? 7 abțineri. Vă mulțumesc.

Anexa a fost adoptată.

Anexa nr.3/62, care se referă la Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare.

Domnule președinte.

 
 

Domnul Decebal Traian Remeș:

La această anexă nu avem nici o modificare de cifre. Este trecut în forma nouă pluralul în loc de singular, la antet, iar pe ultima pagină, "la partea a IV-a", în loc de "partea I" și denumirea corectă. A fost o greșeală de dactilografiere inițială.

 
 

Domnul Petre Roman:

Am înțeles. E limpede.

Deci, vă supun votului Anexa nr.3/62. Vă rog să vă exprimați votul.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? 6 abțineri. Vă mulțumesc.

Anexa a fost adoptată.

Trecem la Anexa nr. 5. Anexa nr. 5 este neschimbată. Se referă la sumele defalcate din impozitul pe salarii.

Vă rog să vă exprimați votul.

Cine este pentru?

Aveți o intervenție? Poftiți, domnule deputat Trifu Romeo.

Vă rog, domnule deputat. Vă rog să mă iertați că nu v-am remarcat.

 
 

Domnul Romeo Marius Trifu:

Nici o problemă.

Domnule președinte al Senatului,

Domnule vicepreședinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi parlamentari,

Dacă am venit la acest microfon poate par puțin naiv, puțin desuet sau mai știu eu cum și mă adresez, totuși, dumneavoastră cu niște chestiuni de principiu, în primul rând, pentru că eu am venit aici nu să pledez neapărat cauza județului Sibiu, ci, în general, a tuturor județelor care au fost flagrant nedreptățite cu ocazia distribuirii bugetului.

Vreau să remarc că, din păcate, în Parlamentul României s-au instaurat, pe bază de rutină, s-au instaurat niște cutume care ne-au condus, zic eu, - și cred că zic pe bună dreptate! -, la o anumită tiranie a unor comisii care sunt sesizate în fond, fie în Camera Deputaților, fie în Senat. Așa s-a ajuns la exprimările care s-au făcut aici de către președinții celor două comisii, ceva de genul "Cu asta trebuie să fiți mulțumiți, altceva nu se mai poate discuta".

Mie mi se pare că această chestiune este profund dăunătoare, pentru că, iată, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, din care fac parte, a agreat foarte multe sau destul de multe astfel de propuneri, care au părut absolut judicioase, și ele au căzut la ghilotina discuțiilor din comisiile financiare care, de fapt, s-au făcut părtașele propunerilor pe care Guvernul și Ministerul Finanțelor le-au făcut, cu ocazia bugetului.

Eu vreau să reținem că potrivit art.62 din Constituție, competența aprobării bugetului este a Parlamentului României.

Ceea ce face Ministerul Finanțelor, ceea ce face Guvernul este o propunere tehnică și, în fond, noi suntem cei care hotărâm cum trebuie să fie și cum trebuie să arate acest buget al României.

Așa că excluderea mi se pare că este deplasată.

În al doilea rând, este o chestiune deosebit de importantă.

La construirea acestui buget, în jurul mesei pe care se tăia cu ață mămăliga de către ministrul finanțelor, cu porție pentru fiecare, au fost acolo toți reprezentanții interesați, mai puțin reprezentanții teritoriului, respectiv ai municipalităților din România, ai consiliilor județene.

Și atunci, bineînțeles că cine lipsește, rămâne, categoric, pe dinafară.

Deci, să trec acum la chestiuni de natură eminamente tehnică. Și, domnule președinte al Senatului, dacă am îngăduința dumneavoastră și dacă am și înțelegere din partea celor doi președinți ai celor două comisii pentru finanțe, aș vrea să mă refer, pentru Sibiu, și la Anexa nr. 5 și la Anexa nr. 6, ca să nu mai trebuiască să revin încă o dată la microfon, să consum timpul.

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă rog să vă referiți numai la Anexa nr. 5.

 
 

Domnul Romeo Marius Trifu:

Bun. Atunci am să mă refer numai la Anexa nr. 5.

Deci, la ora actuală, s-au operat reduceri față de acceptul inițial, din septembrie, dat de Ministerul Finanțelor față de fundamentările depuse de județul Sibiu, reduceri de 48%.

Și, ceea ce este mai grav, și eu insist ca din aceste sume defalcate să se repună, să se suplimenteze cu 14,5 miliarde partea județului Sibiu, de actualmente numai 104,3 miliarde, care se referă la problemele de asistență socială.

Argumentele mele sunt că la ora actuală, în Sibiu, cu o rețea foarte dezvoltată, există două leagăne de copii, 7 case de copii, 5 cămine-spital de bătrâni și singurul cămin din România pentru copiii cu handicap sever.

Deci, propunerea pe care o susțin, și care este absolut justificată, este de suplimentare, de la 104,3, cu încă 14,5 miliarde.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnule deputat, sigur că acest amendament a fost respins de comisie.

Am văzut amendamentul dumneavoastră, în care cereați ...

 
 

Domnul Romeo Marius Trifu:

Amendamentul a fost agreat de Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic ...

 
 

Domnul Petre Roman:

Nu, domnule deputat. Mă refer la Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

 
 

Domnul Romeo Marius Trifu:

La buget-finanțe a fost respins. Și l-am redus, față de propunerea inițială, doar la 14,5 miliarde, absolut necesare.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnule deputat,

Cred că veți conveni, alături de mine, că asemenea propuneri pot veni din partea tuturor parlamentarilor, relativ la toate județele.

Așa că, dați-mi voie să supun votului dumneavoastră anexa cu defalcarea care a fost gândită de Ministerul Finanțelor și comisiile pentru buget-finanțe, pentru că, altminteri, intrăm într-o dezbatere absolut plină de hățișuri și fără sfârșit. Fiecare poate aduce argumente în favoarea propriului județ. Vă rog să convenim asupra acestui lucru.

Deci, vă propun să votăm anexa în acest fel, chiar dacă aceasta înseamnă că unele lucruri nu vor fi tocmai în regulă, dar, dacă nu s-a ajuns până acum la o altă formulă, de aici încolo, noi, în plen, nu putem ajunge la nici un fel de formulă convenabilă.

Cine este pentru această anexă? Eu vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă rog să numărați. 17 voturi împotrivă. Vă mulțumesc.

Abțineri? 21 de abțineri.

Anexa a fost adoptată.

În același timp, să-mi dați voie să supun votului dumneavoastră, cred că este necesar, Anexa nr. 3, în ansamblu, pentru că noi am votat toate punctele Anexei nr. 3, dar nu am dat și votul în ansamblu.

Deci, vă rog să-mi dați voie să supun votului, acum, Anexa nr. 3, în ansamblu.

Cine este pentru? Eu vă mulțumesc.

împotriviri? 9 împotriviri.

Abțineri? 47 de abțineri.

Anexa nr. 3 a fost adoptată.

Anexa nr. 6.

Domnule președinte, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Traian Decebal Remeș:

La Anexa nr. 6 este o modificare la total și la județul Teleorman, pentru "total transferuri cu destinația investiții", un plus de 23 miliarde, urmare a unui amendament aprobat de noi anterior, la discuția pe articole.

 
 

Domnul Petre Roman:

Dacă sunt intervenții?

Da, poftiți, domnule Cristea.

 
 

Domnul Marin Cristea:

Stimați parlamentari,

Este vorba de amendamentele la Anexa nr. 6, care au fost făcute de mai mulți parlamentari și însușite de comisiile de specialitate pentru administrația publică, de la Cameră și Senat, și prezentate ca susținere comisiilor de specialitate pentru buget-finanțe, de la Cameră și Senat.

În această Anexă nr.6, practic este exprimat unul din eforturile pentru îmbunătățirea condițiilor de viață în localități și, cu precădere, mă refer la lucrările care condiționează și îmbunătățesc viața. Este vorba de apă, canal, acces la locuințe.

Între acestea, observând și analizând puțin mai atent, importanța, într-adevăr, care s-a dat acestor lucrări de infrastructură pentru îmbunătățirea calității vieții, vom observa, folosind însuși indicele acesta deflator cu care s-a calculat inflația de la o etapă la alta, observăm că, mai ales Cap. "Investiții" din această anexă de transferuri, în cel mai bun caz, se situează la 75% din nivelul cheltuielilor din anul 1997.

Și cu aceasta, de fapt, se încheie sau se trece la al doilea an de coborâre a nivelului de execuție și de finanțare a lucrărilor din această categorie.

Spun aceste lucruri, pentru că în susținerea bugetului de până acum au mai fost făcute intervenții, și de mine și de către alții, în sensul majorării volumului de investiții pentru infrastructura localităților, de natura a 1.000 de miliarde, urmărind, în primul rând, o apropiere de nivelul cât de cât necesar, o apropiere de nivelul de execuție și de finalizare necesar, a diverselor lucrări, și, în același timp, de îmbunătățire reală a condițiilor, dar mai ales de relansare a procesului investițional.

S-au propus între altele o dată, ca sursă de finanțare, resursele create prin eventuala majorare a nivelului produsului intern brut, deci de creștere a economiei, și nu de decădere; s-a propus, a doua oară, ca sursă, diminuarea cheltuielilor pentru subvenționarea... mai ales a unor cheltuieli pentru datoria publică, și mai ales către agenții care și-au cheltuit banii fără să și motiveze și, de fiecare dată, până acum, s-a răspuns - între altele - că dezvoltarea economiei nu se face la ordin, și eu cred acest lucru, că uneori nu este oportună investiția propusă și, în același timp, vreau să îmi exprim punctul de vedere că astfel de "dictări" sau "ordine" de dezvoltare a economiei, nu sunt proprii activității guvernamentale, așa cum s-a propus.

Dar, în același timp, vreau să îmi exprim punctul de vedere că dezvoltarea economiei este legată, și mai ales aceea pe care vrem noi s-o creăm, este legată de piață, și, dacă investițiile nu au un caracter de vector al dezvoltării economice, "piață" pentru economia de piață nu există. Și, atunci, nu facem altceva decât să profanăm noțiunea sau să-i pierdem sensul.

De aceea, vin și susțin, alături de alte 26 de județe, creșterea valorii investițiilor pentru infrastructura localităților din Anexa nr. 6, Cap. "Investiții", din nou, cu 1.000 de miliarde, cu desfășurare egală, procentual, bineînțeles, pe fiecare dintre cele 43 de județe.

Din cele 27 de propuneri de județe, care au însumat circa 1.200 de miliarde, s-au găsit până acum soluții numai pentru județul Teleorman, de 23 miliarde. Pentru celelalte 26, nu s-au găsit soluții.

Soluția este aceasta pe care o propun, pentru dezvoltarea procesului de investiții și susținerea, mai ales.

Aceasta este o propunere și, dacă îmi îngăduiți, să trec la alta sau mă opresc. Ca să nu revin, eventual, la aceeași anexă.

 
 

Domnul Petre Roman:

Deci, propunerea dumneavoastră este de ...

 
 

Domnul Marin Cristea:

Este de creștere a volumului de transferuri, la Anexa nr. 6, în exclusivitate pentru Cap. "Cheltuieli-Investiții pentru infrastructura locală "...

 
 

Domnul Petre Roman:

Da, domnule deputat, am înțeles. Eu doar voiam să spun că acest amendament al dumneavoastră ... Vă rog să încheiați intervenția.

 
 

Domnul Marin Cristea:

... ca sursă având limitarea sau diminuarea cheltuielilor sau, mai bine zis, a sumelor prevăzute ca rezervă globală la dispoziția Guvernului, aceea de 3.680 de miliarde.

Aceasta este o propunere pe care vă rog să o rețineți și să o supuneți votului.

A doua propunere este în contextul, să zic, ideii de dezvoltare regională și mai ales de micșorare a decalajelor între diverse județe sau zone economice și administrative din Țara Românească.

Cunoaște toată lumea că au fost încheiate anterior și finalizate în anii '96 și 97, studii socio-urbane și de dezvoltare regională. Din aceste studii rezultă clar că 4 județe, acestea fiind Botoșani, Giurgiu, Vaslui și Tulcea, la oricare din indicii care caracterizează nivelul calității vieții, nu se situează pe alt loc decât pe ultimele 3, din cele 43, inclusiv Municipiul București.

De aceea, fără să se modifice valoarea totală a sumelor prevăzute în Anexa nr. 3, deci transferurile de la bugetul central către comunități, către consiliile județene, să se acorde minimum 78 de miliarde, în exclusivitate pentru investiții, județelor: Botoșani, 25 de miliarde sau în plus 25 miliarde, față de cât este prevăzut, Giurgiu - 16, Tulcea - 16 și Vaslui - 21. Această sursă este de a se prelua din același volum de transferuri, din Anexa nr. 6, de la Cap. "Cheltuieli" sau de la cheltuielile destinate pentru, să zic, participarea părții române la realizarea investițiilor în infrastructura a 15 orașe.

Fac această propunere pentru că am fost implicat în astfel de programe și știu bine că nu se cheltuiesc 400 de miliarde, cât sunt prevăzute aici și ajung sumele de 322 de miliarde, iar 78 să fie transferate la Cap. "Investiții" și departajate celor 4 județe.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Deci, aceste două amendamente au fost respinse de către comisiile pentru buget-finanțe, considerându-se că sursa de finanțare, sursa suplimentară nu este realizabilă.

Întreb comisiile dacă își mențin punctul de vedere?

Domnule președinte, vă rog.

Dacă vă veți lăsa atrași de discuții colaterale ...

Deci, în legătură cu aceste două amendamente respinse, dacă vă mențineți punctul de vedere.

 
 

Domnul Traian Decebal Remeș:

Domnilor colegi,

Rămânem consecvenți, punctului nostru de vedere.

 
 

Domnul Petre Roman:

Da, de acord.

Dacă Ministerul Finanțelor exprimă un alt punct de vedere?

Aceeași situație.

Deci, aceste amendamente nu pot fi reținute de către Ministerul Finanțelor și de către comisiile pentru buget-finanțe.

Domnul senator Hauca, apoi domnul deputat Antal.

 
 

Domnul Teodor Hauca:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La Anexa nr. 6, județului Suceava, pentru programul de pietruire a drumurilor, îi este acordată o sumă de 1,5 miliarde, exact cât s-a acordat și județului Covasna, uitându-se aspectul că județul Suceava este al doilea județ, care are cea mai mare lungime... el este situat pe locul doi, referitor la lungimea drumurilor. Numai la drumurile de pământ, lungimea totală este de 4.400 km. Cred că această sumă de 1,5 miliarde, nu că este insuficientă, mai bine nu se acorda nimic. Pentru că ea a fost diminuată din cauza unui acord internațional care există cu Polonia, prin care s-a acordat pentru drumul de la Cacica-Solonețul Nou suma de 9 miliarde. Eu cred că cele 8 km. de drumuri, unde s-au acordat 9 miliarde, nu rezolvă în totalitate problema județului.

Am depus amendamentul la Comisia pentru buget, finanțe și bănci. Variante sunt multiple: ori o redistribuire a sumelor de la ultima coloană, între județe, ori o sumă de 10 miliarde, așa cum s-a găsit și pentru Ministerul Sănătății, sau această sumă de 9 miliarde să fie suportată din Fondul special al drumurilor.

Sper că veți acorda atenția cuvenită, stimați colegi, și să sprijiniți județul Suceava în alocarea unei sume de 10 miliarde.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Acesta este, de asemenea, un amendament care a fost respins de comisie.

Nu știu ce să spun.

Domnul deputat Antal.

Aveți răbdare!

 
 

Domnul Antal Istvan:

Domnule președinte,

Dacă îmi permiteți o scurtă intervenție vis-á-vis și de propunerea domnului senator.

Dacă observați, în continuare, deci Suceava cu 1,5 miliarde, Covasna cu 1,5 miliarde și Harghita cu 2,5 miliarde. La restul județelor, sumele, consider eu că sunt totuși acceptabile, în ceea ce privește Hotărârea de Guvern nr. 577.

Eu aș dori să menționez că în cazul județului Harghita s-a strecurat undeva o greșeală, pentru că drumurile de pământ care sunt, așa-zis comunale, s-au considerat numai 21 de km. În totalitate sunt 140.

Aș dori să se menționeze în procesul-verbal, în atenția Guvernului, ori o modificare a hotărârii guvernamentale cu niște resurse propuse și de domnul senator, ca și aceste două județe să fie aliniate la celelalte județe, ori, la repartizarea ulterioară a acestor sume de care mai dispune Guvernul din rezerva guvernamentală, imediat după finalizarea dezbaterii bugetului, sau atunci, în mod special, să fie reținut ca la suplimentarea bugetului pentru anul '98, începând din lunile iulie-august, aceste sume să fie corectate în așa fel încât cele două județe să fie aliniate la restul județelor din țară.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Da, poftiți, domnule deputat Vataman.

 
 

Domnul Dorin Vataman:

Tot la poz. nr. 35, județul Suceava, am sintetizat altfel cele spuse de domnul Hauca.

Deci, propun, la poz. 35, eliminarea asteriscului, cu următoarea consecință: cele 9 miliarde de lei, reprezentând contribuția părții române în anul 1998 la execuția obiectivului de investiții - Modernizarea drumului comunal Cacica-Solonețul Nou, care se va realiza și cu sprijin financiar acordat de către Polonia, să fie alocate din suma de 400 de miliarde de lei, reprezentând investiții financiare parțial din împrumuturi externe.

Nu este o găselniță. Este și o logică în această cerință. Sau, dacă acești bani sunt alocați, strict, pe proiecte, propun ca cele 9 miliarde să fie suportate din Anexa nr.17, Fondul special al drumurilor publice.

Motivare: suma mult prea mică, 57.672.000.000, alocată județului Suceava, având în vedere dimensiunile și populația județului, iar pe de altă parte, faptul că pentru programul de pietruire a drumurilor comunale și alimentare cu apă a satelor, conform Hotărârii de Guvern nr. 577, cele spuse și de domnul senator Hauca, s-au alocat, din greșeală, numai 1,5 miliarde lei, cu toate că județul Suceava este printre județele cu cea mai mare lungime de drumuri.

Am depus la comisie și o anexă cu lungimile drumurilor, pentru a exemplifica acest lucru.

Din aceste motive, obiectivul de investiții vizat va trena și în acest an, ca în anii trecuți, Consiliul județean fiind pus, practic, în imposibilitate de a aloca cele 9 miliarde de lei acestui scop, făcând și în acest an dovada neseriozității noastre față de partea poloneză.

Menționez că, din motivarea respingerii, reiese că județul Suceava trebuie să plătească o datorie externă a statului român.

În speranța că astăzi vom repara această greșeală, vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnul senator Vosganian.

 
 

Domnul Varujan Vosganian:

Stimați colegi,

Iau cuvântul în calitate de senator.

Domnul coleg Remeș va vorbi în numele comisiilor.

Vreau să vă spun foarte sincer. Am citit această chestiune. A fost o eroare de calcul atunci când s-a făcut acest tabel. Deci, dintr-o eroare de calcul, care se datorează în mare măsură Consiliului județean, județul Suceava a primit o cifră foarte mică.

Noi, ca legiuitori, însă, trebuie să corectăm acest lucru. Nu se poate să lăsăm în bugetul de stat ca unul dintre cele mai întinse județe din țară să aibă o sumă atât de mică. Nu putem accepta acest lucru.

Am discutat cu ministrul transporturilor, și vă mărturisesc că dânsul nu a agreat propunerea pe care am făcut-o, ca drumul de la Soloneț să treacă la Fondul pentru drumuri. Dar, în ciuda opoziției domniei sale, eu cred că din 2.280 de miliarde de lei, se pot găsi 9 miliarde pentru a onora, după 8 ani, acest acord între România și Polonia.

Așadar, mă alătur colegilor mei, și vă propun să eliminăm asteriscul de la această anexă și să permitem suplimentarea, în acest fel, pentru județul Suceava, cu 9 miliarde la Fondul pentru drumuri.

Noi nu putem lăsa bugetul cu această necorelare teribilă între suprafața și necesitățile unui județ și cifra alocată.

Județul Suceava are de 10 ori mai puțin decât județul Vaslui, de exemplu. Nu putem lăsa lucrurile să meargă așa. Așadar, mă alătur propunerilor lor.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Totuși, aș solicita aici opinia Ministerului Finanțelor, fiindcă este vorba de transferuri care privesc capitole distincte. (Discuții la masa prezidiului.)

După consultări cu domnul ministru al finanțelor și cu domnii președinți, am fi de acord cu eliminarea asteriscului, urmând ca și Consiliul județean să fie conștient de angajamentul nostru față de realizarea drumului împreună cu Polonia.

Deci, eliminarea asteriscului presupune că suma respectivă, de 9 miliarde, trece în capitolul programului de pietruire a drumurilor comunale. Cu acest lucru suntem de acord.

Poftiți, domnule deputat Șteolea.

Imediat, am văzut, dar trebuie să țin seama și de o anumită cronologie.

Poftiți, domnule deputat.

 
 

Domnul Petru Șteolea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Intervenția mea merge pe linia... în a susține amendamentul făcut de domnul deputat de la P.D.S.R., în ceea ce înseamnă 1.000 de miliarde prevăzute ca suplimentare.

De ce? Fiindcă acestea, dacă le raportăm în cifre absolute, nu acoperă decât vreo 27% din ceea ce există deficit în acest an, și-l numesc așa, față de ceea ce a însemnat proiecția investițiilor în anul 1997, ca proiecție bugetară.

Este, zic eu, un semnal negativ ce-l dăm dezvoltării zonelor țării, ce-l dăm dezvoltării infrastructurii în județele țării, fiindcă nici măcar acel gând care l-au avut unii, de a ocupa o anumită forță de muncă disponibilizată spre aceste domenii, în sensul lucrărilor de construcții-montaj, nu se poate realiza.

Gândesc aici despre lucrările de alimentări cu apă, lucrările de introducere a gazului metan pentru consumul casnic, care în fiecare din județe este o prioritate. De ce nu și în județul din care sunt eu? Vin, ca deputat, din județul Hunedoara, unde este o prioritate absolută acea alimentare cu apă, care trenează de atâția ani în Valea Jiului. Deci, suplimentarea debitului de alimentare cu apă acolo, a acțiunii începută, de introducere a gazului metan, și pentru care sumele aferente, spun încă o dată, în cifre absolute, sunt undeva la 65% față de anul trecut.

Merită aceștia, și am ascultat aici exprimările Ministerului Finanțelor și ale comisiei noastre, ca această abordare, care este o soluție, zic eu, fiabilă, să poată fi acceptată într-o analiză suplimentară pe care o fac dânșii.

Aceasta este o poziție.

A doua poziție se referă la acel program de pietruire a drumurilor comunale și alimentare cu apă a satelor.

Fiecare, probabil, în județe, cunoaște o anumită prioritate, dar așteptam ca măcar pentru zonele defavorizate, pentru care, până în 1996 aveam programe prioritare, și acestea sunt: zona Munților Apuseni, Delta Dunării, acele județe de la curbura Carpaților în care practicabilitatea drumurilor și drumurilor comunale, este o problemă, să avem o altă dimensiune.

Nu știu, văd aici pentru județele din zona Munților Apuseni: Alba, Hunedoara, Bihor, Arad, niște sume absolut, să zic eu, neacoperitoare.

A fost un angajament al fostului prim-ministru al României, până nu de mult, ca cel puțin pentru această zonă, să fie o prioritate împietruirea drumurilor. Nu găsim această reflectare în acest bugt, cu toate că el poartă amprenta atât a fostului Guvern, cât și a actualului Guvern. Este un lucru negativ.

Măcar aici, pentru aceste zone, un plus de 15 miliarde se poate acorda și ar acoperi prima prioritate aici, ceea ce înseamnă împietruirea drumurilor.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnule deputat,

Vă atrag atenția că acest amendament nu l-ați depus la comisie și nu poate fi luat în considerare.

Domnul deputat Marțian Dan.

Poftiți, domnule deputat.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Stimate colege,

Stimați colegi,

Stimați invitați,

Eu vreau să fac un foarte mic comentariu pe marginea astericsului de la prevederile care sunt incluse în această anexă, pentru investiții în județul Suceava.

Comentariul meu nu izvorăște atât din faptul că aș cunoaște în mod deosebit această situație, ci din necesitatea de a fi foarte limpezi în legătură cu modul în care trebuie să realizăm o anumită înțelegere care a fost înfăptuită cu Polonia.

În vara anului trecut, când s-au ținut lucrările Adunării parlamentare a OSCE, la Varșovia, am avut, în cadrul unei recepții, o discuție cu președintele Kwajnievski, care a evocat câteva lucruri legate de vizita domniei sale în România și inclusiv această problemă a drumului despre care discutăm. După câte vă amintiți, înțelegerea aceasta a fost perfectată în cadrul acțiunii de lichidare a unor plăți care trebuia să le facă România în cadrul unor sume datorate de țara noastră Poloniei, în urma lichidării CAER-ului. Și atunci s-a convenit ca o parte din drepturile care se cuveneau Poloniei să fie folosite pentru a construi acest drum, care este important pentru câteva localități în care se găsește și populație de origine poloneză în România.

Deci, eu nu aș avea nimic împotrivă ca să dispară acest asterisc, așa cum au prezentat unii dintre colegii noștri soluția, dar măcar în stenograma dezbaterilor din Parlament să fie menținută ideea ca din sumele pentru modernizarea drumurilor care se alocă de către Ministerul Transporturilor pentru acest județ să se defalce aceste 9 miliarde, în așa fel încât să nu mai avem discuții în legătură cu această problemă și un anumit angajament și o anumită convenire a modului de realizare a modernizării drumurilor din respectiva zonă, între România și Polonia să fie duse la îndeplinire.

Deci, aș ruga foarte mult să se rețină aceste lucruri și să nu mai fie obiect de discuție între eventualele autorități județene și Ministerul Transporturilor sau alte instituții centrale care au competențe în acest domeniu.

Eu am vrut să mă refer la acest lucru pentru a se înțelege că problema este urmărită și cred că noi, aici, ar trebui să trecem de la acordurile de principiu la realizarea practică a modernizării acestor drumuri.

 
 

Domnul Petre Roman:

Este utilă și corectă această precizare și aceasta este și semnificația pe care am înțeles-o de la ministrul finanțelor cu câteva minute în urmă că lucrarea care este convenită cu partea poloneză rămâne a fi realizată printr-o înțelegere cu ministrul transporturilor.

Stimați colegi,

În consecință, vă supun votului anexa în formula în care ea este dată, cu precizarea că dispare asteriscul, lucru convenit de absolut toate părțile, asteriscul care se referă la județul Suceava.

Cine este în favoarea acestei anexe?

Vă mulțumesc.

Împotriviri? Vă rog să numărați! 8 voturi.

Abțineri? 18 abțineri. Vă mulțumesc.

Anexa a fost adoptată. Suntem la anexa nr.1 care fiind sinteză, evident că ea include toate voturile pe care le-am dat până acum pentru restul anexelor. Aici, nu cred că mai intervin probleme, vă rog să vă exprimați votul pentru anexa 1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotriviri? 12 împotriviri. Vă mulțumesc.

Abțineri? 27 de abțineri. Vă mulțumesc.

Anexa 1 a fost adoptată.

Similar, anexa 2 care este de asemenea, o anexă de sinteză.

Cine este pentru anexa 2? Vă mulțumesc.

Împotriviri? 8 împotriviri. Vă mulțumesc.

Abțineri? 41 de abțineri. Vă mulțumesc.

Anexa 2 a fost adoptată.

în continuare trebuie să adoptăm art.nr.61 care, pur și simplu, menționează că aceste anexe sunt parte integrantă a Legii bugetului de stat.

Deci, art.61 - Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotriviri? 2 împotriviri. Vă mulțumesc.

Abțineri? 27 de abțineri. Vă mulțumesc.

Art.61 a fost adoptat.

Mai este de votat art.5.

Art.5 se referă la cheltuielile bugetului în structură economică, ca urmare a modificărilor efectuate, da? Deci, este tot o sinteză, un centralizator.

Art.5 - Cine este pentru? Vă mulțumim.

împotriviri? 17 împotriviri. Vă mulțumesc.

Abțineri? 52 de abțineri. Vă mulțumesc.

Art.5 a fost adoptat și art.8 care este ultimul articol ce trebuie votat. El se referă la cheltuielile pentru acțiunile social-culturale, care a fost modificat prin voturile dumneavoastră în cele câteva compartimente pe care le știți votate în cursul dimineții de astăzi, da?

Art.8. Cine este pentru art.8? Vă mulțumesc.

împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? 57 de abțineri.

Art.8 a fost adoptat. Rămâne numai votul final.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

Și art.11?!..

 
 

Domnul Petre Roman:

1 și 2 nu le-am votat?

 
 

Domnul Traian Decebal Remeș (din loja comisiei):

1 și 2 anexele.

 
 

Domnul Petre Roman:

A! este adevărat, este adevărat: art.1 și 2, corect, este corect, care sunt articole de sinteză.

Deci, art.1 în ansamblul său cu modificările făcute.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotriviri? 14 împotriviri. Vă mulțumesc.

Abțineri? 48 de abțineri.

Art.1 a fost adoptat.

Și art.2 - Veniturile bugetului statului, ca urmare a modificărilor intervenite.

Art.2, în ansamblul său. Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotriviri? 17 împotriviri. Vă mulțumesc.

Abțineri? 48 de abțineri.

Art.2 în totalitate a fost adoptat. Și mai este articolul..., îmi atrage atenția domnul președinte, că mai avem de votat art.11 în ansamblu, pentru că a intervenit modificarea de la Ministerul Culturii.

Art.11 în ansamblu. Cine este pentru art.11 în ansamblu? Vă mulțumesc.

Împotriviri? 8 împotriviri. Vă mulțumesc.

Abțineri? 49 de a bțineri.

Art.11 a fost adoptat.

În consecință, mai avem de votat numai bugetul de stat pe anul 1998 în ansamblul său.

Cred că avem cvorumul necesar după câte se pare.

Cine este pentru? Doriți să interveniți?

Îmi atrage atenția domnul președinte al comisiei, vă rog să mă iertați, că ar fi vorba... la acela vă referiți... art.59? La art.59. Păi, cred că altceva...

 
 

Domnul Florin Georgescu (din bancă):

Mai avem și declarații politice înainte de vot.

 
 

Domnul Petre Roman:

Doriți să faceți declarații politice înainte? Sigur, este corect, este corect.

Este deja ora 13.00. Deci, să rămână după pauză declarațiile politice și votul final? (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

Din sală (în cor):

Nu, acum!

 
 

Domnul Petre Roman:

Bine. Deocamdată, domnul senator Vosganian ne prezintă o situație de la art.59, care se pare, și aici aș dori să verific, că întrunește consensul tuturor grupurilor parlamentare. Poftiți!

 
 

Domnul Varujan Vosganian:

Stimați colegi,

Fiind vorba de unul din ultimele articole, votul nostru a fost dat fără toate explicațiile necesare. Mă simt dator să vă fac o scurtă explicare și să vă rog să acceptați să revotăm acest art.59 și să vă propun din partea comisiilor eliminarea lui.

Acest articol presupune pentru neplata datoriilor la buget răspunderea materială și patrimonială a membrilor organelor de conducere ale societăților comerciale cu capital de stat.

Vreau să vă spun că există societăți comerciale cu capital de stat care au ca organ de conducere adunarea generală în care sunt nu numai reprezentanții Fondului Proprietății de Stat, dar și numeroși cetățeni. În afară de aceasta, răspunderea patrimonială poate să nască numeroase abuzuri și poate crea o stare negativă în ceea ce privește îmbunătățirea calității managementului.

în afară de aceasta există deja o legislație în acest sens și articolul de față nu face obiectul acestei legi. De aceea, după consultările cu grupurile parlamentare și cu acceptul domnului președinte, eu vă rog să acceptați să revotăm acest articol și să votăm propunerea noastră de eliminare a art.59.

 
 

Domnul Petre Roman:

Deci, propunerea, susținută de toate grupurile parlamentare, este eliminarea. Poftiți domnule deputat Gaspar. Vă rog! (Vociferări.)

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Nu este vorba de art.59 din lege. Este vorba de art.591 care a fost introdus ca amendament, pentru că dacă eliminăm pe 59, rămânem cu 591.

 
 

Domnul Petre Roman:

De acord, am înțeles. Corect, corect. Deci, eliminarea se referă la art.59 paragraf 1, eliminare.

 
 

Domnul Gheorghe Ana (HD) (din bancă):

...indice 1.

 
 

Domnul Petre Roman:

A..., nu paragraf, indice 1, amendamentul... Este clar.

Deci, 591, corect, eliminare. Cine este pentru eliminare?

Este evident că întrunește tot votul. În felul acesta, s-a adoptat.

Voturi împotrivă, dacă sunt? 1 vot împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Articolul a fost eliminat, așa cum s-a propus.

Avem deci posibilitatea fie să facem dezbaterile politice și votul după pauză, fie înainate.

Din sală (în cor):

Acum, acum!

 
 

Domnul Petre Roman:

Cred că este bine să rămânem pentru a-l face, nu-i așa? că lucrurile merg. Am senzația că aceasta este părerea marii majorități.

Deci, dacă sunt înscrieri la dezbaterile sau la punctul de vedere final? Domnul deputat Florin Georgescu din partea Grupului PDSR. Vă rog. (Rumoare.) Vă rog să aveți această răbdare, care nu mai este încercată prea mult. Poftiți, domnule deputat!

 
 

Domnul Florin Georgescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

În numai câteva fraze doresc să exprim punctul de vedere al Partidului Democrației Sociale din România vizavi de acest buget și implicit să explicităm cauzele pentru care noi vom vota într-un fel sau altul. Nu voi intra în detalii tehnice, dar nu putem trece peste constatarea că acest buget, în loc să fie un instrument al dezvoltării și modernizării României, conduce la reducerea brutală a produsului intern brut, deci substanța de consum a țării, precum și a cererii interne, respectiv a consumului populației și instituțiilor publice finanțate din buget, ceea ce practic ne condamnă la situația unei țări periferice vizavi de statele dezvoltate.

În al doilea rând, în loc să fie un buget antiinflaționist, așa cum prin teorie se stabilește că este bugetul, el, din contră, generează inflație, pentru că nu are la bază surse externe de finanțare a deficitului bugetar, deoarece, așa cum știm, recent, acordurile cu Fondul Monetar Internațional, stand-by și proiectul FESAL cu Banca Mondială au sucombat, iar acordul ASAL cu Banca Mondială, de asemenea, nici el nu se simte prea bine.

în al treilea rând, printr-un pachet de ordonanțe simple și de urgență, în lunile decembrie 97 și ianuarie 98, s-a produs o injustă, inechitabilă și antipopulară redistribuire a sarcinii fiscale de pe umerii celor care trăiesc din venituri din capital, deci ai celor deja bogați, pe umerii celor săraci, care trăiesc din salarii, atât prin relansarea impozitării profiturilor, cât și prin relaxarea, în mai mare măsură, a impozitării salariilor celor cu salarii mari și foarte mari, în detrimentul celor cu salarii mici și modeste.

În al patrulea rând, în lipsa unei politici comerciale coerente, care să protejeze producătorul intern și piața internă în același timp să asigure racordarea noastră la acordurile internaționale comerciale semnate, Guvernul, autoritatea publică, reduce în mod unilateral taxele vamale, îndeosebi la produsele agroalimentare de bază în consumul populației, ceea ce afectează dramatic bugetul sub aspectul veniturilor, balanța comercială, moneda națională, precum și asigurarea alimentației populației.

în al cincilea rând, întrucât alocațiile pentru îngrijirea sănătății, educație, ordine publică și cercetare științifică sunt total insuficiente, date fiind și restanțele la plată ale instituțiilor din acest domeniu față de furnizori, vom asista în trimestrul IV la blocaje importante, ceea ce va afecta activitatea acestor instituții.

În al șaselea rând, pentru că în acest buget sunt reduse dramatic investițiile, pentru că prin acest buget va scădea în continuare puterea de cumpărare a populației cu încă 10% pe acest an, față de 30% cât a scăzut anul trecut, pentru că șomajul va ajunge la 13%, toate acestea sunt premise care conduc la concluzia că România este condamnată la a rămâne la periferia statelor dezvoltate cu o accentuată polarizare și injustiție socială.

Pentru toate aceste motive și pentru că bugetul nu concordă cu programul de guvernare al Cabinetului Radu Vasile, de asemenea, nu au fost luate în considerare amendamentele PDSR, îndeosebi cel referitor la inoportunitatea alocării veniturilor din privatizare pentru consum bugetar, Partidul Democrației Sociale din România declară că va vota împotriva acestui buget. (Aplauze ironice din partea dreaptă a sălii.) Vă mulțumesc pentru aprobare.

Probabil că majoritatea parlamentară va obține un nou succes "răsunător", votând acest buget, dar dumnealor ar trebui să se gândească la vorbele lui Pirus, și anume: "încă una sau două victorii de acest fel și țara va fi pierdută".

Nu în ultimul rând, acest buget este în totală contradicție, ca și cel din '97, ca și cel din '99, dacă cumva va fi pregătit de către același Guvern, deci în totală contradicție cu promisiunile din campania electorală.

Doamnelor și domnilor,

Puteți înșela o vreme întregul popor, puteți înșela mereu o parte a lui (Vociferări, proteste.), dar nu puteți înșela tot timpul tot poporul.

Vă mulțumesc pentru atenție și vă invit să reflectați, pentru că aceste ultime cuvinte nu-mi aparțin mie (Vociferări, proteste vehemente.), ci lui Abraham Lincoln.

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului PUNR, domnul deputat Bud. Poftiți! Numai o clipă domnule deputat. Rog liderii grupurilor parlamentare să mobilizeze colegii pentru votul final. Vă mulțumesc.

Poftiți, domnule deputat.

 
 

Domnul Nicolae Bud:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnilor miniștri,

Domnilor invitați,

Este un lucru bun faptul că, într-o perioadă relativ scurtă de timp, s-a reușit, urmare a dezbaterilor în plenul celor două Camere, să se concretizeze, ajungându-se în fața votului final, bugetul de stat pe acest an. Nici nu este de mirare la un asemenea buget, spunea un hâtru. Guvernanții actuali prezintă sau au prezentat mai precis un buget pe 1998, caracterizat prin dezvoltare zero. Ministrul finanțelor face apel către populație să dea dovadă de înțelepciune, acceptând un buget de austeritate, îmbrățișând zicala românească potrivit căreia "lupul, când începe să mănânce oaia, o sfătuiește să aibă răbdare".

Bugetul este exprimarea numerică a celor mai rele presimțiri existente la un moment dat, spunea un expert englez.

Noi nu știm ce presimțiri rele ați avut, domnilor guvernanți, dar se simte și se vede faptul că România niciodată nu s-a aflat într-o situație atât de disperată în ceea ce privește banii pentru bugetul statului ca în 1998. Miniștrii cabinetului precedent și ai celui actual s-au chinuit și se chinuie să adune leu cu leu pentru a încropi un buget de supraviețuire. S-a tăiat zdravăn de la cheltuieli, s-a renunțat la investiții, s-au inventat noi taxe, s-au mărit cele existente, s-au inventariat întreprinderile care pot fi vândute, s-a indexat rata inflației, doar, doar va ieși deficitul fixat de comun acord cu Fondul Monetar Internațional.

Alocarea cheltuielilor bugetare s-a făcut și în acest an în funcție de prevederile bugetului anterior, nu în funcție de programele și proiectele ordonatorilor de credite și nicicum în funcție de priorități. Cu alte cuvinte, bugetul pe 1998 este o copie fidelă a celui din 1997, adică sărăcia se împarte tuturor, nimeni nu primește suficient, dar nimeni nu moare de foame.

Din nefericire, nici anul '98 nu va fi anul relansării economice, ci cel mult unul al stagnării. Strânsul strașnic al curelei la care invita nația română fostul premier Victor Ciorbea și la care sunt supuși contribuabilii, cu mic, cu mare, are un singur scop: scoaterea la liman a bugetului actual.

În '98 vor fi anulate reducerile de impozite pe profitul reinvestit și pe profitul obținut din exporturi. Cine își face planuri de afaceri mizând pe îndulcirea regimului fiscal, aplicat întreprinderilor, își asumă riscuri vecine cu falimentul.

Executivul și-a propus în '98 să privatizeze monștrii sacri ai economiei românești: ROMTELECOM-ul, Poșta română, ROMGAZ-ul, Societatea Națională de Petrol, alte câteva regii din agricultură. Nu este momentul acum a reaminti poziția PUNR legată de privatizare, dar consider că trebuie atras atenția asupra câtorva aspecte: anume că procedurile de privatizare cer timp, indiferent de metoda adoptată, negociere directă sau vânzarea pe piețele de capital, ceea ce ar putea prelungi termenele de finalizare și implicit de încasare a banilor. O eventuală criză de timp a autorităților române i-ar putea pune pe investitorii străini în situația de a forța mâna Guvernului, pentru a cumpăra mai ieftin întreprinderile românești.

PUNR crede că se mizează în actualul proiect de buget pe venituri incerte. Noi credem că nu numai veniturile din privatizare sunt nesigure, ci și cele provenite din taxe și impozite.

Guvernul pare să nu fie îngrijorat de ceea ce se întâmplă în agricultură de pildă, continuând procesul privatizărilor și lichidărilor cu orice preț și alocând acestei ramuri, care asigură hrana populației țării, doar ceva mai mult de 1,1% din P.I.B., adică nici jumătate din cât se solicita. S-ar părea că lista de îngrijorare este chiar politica Guvernului, de vreme ce purtătorul lui de cuvânt afirma zilele trecute că Guvernul nu este îngrijorat de creșterea riscului de țară pentru România, anunțată de cea mai mare agenție de reating bancar din lume, neîngrijorat deoarece creșterea riscului nu ar avea alte consecințe decât creșterea dobânzilor la împrumuturile contractate de România în străinătate.

Și dacă nu îngrijorează creșterea riscului de țară, cum oare să mai îngrijoreze riscurile privatizărilor și lichidărilor din agricultură și industrie, care nu ar face decât să golească și mai mult de bucate masa cea de toate zilele a românului.

Este oare cazul să mai reamintim guvernanților că trebuie să se asigure o dezvoltare rapidă a mult discutatei probleme a creditelor și subvenționării agriculturii?

PUNR crede că bugetul trebuia să asigure prin concepție realizarea unor obiective prioritare. În concepția lui, este vorba de încurajarea investițiilor, a exporturilor în vederea obținerii unei creșteri economice și de calmare a inflației și de folosire cât mai bună a forței de muncă.

De asemenea, credem că mijloacele financiare necesare realizării unor astfel de obiective trebuie obținute în condițiile unei echități sociale, prin care înțelegem contribuția fiecărui subiect al impozitului la formarea fondurilor publice în directă concordanță cu puterea sa materială.

PUNR consideră că așa cum a fost elaborat de fostul Guvern și preluat integral de actualul Cabinet, bugetul pe '98 nu răspunde decât în puțină măsură acestor principii enunțate. Oricine înțelege însă că în situația în care ne aflăm, țara are nevoie de buget.

În același timp, este clar că, așa cum arată bugetul, este departe de a oferi în acest an societății românești punctele de sprijin de care are nevoie.

Noi am încercat să contribuim, prin amendamente proprii, pentru o mai corectă dimensionare a acestui buget. Conform aceleiași practici cu care ne-am întâlnit și în anul trecut, propunerile noastre, ca și ale altor formațiuni parlamentare, au fost ignorate. Este temeiul în baza căruia PUNR va vota împotriva bugetului în forma rezultată din dezbateri.

 
 

Domnul Petre Roman:

Din partea Grupului parlamentar PRM, domnul deputat Ilie Neacșu. Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Ilie Neacșu:

Domnilor președinți,

Domnilor miniștri care sunteți prezenți,

Stimați colegi,

Creația economico-filozofică, având ca autor două guverne, Victor Ciorbea și Radu Vasile, a străbătut filtrele Parlamentului și se apropie de votul final într-un timp record.

Din păcate, cele două guverne nu au reușit să plămădească un buget care să răspundă unor minime solicitări ale populației. De altfel, se vede treaba că Guvernul actual nu acordă prea mare importanță acestui buget, din moment ce primul-ministru este absent, așa cum absenți sunt mai toți miniștrii. Probabil domnul Radu Vasile se aștepta să vină domnul Victor Ciorbea.

Din start afirm că Grupurile parlamentare ale P.R.M. nu vor vota bugetul, și aceasta pentru că acesta generează sărăcie, șomaj, subdezvoltare și instabilitate socială. De asemenea, pentru că învățământul, cultura, apărarea și agricultura, domenii vitale pentru orice națiune, vor avea de suferit și în acest an. Și pentru că peste 400 de parlamentari români nu au fost în stare astăzi să aloce 3 miliarde de lei pentru bisericile din Covasna și Harghita, numai pentru a face pe placul U.D.M.R. Și pentru că bugetul actual continuă terapia de șoc, atenție la răsturnările de situație din Ungaria și pentru că la orizont se întrezărește o nouă afacere profitabilă pentru oamenii Puterii - Bell Helicopters. Nu putem să fim părtași la un document care chinuie în continuare un popor întreg!

Vă mulțumesc.

(Aplauze din partea stângă a sălii.)

 
 

Domnul Petre Roman:

Din partea Grupului Partidului Democrat, domnul deputat Duvăz.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Parcursul constituirii și ulterior al dezbaterilor acestui buget a situat Partidul Democrat pe opinii foarte diferite, pe care le voi explica acum.

Este, fără îndoială, un buget de austeritate. Este, fără îndoială, un buget față de care Partidul Democrat a avut destule critici. Este, fără îndoială, un buget însă pe care, prin modificările aduse aici inclusiv prin atitudinea combativă a Opoziției în legătură cu diverse articole care au fost adoptate la acest buget, este un buget care s-a optimizat. (Vociferări din partea stângă a sălii.)

Ceea ce însă trebuie să menționez este că noi dorim ca pentru bugetul anului viitor să se întâmple lucruri mult mai importante și nu știu de ce, vă mărturisesc, actuala Opoziție este nemulțumită de construcția bugetară care, din păcate, seamănă prea mult cu construcțiile bugetelor anterioare, în perioada când actuala Opoziție guverna.

În legătură cu aceasta, ceea ce noi dorim este ca: reforma economică în acest an să aibă într-adevăr un ritm foarte rapid, reforma finanțelor să fie suficient de rapidă, astfel încât Ministerul Finanțelor să poată depune în fața acestui Parlament la 1 noiembrie chiar în 1998 proiectul de buget pentru 1999 și, în fine, să putem intra de data aceasta în dezbateri în așa fel încât la începutul anului să avem bugetul format.

Noi vom vota pentru acest buget.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

 
 

Domnul Petre Roman:

Mulțumesc.

Domnul deputat Popa Aron, deputat independent. Vă rog.

 
 

Domnul Aron Ioan Popa:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Grupul parlamentar de independenți, membri A.P.R., în urma dezbaterilor pe marginea proiectului de buget pe 1998, considerăm că am avut dreptate atunci când am afirmat că prevederilor actualului buget trebuiau corelate cu obiectivele programului de guvernare a cabinetului Radu Vasile. Desincronizările au fost evidente, pentru că obiectivele prioritare susținute în acest program, respectiv susținerea și dezvoltarea IMM-urilor, stimularea activității de export, agricultura, au fost doar promisiuni deșarte. Sume importante din bugetul de stat, în loc să fie direcționate spre acele sectoare care asigură venituri stabile la bugetul statului, au fost direcționate pentru acoperirea arieratelor unor regii de stat, capitalizarea unor bănci și acoperirea sumelor pentru personalul disponibilizat din economie.

Actualul buget nu oferă nici o perspectivă din punct de vedere al relansării și dezvoltării economice și a mult doritei reforme în economie. Gradul de austeritate este atât de ridicat, încât este posibil ca întreaga economie românească să intre în colaps, ceea ar duce la o pauperizare și mai accentuată a populației. Bugetul a fost construit pe o înșiruire de cifre, urmărindu-se doar echilibrul bugetar între venituri, cheltuieli și deficit, fără să se urmărească o strategie pe termen lung de dezvoltare a economiei românești.

Amendamentele propuse, care ar fi susținut repararea unor neajunsuri evidențiate în timpul dezbaterilor, au fost respinse prin votul majorității, aprobându-se doar mici cârpeli la unele sectoare care nu vor schimba esențial datele problemei.

În concluzie, deputații independenți ai Partidului Alianța pentru România vor vota împotriva proiectului de buget pe 1998. (Aplauze din partea stângă a sălii.)

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții nu mai sunt. Putem trece deci la votul final. Votul final pentru Legea bugetului de stat pe anul 1998.

Cine este pentru?

 
 

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din bancă):

"Procedura de vot! Să votăm procedura de vot! Unde vă grăbiți așa?" (Vociferări din partea stângă a sălii.)

 
 

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Trebuie să stabilim procedura de vot!

 
 

Domnul Petre Roman:

Nu scrie nicăieri că se votează procedura de vot. Nu, domnule deputat. Numai dacă există cerere. Nu a fost nici o cerere. Nu este prevăzut în regulament.

Să numărăm în continuare.

(Vociferări zgomotoase din partea stângă a sălii.)

231 de voturi pentru.

(Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

Împotrivă? Vă rog. 129 de voturi. Mulțumesc.

Abțineri? Vă rog. 3.

Vă mulțumesc.

Legea bugetului de stat a fost votată. Vă mulțumim.

După pauză trecem la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat. La ora 15,00.

(După pauză, lucrările au fost conduse de domnul Mircea Ionescu-Quintus, vicepreședinte al Senatului)

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Suntem nevoiți să facem apel nominal în cinci minute. Dacă peste cinci minute nu avem cvorum, atât cât se poate observa de aici, nu avem altă soluție. Deja am trecut cu aproape o jumătate de oră peste ora când am stabilit să începem lucrările. Secretariatul tehnic trebuie să aibă la dispoziție listele pe care, peste cinci minute, le vom folosi cu regret.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Vă rog să vă ocupați locurile.

 
Aprobarea cererii de prelungire a activității Comisiei parlamentare de anchetă pentru evaluarea situației Societății Române de Televiziune până la 20 iunie 1998.

Voi da cuvântul domnului secretar al Senatului Corneliu Turianu să vă facă o comunicare, după care, cu regret va continua cu apelul pentru Senat.

 

Domnul Corneliu Turianu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia parlamentară de anchetă privind evaluarea situației Televiziunii Române, constituită în baza hotărârii celor două Camere reunite nr.13 din 24 februarie 1998, solicită plenului Camerelor prelungirea mandatului său până la 20 iunie a.c., în vederea definitivării concluziilor și redactării raportului final.

Rog să rețineți, vă reamintesc că majoritatea membrilor acestei comisii au făcut simultan parte și din comisia care și-a terminat de curând lucrările prin raportul de mediere, care a presupus o activitate laborioasă și pe care noi l-am votat de curând.

V-am spus toate acestea pentru, firește, a vă capta bunăvoința și a ne acorda încă două săptămâni să finalizăm lucrările și să țineți cont de faptul că din această comisie fac parte senatori și deputați din absolut toate formațiunile politice, care vă pot confirma pe grupuri care este această situație reală. Motiv pentru care, rog pe domnul președinte să supună la vot plenului Camerelor reunite această solicitare.

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Da. Cererea aceasta va fi sau nu aprobată când vom avea cvorum.

Acum vă rog să faceți apelul colegilor noștri din Senat.

 
 

Domnul Corneliu Turianu:

Achim George

prezent

Aichimoaie Ionel

prezent

Alexandru Nicolae

prezent

Apostolache Victor

prezent

Ardelean Ioan

prezent

Avarvarei Ioan

prezent

Avram Gheorghe

prezent

Badea Dumitru

lipsă

Badea Nelu

prezent

Bădiceanu Nistor

prezent

Bădulescu Doru Laurian

prezent

Bălănescu Mihail

prezent

Baraș Ioan

prezent

Blaga Vasile

lipsă

Bleahu Marcian David

lipsă

Blejan Constantin

prezent

Bogdan Florin

prezent

Boiangiu Cornel

prezent

Boilă Matei

prezent

Bold Ion

prezent

Brânzan Emilian

prezent

Bucur Ioan Corneliu

prezent

Bunduc Gheorghe

lipsă

Burghelea Ioan

lipsă

Burtea Marcu

prezent

Buruiană Florin

prezent

Caraman Petru

prezent

Cataramă Viorel

lipsă

Căncescu Aristotel

lipsă

Câmpean Teodor

prezent

Cârciumaru Ion

lipsă

Cerveni Niculae

lipsă

Chiriacescu Sergiu

lipsă

Ciupe Aurel Liviu

prezent

Ciurtin Costică

prezent

Cotarcea Haralambie

lipsă

Cozmâncă Octav

prezent

Crecan Augustin

absent

Crețu Ioan

prezent

Csapo Iosif

prezent

Dide Nicolae

prezent

Dima Emil

lipsă

Dobrescu Răsvan

prezent

Dobrescu Vasile

prezent

Drăgulescu Iosif Ștefan

prezent

Dumitrașcu Gheorghe

lipsă

Dumitrescu Cristian Sorin

lipsă

Dumitrescu Ticu Constantin

prezent

Eckstein Kovacs Peter

prezent

Făniță Triță

lipsă

Feldman Alexandru Radu

prezent

Frunda Gyorgy

lipsă

Fuior Victor

prezent

Gabrielescu Valentin Corneliu

lipsă

Gavaliugov Corneliu Dorin

lipsă

Găvănescu Vicențiu

prezent

Gheorghiu Costel

lipsă

Gherman Oliviu

lipsă

Ghițiu Paul

lipsă

Glodean Voicu Valentin

lipsă

Grama Mihai

prezent

Hajdu Gabor

prezent

Hauca Teodor

prezent

Huidu Dumitru

lipsă

Ilie Aurel Constantin

lipsă

Ilie Ștefan

lipsă

Iliescu Ion

lipsă

Ion Vasile

lipsă

Ionescu Cazimir Benedict

prezent

Ionescu-Quintus Mircea

prezent

Juravlea Petru

lipsă

Kozsokar Gabor

prezent

Lăzărescu Amedeo Dan

lipsă

Lorinczi Iuliu

prezent

Maior Liviu

lipsă

Marcu Ion

lipsă

Marin Dan Stelian

prezent

Marinescu Voinea Bogdan

lipsă

Marko Bela

lipsă

Matetovici Mihai

lipsă

Meleșcanu Teodor Viorel

lipsă

Mânzână Ion

prezent

Moisin Ioan

prezent

Morțun Alexandru Ioan

prezent

Muller Constantin

lipsă

Nicolaescu Sergiu

lipsă

Nicolae Marin

prezent

Ninosu Petre

prezent

Oprea Andreiu

prezent

Opriș Octavian

lipsă

Paleologu Alexandru

lipsă

Pană Viorel Marian

absent

Pașca Liviu Titus

lipsă

Păcuraru Paul

lipsă

Pătru Nicolae

prezent

Păvălașcu Gheorghe

lipsă

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă cer scuze.

Domnilor și doamnelor colegi,

Vă anunț pe toți cei din comisiile juridice atât de la Senat, cât și de la Cameră, în mod respectuos și insistent că joi, la orele 15,00, deci nu mâine, poimâine, precum și luni, la orele 15,00 avem ședință comună aici, la sediul Comisiei juridice, în această clădire, pentru audieri. Prin urmare, vă rog respectuos să nu plecați joi. Joi după-amiază avem ședință. Luni după-amiază, la fel, avem ședință.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Vă rog să continuați apelul. Era bine ca apelul dumneavoastră să se adreseze plenului celor două Camere, care încă nu este îndeplinit.

Vă rog.

 
 

Domnul Corneliu Turianu:

Petrescu Mihai

prezent

Plătică Vidovici Ilie

prezent

Pop Stelian Alexandru

lipsă

Popa Mircea Ioan

prezent

Popa Virgil

prezent

Popescu Dan Mircea

prezent

Popescu Virgil

prezent

Popovici Alexandru

lipsă

Preda Elena

prezent

Preda Florea

lipsă

Predescu Ion

prezent

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Domnule secretar Turianu, vă rog să nu vă mai osteniți. După toate estimările, este cvorum. Se pare că este nevoie să începem un apel nominal ca să avem cvorum. Vă mulțumesc. Vă rog să poftiți aici.

 
 

Domnul Corneliu Turianu:

Îmi face plăcere să renunț la apel.

 
Adoptarea proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 1998.

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Doamnelor și domnilor colegi,

Potrivit regulamentului ședințelor comune, începem dezbaterea proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 1998.

Pentru că acum avem cvorum, vă voi ruga să vă exprimați votul cu privire la cererea pe care a adresat-o comisia aceasta de anchetă.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Cine este împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate a fost admisă această cerere.

Îl întreb pe domnul ministru Athanasiu dacă dorește să ia cuvântul din partea ințiatorului. Nu.

Comisia. Aveți cuvântul, domnule președinte.

 

Domnul Decebal Traian Remeș:

Domnilor președinți de ședință,

Domnilor colegi,

Noi am prezentat raportul la proiectul acestei legi și amendamentele admise și respinse. Cerem să se treacă la dezbaterea pe articole.

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Da. Vă mulțumesc.

Dacă la dezbaterile generale, din partea grupurilor parlamentare...

Domnul deputat Acsinte Gaspar are cuvântul.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu înțeleg că trebuie să votăm astăzi și bugetul asigurărilor sociale, dar cred că nici într-o manieră în care se încearcă în acest moment să se desfășoare. Este inadmisibil ca ministrul pentru muncă și protecție socială să nu vină cel puțin să expună două - trei considerente în motivarea proiectului de buget. Noi discutăm inițiative legislative și se fac intervenții și dezbateri, iar la proiectul bugetului asigurărilor sociale, care este tratat în maniera în care este tratat, ministrul nici nu vrea să intervină!

Domnule președinte,

Eu vă rog și vă citez textul din regulament, și, dacă nu se procedează așa, vreau să vă spun că grupurile noastre parlamentare părăsesc sala: "Dezbaterea proiectului de buget este precedată de prezentarea de către inițiator a elementelor de fundamentare a proiectului, precum și a raportului comun. Raportul este prezentat de către unul dintre inițiatori."

Adică dăm cuvântul președintelui comisiei, iar inițiatorul nu are nimic să spună Parlamentului, ca și când am adopta o lege, așa, oarecare.

Vă rog, domnule președinte, să atrageți atenția Guvernului pe această linie, ca să-și prezinte considerentele pentru care a promovat acest proiect de lege.

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Vă mulțumesc. Consider că intervenția dumneavoastră este întreptățită. Cred că a fost auzită și de domnul ministru al muncii și al protecției sociale, pe care îl rog totuși să exprime atât cât consideră necesar susținerea acestui proiect al bugetului asigurărilor sociale.

Aveți cuvântul, domnule ministru Athanasiu.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Regret acest incident care nu este rezultatul voinței noastre. Însă, după cum bine știți, Legea finanțelor publice prevede că inițiatorul proiectului de buget este Ministerul Finanțelor. În acest context, am considerat că inițiatorul... de altfel și comisia care a întocmit raportul este Comisia pentru buget, finanțe și nu Comisia pentru muncă și protecție socială, dar pentru că s-a făcut această solicitare, oricum vroiam să iau cuvântul, dar nu legat de prezentare. Nefiind inițiatorul, potrivit Legii finanțelor publice, al acestui proiect, mă voi referi pe scurt la acele aspecte ale acestui proiect de lege care aduc noutăți în privința construcției bugetului asigurărilor sociale de stat.

Acest buget, sigur, fiind o parte componentă a bugetului consolidat, a suportat rigorile și constrângerile așadar financiare care au fost avute în vedere la proiecția acestui buget. Cu toate acestea, el ilustrează, în privința pensiilor, indexările care s-au acordat în procentele deja stabilite, ilustrează, de asemenea, în bună măsură toate cele pe care le-am avut în vedere sub aspectul executării creanțelor acestui buget, ca urmare a deficitelor mari înregistrate în ultimii ani.

Vreau să vă informez că la ora actuală deficitul bugetar înregistrat la bugetul asigurărilor sociale de stat este de 3.500 de miliarde și că, datorită neplății contribuțiilor la fondul de pensii și la celelalte fonduri care alcătuiesc generic bugetul asigurărilor sociale de stat, acest lucru continuă să se agraveze. De aceea, în cuprinsul legii bugetului asigurărilor sociale sunt prevăzute toate măsurile legate de executarea silită a creanțelor acestui buget, care a realizat până acum din executare silită aproximativ 280 de miliarde de lei.

Din punctul de vedere al echilibrelor bugetare pe diferitele fonduri ale acestui buget, bugetul este un buget echilibrat, care are în privința fondului de pensii și a celorlalte indemnizații care se achită de aici la capitolul "venituri" și la capitolul "cheltuieli" aceleași sume de bani, și sperăm că în execuția bugetară nu vor apărea probleme. Dimpotrivă, sperăm să înregistrăm, dacă va fi posibil, atât din executarea bugetului, cât și din executarea silită un excedent.

În al doilea rând, în privința pensiei suplimentare, acest buget este proiectat cu un deficit de aproximativ 48 de miliarde, care vizează transferul de la bugetul asigurărilor sociale de stat a pensiei suplimentare către pensionarii din sistemul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului de Interne și a Serviciului Român de Informații, pentru că așa ne-a obligat chiar o hotărâre a Curții Constituționale.

Iar în ceea ce privește lucrurile legate de bugetul pensiilor pentru agricultori, și în acest an el este un buget care este susținut atât din contribuția de 2-4% prevăzută în Legea nr.80 din 1992, astfel cum a fost pusă în aplicare prin Hotărârea Guvernului nr.3, precum și dintr-o subvenție de la bugetul de stat care acoperă partea din pensii care nu se poate realiza din contribuțiile facultative și din contribuția agenților economici.

În fine, în privința fondului de șomaj, acesta prevede pe de o parte plata ajutorului de șomaj, plata indemnizațiilor compensatorii prevăzute de Ordonanțele nr.9 și 22, prevede, de asemenea, credite pe Legea nr.1 privind susținerea întreprinderilor mici și mijlocii și, de asemenea, susținerea salariilor absolvenților oricărei forme de învățământ care se încadrează în condițiile Ordonanței nr.35 din 1997.

Ceea ce aduce într-adevăr nou acest buget privește numărul crescut de locuri de muncă, de locuri de tratament și odihnă în stațiunile pe care Ministerul Muncii le are contractate semestrial pentru pensionari și salariați. Acest număr de locuri de muncă este de 400 de mii în acest an; cu 100 de mii mai mult decât anul trecut. Și, de asemenea, s-a abordat o soluție, zicem noi, mai corectă - aceea a unei subvenționări a acestor bilete în aceeași proporție, indiferent de nivelul de pensii și salarii, socotind că așa contribuim într-o măsură mai concretă la susținerea tratamentului și odihnei beneficiarilor acestor bilete.

În esență, acestea sunt principalele dispoziții ale acestui proiect de lege, neomițând faptul că, din acest an se aplică și Legea asigurărilor de sănătate - Legea nr.145, care impune bugetului asigurărilor sociale de stat de a plăti o contribuție de 4% asupra acestui buget pentru asigurările de sănătate ale pensionarilor.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Mulțumesc, domnule ministru.

Dau cuvântul domnului ministru Dăianu, ministrul finanțelor.

 
 

Domnul Daniel Dăianu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

O să vă răpesc numai câteva momente, pentru că bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale suportă consecințele unei evoluții economice care, din păcate, afectează resursele care pot fi puse la bătaie pentru sprijinirea diverselor domenii ale activității economice și sociale.

După o cădere ca cea înregistrată anul trecut, desigur că acest lucru se reflectă și în bugetul asigurărilor de stat. Cu atât mai mult, cu cât crearea condițiilor, premiselor pentru ca să reușim să înscriem economia României pe o traiectorie de creștere durabilă, este condiția foarte necesară, nu și suficientă, dar, repet, foarte necesară pentru ca bugetul asigurărilor sociale să poată să dea oamenilor atât cât aceștia au nevoie.

Aș vrea să spun că situația complicată a bugetul asigurărilor sociale, ca dealtfel și a bugetului de stat, derivă și din procesul de modificare dramatică a relației între populația activă și cei care așteaptă de la ceilalți transferuri.

Acesta este un proces general. Deci, în toată Europa se observă și o îmbătrânire a populației, și o presiune din ce în ce mai mare pe fondurile care trebuie să asigure asistența socială, sau pensiile oamenilor.

De aceea se și pune problema unei reforme a sistemului de pensii. Există țări în tranziție care deja au facut pași importanți din acest punct de vedere. Eu cred că cu cât noi vom întârzia mai mult, va fi mai rău. Este o sarcină și a acestui Guvern, atât cât va fi el, dar și a celor care-i vor urma, de a proceda la o reformă a sistemului de pensii, astfel încât să putem să dăm un răspuns eficace la această sfidare a secolului 21, care nu privește numai societatea românească, ci și societățile europene și nu numai pe cele europene.

Eu mă voi rezuma la aceste propoziții. Consider că domnul ministru al muncii a esențializat ceea ce se regăsește în raportul care însoțește textul pe care-l aveți dumneavoastră în fața ochilor și judecării.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Mulțumesc, domnule ministru.

Cei doi inițiatori și-au exprimat punctele de vedere, susținând proiectul. Comisia de specialitate, de asemenea, și-a expus punctul de vedere.

începem dezbaterile generale cu privire la acest proiect de lege.

Are cuvântul doamna deputat Paula Ivănescu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, din partea Grupului parlamentar PD.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Încă din expunerea de motive s-a subliniat că proiectul bugetului asigurărilor de stat a fost întocmit pe baza datelor de prognoză privind evoluția principalilor indicatori macro-economici pe anul 1998, execuția veniturilor și cheltuielilor asigurărilor sociale de stat în anul 1997 și a măsurilor de protecție socială a veniturilor populației, ce se au în vedere pentru anul 1998.

Dacă în privința primului criteriu, nu sunt multe de modificat, sărăcia bugetară fiind îndelung discutată și motivată, dacă execuția este una dată, care, iarăși, nu poate aduce modificări, în privința modului în care a fost gândită protecția socială a veniturilor populației, și mai ales modul de distribuție pe diverse domenii, merită o discuție detaliată.

Astfel, pentru ca veniturile bugetului să acopere cheltuielile, este necesară subvenționarea de la bugetul de stat cu suma de 1.665 miliarde. În condițiile în care pensionarii solicită, pe bună dreptate, recalcularea pensiilor și ridicarea nivelului lor, este greu de înțeles de ce Guvernul nu grăbește reforma în domeniul asigurărilor sociale, în special în domeniul pensiilor.

Dacă Guvernul Văcăroiu a excelat prin a stopa reforma, sau în orice caz a tergiversat aplicarea oricărei soluții reformatoare, dacă Guvernul Ciorbea nu s-a deosebit esențial în această privință, în orice caz, în domeniul social nu a întreprins aproape nimic, măsurile fiind de protecție directă, dar nu de reformă a sistemului, bugetul prezentat de Guvernul Radu Vasile arată că nici el nu are în program o reformă profundă.

Deși se discută de ani de zile în societatea românească nevoia de a trece la un sistem alternativ de pensii, acest buget nu reflectă o voință în acest sens. Poate reprezentantul Ministerului Muncii și Protecției Sociale ne va lămuri mai în detaliu în acest sens.

În ceea ce privește detalierea pe cheltuieli, de la bun început, trebuie să subliniez că din totalul de cheltuieli de 21.350 de miliarde, pensiile reprezintă circa 88,38 procente din cheltuieli, iar toate celelalte forme de protecție directă sau indirectă, numai 8,58% din cheltuieli. Acesta este nivelul de protecție real, pentru că pensiile sunt un drept câștigat după anii de muncă și în conformitate cu contractul încheiat între cetățeni și stat.

Cum cheltuielile de administrare ale fondului se ridică la suma de 497 miliarde, adică 2,33% din cheltuieli, cred că sunt puține de spus despre nivelul derizoriu al protecției sociale.

Protecția socială pentru toți cetățenii României este de numai 3,68 de ori mai mare decât banii cheltuiți pentru administrarea fondului, adică de 80 de mii de lei pe an și persoană, la o populație calculată de 23 de milioane. Sigur, nu toți cetățenii României au nevoie de protecție, în sensul acestei legi - indemnizații pentru incapacitate de muncă din cauză de boală sau accident, indemnizații pentru concedii de maternitate și îngrijirea copiilor, decese, proteze, concedii plătite pentru îngrijirea copiilor până la 2 ani, tratament balnear și de odihnă etc. Dar, chiar dacă am lua numai un sfert din populație, și tot ne situăm la un nivel ridicol de 320 de mii de lei.

în cazul bugetului pentru plata pensiilor și altor drepturi de asigurări sociale ale pensionarilor agricultori, în primul rând, trebuie să remarcăm titlul mult mai corect al bugetului care, într-adevăr, este mai mult un buget de pensii, decât unul de drepturi de asigurări sociale.

Astfel, din cheltuielile de 2.324 miliarde, asigurate cu o subvenție de 1.076 miliarde de la bugetul de stat, cheltuielile cu pensiile reprezintă 93,67 procente, iar alte tipuri de protecție, reprezentate de 48,3 miliarde de lei, însumează 2,07 procente, ceea ce pentru beneficiarii acestui buget echivalează cu circa 5 mii de lei pe om și an.

Cheltuielile cu administrarea fondului reprezintă 100 de miliarde de lei, adică 4,21 procente din cheltuieli, dublu față de suma integrală acordată tuturor măsurilor de protecție. Chiar dacă acest nivel mare este cel din anul precedent, atunci justificat de marea dezordine din zona asigurărilor agricultorilor, ne întrebăm serios de ce acest nivel se menține și pentru 1998, dat fiind că cel din asigurările generale este deocamdată la jumătate.

De asemenea, trebuie să fie un serios semnal de alarmă că acest buget este asigurat de fapt de bugetul de stat, contribuția asiguraților ridicându-se numai la un procent infim din această sumă.

Cel puțin pentru viitor, trebuie luat în serios un program de modernizare a satului care, pe lângă multele și dureroasele rămâneri în urmă, să rezolve și această problemă, în special prin formele asociative juridice ale cetățenilor de la sate, altele decât cele pentru lucrul pământului.

Trebuie remarcată aceeași definire corectă a bugetului pentru plata ajutorului de șomaj, deoarece din totalul de cheltuieli, de 5.177 miliarde pentru plata directă a ajutorului de șomaj, sunt prevăzute 1.981 miliarde pentru acest ajutor de șomaj, pentru alocațiile de sprijin - 532 de miliarde, adică aproape jumătate din sumă.

Aceeași nedumerire rămâne privind procentul mare destinat administrării fondului, și anume de 326,2 miliarde, reprezentând 6,3 procente din cheltuieli.

La acest fond este însă mult mai mult de discutat despre repartizarea celorlalte cheltuieli.

Nivelul ajutoarelor de integrare profesională este de 202,4 miliarde, adică sub cele de administrare a fondului, iar plata diferenței pentru cei care încadrează absolvenți ai insituțiilor de învățământ este de 92 miliarde, tot o sumă foarte mică.

Suma acordată centrelor de calificare și recalificare este de 26,2 miliarde, ceea ce este cu adevărat insuficient, dar arată că încă nu se cunosc exact direcțiile de dezvoltare ale economiei românești. Altfel, cererea ar fi cu mult mai mare.

Din statisticile privind încadrarea celor care termină astfel de cursuri, procentul celor care-și găsesc loc de muncă, 15% este derizoriu, așa explicându-se și lipsa cererii de cursuri.

Suma acordată ca împrumut înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii este de numai 80 de miliarde, o sumă ridicolă pentru nevoile șomerilor din România și care nu are darul de a stimula întreprinzătorii mici și mijlocii, pe care întreaga clasă politică declară că-i susține.

Este foarte adevărat că nici băncile nu se dau în vânt după gestionarea și punerea în acțiune a unui asemenea fond, pentru că, nu-i așa?, de ce să se lege la cap, când pot trăi foarte confortabil din dobânda de refinanțare acordată de Banca Națională.

În ceea ce privește bugetul pentru pensia suplimentară, ne confruntăm din nou cu practica ilegală de a suporta deficitul bugetelor fondurilor similare ale pensionarilor militari, care au o cu totul altă filieră.

Deoarece în anii precedenți acest fond a avut mereu excedent, deci fondul pensiei suplimentare, uitându-se că acesta este în fapt singurul fond privat, printr-o exhibiție legislativă, guvernanții de ieri și cei de azi s-au gândit să mai bage o dată mâna în buzunarul cetățeanului, rezolvând pe moment o situație dificilă.

Ca la fiecare dintre proiectele de buget primite, ultima anexă se referă la lista obiectivelor de investiții ce urmează a fi finanțate din aceste bugete, numai că, tot ca de fiecare dată, această listă lipsește cu desăvârșire. Suma cumulată pe cele două bugete este de 100,5 miliarde, deci o sumă deloc neglijabilă, față de cele utilizate pentru diferitele tipuri de protecție. Drept urmare, considerăm că este cazul să știm exact obiectivele de investiții pentru care ne dăm votul.

Și o ultimă remarcă. Dacă am lua în considerare toate cheltuielile cu aceste bugete, inclusiv cele pentru administrarea fondurilor și cele din surse externe, dar excluzând pensiile directe, rămânem la o sumă care arată nivelul real de protecție socială din România, ce reprezintă numai 5,58 procente din P.I.B.-ul pe 1998, și nu procentele anunțate, de 12-14%.

Sperând că reforma în sistemul asigurărilor sociale nu va mai întârzia și că, în sfârșit, statul va acționa în favoarea cetățeanului, Grupurile parlamentare ale Partidului Democrat vor vota acest buget pentru 1998, dar avertizează că este pentru ultima oară când mai dau girul unei concepții învechite în alcătuirea bugetului asigurărilor sociale de stat.

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Vă mulțumesc, doamna vicepreședinte.

Din partea Grupului parlamentar al PDSR, are cuvântul domnul deputat Marian Sârbu.

 
 

Domnul Marian Sârbu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor președinți,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Mai întâi aș vrea să-i mulțumesc doamnei Paula Ivănescu pentru discursul pe care l-a avut. Chiar mi-a fost teamă, am impresia că mi-a citit și discursul meu înainte să ia cuvântul, dar, în orice caz, m-a scutit de a mai repeta unele cifre care reliefează totuși gradul foarte scăzut de protecție socială.

Este, însă, surprinzător, din păcate, că Grupul parlamentar al PD a mai acordat doar un avertisment, un cartonaș galben actualei Puteri, în domeniul protecției sociale.

Revenind, aș vrea să vă spun, stimați colegi, că, privit din unghiuri diferite, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pe 1998 are, firește, caracteristici diferite.

Din punct de vedere politic, este indiscutabil un buget al promisiunilor neonorate, și aceasta, evident, într-o catalogare destul de elegantă, veți recunoaște și dumneavoastră.

Din punct de vedere economic, este, fără discuție, un buget al macrostabilizării. Dar, din păcate, al macrostabilizării sărăciei.

Iar din punct de vedere social, actualul proiect de buget este unul de subzistență, neasigurând persoanelor pe care le are în vedere decât venituri considerate, în cea mai mare parte, chiar de Institutul pentru Calitatea Vieții, venituri de supraviețuire.

Înainte de a argumenta cele afirmate, aș dori să-l rog pe domnul ministru al finanțelor, domnul Daniel Dăianu, să încerce eventual în răspunsul dumnealui să ne lămurească în legătură cu o problemă de principiu, în legătură cu arhitectura bugetulului consolidat în ansamblul său și cu rolul pe care ar trebui să-l ocupe în principiu bugetul asigurărilor sociale.

Și domnul Athanasiu, și domnul ministru Dăianu, sunt sigur, cunosc că există în societatea românească o dezbatere pe această temă, există păreri pro și contra în legătură cu gradul de independență sau de dependență al bugetul asigurărilor sociale, în raport cu bugetul de stat, și aș dori să aflu părerea domnului ministru Dăianu în legătură cu acest raport. În ce măsură dependența sau independența acestui buget afectează gradul de protecție socială, sau în general politicile de protecție socială pe care ar trebui să le implementeze Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Așa după cum se știe, acest buget este de fapt un cumul a 4 fonduri distincte.

Primul și cel mai important, de altfel, este bugetul asigurărilor sociale, sau, mai direct spus, fondul pensiilor de stat. Cumulate cu valorile din bugetul pentru pensia suplimentară, cifrele din acest buget indică o tristă realitate.

în 1998, circa 3,7 milioane de pensionari de stat vor avea o pensie medie doar de circa 450 de mii de lei, în timp ce pentru alți aproximativ 200 de mii de pensionari de stat, pensia medie va fi chiar sub 400 de mii de lei, aceștia din urmă nebeneficiind de pensie suplimentară.

Iată, deci, că nici în bugetul pe acest an nu se regăsesc promisiuni importante făcute în campania electorală.

Astfel, am dori ca domnul ministru Athanasiu să ne precizeze de ce nu poate fi respectat angajamentul general de creștere a pensiilor și de ce astăzi pensia medie reală se află, dimpotrivă, în continuă scădere, ajungând la un dramatic 45% din venitul salarial mediu, față de circa 65-70%, în decembrie 1996.

Tot în acest context, am dori să aflăm de ce în buget nu sunt prevăzute sumele pentru recolerarea pensiilor, acțiune începută de Guvernul Văcăroiu în septembrie 1996 și pe care ministrul muncii o promite de mai mult timp.

În ceea ce privește pensiile pentru agricultori, situația este și mai grea. Astfel, cei 1,7 milioane de pensionari de agricultură, vor primi în medie o pensie lunară de numai 106 mii lei, adică mai puțin cu circa 350 de mii de lei pe lună, mai puțin, deci, decât li s-a promis.

Se naște, în mod firesc, domnule ministru, întrebarea: când vor primi pensionarii din agricultură pensii egale cu pensionarii din cadrul sistemului de asigurări sociale de stat?

Aveți, cumva, în vedere, să materializați această promisiune electorală printr-o corecție în cadrul bugetului rectificativ?

Firește că pentru specialiști ca dumneavoastră, față de care noi avem tot respectul, o astfel de întrebare ar putea să aibă caracter peiorativ. Vă mărturisesc însă că și astăzi, la un an și jumătate de când ați preluat puterea, sunt pensionari din agricultură care se întreabă când va fi respectată această promisiune electorală?

Cred că ar fi mult mai corect să veniți și să spuneți că această promisiune a fost una lipsită de orice fel de bază economică, astfel încât să nu se mai întrețină o iluzie pe care oamenii de la țară, oameni mai simpli o trăiesc și astăzi.

Cred că este nevoie de asemenea clarificări, domnilor miniștri, cu atât mai mult cu cât, iată, în 1997, pentru prima oară în istoria asigurărilor sociale din România, numărul pensionarilor l-a întrecut pe cel al salariaților. Sunt astăzi în România cu circa 250 de mii mai mulți pensionari decât salariați.

În privința bugetului pentru plata ajutorului de șomaj, din datele prezentate, corelate cu cifrele incluse în expunerea de motive a bugetului de stat, rezultă că un număr de peste 200 de mii de șomeri din cei aproximativ 1,1 milioane, vor ieși din perioada de protecție specifică Legii nr.1/1991 și nu vor mai beneficia de alocațiile respective, adică 375 de mii de lei ajutorul de șomaj, 126 de mii de lei alocația de sprijin, 168 de mii ajutorul de integrare profesională.

Conform estimărilor, la sfârșitul anului 1998, rata șomajului va ajunge în jur de 12%, față de numai 6%, cât era în decembrie 1996.

Pentru acest peste 1 milion de șomeri, actuala Putere nu pare a avea nici un fel de alternativă pe piața muncii.

Acum un an și ceva, e drept, în perioada în care conferințele de presă de la Palatul Victoria rivalizau cu festivitățile de decernare a premiilor OSCAR, Guvernul ne prezenta o soluție miracol: forța de intervenție rapidă.

Părea că printr-un fel de desant aerian, în zonele în care se vor face disponibilități masive, se vor crea aproape instantaneu locuri de muncă, sau că cei disponibilizării vor deveni niște prosperi întreprinzători.

A fost un eșec pe care astăzi actuala Putere încearcă să-l escamoteze printr-o rețetă foarte simplă. Se iau 3 oferte de locuri de muncă refuzate de 3 șomeri, dacă se poate, chiar mineri, și se prezintă la Televiziunea Română la o oră de vârf și, dacă se poate, chiar de doamna Anca Toader. Este o încercare lamentabilă prin care guvernanții aproape că se mint pe ei înșiși, întrucât, chiar dacă prin absurd toți cei sau aproape toți cei disponibilizați ar refuza locuri noi de muncă oferite, tot ar rezulta că evaluările inițiale au fost greșite.

În rest, în structura cheltuielilor din fondul de șomaj, se poate spune că sunt și lucruri bune, și lucruri noi. Numai că cele bune nu sunt noi, iar cele noi nu sunt bune.

Astfel, este un lucru bun faptul că s-au prevăzut 80 de miliarde de lei pentru creditarea întreprinderilor care încadrează șomeri, dar aceasta nu este o noutate, această măsură fiind introdusă încă din 1995 de Guvernul Văcăroiu. Ceea ce este nou, este faptul că Ministerul Muncii și Protecției Sociale nu pare a avea capacitatea de implementare a acestei măsuri active, anul trecut, fiindu-i necesare mai mult de 6 luni pentru a determina o bancă să deruleze creditul.

În acest fel, numărul de locuri de muncă nou create a fost nesemnificativ.

După cum tot o noutate o reprezintă consecvența cu care continuă o măsură din 1997, care n-a avut efecte pozitive pe piața muncii - plățile compensatorii, pentru care s-au prevăzut și anul acesta aproape 1.400 de miliarde de lei.

Guvernul Văcăroiu a lăsat moștenire actualei Puteri un excedent de circa 2.500 de miliarde de lei la fondul de șomaj, sumă care, în 2 ani, a fost practic pulverizată prin aceste plăți compensatorii. Care sunt efectele pe piața muncii, domnule ministru? Câte noi locuri de muncă s-au creat în sectorul privat? Vor fi și în acest an întreprinderile mici și mijlocii generatoare de șomeri?

în ansamblu, bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul acesta ne poate conduce la câteva concluzii foarte clare.

Mai întâi, faptul că este construit pe baza unor legi apărute înainte de noiembrie '96. Acest lucru evidențiază faptul că în domeniul protecției sociale actuala Putere n-a finalizat nici o lege importantă de reformă din cele promise la pachet încă din februarie '97. Nici Legea pensiilor și nici o nouă lege cu privire la protecția șomerilor n-au trecut de faza discuțiilor preliminare. Astfel că se poate spune că reforma legislativă în domeniu este mult întârziată, chiar față de Programul de guvernare.

În același timp, vreau să remarc cu surprindere faptul că Ministerul Muncii și Protecției Sociale a acceptat, aș spune în mod nejustificat, ca alte ministere să facă protecție socială, încălcând într-un fel principiul specializării ministerului însuși.

Mă refer în primul rând la Ordonanța nr.10/1997, conform căreia, după cum cunoașteți, Ministerul Educației Naționale preia niște măsuri de protecție socială, astfel încât la nivelul județelor, inspectorii școlari sunt mai degrabă la ora actuală interesați de licitațiile cu privire la sumele respective și așa mai departe, decât de reforma învățământului în ansamblul ei.

Pe de altă parte, se pleacă pe un drum extrem de sinuos, după părerea mea. Este vorba de o împrăștiere a protecției sociale, și nici măcar de o descentralizare a protecției sociale. Vă reamintesc că, în cadrul proiectului Legii privind Fondul pentru dezvoltare socială, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, iarăși cu o ușurință de neimaginat, din punctul meu de vedere, a acceptat ca protecția socială să ocolească consiliile locale.

După cum știți, conform acelui proiect de lege, protecție socială, în sensul acelei legi, se face prin ocolirea acestor consilii locale, și, după părerea mea, este o încălcare a principiului descentralizării protecției sociale și o dovadă că, de fapt, Ministerul Muncii și Protecției Sociale se desesizează de protecția socială.

În al doilea rând, și acest lucru este mult mai important, bugetul asigurărilor sociale de stat pe 1998 va determina, alături de alți factori, bineînțeles, o nouă scădere a nivelului de trai al populației. După ce în 1997 puterea de cumpărare a scăzut cu circa 25-30%, 30 de procente, în raport cu decembrie '96, și în 1998 aceasta va continua panta descendentă.

Este de așteptat o reducere în termeni reali a pensiilor și a celorlalte alocații specifice bugetul asigurărilor sociale cu încă 10%, aproape în aceeași proporție în care va scădea și salariul real, astfel încât în luna decembrie 1998, majoritatea românilor vor avea un nivel de trai cu circa 40%, mai scăzut decât în decembrie 1996.

În aceste condiții, este, firește, aproape imposibil să vorbim despre existența unei clase de mijloc în România. Totuși, aș vrea să vă întreb, domnilor miniștri, cum poate influența un astfel de buget și un astfel de trend social apariția unei clase de mijloc? Există premise pentru apariția și consolidarea acestei clase de mijloc, în condițiile adoptării, începând cu ianuarie '98, a unui sistem de impozitare prin care, practic, se socializează pierderile și se privatizează beneficiile?

Sunt întrebări la care răspunsurile dumneavoastră ne-ar putea ajuta la identificarea unor eventuale perspective în acest sens, dar în care nici reprezentanții actualei Puteri nu mai cred. Astfel cum ar putea fi interpretată declarația fostului ministru al finanțelor, domnul Ciumara, care recunoștea cu sinceritate că în 1997 ați chinuit un popor întreg degeaba.

în orice caz, perspectiva ca acest popor să fie chinuit degeaba și în 1998, împiedică Grupurile parlamentare ale PDSR să voteze în favoarea actualului proiect de buget.

Cu atât mai mult cu cât una dintre vulnerabilitățile bugetului de stat, despre care vorbește domnul Dăianu, în expunerea de motive, este valabilă și pentru bugetul asigurărilor sociale. Mă refer, indiscutabil, la dinamica economiei, "o economie care ar putea", spune dânsul, "să meargă prin mâl". Din această perspectivă firește că bugetul asigurărilor sociale este mai degrabă un efect decât o cauză, cauza fundamentală a sărăciei generalizate de astăzi se regăsește de fapt în păcatul inițial al actualei Puteri. Acela de a fi conceput un program economic bazat pe scăderea produsului intern brut, procedând așa cum nici o țară din Europa de est nu mai acceptă. Lipsa unei coerențe minim necesare pentru derularea corectă a reformelor structurale determină pe domnul ministru Daniel Dăianu să se teamă că economia va merge în mâl.

La multitudinea de scenarii imaginate de dânsul și redate într-un mod extrem de plastic de domnia-sa, îngăduiți-mi să adaug și eu unul, un scenariu care ar putea să reliefeze foarte bine tipul de model social spre care se îndreaptă România și pe care îl poate reliefa chiar acest buget. În nov.1996, actuala Putere a preluat comanda unui imens Titanic la bordul căruia a îmbarcat toată populația acestei țări. Acum după un an și jumătate deși înțelege că există pericolul unui naufragiu și aceasta este una din îngrijorările, din angoasele domnului Dăianu, actuala Putere, exact ca în scenariul capodoperei cinematografice, nu pare preocupată în principal decât de un singur lucru - acela de a asigura bărci de salvare doar pentru pasagerii de la clasa întâi.

Vă mulțumesc. (Aplauze puternice.)

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Mulțumesc, domnului deputat.

Din partea grupurilor parlamentare ale PNȚCD are cuvântul domnul deputat Ion Botescu.

 
 

Domnul Ion Botescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Orice analiză a proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat trebuie să aibă în vedere contextul în care acesta a fost elaborat și anume existența a 3.950.000 pensionari de asigurări sociale, 1.960.000 pensionari agricultori, 440.000 persoane cu ajutor de șomaj, 350 000 persoane cu alocație de sprijin.

Din totalul cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat, 88,4 % este destinat plății pensiilor, iar circa 8,6% este prevăzut pentru plata celorlalte prestații, anume incapacitate temporară de muncă, maternitate, îngrijirea copiilor bolnavi până la 3 ani, creșterea copiilor până la 2 ani, tratament balnear și odihnă. Trebuie remarcat că la atribuirea biletelor de odihnă și tratament vor avea prioritate persoanele cu pensii și respectiv salarii mai mici.

Cu toate greutățile perioadei de tranziție, consider că Guvernul dă o atenție deosebită protecției sociale, acest proiect de lege creând posibilitatea redistribuirii veniturilor de la cei sănătoși la cei bolnavi, de la cei aflați în perioada vieții active către pensionari, de la persoanele având un loc de muncă către șomeri.

În concluzie, grupurile parlamentare ale PNȚCD susțin acest proiect de lege, deci îl vor vota.

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Da. vă mulțumesc.

Din partea Grupurilor parlamentare ale PRM are cuvântul domnul senator Nicolae Mânzină.

 
 

Domnul Nicolae Mânzină:

Domnilor președinți,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

În anul 1997, când în ședința comună a Camerelor reunite s-a dezbătut și adoptat proiectul Legii asigurărilor sociale de stat pentru anul respectiv, reprezentanți ai arcului guvernamental se întrecau în previziuni care mai de care mai optimiste. S-a spus atunci de marea prosperitate care ne va cuprinde pe toți, dar nu mai devreme de sfârșitul anului, de diminuarea contribuției pentru fondul de șomaj, de bunăstarea tuturor categoriilor de pensionari, o dată cu vizionarea luminiței de la capătul tunelului, de multitudinea măsurilor active pentru combaterea șomajului, sperându-se chiar la apariția unor organisme autonome de tipul Agenției naționale de ocuparea forței de muncă și Casei autonome de pensii, care în mod evident urmau să-și elaboreze propriile bugete pentru anul 1998. Toate aceste previziuni aveau ca fundament progamul socio-economic pe termen scurt al Guvernului Ciorbea, dar după rezultatele dezastruase înregistrate la nivelul anului trecut, populația se poate considera fericită și chiar norocoasă în condițiile în care ex-premierul nu a mai apucat să-și pună în aplicare și programul pe termen lung. Oricum, putem spune că de pe urma Guvernului Ciorbea, cu excepția scăderii drastice a nivelului de trai, nu am rămas chiar cu nimic și asta dacă ne gândim doar la cele două proiecte de lege privitoare la bugetul de stat și la bugetul asigurărilor sociale.

Deși noua echipă guvernamentală ne-a prezentat alte obiective și măsuri prioritare pe termen scurt și un nou progam de guvernare, de data aceasta pentru perioada 1998-2000, cu implicații directe asupra politicii sociale, astăzi dezbatem proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale înaintat Parlamentului de ex-premierul Victor Ciorbea. Căci vorba aceea, prim-miniștrii trec, bugetele rămân. După această întoarcere în timp vom trece la analiza propriu-zisă a câtorva coordonate considerate de noi ca fiind principale în cadrul acestui proiect de buget pentru anul 1998, buget ce va influența nivelul de viață pentru categoriile cele mai defavorizate ale populației, respectiv pentru pensionarii de toate categoriile și șomeri încadrați în diferite forme de indemnizare.

La data discutării prezentului proiect, situația pensionarilor ține de un rar dramatism, determinat de o medie a cuantumului pensiilor de asigurări sociale de stat ce reprezintă circa 40% din salariul mediu pe economie, în condițiile în care ecuantumul mediu lunar al pensiilor agricultorilor reprezintă doar circa 9%. Chiar în aceste condiții, ale cuantumurilor medii deosebit de scăzute, sunt necesare subvenții totale de 2741,2 miliarde lei pentru bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetul fondului pentru plata pensiilor și alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor.

Deteriorarea raportului salariați-pensionari, ajungându-se ca numărul pensionarilor să-l depășească pe cel al salariaților, ca urmare și al unor politici economice păguboase de închidere a numeroși agenți economici sau de disponibilizări masive în anumite sectoare de activitate, va obliga bugetul de stat la eforturi financiare mai mari decât cele prevăzute. Dacă la toate acestea adăugăm raportul dintre cuantumul mediu al pensiei și minimul de trai necesar, avem întreaga dimensiune a limitei de jos a sărăciei pentru cea mai mare parte a diferitelor categorii de pensionari.

Bugetele fondurilor pentru pensie suplimentară înregistrează un deficit de 78,1 miliarde lei, acesta urmând a fi suportat din disponibilitățile anilor precedenți ale bugetului pentru pensie suplimentară gestionat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, încălcându-se principiul mutualității pentru al treilea an consecutiv, chiar cu avizul Curții Constituționale, cum ne-a anunțat domnul ministru al muncii. Se ajunge din nou la situația în care contribuabilul unui anumit fond trebuie să acopere deficiențe din fondurile pentru pensie suplimentară organizate și gestionate de alte sisteme. În condițiile date, nu putem să nu observăm că sistemele sprijinite sunt tocmai acelea în care există categorii de persoane cu pensii ce depășesc cu mult cuantumul mediu al pensiilor de asigurări sociale de stat, practicându-se astfel un fel de haiducie inversă, în care luăm de la cei săraci și dăm la cei bogați. Practic, noi solicităm intrarea într-o normalitate, în care deficitul înregistrat la fondul pentru pensie suplimentară din anumite sisteme să fie suportat, așa cum este și normal, din bugetul de stat, iar existența unor disponibilități din anii precedenți, în cadrul fondului pensiei suplimentare gestionat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, să contribuie la majorarea, atât cât este posibil, a pensiilor asigurărilor de stat pentru categoriile de contribuabili. Facem această precizare gândindu-ne și la marea masă de specialiști în probleme de fonduri mutuale aflați acum în băncile Puterii.

În ceea ce privește bugetul fondului pentru plata ajutorului de șomaj, acesta ca și în anii trecuți prezintă un confortabil excedent, la care se adaugă diferențele pozitive din anii precedenți. Dar, din nou, pentru obținerea unei precare părți sociale se aplează la metoda cunoscută sub denumirea "strângere de mână de aur" și se alocă circa 1385,1 miliarde de lei pentru personalul afectat de restructurarea economică, în condițiile existenței unei experiențe de dată recentă, care demonstrează că efectele pot fi destul de bune pentru o perioadă scurtă de timp, dar catastrofale dacă analizăm fenomenul în perspectivă. Elocvent este exemplul Văii Jiului, în care printr-o măsură pripită, fără o prealabilă pregătire, s-a trecut la o disponibilizare masivă, caracterizată de premierul de atunci ca fiind o măsură fără precedent la nivel mondial.

Din păcate, lipsa de reacție îndelungată a guvernanților a făcut ca lucrurile să se agraveze o dată cu trecerea timpului, abia de curând ei propunându-și o lege privind facilități fiscale pentru cei ce investesc în zone speciale din punct de vedere social și programe de măsuri rapide pentru crearea de noi locuri de muncă și dezvoltare locală când, de fapt, acestea trebuiau să constituie prologul acțiunilor de disponibilizare. Surprinde în cadrul acestui buget alocarea a doar 80 miliarde de lei, 1,6 din totalul cheltuielilor, pentru acordarea de credite cu dobânzi avantajoase întreprinderilor mici și mijlocii, în vederea creării de noi locuri de muncă, în condițiile în care bugetul anului anterior, mai ambițios, propusese 155,5 miliarde lei, dar probabil, specialiștii în domeniu manifestând o urmă de îndoială în ceea ce privește aplicarea acestei măsuri active, determinantă de situația în care nu au reușit decât acordarea a doar o treime din suma prevăzută pentru anul 1997. Alocarea a doar 28,2 miliarde lei pentru acțiunea de calificare, sumă comparativă cu cea din 1997, ne face să ne întrebăm dacă, la mai bine de 16 luni de guvernare, reprezentanții MMPS împreună cu organizațiile patronale și sindicale s-au gândit la elaborarea unor programe naționale, zonale sau locale pe termen mediu și lung, determinate de mutațiile survenite pe piața muncii, în vederea reconversiei profesionale a personalului disponibilizat, ținându-se cont că pentru anul 1998 se estimează o rată a șomajului care va depăși 13%.

Existența unor sume din credite externe, în vederea aplicării unor măsuri active, ne determină să credem că anul acesta ele vor fi utilizate cu maximum de eficiență, nedorind repetarea situației din anul trecut, când datorită unei construcții legislative inadecvate sau inexistente, respectivele sume n-au putut fi utilizate.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Prin însuși conținutul său, prezentul proiect de buget nu prezintă modificări esențiale față de legi similare din anii anteriori. Din păcate, el vine să accentueze starea de sărăcie generală pentru categoriile cele mai defavorizate. Ca urmare, Grupurile parlamentare ale PRM din Cameră și Senat vor vota împotriva acstui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupurilor parlamentare ale PNL are cuvântul domnul senator Constantin Blejan.

 
 

Domnul Constantin Blejan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Pentru că suntem la discuții generale asupra unei legi foarte importante și pentru că atât săptămâna trecută, cât și astăzi s-a excelat cu o serie de declarații politice, vă rog să-mi permiteți ca la început să fac câteva considerații pe aceeași temă și îmi cer scuze celor din partea stângă, scuze sincere, pentru că reamintesc o serie de lucruri care trebuie totuși reamintite. Scuzele sunt ... nu vă țin mult...

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Domnule senator, un moment, vă rog, domnule senator Blejan, vă cer eu frumos să treceți peste aceste scuze și să discutăm despre buget.

 
 

Domnul Constantin Blejan:

Deci tot cu o întârziere discutăm astăzi și Legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Cauzele întârzierii adoptării celor două legi au fost amintite și, pentru a fi corecți, ar trebui ca fiecare dintre noi să ne analizăm răspunderile pentru aceasta, atât cei care suntem la guvernare, cât și Opoziția care, în mod normal este o componentă a guvernării. Sunt convins că nu mă înșel spunând că, într-o țară care se pretinde democratică, Opoziția la puterea din țara respectivă este și ea răspunzătoare de eventualele greșeli și de o guvernare defectuasă. Cu atât mai mult cu cât se face răspunzătoare de starea economică pe care a gestionat-o înainte când era la guvernare. Rezultatele unei bune guvernări depind, bineînțeles, de calitatea guvernanților, dar și în mare măsură de calitatea Opoziției. Unii spun că este mai ușor să fii în opoziție. Cred că nu este adevărat și că este destul de greu să fii în opoziție atunci când vrei s-o faci corect și constructiv. Ieri în Senat, un distins senator ne-a admonestat pe toți deopotrivă pentru permanentele acuze pe care ni le aducem reciproc, Opoziția, guvernanților și guvernanții, Opoziției. A avut perfectă dreptate. Aș remarca totuși că parlamentarii majoritari și-au temperat de mult și aproape au renunțat la a mai face referire la greșelile guvernării anterioare. Am crezut că o dată cu discutarea bugetului vom lăsa la o parte resentimentele revanșarde și acuzele tot mai agresive și mai aberante, care nu duc decât la distragerea atenției de la problemele pe care le avem de rezolvat.

Din nefericire pentru noi, dar mai ales pentru țară, pentru populație, mai mult ne certăm pe chestiuni neesențiale și de multe ori fără legătură cu problema în discuție, pierzând timp, tocindu-ne nervii, nerezolvând treaba pe care o avem de făcut, întârziind de votat legile. Este suficient să ne rememorăm discuțiile interminabile și de multe ori în afara subiectului, care s-au purtat săptămâna trecută în această sală. Opoziția s-a făcut și se face că uită pentru ce a fost îndepărtată de la putere în 1996. De o bună perioadă de timp, nu face decât să acuze starea proastă de lucruri din țară, dar în acest timp nu am auzit nici măcar un parlamentar al Opoziției, care să recunoască că au greșit ceva în timpul guvernării anterioare. Nu-mi dau seama cum nu pricep că acuzele acestea permanente nu le aduc nici un avantaj. Cine nu recunoaște că a greșit aproape întotdeauna va greși în continuare. Ați greșit, domnilor, și am greșit și noi și o recunoaștem. Așa poate fi interpretată atitudinea PNL care anul trecut a insistat să se facă remanierea guvernamentală și mai ales în acest sens a fost dată rezoluția Congresului PNL ținut recent. Avem un guvern nou, ați acceptat pe primul ministru, așa încât ar trebui ca toți - Puterea și Opoziția să ne punem pe treabă și să ne îndreptăm greșelile pe care le-am făcut cu toții.

Trecând la Legea asigurărilor sociale de stat nu putem spune decât că ea reflectă starea economiei noastre în momentul actual de care suntem răspunzători cu toții. Dovadă că Guvernul are în vedere situația în care se află populația din punct de vedere al nivelului de trai, al ajutoarelor sociale care trebuie acordate, al pensiilor, este că procentul alocat acestui capitol este unul dintre cele mai mari pentru al doilea an consecutiv. Aceasta însă nu este o rezolvare. Suntem conștienți cu toții că nu acest procent exagerat de bani alocat din buget pentru ajutoarele sociale este soluția, banii vor trebui dați pentru munca efectuată. De aceea, cea mai bună protecție socială va fi atunci când vom face economia să funcționeze, când vor fi locuri de muncă, când rata șomajului va scădea, când vom putea asigura cât mai multe locuri în stațiunile de odihnă și tratament pentru populație și pentru cei suferinzi. Amintim domnului ministru al muncii și protecției sociale, ca și dumneavoastră, de altfel, de problema pensionarilor care au pensii foarte mici și de care trebuie să aibă grijă. Cei care ați spus că avem jumătate din populație pensionari ați uitat să spuneți că majoritatea pensionarilor i-ați făcut imediat după revoluție dumneavoastră. Cifrele le cunoaștem cu toții și le vedem în actuala lege a bugetului asigurărilor sociale de stat. Vedem că ele sunt foarte generoase la unele capitole, poate mult prea generoase, încât trebuie să ne punem problema dacă nu încurajăm nemunca.

În mod normal, analizând acest cifre, unele din ele, Opoziția ar trebui să voteze acest buget. Grupurile parlamentare ale PNL vor vota acest buget.

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Vă mulțumesc, domnule senator. Cu partea finală suntem de acord toți, fără îndoială, sunt și multe accente personale în cuvântul domnului senator. Are cuvântul din partea Grupurilor parlamentare ale UDMR domnul Eugen Matis, deputat.

 
 

Domnul Eugen Matis:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Antevorbitorii mei mă scutesc de un discurs lung și obositor. Din acest motiv, vreau să vă răpesc numai câteva minute cu 4-5 puncte pe care le consider esențiale și care cred că încă nu au fost menționate de către cei care au luat deja cuvântul în această dezbatere generală.

În primul rând, considerăm că proiectul de Lege privind bugetul asigurărilor sociale de stat reprezintă unul din proiectele de lege de importanță capitală și, din păcate, în mulți ani și anul trecut, dar și în alți ani, acest proiect de lege nu a avut parte de o atenție pe care acest proiect ar fi meritat-o. După discutarea și votarea Legii bugetului de stat, de multe ori, deputații și senatorii obosiți de discuțiile lungi de la bugetul de stat nu s-au aplecat cu atenția necesară pentru acest proiect de lege. Această atenție este recomandată, în primul rând, după opinia noastră, de marea masă de cetățeni asupra traiului cărora are efecte directe acest proiect de lege. Cele aproape 7 milioane de persoane vizate direct de bugetul asigurărilor sociale reprezintă peste 30% din populația țării.

În primul rând, în conformitate cu programul de guvernare aprobat prin vot de Parlamentul României la învestirea Guvernului Radu Vasile, în ceea ce privește pensiile, acestea, după opțiunea Guvernului, vor fi indexate cu o rată lunară ușor superioară ratei de indexare a salariilor care va duce la acoperirea inflației anticipate de aproximativ 70% din acest an. Astfel, credem că deși procentajul de 88% din totalul cheltuielilor pentru pensii este destul de mare, prin aceasta se realizează acest program din obiectivele stabilite pentru acest an, obiective pe termen scurt.

În al doilea rând, credem că acest proiect de lege încearcă o schimbare, o reformă în sistemul actual privind domeniul biletelor de tratament și de odihnă. Este cunoscut că până acum contribuția plătită de beneficiarii biletului de tratament și de odihnă depinde numai de nivelul pensiei de bază sau al salariului de bază brut. Prin acest proiect se prevede schimbarea acestui sistem, avându-se în vedere stabilirea contribuției pensionarilor în funcție de pensia de bază, iar în cazul salariaților publici, în funcție de tariful biletului.

După cum s-a mai spus astăzi de la acest microfon, reforma profundă a asigurărilor sociale de stat încă nu a fost demarată, dar este tot așa de bine cunoscut și faptul că reforma în acest domeniu este aproape imposibil de realizat, fără o susținere din partea economiei reale. Atunci când nu avem nici creștere 0 în economie, atunci când anul trecut, față de o scădere planificată de 3%, s-a ajuns la o scădere de peste 5% este foarte greu a susține o reformă profundă în acest domeniu. Chiar dacă s-ar fi făcut o lungă listă de legi noi, special în domeniul asigurărilor sociale și a pensiilor, fără o creștere în economie, nu se văd acele soluții care ar fi necesare și nu suficiente pentru a aloca mai multe fonduri pentru acest domeniu.

Și, în final, Grupul parlamentar al UDMR susține proiectul de lege prezentat cu cererea expresă adresată Ministerului Muncii și Protecției Sociale, ca Legea pensiilor să fie de urgență înaintată pentru dezbaterea Parlamentului, astfel ca proiectul bugetului pentru anul 1999 să aibă ca bază legală această lege absolut necesară, adoptată în 1998. Cei aproape 4 milioane de pensionari cer cu insistență acest lucru.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupul parlamentar al minorităților naționale, altele decât UDMR din Camera Deputaților, domnul deputat Varujan Pambuccian.

 
 

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Dacă ar fi să caracterizăm cu un singur cuvânt acest buget, cuvântul ar fi critic. Este într-adevăr o situație critică și aceasta se regăsește, în primul rând, în zona pensiilor. Sigur, sunt două cauze aici. Una dintre ele este o cauză, hai să-i zicem, naturală, legată de un raport din ce în ce mai defavorabil între numărul de pensionari și numărul de persoane active care contribuie la fondul de pensii, iar aici dacă ne oprim puțin să detaliem acest aspect, sigur, noua Lege a pensiilor se impune ca o soluție care trebuie adoptată cât mai grabnic. Ne dorim ca în această nouă filozofie a sistemului de pensii, o componentă importantă s-o constituie fondurile private de pensii, fiind convinși că ele nu reprezintă o soluție pe termen scurt în ceea ce privește pensionarii, dar cel puțin pe termen scurt reprezintă o soluție, au un aport important în ceea ce privește piața de capital. Cel puțin aici ele vor avea un rol benefic pe termen scurt.

A doua cauză o constituie, evident, faptul că această contribuție se face dintr-un salariu care nu este un salariu mare. Și, atunci, în mod logic, pensia care se obțin din contribuția respectivă este o pensie mică. Aici cauza o constituie situația actuală a economiei și, dacă vreți, cauza principală o constituie un lucru care trebuie grabnic să-l rezolvăm legat de schimbarea structurii proprietății și legat de schimbarea structurii de ocupare a forței de muncă. Iar dacă vreți, modul în care putem face această schimbare este unul singur și anume o privatizare într-un ritm cât mai susținut. Altfel, vom ajunge ca în fiecare an să vorbim de un buget din ce în ce mai critic, atunci când ne referim la asigurările sociale.

Grupul nostru parlamentar va vota acest buget, pentru că, evident, în situația în care suntem, el nu poate arăta altfel. Dar, în același timp, îl rugăm pe domnul ministru Athanasiu ca în cel mai scurt timp, noua lege a pensiilor să ajungă în Parlament și să poată să devină o realitate, iar sistemul privat de pensii să poată în cel mai scurt timp să opereze pe piața financiară din România.

De asemenea, suntem convinși că fără o privatizare susținută și rapidă nu vom reuși să avem o situație bună și solicităm ca această privatizare să fie grăbită pe cât este cu putință în lunile care urmează. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea independenților, domnul senator Ciurtin Costică. Independenți, vă rog, cunosc mai bine că suntem senatori.

 
 

Domnul Costică Ciurtin:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am să fiu extrem de scurt. Parcă am numai un minut și cred că într-un minut voi termina totul.

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

O secundă, mă iertați, timpul acesta nu se cronometrează. Rog pe domnii lideri de grupuri parlamentare să-și invite colegii în sală, pentru că trecem la dezbaterea pe articole a legii și avem nevoie de cvorum. Vă mulțumesc. Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Costică Ciurtin:

Am să reiterez o idee pe care o spunea domnul Duvăz, în legătură cu bugetul mare, și anume: domnia sa spunea că nu este nimic nou, deci, tot ceea ce s-a spus în presă, mijloacele mass-media, televiziune, că este o nouă filozofie a bugetului, iată, ne confirmă din cadrul puterii că nu a existat nici o filozofie a noului buget și el se prezintă așa cum se prezintă. Și acest buget, normal, reprezintă o stare economică de fapt și nici nu putem să așteptăm altceva de la acest buget, din moment ce economia anul trecut a fost cum a fost, adică a înregistrat o scădere nepermisă.

După ce în 1996 am ajuns la o macrostabilizare economică, am ridicat productivitatea muncii și produsul social total, P.I.B., iată, 1997 ne-a demonstrat că inexistența unei coerențe economice a dus la dezastru economic. Și, atunci, este realmente o realitate ceea ce avem noi astăzi în bugetul asigurărilor sociale, care nu poate satisface nici o categorie socială de oameni, cu atât mai puțin pensionarii. Se spune aici că numărul lor a crescut, dar nu înțeleg de ce nu îmi spuneți că a crescut și numărul celor disponibilizați în diverse ramuri ale economiei naționale și că s-a cheltuit 2.000 de miliarde pentru a da salarii minerilor din Valea Jiului, pe care i-ați disponibilizat și care au cheltuit banii pe nimic. Și atunci este normal și firesc ca, procedând în felul acesta la concedieri repetate și feți continua și în acest an, este normal ca povara acestora să fie suportată de un număr tot mai mic de salarizați, fie în domeniul sectorului de stat, fie în industria particulară.

De altfel, această economie "particulară" nu este altceva decât o distrugere a ceea ce s-a realizat până acum. Industria mică și mijlocie, așa cum dumneavoastră cunoașteți, de la vreo 600.000 de asemenea unități economice, ați reușit să distrugeți vreo 150.000. Și atunci, de unde și cum venituri pentru asigurările sociale?

Normal, parlamentarii independenți și mai ales cei care odinioară fuseseră în PUNR, viitorul AUR, deci acești parlamentari vor vota împotriva acestui buget.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Mulțumesc, domnule senator.

Îmi fac datoria să întreb grupurile parlamentare PUNR dacă doresc să ia cuvântul. Nu.

Îmi pare rău, nu s-a înscris. Are cuvântul doamna deputat Dobrescu. Noi am avut înscrieri făcute.

Vă rog, aveți cuvântul. Încheiem cu dumneavoastră în mod plăcut această dezbatere.

 
 

Doamna Smaranda Dobrescu:

Mulțumesc, domnilor președinți,

Stimați colegi,

Îmi cer scuze că n-am știut că cele peste 100 de legi trecute prin Comisia de muncă și protecție socială în actuala legislatură nu reprezintă reformă în social, ci involuție față de 1996, cu scopul sărăcirii populației.

Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 1998 fundamentează cu cifre actualele reglementări privind pensiile, șomajul, concediile de boală și maternitate, biletele de odihnă, toate elaborate în 1990, 1991, 1992. Deci, ne plac sau nu ne plac prevederile proiectului, el corespunde întrutotul actualei legislații, nelăsând locul nici unei atitudini mai mult sau mai puțin generoase, față de categoriile de mai sus.

Ar fi fost, poate, un buget mai pe placul tuturor, dacă indexările pensiilor ar fi fost mai mari, bineînțeles pe seama emisiei de monedă, cum s-a mai întâmplat.

Ce ne nezvăluie, totuși, actualul buget? După părerea noastră, trebuie luare în considerare următoarele elemente: actualele contribuții pentru pensii nu mai sunt suficiente pentru acordarea unor pensii decente. Acest lucru care vorbește de îmbătrânirea actualului sistem de pensii este vizibil prin mai multe date:

1. echilibrarea bugetului asigurărilor sociale pe 1998 se face prin acordarea unor subvenții de la bugetul de stat de 1.665 de miliarde;

2. pensia medie de asigurări fiind 497.000, iar salariul mediu pe 1998 luat în considerație fiind de 1.430.000, rezultă că gradul de acoperire prin pensie a veniturilor salariale este de doar 0,35 procente;

3. veniturile pentru pensia fiecărui pensionar provin din munca unui singur salariat. La această situație s-a ajuns prin incidența mai multor elemente negative: ocuparea redusă în muncă, concomitent cu munca la negru, existența unor prevederi legale la începutul anilor 1990, care au mărit rapid numărul de pensionari, adică pensionarea anticipată la cerere și diversificarea nepermisă a locurilor cu condiții grele de muncă.

Astfel, în prezent, vârsta reală de pensionare pentru femei este de 51 de ani, iar pentru bărbați 52 ani, cea mai scăzută vârstă din Europa.

Pentru că acest grade de recuperare a veniturilor salariale prin pensie să se mențină la 0,35 %, extrem de scăzut, de altfel, este necesar ca nivelul contribuției individuale a salariaților să crească în câțiva ani la 40 %, lucru imposibil, având în vedere efectul de îmbătrânire a populației, instalat în ultimii ani.

În condițiile în care contribuția rămâne neschimbată, șomajul ar crește cu încă 3, 4 puncte procentuale, iar munca la negru ar persista - este evident un scenariu - în 2, 3 ani raportul dintre pensia medie și salariul mediu ar săcdea la 20 %, lucru de admis, căci pensionarii ar trăi toți sub nivelul de subzistență.

Al patrulea element care vorbește de ineficiența actualului sistem, sunt pensiile pentru agricultori. Doar 1,2 % din totalul veniturilor provin din contribuții contractuale ale agricultorilor.

52 % din venituri provin din contribuțiile agenților economici care produc sau comercializează produse alimentare interne, fapt care conduce la creșterea prețurilor acestor produse și influențează în ultimă instanță nivelul de trai al întregii populații.

1.076 de miliarde, adică 46 % din totalul veniturilor pentru pensiile agricultorilor, sunt subvenții ale bugetului de stat, care se îndreaptă strict spre consum.

Iată, deci, cel puțin 4 motive care reclamă imperios modificarea actualului sistem public de pensii.

Stimați colegi,

Cele cinci legi ce vor guverna sistemele de pensii din România, cât și asigurările la risc și accident sunt elaborate, ele vor fi pe mesele noastre cât de curând.

Sperăm că introducerea noului sistem, ca orice nouă filozofie în asigurări, să nu fie pentru noi chiar o revoluție de mentalitate. Aceasta va fi, în orice caz, proba dorinței noastre de reformă. Până atunci, nu avem la îndemână decât o singură soluție: să votăm actualul buget al asigurărilor sociale. Grupul nostru parlamentar o va face.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Din partea grupurilor parlamentare PUNR are cuvântul domnul deputat Valentin Iliescu.

 
 

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Domnilor președinți,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor parlamentari, puțini câți ați rămas,

Onorată asistență,

Am intenționat să nu mai iau cuvântul, aceasta pentru că, al doilea an consecutiv, dezbaterea bugetului asigurărilor sociale de stat, o lege extrem de importantă ce se adresează unui număr extrem de important de cetățeni, peste 6 milioane și jumătate, se face într-un total anonimat și, din păcate, măsurile propuse de acest buget sunt catastrofale.

Ca și în anul precedent, majoritatea amendamentelor propuse și la acest proiect de buget și la proiectul bugetului de stat, au fost respinse motivele cele mai des invocate fiind restricțiile bugetare impuse de reprezentanții Fondului Monetar Internațional, restricții impuse membrilor cabinetului Victor Ciorbea dar, iată, acceptate, susținute și menținute cu același atașament de membrii noului cabinet Radu Vasile.

Am făcut această introducere tocmai pentru a sublinia faptul că noi, reprezentanții PUNR-ului, nu credem în soluțiile Fondului Monetar Internațional, pe care le considerăm antieconomice, antisociale și antinaționale și care puse în practică fără discernământ de către dumneavoastră, reprezentanții majorității, pot compromite ireparabil sensul și mersul reformei, pot submina potențialul economic și uman de care dispune România și pot genera grave convulsii sociale, ca urmare a deteriorării fără precedent al nivelului de trai.

S-a spus aici, în această săptămână de dezbatere asupra bugetului, că doi indicatori sunt extrem de importanți pentru Guvern și pentru majoritatea parlamentară: inflația și deficitul bugetar.

Noi, reprezentații PUNR-ului, trebuie să vă spunem că judecăm acest proiect de lege după un criteriu esențial nouă și probabil imensei majorități a populației - nivelul de trai - și că din acest punct de vedere vom putea spune oricând dacă Guvernul României, inclusiv Guvernul Radu Vasile gestionează problemele țării bine sau rău. Or, după acest criteriu, cel al nivelului de trai, reprezentanții PUNR-ului susțin că bubetul asigurărilor sociale de stat pe anul 1998 vine să confirme starea de sărăcie generalizată, mizeria și lipsa oricărei speranțe de redresare a situației pentru pensionari, pentru șomeri și pentru familiile acestora.

Nu o să intru în detaliile în cifre, pentru că au făcut-o alți colegi înaintea mea și mi-a fost plăcut să constat faptul că chiar reprezentați ai puterii au criticat cu argumente corecte, valabile, construcția bugetului.

Trebuie, însă, să spunem că de departe cuantumurile medii lunare ale principalelor drepturi acordate în cadrul asigurărilor sociale de stat sunt derizorii. Pensia de asigurări sociale de stat 398.000 lei, pensia suplimentară 60.000 lei, pensia agricultorilor 106.000 lei, ajutorul de șomaj 375.000 lei, alocația de sprijin 126.000 lei, ceea ce ne face să comparăm aceste cuantumuri cu nivelul prețurilor și tarifelor la produsele și serviciile pe care și le mai pot permite aceste categorii de persoane și mă refer la pensionari și la șomeri și din acest motiv putem afirma că ne aflăm în pragul dezastrului, că ne aflăm în fața unui genocid programat de actuala putere și îndreptat tocmai împotriva acelor persoane pe care statul și societatea ar trebui să le protejeze.

Îmi pare rău că vă trezesc!

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Vă rog să vă continuați...

 
 

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Mă refeream la un lucru extrem de important pe care dumneavoastră îl practicați cu bună știință, ignorând total promisiunile făcute în campania electorală, un genocid datorat, pe de parte de veniturile tot mai modeste ale acestor categorii de persoane, și mă refeream în special la pensionari și la șomeri, și pe de altă parte creșterii permanente a prețurilor de la începutul acestui an, ca urmare a creșterilor cotelor T.V.A., a prețurilor la benzină și la motorină, a deprecierii leului în raport cu dolarul, a creșterilor tarifelor la energie electrică și termică, a neacordării la timp a medicamentelor compensate și mai nou a promovării unei noi metode de compensare, numai pe baza prețului substanței active a medicamentelor.

La adăpostul acestor rețete falimentare impuse și girate de Fondul Monetar Internațional, Guvernul Ciorbea a aplicat în anul trecut o lovitură foarte dură sistemului public de pensii, prin aplicarea pe scară largă a disponibilizărilor colective, nu mai puțin de 200.000 de persoane, disponibilizări ce au deteriorat drastic în 1997 raportul dintre salariați și pensionari, disponibilizări colective ce au însemnat și pot însemna, după măsurile adoptate în 1990 și 1991, privind pensionarea anticipată și acordarea unor grupe de muncă, a treia mare lovitură dată actualului sistem de pensii, de această dată o lovitură mortală.

Se cuvine să spunem că această măsură, inclusiv acordarea plăților compensatorii, bani pentru nemuncă și implicit diminuarea continuă a motivației muncii, pe fondul unui declin economic pronunțat, pot genera în anul 1998, stimați colegi, pericolul prăbușirii actualului sistem de pensii, lucru ce ar echivala cu efectuarea cu mare întârziere a plății pensiilor și chiar cu imposibilitatea plății acestora.

Este foarte clar că dacă nici acum nu se va conștientiza acest imens pericol, ne vom afla în situația de a constata nu numai diletantismul, lipsa de experiență, inconsecvența și lipsa aptitudinilor manageriale, lucru pe care l-am spus de atâtea ori la acest microfon la adresa Cabinetului Ciorbea și vom acuza Cabinetul Radu Vasile de incompetență și incapacitate de a guverna țara cu bună credință.

Nu mai pot fi ignorate în continuare și cu atât mai mult acceptate nepăsarea, indiferența, tergiversarea unor decizii politice inportante, ca și coordonate principale ale actului guvernamental, atâta vreme cât situația unor importante categorii de persoane a devenit de nesuportat.

Este inexplicabilă și condamnabilă amânarea sine die a promovării în Parlamentul României a noii Legi a pensiilor, a amânării până în trimestrul IV 1998 a recolerării pensiilor pentru cei aproximativ 1.400.000 de pensionari în plată, pentru muncă depusă și limită de vârstă cu vechime integrală, "beneficiari" ai deficiențelor bine știute ale actualei Legi a pensiilor.

Cele 195 de miliarde lei lunar necesare aplicării imediate a recorelării pensiilor nu pot constitui motivul amânării acestei decizii, atâta vreme cât Guvernul a alocat și va aloca sume cu mult mai mari acoperirii unor găuri negre din regiile autonome, capitalizării băncilor, a plăților compensatorii, rentabilizării sau restructurării unor agenți economici care apoi să fie privatizați, cu orice preț și la orice preț, unor așa-ziși investitori strategici.

Acum nu mai pot fi trecute cu vedere marile inechități, marile dezechilibre și mai ales aberațiile care au stat și stau la baza fundamentării celor două bugete de stat: bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 1998. Pentru exemplificare vin și-l întreb pe domnul ministru Dăianu: care este motivația economică a programării unui salariu mediu brut în cazul RENEL de circa 3.580.000 lei, în afara multor altor privilegii, în condițiile în care RENEL reprezintă promotorul unor costuri uriașe în întreaga economie românească și dacă nu cumva între această sumă și cei circa 400.000 lei lunar, domnule deputat Barbaresso, nu reprezintă, cumva, imensa prăpastie care este, de fapt, adevărata imagine a ceea ce dumneavoastră, actuala putere în România, doriți să construiți.

În continuare, Guvernul României, inclusiv în varianta Radu Vasile, rămâne prizonierul ideii că reforma economică înseamnă faliment, lichidare, șomaj, neînțelegând și neîntreprinzând nimic în sensul susținerii agenților economici performanți, în sensul creșterii economice, în sensul sprijinirii celor ce creează noi locuri de muncă.

În consecință, vom avea, probabil, în 1998 cea mai ridicată rată a șomajului, lucru ce se va suprapune nefericit unei pronunțate recesiuni economice!

Cu bani puțini pentru calificare și recalificare profesională, cu șanse și mai puține pentru găsirea unui nou loc de muncă, aceasta va însemna pentru marea majoritate a șomerilor o situație financiară extrem de precară și proliferarea muncii la negru, fenomen extrem de nociv căreia Guvernul nu i-a găsit încă antidotul și probabil că nu i-l va găsi multă vreme de acum înainte, cel puțin cât domnul ministru Dăianu va fi susținătorul înfocat al aceleiași politici fiscale, aberante și devastatoare.

Chiar dacă a crescut numărul biletelor acordate în stațiuni pentru tratament balnear și odihnă, numărul lor este în continuare insuficient față de nevoile reale de refacere și recuperare existente în România.

Conform cifrelor stabilite în bugetul asigurărilor sociale de stat s-au contractat în acest an 200.000 de locuri pentru pensionarii asigurărilor sociale de stat, adică un bilet la circa 20 de pensionari și 30.000 de locuri pentru pensionarii agricultori, adică un bilet la 57 de pensionari.

Paradoxal, însă, pe fondul scăderii severe a nivelului de trai și al accentului pus, în primul rând pe supraviețuire, deci al traiului de azi pe mâine, se va diminua mult interesul potențialilor beneficiari pentru aceste bilete de odihnă și tratament, numărul lor situându-se undeva între 50 și 60 % din numărul total al biletelor, adică cu mult mai mic decât cel de anul trecut.

Acestea au fost, așa, foarte pe scurt, dincolo de argumentele prezentate de colegii mei, de antevorbitorii mei, câteva dintre observațiile făcute pe marginea actualului buget al asigurărilor sociale de stat.

Dar, din păcate, ca și anul trecut, comisiile reunite de buget, finanțe, ale celor două Camere, prin ghilotina votului majorității parlamentare, au hotărât respingerea tuturor acestor argumente și au votat pentru menținerea proiectului de lege în forma inițiatorului, singurul amendament acceptat fiind eliminarea a două cuvinte, "se" și "în" din conținutul art. 1 alin. 1 și aceasta pentru o mai clară formulare.

Tot pentru o clară formulare vă anunț că PUNR nu va vota proiectul Legii asigurărilor sociale de stat pe anul 1998, el reprezentând în forma prezentată dovada incontestabilă a neputinței actualului Guvern, a lipsei de idei și de soluții, față de multele și gravele probleme ale societății românești, a indiferenței și gravei iresponsabilități cu care puterea tratează situația catastrofală a pensionarilor și șomerilor.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Vă mulțumesc, domnule deputat, pentru observațiile făcute foarte pe "scurt" cu privire la dezbaterea pe care o avem în această după-amiază.

îl rog pe domnul ministru Athanasiu; are ultimul cuvânt - numai în justiție inculpatul are ultimul cuvânt - să dea răspunsul și lămuriri la toate problemele care i-au fost ridicate.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Aș vrea chiar să fiu foarte scurt în răspunsul pe care-l datorez unora din colegii care au luat cuvântul cu ocazia dezbaterilor generale.

Cum ați observat, în cuvântul meu inițial nu am dorit să trimit nici la istorie, nici la greșelile celor care ne privesc și care ne acuză acum, pentru că eu consider că acest buget este un buget care, din păcate, nu ilustrează o creștere a nivelului de trai și acest lucru este adevărat.

Cui se datorează acest lucru, domnilor și doamnelor? Cred că în bună măsură tuturor. Și celor care astăzi acuză cu atâta vehemență, uitând că frumusețea cuvintelor nu înlocuiește lipsa faptelor și celor care astăzi suntem responsabilii acestui buget.

Dar ceea ce mă încurajează în ceea ce spuneți dumneavoastră - și la acest lucru m-aș rezuma - este că toți, absolut toți ați spus că reforma este singura soluție pentru a avea un alt buget.

Vrau să vă spun acum că veți primi - și doresc din inimă acest lucru - până la sfârșitul acestei sesiuni cele cinci legi privind sistemul de pensii, care există și care vor fi prilej pentru Parlamentul României, iar eu sunt extrem de mulțumit că toți, aici, ați declarat că doriți cât mai repede să votați aceste legi. Ele vor fi!

În al doilea rând, pentru că s-a spus că nu s-a făcut nimic în domeniul protecției sociale, lucru care, sigur, sună bine pentru cei care îl spun, trădează, însă, o amnezie supărătoare.

Dacă proiectele de legi pe care dumneavoastră le-ați adoptat în decursul anului trecut nu înseamnă nimic, aceasta înseamnă, fie că pur și simplu amnezia este mai mare decât memoria, fie că ne place să credem că prin cuvinte înlocuim faptele.

Ceea ce vă rog este ca, dincolo de problemele de principiu pe care le-ați ridicat și pe care le consider mai mult întrebări retorice, este să sprijiniți politicile noastre sociale, așa cum vor apărea foarte curând în proiectele de legi cu care Parlamentul a fost sesizat. Amintesc aici că unul din proiectele noastre de șase luni stă în Parlament, fără măcar a fi pus pe ordinea de zi a plenului. Sigur că este ușor a acuza, este mai greu a face și mai ales a fi responsabil în mod sincer asupra a ceea ce ai făcut.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii)

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Mulțumesc, domnule ministru.

Domnul ministru al finanțelor dorește să ia cuvântul?

Are cuvântul domnul ministru al finanțelor.

 
 

Domnul Daniel Dăianu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Poate că nu este înțelept că iau cuvântul acum. În fond, ceea ce vreau să spun intenționam să spun și la finalul dezbaterilor generale de azi de dimineață, înainte de prânz, cu toate că înțeleg că meciurile politice și viața unui Parlament presupune și o asemenea încleștare de discursuri. Dar, oricât aș încerca să accept că aceasta este regula jocului, că funcția opoziției este de a critica, și de a fi asimetrică în prezentarea argumentației, cred că nu am dreptul, totuși, să nu reliefez cât de contradictorii sunt unele propoziții care și astăzi au fost, de fapt, purtătorii mesajului politic și se regăsesc mai explicit sau mai implicit și în dezbaterea de după-amiază. De pildă: "buget care nu sprijină dezvoltarea", "buget care nu are resurse pentru sectorul A, B și C". În același timp, se acuză precaritatea veniturilor. Se spune: "construcția bugetară nu stă pe teren solid".

Păi, domnilor și doamnelor sau doamnelor și domnilor, dacă vrem ca această construcție bugetară să stea pe teren solid, nu există decât două căi, în afară de un dar miraculos: ori mărim taxele să avem o impozitare mai severă, ori reducem cheltuielile. Oricum am face, fie că este vorba de o soluție extremă sau o combinație, nu poți în același timp să și ai efecte stimulative. Haideți să fim consecvenți!

Eu înțeleg - repet - înțeleg sau caut să înțeleg, pentru că nu am rutina vieții parlamentarului, dar, totuși, în postura de ministru de finanțe nu pot să nu judec și eu un asemenea discurs sau prototipul de asemenea discurs.

Vorbeam despre bugetul asigurărilor sociale. Bugetul acesta nu poate să fie decât fiul sărman al bugetului de stat. Este economia nu numai în suferință și nivelul de dezvoltare este acela pe care îl știm. România, din nefericire, în această parte a Europei, între țările post comuniste este una dintre cele mai năpăstuite. Aceasta este o realitate! Chiar dacă am avea un ritm de creștere sustenabil de 6 sau 7% pe an și ar fi cale lungă până să ne ajungem vecinii.

Avem nivel al veniturilor în produsul intern brut în jur de 30%. Țările din prima ligă a tranziției au venituri care se cifrează la circa 40 % din produsul intern brut. Ce exprimă acest lucru? Pe de o parte, o anume disoluție instituțională, dar și o construcție instituțională și o autoritate de stat. La asemenea constatări, care presupun și întrebări, trebuie toți să căutăm răspunsuri.

Eu, împreună cu ai mei colaboratori, totuși, trebuie să găsim rezolvări la ceea ce dumneavoastră clamați și pe bună dreptate, pentru că articulați interesele cetățenilor, dar nu putem să atingem toate țintele în acelați timp și suntem obligați să facem alegeri foarte, foarte dureroase.

Dacă nu vom ieși la liman? Spuneți dumneavoastră cum ieșim? Cu un asemenea buget? Cu o asemenea austeritate, fără să stimulăm?

Doamnelor și domnilor,

Vă rog să ne uităm în jurul nostru, nu numai la ceea ce se întâmplă în Asia de Sud - Est!

Din sală:

Ne-a depășit Bulgaria!

 
 

Domnul Daniel Dăianu:

Acolo, acum 2 ani s-a întâmplat ceea ce n-aș vrea să se întâmple în România. Acum 4 ani, Albania avea o rată a inflației de 4%, era considerată un model și știți ce s-a întâmplat, o implozie nu numai a economiei, a societății.

Printr-o asemenea afirmație nu vreau să spun că este bine și, cu alte cuvinte, să fim nonșalanți și să mergem înainte, că este ireproșabil actul de guvernare! Nu! Vreau să spun că există și șanse, dar există și mari pericole. Și raportul care acompaniază textul de lege atrage atenția la faptul că există capcane și există mari pericole.

Nu mai vorbesc de faptul că există reprezentanați de frunte, și ai opoziției, și ai arcului guvernamental, care nu se sfiesc să declare că în 3-4 luni România va suferi un crah financiar! Oameni care vorbesc, cu toată răspunderea fac această afirmație, cu multă nesăbuință! Una este să spui, dacă, atunci, și altceva să faci această afirmație și să dai sentințe că în 3-4 luni în România se va produce un crah financiar! Asemenea personagii, într-adevăr, vorbesc cu nesăbuință! Și, din nefericire, sunt paralamentari!

Deci, rugămintea mea este să privim, sigur, și la ceea ce nu este bun, există o mare parte întunecoasă, există însă și geană de lumină.

Din sală:

Luminița!

 
 

Domnul Daniel Dăianu:

Permiteți-mi să mai spun un lucru pe care nu l-am subliniat în intervențiile mele publice. Eu am fost consternat atunci când cifra de inflație pe aprilie a fost însoțită de comentarii, inclusiv din partea analiștilor, de genul: E puterea de cumpărare scăzută, de aceea am avut inflație mică în aprilie!

Doamnelor și domnilor,

Putem să avem putere de cumpărare spulberată și hiperinflație, mi s-au părut acestea declarații (și acum o să fiu brutal și vă rog să mă iertați) stupide! Mai ales că veneau din partea unor analiști! Sigur că puterea de cumpărare diminuată afectează cererea agregată, este adevărat, dar puteam foarte bine să avem cădere de cerere agregată, cu suire a prețurilor fulgurantă!

Eu voi încheia pe acest ton, pentru că nu va fi bine pentru nimeni dacă nu vom judeca totuși în mod echilibrat, dacă nu vom fi chibzuiți și dacă nu vom înțelege că, în pofida meciurilor politice, nu are sens să dăm în această barcă în care ne aflăm cu toții. (Aplauze.)

 
 

Domnul Mircea Ionescu - Quintus:

Mulțumesc, domnule ministru.

Cu aceasta, consider încheiate dezbaterile generale asupra proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat și, apreciind că totuși avem cvorum în sală (vom verifica imediat, la primul vot exprimat), trecem la dezbaterea pe articole a acestui proiect de lege, începând, bineînțeles, cu titlul: "Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 1998."

Dacă sunt de făcut observații cu privire la acest titlu? Dacă nu, vi-l supun aprecierii prin vot.

Cine este pentru? Am văzut și în partea stângă a sălii voturi pentru, înseamnă că este sigur majoritatea.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 5 abțineri.

Cu majoritate de voturi, titlul legii a fost aprobat.

Avem cvorum, și la nevoie putem să numărăm, suntem peste 190 în sală, dacă se cere din partea vreunui grup parlamentar să verificăm cvorumul, o vom face.

Art. 1. Dacă amendamentul care a fost respins este susținut în plen? Nu este. Vă rog să vă exprimați votul.

Cine este pentru?

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? 11 abțineri.

Cu majoritate de voturi, a fost aprobat art. 1.

La art. 2, este un amendament respins. Dacă este susținut în plen? Dacă nu, supun votului dumneavoastră acest articol.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 26 de voturi împotrivă.

Abțineri? 33 de abțineri.

Cu majoritate de voturi, art. 2 a fost adoptat.

 
 

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Domnule președinte, avem în sală aurolaci!

 
 

Domnul Mircea Ionescu - Quintus:

Nu am înțeles! Dacă doriți, stimate domnule deputat Gavra, vă dau cuvântul la microfon, la vârsta mea aud nițel mai greu și dumneavoastră nu puteți vorbi atât de tare de acolo, ca să vă aud eu.

La art. 3 este un amendament admis. Are cuvântul domnul deputat Acsinte Gaspar.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Înainte de a mă referi la amendamentul cuprins în raportul comisiilor, amendament admis la art. 3 alin. 1, aș vrea să fac o paranteză în legătură cu faptul de ce am ținut așa de mult ca reprezentanții Guvernului să vină să prezinte argumentele în legătură cu promovarea acestui proiect de lege. Dacă o să observați, la Legea bugetului de stat pe anul 1998, Nota de fundamentare este semnată de către ministrul finanațelor, domnul Dăianu, și este avizată de către ministrul justiției, domnul Valeriu Stoica. La Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 1998, Nota de fundamentare este semnată de primul-ministru al țării, ceea ce ne-a făcut să considerăm că prin această semnătură se dă importanța cuvenită acestui proiect de lege care cred că nu poate fi tratat mai prejos decât Legea bugetului de stat, pe care am votat-o mai devreme. Cu aceasta, am încheiat paranteza.

În legătură cu amendamentul care a fost făcut, domnule președinte, dați-mi voie să fac o recomandare de ordin tehnic Secretariatelor generale ale celor două Camere, care să o transmită după aceea la comisiile permanente, ca atunci când se fac amendamente din partea deputaților, alături de nume să fie trecut și grupul parlamentar din care aceștia fac parte. De ce spun acest lucru? La art. 3 alin. 1, amendamentul este făcut de domnul deputat George Șerban, iar întrebarea pe care mi-o pun eu este: despre care George Șerban e vorba, cel de la PNȚCD sau de la PD?

 
 

Domnul Mircea Ionescu - Quintus:

Poate e un amendament comun, domnule coleg...

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Da, probabil... Eu, totuși, aș vrea să știu exact care dintre dânșii este, pentru că în următoarea intervenție o să precizez și altceva.

 
 

Domnul Mircea Ionescu - Quintus:

Observația dumneavoastră este corectă!

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

M-am edificat, este vorba de amendamantul domnului George Șerban de la PD.

Domnule deputat, vreau să vă întreb dacă în afară de motivația pe care comisia o dă în legătură cu adoptarea acestui amendament, mai aveți și alte argumente în plus? Domnule președinte, aștept ca domnul deputat să precizeze dacă are și alte argumente în susținerea acestui amendament sau numai ceea ce comisia menționează în raport, în sensul că: "Se elimină sintagmele "se" și "în", pentru o mai clară formulare".

 
 

Domnul Mircea Ionescu - Quintus:

Vă rog, domnule deputat George Șerban. Celălalt e Gheorghe Șerban, e adevărat, e mai greu de distins prenumele...

 
 

Domnul George M. Șerban:

În primul rând, se impune o precizare. Confuzia nu este a staffului comisiei, ci este a domnului deputat Gaspar, care nu își cunoaște colegii. Pe mine mă cheamă George Șerban, pe celălalt coleg îl cheamă Gheorghe Șerban. La Grupul PD există un singur deputat cu acest nume și în Cameră la fel. Aceasta este o chestitune.

A doua chestiune este răspunsul pe care domnul deputat mi l-a solicitat. În primul rând, eu, amendamentul, l-am făcut în Comisia pentru muncă și protecție socială. Deci, aici, la această comisie, este vorba de un amendament făcut de Comisia pentru muncă și protecție socială, unde s-a consemnat numele meu. De ce s-a consemnat?, asta nu știu. În al doilea rând, răspunsul la întrebarea dumneavoastră este: da.

 
 

Domnul Mircea Ionescu - Quintus:

Are cuvântul domnul deputat Gaspar.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Eu aș sugera, totuși, colegilor să se mai uite puțin prin regulament, pentru că amendamentele (dacă o să vedeți dumneavoastră în Regulamentul ședințelor comune) se fac: "…de către grupurile parlamentare, de către deputați și senatori și de către Guvern.", Deci, comisiile nu pot să facă amendamente.

Iar aici, iată ceea ce se spune în amendamentul propus: "Comisiile pentru muncă și protecție socială a Camerei Deputaților și Senatului propun reformularea textului, astfel:..." și se dă textul, dedesubt: "Autor: deputat George Șerban." Nu e nici o problemă!

Vreau să vă spun, domnule președinte, că eu susțin ca textul art. 3 alin. 1 din proiectul de lege să aibă redactarea propusă de către Guvern, pentru că dacă o să citiți foarte atent motivația care să dă, că: "Prin eliminarea celor două sintagme este o mai mare clarificare în text", dimpotrivă, o să constatați că este o confuzie foarte mare. Dumneavoastră sunteți, domnule președinte, și jurist, sunteți și om de litere și cred că dacă o să citiți cele două texte o să vedeți că, totuși, textul propus de Guvern este cel corect.

Pe de altă parte, domnule președinte, știți foarte bine: cărțile se scriu din cărți, legile se scriu din legi. Textul art. 3 alin. 1, așa cum este propus prin proiect, este exact redactat după cel din legea din 1997, și o să vă citesc cum a fost redactat acolo: "Art. 3 alin. 1 - Bugetul fondului pentru plata pensiilor și a altor drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor pe anul 1997 se stabilește atât la venituri, cât și la cheltuieli în sumă de ..., conform Anexei nr. 3." Exact textul din proiectul actual de lege!

Însă, la textul din proiectul de lege vreau să fac următoarele corective. Întrucât este vorba de denumirea fondului, în mod corect ar trebui să se scrie cu literă mare: "Fondul pentru plata pensiilor și a altor drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor pe anul 1998." În plus, vă rog să observați că două virgule nu sunt puse la locul lor și, ca atare, propun să fie eliminate, după "agricultorilor", după "anul 1998", și să se introducă virgula imediat după sintagma "venituri".

Deci, domnule președinte, textul în formularea Guvernului, cu acele corective, ar urma să aibă următoarea redactare: "Bugetul Fondului pentru plata pensiilor și a altor drepturi (nu și "altor drepturi") de asigurări sociale ale agricultorilor pe anul 1998 se stabilește atât la venituri, cât și la cheltuieli în sumă de 2.324,1 miliarde lei, conform Anexei nr. 3."

Vreau să vă spun, domnule președinte, că redactarea articolului este în strânsă corelare cu Anexa nr. 3. Vă rog să vă uitați la anexă și o să constatați că textul din proiectul de lege este în concordanță cu aceasta.

Ca să nu mai revin la microfon, domnule președinte, întreb (și aici las ca un prilej de reflecție pentru Ministerul Muncii și Protecției Sociale) dacă nu ar fi cazul ca la proiectul de lege să mai fie adăugată o anexă, în care să fie consemnate toate actele normative pe care se fundamentează acest buget.

 
 

Domnul Mircea Ionescu - Quintus:

Mulțumesc, domnule deputat.

Întâi, aș vrea să spun că prima dumneavoastră observație, cu privire la numele exact și la apartenența politică, mie mi se pare că este îndreptățită. Și aici se aplică vechea noastră vorbă: Omul sfințește amendamentul!, încât este bine să știm cine a propus un amendament și din partea cărei forțe politice provine.

Pentru propunerea pe care ați făcut-o, va trebui să dau cuvântul întâi inițiatorului. Dar văd că, în primul rând, solicită cuvântul autorul amendamentului. Vă rog, domnule Gheorghe Șerban. George Șerban, vă rog să mă scuzați.

 
 

Domnul George M. Șerban:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș începe prin a spune că de dragul aprobării acestui buget cât mai repede sunt de acord să lăsăm chiar și o formă agramată și neromânească, așa cum propune domnul deputat Gaspar. Dar eu cred că se poate găsi o formulă, pentru că chiar și în varianta care este în raportul comisiei nu este formula propusă de mine la comisie, s-a strecurat o eroare, eu cred că pe acest amendament putem, printr-o simplă corecție, să găsim o formulă și gramaticală și românească corectă, care să exprime conținutul acestui buget.

De fapt, nu putem spune că: "Bugetul fondului pentru plata pensiilor și altor drepturi se stabilește atât la venituri, cât și la cheltuieli", pentru că: "Bugetul" - ca document, ca act care se aprobă în Parlamentul României - "stabilește atât la capitolul de venituri, cât și la capitolul de cheltuieli", aceasta este formula corectă. Eu nu am nimic împotrivă să umblăm la acest amendament, să îi găsim o formă mai potrivită, dar nu agramată și neromânească, așa cum propune domnul deputat Gaspar.

Se pare însă că și colegul meu de la PNȚCD, domnul Gheorghe Șerban, vrea să intervină pe text.

 
 

Domnul Mircea Ionescu - Quintus:

Nu așteptați și cealaltă intervenție, domnule Gaspar?

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Doresc să-mi acordați dreptul la replică, domnule președinte!

 
 

Domnul Mircea Ionescu - Quintus:

Mi-aș îngădui să spun, până ia cuvântul domnul Gaspar, ca o persoană care m-am mai aplecat asupra cuvintelor scrise, că aici trebuie spus neapărat: "…pentru plata pensiilor și a altor drepturi", asta este clar ca lumina zilei!

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Acest lucru l-am și spus!

 
 

Domnul Mircea Ionescu - Quintus:

Tocmai, vreau să vă spun că aveți dreptate!

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Dar domnul Șerban ar trebui, un pic, să se controleze, totuși, când se exprimă de la acest microfon, vizavi de pregătirea fiecărui coleg! Nu știu dacă, într-adevăr, eu am dat dovadă, atunci când am prezentat proiectele de lege, atunci când am prezentat amendamente, că nu aș avea habar de limba română... Păi, ceea ce ați scris dumneavoastră denotă că nu știți limba română! Dar vreau să închei acest incident. Domnule președinte, dumneavoastră urmează să tranșați prin vot.

Vreau să spun că legile, atunci când se publică în Monitorul Oficial, probabil că domnul Șerban nu știe acest lucru, din punct de vedere gramatical sunt verificate de un colectiv de experți, de filologi, tocmai pentru a evita să se publice într-o formă care ar putea să creeze, prin modul de redactare, niște confuzii, nu numai de ordin gramatical, dar chiar în ceea ce privește aplicarea legilor.

 
 

Domnul Mircea Ionescu - Quintus:

Domnul deputat Gheorghe Șerban, sper că nu am mai greșit de data aceasta.

 
 

Domnul George Ghe. Șerban:

Mulțumesc, domnule președinte. Este și nu este o confuzie de nume, numele meu este Gheorghe, dar toată lumea mi-a spus din totdeauna George și eu la fel m-am recomandat, considerând că sunt prea tânăr pentru a fi Gheorghe...

Și eu am a-mi exprima o opinie aici, regret pentru colegul și tizul meu, dar cred că domnul Gaspar are dreptate, întrucât subiectul propoziției nu poate fi bugetul, nu: "Bugetul stabilește atât la venituri, cât și la cheltueili", ci, așa cum s-a propus prin varianta inițiatorului: "Bugetul se stabilește -de către noi, în Parlament, prin vot - în sumă de 2.324,1 miliarde de lei." Deci, absolut corect este să păstrăm forma inițiatorului. Mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea Ionescu - Quintus:

Inițiatorul dorește să intervină? Nu. Comisia? Poftiți, domnule președinte. Cred că este clarificată problema, dar, mă rog, trebuie să aibă și comisia un punct de vedere.

 
 

Domnul Traian Decebal Remeș:

Domnilor,

Nu aș vrea să intru într-o dispută între doi juriști și, mai ales, împotriva literatului care e președintele partidului meu, dar putem citi la nominativ: "Fond pentru plată pensii și alte drepturi" și, dacă de la acest nominativ plecăm, devine: "Fondul pentru plata pensiilor și altor drepturi", nu "a altor drepturi". Nu avem așa denumirea oficială nicăieri!

În rest, suntem de acord cu amendamentul în forma propusă de domnul Gaspar.

 
 

Domnul Mircea Ionescu - Quintus:

Mi-a fost greu să declanșez microfonul, se pare că și butoanele au obiecțiuni gramaticale...

E adevărat că "și a altor drepturi" supără din punct de vedere acustic, poate fi spus și așa, și așa, eu aș spune să convenim asupra textului cu care și comisia a fost de acord, propus de cei doi autori ai amendamentului, cu exprimarea mai literară, făcută de domnul deputat Acsinte Gaspar, și să votăm acest articol, amendat în felul în care ați auzit.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? 15 abțineri.

Articolul a fost adoptat cu majoritate de voturi.

La art. 3 alin. 2 sunt observații? Dacă nu sunt, îl supun aprobării dumneavoastră prin vot.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? 29 de abțineri.

Cu majoritate de voturi, s-a adoptat alin. 2.

Supun aprobării dumneavoastră art. 3, în întregime.

Cine este pentru?

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? 39 de abțineri.

Cu majoritate de voturi, art. 3 a fost aprobat.

La art. 4 nu sunt amendamente. Dacă sunt observații de făcut? Dacă nu, vi-l supun votului.

Cine este pentru?

Împotrivă? 19 voturi împotrivă.

Abțineri? 33 de abțineri.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat art. 4.

Art. 5. Nu sunt amendamente, nu sunt observații, vi-l supun aprobării prin vot.

Cine este pentru?

Împotrivă? 38 de voturi împotrivă.

Abțineri? 17 abțineri.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat.

Art. 6. Dacă sunt de făcut observații? Domnul deputat George Șerban.

 
 

Domnul George M. Șerban:

Domnule președinte,

La art. 6, propunem introducerea unui alineat nou, care reglementează următorul lucru: la bugetul de stat, noi am aprobat un amendament făcut de mine în numele Grupului PD, prin care ceream sistarea plății majorărilor și penalităților de întârziere la societățile intrate în procedura de lichidare ca urmare a restructurării. Deci, acolo era formulat, în propunere: "…bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale și fondurile speciale".

Noi, în plenul Parlamentului, am hotărât ca bugetul asigurărilor sociale să fie scos din acea redactare, dar se impune introducerea lui "în bugetul asigurărilor sociale". Și există un text de amendament pe care noi îl propunem ca alineat nou la acest articol 6, în așa fel încât problema să fie reglementată și la nivelul bugetului asigurărilor sociale de stat. Cu permisiunea dumneavoastră...

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Să dați citire.

 
 

Domnul George M.Șerban:

Da. Deci, alineatul în formularea propusă sună așa: "În cazul agenților economici cu capital majoritar de stat, aflați în procedura de lichidare ca urmare a restructurării, nu se mai calculează, după data adoptării hotărârii de lichidare, majorări de întârziere sau penalități pentru sumele datorate bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului fondurilor pentru plata pensiilor și altor drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, bugetului fondului pentru plata ajutorului de șomaj, bugetelor fondurilor pentru pensia suplimentară, până la acea dată", deci până la data lichidării.

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Inițiatorul? De acord inițiatorul.

Comisia? Comisia de acord.

Din partea plenului dacă sunt de făcut observații? Dacă nu, vi-l supun aprobării tot articolul, evident, cu aceste amendamente, pentru că la alte alineate nu s-au făcut nici un fel de observații.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 29 de voturi împotrivă.

Abțineri? 21 de abțineri.

Cu majoritate de voturi s-a aprobat art.6.

Dacă la art.6 mai este vreo intervenție? Deci, am terminat.

La art.7. O să începem pe alineate.

Dacă la primele cinci alineate sunt de făcut observații? Nu. Atunci, vă supun votului art.7, primele cinci alineate. La alin.6 vom avea un amendament.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 6 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu 12 abțineri, s-au aprobat primele cinci alineate ale articolului 7.

Are cuvântul la alin.6 domnul deputat Marian Sîrbu.

 
 

Domnul Marian Sîrbu:

Mulțumesc, domnule președinte.

La alin.6, punctele a), b) și c), doresc să fac următorul amendament:

Procentele acestea de 70% prevăzute la toate cele trei litere să fie înlocuit cu 50%, astfel încât contribuțiile celor care urmează, respectiv pensionarilor care urmează să meargă la tratament, să fie măcar cu 20% mai mici, având în vedere scăderea veniturilor reale din pensii care vor fi înregistrate în acest an.

Menționez că eu am făcut amendmentul acesta, dar dintr-o disfuncționalitate nu a ajuns la comisie, de aceea nici nu este prevăzut în raport. Dar, printr-o înțelegere cu membrii comisiei, vă rog să fiți de acord să fie supus la vot.

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Stimate domnule coleg,

Pentru toate trei punctele? Deci, la toate trei, de la 70 vreți la 50.

Inițiatorul? Domnul ministru Athanasiu.

 
 

Domnul Alexandru Athanasiu:

Nu putem fi de acord cu amendamentul, pentru următorul argument și nu numai de natură financiară:

Deci, de doi ani de zile noi am încercat să ameliorăm suportarea costurilor acestor bilete. Vreau să vă reamintesc că aceste bilete se plăteau de către beneficiari și în proporție de 90%, deci am redus contribuția beneficiarului. Unu la mână.

Doi. Aceste bilete erau acordate până la un anumit plafon de venit al asiguratului. Noi am eliminat și plafonul de venit asigurat, deci toți pot primi, indiferent de nivelul de pensie.

Deci, am obținut două ameliorări ale sistemului, care figurau în bugetele anterioare pe care PDSR-ul le întocmea. Deci, și un nivel maxim admis pentru a primi asemenea bilete și, doi, o contribuție care ajungea și la 90%. Puteți, pentru istorie, să consultați Monitoarele Oficiale. Deci, noi am dat posibilitatea, acces la toți pensionarii pentru aceste bilete și, în plus, am stabilit o contribuție egală, care este oricum mai mică decât media care rezulta din acel plafon combinat cu procentul care se suporta de beneficiarul biletului. În concluzie, nu putem fi de acord cu acest lucru.

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Domnul deputat Sîrbu.

(Din sală: "Nu are drept la replică).

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Chiar dacă nu are, eu i-am acordat.

 
 

Domnul Marian Sîrbu:

Domnule președinte,

Ceea ce a spus domnul Athanasiu, după opinia mea, nu reprezintă argumente esențiale, nu reprezintă argumente de fond, dacă putem să spunem așa, pentru că această măsură să nu fie aplicată. Este vorba de o scădere a nivelului venitului real rezultat din pensii. Cifre, procente, cât a fost înainte și așa mai departe, după opinia mea, n-au nici un fel de relevanță la data la care discutăm acum. Eu n-am făcut nici un fel de istorie. Am spus și repet, pentru că așa este, indiferent ce procente de contribuție au fost în anii precedenți, ele erau oricum mai mici din punct de vedere real, din punct de vedere al puterii de cumpărare.

Deci, eu cred că, eu știu, recursul acesta la memorie este inutil. Repet, îmi susțin acest amendament și v-aș ruga, domnule președinte, să-l supuneți la vot. Mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Mulțumesc, domnule deputat.

Comisia? Domnul președinte Decebal Remeș.

 
 

Domnul Traian Decebal Remeș:

Domnilor colegi,

Între domnul deputat Sîrbu și noi nu a fost o înțelegere, ci o prevenire că acest amendament, nefiind transmis comisiilor la dezbatere, se va ridica aici.

În ce ne privește, înclinăm să credem că numărul de bilete a fost stabilit de Ministerul Muncii ținând cont de ce urmează să suporte și, ca atare, aceste procente cred că au rezultat dintr-un calcul matematic și rămânem la textul inițiatorului.

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Prin urmare, am auzit opiniile și ale inițiatorului și ale comisiei, amendamentul însă trebuie să fie supus aprobării prin vot.

Prin urmare, cine este pentru admiterea amendamentului propus de domnul deputat Marian Sîrbu? Vă rog să numărați. 76 de voturi.

Va trebui să întreb cine este împotrivă? 145 împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Amendamentul a fost respins.

Întreb dacă la celelalte alineate mai sunt de făcut observații? Dacă nu, supun aprobării dumneavoastră art.7 cuprinzând toate cele zece alineate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 41 de voturi împotrivă.

Abțineri? 26 de abțineri.

Cu majoritate de voturi, articolul acesta a fost adoptat.

Discutăm art.8. Nu sunt intervenții. Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? 43 de abțineri.

Cu majoritate de voturi, articolul 8 a fost adoptat.

Art.9. Dacă sunt intervenții? Amendamente nu au fost. La vot, vă rog.

Cine este pentru? Art.9 îl dezbatem.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? 37 de abțineri.

Cu majoritate de voturi, aprobat art.9.

Art.10. Nu sunt intervenții. Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cine este pentru?

Împotrivă, vă rog? Nu e nici un vot împotrivă.

Abțineri? 44 de abțineri.

Cu majoritate de voturi adoptat art.10.

Art.11 îl lăsăm la urmă, pentru că se referă la cele 5 anexe, care fac parte integrantă din această lege.

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Am propus ca inițiatorul, respectiv cele două ministere, să prezinte o anexă, Anexa nr.6, în legătură cu actele normative pe care se fundamentează bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 1998.

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Punctul de vedere al inițiatorilor.

Am întrebat dacă aveți de dat un răspuns la ceea ce a invocat domnul deputat Acsinte Gaspar.

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Domnule deputat,

Dacă vreți, mai explicit. Domnul ministru n-a înțeles exact intervenția dumneavoastră.

(Domnul Acsinte Gaspar discută cu inițiatorii).

O intervenție fără intermediul microfonului nu este lipsită de interes.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Nu știu dacă este cazul ca eu să dau explicații ministrului finanțelor, ar trebui să-i dea colegul de...

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Să-l faceți să înțeleagă, nu să dați explicații.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Eu cred că ar trebui să-i dea colegul care este specialist în legislația muncii, că totuși orice cheltuială și tot ce este prevăzut în bugetul acesta trebuie să aibă o bază legală, așa cum este și în bugetul de stat. Mă rog, domnul ministru Athanasiu încearcă să-mi explice că n-a existat niciodată... Bun, dacă n-a existat niciodată, mergem în continuare pe chestiunea că nu a existat?

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

În situația aceasta, ce considerați că se întâmplă?

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Eu spun că orice buget trebuie fundamentat, orice cheltuială trebuie să-și aibă o bază legală. Dânșii nu vor s-o dea, nu-i nici o problemă, o să vedem ce se poate petrece vizavi de această omisiune pe care dânșii...

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Văd că se pregătește domnul ministru Pancă, din cât văd eu. Nu.

Are cuvântul domnul ministru Dăianu.

 
 

Domnul Daniel Dăianu:

Cer iertare pentru faptul că nu am înțeles și pot să vă spun că nici acum nu înțeleg, pentru că temeiul legal al bugetului...

 
 

Domnul Florian Bercea (din sală):

Nu-i nici o problemă.

 
 

Domnul Daniel Dăianu:

Da, bineînțeles că nu-i nici o problemă.

Deci, temeiul legal al unui buget trebuie să fie în construcția sa, deci nu trebuie să fie explicitat, la finele textului să avem o anexă care să cuprindă toată legislația care stă la bază.

Poftiți? Nu, vreau să spun că acesta este un aspect formal. Nu, este un aspect strict formal. Înseamnă că practic recuzăm sau punem la îndoială buna credință a celor care au construit acest buget de asigurări. După mine, este un aspect formal. Dacă Parlamentul decide că se cuvine să procedăm la...

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Înțeleg că pentru această lege nu socotiți necesară suplimentarea cu asemenea anexă. Este un punct de vedere al inițiatorului.

Comisia are ceva de spus? Nu.

Sigur că nemulțumirea se poate exprima prin vot.

Deocamdată am ajuns la Anexa nr.1. Sunt intervenții, amendamente? Nu. Supun aprobării dumneavoastră Anexa nr.1 a acestei legi.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Trebuie numărat. 41 de voturi împotrivă.

Abțineri? 9 abțineri.

Cu majoritate de voturi, Anexa nr.1 a fost primită.

Anexa nr.2. La Anexa nr.2 nu sunt amendamente. Nu sunt intervenții. V-o supun votului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 29 de abțineri.

Cu majoritate de voturi, a trecut Anexa nr.2.

Anexa nr.2.a). Aici este un amendament respins. Este un amendament respins, dacă autorul lui încearcă să-l susțină. Nu. Nu-l susține. Rămâne, prin urmare, textul propus de inițiator și comisie.

Cine este pentru Anexa 2.a)? Mulțumesc.

Împotrivă? 28 de voturi împotrivă.

Abțineri, vă rog? 22 de abțineri.

Cu majoritate de voturi a fost aprobată.

Anexa nr.3. Nu sunt amendamente. Intervenții nu sunt. O supun votului dumneavoastră.

Pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Anexa nr.3. 19 voturi împotrivă.

Abțineri? 22 de abțineri.

Cu majoritate, a fost aprobată Anexa nr.3.

Anexa nr.4. Nu au fost amendamente. Nu sunt nici intervenții. V-o supun votului dumneavoastră.

Pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Vă rog să numărați. 31 de voturi împotrivă.

Abțineri? 22 de abțineri.

Aprobată Anexa nr.4.

La Anexa nr.4.a) este un amendament respins. Dacă este susținut în plen? Nu. Supun aprobării dumneavoastră prin vot sau respingerii Anexa nr.4.a).

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 13 voturi împotrivă.

Abțineri? 31 de abțineri.

Aprobat cu majoritate.

Anexa nr.5. Nu sunt intervenții.

Pentru cine este? Mulțumesc.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? 38 abțineri.

Cu majoritate de voturi Anexa nr.5 a fost admisă.

Anexa nr.5.a).

Da, vă rog, aveți cuvântul.

Vă rog să faceți liniște. Nu mai avem mult.

 
 

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Deci aș dori să cer o explicație celor care au întocmit acest buget în legătură cu nota care se află în subsolul Anexei nr.5, care spune că deficitul se acoperă din disponibilitățile anilor precedenți, potrivit bilanțului contabil la 31 decembrie 1997.

Din acest motiv, mă voi referi puțin la art.5 alin.2, care spune explicit acest lucru: "Deficitul bugetului fondului pentru pensia suplimentară gestionat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, 20,9 miliarde lei și altele, se acoperă din disponibilitățile anilor precedenți ale bugetului fondului pentru pensia suplimentară gestionat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale".

Deci, noi ne aflăm acum în anul de grație 1998, suntem aproape la jumătatea anului și cred că ar fi fost necesar să ne fie cunoscute și nouă, să ne fie făcută cunoscută această situație. Pentru că dacă ne uităm la sinteza pe care am votat-o în Anexa nr.5, anul acesta va fi deficitar fondul respectiv. Dacă la anul ar apărea o asemenea prevedere, în buna tradiție în care s-a spus aici că "Domnule, niciodată n-a existat ceva în bugetul acesta sau întotdeauna bugetul acesta a fost făcut așa", înseamnă că anul viitor va trebui să acoperim un deficit din alt deficit. Deci, poate se poate găsi o explicație pentru această problemă.

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Explicația cerută, domnilor inițiatori. Domnul ministru al finanțelor, Daniel Dăianu.

 
 

Domnul Daniel Dăianu:

Păi, sigur că dacă vom avea deficit, nu mai poți să acoperi un deficit cu deficitul anului precedent. Deci, este logic. Dumneavoastră ați și dat răspunsul, în fond. Ați dat și răspunsul. Adică, care este nelămurirea dumneavoastră? Nu înțeleg. Care-i nelămurirea?

 
 

Domnul Dumitru Buzatu (din sală):

Ce disponibilități avem, de exemplu, în acest moment?

 
 

Domnul Daniel Dăianu:

Deci, dacă vom avea acest deficit, din ce se poate acoperi? Nu, îți va crește deficitul bugetar, asta se va întâmpla și va trebui să acoperim deficitul bugetar. A, dumneavoastră îmi cereți cifra în momentul de față.

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Vă rog să evitați dialogul cu sala.

 
 

Domnul Daniel Dăianu:

Să văd acum care sunt cifrele.

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Supun votului dumneavoastră, după această explicație mulțumitoare sau nemulțumitoare, atât s-a dat...

 
 

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu, dacă dumneavoastră ați considera această explicație mulțumitoare, aș considera-o și eu tot mulțumitoare, pentru că acesta este un tip de explicație care poate explica orice, oriunde și oricând. Asta este realitatea în fond, cu toate explicațiile care s-au dat astăzi aici. Totul e făcut într-o perspectivă pe care a definit-o bine, printr-o butadă, un mare economist al acestui secol, care spunea "Domnule, sigur, pe termen lung, toate problemele se vor rezolva, numai că-i o mică problemă, vom fi cu toții morți".

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Nu știu, aș aprecia că e dreptul dumneavoastră să cereți orice fel de explicație, să puneți orice fel de întrebare, după cum dreptul ministrului este să explice atât cât poate, atât cât consideră și atât cât crede de cuviință.

Domnul deputat... (Domnul Gheorghe Ana se îndreaptă spre microfon). Tot la această anexă sunteți. La această anexă? Bun, atunci să trecem de anexa aceasta sau nu știu pentru ce cereți cuvântul.

Da, încă un răspuns, poate de data aceasta să fie mulțumitor.

 
 

Domnul Daniel Dăianu:

Deci, cifrele care mi-au fost oferite de experții ministerului sunt următoarele: din disponibilul de 145 de miliarde, vor fi mâncate 72 de miliarde.

Dumneavoastră ați fost contrariat poate de tonul răspunsului meu și îmi cer scuze, dar dacă ați fi dorit această cifră, eu cred că mai corect era să veniți aici unde suntem, să ne...

 
 

Domnul Dumitru Buzatu (din sală):

Cred că mai corect ar fi fost să...

 
 

Domnul Daniel Dăianu:

Nu, nu. Știți cum ar fi fost? Ar fi fost...

 
 

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Domnule ministru,

Evitați și dumneavoastră dialogul. Faceți concurență unei firme de-astea de telefoane mobile și să evităm dialogul în orice fel.

Prin urmare, vă supun votului Anexa nr. 5 a).

Cine este pentru? Mulțumesc.

împotrivă? 24 de voturi împotrivă.

Abțineri? 31 de abțineri.

Cu majoritate de voturi s-a aprobat Anexa nr. 5 a).

Anexa nr. 5 b). Nu sunt intervenții? O supun votului dumneavoastră.

Pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 25 de voturi împotrivă.

Abțineri, vă rog? 21 de abțineri.

Majoritate de voturi pentru Anexa nr. 5 b).

Anexa nr. 5 c) Nu sunt intervenții. O supun votului.

Pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? 37 de abțineri.

Cu majoritate de voturi a fost aprobată Anexa nr. 5 c).

Anexa nr. 5 d).

Votul dumneavoastră pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Vă rog să numărați.

36 de voturi împotrivă.

Abțineri? 14 abțineri.

Cu majoritate de voturi a fost aprobată și Anexa nr.5 d).

Revenim la art. 11. Art. 11, care are următorul text" "Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezenta lege".

O intervenție. Domnul deputat Gheorghe Ana, la art. 11.

Vă rog un pic de atenție că nu mai avem prea mult să vă reținem, să ne reținem. Vă rog.

 
 

Domnul Gheorghe Ana (HD):

Domnule președinte,

Stimate doamne,

Stimați domni,

îmi îngădui să vă mai rețin atenția un minut sau două, din seriozitatea profesională cu care încercăm să construim și această lege, care va guverna relațiile financiare ale României în acest an. Doresc să afirm că nominalizarea actelor institutoare de venit, cum sunt impozitele, taxele sau contribuțiile, în felul în care sunt ele evidențiate în recenta lege adoptată de Parlamentul României - Legea bugetului de stat - nu este întâmplătoare.

Bugetul public, așa cum este el definit de Constituția României, cu cele trei componente ale sale - bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele locale - este așezat pe principiile unității, universalității, echilibrului, realității, anualității și publicității. Or, acest principiu al publicității obligă organismele statului care elaborează și execută bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, să publice, pe de o parte, actele pe seama cărora se formează resursele financiare ale statului, pentru ca acestea să fie cunoscute de contribuabili, de cei care plătesc impozite, taxe și contribuții, indiferent dacă aceste persoane sunt persoane fizice sau persoane juridice.

În acest sens, Legea finanțelor publice ale României nu face deloc nici o îngăduință. Iată, la art. 10 se arată clar că: "În bugetul de stat, în bugetul asigurărilor sociale de stat, în bugetele locale și în bugetele fondurilor speciale nu se pot înscrie și aproba cheltuieli, fără stabilirea resurselor din care urmează a fi efectuate". În aceste condiții, evident că este o eroare, este o lipsă faptul că nici în anul acesta - și trebuie să recunoaștem - nici în anii precedenți, în legea pentru aprobarea bugetului asigurărilor sociale de stat nu a apărut lista sau anexa, cum suntem obișnuiți să o denumim, care să evidențieze actele institutoare ale acestor venituri.

În aceste condiții, cred, stimate doamne și stimați domni, că veți fi de acord ca Executivul să înscrie în Legea pentru aprobarea bugetului asigurărilor sociale de stat, anexa cu detalierea actelor institutoare de contribuții, taxe care formează resursele financiare pe care se bazează veniturile acestei componente a bugetului public.

Vă mulțumesc.

Din sală:

La vot!.. La vot..!

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Da. De fapt s-a reluat o propunere. Dacă inițiatorul are de răspuns?

Vă rog, dați-mi voie să-mi fac datoria. Comisia are ceva de spus? Nu.

Prin urmare, aveți un amendament sau aveți o recomandare? (Vociferări.)

Vă rog, aveți puțină răbdare. Trebuie să lămurim lucrurile.

 
 

Domnul Gheorghe Ana(HD):

Domnule președinte și stimați colegi,

Mi-am cerut îngăduința dumneavoastră. N-am venit ca să opresc plecarea mai precipitată a noastră din această aulă, ci am venit pur și simplu din dorința să construim o lege care să răspundă principiilor, atât din punct de vedere juridic, cât și din punct de vedere al cerințelor financiare.

Deci, eu am venit cu seriozitatea cu care știu că sunteți aici, în sală, după cum cred că sunt și eu, să construim o lege bună.

Am cerut îngăduința plenului să aprobăm să se introducă o anexă în care să se evidențieze actele institutoare de venituri pentru această componentă a bugetului public. Asta este tot ce am acerut!

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Bun. Înțeleg că susțineți aceasta sub forma unui amendament. Supun plenului celor două Camere aprobarea sau neaprobarea prin vot a amendamentului propus de domnul deputat Ana.

Cine este pentru? Vă rog să numărați.

70 de voturi. Este insuficient pentru a fi aprobat acest amendament.

Revenim, deci, la art. 11, pe care îl supun aprobării dumneavoastră prin vot.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Art. 11.

36 de voturi împotrivă.

Abțineri? 28 de abțineri.

Cu majoritate de voturi a fost aprobat art. 11.

Este momentul să supun aprobării prin vot a celor două Camere reunite ale Parlamentului României Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 1998.

Domnul Acsinte Gaspar.

Vă rog, faceți liniște.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Potrivit Constituției, legile se adoptă în prezența majorității deputaților și senatorilor. Deci, din 486, ca să poată să se supună la vot în acest moment proiectul de Lege pentru aprobarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 1998, este nevoie ca în sală să fie 244 de parlamentari, urmând ca după aceea, potrivit art. 38 din Regulamentul ședințelor comune, bugetul să se aprobe cu majoritatea celor prezenți. Dar, sub această condiție, în acest moment, în sală să fie 244 de parlamentari.

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Bun. Dați-mi voie, domnule deputat Gaspar, în numele Grupului PDSR faceți această cerere să verificăm cvorumul? L-am verificat de căte ori prin vot. Dacă mai doriți să o facem o dată, o facem.

Vom face numărarea voturilor și pentru și împotrivă și abțineri și, dacă nu avem cvorumul, evident că nu putem să adoptăm acest proiect de lege.

Prin urmare, cine este pentru aprobare? Vă rog să se numere.

Dacă nu avem cvorumul vom vedea. Deocamdată facem această socoteală și vă rog nu mai luați cuvântul fără să vi-l dau.

176 de voturi pentru.

Împotrivă? 87 de voturi împotrivă. (Vociferări.)

Vă rog, nu știu de ce se vociferează, numărarea este făcută de ambii secretari.

Abțineri, vă rog? 5 abțineri.... 7 abțineri, în fine, cu bunăvoință.

Cu majoritate de voturi Parlamentul României a adoptat Legea bugetului asigurărilor sociale de stat. (Aplauze.)

Vă mulțumesc.

Ședința s-a încheiat la ora 18,36.

 
   

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 17 ianuarie 2022, 21:37
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro