Plen
Ședința Camerei Deputaților din 26 februarie 1996
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
24-02-2021
17-02-2021 (comună)
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1996 > 26-02-1996 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 26 februarie 1996

6. Dezbaterea moțiunii semnate de 50 de deputați (Supunerea la vot. Acceptarea moțiunii.)  

Se reiau lucrările. Lucrările sunt conduse de domnul Adrian Năstase.

Domnul Adrian Năstase:

Reluăm lucrările Camerei Deputaților în plen. Urmează să examinăm moțiunea inițiată de un grup de 5o de deputați.

In ceea ce privește procedura de dezbatere a moțiunii, doresc să vă informez că astăzi a avut loc ședința Biroului permanent la care au participat și liderii grupurilor parlamentare, ședință în cadrul căreia au fost examinate chestiunile procedurale legate de dezbaterea moțiunii și au reieșit următoarele:

l. prezentarea moțiunii se va face de către unul dintre semnatarii acesteia;

2. după prezentarea moțiunii, se va da cuvântul primului ministru al Guvernului care are la dispoziție 4o de minute, pe care urmează să le gestioneze, atât pentru prezentarea de început a poziției Guvernului, cât și în final pentru eventuale răspunsuri. Deci, vor putea fi, eventual, împărțite 20 și 20 de minute sau 30 și 10 minute. In orice caz, în ansamblu, Guvernul va avea la dispoziție 4o de minute la început și la sfârșitul dezbaterii;

3. grupurilor parlamentare li se vor afecta câte 20 de secunde pentru fiecare deputat din componența grupului, fără însă ca timpul determinat pentru fiecare grup parlamentar să fie sub 8 minute;

4. deputaților fără apartenență la un grup parlamentar li se acordă tot 20 de secunde, urmând să decidă împreună asupra modului de participare la dezbaterile moțiunii, eventual, prin însumarea timpilor individuali;

5. în finalul dezbaterilor va lua cuvântul primul ministru al Guvernului, în limita timpului rămas.

Supun votului dumneavoastră această procedură de desfășurare a dezbaterilor moțiunii.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Două voturi împotrivă. Abțineri ?

Cu două voturi împotrivă, procedura a fost adoptată.

Doresc să vă informez asupra timpilor sau duratei pentru intervenții în ceea ce privește fiecare grup parlamentar.

PDSR - 36 de minute

PNTCD și PER - l4 minute

PD - l4 minute

PUNR - 9 minute

UDMR - 9 minute

Grupul parlamentar al partidului România Mare - 8 minute

Grupul parlamentar al PL’93 și PAC - 8 minute

Grupul parlamentar al minorităților naționale - 8 minute

Grupul parlamentar socialist - 8 minute

Grupul parlamentar social-democrat al PSDR - 8 minute

Deputaților apartenență la un grup parlamentar - 11 minute.

Total 133 de minute.

Conform prevederilor regulamentului, întreb dacă există cineva, dintre semnatari, care își retrage semnătura de pe moțiune. Nu este cazul.

Vă reamintesc o prevedere regulamentară, și anume că nu pot fi propuse amendamente la moțiune.

Cine dorește dintre semnatari să prezinte moțiunea ?

Domnul deputat Sorin Lepșa

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Victor Sorin Lepșa:

Vă mulțumesc

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor deputați,

M O T I U N E :

Parlamentarii semnatari ai prezentei moțiuni, constatând că Guvernul României a manifestat o iresponsabilă lipsă de preocupare și de prevedere în asigurarea rezervei energetice pentru sezonul rece, atitudine cu atât mai condamnabilă cu cât toate prognozele meteorologice au anunțat din timp o iarnă foarte grea, deși în cele din urmă, potrivit specialiștilor, iarna s-a dovedit a fi una obișnuită, consecințele la care s-a ajuns stau mărturie pentru incapacitatea Guvernului de a face față măcar unei situații de normalitate.

In perioada iulie-august 1995, Guvernul nu a luat măsuri pentru preluarea producției de cărbune, aflată pe stoc la regiile miniere, acceptând, fără verificări, afirmațiile RENEL, potrivit cărora, stocurile ar fi fost complete și nu se mai putea prelua nici o cantitate.

In ședința Guvernului din 7 noiembrie 1995, au fost avansate propunerile privind funcționarea sistemului energetic național în iarna 1995-1996. Cu acest prilej, Executivul a afirmat că va acoperi integral cererea de energie electrică din producția internă, că va spori livrările de energie termică, destinate populației prin centrale termice, că va acoperi integral necesarul de gaze naturale al populației. In aceeași ședință de Guvern, premierul Nicolae Văcăroiu a declarat că este dispus să vândă și rezerva națională de aur numai să nu stea populația în frig.

Conform programului prezentat de Guvern, în prima parte a anului 1995, trebuia pus în funcțiune grupul nr.1 de la Centrala nucleară de la Cernavodă, lucru care nu s-a întâmplat nici până astăzi.

La începutul lunii noiembrie 1995, Oficiul pentru protecția consumatorilor atrăgea atenția că stocul pentru păcură, existent la centralele termice era de 4,4% din necesar, cel de combustibil lichid ușor de 1o,7%, cel de gaz metan de 62,5% și cel de cărbune energetic de 82,9%. Aceeași instituție semnala faptul că la magistralele centralelor termice nu s-au efectuat reviziile și reparațiile programate.

In ciuda tuturor acestor semnale de alarmă, putem afirma astăzi că Guvernul nu a luat nici un fel de măsuri pentru ameliorarea situației.

La începutul lunii februarie, consecințele acestei politici dezastruoase au atins apogeul. Zeci de întreprinderi și-au închis porțile din lipsă de energie electrică. Pagubele directe produse economiei naționale de incompetența Guvernului au atins deja sute de miliarde de lei. In domeniile metalurgiei și chimiei, oprirea producției creează pagube imposibil de calculat pe termen lung.

In plan social, actuala criză energetică are drept consecință imediată aducerea salariaților în imposibilitatea de a-și desfășura activitatea, și aceasta, fără nici o culpă din partea lor. Prin urmare, acești oameni nu pot realiza venituri.

Incompetența condamnabilă a actualului Guvern a condus la situația în care, în plină iarnă, orașe întregi au rămas fără căldură și fără apă caldă. Această situație are consecințe incalculabile în plan uman, sanitar și demografic.(rumoare în sală).

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, doar o clilpă, să rugăm colegii noștri să facă liniște.

Vă rog să mai așteptați un moment.

Vă rog să luați loc în bănci și să faceți liniște.

Puteți continua, domnule deputat.

Domnul Victor Sorin Lepșa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Folosirea excesivă a hidrocentralelor va conduce la o diminuare a volumului de apă cu consecințe grave în ceea ce privește alimentarea orașelor. Este ușor de prognozat că, în vară , criza energiei electrice va fi urmată de cea a apei potabile și menajere. Decuplarea de la sistemul energetic național a unor mari combinate și unități industriale a condus la dezastre ecologice cu consecințe pe termen lung. Un exemplu în acest sens este situația creată la combinatul FIBREX SA din Săvinești, unde au fost deversate în apele râului Bistrița mari cantități de apă neepurată, care au determinat o creștere alarmantă a noxelor.

Intreruperea producției, ca urmare a lipsei de energie electrică, are drept consecință nerespectarea obligațiilor contractuale ale societăților românești, inclusiv la export, ceea ce conduce la penalizări și la pierderea încrederii partenerilor străini.

Având în vedere situația dramatică mai sus prezentată și, luând în considerare sesizările adresate nouă, în calitate de parlamentari, de cetățeni și centralele sindicale, solicităm Camerei Deputaților să adopte prezenta moțiune.

Camera Deputaților își exprima îngrijorarea față de urmările in plan economic si social a crizei energetice și cere Guvernului să identifice cauzele care au determinat actuala criză energetică, să determine dimensiunile pagubelor suferite de economia națională, urmare acestei crize, să stabilească răspunderea administrativă, civilă, materială și, eventual, penală a celor vinovați.

Vă mulțumesc.

Dacă mai este nevoie, domnule presedinte, sa dau citire și listei cu cele 5o de semnături ?

Domnul Adrian Năstase:

Nu este necesar.

Domnul Victor Sorin Lepșa:

Dacă nu, eu vă mulțumesc și de asemenea, și colegilor pentru atenția pe care au acordat-o moțiunii.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule deputat. (rumoare în sală).

Stimați colegi, vă rog să faceți liniște.

In continuarea dezbaterilor, îl invit pe domnul Nicolae Văcăroiu, primul ministru al Guvernului, să prezinte răspunsul Guvernului la aceasta moțiune.

Domnule prim-ministru, aveți cuvântul.

Pe dumneavoastră, stimați colegi, vă rog insistent să faceți liniște pentru a permite prezentarea într-un cadru normal a punctului de vedere pe care îl prezintă astăzi Guvernul la moțiunea pe care dumneavoastră ați înaintat-o.

Aveți cuvântul, domnule prim-ministru.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule presedinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ne aflăm la a opta moțiune simplă prin care Guvernul este acuzat, de această dată, de lipsă de preocupare pentru asigurarea condițiilor în vederea funcționării corespunzătoare a sistemului energetic național în sezonul rece.

Se aduc o serie de acuze care vizează, în principal, neasigurarea rezervelor de resurse energetice, declarațiile, chipurile, nefondate ale Guvernului cu privire la situația stocurilor, neintrarea în funcțiune a Unității 1 Cernavodă precum si efectele pe care acestea le-ar provoca pe plan economic și social.

Introducerea acestei moțiuni o considerăm utilă, întrucât ne permite să prezentăm situația reală, fără a ne eschiva de la sublinierea unor probleme dificile cu care se confruntă și se va mai confrunta sistemul energetic național datorită unor cauze obiective, dar și subiective.

Pentru a putea răspunde acuzațiilor semnatarilor moțiunii, considerăm util să prezentăm câteva elemente de referință privind funcționarea sistemului energetic național. In primul rând, trebuie să arătăm că energia electrică este asigurată în proporție de 98% de către Regia autonomă RENEL și de 2% în termocentralele autoproducătorilor, iar energia termică se realizează în proporție de 40% de către RENEL și în proporție de 6o% de către centralele de zonă, locale, aparținând altor agenți economici decât RENEL. In al doilea rând, este de reținut că, în ce privește resursele energetice consumate pentru producerea energiei electrice și termice, în centralele RENEL, acestea sunt asigurate în proporție de 43% de cărbuni cu adaos de combustibil lichid, 31% de hidrocarburi, păcură, combustibil lichid ușor și gaze, 24% de resursele hidro, și 2% prin schimburi de energie cu alte sisteme energetice. In al treilea rând, precizăm că puterea instalată în sistemul energetic este de peste 15 mii MW, deci, cu mult mai mare decât vârfurile de consum de 9.000-9.5oo MW, dar rezerva efectivă de putere este limitată de disponibilitățile de aprovizionare cu combustibil, de capacitățile oprite pentru lucrări programate de reparații, modernizări și retehnologizări, precum și de cantitățile de apă din lacurile de acumulare ale hidrocentralelor care se folosesc numai în orele de vârf. Este de menționat că lucrările de modernizări și retehnologizări, inclusiv cele finanțate de organismele internaționale, 360 milioane de dolari, sunt de lungă durată și cu toate că, în parte, au fost începute în ultimii 2 ani, vor intra în funcțiune, potrivit programelor, abia în anii următori. Totodată, subliniem că la nivelul actual de funcționare a economiei și al cererilor populației, consumurile de energie electrică cresc în sezonul rece de la circa 6.000 MW, putere medie, la 7.500 -8.500 MW. Consumurile de păcură pentru energia termică cresc de la 8.000 tone/zi la aproape 19.000 tone/zi.

In cadrul programului de guvernare, în fiecare an, unul din obiectivele esențiale l-a constituit elaborarea și aprobarea programelor energetice pentru perioada de vară și, respectiv iarnă, prin care s-a urmărit permanent menținerea unui echilibru optim între resursele posibil de asigurat din țară și import și consumurile din economie, precum și stabilirea resurselor financiare care să permită derularea corespunzătoare a întregii activități de aprovizionare cu combustibil.

In mod deosebit pentru sezonul rece, programul energetic prevede constituirea în perioada aprilie-octombrie, a rezervelor energetice de siguranță care se utilizează când temperaturile sunt deosebit de scăzute sau atunci când, datorită unor condiții speciale, se produc perturbații în aprovizionarea curentă cu combustibil din țară sau din import. Această rezervă de siguranță este limitată, ca dimensiune, de posibilitățile de depozitare, de volumul producției lunare și de capacitățile de transport, reprezentând circa 10% din consumul pentru întreaga perioadă de iarnă, respectiv pentru circa 30 de zile.

După aceste sublinieri succinte, pe care, așa cum am arătat, le-am considerat ca absolut necesare pentru aprecierea justeței răspunsurilor la acuzațiile aduse Guvernului, mă voi opri asupra formulărilor din Moțiune.

Semnatarii acesteia încearcă, încă din prima fază, să lovească cu toată forța, dar ignorând adevărul, afirmând: "Guvernul României a manifestat o iresponsabilă lipsă de preocupare și de prevedere în asigurarea rezervei energetice pentru sezonul rece".

Edificatoare pentru caracterul cu totul nefondat al acestor acuze sunt următoarele date privind situația stocurilor principalelor resurse de energie primară, la 1 octombrie 1995, comparativ cu anii anteriori.

Cărbuni - mii tone

In 1991, deci este vorba de nivelul la 1 octombrie, 4.49l mii tone

In 1993 - 6.124 mii tone

In 1995 - 7.390 mii tone

Păcură - mii tone

In 1991 - l45 mii tone

In 1993 - 410 mii tone

In 1995 - 470 mii tone

Gaze naturale - mil.mc

In 1991 - 6oo mil,mc

In 1993 - 7o3 mil.mc

In 1995 - 845 mil.mc.

Apă în lacurile hidrocentralelor - mil.mc.

In 1991 - 18oo mil.mc

In 1993 - 192o mil.mc.

In 1995 - 1646 mil.mc.

Așadar, cu excepția apei în lacurile hidrocentralelor, la toate celelalte resurse, stocurile constituite au fost superioare anilor anteriori ceea ce denotă tocmai preocuparea Guvernului de a pregăti cât mai bine, sub aspectul asigurării cu energie, parcurgerea sezonului rece, în contextul în care aveam informații în ce privește prognozele condițiilor climaterice pentru această iarnă.

Este de precizat că în programul energetic pentru sezonul rece 1995-1996 s-a prevăzut un plus de 100 mii tone de păcură față de nivelul realizat, care nu a putut fi asigurat, în principal, datorită lipsei de resurse financiare la Regia autonomă RENEL, lipsa generată de neîncasarea de la beneficiari a facturilor pentru energia livrată, care însumează peste 1000 miliarde de lei.

O problemă aparte a constituit-o, ca și în anii precedenți, asigurarea stocurilor de combustibili la centralele zonale sau de cartier care nu aparțin RENEL-ului. Aceste stocuri nu s-au realizat la nivelul prevăzut în programul energetic, datorită insuficientei preocupări unor organe locale pentru constituirea, din timp, a resurselor financiare și, în multe cazuri, a refuzului de a apela la credite datorită dobânzilor ridicate, chiar în condițiile în care, la intervenția Guvernului și pe garanția Guvernului , s-a deschis, ca și în anul 1994, o linie specială de creditare. Vă dau un exemplu: din linia de 5o miliarde lei, nu s-au utilizat decât 9 miliarde. Ca o urmare față de un program care prevedea constituirea unui stoc de 150.000 tone păcură și combustibil lichid ușor s-au achiziționat numai 65.000 tone.

Suntem convinși că semnatarii moțiunii cunosc faptul că bugetul, care este gestionat de Guvern, nu prevede resurse de nici un fel pentru constituirea stocurilor energetice și că acestea se realizeaza în relațiile contractuale directe dintre agenții economici, furnizori și beneficiari. Cu toate acestea, pentru a elimina dificultățile cu care ne-am confruntat în sezoanele reci din 1990-1992, Guvernul a luat încă din 1994 decizia ca o parte însemnată din rezervele de cărbuni și păcură, circa 3oo mii tone păcura și 3 milioane tone de cărbune, să se constituie de către Administrația naționala a rezervelor materiale, pe seama resurselor financiare ale acesteia.

Fie și numai aceste elemente și date ne determină să afirmăm, cu toată responsabilitatea, că semnatarii moțiunii ignoră faptele ce pot fi oricând verificate, atunci când ne acuză de lipsă de preocupare și de prevedere în asigurarea rezervei energetice pentru sezonul rece.

Pentru o cât mai bună cunoaștere a situației energetice, considerăm că nu este de prisos să subliniem că în afară de rezervele energetice care, așa cum s-a arătat, se constituie pentru a interveni în momente diaficile în iarnă, pentru aprovizionarea corespunzătoare cu energie electrică și termică este necesar: să se asigure prelucrarea lunară a 1.550 mii tone țiței, din care 550 mii tone din producție internă și 1 milion tone din import, realizarea unei producții medii zilnice de circa 11o mii tone cărbune energetic, a unor resurse medii zilnice de gaze naturale de 78 mil.mc., din care 2o mil.mc din import., precum și un consum mediu lunar de păcura de 45o mii tone, din care 25o mii tone din prelucrarea țițeiului în țară și 2oo mii tone lunar din import.

Desigur că, în condițiile în care ne confruntăm cu o iarnă timpurie, cu temperaturi frecvent sub 00 , așa cum este sezonul rece pe care îl parcurgem, consumurile de combustibil cresc, ceea ce obligă la utilizarea în mai mare măsură a rezervelor energetice și apelarea la importuri suplimentare. Iată, de exemplu, până în prezent, s-au consumat suplimentar, peste nivelul programat, 385 mii tone păcură, cu scopul de a menține echilibrul în sistemul energetic, fiind obligați, totodată, să limităm, în conformitate cu regulamentul de furnizare și utilizare a energiei electrice aprobat, livrarea energiei electrice unor agenți economici, păstrând prioritatea livrărilor către populație. Nu contestăm faptul că astfel de situații pot fi, parțial, atenuate, în condițiile în care operatorii economici dispun din timp de resurse financiare și valutare corespunzătoare.

In ce privește afirmația semnatarilor moțiunii că: "Iarna s-a dovedit a fi una obișnuită", considerăm că cele 4 luni consecutive de iarnă infirmă total această apreciere. Mai mult, datele pe care le dau mai jos sunt edificatoare pentru caracterizarea asprimii acestei ierni, comparativ cu ultimii ani. Numărul de zile, cu temperaturi medii zilnice sub -50 au fost, spre exemplu, în Moldova, în această iarnă, de 6o de zile, față de 23 de zile în iarna 1991-1992 și 17 zile în iarna 1990-1991. In sudul țării, numărul zilelor cu asemenea temperaturi, au fost în aceeași perioadă de 245 față de 16 și, respectiv 12 zile.

Doamnelor și domnilor,

In moțiune se arată că în perioada iulie-august 1995, Guvernul nu a luat măsuri pentru preluarea producției de cărbune aflată pe stoc la regiile miniere. In legătură cu aceasta, este de arătat că producția de producție a fost preluată în totalitate și că nu se putea prelua mai mult decât atât, 7,5 mil.tone. Restul este consumul lunar curent din fiecare lună, realitate care poate fi controlată, de asemenea, fără nici o problemă de către semnatarii moțiunii. De asemenea, trebuie arătat că afirmația făcută în ședința de Guvern din 7 noiembrie 1995 privind asigurarea condițiilor pentru funcționarea normală a sistemului energetic național în această iarnă, a fost corectă și s-a bazat pe nivelul rezervei energetice constituită la acea dată, pe derularea în continuare a producției de purtător de energie și a importurilor prevăzute în programul energetic.Totodată, este de subliniat că în aceeași ședință de Guvern s-a stabilit ca aprovizionarea populației cu energie electrică și termică să aibă prioritate absolută.

În realizarea prevederilor din programul energetic au apărut, însă, unele disfuncționalități generate de scăderea producției medii zilnice de cărbune, într-un interval de circa 60 de zile, de la 110 mii tone pe zi la 70 mii tone pe zi, precum și de diminuarea în unele perioade a importului de gaze cu 2-3 milioane m.c. pe zi.

După cum probabil cunoașteți, în acordul de lungă durată sau contractul de lungă durată încheiat cu Federația Rusă este stipulată o clauză care prevede - nu numai cu România, ci cu toate celelalte state - în contextul în care în Federația Rusă temperaturile scad sub minus 15 grade, se reduc livrările de gaze și au prioritate aprovizionările pentru piața internă.

În același timp au crescut cu mult peste prevederi consumurile de energie electrică și termică atât la o serie de agenți economici, cât și la populație. Aceste creșteri peste prevederi au oscilat între 5 și 10 la sută, iar în perioadele de vârf de sarcină, creșterea a fost cu mult mai mare.

Trebuie arătat că nu s-a pus și nu se pune sub nici o formă problema folosirii rezervei naționale de aur pentru asigurarea cu energie a economiei, afirmația mea fiind numai de natură să sublinieze importanța deosebită pe care o acordăm aprovizionării cu energie electrică și termică atât a economiei, cât și a populației.

Desigur, sunt încă nemulțumiri justificate ale multor cetățeni în ceea ce privește asigurarea ritmică cu căldură și apă caldă. Cu toate eforturile făcute se mențin încă neajunsuri în domeniul producerii, transportului și distribuției agentului termic, instalații la un grad avansat de uzură fizică, se înregistrează pierderi mari la utilizatori, care în cazul agentului termic se ridică la 20-30 la sută. La acestea se adaugă și o insuficientă implicare a unor factori de răspundere la nivel local pentru constituirea stocurilor și derularea în sezonul cald a lucrărilor de reparații și întreținere a instalațiilor.

Pentru a înțelege eforturile făcute în vederea asigurării aprovizionării prioritare a populației cu combustibil în actualul sezon rece, este de arătat că ponderea consumului populației în consumul total la gaze naturale a crescut de la 13,2 la sută în luna octombrie, la 24,5 la sută în noiembrie 1995 și la 33,6 la sută în luna ianuarie anul acesta, consumuri cu mult superioare celor din anii anteriori când aceste procente au oscilat între 19 până la 21 la sută.

În ce privește energia electrică, consumul populației, raportat la consumul total, reprezintă în prezent circa 14 la sută, față de 8 la sută în anul 1990. În același timp, recunoaștem că nu am reușit, cu toate măsurile luate, să soluționăm în condiții corespunzătoare aprovizionarea din timp a populației cu lemne de foc și cărbune, ceea ce a provocat dificultăți celor care folosesc acești combustibili în perioada sezonului rece. Ca un element de fundamentare a acuzelor aduse Executivului, semnatarii moțiunii fac referire la un raport al Oficiului pentru Protecția Consumatorilor. Această referire și cifrele folosite ca suport au la bază o confuzie gravă. Raportul se referă la stadiul contractării la 15 august 1995 și la un eșantion de centrale zonale supuse verificării, și dânșii au folosit aceste date ca reprezentând stocuri existente la începutul lunii noiembrie.

În ce privește rapoartele periodice ale Oficiului pentru Protecția Consumatorilor, precizăm că ele au ca scop cunoașterea situației din acest domeniu și, pe această bază, fundamentarea de către Guvern a măsurilor pentru eliminarea fenomenelor negative. Situația energetică la 1 octombrie 1995, prezentată în prima parte a intervenției mele, corespunde realității și poate fi verificată cu ușurință de semnatarii interesați ai moțiunii.

Semnatarii moțiunii invocă, de asemenea, ca un element al slabei preocupări a Guvernului pentru soluționarea problemelor energetice faptul că Grupul I de la Centrala Nucleară Cernavodă nu a fost pus în funcțiune în prima parte a anului 1995.

În legătură cu aceasta precizăm că termenul prevăzut în contract pentru intrarea în criticitate a Grupului I de la Cernavodă era de 31 decembrie 1995, urmând ca într-un interval de aproximativ 6 luni acest grup să intre progresiv în parametrii proiectați. Intârzierea punerii în funcțiune a grupului I de la Cernavodă are cauze multiple, începând cu unele vicii în ce privește clauzele contractuale și continuând cu complexitatea în sine a procesului de finalizare a grupului, respectiv necesitatea unor probe repetate la o serie de instalații, pentru confirmarea securității și siguranței în exploatare, în vederea obținerii avizelor de la organele internaționale abilitate pentru intrarea în regim de exploatare comercială.

Vă informăm că în această perioadă modul de desfășurare a activității de punere în funcțiune a Grupului I a făcut obiectul unor repetate analize în ședințele de Guvern, luându-se măsuri pentru soluționarea problemelor ridicate. Au fost constituite comisii de specialitate, care să controleze derularea lucrărilor și să stabilească noi acțiuni pentru urgentarea punerii în funcțiune, fără însă a face rabat de la respectarea standardelor internaționale de siguranță în exploatare.

Din datele pe care le avem de la consorțiul care conduce întreaga activitate pentru realizarea centralei nucleare, rezultă că momentul criticității pentru Grupul I va fi în prima parte a lunii martie anul acesta.

Doamnelor și domnilor,

Moțiunea face referire la pagubele pe care le-a provocat oprirea livrării energiei la o serie de agenți economici și efectele acestora în plan social. Trecând peste exagerările afirmațiilor din moțiune, faptul că ceea ce am închis a reprezentat în medie 600-700 de MW, față de ceea ce am livrat, în jur de 7500-8000 de MW pe zi, este arătat că măsurile luate au creat indiscutabil unele dificultăți societăților în cauză și, implicit, salariaților acestora. O asemenea situatie a fost, însă, determinată în marea majoritate a cazurilor de neachitarea de către agenții economici a facturii energetice pentru energia electrică, termică și gaze, care se ridică la peste 1950 de miliarde de lei, deși mulți operatori economici dețineau în conturi sume importante în lei și valută.

Un simplu calcul economic arată că efectele diminuării sau opririi producției la o serie de agenți economici sunt mai reduse decât pierderile provocate producătorilor de combustibili și energie prin neplata livrărilor. Desigur, Guvernul nu a stat pasiv în fața acestei situații. Astfel, Executivul a intervenit în luna decembrie 1995 pentru garantarea unor linii de credit. Și doresc să vă spun că pe întreg parcursul anului 1995 Guvernul a emis garanții de peste 500 de miliarde de lei în vederea asigurării furnizării în condiții normale de energie și agent termic, fără de care nu se putea, deci, continua funcționarea sistemului energetic. Ne-am confruntat, însă, în același timp, cu dificultăți în relațiile cu sistemul bancar, pentru asigurarea cu operativitate a acreditivelor pentru importuri.

S-a trecut la aplicarea unor măsuri pentru aprovizionarea corespunzătoare cu energie electrică și gaze, astfel încât în perioada care urmează să se recupereze producția și să fie onorate contractele la intern și la export.

În același timp, prin ordonanțele emise de Guvern în luna ianuarie anul acesta, s-au prevăzut o serie de mecanisme care considerăm că vor avea ca efect întărirea disciplinei financiare și valutare la nivelul agenților economici, diminuarea în general a blocajului financiar, stabilindu-se priorități în ceea ce privește achitarea facturilor energetice.

În luna februarie au fost constituite grupe de specialiști care își desfășoară activitatea în bazinele miniere, pentru intrarea în ritmicitate în ceea ce privește producția de cărbune. De asemenea, există pe perioada de iarnă o echipă de specialiști prezentă la Moscova pentru a asigura derularea corespunzătoare a importului de gaze.

Dorim să precizăm, însă, că vom lua în continuare măsuri severe față de agenții economici care au datorii mari la furnizorii de energie și gaze, menținând restricțiile impuse acestora. Se vor întocmi programe între furnizorii de energie și gaze și fiecare agent economic, asigurându-se suplimentarea livrărilor pentru cei care vor dovedi capacitate de plată, în vederea creării, desigur, condițiilor pentru desfășurarea normală a producției și constituirii resurselor financiare pentru achitarea treptată a datoriilor.

Semanatarii moțiunii ne acuză, de asemenea, de utilizarea excesivă a hidrocentralelor, care va avea consecințe grave în perioada următoare, în mod deosebit în alimentarea cu apă potabilă a orașelor. Ce se poate spune în legătură cu această afirmație? După cum se știe, în alimentarea sistemului energetic, hidrocentralele operează în orele de vârf de sarcină. În cazul în care volumul de apă ajuge la cote limită de exploatare, în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare, Dispeceratul Energetic Național dispune oprirea funcționării hidrocentralelor. Ca urmare, înseși regulamentele de funcționare a sistemului energetic au în vedere menținerea în bazine a unor volume de apă care să nu afecteze consumurile curente de apă ale populației și economiei. În prezent, nu există acest pericol la nici o hidrocentrală.

Semnatarii moțiunii afirmă, în continuare, că deculparea de sistemul energetic național a unor agenți economici a condus la dezastre ecologice cu consecințe pe termen lung și se dă în acest sens exemplul Combinatului "Fibrex" de la Săvinești. Afirmația este total nefondată, deoarece s-a livrat energie electrică astfel încât să se asigure limita de avarie, care permite funcționarea instalațiilor vitale. De altfel, din măsurătorile zilnice, efectuate în perioada 1 ianuarie - 20 februarie anul acesta în secțiunile de control al calității apelor de suprafață situate în aval de zonele în care au fost operate opriri de unități datorită lipsei de energie electrică, nu s-au constatat depășiri ale indicatorilor de calitate.

De remarcat că în unele zone, cum ar fi în aval de Piatra Neamt, pe râul Bistrița, Galați, Tulcea - pe Dunăre, Ocna Mureșului - pe râul Mureș, datorită opririi unităților economice și implicit a deversărilor de ape uzate nu s-au mai înregistrat depășiri ale indicatorilor specifici de calitate.

Doamnelor și domnilor,

Este adevărat că în luna februarie anul acesta ne-am confruntat cu o situație energetică deosebit de încordată, care a impus măsuri pentru reducerea obligatorie a consumurilor la o serie de agenți economici. Asemenea situații apar în unele perioade scurte, de regulă în sezonul rece, în funcționarea oricărui sistem energetic. Ele sunt generate de unele excese în ce privește consumurile, dar, uneori și de deficiențe care apar în aprovizionarea cu combustibil. În prima parte a lunii februarie, din cauza lipsei de resurse financiare - că nu le-am avut la timp -, din cauze obiective,- cum a fost furtuna pe mare-, operațiunile de încărcare și descărcare au fost mult îngreunate, iar în unele zile oprite.

În consecință, importurile de țiței și păcură în perioada 1-15 februarie au scăzut la jumătate. În aceste condiții, producția internă de energie s-a diminuat între 800 și 1000 de MW, fapt care a impus limitarea energiei la consumatorii industriali. De altfel, ținem să reamintim că în cadrul contractelor încheiate între furnizorii și consumatorii de energie sunt prevăzute clauze cu privire la limitarea consumului, în condiții dificile, până la limita de avarii a instalațiilor și chiar opriri de livrări, în cazuri excepționale. Asemenea măsuri de limitare forțată a consumului în situații critice se aplică în toate țările pentru a nu se pune în pericol siguranța în funcționarea sistemului în ansamblu.

În finalul acestor considerații, vă asigurăm că Guvernul a acordat și acordă în continuare întreaga atenție creării condițiilor pentru funcționarea corespunzătoare a sistemului energetic național. Prin pârghiile care ne stau la îndemână, specifice perioadei de tranziție la economia de piață, acționăm pentru intrarea în ritmicitate a producției de cărbune și pentru buna derulare a importurilor, pentru punerea în funcțiune la noul termen a Grupului I de la Cernavodă, cu respectarea riguroasă a reglementărilor, bineînțeles, privind plata facturii energetice, astfel încât întreaga activitate economică să se desfășoare în condiții de normalitate în ce privește asigurarea cu energie.

A devenit o regulă ca în perioada sezonului rece, în fiecare ședință săptămânală a Guvernului un punct principal de ordinea de zi să fie analiza realizării prevederilor din programul energetic, stabilindu-se măsurile operative care se impun, în primul rând în ceea ce privește conlucrarea permanentă și eficientă cu băncile și Fondul Proprietății de Stat. Doresc să precizez că la ora actuală se poate afirma că situația critică este depășită. În această săptămână, prin măsurile operative luate și care se vor lua, se va asigura livrarea cantităților contractate către toți agenții economice care își achită facturile energetice.

Pe baza analizelor care au loc în prezent la consumatorii afectați de limitări, se vor stabili obligațiile furnizorilor, conform regulamentelor în vigoare, de a livra energie suplimentară în perioada următoare pentru recuperarea nerealizărilor de producție. În același timp, vom acționa în continuare în vederea asigurării cu prioritate a energiei și combustibililor pentru populație.

Vă mulțumesc. (Aplauze sacadate în grupul PD)

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule prim-ministru.

Vreau să relev faptul că ați reușit această performanță deosebită, să atrageți, să determinați entuziasmul tuturor grupurilor parlamentare și vreau să vă felicit pentru acest lucru. (Rumoare)

În ceea ce privește timpul, intervenția dumneavoastră a durat 30 de minute, deci, în finalul dezbaterilor veți mai avea dreptul, sau reprezentanții Guvernului vor mai avea dreptul la 10 minute pentru răspunsuri sau comentarii față de unele dintre luările de cuvânt...

Domnul Victor Boștinaru: (din sală)

Va mai avea"energie"!

Domnul Adrian Năstase:

Sunt convins, așa cum vă cunosc pe dumneavoastră, domnule deputat, sunt sigur că aveți energie. Am văzut că ați consumat-o și în timpul dezbaterilor, vorbind cu colegii. Sper că nu ați pierdut-o cu totul în sală.

Domnul Victor Boștinaru: (din sală)

...să nu înghețe afară...

Domnul Adrian Năstase:

La dumneavoastră nu are ce să înghețe!!!..(Ilaritate aplauze).

Rog liderii grupurilor parlamentare să transmită lista vorbitorilor.

Stimați colegi,

Vă propun să începem.

Primul înscris, din partea Grupului parlamentar al PDSR, este domnul deputat Ana Gheorghe, pe care-l invit să ia cuvântul. Va fi urmat de domnul deputat Gavril Dejeu, de la PNȚCD și PER.

Vă rog să faceți liniște! Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte,

Distinse doamne,

Distinși domni,

Stimați invitați,

Sursele de energie primară, îndeosebi cărbunele destinat consumului energetic....(Clopoțel)

Domnul Adrian Năstase:

Doar o clipă, domnule deputat, să rugăm să se facă liniște în sală.

Vă rog insistent, stimați colegi, să faceți liniște...!

Domnule deputat, independenții nu au 11 minute, fiecare independent are 20 de secunde. Dacă doresc să aibă mai mult timp trebuie să aducă din partea colegilor o dovadă că....(Discuții contradictorii la prezidiu)

Nu, asta este practica noastră de doi ani de zile. Dacă nu o cunoașteți, îmi pare foarte rău!

Vă rog să faceți liniște!

Stimați colegi, vă rog să faceți liniște!

Domnule deputat, puteți continua.

Domnul Gheorghe Ana:

Spuneam că sursele de energie primară, îndeosebi cărbunele destinat consumului energetic, au stat în atenția Guvernului și a forțelor politice ce-l susțin. Faptul că în plan economic și financiar statul român a intervenit direct și eficient pentru menținerea bazei energetice este demonstrat și cunoscut, de altfel, prin subvenționarea diferențelor de preț la cărbune și efectul acestei subvenționări asupra prețurilor din avalul industriei extractive, adică, la energie electrică, energie termică, în general în prețul tuturor bunurilor, serviciilor și lucrărilor ce încorporează energie electrică.

De asemenea, în limitele resurselor real disponibile, s-au asigurat alocări de la bugetul de stat pentru cheltuieli de capital, de natura menținerii capacităților de producție în câmpurile miniere exploatabile, dezvoltării capacităților de producție, prin pregătirea și deschiderea de noi exploatări miniere și investiții pentru dotări cu echipamente și utilaje specifice.

Este de datoria mea, distinse doamne, distinși domni, să vă reamintesc și acum ceea ce de trei ani afirm și argumentez, respectiv insuficiența resurselor de fonduri financiare puse efectiv la dispoziția sectorului minier.

Am convingerea că atât parlamentarii cât și cetățenii României de bună credință apreciază favorabil eforturile minierilor, ale personalului ocupat în acest important sector pentru a asigura acoperirea necesarului economiei naționale.

Sunt obligat, însă, în contextul moțiunii dezbătute astăzi, să vă reamintesc dumneavoastră și colectivității naționale, că în ultimii trei ani, legea bugetului de stat, în partea sa privitoare la subvenționarea mineritului, nu a fost votată de semnatarii moțiunii și de ceilalți membri ai opoziției.

Cu toate acestea, acest important sector strategic și vital pentru economia României a continuat să existe. Minele nu au fost inundate, așa cum a cerut și cere încă un anume partid. Minele nu au fost închise, așa cum au susținut și susțin membrii altor partide. Minele României există și vor exista fiindcă ele reprezintă bogăția României și, deocamdată, resursele noastre nu ne permit să cheltuim valuta pentru a aduce cărbune din altă parte. Nu ne permitem să importăm șomaj dând de lucru altor țări.

Este clar, în privința aceasta, ceea ce trebuie făcut și ceea ce oamenii politici sunt chemați să facă. Chiar în aceste condiții, trebuie să remarcăm, distinși colegi, că stocurile de cărbune energetic au avut un curs ascendent, de la 449l mii tone, constituite pentru iarna anului 1991, la 7390 mii tone stocuri....Consumul, dacă vă intereseză, consumul sau necesarul de consum pe total an se ridică la circa 42 milioane de tone. Eu vorbesc de stocul curent, stocul necesar pentru iarnă.

Pot să afirm, și aici este bine să dezbatem un aspect esențial.

Întâi: cred că prevederile Ordonanței nr. 15 din 1996, prin care se pune ordine în decontările dintre operatorii economici, trebuia să apară mai devreme. Este inadmisibil - și de la această tribună am mai făcut această remarcă - ca un operator economic să dețină disponibilități importante în valută, contul curent în lei să nu aibă disponibilități și, în acest sens, în lanț, de la acesta către toți ceilalți cărora le datorează, inclusiv bugetului statului, să nu-și primească drepturile pe care le are de primit.

În încheiere, eu mi-am pus și vă pun și dumneavoastră, distinși colegi, o întrebare: găsiți dumneavoastră că există vreo legătură între depunerea moțiunii și preconizata grevă de la SNCFR?

A două întrebare: anunțarea intenției de declanșare a grevei la SNCFR era cumva legată de sosirea în portul Constanța a navelor noastre cu importuri de motorină?

Sunt niște întrebări pe care mi le-am pus și pe care, distinși colegi, vă rog să le analizați și dumneavoastră.

În acest context eu găsesc că este o ipocrizie să ajung să pun în discuție o politică energetică asupra căreia în ultimii trei ani am votat consecvent împotrivă. Și, concret, un distins senator, fost membru - spune dânsul -de marcă al PNȚCD....

Din sală:

PCR....!

Domnul Gheorghe Ana:

Probabil o fi fost și al PCR-ului.... O fi fost, nu știu, dar a fost capabil să introducă pe canalul presei un comunicat-declarație prin care se scandaliza că în bugetul pe 1996 nu apar amendamentele pentru majorarea subvențiilor cerute de sectorul industriei extractive de cărbune. Și, m-am întrebat, firesc: când acest om a fost sincer? Când trei ani consecutiv a votat împotriva mineritului sau, acum, când nu mai este în formația politică respectivă și cere - cere cu insistență prin opinia publică - să se majoreze bugetul pentru minerit? De altfel, cerere cu care eu sunt foarte de acord. (Rumoare în sală).

Distinși colegi,

Evident că eu nu pot epuiza toate punctele, toate reperele din moțiune, însă atât cât am dorit să concentrez, să polarizez atenția dumneavoastră către sectorul pentru producerea surselor primare de energie, sper că am reușit să o fac și, oricum, să vă declar convingerea mea că nu voi putea vota moțiunea introdusă.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc , domnule deputat.

Stimați colegi, aș dori să vă anunț că se află în sală domnul academician Blagovest Sendov, președintele Adunării Naționale a Republicii Bulgaria (Aplauze), împreună cu colegii săi, care se află într-o vizită de documentare, într-o vizită amicală și care sigur că face un schimb de experiență cu noi în materie de moțiuni. În orice caz ne bucurăm foarte mult să salutăm prezența la București a domnului președinte și a colegilor săi, reprezentând principalele partide politice din Bulgaria.

In continuare, domnul deputat Gavril Dejeu. Va fi urmat de domnul deputat Petre Roman de la Partidul Democrat.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Gavril Dejeu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnule ministru,

Nu ne propunem să argumentăm această moțiune. Rămâne la latitudinea populației României să decidă cine are dreptate atunci când spune că lucrurile stau bine sau, dimpotrivă, că lucrurile stau prost. Ne propunem însă, aici, în câteva cuvinte, să arătăm cauzele și responsabilitățile.

In moțiunea noastră, la un alineat se vorbește despre incompetența condamnată a actualului guvern, care a condus la situația pe care o discutăm, iar în rezoluția moțiunii se cere să se aibă în vedere urmările în plan economic și social ale crizei energetice și cere guvernului să identifice cauzele care au determinat actuala criză energetică.

Una dintre aceste cauze, după părerea noastră, este incompetența Guvernului în gestionarea generală a țării și în gestionarea energetică a țării. Sigur, este o afirmațiune destul de gravă. Îmi aduc însă aminte că, cu prilejul discutării altor moțiuni, unele dintre ele de cenzură, de la acest microfon, distinși reprezentanți ai Guvernului sau ai aripii politice din strânga s-au adresat părții drepte cu niște expresii care fac trimitere la competență. Dacă vă amintiți, la un moment dat, îndreptându-se privirea spre noi, s-a spus "bastarzi politici", iar un înalt reprezentant al Guvernului a venit aici și în mod repetat, ca un leit motiv, se întreba: "Cine sunt acești domni"? - referindu-se la Opoziție.

Ei bine, întrebarea era atunci interogativa și,mă rog,cvasi neprecizată în ce privește substanța ei. Dar, iată, avem prilejul să ne întrebăm acum, când suntem confruntați cu situația economică din țară și în speță cu situația energetică, să ne întrebăm și noi asupra acestor competențe. Și dacă atunci s-a pus obsesiv întrebarea " cine sunt acești domni", noi, referindu-ne la situația dramatică în care se găsește țara sub raport energetic, având în vedere conotațiile multiple cauzale, care sunt, după părerea noastră, în sarcina Guvernului și în sarcina celor care-l reprezintă, am avea posibilitatea să ne întrebăm - iată cine sunt acești tovarăși, pentru că vorbim pe realități, vorbim pe realități pe care noi le vom interpreta subiectiv și sunt convins aici că suntem în divergență de păreri. Dar rămâne ca un fapt actual și real judecata reală a populației României, și aceasta trebuie să conteze. Sperăm că această judecată va fi obiectivă și corectă. Si sperăm că această judecată va avea o conotație care depășește această aulă, și anume această judecată se va întinde până la ultimul cetățean al României. Pentru că, dacă vorbim de responsabilități pe temă de necompetență a unui Guvern, ele, aceste responsabilități, nu se opresc nici în această aulă, nici în Palatul Victoriei, aceste responsabilități se difuză mai departe până la acei care ne-au trimis aici. Că suntem buni, că suntem răi, trebuie să fim judecați, dar să se pună accentul și pe responsabilitatea acelor care ne-au trimis în Parlament sau în Guvern, așa cum suntem. Și va trebui să fie acest prilej de dezbatere a moțiunii noastre un prilej de reflecție atât pentru conducători, cât și pentru populația țării în ce privește viitorul României, viitorul energetic al României, dacă vreți, viitorul economic al României.

Iată pentru care motive socotim că ne facem o datorie de onoare fată de cetățenii României, care suferă din cauza lipsei de preocupare a guvernului pentru energie, pentru situația aceasta dramatică în care ne găsim, ne facem, deci, o datorie a scoate în relief atât cauzele, cât și responsabilitățile, atât de la nivelul conducerii, cât și de la nivelul populației.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

In continuare, domnul deputat Petre Roman de la P.D. Va urma domnul deputat Ion Lazia de la P.D.S.R.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Petre Roman:

Mulțumesc.

Domnule prim-ministru,

Stimate colege și stimați colegi,

Moțiunea simplă, ca și moțiunea de cenzură, este prevăzută în Constituție pentru a da posibilitatea parlamentarilor să arate și să înlăture grave și cu totul nejustificate greșeli săvârșite de Guvern. Aceasta este situația de azi.

Catalogul notelor acordate actualului Guvern arată o situație de exmatriculare a acestuia. (Aplauze, vociferări din partea stângă a sălii). Pe lângă note foarte slabe, sub limita de trecere la materiile de specialitate - finanțele statului, balanța comercială, inflația și stăpânirea prețurilor, asigurări sociale de sănătate și pensii -, tot atât de proaste sunt notele la educație civică și purtare. Căci cum altfel decât lipsă de educație și de răspundere, precum și comportare indisciplinată și disprețuitoare, este lăsarea în frig și nemișcare a zeci de localități și sute de întreprinderi. Oamenii au ieșit în stradă cu sutele de mii, au făcut-o fiindcă nu le mai rămânea altceva de făcut. Într-adevăr, noua nechibzuință a Guvernului a pus sistemul energetic național în imposibilitate de a produce măcar și minimum de nergie electrică și căldură pe care, fără îndoială, acest sistem este capabil să-l realizeze.

Moțiunea ce o dezbatem este necesară dar insuficientă, căci ea nu ne aduce mai aproape de alegeri. In democrație, doar alegerile pot împlini speranța de alternativă, de a avea o guvernare adevărată. O votăm pe aceasta, pentru ca semnalul să fie limpede. Mandatul popular al actualului guvern și al partidelor care l-au votat și-l susțin, acest mandat a fost înșelat.

Vă mulțumesc.

(Aplauze, dreapta sălii)

Domnul Adrian Năstase:

In continuare, domnul deputat Ion Lazia, din partea Grupului parlamentar al P.D.S.R. Va urma domnul deputat Corneliu Bălan, din partea Grupului parlamentar al P.U.N.R.

Domnul Ion Lazia:

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Stimați invitați,

Stimați colegi,

Permiteți-mi să-l felicit pe domnul Petre Roman că s-a reîntors la catedră. Și pentru a argumenta modul în care partidul pe care dumnealui îl conduce, vin și vă prezint dumneavoastră situația de la Tulcea, oraș care, cu onor este condus de către un primar P.D. Vreau să spun că ceea ce s-a întâmplat la Tulcea...(Rumoare,discuții în cadrul deputaților P.D)

Domnul Adrian Năstase:

Doar o clipă, domnule deputat!

Stimați colegi, eu am o rugăminte. Mă adresez Grupului parlamentar al P.D....dacă vreți să discutați numai dumneavoastră, îi rugăm pe ceilalți colegi să meargă să bea o cafea și discutați numai dumneavoastră. Nu se poate! Deci, rugămintea mea este să luați cuvântul numai cu ocazia venirii la microfon. Mai aveți câțiva reprezentanți care, sunt convins, că vor fi extrem de convingători. Între timp, vă rog să le permiteți și celorlalți deputați să-și exprime punctele de vedere.

Puteți continua, domnule deputat.

Domnul Ion Lazia:

Deci, Regia autonomă, în perioada mai-octombrie consumă 2.116 tone, fără să se aprovizioneze. În perioada noiembrie-decembrie consumă 8.221 de tone și se aprovizionează cu 5.298 de tone, rezultând, de fapt, un consum suplimentar de 2.923 tone. De unde s-au consumat aceste cantități? - Din rezerva de stat asigurată de către guvernul pe care dumneavoastră, acum, îl analizați și, binînțeles, cu responsabilitatea firească, îl acuzați.

Rezerva de stat a fost completată la Tulcea: iunie - 2.921 de tone, noiembrie - 3.105 tone. Iată deci că rezerva de stat pentru Municipiul Tulcea care, rețineți, în zilele de 29, 3o, 31 și 1 februarie a rămas fără energie termică, tocmai pentru faptul că onor conducerea municipiului nostru a consumat ilegal rezerva de stat existentă.

În consecință, într-adevăr, trebuie... (Vociferări din partea grupului P.D.)

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi, vă rog să faceți liniște!

Grupul parlamentar al P.D. are o notă foarte înaltă, are nota maximă la muzică.

Domnul Ion Lazia

În consecință, iată deci care este soluția reală pe care ne-o oferă P.D.-ul!

Cred că, într-adevăr, cei care ne vor judeca vor fi alegătorii, cu singura recomandare ca noi să nu-i înșelăm.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

În continuare are cuvântul domnul deputat Corneliu Bălan. Va fi urmat de domnul deputat Szekely Ervin de la grupul parlamentar al U.D.M.R,

Domnul Corneliu Bălan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Este adevărat, așa cum este menționat în moțiunea pusă în discuție, țara noastră s-a confruntat în ultimele săptămâni și se confruntă încă cu mari greutăți în asigurarea energiei electrice și termice îndeosebi în industrie, fapt ce a avut consecințe grave. Existența unui deficit temporar energetic este incontestabil. La fel și faptul că un asemenea prilej, din nou, este folosit pentru a ataca violent și în termeni duri Guvernul, pentru a se erija unii în apărătorii cetățenilor și pentru a-și clădi capital electoral pe necazurile țării.

Nu cumva, stimați colegi, ați rămas cu nostalgia centralismului, când guvernul și partidul unic care, de fapt, se confundau, făceau și desfăceau totul? Desigur, un pic de adevăr este. Se pare că un anume partid, care se pricepe la toate, s-a implicat în toate, acum începe să culeagă și unele roade.

De data aceasta, moțiunea pornește de la un fapt real și sunt de acord cu propunerea finală ca Guvernul să identifice cauzele ce au determinat actuala criză energetică, să determine dimensiunile pagubelor suferite de economia națională în acest caz, să stabilească răspunderile sau răspunerea civilă, materială și, eventual, penală a celor vinovați. La această propunere aș adăuga și obligația Guvernului de a informa deschis întreaga națiune în legătură cu cauzele crizei, cu vinovații și cu măsurile luate.

În legătură cu această moțiune aș avea totuși unele observații. Mi se pare curios faptul că autorii au reușit să stabilească, înainte de orice anchetă sau cercetare, care sunt cauzele crizei și, mai ales, cine este vinovatul. În situația de față, Guvernul. M-am întrebat cum au putut ignora stimații noștri colegi, printre care se numără juriști distinși, principiul fundamental de drept al prezumției de nevinovăție, până la aflarea probelor contrare, și cum au semnat acest act care incriminează înainte de a se face o cercetare temeinică. Mi se pare curios cum a putut să semneze acest document domnul Cerveni Nicolae, președintele Baroului de avocați, sau fost președinte, omul care se luptă ca un leu pentru apărarea principiului prezumției de nevinovăție în apărarea celor mai veroși mafioți, în frunte cu Zaher Iskandarani. Oare mafioții care destabilizează economia, fac evaziuni fiscale de multe miliarde, se ocupă cu contrabandă și escrocherii, prinși de poliție cu documente incontestabile și corpuri delicte, care atestă vinovăția lor, se bucură de mai multă încredere decât, să spunem, Guvernul țării? Este adevărat, sunt unii în legătură și cu unele persoane și personalități sus-puse.Nu este oare mai logic să ne pronunțăm în legătură cu vinovățiile numai după ce ascultăm argumentele tuturor părților și după ce facem o anchetă serioasă, pertinentă, imparțială asupra actelor și faptelor?

Semnatarii moțiunii se plâng că printre alte cauze este și lipsa cărbunelui, și este adevărat. Îi invit însă să-și aducă aminte că acest cărbune este scos de invitații de onoare ai Congresului P.N.Ț. din ‘91, care au fost invitați la tribună să povestească auditoriului cum au făcut ordine cu lanțurile și reteveiele în Parlament. Acești prieteni dragi ai P.N.Ț. sunt și ei implicați în problema pe care o discutăm astăzi. În 1995, aceștia, care între timp au legat prietenii trainice și tainice și cu alte partide, au reușit să extragă circa 41 de milioane de tone de cărbune, cu o creștere doar de 1,5 % față de 1994, în timp ce producția industrială, așa cum ne raporta guvernul, a crescut cu 10 %. Deci, nu există o corelare logică, corectă între aceste realizări. Dar pentru că se impun sau au cerut subvenții, statul a trebuit să importe și peste 4,6oo mil.tone cărbune, deci cu peste 13 % mai mult decât în 1994. Și la gaze naturale se observă că țara a importat cantități foarte mari pentru a echilibra această balanță.

Mi se pare exagerată temerea exprimată în moțiune că folosirea hidrocentralelor va conduce la diminuarea rezervei de apă. Acest aspect este normal. În fiecare an se acumulează rezerve de apă în lacurile de acumulare în timpul abundent în precipitații pentru a fi consumată iarna sau în perioadele necesare. Cred că avem zăpadă din belșug, astfel că din topirea ei și din precipitațiile de primăvară lacurile se vor umple, iar acolo unde nu s-au construit lacuri, apa a dat pe din afară, așa cum a demonstrat-o, în această iarnă.

Se spune că moțiunea se face la presiunea sindicatelor care, sigur, au milă de populație. Se plâng sindicatele de pagubele aduse economiei naționale și este adevărat. Dar grevele, uneori cu substrat politic, nu aduc pagube țării? Dacă sindicatele îi reprezintă într-adevăr pe salariați în relațiile cu patronatul, de ce până acum nici un sindicat nu s-a ostenit să ia poziție față de exploatarea nemiloasă a salariaților din unele societăți particulare, nu a protestat față de salariile de mizerie, numărul exagerat de ore de muncă pe zi, munca la negru sau "testele" pe care trebuie să le treacă fetele pentru a fi angajate ?

Poate și de astfel de probleme să se ocupe sindicatele.

Eu cred că în cazul în care am însuma orele de discuții sterile pricinuite de nenumăratele, să spunem, moțiuni, dacă am calcula câte legi puteam adopta în acest timp, am vedea că datorită acestora am rămas corijenți aici, se pare. Bugetul este în Parlament din luna noiembrie, de când a fost depus de guvern, iar noi nu am avut timp să-l luăm în discuție. (Din partea dreaptă a sălii: Nu s-a vrut!) Și dumneavoastră, da. Sunt multe legi a căror lipsă frânează reforma, organizarea instituțiilor statului de drept, apărarea patrimoniului național și multe alte domenii esențiale. Opoziția știe foarte bine să critice, și dreptul lor este acesta, dar nu reușește să ofere, în schimb, nici o soluție viabilă.

Reușita lucrare umoristică - Contract cu națiunea - adevărată mostră de demagogie, ne-a demonstrat încă odată că dumnealor, chiar admițând că au bunovoință, sunt lipsiți de simțul realității. Din propriul document rezultă că dânșii intenționează să reducă impozitele, taxele și, în general, veniturile statului și să mărească salariile, pensiile, bursele, alocațiile pentru apărare, cultură, cercetare, sănătate etc., să rezolve toate problemele de alimentare cu apă, gaze, energie ș.a.m.d. și toate astea numai în 200 de zile. O astfel de minune nu s-a realizat, poate o realizează dânsul. Avem exemple importante, cu primarul general al Capitalei, membru de frunte al P.N.L., care le-a promis bucureștenilor, în campania electorală, un oraș de vis, cu toate problemele edilitare rezolvate, și care lasă, la plecare, un oraș în mocirlă, plin de gropi și de gunoaie, mizerie, câini, și multe alte nedreptăți. Și alte localități din țară, conduse de aceeași manieră , au rezultate asemănătoare. (Din drepata sălii: Clujul!, Clujul!) Vreți să vedeți un oraș dezvoltat, mergeți la Cluj și o să-l vedeți! (Din dreapta sălii: A avut bani de la Caritas)

Și pentru că unii colegi au încheiat patetic, nu vreau să trag eu concluzia la aceste probleme, îl las s-o facă pe tot mai actualul și genialul nostru poet național, ale cărui versuri le citesc cu respect și venerație: "Critici, o voi flori deșarte, care roade n-ați adus/ E ușor a scrie versuri, când nimic nu ai de spus!"

(Aplauze, vociferări)

Domnul Adrian Năstase:

Il invit la tribună pe domnul deputat Szekely Ervin. În continuare îl rog să se pregătească pe domnul deputat Alexandru Albu de la P.D.S.R.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ervin Zoltan Szekely:

Domnule președinte,

Domnule prim ministru,

Domnul Adrian Năstase:

Doar o clipă, domnule deputat, să se facă liniște, să se stingă ecourile cuvântării domnului deputat Bălan.

Domnul Ervin Zoltan Szekely:

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

În ultimii trei ani s-a vorbit de la acest microfon despre criza generată de corupție, criza orzului, criza grâului, iar azi despre criza energetică. În realitate există doar o singură criză, și anume criza Guvernului "Văcăroiu". (Aplaze) Nepreluarea produselor agricole de la producători sau întreruperea furnizării de energie electrică în combinate siderurgice sunt dovezile incapacității echipei executive de a se gospodări resursele țării. Dacă am refuza această afirmație, atunci ar trebui să admitem că Guvernul, în mod conștient, a urmărit distrugerea economiei românești, ceea ce ar fi și mai grav.

În ceea ce privește cauzele actualei crize energetice, suntem obligați a reaminti că noi, încă de la prezentarea strategiei economico-sociale, document care ținea loc de program de guvernare, am semnalat faptul că Guvernul, prin amânarea, din rațiuni politice, a restructurării economice, continua să mențină o industrie extractivă și siderurgică supradimensionată, cu o eficiență economică foarte scăzută. Această industrie energofagă nu trebuia distrusă sau adusă la pragul falimentului, ci restructurată și modernizată. La acea vreme, însă, guvernanții au preferat menținerea acestor coloși industriali, în speranța că astfel pot evita unele nemulțumiri sociale, inerente tranziției. Iată însă că șocul social s-a produs cu o amploare mult mai mare acum, când criza este și mai adâncă și Guvernul nu mai poate, practic, să stăpânească fenomenul crizei energetice.

Constatăm cu regret că acum, în ceasul al doisprezecelea, Guvernul, prin programul său privind obiectivele prioritare, acțiunile și măsurile stabilite pentru anul 1996, potrivit strategiei economico-sociale, a programului de guvernare pe perioada 1992-96, nu acordă importanța cuvenită restructurării economice. Capitolul, de altfel foarte subțire, alocat pentru problemele amplificării procesului de restructurare seamănă mai degrabă cu o listă a scuzelor și motivațiilor șubrede privind amânarea nepermisă a procesului de restructurare. Astfel se invocă lipsa cadrului legal, a resurselor financiare, ritmul lent al privatizării. Dar cine trebuia să inițieze crearea cadrului legal adecvat, cine avea majoritatea parlamentară pentru adoptarea ei? Cine trebuia să asigure finanțarea acestui program și cine a dorit ca privatizarea să se desfășoare în acest mod și cine trebuia să prevadă ritmul lent al procesului, dacă nu acel guvern care a inițiat Legea 55 din 1995?

O altă componentă a crizei actuale este dependența energetică a României față de furnizori din Federația Rusă și Ucraina. Credem că un obiectiv prioritar al Guvernului, nu numai din rațiuni economice, dar și politice, ar fi trebuit să fie asigurarea condițiilor proprii de surse energetice ale țării sau, cel puțin, reducerea la minimum posibil a importului de energie electrică. În acest sens, finalizarea lucrărilor la Unitatea nr.1 și 2 a Centralei atomo-electrice de la Cernavodă are o importanță hotărâtoare. Din nefericire, suntem încă departe de realizarea acestui obiectiv iar răspunderea pentru această întârziere revine Guvernului.

Având în vedere cele de mai sus, ni se pare evident că semnatarii moțiunii simple au dreptate. Cu toate acestea, afirmăm că nu criza energetică este singurul motiv pentru care s-ar putea iniția moțiuni simple sau chiar de cenzură. Cu titlu exemplificativ, amintim politica guvernamentală în domeniul protecției sociale, a situației de neîncredere creată în urma tensiunilor dintre poliție și justiție, politica privind integrarea europeană și euro-atlantică și altele.

Rămânem la convingerea că această criză este doar un simptom al unei politici greșite, alături de alte simptome, cum ar fi deprecierea alarmantă a monedei naționale din perioada ianuarie-februarie 1996. Ea denotă un sindrom - și anume că stabilizarea macro-economică este un mit și, de fapt, suntem în fața unei instabilități generale.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Aleandru Albu. Va urma domnul deputat Ioan Hortopan de la Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

Domnul deputat Alexandru Albu de la Grupul parlamentar al P.D.S.R. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Alexandru Albu:

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Este știut că o moțiune de cenzură simplă, cum se numește ea, are efectul benefic de a mobiliza Executivul, de a-l dinamiza...

Domnul Adrian Năstase:

Nu, iertați-mă, domnule deputat, nu este moțiune de cenzură simplă, este pur și simplu o moțiune simplă.

Domnul Alexandru Albu:

Moțiune simplă, aveți dreptate. Dumneavoastră excelați în cunoașterea acestor termeni, vă felicit.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Albu:

O moțiune simplă, deci are meritul de a dinamiza guvernul, de a-l mobiliza, de a-i sugera noi orientări și noi rezerve pentru a guverna cât mai favorabil economia, țara în general. Din acest punct de vedere și actuala moțiune simplă este, după părerea mea, mai elaborată decât celelalte care au fost prezentate în fața Parlamentului. Ea conține unele sugestii, unele orientări care pot fi luate în considerare și eu cred că Guvernul, receptiv cum îl cunosc, precis le va lua în considerație.

Cu toate acestea, eu nu voi vota pentru această moțiune atât din motive care țin de substanța ei, dar și de stilul, știu eu, este puțin spus, neelegant, aș spune chiar dur, brutal, arțăgos ș.a.m.d. Dar decizia de a nu vota pentru această moțiune am luat-o acum definitiv. Eram într-o cumpănă când am văzut modul demagogic în care s-a abordat problematica șocului energetic prin care a trecut țara. Și a excelat în această demagogie un domn care excelează în multe, căruia îi place să exceleze în multe și anume este vorba de domnul deputat Petre Roman.

Este inadmisibil să acuzi Guvernul de starea inflaționistă din țară, când Guvernul a moștenit, după Guvernul FSN, o inflație de 296%și a redus-o de 10 ori. A redus-o de 10 ori, la 27%. (vociferări)

Deci, cum poți să-i aduci Guvernului acuza pentru inflația din țară? Este inadmisibil să acuzi Guvernul că nu a creat condițiile pentru procurarea resurselor primare din țară, este vorba de cărbune, când același partid și același domn s-au ridicat întotdeauna în mod vehement împotriva subvențiilor acordate mineritului. Eu mă întreb: Cum este posibil? La unii oameni este posibil. (vociferări)

Spuneam că nu voi vota și datorită, știu eu, unor raționamente, idei care țin de substanța moțiunii. Astfel, dacă o lecturați cu atenție, o să observați că se minimalizează, se ignoră chiar complet cauzele de natură obiectivă ale situației dificile pe care o traversăm și aceasta pentru a putea da, sigur că da, vina în exclusivitate pe administrație. Se vorbește despre o stare de normalitate la o dezbatere pe care am avut-o în cele două comisii și anume Comisia de industrie și servicii și cea de politică economică, unde s-a apreciat că a fost o iarnă normală, o iarnă ca toate iernile ș.a.m.d.

Domnilor,

După părerea mea, noi am traversat, mai traversăm încă o iarnă totală. Când spun acest lucru, am în vedere faptul că ea s-a extins și a persistat pe toată suprafața României, că fost foarte lungă, se împlinesc aproape 4 luni de când a început și iacă intrăm în primăvară și ne confruntăm încă cu temperaturi foarte scăzute, care a avut ca efect prăbușiri de păduri, căderi ale unor linii de înaltă tensiune, înghețarea Dunării, a mării ș.a.m.d. Și cu toate acestea, în concepția unor domni, este o iarnă normală. (vociferări)

Eu mă întreb: Ce ar mai fi trebuit să fie ca să nu fie o iarnă normală? Este greu de imaginat. (vociferări) Față de o asemenea iarnă constatăm că și în țări dintre cele mai dezvoltate, care au o mare forță de intervenție, efectele au fost chiar mai pronunțate decât au fost la noi. Nu vreau să mai dau exemple în această privință.

Nu s-a ținut, desigur, seama nici de puținătatea resurselor noastre naturale în materie.

Aceasta nu înseamnă, domnilor, că nu au existat și cauze de ordin subiectiv. Și eu aș vrea să mă refer și la acest gen de cauze și anume: în primul rând nu a pătruns până jos la structurile administrației de stat ideea, răspunderea de a întreprinde măsuri din timp și acoperitoare pentru toate efectele care se pot constata după o asemenea iarnă.

Iată, de pildă, mă refer la RENEL. Domnul Romert a fost și în discuția aceasta, a celor două comisii și a răspuns mulțumitor la multe întrebări care i s-au pus acolo, dar nu a putut să răspundă la niște întrebări care persistă și persistă, știu eu, în mintea oamenilor și în prezent. Oare acum era momentul ca RENEL-ul să-și disciplineze debitorii, în condițiile acestea de - știu eu - ger și de insuficiențe în domeniul energiei? Oare deconectarea unor societăți comerciale de la rețea s-a făcut cu tot discernământul necesar? Are aceeași importanță în deconectare și o întreprindere a cărei repunere în funcțiune necesită mari eforturi și mari cheltuieli cum este industria siderurgică și metalurgică cu societăți din industria - să zicem - textilă, sau de pielărie, sau alt gen de industrii? Nu s-a făcut un asemenea discernământ. Nu s-a gândit, nu s-a vrut, nu știu.

Cred, de asemenea, că trebuie să ținem seama în mare măsură și de administrația locală. Eu mă așteptam ca Guvernul să vină cu situații concrete, pe orașe mai mari, mai mici, cam cine conduce acele orașe și să ne dăm seama cărora dintre partidele noastre de aici - PDSR-ul, sau PUNR-ul, sau celorlalte partide, li se datorează neajunsuri în administrația locală prin primarii, prin consiliile județene care acționează acolo.

Cred, de asemenea, că era necesar să se gospodărească mai bine finanțarea. În discuțiile pe care le-am avut în cele două comisii, din partea președinților, directorilor, managerilor regiilor autonome și a Guvernului nu au existat plângeri că nu au avut resursele financiare necesare. A rezultat însă că au apărut - este adevărat - niște asincronisme în finanțare și a rezultat un lucru care cred, domnule prim-ministru, că putea fi, știu eu, preîntâmpinat, și anume, că nu s-au antrenat toate băncile mari, cu forță de finanțare în această lucrare. De pildă: asigurarea valutei pentru factura energetică pe 1995 îi aparține unei singure bănci - BANCOREX - 976 de milioane de dolari, aproape 100%.

Unde este Banca Comercială Română, chiar Banca Națională și alte bănci cu capital de stat sau chiar și cu capital privat?

De aceea, după părerea mea, trebuie neapărat, întreprins ceva în această privință. Și în fine, Executivul ne este dator cu o datorie pe care a moștenit-o de la Executivul dinaintea lui, și anume, cu prezentarea spre Parlament a unei Legi a energeticii.

Am constatat în activitatea mea de 6 ani de viață parlamentară, că acolo unde se creează un vid parlamentar, imediat apar efecte. Această Lege a energiei se discută de multă vreme, se tot dezbate și se frământă și nu apare. Noi am dat un termen în cadrul comisiilor de maximum o lună de zile. Dacă nu va fi posibil să o luăm în discuție până la epuizarea sesiunii, sugerez Guvernului să ne-o prezinte, sub forma unei ordonanțe pe perioada de vară, pentru că ea trebuie, neapărat, să existe. Unde nu este lege, este tocmeală și acest lucru nu este posibil.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Are cuvântul în continuare domnul deputat Ioan Hortopan din partea Grupului Partidului România Mare. În continuare îl voi invita la microfon pe domnul deputat Paul Alecu din partea Grupului PNTCD și PER.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ion Hortopan:

Stimate domnule președinte,

Domnule prim-ministru.

Stimați colegi și invitați,

Partidul România Mare consideră valul de greve și marșuri care zguduie țara drept o expresie a falimentului definitiv al așa-zisei reforme și un semnal că regimul politic trebuie schimbat din temelii. (aplauze) Ceea ce fac muncitorii acum prin asemenea manifestări disperate, facem noi, de ani de zile, prin scris, prin discursuri politice și conferințe de presă, nutrind speranța că milioane de protestatari din cele mai variate domenii de activitate nu vor fi acuzați de extremism de către cei care i-au adus în situația aceasta, așa cum am fost acuzați noi. (vociferări)

A devenit evident faptul că, prin ignorarea brutală a problemelor reale ale populației, printr-o politică aventuristă și diletantă, prin mușamalizarea oricărui scandal, a oricărei fraude, dar și prin ignorarea cu aroganță a tuturor sfaturilor și avetismentelor, actuala Putere din România, cu regret trebuie să o spunem, poartă o uriașă răspundere și va trebui să dea socoteală pentu acest dezastru. (vociferări)

În România postdecembristă s-a dus în permanență o politică antinațională și antieconomică în ceea ce privește industria noastră fără a se avea în vedere un orizont real privind stoparea declinului și relansarea economică pe baza unor strategii globale și sectoriale pe termen scurt sau lung, ținând cont de rezervele existente ale subsolului și solului. Nu s-a oferit în acest fel o alternativă viabilă, reală, economiei naționale și poporului român.

Lipsa unor asemenea strategii economico-sociale a dovedit faptul că preocuparea de bază a foștilor și actualilor guvernanți este în principal respectarea cu strictețe a unor indicații date de toți inspectorii străini veniți de aiurea, care le dictează cum trebuie ruinată economia națională, în general, și industria, în special.

Pe fondul unei asemenea politici de subminare clară a economiei românești, declanșarea crizei energetice din această iarnă nu mai miră pe nimeni.

Ca inițiator în ședința Comisiei de industrie și servicii a Camerei Deputaților din data de 21.02.1996, a analizei pe tema crizei energetice actuale, cu factorii responsabili implicați direct, respectiv RENEL, managerii generali din siderurgie și metalurgie și ai regiilor producătoare de cărbune energetic, conducerea Ministerului Industriilor, viceguvernatorul Băncii Naționale și reprezentantul primului-ministru, domnul Dumitru Popescu, dezbatere din care eu și partidul pe care-l reprezint am tras următoarele concluzii clare și de necontestat:

1.- Guvernul României a manifestat din păcate o iresponsabilă lipsă de preocupare și de prevedere pentru a avea din timp la dispoziție resursele financiare necesare pentru achiziționarea și asigurarea în timp util a rezervei de cărbune energetic, păcură și gaze naturale pentru sezonul rece 1995-96, luând în calcul situațiile cele mai defavorabile posibile ale acestei ierni ca durată și temperaturi prognozate.

2.- În perioada iulie-septembrie 1995 Guvernul nu a luat măsurile necesare pentru preluarea producției de cărbune aflată pe stoc de la regiile miniere, acceptând fără a verifica afirmațiile RENEL-ului, cum că stocurile existente sunt suficiente pentru a se depăși fără probleme iarna 1995-96.

3.- Oprirea totală a energiei electrice sau limitarea acesteia la regim de avarie pentru agenții economici din siderurgie, metalurgie, chimie, fără a fi atenționați din timp pentru a se lua măsuri în consecință, au produs pagube enorme, greu de estimat în plan economic și pe termen lung.

4.- Actuala criză energetică provocată de incompetența Guvernului actual a produs mari nemulțumiri și în plan social, având drept consecință imediată aducerea salariaților în imposibilitatea de a-și desfășura în mod normal activitatea productivă și, în felul acesta, fără a realiza veniturile necesare traiului zilnic, pe de o parte, iar pe de altă parte, în plină iarnă, orașe și localități întregi au rămas fără căldură și apă caldă necesară unui confort decent, cu consecințe incalculabile în plan uman, moral și al sănătății publice.

5.- Dacă acest Guvern era suficient de prevăzător, dotat cu un bun spirit gospodăresc și de gestiune a avuției naționale, în mod sigur contribuia la evitarea producerii acestui șoc energetic și implicit a acestor pagube imense care bănuiesc că se vor evalua în nivel de economie națională, cunoscându-se foarte bine faptul că au fost provocate în principal de pierderile de producție și tehnologice pe de o parte și cele sociale pe de altă parte, pagube pe care cineva trebuie să le plătească și să răspundă, după caz, penal sau civil. Dacă o cotă parte din valoarea acestor pagube erau alocate pentru restructurare, respectiv pentru retehnologizare și modernizare, cât și pentru investiții în sectorul siderurgic, metalurgic, chimic, dar în special pentru sectorul carbonifer, suntem siguri că acest colaps economic nu avea loc, ba, mai mult decât atât, efectele sale economice și sociale erau dintre cele mai benefice pentru toți

6.- O politică externă păgubitoare, antinațională și, practic, de neînțeles, manifestată de Guvern și Președinție privind slaba preocupare și insistență în ceea ce privește recuperarea pagubelor imense, de aproximativ 12 miliarde dolari, produse țării noastre de respectarea embargoului impus de către ONU împotriva Irakului și împotriva țărilor din fosta Iugoslavie.

7.- Transformarea RENEL-ului într-un adevărat stat în stat, când, de fapt, producerea, transportul și distribuirea energiei electrice realizată în hidro și termocentrale ar trebui considerate avuții naționale, care nu trebuie confiscate de către nimeni. Pentru combaterea acestor neajunsuri trebuie discutat în regim de urgență și adoptată Legea energiei și a conservării energiei.

8.- Prelungirea și agravarea blocajului financiar și, pe ansamblul economiei, a crizei financiare ce se datorează în special condițiilor iresponsabile impuse de FMI și Banca Mondială, ceea ce a pus marii consumatori de energie electrică în imposibilitatea de a-și achita nota de plată către RENEL, acesta neavând banii necesari pentru a importa combustibilii primari, pentru producerea energiei sau pentru import de energie electrică. Această stare de lucruri este strâns legată și de întârzierea nejustificată a punerii în funcțiune a Centralei atomo-electrice de la Cernavodă.

Stimați colegi,

In altă ordine de idei, ne exprimăm nemulțumirea pentru ipocrizia totală cu care parlamentarii opoziției, care au inițiat moțiunea respectivă, au evitat orice referire la primarii și consilierii marilor orașe, aceștia fiind, cel puțin, tot atât de vinovați cât și Guvernul pentru situațiile existente din localitățile respective.

Cu toate acestea, având în vedere situația dramatică mai sus prezentată a agenților economici implicați, și, în mod cu totul justificat, susținut de sindicate, Grupul parlamentar al partidului România Mare va vota adoptarea acestei moțiuni.

Din sală:

Bravo!

Domnul Adrian Năstase:

Apaluze, nimic? (vociferări)

Domnul deputat Alecu Paul și va urma domnul deputat Radu Berceanu de la Partidul Democrat.

Domnul Aurelian Paul Alecu:

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi și invitați,

Cred că este cazul să încep încercând să vă destind puțin frunțile, aducându-vă aminte că în urmă cu câtva timp a apărut un articol printr-un ziar în care se spunea că în America fericirea începe de la minus 30 de grade, pentru că a dat peste ei o iarnă nenorocită și săracii, la minus 30 de grade, au și apă caldă, au și căldură, au și tot ce le trebuie. (vociferări)

Și la noi, domnul prim-ministru, despre care nu pot spune că nu a învățat nimic în 4 ani de guvernare, vine și spune aici că o iarnă normală ar trebui să fie cu temperaturile undeva până în zero grade și alea cu minus 5 grade sunt tragedii.

Eu am făcut naveta toată iarna la Călărași cu mașina mea, a Parlamentului...

Din sală:

Se vede... (vociferări)

Domnul Aurelian Paul Alecu:

Și cu a mea, și cu a mea, 4 ani de zile, am circulat absolut în toate joile când mă duceam și lunile când veneam și de multe ori am spus: Ce bine că a venit această iarnă pentru că am mai și patinat puțin cu mașina și nu am mai simțit nici o groapă de pe șosele.

Și începând acum să intru în ceea ce ar trebui să fie obiectul acestei discuții de azi, nu pot să nu-mi aduc aminte, pentru că și-au mai adus și alții, cu răutate, eu nu-mi aduc aminte cu răutate, de faptul că, vreme de 4 ani de zile, opoziția a spus aici, cu diverse prilejuri, moțiuni de cenzură simple, discuții, lucruri care erau de interesul și în interesul întregii societăți românești și opoziția noastră, care spunea aceste lucruri, tot ea era pusă la zid, tot ea era condamnată, pentru că, în final, vezi doamne, nu avea dreptate. Nu mă miram de faptul că nu ni se dădea dreptate, pentru că eram mai puțini și dumneavoastră erați mai mulți și mai uniți.

Mă miram însă, m-am îngrijorat atunci și mă îngrijorez și astăzi când văd că ceea ce m-a cutremurat la cuvântul domnului ministru Dan Mircea Popescu, aici în sală, atunci când s-a discutat încercarea constituțională, procedura constituțională de suspendare a președintelui țării, atâta ură, atâta dușmănie, atâta răutate la adresa noastră, niște colegi de Parlament, care atunci m-a speriat. (vociferări)

A mai trecut timpul... nu mă sperii chiar ușor, nu rămân speriat, că de aceea vorbesc... a mai trecut timpul ca să văd că același sentiment de răutate rezidă, se perpetuează și din cuvântul stimatului domn deputat Albu. Pe mine aceasta mă îngrijorează. Avem dreptate... spunem ... și în loc să învățăm, refuzăm să înțelegem.

Domnul Petre Roman a spus o vorbă aici și i-am dat dreptate în mare parte,..

Domnul Marțian Dan (din bancă):

...prezidențială...

Domnul Aurelian Paul Alecu:

... dar nu-i dau dreptate dintr-un punct de vedere. Domnul prim-ministru a învățat multe. Când a venit aici la tribună a spus că mulțumește pentru această moțiune, pentru că îi dă ocazia să ne prezinte cifrele și realitățile și efortul pe care l-a făcut Guvernul ca să fie bine. Or, eu și dumneavoastră și ceilalți mulți care nu prea au ei talentul deosebit de a înțelege ce-i jocul acesta cu milioane, cu miliarde de tone, de kilowați, de gigacalorii, de steri și altele..., însă românul este destul de înțelept să numere, că încă știe până la 12-13 grade în apartament, câteva zeci de mii de lei o pereche de pantofi, un caiet, un penar pentru un copil, câteva kilograme de carne pe care le cumpără dintr-o leafă într-o lună și românul a început să înțeleagă că salariul lui de azi este mai mic în valoare absolută decât acum 3-4 ani și sindicatele, de care vă este frică, ies să vă ceară un lucru catastrofal pentru dumneavoastră: Dați-ne salariul din 1991! Și oamenii au început să înțeleagă acest lucru. (aplauze) Și atunci când românul, după una sau două încercări, înțelege, greu îl mai întoarcem noi din drum cu milioanele pe care le vehiculează aici domnul prim-ministru, trebuie să zic, cu o reală și ciudată măiestrie.

Dar să trecem, zic eu, la ceea ce se numește această energie sau criza energiei. Este numai criza energiei? Am spus, când s-a discutat criza grâului, că este o criză de sistem. Acum zic: criza grâului, blocajul financiar, bugetele anuale din ce în ce mai mici, goana nebună a prețurilor, de parcă românii ar câștiga milioane de lei... pot fi separate una de alta ? Ce este greu de înțeles de aici? Că este ceva care nu funcționează. Pentru așa ceva, pentru unii care nu înțeleg că în momentul de față blochează și țin în loc sistemul, mai are rost să avem guvern, acest Guvern?! Să avem miniștri? Acești miniștri?!

În iarnă, la noi, la Călărași au fost 12-13 grade vreme de trei săptămâni. Apă caldă două săptămâni n-a fost, apă rece 4-5 zile la rând nu a curs odată. Să vină cineva aici, reprezentanți ai Guvernului și parlamentari care fac politică și să spună că de treaba aceasta sunt vinovați reprezentanți ai administrației locale, adică primari, consilieri și orice ar fi ei, este, nu inconștiență, este încercarea care se face în România de a arunca tot timpul vina unuia în cârca altora. (vociferări)

Gestionarul într-o țară... (vociferări)

Minutele mele sunt minutele mele. Gestionarul într-o țară este Guvernul. Trebuie însă să laud puțin și Guvernul. (vociferări)

Din sală:

Mai încet!

Domnul Aurelian Paul Alecu:

Îl laud pentru că are curajul să mai stea pe banca aceasta. (aplauze)(râsete)

Dar de ce are curajul să stea? Pentru că nu există, nu a vrut să se facă vreme de 4 sau 6 ani de zile o lege a responsabilității ministeriale. Păi, dacă era o asemenea lege, mai făcea Teodoru ce a făcut? Mai făcea ăla cu comerțul, cu buticurile, ce a făcut?! Ăia care și-au adus pământul de colo colo și acum îl găsim pe aici, pe sub Mitropolie? (râsete, aplauze) Nu mai făceau, fraților!

Și mai este caracterizat acest Guvern de ceva pe care aș spune-o eu, puțin zâmbind, așa, râzând, ca să încheiem într-o notă de amiciție, nu de dușmănie, amiciție care ne poate face să mai stăm de vorbă după aceea... aș asimila echipa domnului prim-ministru Văcăroiu, cu o echipă de fotbal perfectă. Antrenorul și președintele din deal leagă și dezleagă, căpitanul de echipă nu scoate unul din teren decât când își rupe piciorul și devine handicapat și toți, la un loc, nu ies dintr-o vorbă care nu ține cont de nimic din ceea ce ar trebui să se numească interesul. Pentru că eu, Alecu, care am venit întâmplător să fac politică aici la dumneavoastră, stau și mă întreb de 4 ani de zile: Oare președintele Iliescu nu a înțeles în 4 ani de zile că domnul Văcăroiu a greșit o dată, de două ori sau de trei ori și altul poate ar fi făcut mai bine?!

Oare în gândirea domnului președinte Iliescu, capacitatea, inteligența, puterea și toate celelalte ale domnului Văcăroiu sunt unice în România? Eu sunt sigur că, oricare altul, măcar răul pe care nu-l făcea domnul Văcăroiu, îl făcea a doua zi și era destul. Și atunci nu este în puterea hotărîrii noastre de azi, dar eu fac o urare domnilor miniștri: Să ne luăm un "la revedere" demn, frumos, civilizat, ca într-un Parlament, să vă cumpărați niște șepci mari, din acelea cu cozorocul de o jumătate de metru americănești și să scrieți pe ele: JOS! Ca să înțeleagă tot românul că ați dus în 4 ani nefericiți de guvernare această țară atât de jos și cât de jos ați vrut dumneavoastră. (aplauze, vociferări)

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, vă mulțumesc pentru una dintre sugestiile care rezultă din comentariul dumneavoastră. S-ar părea că ne concentrăm inutil pe alegerile locale (râsete, vociferări). Se pare că alegerile generale sunt singurele care sunt necesare.

În continuare are cuvântul domnul deputat Radu Berceanu, iar după aceea îl voi invita la microfon pe domnul deputat Mircea Pavlu, din partea PDSR.

Aveți cuvântul domnule deputat.

Domnul Radu Berceanu:

Doamnelor și domnilor deputați și invitați,

Guvernul Văcăroiu a afirmat permanent, în această vară și în această toamnă, că se preocupă de asigurarea energetică a perioadei de iarnă. Exemple.

La 1 mai 1995: "Ne putem aștepta la o iarnă mult mai aspră și în consecință sistemul energetic trebuie foarte bine pregătit".

La 13 iunie 1995, la întâlnirea de lucru a arcului proguvernamental PDSR, PUNR, PRM, PSM: "S-au dat asigurări că nu sunt probleme pentru asigurarea energetică de iarnă".

La 13 iulie 1995, la Consiliul Național PDSR, se dădeau aceleași asigurări.

La 27 septembrie, la o reuniune consacrată exclusiv sistemului energetic și restructurării, la care se apreciază: "Totul se desfășoară conform programelor, iar dificultăți nu vor fi, deoarece s-au asigurat credite de 150 de miliarde de lei pentru aprovizionarea cu păcură".

Cum și-a înfăptuit Guvernul propriile-i programe și propriile hotărâri. Citez din materialul realizat de domnul, proaspăt ministru, Stănescu, care ne spune: țitei din import - program - noiembrie: 1000 de mii de tone, realizat - 529; decembrie - program - 1000 de mii de tone, realizat - 530. Păcură pentru RENEL - capacități de stocare - 730 de mii de tone; stoc în 1994, același Guvern - 550 de mii de tone; stoc la 1.X.1995 - 470 de mii de tone.

Deci Guvernul a mers din prost în mai prost.

Păcură pentru administrația locală: capacități de stocare - 410 mii de tone; stoc la 1.10.1994 - 58.000 de tone; stoc la 1.10.1995 - 35.000 de tone.

Deci, după cum observați, Guvernul nu a fost în stare nici propriile hotărâri să și le mențină, mai cu seamă să realizeze ceea ce s-ar fi așteptat populația. Si acum, în această perioadă, s-a tras heblul foarte multor întreprinderi - și am aici un tabel cu 144 de mari consumatori de energie, s-a ridicat aprovizionarea cu energie la peste 400 de societăți comerciale, aici sunt numai cele mari consumatoare de energie - și, dintre acestea, constatăm că 46, în documentele Guvernului, nu aveau nici un fel de datorii în ceea ce privește achitarea energiei. Deci, iată că, în acest fel, Guvernul ne arată un lucru care este arhicunoscut și anume că, atunci când nu știi încotro vrei să mergi, este imposibil să te rătăcești.

Nu ați știut și nu știți cum să guvernați și de aceea nici nu vi se pare că vă rătăciți. Cel puțin în domeniul energetic, v-ați rătăcit!

Câțiva foști colegi au făcut niște referiri la perioada din 1991. Probabil că, din cauză că atât de grea a fost acea perioadă, vor acum salariații de la SNCFR să aibă aceleași salarii ca în 1991.

(Rumoare)

Vă citez câteva lucruri, și anume: la 10 octombrie 1990, când era la guvernare Guvernul Roman, cu domnul Adrian Năstase, cu domnul Dan Mircea Popescu, i s-a dat însărcinare ministrului de stat de pe atunci, Anton Vătășescu, să prezinte în fața Camerelor reunite un raport intitulat: "Măsuri pentru asigurarea alimentelor, căldurii și energiei electrice pentru iarna 1990 - 1991". Acest raport a fost apreciat de parlamentari, la vremea respectivă, de toți parlamentarii, fără excepție, foarte bun și aș cita doar pe domnul Vasile Văcaru, care spunea: "Felicit pe domnul ministru Vătășescu. La fiecare capitol, Guvernul propune soluții valoroase etc. și, în final, găsesc că sunt judicioase" ș.a.m.d. Această rezoluție a fost, la vremea respectivă, adoptată fără voturi contra și citez numai o frază din rezoluție: "Parlamentul împărtășește în totalitate opțiunile Guvernului".

Iată că, deși la vremea respectivă Guvernul nu era obligat să vină să prezinte programe, Guvernul Roman a prezentat aceste programe care au fost adoptate și de domnul Lazia, și de domnul Albu, care era vicepreședintele Comisiei economice, la vremea respectivă, și a analizat chiar în comisie acest program și i-a dat o înaltă apreciere.

Aș spune, în final, că Guvernul Văcăroiu se caracterizează prin surprindere. Acest Guvern a fost surprins în 1992, când a fost pus în funcțiune, că trebuie să facă un program de guvernare și a făcut o schiță. Mai târziu a fost surprins de tot felul de lucruri. Imi aduc aminte, cu plăcere, să citez din ministrul Teodoru, un vajnic ministru al acestui Guvern, care, surprins, a spus: "Care flotă, care vapoare, care Petromin?" Mai de curând, Guvernul a fost surprins că în această țară s-a făcut mult porumb și mult grâu. Acum este surprins că a venit iarna. La primăvară o să fie surprins că, atunci când trebuie să semeni, mai întâi trebuie să ari, și arăturile nu le-a făcut, și ca să ari trebuie să ai motorină, pe care nu a reușit s-o procure. De aceea, cred că acest Guvern trebuie să rămână surprins, în continuare, dar nu știu ce vină au cetățenii să fie surprinși de faptul că acest Guvern nu este în stare să găsească nici cele mai elementare căi pentru a le asigura un trai decent.

(Aplauze în partea dreaptă a sălii; rumoare)

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Mircea Pavlu, din partea PDSR. Va urma domnul deputat Horia Rusu, din partea PL’93 și al Partiduui Alianței Civice.

Domnul Mircea Pavlu:

Desigur, dacă începem cu amintiri de acum patru ani, mai putem găsi lucruri și mult mai interesante decât cele amintite, dar să revenim la momentul actual și, văzând pe lista semnatarilor moțiunii, numeroși colegi de ai mei din Convenție rezidenți în București, îmi pun, în mod firesc, problema ce face această formație politică, ce fac partidele care sunt acum în opoziție și care au puterea locală în București și în câteva orașe mari.

(Vociferări)

La alegerile din 1992 și chiar la cele de acum au propus micul Paris. Sigur, acest sistem de operetă a determinat o oarecare creștere de voturi, dar problema este Bucureștiul real, administrat de administrația locală reprezentată de Convenție, și acum văd că la Convenție se mai adaugă noi curente, să zicem, un curent nihilist, din partea Partidului România Mare, care văd că trece pe Convenția Democratică, ca susținere politică.

(Vociferări)

Deci trebuie să arătăm că, în timp ce astă-vară se plantau pe trotuare mosorele și se asfaltau principalele intersecții, ca să le vadă toată lumea, gospodarul obișnuit, cetățeanul Bucureștiului, cel care nu trăiește la bloc, nu-și putea găsi lemne, nu putea găsi petrol, care era o bună preocupare pentru administrația locală din București. O treime din această populație trăiește astfel și în această iarnă a apelat la curentul electric, ca sursă de energie și de aceea Guvernul a trebuit să-i protejeze cu această ultimă posibilitate de a se încălzi.

(Rumoare)

Dar să vedem ce a făcut Convenția...

Domnul Adrian Năstase:

Doar o clipă, domnule deputat, doar o clipă.

Colegii noștri din opoziție s-au încălzit și ...

(Rumoare)

... dacă vreți să-i lăsați o clipă, să le permiteți să vă permită să vorbiți.

(Vociferări)

Puteți continua, domnule deputat.

Domnul Mircea Pavlu:

Un exemplu răcoritor: pe 1 Decembrie, Ziua Națională a României, consumul de păcură în București a scăzut la jumătate față de ziua precedentă, de la 205 tone/oră, la 100. De ce oare a trebuit să stea în acest week-end de vineri, sâmbătă și duminică și luni, cât a durat această scădere, tot bucureșteanul în frig?! Pentru că au fost niște defecțiuni din partea unor oameni la RENEL și la RADET, cărora nu le place 1 Decembrie ca Zi Națională a României. Poate că o vor în mai, poate o vor de 23 august, nu știu, dar este clar că în decembrie nu le place.

De ce nu se preocupă, de ce nu s-a preocupat, că acum se aproprie de sfârșit, administrația locală a Bucureștiului, preluată de Convenție, de rețeaua de termoficare, care este un păianjen imens, cu pierderi mari. Ne punem problema ce energie asigură Guvernul și administrația centrală, dar văd că niciodată, Convenția, reprezentată la putere în București, nu și-a pus problema cum este gospodărită această energie. Au fost oferte numeroase, creditele au fost luate de Primărie numai pentru afaceri, să zic, speculative, dar nu s-a modernizat nici un nod termic, nu s-a dezvoltat nici o zonă neagră din această rețea de termoficare. Practic, în momentul de față, rețeaua din București nu poate să acopere tot Bucureștiul. Ea are doar limită la -7 grade și se puteau transforma și moderniza câteva puncte termice în generatoare de energie, care ar fi reglementat, în mare parte, această dificultate.

(Vociferări)

Trebuie să arătăm că, prin consumul casnic...

Domnul Adrian Năstase:

Doar o clipă, domnule deputat. Să-i rugăm pe colegi să înceteze, să nu mai facă această presiune psihologică, să vă permită să vorbiți în mod civilizat.

(Rumoare)

Deci fac apel, încă o dată, la colegii din Partidul Democrat, în special, care, în permanență, perturbă desfășurarea lucrărilor atunci când iau cuvântul alți colegi, care nu fac parte din grupul dânșilor. Îi rog să facă liniște, așa cum și dânșii cer, atunci când vorbesc, să se facă liniște în sală.

Deci, domnule deputat, vă rog să vorbiți în condiții normale.

(Rumoare)

Domnul Mircea Pavlu:

Deci, ceea ce este prezentat în raportul Guvernului drept consumul casnic este, de fapt, într-o sferă mai largă, consumul public. La aceeași rețea sunt racordați mii și mii de mici întreprinzători. Salvarea acestui consum casnic sau public a reprezentat, în București, locuri de muncă, în continuare, pentru sute de mii de oameni care lucrează în mici, foarte mici întreprinderi sau la domiciliu.

(Rumoare)

(Domnul președinte Adrian Năstase apelează la clopoțel pentru a face liniște)

De fapt, Moțiunea energiei va avea aceeași soartă ca și Moțiunea grâului, nu va rezolva problema. Problema este ca România, în momentul de față, să treacă de la epoca energiei ieftine, la perioada energiei de preț mediu. Or, în momentul de față, sunt încă consumatori care sunt adepți ai energiei pe gratis. Deci nu se poate accepta ca marii consumatori care nu își plătesc facturile, care își depozitează banii în conturi, care, de fapt, afectează grav bugetul public și balanța de materiale strategice, să își facă, în continuare, de cap în dauna interesului general al politicii energetice a României.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

In continuare, domnul deputat Horia Rusu și va urma domnul deputat Varujan Vosganian, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Horia Rusu:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Este necesar să abordăm trei probleme legate de situația sistemului energetic național: problema producției, transportului și distribuției energiei electrice, problema consumului și a coeficientului structurii tehnologice a economiei românești și, în sfârșit, problema cea mai importantă, consecințele perpetuării unui sistem mixt în economia românească, adică funcționarea în paralel a unor domenii care încep să respecte regulile economiei de piață și a unor domenii supuse în continuare centralismului și dirijismului, cu alte cuvinte controlului politic.

In ceea ce privește prima problemă, fondurile necesare până în anul 2000, pentru reabilitarea instalațiilor energetice existente, pentru finalizarea unor capacități noi termoelectrice și hidroelectrice, cu o putere instalată de 2180 megawați, precum și pentru finalizarea primelor două unități de la Centrala atomoelectrică de la Cernavodă, cu o putere instalată de 14oo megawați, reprezintă aproximativ 6,5 miliarde dolari. Pe de altă parte, în ceea ce privește combustibilul necesar, România nu dispune de resurse suficiente de energie primară și, totodată, calitatea combustibililor interni este scăzută, iar prețurile sunt mai ridicate, în acest moment, decât cele din import.

Este evident că, prin actuala structură a RENEL, ca regie autonomă...

Domnul Adrian Năstase:

Doar o clipă.

Stimați colegi,

Vă rog insistent să faceți liniște.

Domnul Horia Rusu:

Cu alte cuvinte, prin menținerea monopolului producției, transportului și distribuției energiei electrice, nu există perspective pentru rezolvarea problemelor sistemului energetic național. Bugetul de stat și sursele proprii ale RENEL nu pot acoperi fondurile necesare, de care vorbeam înainte.

In ceea ce privește a doua problemă, a consumului, se constată că cea mai mare parte a lui se realizează în industriile energofage: metalurgia și chimia. Creșterea producției , respectiv a exporturilor industriilor energofage nu este un semn al însănătoșirii climatului economic, ci dimpotrivă. Coeficientul structurii tehnologice a economiei, adică raportul dintre consumul intermediar și PIB, care a fost în 1989 de 1,7, a devenit în 1993 de 1,33 și scade în continuare. Altfel spus, a crescut producția și exportul produselor cu un grad de prelucrare foarte scăzut, semn clar că nu ne apropriem de gradul de tehnologizare occidental, ci ne apropiem, mai degrabă, de competitivitatea economiilor subdezvoltate. Ca să folosesc o expresie din retorica naționalistă, "ne vindem țara".

Având în vedere că cei mai mari datornici către RENEL pentru plata energiei consumate sunt tocmai aceste ramuri energofage, care asigură cea mai mare parte a exporturilor, este o dovadă că actualul Guvern ne vinde și ieftin și, pe deasupra, ne mai și poluează țara.

Si, în sfârșit, a treia problemă este cea care cere o rezolvare politică și din care decurg soluțiile și pentru primele două probleme prezentate. RENEL tinde să devină una din principalele pârghii ale Guvernului de influențare a economicului. Iertarea de datorii sau amânarea plăților datorate de către consumatori, cu pretinsul scop de a nu genera probleme sociale, este cea mai bună dovadă în acest sens. Societățile comerciale mamut cu capital de stat nu vor fi preocupate să-și eficientizeze activitatea, atâta timp cât știu că vor beneficia de un astfel de sprijin din partea Guvernului. Principiile economiei de piață ori se aplică peste tot, ori nu se aplică deloc. Cu alte cuvinte, ori vrem capitalism, ori vrem comunism. Combinația între ele înseamnă moarte lentă și sigură. Coabitarea principiilor economiei de piață cu cele ale economiei planificate nu va revigora economia românească, ci o va duce la faliment.

Problemele sistemului energetic național nu se pot rezolva decât prin eliminarea monopolului de stat în domeniu, prin privatizarea sectorului productiv și a celui de distribuție. Impunerea regulilor economiei de piață, deci depolitizarea acestui domeniu, ar atrage investitorii strategici necesari, iar competiția care se va naște ar duce la realizarea unui echilibru dinamic între cererea și oferta de energie și ar reprezenta, totodată, o premiză pentru eficientizarea economiei românești.

In ceea ce privește criza energetică din această iarnă, ea nu ar fi existat dacă Unitatea 1 de la Cernavodă ar fi fost pusă în funcțiune în decembrie 1995, termen promis de Guvern și care, oricum, a depășit cu un an termenul inițial - decembrie 1994. Punerea în funcțiune a acesteia ar fi însemnat o putere nou instalată de 524 megawați în sistemul energetic național. Se pare că acest obiectiv va fi pus în funcțiune cel mai devreme în februarie 1997. Consecințele acestei amânări sunt extrem de grave.

Este necesar ca Parlamentul să constituie o comisie de anchetă asupra cauzelor, consecințelor și vinovaților pentru nedarea în exploatare a acestei investiții.

Punerea în funcțiune a tuturor celor cinci unități de la Centrala atomoelectrică Cernavodă ar conduce la câștigarea independenței energetice a României.

Din punct de vedere politic, apar două consecințe majore: desprinderea de influența politică răsăriteană și crearea premiselor ca România să devină principalul factor de stabilitate economică și politică în regiune. Pentru aceasta, însă, este necesară o voință politică fermă pe care actualul Guvern a dovedit, cu prisosință, că nu o are.

Si, în sfârșit, mă voi referi la textul propriu-zis al moțiunii. Sunt surprins că inițiatorii moțiunii își exprimă doar: "îngrijorarea față de urmările, în plan economic și social, ale crizei energetice". Cred, oare, autorii moțiunii că actualul Guvern va avea dorința să-și rupă din timpul prețios pe care îl petrece cu Zaheri, Maheri, Taheri, Gigi Kenți, Gigi Boieri și Fane Spoitori, pentru ca: "să stabilească răspunderea administrativă, materială, civilă și, eventual, penală a vinovaților de criza energetică"?

Sunt îngrijorat că opoziția este doar îngrijorată, căci un asemenea Guvern trebuia scurtcircuitat demult. O moțiune de cenzură i s-ar fi potrivit mai bine.

(Aplauze în partea dreaptă a sălii)

Domnul Adrian Năstase:

In continuare, domnul deputat Varujan Vosganian, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale. Va urma domnul deputat Dumitru Drăguț, din partea Grupului parlamentar socialist.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Varujan Vosganian:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Aș fi crezut că veți folosi acest prilej pentru a ne vorbi, în sfârșit, despre un lucru care a rămas un mister în acești ani, și anume despre strategia privind balanța de combustibil și retehnologizarea instalațiilor sistemului energetic național. Este una dintre problemele strategice fundamentale ale României. Ea nu a făcut niciodată obiectul unei dezbateri de fond în Parlament și credeam că veți folosi acest prilej pentru a arăta că Guvernul nu este numai un cărăuș și un factor de decizie în aprovizionarea cu combustibil, ci vizează, în primul rând, problemele de natură calitativă ale sistemului energetic național.

M-aș fi așteptat să spuneți că energia electrică și termică în România se irosesc cu o profitabilitate de 2,5 ori mai mică decât media pe economia mondială, că România este, din punct de vedere tehnologic, în urmă cu 20 de ani, și m-aș fi așteptat să spuneți, mai ales dumneavoastră, că trebuie să schimbăm acest sistem de organizare a sistemului energetic național, care seamănă foarte mult cu forma de dinainte, a Comitetului de Stat al Planificării.

Hotărârea de Guvern nr.623 din 17 noiembrie 1993 stabilește existența unei Agenții Române de Conservare a Energiei. Această agenție, cu cea mai mare exactitate, stabilește ce fel de combustibil și unde trebuie folosit. Aceasta face să existe un blocaj cvasigeneral în privința modernizării producerii energiei electrice și termice. La aceasta se adaugă un fapt extrem de grav, și anume că datorită acestui monopol, datorită modului în care această agenție abordează problema energetică, noi nu avem, în România, o piață reală a energiei. Din acest motiv, noi nu putem folosi forme evoluate de tehnologie pentru producerea energiei electrice și termice. Au existat anumite inițiative, în colaborare cu investitori străini, pentru funcționarea unor turbine cu gaze cu recuperare de căldură pentru producere de energie electrică și termică. Toate aceste încercări s-au lovit de refuzul Agenției Române de Conservare a Energiei. Orice încercare de schimbare, orice încercare de privatizare, orice încercare de reglementare, orice încercare de aducere a investițiilor străine s-a lovit de un blocaj. Este cel mai rigid sector al economiei naționale, tocmai acest sector care este rezultanta și premisa tuturor disfuncționalităților din economia națională. Vorbiți de Cernavodă. Eu am alte informații, și anume că România nu și-a onorat o parte din obligațiile sale financiare, care se ridică la câteva sute de milioane de dolari, bani pe care partea canadiană i-a dat. Acestea sunt informațiile pe care le dețin și, dacă dumneavoastră mă veți contrazice, iar nu voi fi convins, pentru că am găsit și alte neregularități în materialul pe care l-ați arătat.

Domnule prim-ministru,

România are nevoie, pe perioada de iarnă, de 30 până la 45 de zile, ceea ce nu înseamnă 10 la sută din stocurile pentru iarnă, ci înseamnă cu mult mai mult. Consumul, de fapt, nu a crescut; a crescut, ca pondere, de la 8 la 14 la sută în consumul casnic, dar în condițiile în care consumul total a scăzut la circa 60 - 65 la sută și, de fapt, consumul casnic nu a crescut aproape deloc.

Dumneavoastră vorbiți despre faptul că se vor da cantități suplimentare pentru cei care pot plăti, dar energia electrică nu se poate stoca. Și sunt și alte elemente pe care le-ați înregistrat în materialul dumneavoastră, asupra cărora nu doresc să insist.

Vreau să vă mai spun ceva, chiar dacă este colateral acestei discuții. Vorbiți de subvenții, vorbiți de faptul că opoziția nu a votat subvențiile.

Stimați colegi,

Este cazul să vorbim despre subvențiile implicite datorate cursului, datorate inflației, datorate creditelor. Credeți că pentru imaginea Guvernului Văcăroiu această discuție ar face bine? Eu nu mă refer la subvențiile explicite, pe care le discutăm în Parlament, vorbesc de toate distorsiunile și devierile datorate subvențiilor implicite, care se ridică la sume la care probabil că dumneavoastră nici nu vă gândiți.

Așadar, nu cred că este în interesul Guvernului pe care îl apărați să introduceți aici problema subvențiilor.

Mai am un singur lucru de spus, care mi se pare cel mai grav: România se orientează către NATO, România, însă, are un lanț legat de picior, este vorba de conectarea cu gaze a României. Dacă nu ar fi existat propuneri și posibilități ca România să-și diversifice rețeaua de conectare cu gaze, atunci am fi crezut că suntem în fața unui destin implacabil. Nu este, însă, așa. Concluzia acestei dezbateri, discutând despre modul în care este organizată piața energetică, modul în care este organizat sistemul energetic național, modul în care clasa politică abordează problema energetică românească, ne arată că securitatea națională a României este permanent periclitată. Si eu cred că aceasta este cea mai gravă problemă a României. Suferințele noastre de acum sunt trecătoare, va veni primăvara, dar problema securității naționale nerezolvată va rămâne și îmi dau seama, citind acest material, că ea va fi sarcina Guvernului care va urma după alegeri.

Mulțumesc.

(Aplauze)

Domnul Adrian Năstase:

Are, în continuare, cuvântul domnul deputat Dumitru Drăguț, din partea Grupului socialist. Va fi urmat de domnul deputat Avramescu, din partea Grupului parlamentar social-democrat al Partidului Social-Democrat Român.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Dumitru Drăguț:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor deputați,

Moțiunea simplă abordează o problemă de maximă actualitate cu care s-a confruntat populația României în această iarnă, criza energetică perturbând întreaga economie națională, provocând daune de miliarde unităților și societăților comerciale. Prin aceasta, se va agrava și mai mult situația financiară a societăților comerciale, cu repercusiuni pe planul social, prin trimiterea în șomaj a unui mare număr de salariați, deși unele din ele aveau comenzi acoperite cu contracte la export foarte urgente.

Situația creată ca urmare a crizei energetice a făcut obiectul unei analize complexe făcută, săptămâna trecută, în Comisia pentru industrii și servicii a Camerei Deputaților și în Comisia economică, tot a Camerei Deputaților. La discuții au participat regiile cărbunelui din toată țara, combinatele siderurgice și unele societăți comerciale din industria construcțiilor de mașini. Cu acest prilej, a reieșit faptul că RENEL-ul și Guvernul nu au asigurat toate condițiile financiare pentru ca programul elaborat în toamnă privind aprovizionarea cu resurse, cărbune și păcură, în special, să fie acoperit integral. De asemenea, a rezultat că iarna i-a surprins insuficient pregătiți pentru asigurarea mersului normal al economiei. Așa se explică de ce în primele luni ale anului curent au fost debranșați agenți economici, fără să fie anunțați, unii din ei cu plata la zi a curentului, provocând rebuturi la prelucrare și înghețarea de cuptoare în turnătorii, ducând la pagube însemnate, ce nu mai pot fi recuperate.

Considerăm că situația care s-a creat va afecta puternic creșterea prognozată de Guvern în acest an, influențând negativ sursele de finanțare ale bugetului de stat. S-a constatat o scădere a producției de cărbune și diminuarea stocurilor de iarnă, în condițiile în care unele mine - mă refer la Regia Cărbunelui Ploiești, cu accent pe Intreprinderea minieră Câmpulung Muscel, județul Argeș - au fost închise, iar altele și-au redus substanțial producția, aceasta conducând la situația de a recurge la importul de cărbune în luna februarie a.c. O responsabilitate în această direcție o are Ministerul Industriilor, precum și unele regii de cărbune care nu și-au realizat integral producția de cărbune, cu mult sub producția anului 1989.

S-a constat că nici băncile, în primul rând Banca Națională a României, nu au acționat pentru crearea unei surse financiare pentru importul de resurse energetice.

Trebuie precizat că anumite circumstanțe au și cei de la RENEL, care nu au putut crea din resurse proprii fondurile necesare pentru aprovizionare, în condițiile în care au de încasat de la agenții economici peste 1000 de miliarde de lei.

Ne surprinde faptul că, în toamna anului trecut, Ministerul Industriilor, în informarea prezentată Comisiei noastre pentru industrii și servicii, ne asigura că, pentru iarna care urmează, sunt asigurate toate condițiile pentru a parcurge anotimpul friguros în condiții normale. Or, situația creată demonstrează contrariul. Considerăm că Guvernul poartă vina pentru agravarea crizei energetice în această iarnă, și, din discuțiile avute, a rezultat că încă nu sunt îndeplinite toate condițiile pentru intrarea în normalitate cu aprovizionarea cu energie.

Având în vedere că a trecut o săptămână de la dezbaterea din comisie, Guvernul poate să ne informeze și, totodată, să garanteze intrarea în normalitate, dacă toate întreprinderile pot lucra normal și fără șomaj tehnic.

Considerăm că daunele provocate din criza întreruperilor de energie trebuie suportate de cineva, dar acest cineva cine este: Guvernul, care trebuie să răspundă în acest sens. Dacă nu se va asigura acest lucru, multe societăți comerciale și regii vor fi în stare de insolvabilitate, ceea ce va agrava situația critică în care se află economia României.

Considerăm criza energetică ca un factor de instabilitate care a generat greve în lanț și nemulțumiri de masă, punând în discuție credibilitatea programului guvernamental. În acest context, încercarea primului ministru, al ministrului industriei și RENEL-ului de a arunca vina pe așa zisă "iarnă grea", nu are suport real. Mai mult decât atât, am rămas surprinși de afirmațiile făcute de unii guvernanți că nu a fost o criză, ci numai un impact.

Punem următoarea întrebare: oare criza nu înseamnă un impact?

Întrucât obiectul moțiunii a fost discutat pe larg în Comisia pentru industrii și servicii a Camerei Deputaților, cu concluzii și propuneri concrete mult mai largi din cele conținute în moțiune, acceptate de Guvern, Ministerul Industriei și RENEL, considerând că moțiunea este o inițiativă tardivă, în ședința celor două comisii s-a stabilit ca Guvernul să analizeze critic faptele și situația care a generat această criză energetică, recomandând să se stabilească responsabilitatea și să-i tragă la răspundere pe cei vinovați.

Partidul Socialist al Muncii consideră că principala cauză a crizei energetice este lipsa de previziune și absența unui plan coerent de aprovizionare cu materii prime energetice. Această criză arată clar unde duce liberalismul aplicat nestingherit în economie.

Pe acest considerent, Grupul parlamentar al Partidului Socialist al Muncii va vota pentru.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Avramescu, va urma domnul deputat Șerban Rădulescu-Zoner, independent, pentru un minut și 20 de secunde.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Ca de obicei sunt printre ultimii vorbitori, dar știu că în Biblie scrie că: "cei din urmă vor fi cei dintâi".

Voci din sală:

Depinde unde!

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Aceasta se numește "captatio bene volentia"!

Doamnelor și domnilor,

În ședința de astăzi s-au făcut o serie de evaluări asupra crizei energetice pentru care Guvernul a adus o serie de justificări dar, oricum, trebuie recunoscut că ne aflăm într-o criză și că această criză, să fim sinceri, nu este provocată de această iarnă, o iarnă care este obișnuită pe meleagurile noastre.

Aș vrea să remarc aici și să fac un comentariu la cifrele prezentate de domnul prim-ministru. Am constatat cu încântare că stocurile de combustibil în 1995 față de 1991 s-au dublat aproape la cărbune, sunt de aproape 3 ori la petrol și au crescut cu vreo 50% la gaze. Nu știu cum, aceste cifre se leagă cu condițiile vitrege ale iernii? Este o neconcordanță pe care nu pot să mi-o explic, decât că, poate, această iarnă are un caracter ilegal și de vină este Cel de Sus.

Dar, la altceva aș vrea să mă refer, și anume la câteva aspecte legate de energie în ansamblul economiei românești. S-a ridicat această problemă, dar aș vrea să o atac dintr-un alt unghi.

Din datele statistice rezultă că, față de 1990, producția de energie electrică a scăzut în 1995 cu circa 10%, iar consumul total cu circa 20%. În același timp - și vă rog să fiți atenți - în aceeași perioadă producția a scăzut cu 56%, dar consumul de energie electrică pentru industrie a scăzut numai cu 36,5%.

Concluzia este evidentă: industria noastră devine din ce în ce mai energofagă, iar pe de altă parte, productivitatea scade în loc să crească. Această concluzie este susținută și de structura exportului nostru - discut pe cifre din statistică -, export care s-a axat pe produse energofage ca și în regimul trecut.

După datele statistice, în perioada 1990-1994 exportul de sare, ipsos, ciment, îngrășăminte chimice și altele a crescut de aproape 40 de ori.

Deci, unde este trâmbițata retehnologizare și restructurare a industriei noastre? În ce măsură creșterea producției industriale, trâmbițată, de asemenea, în ultimii doi ani este benefică în aceste condiții pentru economia românească?

Iată deci - și acum îi dau dreptate domnului prim-ministru - în ce lumină apare declarația Guvernului din noiembrie 1995, cum că prăbușirea leului s-ar datora surplusului de energie importat, necesar creșterii producției.

Domnul Nicolae Văcăroiu (din loja Guvernului):

N-am spus așa ceva!

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Ba ați spus-o! Vă aduc citatul.

În situația creată putem aprecia în viitorul apropiat - și aceasta s-a spus în multe părți -, creșterea economiei astfel structurată va conduce la importuri suplimentare de combustibili, de aici o nouă devalorizare a leului, respectiv noi creșteri de prețuri suportate de populație. Se apreciază că, chiar în luna aprilie va crește prețul energiei.

Pe de altă parte, și revin și eu la Cernavodă, dar din alt punct de vedere, punerea în funcțiune este întârziată, în același timp investițiile care se cer de la buget pentru o serie de întreprinderi care aprovizionează Cernavodă, mă refer la Uzina de produse TITAN ZIRCON de la Giurgiu, de GRANDMETAL care produce tecile pentru combustibilul nuclear, aceste investiții se taie an de an. Cu alte cuvinte, nu există un program bine structurat în ceea ce privește evoluția noastră în viitor, evoluția energetică și ceea ce se spune, să asigurăm în din ce în ce mai mare măsură independența noastră energetică.

Dar, în afară de aceste aspecte economice, mai este un aspect, și anume este aspectul moral, legat de dezinformarea și inducerea în eroare a populației.

Ne întrebăm: de ce a fost necesar ca ministrul industriilor să declare în toamnă că stocurile de combustibili sunt asigurate pentru această iarnă, fără să se vorbească de capriciile mai deosebite care ar putea să apară? De ce domnul prim-ministru a trebuit să afirme că dacă va fi necesar, va vinde aurul țării pentru ca populația să nu rabde de frig, astăzi, dând aici, în fața noastră, o altă interpretare a acestei afirmații.

La ce servește, mă întreb, a da vina în prezent pe rigorile iernii, afirmație puerilă pentru care orice cetățean al țării, orice cetățean nu o crede?! Faceți un sondaj pe stradă și toți vă vor afirma că este o iarnă obișnuită pentru România.

Eu cred că ar fi momentul să abandonăm practicile regimului de tristă amintire, de declarații festiviste de la cincinal la cincinal, în condiții de regres continuu al economiei și înrăutățirea nivelului de trai. Este evident pentru toată lumea, indiferent ce ar spune unii, cei de la putere.

Eu cred că este momentul ca la 6 ani după Revoluție, când afirmăm progresul nostru în ale democrației, sincer sau ipocrit, să declarăm adevărul, iar populația să cunoască acest adevăr, și anume situația dezastruoasă în care ne aflăm, că poate, dacă ar cunoaște adevărul, ar primi-o cu mai multă înțelegere.

În aceste condiții, este evident că votul nostru este pentru moțiunea de condamnare a activității Guvernului Singurul nostru regret este că nu suntem în fața unei moțiuni de cenzură care ar putea să ducă la o anumită situație. Vă mulțumesc.

Voci din sală:

Timpul?!

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

M-am încadrat în timp, dacă mi-ați cerut timpul!

Domnul Marțian Dan (din sală):

Scrieți-o și depuneți-o mâine!

Domnul Adrian Năstase:

În continuare, are cuvântul domnul deputat Constantin Șerban Rădulescu-Zoner, pentru un minut și 20 de secunde, și va fi urmat de domnul Nicolae Drăghiea, de asemenea pentru un minut și 20 de secunde, deputați independenți.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Într-un minut și 20 de secunde ce pot să spun? Decât să pun câteva întrebări, și anume: în primul rând colegului nostru, domnul Hortopan, care vorbește de incompetența Guvernului. Păi, cine lăuda tot timpul Guvernul "Văcăroiu" decât justițiarul președinte al dumnealor? Este o primă întrebare. Când a fost sincer?

În al doilea rând, domnul coleg Dumitru Drăguț spune că moțiunea este tardivă. Păi, când făceam alte moțiuni, dumneavoastră protestați și spuneați că nu lăsăm Guvernul să lucreze! Așa încât, acestea erau întrebările, și încă ceva: reprezentanții sindicatelor din Târgoviște, într-adevăr ne-au rugat pe noi, parlamentarii, și pe mine ca să aducem mesajul lor în Parlament. Noi l-am adus, între altele, mai ales prin această moțiune simplă.

Eu îi promit colegului Corneliu Bălan că voi cere o copie după stenogramă și o voi prezenta liderilor sindicali din Târgoviște. Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Excepțional!

Domnul deputat Nicolae Drăghiea, un minut și 20 de secunde. Va fi urmat de domnul deputat Mândroviceanu pentru două minute.

Domnul Nicolae Drăghiea:

Vă mai informez, domnule președinte, că am și 20 de secunde de la domnul Cornel Brahaș.

Domnul Adrian Năstase:

De la cine anume?

Domnul Nicolae Drăghiea:

Cornel Brahaș.

Domnul Adrian Năstase:

Nu, nu le aveți, le-a dat deja domnului Iușut. (Râsete în sală) Vă rog foarte mult, au început să se facă negocieri pentru ... Deci, rămâne așa cum am vorbit.

Domnul Nicolae Drăghiea:

Iau cuvântul sub dictatura acestui algoritm, mă rog, de 20 de secunde. Permiteți-mi doar să punctez în câteva locuri.

Este inadmisibil să fie oprite întreprinderile în plină iarnă, decât dacă există un plan diabolic de falimentare a acestora pe această cale. Poate în acest sens a fost făcută și remarca unui reprezentant guvernamental care susținea "că s-a oprit curentul pentru întreprinderile nerentabile".

S-a spus aici că iarna a fost mai grea și mai lungă, iar intreprinderile rău platnice, deși noi avem dovezi că au fost oprite și întreprinderi care au plătit.

În realitate, însă, considerăm toată acceastă chestiune prin trei cauze:

Unu. Neprocurarea combustibilului, deși la începutul iernii aprovizionarea era bună, aproximativ 70%, dar ulterior aprovizionarea a stagnat, lăsând fabricile și populația țării în voia soartei, în timp ce, cu știrea Guvernului, peste graniță, în mod fraudulos, se treceau mii de tone de combustibili sau se făceau miliardari, vezi cazul unui Balica la Mehedinți, vânzând energie electrică în sistem S.R.L.

A doua cauză: schimbările necorespunzătoare efectuate la nivelul conducerii RENEL, cu oameni fără experiență și pregătire necesară.

A treia cauză: raportările mincinoase la toate nivelurile.

Închei. Situația existentă în țară ne obligă să considerăm moțiunea prezentă îndreptățită, deși nu completă, și pentru că am dori un Guvern al României care să reprezinte România și interesele poporului român, noi, parlamentarii Partidul Socialist al Muncii, vom și vota această moțiune. Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Mândroviceanu, pentru două minute, și va urma domnul deputat Iușut, cu trei minute.

Domnul Vasile Mândroviceanu:

Domnule președinte,

Onorați membri ai Guvernului,

Doamnelor și domnilor,

Guvernul "Roman" nu mai există, Guvernul "Stolojan" nu mai există și nici Guvernul "Văcăroiu" nu se simte prea bine. Nici nu este de mirare dacă ne gândim la numeroasele maladii de care suferă, unele ereditare, altele contractate în mult prea îndelungata sa existență.

Printre acestea, la loc de cinste se pot enumera: ambiguitate în gestionarea reformei, consolidarea influenței structurilor oculte în decizia și acțiunea economică și politică, erodarea credibilității și eficienței instituțiilor democratice, tergiversări și jumătăți de măsură în restructurarea economiei, scăparea de sub control a posturilor sociale ale tranziției, abordarea demagocică a protecției sociale, degradarea mediului și a calității vieții, abandonarea idealurilor de reîntregire a neamului și așa mai departe .

Lipsa unei strategii de restructurare și relansare economică, precum și dezavantajarea sectorului privat în raport cu cel de stat, au făcut ca rata șomajului să nu scadă sub 9%, existând în prezent peste 1 milion de șomeri, degradarea nivelului de trai să se cronicizeze, ajungându-se ca peste 11 milioane de cetățeni să trăiască la limita pragului de sărăcie, pensiile și salariile reale să se prăbușească.

Domnilor guvernanți,

Cunoașteți, pe plan mondial, măcar un singur stat care reușește să-și gospodărească mai rațional și eficient resursele materiale și umane, decât un întreprinzător particular? Se poate pune întrebarea: cât de eficientă a fost guvernarea actualului Executiv? Și se întrezărește cu ușurință răspunsul care îi caracterizează pe deplin și foarte concis activitatea, în numai două cuvinte: administrarea dezastrului.

Iată, domnilor, rațiunile care ne conduc pe noi, cei din grupul de independenți de orientare liberală, să votăm prezenta moțiune. Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Mihail Iușut pentru trei minute. Va fi urmat de domnul deputat Teodor Vintilescu, pentru 20 de secunde. (Râsete în sală)

Domnul Mihail Iușut:

Doamnelor și domnilor deputați,

Moțiunea semnată de 38 de deputați ai Convenției Democratice constată responsabilitatea Guvernului în grava criză energetică în România începutului de an 1996.

Se pot discerne două tipuri de cauze, care au determinat situația energetică critică, abordate în moțiune.

l. Factorii conjuncturali, concreți, din iarna anului 1995 și 1996. Lipsit de creditare externă, Guvernul nu a putut asigura din import resursele energetice necesare funcționării sistemului energetic național, la un nivel corespunzător consumului unei ierni mult mai aspre decât cele din anii anteriori.

Ca urmare, 800 din cele 9000 de mari consumatori de energie electrică sunt deconectați de RENEL, încetând activitatea și determinând pierderi economice substanțiale cifrate la zeci de miliarde de lei și la imposibilitatea onorării obligațiilor contractuale de export. Mii de salariați ai acestor societăți sunt trecuți în șomaj, în multe localități nu se poate asigura căldura și apa caldă în apartamente, iar cetățenii națiunii, tot mai săraci, tot mai lipsiți de speranță, își strigă disperarea în manifestații greviste care par să cuprindă majoritatea ramurilor economiei și a regiunilor țării.

2. De fapt, la baza acestei crize acute conjuncturale, sunt factorii de structură, acumularea de disfuncționalități grave în economie, ca urmare a inexistenței unei strategii credibile și coerente de dezvoltare a industriei, și în special a producției de energie, pe termen mediu și lung.

Referindu-ne numai la perioada de la învestitura acestui Guvern, lipsa restructurării economice reale a condus la următoarele consecințe:

a) perpetuarea producției energofage prin menținerea și dezvoltarea, dar fără modernizare a marilor consumatori de energie, îndeosebi a combinatelor siderurgice și chimice;

b) monopolizarea producerii, distribuției și importului de energie electrică de către RENEL și lipsa unui efort de atragere de investitori strategici în sectorul energetic, printr-o politică de facilități fiscale, scutiri de taxe vamale și creditări pe termen mediu și lung;

c) continuarea subvenționării peste un nivel cât de cât rațional, pe criterii noneconomice și electorale, a producției extractive indigene de cărbune, în condițiile în care cărbunele din import este mult mai ieftin și superior calitativ;

d) asimetria producției românești de energie electrică, bazată preponderent pe hidrocarburi, majoritatea din import și menținerea monopolului rus în livrarea de gaze naturale.

e) întârzierea punerii în funcțiune a grupului nr. 1 al Centralei Nuclearo-Electrice de la Cernavodă, termen inițial propus de Guvern pentru trimestrul I 1995 și care ar fi echilibrat sistemul energetic cu posibilități chiar de export.

Programul nuclear al Guvernului trebuie analizat împreună cu unitățile românești conexate: Fabrica de Apă Grea de la Drobeta, Unitatea de Combustibil Nuclear de la Pitești, Societatea producătoare de lingouri de titan și zirconiu de la Giurgiu și cu cea de semifabricate și țevi de titan și zirconiu de la Grantmetal București.

Alocarea în anul 1996 din buget a sumelor necesare pentru realizarea ultimelor investiții, în sumă totală de 59 de miliarde de lei, ar putea permite punerea în funcțiune a acestor unități în noiembrie 1997, în cazul cel mai optimist, la care trebuie să se adauge perioada de probe tehnologice și atestări de calitate internațională.

Cum această alocare bugetară nu s-a făcut, România riscă să nu poată produce până în anul 2000 tecile de zirconiu pentru reactoarele nucleare și să continue să fie dependentă de importuri în sectorul energiei nucleare, component extrem de sensibil al sistemului siguranței naționale.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, ați depășit timpul!

Domnul Mihail Iușut:

Absurdul economic este că, deși nu se acordă aceste sume de 59 de miliarde de lei, se importă, în schimb, semifabricate din titan de circa 30 de milioane de dolari pe an, (conform unor cifre publicate), deci circa 100 de miliarde de lei anual, fapt pe care nu putem să-l atribuim decât intereselor unor importatori agreați de cercuri ale puterii care acționează chiar contra intereselor naționale ale României.

În sfârșit, consider că aprobarea prin vot a moțiunii simple discutate astăzi ar constitui un act de voință al Camerei Deputaților impus Guvernului pentru a-l stimula să-și revizuiască și să-și perfecționeze politica energetică.

În caz contrar, colapsul economic și social al României nu va mai putea fi evitat...

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, ați depășit cu două minute timpul. Iertați-mă, am încercat să vă las să terminați fraza, dar dumneavoastră vreți să luați încă trei puncte să le discutați. Imi pare rău, acestea sunt regulile pe care le-am stabilit împreună!

Domnul deputat Vintilescu - 20 de secunde.

Domnul Teodor Vintilescu:

Mulțumesc, domnule președinte,

Am ajuns la un record: 20 de secunde.

Am să vă spun șapte vorbe: "Țară, țară, pe mâna cui ai ajuns?" (Aplauze în sală)

Domnul Adrian Năstase:

Dați-mi voie să fac precizarea că domnul deputat Vintilescu nu a vorbit pe cele 20 de secunde ale sale, ci pe cele 20 de secunde ale domnului deputat Cerveni, pentru că pe ale sale le-a dat domnului deputat Iușut mai înainte.

Are cuvântul domnul deputat Traian Băsescu.

O voce din sală:

A renunțat.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Dumitru Moinescu, va urma domnul deputat Petre Sălcudeanu. Dumneavoastră aveți cinci minute.

Domnul Dumitru Moinescu:

Două răspunsuri scurte domnului profesor Albu. La preluarea mandatului de către Guvernul "Văcăroiu", inflația era de 95 de procente, septembrie 1991, ca după trei luni de guvernare, Văcăroiu să ajungă la 198 și la sfârșitul lui 1993, 314%.

Domnului Ion Lazia. Într-adevăr, acest Guvern merită și note mai bune și i s-ar putea acorda 10 la obiectul sport pentru proba "fuga de răspundere".

Doamnelor și domnilor,

Cauza crizei energetice este indubitabilă. Aceasta este incompetența Guvernului Văcăroiu. Acum problemele sunt două: prima problemă este de a stabili cu precizie responabilitățile și pentru aceasta este necesar ca instituțiile statului de drept să fie determinate să-și exercite atribuțiile legale.

Astfel, deoarece prin oprirea producției este amenințată siguranța națională a României, solicit SRI-ului să prezinte Parlamentului un raport asupra cauzelor care au generat criza.

Deoarece sunt evidente manifestările de gestiune imprudentă la RENEL, solicit Curții de Conturi un raport asupra gestiunii la această regie autonomă.

Cea de-a doua problemă este de a asigura protecția salariaților afectați de criză și pentru aceasta, deoarece sunt amenințate câștigurile salariale ale angajaților din industria noastră, din culpa actualului Guvern, solicit Ministerul Muncii și Protecției Sociale un proiect de lege care să fie dezbătut în procedură de urgență, prin care să fie compensată o parte din această pierdere. Temei legal al acestei solicitări: Constituția României, articolul 1 alineatul 3 unde România este definită ca fiind un stat de drept, democratic - și subliniez - social și articolul 4 al Constituției care spune: "Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și de - subliniez - protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent".

Domnilor guvernanți,

În decembrie 1995, prin neacordarea salariilor ați distrus pentru angajații din sectorul bugetar bucuria de a serba Crăciunul. După această criză sunteți pe cale de a distruge pentru toți angajații bucuria de a serba Paștele. Dacă veți mai rămâne la guvernare veți distruge, de această dată pentru toți românii, bucuria de a trăi. (Aplauze)

Domnul Adrian Năstase:

Are cuvăntul domnul deputat Petre Sălcudeanu, pentru patru minute.

Domnul Petre Sălcudeanu:

Onorată asistență,

Ne aflăm în pragul campaniei electorale. Unii, grăbiți, au și început-o, iar mijloacele ei nu sunt - se vede încă de pe acum - tocmai ortodoxe. Pentru că este inexplicabil cum de sunt puse la ghețărie, pe rând, cartierele cele mai populate ale urbei ce cu mândrie florală o numim "capitala țării".

Se vede treaba că cineva are un interes real ca populația, de ordinul milioanelor, să înjure ca la ușa cortului un Executiv ce, chipurile, se face singur vinovat pentru starea de hibernare în care ne aflăm. Oriunde dai telefon ca să ceri explicații ți se răspunde cu o maliție ușor de definit: "Sunați-l pe Văcăroiu ori pe Iliescu, ei să vă dea căldură". Cei care câștigă milioane pe lună au uitat, sau nu știu, că limba română mai are și pronume de reverență.

Nu este o invenție ceea ce am spus legat de telefoane și, în îngăduința mea, îmi vine să cred că și cel ce-i răspunde nervos petentului de la celălalt capăt al firului o fi dormind tot într-un spațiu neîncălzit. La urma urmei, cine poate fi vinovat într-o țară, unde, conform vechilor cutumuri, la vârf se legau și se dezlegau toate miracolele noastre economice și sociale? Cei mari. Numai că pe vreme aceea nu crâcnea nimeni, nemulțumirile fiind transformate în prelungite aplauze.

În fond, cui aparține RENEL-ul și RADET-ul? Uite o întrebare la care nici eu, nici zecile de mii de cetățeni ai țării nu știu să răspundă, dar de aparținut trebuie să aparțină cuiva, că doar auritele instituții nu sunt stat în stat.

Se pare însă, totuși, că în societatea românească miroase ceva la sud de Pago Pago. Prea se leagă de se adună discursurile fulminante a celor ce se văd deja învingători, și unul a trecut deja pe la această tribună cum trece carte poștală prin cutia de scrisori, fără să lase urme nici acum, nici la alegerile din toamnă, cu lipsurile reale pe care le îndură pedanții.

Lipsa de căldură și apă caldă este aruncată pe seama aceleiași puteri, deși Guvernul nu deține decât în parte pârghiile decizionale. Dar, pârghiile RENEL-ului și RADET-ului cine le deține? Ei bine, dacă le deține Executivul, ce așteptăm? Uneori, dintr-o corectitudine greu de explicat, așteptăm exact ceea ce vor, în marea lor majoritate, opozanții, adică scoaterea omului din țâtâni și aruncarea lui în stradă, de unde, se vede treaba, în România numai așa se poate câștiga ceva. Dacă este altfel, de ce instituțiile numite regii de stat nu-și anunță intențiile din timp, pentru a nu pune marile întreprinderi în fața faptului împlinit? Poate n-au nici un interes. Știind că Executivul a mai anulat o dată peste 40.000 de demisii de la RENEL, se crede în continuare că acest Guvern, în sentimentalismul său, este gata pentru orice compromis.

Stimați guvernanți,

Ar fi cazul să luați măsuri împotriva acestor gestionari care scurtcircuitează economia și viața unei țări și ai căror cititori de contoare au salariile lunare cu mult peste cele ale unui secretar de stat, în plus și un miel și un porc anual. Ca să nu mai spun că ei nu plătesc nici lumina, nici căldura.

Stând de vorbă cu un reprezentant al stâlpilor de înaltă tensiune, la întrebarea mea dacă nu se tem că vor fi puși pe liber, mi-a răspuns cu aceeași voce ușor de desifrat: "Noi dacă scoatem în stradă numai trei uzine putem dărâma un Guvern, pe când Guvernul, cel mult, ne poate lua caii de la bicicletă". Oare, chiar așa să fie? Nu trebuie să fim toleranți cu cei care utilizează mijloacele democratice ca să învingă propria lor democrație, adică nu în folosul țării, ci în folosul lor.

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc.

Domnul deputat Traian Băsescu, pentru un minut și jumătate.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Traian Băsescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

După ce Guvernul s-a dovedit incapabil să gestioneze bogăția, mă refer la criza grâului din vară, în luna februarie, același Guvern se dovedește incapabil să gestioneze corect o situație de criză.

În realitate, marea problemă a actualului Guvern este incapacitatea de a asigura resursele financiare. Și nu le poate asigura dintr-un motiv care are un singur nume - incompetența.

Cum vă explicați, domnule prim-ministru, că în vară v-ați bătut joc de cel puțin 4 milioane tone de grâu, în loc să le achiziționați și prin export să echilibrați balanța de plăți, ceea ce v-ar fi permis creditarea RENEL pentru a avea asigurate stocurile de cărbune și păcură?

Cum vă explicați, domnule prim-ministru, că în raportul dumneavoastră vă permiteți să afirmați că una din cauzele neasigurării resurselor energetice este blocajul financiar, când despre existența acestuia știați foarte bine înainte de venirea ierni?

Nu credeți, domnule prim-ministru, că, RENEL fiind o regie de stat, Guvernul avea obligația s-o sprijine financiar?

Cum vă explicați, domnule prim-ministru, că, în timp ce foștii directori de la PETROMIN au fost acuzați, prin înscenare, de subminarea economiei naționale, dumneavoastră, ministrul de finanțe, ministrul industriilor nu sunteți acuzați de subminarea economiei naționale, când opriți peste 140 de mari întreprinderi?

Domnule prim-ministru, în cei aproape 4 ani de guvernare ați reușit să readuceți în casele românilor sărăcia, frigul, grija zilei de mâine și șomajul. Ați reușit să faceți din corupție un sistem de guvernare. Ați reușit să faceți din șansa reală a agriculturii românești o iluzie. Ați reușit să blocați toate programele de privatizare, restructurare și modernizare a industriei. Ați reușit să faceți din minciună un mod de guvernare. O singură criză nu reușiți să creați, domnule prim-ministru, - criza de Guvern. (Aplauze răzlețe)

Domnul Adrian Năstase:

În încheiere, pentru 10 minute, are cuvântul domnul prim-ministru Nicolae Văcăroiu. (Rumoare în sală)

O voce din sală:

Cri, cri, cri, toamnă gri, nu credeam c-o să mai vii ... (Rumoare în sală)

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog să faceți liniște. Aveți cuvântul, domnule prim-ministru.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voi încerca să fiu la obiect. În primul rând, am urmărit cu mare atenție această dezbatere și țîn să precizez încă o dată: consider că discutarea problemei energetice este de o importanță deosebită și acum, și pentru viitorul societății românești de mâine.

S-au ridicat foarte multe probleme, după părerea mea - și cred că nu exagerez - multe încă în necunoștință de cauză și de multe ori în mod demagogic, și am să răspund la câteva dintre problemele ridicate.

Sigur că asigurarea funcționării normale a sistemului energetic este și va fi intotdeauna o problemă, cel puțin o perioadă de timp de câțiva ani buni, sistemul energetic actual al României va funcționa în formula actuală.

S-au ridicat aici probleme privind lipsa de voință a Guvernului referitor la privatizarea diferiților producători din domeniul energiei, a transportului, a distribuției ... (Rumoare în sală) Sunt convins că nici următoarele două guverne nu vor face acest lucru, spre binele țării.

Doresc să vă spun că investitorii care vin și sunt prezenți în România în domeniul energetic vin pe ideea participării la retehnologizare, vin pe ideea asigurării unor randamente superioare în producerea energiei electrice și chiar imbunățățirea sistemului de distribuție, însă nu cu surse, domnilor, financiare, așa cum credeți dumneavoastră, ci având în spate eventuale surse financiare externe luate de către Guvernul român. Este adevărat că în domeniul energetic avem și investitori - și sunt destui la număr - care doresc să participe pentru privatizarea în domeniul energetic pe două obiective esențiale: Porțile de Fier I și Porțile de Fier II, atât și nimic mai mult. De ce? Nu trebuie să vă dau prea multe explicații, pentru că la cele două hidrocentrale realizăm un preț al energiei de 2 lei pe kilowat, față de peste 100 de lei la restul centralelor termoelectrice și chiar la unele centrale pe care le avem în interiorul țării. Nu am întâlnit în cei 6 ani de zile nici măcar un investitor străin care să vină să spună că dorește să preia Turceniul, Rovinariul sau alte centrale termoelectrice.

V-am dat un răspuns, pentru că se fac multe comentarii în această direcție și sunt convins că nici în următorii 5, 6, 7, 8 ani nu veți găsi investitori decât pentru cele două hidrocentrale.

Sigur că m-a impresionat foarte mult cuvântul domnului Petre Roman, și îl felicit pentru sinteza pe care a prezentat-o aici, în fața dumneavoastră, mai ales în privința notelor de exmatriculare, pe care le acordă Guvernului României. (Rumoare în sală) Vreau să vă spun, domnilor, că ne onorează aceste note care vin din partea unui domn care a derulat un program intens de demolare a României pe care acum încercăm să o refacem. (Aplauze din partea stâmgă a sălii)

Cred că societatea românească a avut un mare noroc și că acest noroc a fost obținut fără voia ei, în sensul că domnul Petre Roman n-a reușit să declare, prin hotărâre de guvern, in aprilie ‘91, convertibilitatea monedei naționale. Sperăm că acest noroc îl va avea și în viitor.

Sigur că multe probleme se ridică legate de sistemul energetic și acuzațiile sunt, să știți, și îndreptățite; avem și ne confruntăm încă cu mari probleme. Aceste probleme sunt generate, în primul rând de volumul imens pe care-l presupune retehnologizarea, restructurarea producției, transportului și distribuției energiei electrice. (Rumoare în sală) Și țîn mult să-l felicit pe domnul Horia Rusu, care a prezentat un cuvânt, după părerea mea, tehnic, bine conturat și cu multe probleme reale cu care se confruntă la ora actuală economia, sigur, prin prisma programului liberal pe care dânșii îl au și care, bineânțeles, stau la baza programului politic.

O fac cu toată sinceritatea, domnilor, (Rumoare în sală; clopoțel), pentru că fenomenele sunt înțelese prea puțin și se crede cumva că undeva va exista un guvern care va reuși într-un interval de un an, de doi, de patru, să realizeze niște salturi spectaculoase în contextul în care dispunem de surse financiare restrânse, cu o finanțare externă, în contextul actual, care se limitează, spre exemplu, în domeniul energetic la circa 4-5 miliarde de dolari, pe un orizont de timp de circa 5-6 ani de zile. Este și va fi o problemă. Ca să aveți o imagine, pot să vă spun că pe un studiu făcut asupra Capitalei - deci numai pentru punerea la punct a rețelei în Capitală, inclusiv alimentarea cu apă - de către o firmă specializată, una dintre cele mai bune din lume, ar fi necesar peste 15 miliarde franci francezi pe un interval de aproximtiv 15 ani de zile.

Sigur că asta nu înseamnă că trebuie să stăm cu brațele încrucișate. Doresc să vă precizez că în domeniul energetic au început programe care însumează circa 400 de milioane de dolari pentru retehnologizarea unor termocentrale. (Rumoare în sală; clopoțel) Este, însă, un proces care se va derula pe intervalul a circa încă 2-3 ani de zile.

S-au adus acuze numeroase: criza energetică, Guvernul nu mai poate stăpâni această criză. (Rumoare în sală; clopoțel) Doresc să vă spun că nu este vorba despre o criză energetică. (Rumoare în sală) În evoluția sistemelor energetice, nu numai din România, apar perioade sau, dacă vreți, puncte critice, când se intervine nu numai la noi, ci și în alte țări, fiind o clauză de contract, dintotdeauna, între - spre exemplu - RENEL, sau furnizorul de energie, și beneficiarul de energie, care prevede posibilitatea, în situații dificile, de a se opri funcționarea, limitată în timp, a unei societăți sau, în cazul în care dispune de o serie de instalații care pot provoca pagube de nerecuperat, să se meargă pe oprirea energiei până la limita de avarie. Asta-mi permite să vă spun că în nici un caz nu a existat la ora actuală în acest sezon nici un cuptor care a înghețat, nici la Hunedoara, și nici în altă parte.

Ceea ce, din păcate, nu dorim să înțelegem este aceea că România parcurge la ora actuală o perioadă de trecere de la un sistem la altul. Nu este vorba de o criză de sistem. Este vorba despre o criză în ceea ce privește trecerea de la un sistem la un sistem nou, la altul bazat pe principii democratice. Este vorba de o schimbare a mentalităților și, din păcate, - îmi cer scuze că trebuie s-o spun - apar în continuare fel de fel de acuzații: Guvernul nu a achiziționat grâul, Guvernul nu a exportat 4 milioane tone de grâu, Guvernul nu s-a preocupat pentru asigurarea aprovizionării cu energie și așa mai departe.

Domnilor, țin să vă precizez că la ora actuală - și v-am mai spus-o și cu alte ocazii - Guvernul nu dispune de nici un fel de pârghii administrative de intervenții în economie; Guvernul nu dispune, întrucât gospodărește un buget pe care dumneavoastră îl aprobați și i-l puneți la dispoziție, de nici un leu pentru constituirea surselor financiare care să permită achiziționarea de păcură, motorină și alte categorii de combustibili, așa cum prezentați dumneavoastră. Rolul Guvernului este de a pune în funcționare mecanisme, de a utiliza.... (Rumoare în sală)

Domnul Adrian Năstase:

Doar o clipă, domnule prim-ministru.

Domnule deputat Gavaliugov, vă atrag atenția să nu mai comentați din sală. (Rumoare în sală) Deci, vă rog insistent să nu mai comentați din sală.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Îmi cer scuze că trebuie s-o spun, dar l-am auzit pe domnul Băsescu - și se pare că a rămas, totuși, nu cu 6, ci cu vreo 15 ani în urmă - și trebuie să răspund; îmi cer scuze că trebuie s-o fac.

Deci, vreau să rețineți că nu avem astfel de mecanisme și nici nu vom avea în continuare, dacă vrem cu adevărat să mergem pe un drum care înseamnă construcția unei economii de piață concurențiale. Sigur că, problemele dificile unde apar? Datorită acestui proces lent care se derulează încă - și pe noi ne preocupă - în domeniul restructurării și privatizării economiei, în general, și în mod deosebit al industriei. Este un proces, însă, care presupune capital - capital autohton, sau capital străin; proces care presupune stabilitate în țară, credibilitate în țară, și mai ales restructurare. S-a referit aici foarte multă lume la programele de restructurare.

Domnilor, am restructurat până acum pe programe speciale 150 de societăți. Doresc să vă spun că ne-a costat peste 2 mii de miliarde această restructurare. Rețineți că este un proces deosebit de costisitor și nu am ajuns încă la societățile cu adevărat mari, care au în spate o problemă socială, cu totul și cu totul deosebită, care au în spate însă o producție care, la ora actuală, țin să vă spun, are desfacere asigurată cel puțin pe 4-5 ani de aici încolo și în condiții de eficiență nu destul de proaste. Cauza pentru care se confruntă cu greutăți este legată în mod deosebit de o subcapitalizare moștenită, de faptul că sunt obligați în continuare să funcționeze pe un credit de producție care depășește de multe ori 80 la sută din necesar. Nu vom adopta - și cred că nici nu va fi posibil - în perioada care urmează alte măsuri decât cele care să ducă la creștere economică. Probabil că deranjează pe mulți această creștere economică.

Am auzit foarte multe aprecieri legate de șomaj, legate de faptul că nu s-a reușit în acest termen relativ scurt să intrăm pe o restructurare foarte masivă, spre exemplu în domeniul muncii.

Ar fi multe de spus, dar sunt atenționat de domnul președinte.

Îmi permit doar două minute să mai punctez câteva lucruri. Nu doresc să vă spun referitor la rezervele energetice. Vreau să vă spun că anul acesta am făcut aproape stocurile maxime posibile, cu excepția păcurei, - unde nu am reușit (circa 100 și cu 100 de mii în teritoriu, aproximativ 200 de mii de tone de păcură) - stocurile au fost la un nivel maxim. Să dea Domnul ca în anii viitori să se mai reușească această performanță!

Problema dificilă, domnilor, o constituie aprovizionarea curentă, lunară, care înseamnă peste 450 de mii de tone de păcură și aproximativ un milion de tone de țiței din import pentru prelucrare. Asta presupune surse financiare și valutare pe care nu le realizează Guvernul, domnilor. Sunt surse care se realizează direct în relația între furnizorii de energie și beneficiarii de energie.

O voce din sală:

Timpul!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Imediat mă și opresc. Credeam că vă interesează problema energetică și să vă dau mai multe detalii ... (Rumoare în sală; clopoțel) Domnului Băsescu o să-i răspund și în scris, (Rumoare în sală; comentarii) Vă rog eu foarte mult. Deci, vreau să rețineți o problemă. V-o spun cu toată sinceritatea. Deci, în următorii cel puțin 5-6 ani de zile, este foarte greu și nici nu văd posibil ca în România - și cred că ar fi și o mare greșeală - să se elimine monopolul în domeniul energiei electrice. Argumente sunt multiple. Vreau să vă spun că s-au derulat analize complexe pe această temă și efectele, atunci când pui în balanță și avantajele și dezavantajele, putem demonstra că nu sunt posibile - și, de altfel, nici țările avansate nu au făcut-o decât după o economie de piață cu peste 30-40 de ani de experiență în spate.

Și cu asta închei, pentru că s-au făcut comentarii referitor la Grupul I Cernavodă.

Domnilor, chiar dacă ar fi intrat la 31 decembrie 1994, asta înseamnă intrarea în criticitate. Pentru a ajunge la parametri de circa 600-620 de MW, este necesar un interval de circa 6-8 luni de zile. Este o primă problemă.

A doua problemă. Vreau să vă spun că această puntere în funcțiune nu a depins de Guvernul României și, ca să elimin de aici o încercare de deformare care s-a creat, - cu tot nivelul de cunoștințe tehnice al domnului Vosganian, vreau să vă spun că nu avem nici o datorie către Grupul canadian.

Este adevărat, însă, că Grupul II, Unitatea II, cu care suntem la ora actuală într-o derulare pe baza unui aranjament financiar, necesită, pentru punerea în funcțiune, aproximativ 3 ani de zile și circa 600 de milioane de dolari. Unitățile III, IV și V, fiecare în parte, necesită peste 1-1,2 miliarde de dolari, pentru a putea fi puse în funcțiune.

În orice caz, domnilor, rămân cu foarte multe probleme pe care dumneavoastră le-ați ridicat aici - multe dintre ele corecte - și sunt convins că și colegii mei vor medita la aceste probleme, urmând să continuăm punerea în aplicare a programului nostru energetic pentru perioada care urmează. (Rumoare în sală)

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea stângă a sălii)

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi, s-au încheiat ..... (Rumoare în sală; comentarii)

O voce din sală:

Voiam să-i spun domnului prim-ministru că .....

Domnul Adrian Năstase:

Nu voiați .... Vă spun eu că nu voiați ... V-ați înșelat .... Ați crezut că vreți .... (rumoare în sală; clopoțel) ...

Stimați colegi,

Încheim dezbaterile, care au dovedit încă o dată că puteam să desfășurăm aceste discuții în două săli separate, nu s-ar fi întâmplat absolut nimic deosebit, probabil că zgomotul de fond ar fi fost mai mic. Dar, ... în sfârșit, fiecare a venit cu textul scris de acasă. După părerea mea, nimeni nu a vrut să asculte argumentele celuilalt. (Rumoare în sală) O să încercăm, în viitor, să realizăm proceduri mai utile.

În ceea ce privește finalizarea acestei dezbateri, este necesar să stabilim o modalitate de vot. Conform articolului 108 din Regulament, Camera hotărăște, la propunerea președintelui, sau a unui grup parlamentar, ce modalitate de vot va folosi, în afară de cazul în care, prin Regulament, se stabilește o anumită procedură de vot.

Vă propun, ca modalitate de vot, votul secret cu bile. (Rumoare în sală)

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Iertați-mă, există o altă propunere? (Rumoare în sală; comentarii)

Domnul Ion Diaconescu: (din sală)

Vot nominal ....

Domnul Adrian Năstase:

Există și propunerea domnului președinte Diaconescu - vot deschis, vot nominal.

Supun la vot în ordine cele două propuneri.

Cine este pentru vot cu bile? Vă rog să numărați. (Rumoare în sală)

Stimați colegi, nu vă este teamă că o să cadă ușa aceea, pe care o sprijiniți? (Se referă la un grup de deputați care stau în dreptul ușii. Domnii deputați își ocupă locurile în sala de ședință).

Împotrivă? Vă rog să numărați.

Abțineri? Vă rog să numărați.

Rezultatul votului este următorul: 134 de voturi pentru, 112 împotrivă și 9 abțineri.

Cu majoritate de voturi, procedura de vot a fost acceptată. (Rumoare în sală)

Vă rog să faceți liniște, să-mi permiteți să vă explic votul.

Rog să fie aduse urnele și bilele, bineînțeles.

Vă rog să rețineți: va fi supusă votului cu bile Moțiunea depusă de cei 50 de semnatari, de deputați.

Votul pentru Moțiune va fi votul exprimat în felul următor: bila albă în urna neagră și bila neagră în urna neagră; acesta este votul pentru.

Votul împotriva Moțiunii va fi votul în care bila albă este introdusă în urna neagră și bila neagră este introdusă în urna albă.

Cu aceste precizări, îi rog pe chestorii și pe secretarii Biroului permanent să vină să-i asiste pe colegii noștri în desfășurarea votului.

Îl rog pe domnul deputat Putin să citească lista.

Vă rog să desfășurați votul în ordinea normală a listelor și vă rog să acceptați ca domnul Lazia să voteze la început. Are o problemă familială urgentă și ... (Rumoare în sală; vociferări)

Domnilor, sunteți necivilizați unii dintre colegi. Are o problemă de familie urgentă, iar cel care face astfel de comentarii s-ar putea, cânva, să se găsească într-o situație asemănătoare. Sunteți lipsiți de educație unii dintre dumneavoastră.

Domnul Emil-Livius-Nicolae Putin:

La județul Tulcea, Lazia Ioan - prezent.

Județul ALBA

Berciu Ion

prezent

Crișan Eugen

prezent

Dărămuș Nicolae Octavian

prezent

Gavaliugov Corneliu Dorin

prezent

Maier Ioan

prezent

Popa Mircea-Ioan

prezent

Județul ARAD

Bold Ion

prezent

Hui Ion

prezent

Jurca Teodor

prezent

Putin Emil-Livius-Nicolae

prezent

Roman Emil

prezent

Tokay Gheorghe

absent

Țărnea Marta Nora

Județul ARGEȘ

Drăguț Dumitru

prezent

Duță Adrian

prezent

Jugravu Marin

prezent

Nistor Iulian

prezent

Pițigoi Barbu

absent

Popovici Dan Ion Cristian

absent

Rizescu Sergiu-George

prezent

Stan Vasile

prezent

Ursu Doru-Viorel

absent

Zgondea Gheorghe

prezent

Județul BACĂU

Bălan Corneliu

prezent

Bibire Ovidiu Genaru

prezent

Brăneanu Dumitru

prezent

Corniță Ion

absent

Dan Matei-Agathon

prezent

Moldoveanu Marcel

prezent

Nistor Vasile

prezent

Popa Aron Ioan

prezent

Postolache Mihăiță

prezent

Protopopescu Cornel

prezent

Roșca Nicolae

prezent

Județul BIHOR

Bot Octavian

prezent

Feric Emeric

absent

Floruța Crăciun

prezent

Moldovan Teodor

prezent

Rákóczi Ludovic

prezent

Serac Florian

prezent

Székely Ervin Zoltán

prezent

Szilágyi Zsolt

prezent

Șuta Vasile

absent

Țepelea Gabriel

prezent

Județul BISTRIȚA-NĂSĂUD

Catarig Ioan

prezent

Coc Dorel Alexandru

prezent

Sîntu Ioan Teodor

absent

Sonea Ioan

absent

Szilágyi Zoltan

prezent

Județul BOTOȘANI

Afrăsinei Viorica

prezentă

Clocotici Toader

prezent

Manolescu Tudor

prezent

Ota Alexandru

absent

Pintilie Octav

prezent

Simionovici Alexandru

absent

Teodorescu Mihai

absent

Județul BRAȘOV

Bran Vasile

prezent

Danciu Florea

prezent

Ghișe Ioan

prezent

Iuliano Valentin

absent

Lepșa Sorin Victor

prezent

Madaras Lázár

absent

Pica Ioan Victor

prezent

Pop Horia

prezent

Stoica Emil

prezent

Tănasie Petru

prezent

Județul BRĂILA

Băteanu Nicolae

prezent

Ionescu Smaranda

prezentă

Marcu Neculai Liviu

absent

Negoiță Florin

prezent

Petre Petrică

prezent

Sassu Alexandru

prezent

Județul BUZĂU

Albu Alexandru

prezent

Angelo Ion-Florian

absent

Mladin Liviu

prezent

Mohora Tudor

prezent

Partal Petre

absent

Petrescu Ovidiu Cameliu

prezent

Pîslaru Dumitru

prezent

Județul CARAȘ-SEVERIN

Enache Dragoș

prezent

Mănescu Miron

prezent

Popescu Mircea

prezent

Sturza Popovici Cornel

prezent

Vilău Ioan Adrian

prezent

Județul CĂLĂRAȘI

Alecu Aurelian Paul

prezent

Gurău Ion

prezent

Naidin Petre

prezent

Nicolae-Văleanu Ivanciu

prezent

Voicu Vasile

prezent

Județul CLUJ

Ciurtin Costică

prezent

Crețu Mircea

absent

Gavra Ioan

prezent

Kónya-Hamar Alexandru

prezent

Lițiu Petru

absent

Matei Vasile

absent

Mátis Eugen

prezent

Neményi József Nándor

prezent

Rațiu Ion

prezent

Roman Ionel

prezent

Tănasă Ioan

absent

Județul CONSTANȚA

Ciumara Mircea

prezent

Dumitrescu Ioan

prezent

Gemil Tasin

prezent

Hristu Ion

prezent

Ionescu Vasile

prezent

Joca Romulus Ioan

prezent

Liță Mihai

prezent

Mangiurea Anton-Marin

prezent

Marinescu Ioan-Sorin

prezent

Moinescu Dumitru

prezent

Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae

prezent

Radu Alexandru Dumitru

absent

Rușid Feuzia

prezentă

La Cluj Lițiu Petre - prezent.

Județul COVASNA

Birtalan Ákos

prezent

Dragomir Aurel

absent

Márton Árpád-Francisc

prezent

Zsigmond László

prezent

Județul DÎMBOVIȚA

Boștinaru Victor

prezent

Constantin Constantin

prezent

Diaconescu Sorin-Constantin

prezent

Ghiță Constantin

prezent

Patriciu Dan Costache

absent

Popa Daniela

prezentă

Rădulescu-Zoner Constantin Șerban

prezent

Vrabie Corneliu-Dan

prezent

Județul DOLJ

Baniță Petre

prezent

Berceanu Radu Mircea

prezent

Brezniceanu Alexandru

prezent

Dobrescu Doru Mihai

absent

Dragomir Constantin-Romeo

prezent

Grigoraș Neculai

prezent

Lungu Marin

absent

Nicu Vintilă

prezent

Panait Mihail

prezent

Popescu Emil-Teodor

prezent

Șomîcu Simion Silviu

absent

Județul GALAȚI

Arhire Constantin

absent

Călin Nestor

absent

Chirilă Trifu

prezent

Chivu Neculai

prezent

Danilescu Ion

prezent

Iamandi Ioan-Cătălin

prezent

Iorga Leonida Lari

absentă

Leonte Mircea

prezent

Lixăndroiu Viorel

prezent

Județul GIURGIU

Iușut Mihail

prezent

Pavel Viorel

prezent

Priceputu Laurențiu

prezent

Sârbu Chiriaca

prezentă

Județul GORJ

Bălăeț Mitică

prezent

Gheorghe Constantin

prezent

Golu Mihail

prezent

Gorun Gheorghe

prezent

Hoară Constantin Emil

prezent

Mischie Alexandru Nicolae

prezent

Județul HARGHITA

András Imre

prezent

Antal István

prezent

Asztalos Ferenc

absent

Borbély Emeric Dumitru

absent

Nagy Benedek

prezent

La Galați este prezent Călin Nestor.

Județul HUNEDOARA

Ana Gheorghe

prezent

Bucur Mihail

prezent

Fekete Jolt Zoltan

absent

Hortopan Ion

prezent

Ifrim Dumitru

prezent

Șteolea Petru

prezent

Știrbu Aurel

prezent

Timiș Ioan

prezent

Județul IALOMIȚA

Cristea Gheorghe

prezent

Dumitrescu Ion

prezent

Galin-Corini Vlad-Vladimir

prezent

Tarna Gheorghe

prezent

Județul IAȘI

Bondariu Ionel

prezent

Calance Dumitru

absent

Dănilă Fănică

prezent

Ioan Petru

prezent

Ionescu Ion

prezent

Lupu Vasile

prezent

Roman Gheorghe

prezent

Soroceanu Valentin

prezent

Stanciu Anghel

prezent

Străchinaru Ioan

absent

Trepcea Dan Florin

absent

Vitcu Dionisie

prezent

Județul MARAMUREȘ

Bertzi Theodora

prezentă

Brânzei Gheorghe

absent

Bud Nicolae

prezent

Dunca Tudor Gavril

prezent

Filip Niculae

prezent

Lupuțiu Teodor

prezent

Mazalik Iosif Alfréd

prezent

Popa Gheorghe

absent

Tcaciuc Ștefan

prezent

Județul MEHEDINȚI

Drăghiea Nicolae

prezent

Nică Mihail

prezent

Nicolicea Eugen

prezent

Penescu Victor

prezent

Tânjală Mihai

prezent

Județul MUREȘ

Borbély Ladislau

prezent

Bucur Coriolan

absent

Burcă Petru

prezent

Elek Barna

absent

Iosif Ovidiu-Valeriu

absent

Kerekes Károly

absent

Lădariu Lazăr

prezent

Mureșan Ioan

prezent

Németh Ioan

absent

Județul NEAMȚ

Bivolaru Ioan

absent

Burlacu Viorel

prezent

Dobrescu Smaranda

absentă

Mardare Constantin

prezent

Rădulescu Cristian

prezent

Seniuc Corneliu

prezent

Stancov George-Iulian

prezent

Vasilescu Valentin

prezent

Județul OLT

Argeșanu Valentin

prezent

Bagdasar Simion

prezent

Chiostec Mircea

prezent

Cojocaru Anișoara

prezentă

Gâtan Ilie

prezent

Ilie Ștefan

prezent

Popescu Costel-Eugen

prezent

Județul PRAHOVA

Alexandru Nicolae

prezent

Dobre Gheorghe

prezent

Dobrescu Ion

absent

Ivănescu Paula Maria

prezentă

Munteanu Mircea Mihai

prezent

Mureșan Ioan

prezent

Nica Ilie

prezent

Nicolau Anton

prezent

Opriș Constantin Remus

prezent

Pitca Adrian Constantin

prezent

Ruse Corneliu Constantin

prezent

Silvaș Mircea-Anton

prezent

Țurlea Petre

absent

Județul SATU-MARE

Pécsi Ferenc

prezent

Pop Ioan

prezent

Pop Viorel

prezent

Sălăjean Gheorghe

prezent

Toduț Gheorghe

prezent

Varga Attila

prezent

Județul SĂLAJ

Bara Radu-Liviu

prezent

Jecan Aurel

prezent

Pop Vasile-Gheorghe-Victor

prezent

Vida Iuliu

prezent

Județul SIBIU

Dejeu Gavril

prezent

Frunzescu Daniel

prezent

Luca Raymond

prezent

Radu Tudor

prezent

Teodoriu Bujor-Bogdan

prezent

Tobă Francisc

prezent

Wittstock Eberhard-Wolfgang

prezent

Județul SUCEAVA

Babiaș Iohan-Peter

absent

Bratu Emilian

prezent

Chiriac Mihai

absent

Constantinescu Toader

prezent

Costin Anatolie

prezent

Ghilea Sabin

absent

Lazar Nicolai

prezent

Mândroviceanu Vasile

prezent

Monoranu Corneliu

prezent

Munteanu Viorel

prezent

Potolincă Vasile

absent

Județul TELEORMAN

Berechet Constantin

prezent

Calotă Floarea

prezent

Cristea Vasile

absent

Dumitriu Marian

prezent

Olteanu Mihail

prezent

Pantiș Sorin

prezent

Videanu Adriean

prezent

Județul TIMIȘ

Bárányi Francisc

prezent

Boroș Emil

absent

Dabu Romulus

prezent

Dugulescu Petru

prezent

Gvozdenovici Slavomir

prezent

Ivanciov Carol Matei

absent

Munteanu Vasile Dorin

prezent

Popovici Vasile

prezent

Rusu Horia Mircea

prezent

Stănescu George

absent

Tabără Valeriu

prezent

Vintilescu Teodor

prezent

Județul TULCEA

Antonescu George Crin Laurențiu

absent

Lazia Ion

prezent

Nicola Ilie

absent

Suhov Petru

absent

Verbina Dan

prezent

Județul VASLUI

Alexandrache Georgică

absent

Băsescu Traian

prezent

Buzatu Dumitru

absent

Costin Ioan

prezent

Dan Marțian

prezent

Ioniță Mihnea-Tudor

prezent

Marcu Grigore

prezent

Județul VÎLCEA

Baciu Severin

prezent

Câutiș Gheorghe

prezent

Diaconescu Daniel Mircea

prezent

Istrate Rada

absentă

Răban Grigore

prezent

Rotaru Constantin

prezent

Județul VRANCEA

Anastasiu Călin-Emil

prezent

Popescu Aurelian-Octavian

prezent

Severin Adrian

prezent

Tudorachi Spiridon

prezent

Udrea Florian

prezent

Veber Laurențiu Felician Doru

prezent

Municipiul BUCUREȘTI

Athanasiu Alexandru

prezent

Avramescu Constantin Gheorghe

prezent

Babiuc Victor

absent

Brahaș (Vițu Ionel) Cornel

prezent

Cazimir Ștefan

prezent

Cerveni Niculae

absent

Costache Daniel George

prezent

Cunescu Sergiu

absent

Diaconescu Ion

prezent

Dinu Ion

prezent

Dobrescu Răsvan

absent

Duțu Ion

prezent

Furo Iuliu Ioan

prezent

Iliescu Agata Maria (Nicolau)

prezentă

Ionescu Constantin

prezent

Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile-Constantin

prezent

Marinescu Bogdan

absent

Marinescu Ioan

prezent

Mușetescu Ovidiu Tiberiu

prezent

Năstase Adrian

prezent

Pascu Horia-Radu

prezent

Pavlu Mircea

prezent

Părăluță Mihail

prezent

Porojan Mircea

prezent

Răducanu Gheorghe

absent

Roman Petre

prezent

Sălcudeanu Petre

prezent

Tănase Stelian

absent

Teculescu Constantin

prezent

Vosganian Varujan

prezent

Weber Otto-Ernest

absent

SECTORUL AGRICOL ILFOV

Comănescu Gheorghe

prezent

Fițion Gheorghe

prezent

Ivanovici Constantin

prezent

Păunescu Costel

prezent

Dacă este cineva care nu a fost strigat?

Domnul Adrian Năstase :

Stimați colegi, dacă mai este cineva care nu a votat?

Vă rog, atunci să luăm urnele și să mergem la bibliotecă.

Nici o problemă, vă rog să-l treceți și pe domnul Elek Barna prezent și să voteze.

Rog, membri Biroului permanent, să vină la bibliotecă, unde se va face numărarea voturilor.

După pauză:

Domnul Adrian Năstase :

Vă rog, domnule secretar!

Domnul Emil Putin:

Parlamentul României - Camera Deputaților .

Proces-verbal, referitor la rezultatul votului exprimat asupra moțiunii inițiată de 50 de deputați.

Biroul permanent al Camerei Deputaților, întrunit în ședință în ziua de 26 februarie 1996, a procedat la verificarea și numărarea voturilor exprimate, în mod secret prin bile de către deputați ,asupra moțiunii inițiate de 50 de deputați și a constatat următoarele:

Numărul total al deputaților - 341;

Numărul total de voturi exprimate - 275;

Numărul de voturi anulate - 1;

Numărul de voturi valabil exprimate - 274, din care:

- voturi pentru adoptarea moțiunii - 150

- voturi împotriva moțiunii - 124.

In conformitate cu prevederile articolului 145, din Regulamentul Camerei Deputaților, aprobarea unei moțiuni se face cu votul majorității deputaților prezenți.

Având în vedere că din totalul de 275 de deputați prezenți, 150 au votat pentru aprobarea moțiunii, iar 124 au votat împotrivă, Camera Deputaților constată că a fost întrunită majoritatea cerută de Regulamentul Camerei Deputaților pentru aprobarea moțiunii.

Încheiat astăzi 26 februarie 1996 - Biroul permanent al Camerei Deputaților.

Domnul Adrian Năstase :

Stimați colegi,

Parlamentul în înțelepciunea sa a luat astăzi două decizii istorice. Aceeași moțiune la Senat a fost respinsă, iar la Cameră a fost admisă, deci echivalează aproape cu situația în care o instanță de judecată în aceeași speță dă două verdicte contradictorii. Nu știu ce va înțelege opinia publică din această chestiune, dar iată că se dovedește că ceea ce am spus astăzi la Biroul permanent este corect. Astfel, opoziția, după părerea mea, sau cei care au semnat acest text au greșit, pentru că ei ar fi trebuit să introducă o astfel de moțiune, fie la o singură Cameră, fie la Camerele reunite. Pentru că, evident, este foarte greu pentru Guvern în această situație să decidă cum să acționeze în baza hotărârii Senatului sau în baza hotarârii Camerei?

O să ne explice domnul președinte Gavra.

Noapte bună! Pe mâine!

Ședința s-a încheiat la orele 22,30.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 25 februarie 2021, 18:54
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro