Plen
Ședința Camerei Deputaților din 27 februarie 1996
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1996 > 27-02-1996 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 27 februarie 1996

  1. Intervenții ale domnilor deputați:

 

Sedința a început la ora 8,43.

Lucrările sunt conduse de domnul Adrian Năstase, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Ovidiu Cameliu Petrescu și Emil Putin, secretari.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Doamnelor și domnilor deputați,

Incepem lucrările ședinței noastre de astăzi.

Vă anunț că din totalul celor 341 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări 239, iar 102 sunt absenți. Cvorumul prevăzut de articolul 128 din Regulament este întrunit.

Potrivit programului aprobat, urmează cele 50 de minute pentru diverse intervenții ale deputaților.

Pe Lista nr. 1, la intervenții, sunt înscriși, ca deputați independenți, domnii Nicolae Drăghiea și Petre Turlea.

 
Nicolae Drăghiea - prezentarea situației cu care se confruntă societatea Cerlom - SA din Drobeta-Turnu Severin;

Dau cuvântul domnului deputat Nicolae Drăghiea.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Nicolae Drăghiea:

Vă mulțumesc.

Intervenția mea se referă la un caz din Drobeta-Turnu Severin. De peste un an, există în Drobeta-Turnu Severin, la Societatea CERLOM-S.A. un conflict de muncă permanent, culminând cu o grevă generală în perioada 12-26 februarie, având ca obiect modul în care a fost înstrăinat patrimoniul acestei societăți, printr-o strategie de privatizare, prin care au fost aduse mari pagube, materiale și morale, atât unității și salariaților săi, căt, mai ales, statului român. Astfel, în anii 1993-1994, grație hărniciei salariaților și activității manageriale competente, societatea a reușit să scape de blocaje financiare, iar în anul 1994 a reușit să-și încheie activitatea cu 2,5 miliarde lei beneficii.

Cum unitatea devenise foarte profitabilă, a atras interesul profitorilor interni și externi, puși pe îmbogățire fără eforturi materiale și financiare, și cu sprijinul unor organisme puse să demoleze fără nici un discernământ întreaga structură a economiei naționale, care, profitând de ambiguitățile unor reglementări privind strategia privatizării, au vândut printr-o escrocherie nemaiîntâlnită această unitate, contrar intereselor statului român și salariaților societății, cetățeanului francez Kohn Vladimir, și astfel S.C. CELROM, devenită asociație pe acțiuni a salariaților, a încetat să mai existe începând cu anul 1995.

Contractul de vânzare-cumpărare care a fost încheiat între F.P.S. și cetățeanul francez este ilegal și imoral, pentru că au fost încălcate flagrant atât interesele statului român, fiind lovit atât în politica sa financiară, în interesele populației, cât și drepturile salariaților, stipulate în legislația muncii și în contractul colectiv de muncă.

Până unde au mers jaful și escrocheria reiese și din prețurile la care au fost stabilite și cu care acest patron a plătit terenul pe care se află unitatea respectivă, prețul casei de oaspeți a unității, cu cele 6 încăperi, care a fost fixat la 494.000 lei, precum și prețul mizerabil cu care i-a fost vândut și microcartierul de garsoniere pentru nefamiliști, construit din fondurile statului român înainte de 1989.

În ceea ce privește sindicatul respectivei societăți, reprezentanții săi au sesizat, de acest caz, mai multe organe, inclusiv Guvernul României, mai multe organe de presă locale și posturi de radio, au publicat informații, cu probe și argumente. Grupul de control al primului ministru a efectuat un control și a constatat neregulile săvârșite, dar nu s-a luat nici o măsură.

Reamintim că, în acest moment, de peste o săptămână, peste 800 de salariați sunt în grevă, așteptând ca cei în drept să-și facă timp pentru a-i asculta.

Este oare așa de greu ca cei puși să slujească poporul român să se aplece și asupra doleanțelor cetățenilor săi? Nimeni nu cere pomană. Dorește doar un act de dreptate.

Vă mulțumesc.

 
Petre Țurlea - ridicarea unor probleme referitoare la gestionarea fondului alocat prin buget pentru ajutorarea comunităților românești care trăiesc în alte state;

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Petre Țurlea.

Va urma lista a doua, cu majoritari, domnul Ioan Marinescu ar fi primul pe listă, de la P.R.M., și după aceea, domnul Vasile Stan, de la P.D.S.R.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Petre Turlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Textul următor l-am scris în noiembrie 1995, dar nu am putut să vi-l prezint atunci și, după cum vedeți, nu putea avea atunci nici o legătură cu proaspăta candidatură a domnului Adrian Păunescu la funcția de președinte al României. Acum, însă, cred că are o mare legătură. S-a nimerit să-l prezint chiar acum.

În toamna anului 1994 s-a înființat Forumul Organizațiilor Românești, cuprinzând 34 de organizații ale românilor, foarte multe din afara țării, chiar și din Canada ce își propunea ajutorarea concretă a comunităților românești care trăiesc în alte state. Efortul urma a fi canalizat în 3 direcții: susținerea școlii romănești, a Bisericii Românești Ortodoxe și publicarea de cărți, mai ales școlare, în limba română. Sunt acțiuni cu efect major, în timp, pentru păstrarea individualității, a românității acestor colectivități.

Prin efortul susținut al conducerii FOR, domnul Georgescu, ministrul finanțelor, după două luni de insistență, a fost convins să repartizeze, prin bugetul de stat, o anumită sumă pentru acest scop și în final s-a ajuns la 2,3 miliarde lei, după cum domniile voastre știți. După ce reprezentanții FOR au reușit să smulgă acești bani, în final s-a adoptat de către Parlament un amendament, conform căruia dirijarea fondurilor să se facă prin Congresul Spiritualității Românești de la Herculane. FOR, care obținuse banii, era exclus.

Ce se întâmplase? Domnului Adrian Păunescu, adevăratul conducător al Congresului de la Herculane, auzind de introducerea sumei în buget, i-au sticlit ochii și a cerut imperativ ca domnia sa să o gestioneze.

Am fost în 1994 la Herculane. S-au rostit discursuri frumoase, s-a cântat, s-a ciocnit câte un pahar. În 1995, s-au rostit iar discursuri frumoase, s-a cântat din nou și, din nou, s-a ciocnit câte un pahar. La sfârșit a rămas, de fiecare dată, doar amintirea discursurilor, cântecelor și paharelor, și amintirea imaginii domnului Adrian Păunescu, tronând în mijlocul prezidiului sau conducându-și Cenaclul "Flacăra".

Cu ce s-au ales românii de peste hotare, în afara acestor amintiri? Nici o școală românească nu a fost construită, nici o Biserică Ortodoxă nu a fost ajutată, nici o carte școlară pentru acei români nu a fost editată. Patriotismul de vorbe zglobii l-a înlocuit pe cel cu urmări concrete, pozitive.

Pentru a satisface orgoliul nemăsurat al domnului Adrian Păunescu și cupiditatea acestuia, se pierd, fără efect pozitiv, miliarde de lei din averea statului. Banii aceștia, în loc să-i ajute pe românii din afara țării, sunt cheltuiți de domnul Adrian Păunescu pentru a-și ridica propriul monument.

Adevărații oameni mari, adevărații patrioți, știu să deosebească ceea ce este esențial, cu efecte majore de durată, de ceea ce este efemer, mai ales atunci când în joc este însuși destinul poporului lor.

Prin deturnarea scopului inițial al sumei înscrise în bugetul de stat pe anul 1995, domnul Adrian Păunescu a dovedit că este un om mic. Faptul l-ar putea privi doar personal, dacă, din păcate, nu ar afecta capacitatea de rezistență la asimilarea românilor din afara țării. S-a dovedit, astfel, că între domnul Adrian Păunescu și poporul român, în ansamblul său, se află interesul personal, egoist, al celui dintâi, care se contrapune interesului național.

De aceea spuneam, la începutul acestor puține cuvinte, că problema ridicată are legătură cu proaspăta candidatură a domnului Adrian Păunescu la Președinția României.

În final, remarc faptul că, din nou, Comisia parlamentară de specialitate și anul acesta intenționează să încredințeze suma din buget tot domnului Adrian Păunescu. Cred că este o hotărâre condamnabilă, pe care noi o putem înlătura la votul final.

Mulțumesc. (Câteva aplauze).

 
Ioan Marinescu - considerații pe marginea unor declarații recente ale ambasadorului SUA în țara noastră;

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc.

În continuare, domnul deputat Ioan Marinescu, de la P.R.M.

Va urma domnul deputat Vasile Stan, de la P.D.S.R.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Ioan Marinescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Când, în urmă cu 2 ani, sosea în țara noastră domnul Alfred Moses, ambasador al celui mai puternic stat din lume, Partidul "România Mare" l-a salutat și l-a întâmpinat cu tradiționala urare românească de "Bun venit!" Au fost atunci parlamentari, din alte partide, care nu au agreat această numire.

În ultima vreme, însă, domnul ambasador al Statelor Unite a făcut declarații cu totul neobișnuite, chiar jignitoare, la adresa armatei române și a vieții politice din țara noastră, călcând astfel reguli diplomatice și amestecându-se direct în viața politică a României.

Astfel, cea mai gravă declarație este aceea de vineri seara, când a spus la Radio că: "Armata română și populația civilă au ucis 200.000 de evrei". Ca fost militar și ca parlamentar protestez cu hotărâre contra acestei declarații neconforme cu realitatea și neatestată de documente oficiale.

Țin să reamintesc domnului ambasador că un alt domn, numit tot Moses, ne acuzase că am exterminat 400.000 de evrei, deși documentele oficiale și mulți martori în viață atestă netemeinicia acestor cifre. Foarte mulți evrei, ca să scape de teroarea hortystă, au fugit din Transilvnia de Nord, vremelnic ocupată, în România, unde au fost primiți cu omenie și ajutați să plece în alte țări, din afara Europei, care în acel timp era teatru de război.

Vreau să reamintesc domnului ambasador că în instrucțiunile care se făceau piloților americani care trebuiau să bombardeze Europe de Est, se preciza că trebuie să facă tot posibilul ca, dacă avioanele lor sunt doborâte deasupra Bulgariei, să treacă în România, unde se vor bucura de un tratament mult mai uman.

Pot să vă mai spun că în Spitalul Militar Central, numit atunci "Regina Elisabeta", era un pavilion unde erau găzduiți piloți americani, în condiții deosebit de bune, bucurându-se chiar de un confort pe care nu-l aveau ofițerii și soldații români, internați în același spital.

Altă declarație jignitoare a domnului ambasador a fost aceea făcută la Cluj-Napoca, unde ne dădea sfaturi ce partide să participe sau nu la alegerile din 1996, etichetând unele dintre ele ca "partide extremiste". Nu știu ce a vrut să înțeleagă domnul ambasador prin "partide extremiste", dar noi, cei de la Partidul "România Mare", nu ne simțim câtuși de puțin extremiști.

Este interesantă referirea pe care a făcut-o domnul ambasador la Pactul Ribbentrop-Molotov, pe care, deși l-a condamnat, spune că "... nu mai este nimic de făcut, deoarece a trecut prea mult timp".

Nu mai spun despre referirile domniei sale la "România Mare", pe care se face că n-o înțelege.

Partidul "România Mare" a semnat Declarația de la Snagov, prin care se trasa calea de urmat pentru țara noastră. În ultima vreme însă, tot mai mulți oaspeți străini vin cu aere de inspectori care ne dau sfaturi și ne ceartă ca pe niște elevi și ne amenință că nu vom intra în NATO sau în structurile europene dacă nu vom face cum ne dictează.

Partidul "România Mare" este pentru o cooperare activă în Europa, continent în care ne aflăm de mii de ani și nu veniți din altă parte. Noi milităm nu pentru o politică de ploconire față de alte forțe din altă parte a Europei, schimbând astfel un stăpân cu altul, noi milităm pentru o politică de neutralitate activă, promovată cu mult timp în urmă de politicianul conservator de mare renume, Take Ionescu.

Cred că Ministerul de Externe ar trebui să se sesizeze de aceste declarații de-a dreptul jignitoare la adresa vieții politice din România și să ia atitudine fermă, de respingere a imixtiunilor în afacerile interne ale României, țară independentă și suverană.

Mulțumesc, domnule președinte.

 
Vasile Stan - critici la adresa domnului Petre Roman pentru prestația în emisiunea Față în față de pe postul PRO-TV;

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Vasile Stan.

Va urma domnul deputat Dumitru Brăneanu, tot de la P.D.S.R.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Vasile Stan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Duminică, 25 februarie, la o oră de vârf, am vizionat pe PRO TV emisiunea "Față în față", cu Ilie Șerbănescu, invitat fiind domnul Petre Roman.

De la bun început, felicit pe domnul Ilie Serbănescu, redactorul rubricii, pentru modul în care a condus emisiunea, pentru profesionalismul domniei sale. Păcat că răspunsurile primite nu s-au ridicat nici un moment la nivelul întrebărilor, multe din aceste răspunsuri fiind evazive, mai exact, jenante.

Emisiunea a debutat cu vizionarea unei casete, fabricată de colaboratorii domnului Petre Roman, în care personajul principal era filmat în diferite ipostaze, inclusiv printre precupețe.

Vizionând cu atenție caseta, remarc următoarele: domnul Petre Roman și-a început campania electorală pentru prezidențiale, eludând legea. Domnul Petre Roman a fost primul care a cerut de la balconul fostului Comitet Central moartea lui Ceaușescu. Caseta a fost, de fapt, un spot publicitar sub deviza: "Consumați cu încredere Petre Roman!".

Pe parcursul emisiunii, am mai constatat că domnul Petre Roman, cu toate că-i cunoșteam antecedentele, se erijează în singurul social-democrat adevărat din România.

La întrebarea domnului Șerbănescu referitoare la apartenența și a P.D.S.R.-ului la social-democrație, răspunsul domnului Petre Roman a fost stupefiant, afirmând că P,D.S.R.-ul nici măcar partid democrat nu este, pe motiv că a schimbat mulți primari și că duce o politică de pedeserizare.

Toată lumea știe că au fost suspendați mulți primari ai opoziției și primari, mai puțini, de altfel, din arcul guvernamental, pentru abuzuri, foloase necuvenite, pentru fraude, în special în aplicarea Legii fondului funciar.

Probabil că domnul Petre Roman dorește ca acești primari să fie lăsați să-si facă mendrele, cunoscând că majoritatea nemulțumirilor n-au fost create de imperfecțiunile Legii nr. 18, ci de aplicarea frauduloasă a ei.

La a doua acuză... Dacă domnul Petre Roman înțelege prin "pedeserizare" mărirea accentuată a numărului partidului nostru prin înscrierea benevolă, pe baza aspirațiilor individuale, a cetățenilor din toate mediile și profesiile, înclin să-i dau dreptate. Supărarea domniei sale se datorește faptului că mulți membri ai Partidului Democrat au trecut individual, sau în grup, la P.D.S.R.

Inclin să-i dau dreptate, de asemenea, că a existat pe timpul lui Ceaușescu o politică de pecerizare, și că altfel nu te puteai evidenția. Dacă nu erai membru P.C.R. și nu proveneai dintr-un mediu adecvat, nu puteai să-ți desăvârșești studiile în Franța, ca domnul Petre Roman.

De altfel, dintre persoanele cunoscute, în afara domnului Petre Roman, două odrasle au reușit, în acea perioadă, să se școlească sau să-și desăvârșească studiile în apusul Europei: Valentin Ceaușescu la Oxford și domnul Gabriel Liiceanu la Heidelberg.

 
 

Doamna Paula Ivănescu (din sală):

Au mai fost și alții!

 
 

Domnul Vasile Stan:

Pentru că domnul Petre Roman a fost, evident, încurcat când a fost întrebat de valuta consumată, vehiculând cifre inexacte, vă dau aceste cifre: Guvernele Roman-Stolojan au consumat până la 30 noiembrie 1992, 4 miliarde dolari, din care 1,8 miliarde din rezerva lăsată de Ceaușescu, și 2,2 miliarde din împrumuturi externe, pentru producție și infrastructură. Din acești bani s-au consumat doar 0,5 miliarde, restul s-au consumat pentru consum. La 30 noiembrie 1992, mai erau în visteria țării doar 30 de milioane de dolari.

În rest, din cauza invitatului, emisiunea de duminică, "Față în față" cu Ilie Serbănescu a fost un eșec vizibil.

 
Dumitru Brăneanu - o sugestie privind Redirijarea fluxului excedental bănesc spre producătorii agricoli;

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul Dumitru Brăneanu.

Va urma domnul deputat Anghel Stanciu, de la P.R.M.

 

Domnul Dumitru Brăneanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Este îndeobște cunoscută lipsa de credite cu dobândă bonificată pentru agricultură, datorită nerambursării la scadență a unor mari sume de bani de către producătorii agricoli, în special cei cu capital majoritar de stat, către bănci, ceea ce pune în dificultate reluarea acestui proces și în acest an.

Deși primăvara se apropie și există o Hotărâre de Guvern în vederea aplicării Legii nr. 83, lipsa banilor pune în pericol desfășurarea campaniei de primăvară din agricultură.

Având în vedere creșterile deosebit de mari la prețurile licitate de către ROMCEREAL, la cereale: la grâu 518 lei/kg., la ultima licitație, la porumb peste 300 de lei, dublu față de prețul de achiziție din anul 1995, sugerăm factorilor de decizie guvernamentali posibilitatea redirijării acestui flux excedental bănesc spre producătorii agricoli în vederea reluării unui nou ciclu de producție.

Cred că este firesc și economic, în același timp, ca ceea ce se obține excedentar într-un anumit sector al economiei să fie reinvestit, proporțional, în același sector, în vederea dezvoltării producției.

Suntem conștienți că aceste sume sunt insuficiente, față de necesarul din această primăvară, dar ele pot constitui un început de deblocare a situației în care ne aflăm.

Deși procedeul nu este cel mai ortodox, până la constituirea structurilor adecvate, am în vedere integrarea de tipul asociațiilor interprofesionale, poate constitui o modalitate de constituire de fonduri în vederea demarării campaniei agricole din această primăvară.

Vă mulțumesc.

 
Anghel Stanciu - intervenție în sprijinul amendării Legii avocaților;

Domnul Adrian Năstase:

Da. Vă mulțumesc foarte mult.

Are cuvântul domnul Anghel Stanciu.

Va urma domnul deputat Petre Naidin.

 

Domnul Anghel Stanciu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Universitățile din România, indiferent că sunt de stat sau particulare, cuprind, de regulă, și câte o Facultate de Drept, ai căror absolvenți, licențiați în drept, pot activa ca avocați, consilieri juridici, procurori, judecători.

Până în prezent, nu a luat ființă încă în România, cel puțin după știința noastră, facultăți sau secții de specializare pentru avocați. În consecință, calitatea de licențiat în drept conferă absolventului cu licență dreptul să-și desfășoare neîngrădit profesia pentru care s-a pregătit.

Ca urmare, noi considerăm necesar să se amendeze Legea avocaților, astfel încât să se reușească ca licențiații în drept, care sunt jurisconsulți să poată să-și desfășoare liber profesia pentru care s-au pregătit.

Vă mulțumesc.

 
Petre Naidin - sprijin cerut Biroului permanent pentru găsirea unor soluții în ajutorul veteranilor de război;

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul Petre Naidin, care va fi urmat de domnul Ioan Catarig, de la P.D.S.R.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Petre Naidin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Anul trecut am inițiat un proiect de lege pentru a se putea concretiza ceea ce am pomis noi veteranilor de război, prin Legea nr. 44, adică loc de casă sau teren arabil, dreptul de a călători gratuit, facilități la plata chiriilor, energiei electrice sau termice.

Acasă, în teritoriu, le-am spus dumnealor, în vreo 12 intâlniri, ce minuni sunt pe cale a face, Nu sunt primul. Alții promit marea cu sarea. Unul că împreună am ieșit din tiranie, împreună să ieșim din sărăcie.

Am ajuns să ne bucurăm că sunt, evident, alții, în foame, durere și frig, pentru a se oferi alții ca alternativă. Cu ce? Cu valoarea proprie, ca cea mai veritabilă ofertă. În definitiv, n-am spus eu că secretul succesului este sinceritatea. Odată ce poți să te prefaci, ai reușit.

Altul, creditat veșnic a încurca treburile, se ocupă și el de grijile cetățenilor. Nu spune și cum. Numai declamând că miroase a incompetență și crezând numai în acesta, te identifici inevitabil cu "este ceva în neregulă" dacă ai tot timpul dreptate. Și uite așa, din slogan în slogan, cu transparență, pe lângă percepția alegătorului, ne vom convinge că nimic nu reușește atât de plenar ca eșecul, pentru a întări ideea că aici este locul unde nu se întâmplă nimic, decât apatie, deși sunt destui care, precum profeții ne-au propus a ne salva. Chiar dacă recent s-a întâmplat la Cluj, tocmai pentru a întări ideea că dacă nu vom fi conștienți că trebuie a ne promova interesul, ne vom plânge de alții care au grijă a declara una sau alta. Iar, culmea, unii se bucură, conform teoriei,"cu musca pe căciulă".

Poate ar fi mai bine dacă am fi mai uniți, căci știm că încrederea populației a cunoscut o continuă erodare, începând cu Parlamentul și continuând cu principalele instituții naționale.

Satisfacția față de viață cunoaște cuantificări în funcție de realizări și nu de promisiuni , ale noastre, ale tuturor. Iar pentru veteranii de război, timpul, sigur, nu mai are răbdare, oricât ne-am strădui noi, pentru că drumul onoarei și jertfei, de la Prut, trecând peste Carpați, până la Carei, spre podul Boemiei, odată și odată va rămâne numai în imaginația noastră, pentru că cei trecuți de 70 de ani, care au văzut, au trăit pentru noi, ar merita, și aici rog Biroul Permanent să mă sprijine, ca la comisiile de specialiate să se găsească răspunsuri sau soluții.

Eu n-am orgolii de salvator, dar dacă mi s-au plâns... Un proiect de lege se scrie în 30 de minute, iar la Asociația Națională a Veteranilor de Război, unde am fost invitat, mi s-a spus că dumnealor au încredere în noi, cei din mediul politic, pentru a mai hotărî o dată.

Dincolo de proverbiala inepție a românului, chiar dacă am fost rugați să rămânem pe locurile noastre, și odată n-am ascultat, eu cred că n-ar trebui a-i dezamăgi și pe cei care ar dori o bătrânețe fericită. Pentru că o merită.

Vă mulțumesc.

 
Ioan Catarig - referire la soluții politice pentru complexa problematică energetică;

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Ioan Catarig de la P.D.S.R.

Va urma domnul deputat Corneliu Bălan, de la P.U.N.R.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Ioan Catarig:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Intervenția mea de astăzi este o continuare a afirmației pe care prim-ministru Nicolae Văcăroiu a făcut-o ieri, cum că activitatea energetică va fi activitate pentru următoarele două Guverne. Eu vin să susțin acest lucru, prezentându-vă câteva aspecte.

În intervenția mea mă voi referi la soluțiile politice ce doresc să le rețineți pentru complexa problematică energetică cu care se confruntă România în ultimii 20 de ani.

Insușirea în cadrul Cartei Europene a Energiei a capitolului privind eficiența energetică, adică eficiența activității economice din România, din punct de vedere energetic, lucru posibil de realizat printr-un sistem de tarife, mai mult de 30 de astfel de tarife fiind aplicate în lume. Noi aplicăm două, respectiv eficiența economică a activității energetice pe tot circuitul producerii și valorificării energiilor, pornind de la extragerea agenților energetici primari, cărbune, petrol, gaze, și terminând cu consumul propriu-zis Aceasta impune promovarea Legii energiei, care să facă posibilă elaborarea unui nou Regulament de furnizare a energiei, încât să se rezolve simultan cele două deziderate, și anume: menținerea în stare de funcționare a unui sistem energetic național la frecvența de 50 de hertzi, și apoi, suportarea, mai întâi prevenirea pierderilor economice ale agenților economici în funcție de natura factorilor perturbatori de către cei vinovați cu adevărat. Personal, consider că RENEL-ul este, în acest moment, doar un element în economie căruia i se impută și lucruri care nu i se cuvin, fără a i se sublinia în aceeași măsură aspectele pozitive ale activității sale în economia românească.

În același timp, se impune aducerea consumurilor specifice energetice ale produselor românești la nivelul celor înregistrate în produse și servicii similare celor în plan mondial. De asemenea, promovarea acelor resurse de energii primare care aduc cel mai mare beneficiu economic, dar și energetic pentru România. Aici îmi permit să vă prezint situația statistică de esență a producerii de energie electrică pentru anul 1995, încât să puteți trage o concluzie obiectivă în sensul celor de mai sus.

Astfel, producția de energie electrică în anul 1995 a fost de 59,2 terawați-oră, din care 2% au fost realizate de alți producători decât RENEL-ul și 98 de către RENEL, adică 57,8 terawați-oră, din care 42% din această energie a fost realizată din cărbune, care prezintă un consum tehnologic de 14% și respectiv 16% se consumă în producția de obținere a cărbunelui. Rămâne deci 30% pentru consumul societății românești. Apoi, 30% din energia electrică obținută a avut ca element energetic primar hidrocarburile, din care 12% reprezintă consumul pentru obținerea petrolului, 10% consum tehnologic propriu pentru obținerea acestei energii, deci rămâne 23% pentru consumul societății românești, respectiv 29% hidroenergie cu un consum tehnologic propriu de sub 1%, ceea ce face să rămână pentru România 28% din această producție. Deci, avem un echilibru aproape perfect în producția de energie electrică între cele 3 ramuri principale producătoare de energie electrică. De aici, necesitarea promovării surselor de natură românească, în primul rând a celor conținute de potențialul hidroenergetic Bistrița-Năsăud.

Față de cele precizate până în acest moment de către colegii noștri aseară, din zona proguvernamentală și din opoziție, cât și a convingerilor profesionale personale, și nu numai personale, militez pentru un sistem energetic cu posibilități de privatizare în ceea ce privește extracția de materii prime energetice și de producere a energiei electrice și termice, inclusiv zona consumului de energie, respectiv un sistem energetic unitar și național în segmentele sale privitoare la transport și distribuție.

Mi s-au epuizat cele 3 minute, dar fiindcă problema este vastă și fiindcă vă respect, mă opresc aici și vă promit că marțea viitoare continuu.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumim pentru această promisiune. Eram îngrijorați.

 
Vasile Popovici - câteva considerente privind cazul generalului Pitulescu;

Are cuvântul domnul deputat Corneliu Bălan de la P.U.N.R. Va urma, de pe lista nr. 3, domnul Vasile Popovici de la P.A.C.

Domnul deputat Bălan nu este aici.

Atunci, trecem la lista nr. 3. Domnul Vasile Popovici de la P.A.C.

Va urma domnul deputat Gheorghe Cristea de la P.N.T.C.D.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Vasile Popovici:

Vă mulțumesc.

Este uimitor cum cele mai simple și mai limpezi lucruri reușesc la noi să se complice și să se tulbure în așa măsură încat, în cele din urmă, ce rămâne este doar o ceață deasă, perfect camuflaj pentru persoane cu înalte funcții în stat, de la Președintele țării, până la miniștrii săi.

Cazul de ultimă oră al generalului Pitulescu este mai mult decăt semnificativ. Așadar, șeful I.G.P. își prezintă demisia într-o conferință de presă și se declară neputincios în fața câtorva mafioți, invocați precis în expunerea sa. Cu acest prilej, făcând, repet, referire expresă la aceste nume, în general celebre ale lumii interlope, domnul general dezvăluie faptul că legăturile subterane ale acestor indivizi se întind în justiție, în poliție și în clasa politică.

De la acea conferință de presă și până azi, deși domnul general Pitulescu a operat încă o arestare spectaculoasă din aceeași arie mafiotă, deși a apărut între timp și o casetă conținând o convorbire ce dezvăluie clar mecanismele traficului de influență, deși conexiunile s-au configurat aproape miraculos în fața opiniei publice, în ciuda tuturor acestor elemente, în acest moment discuția este complet deturnată și nimeni nu mai pare dispus să se întoarcă la subiect. Iar subiectul este: cine se face vinovat de paralizia statului român în fața mafiei de toate coloraturile?

Să recapitulăm puțin lucrurile. Generalul Pitulescu și-a înaintat demisia primului ministru, dar, până acum primul ministru nu a suflat, după cunoștința mea, nici o vorbă și nimeni nu știe dacă ea a fost sau nu acceptată. Președintele Iliescu l-a primit pe general, a avut cuvinte de apreciere suspect de reținute la adresa sa, dar nu a găsit de cuviință, ca mediator constituțional între puterile statului, să opereze nici o modificare. E în stilul casei!

Ministrul justiției a sărit ca ars în numele statului de drept și l-a acuzat pe general de amestec în actul de judecată. De aici s-a născut și prima diversiune, întrucât totul a alunecat pe terenul confortabil al discuțiilor savante despre poliție, stat polițienesc, justiție, stat de drept și separarea puterilor în stat etc. etc. Mai mult, ca și când atunci vedea pentru prima oară lumina zilei, domnul ministru Chiuzbaian declara că nu știe de nici un fel de nereguli în ograda proprie. Nu auzise, bietul de el, de nici unul dintre cazurile care au ținut afișul presei luni în șir.

Am serioase motive să cred că domnul ministru induce pe toată lumea în eroare cu bună știință, fiindcă mi-e greu să admit că, în plus față de semnalele din mass-media, domnia sa nu a primit zeci de rapoarte SRI despre magistrații corupți, unii chiar în cauzele invocate de generalul Pitulescu. Parlamentul, dacă vrea, poate afla cu exactitate dacă SRI și-a făcut datoria, informându-l pe ministrul justiției, sau l-a ținut în aceeași inocență în care el se înfățișează feciorelnic în aceste zile.

In fine, după o rețetă națională inconfundabilă, numeroși comentatori și oameni politici s-au lansat în a descoperi în demisia lui Pitulescu scenarii care de care mai alambicate, cu sforării mirobolante și au pus întrebări insinuante despre persoana "Pitulescu", om și el, ca toți oamenii, cu defecte și calități, când, de fapt, lucrurile sunt limpezi și simple.

Când îi vom vedea pe cei abilitați de Constituție că se decid să cerceteze cazurile invocate de general, pentru a vedea cine a făptuit fraude de zeci de miliarde, cine a comis violențe, crime sau șantaje și cine le sunt complicii, din justiție, din lumea medicală, din poliție sau dintre politicieni, care îi ajută să evite justiția? Până când nu avem răspuns la aceste întrebări, care sunt, de fapt, și motivele demisiei generalului Pitulescu, vom considera că legăturile se întind până la vârfurile puterii și că numai aceasta poate fi cauza perdelei de fum ce se așterne din gros peste ultimele scandaluri de corupție din România.

 
Sergiu Rizescu - exprimarea îngrijorării față de extinderea corupției și de nesancționarea celor vinovați;

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Urmează domnul deputat Gheorghe Cristea. Nu este prezent.

Domnul deputat Sergiu Rizescu, de la PNTCD, va urma domnul deputat Corneliu Dorin Gavaliugov, de la PD.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Sergiu Rizescu:

Deși pretind unii inocenți, chipurile, că în țara aceasta ar fi ceva corupție, dar fără corupți, realitatea demonstrează tot mai limpede că acest flagel nenorocit a cuprins endemic tot sistemul. Germinând în epoci pe care le-am dori apuse, dar nu sunt, mocnind ascuns sub aparența de moralitate a "eticii și echității socialiste", cu care ne împuiau capul trâmbițașii ceaușiști, el a ieșit azi la lumina fără frică, devenind o nefericită stare de fapt, cvasitolerată.

Manipulând conștiințe, contaminând tenace oameni și instituții, microbul corupției a devenit o maladie națională greu de stăvilit. De la banalul bacșis și matrapazlâcurile mărunte de altă dată, s-a ajuns la escrocheriile fără fronteire, care de care mai uimitoare și mai profitabile.

Mai repede decât credeam, am intrat în Europa prin orient, întâlnindu-ne cu frații noștri de ginte latină, mafioții italieni, cărora le urmăm exemplul. Cu mai mult noroc, desigur, căci la noi nu prea avem parte de mâini curate.

Poliția e așa cum e, utilă mai mult la demonstrațiile antiprezidențiale și antiguvernamentale, unde nu precupețește să dea cu bastonul. In rest, e cam timorată și descurajată de magistrații care, amovibili și insensibili cum sunt, nu se sfiesc să facă uz din belșug de prezumția de nevinovăție atunci când e vorba de "lumea bună", interlopă, care este atât de suferindă încât nu poate suferi penitenciarul. Starurile sistemului mafiot autohton și clienții politici ai regimului, fie ei de ieri sau de azi, sfidează binemeritata gherlă, călcând pe verzii dolari cum călcăm noi în picioare uscatele frunze ale toamnei, foșnindu-i pe la urechile celor puternici, care fac și desfac în această țară numai după bunul lor plac.

De fapt, starea politică nefastă generează și amplifică marasmul românesc, creînd mediul cel mai propice pentru înflorirea corupției indigene. Este de notorietate, de pildă, că cei mai mulți dintre primarii rurali care săvârșesc abuzuri de tot felul în aplicarea Legii fondului funciar în beneficiul propriu sunt în slujba și sub ocrotirea actualei puteri, ce nu se îndură să-i trimită după gratii. Ministerul Public, care se supără degeaba pe generalul Pitulescu, îi consideră totdeauna inocenți din punct de vedere juridic, dându-i astfel apă la moară domnului Cozmâncă, în detrimentul sutelor de mii de năpăstuiți ai clientelismului politic de la sate. Domnul Manea Drăgulin nu a găsit, până acum, nici un primar argeșean care să fi încălcat legea, oricâte fapte condamnabile i s-au adus la cunoștință. Ca și cum toți cei ce se plâng ori presa, care scrie zi de zi, sunt niște pârâcioși incurabili.

Or, dacă unii dintre procurori nu găsesc infracțiuni și infractori într-o anumită parte a societății, aceea care nu e pusă la adăpost într-un fel sau altul, judecătorii cum să dea soluții trainice cu toții, cum să aibă ei credibilitate când însuși ministrul justiției nu respectă legea? Câți oameni în robă au fost sancționați pentru prestațiile lor juridice deplorabile, care stârnesc deseori oprobiul public? Că, de bine de rău, prin poliție tot se mai dă cu mătura când și când, dar prin justiție nu prea... Câte soluții au fost verificate din punct de vedere profesional și câți judecători sancționați pentru netemeinicia și nelegalitatea lor? Faptul că recursul în anulare are, mai ales în civil, o sferă mult prea îngustă de aplicare, face din sistemul judecătoresc actual o citadelă ferecată pentru mulți dintre justițiabili, mai ales în provincie, unde judecătorii curților de apel nu încearcă niciodată să-i contrarieze spectaculos pe colegii rămași în tribunale sau judecătorii, astfel că, adeseori oamenii rămân cu dreptatea în buzunar, în timp ce judecătorii se lamentează că numai amovibilitatea i-ar împiedica să judece temeinic și legal.

Așa s-o fi explicând, poate, participarea lor, bine remunerată și nesancționată, la "caritasuri". Asă s-o fi explicând, poate, de ce membrii fostului comitet politic executiv al PCR ori grangurii lumii interlope, fie ei albi sau negri, iau contact cu penitenciarele doar ca să dea "bună ziua" gardienilor.

De ce numai Fane Spoitoru, de pildă, să fie tratat în libertate, alte mii de deținuți, mai puțin vinovați ca el, dar mai săraci în pile și relații, nu au nevoie de astfel de tratamente și operații, cu atât mai mult cu cât condițiile carcerale nu sunt deloc îmbietoare? De ce foștii nomenclaturiști comuniști sunt lăsați liberi să facă afaceri care de care mai bănoase, în timp ce Maniu, Mihalache, Brătianu și atâția alții au fost siliți să moară ca niște câini în închisorile pustiitoare ale celui mai odios regim din istoria țării noastre? De ce afacerile dubioase pe care le semnalează presa din abundență nu sunt temeinic cercetate și pedepsiți cum se cuvine cei implicați? De ce cade în plasa legii numai plevușca, nu cad și rechinii? De ce marile erori ale guvernărilor postdecembriste nu sunt sancționate în nici un fel, deși Codul Penal e aplicabil tuturor? Răspunsul nu e greu de ghicit!

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, ați depășit timpul cu două minute și jumătate!

 
 

Domnul Sergiu Rizescu:

Vă mulțumesc frumos, dar sunt primul pe care l-ați sancționat!

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, v-am lăsat 30 de secunde, un minut, dar aveți dreptul la trei minute și ați vorbit cinci minute jumătate!

 
 

Domnul Sergiu Rizescu (din sală):

Este adevărat, și sunt primul căruia i-ați amintit acest lucru!

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Ceilalți au depășit într-un mod rezonabil, cu două-trei fraze... Este alături de mine domnul Putin, care a urmărit, ca și mine, timpul, ceilalți nu au depășit atât! Vă rog foarte mult să vă dimensionați intervențiile la limita celor trei minute!

 
 

Domnul Sergiu Rizescu (din sală):

Data viitoare!

 
Barna Elek - observații privind activitatea postului național de televiziune;

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Corneliu Dorin Gavaliugov.

Din sală:

Nu este!

 

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Elek Barna, de la UDMR, va urma domnul deputat Cornel Sturza Popovici.

Aveți cuvântul, domnule deputat!

 
 

Domnul Elek Barna:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ne place, nu ne place, vrem, nu vrem, trebuie să recunoaștem că am intrat în campania electorală, desigur, într-un mod neoficial, iar Televiziunea Română își mobilizează toate forțele pentru susținerea campaniei electorale a partidului de guvernământ, respectiv a domnului președinte Iliescu. Vizitele de lucru, ședințele de lucru sunt amplu comentate la emisiunile de actualităti, emisiune care începe să semene din ce în ce mai mult cu un clip publicitar, cu un clip electoral al partidului de guvernământ. Nu contează că sunt zeci de mii de lucruri mai importante în țară - blocajul financiar, criza energetică, inflația, scăderea îngrijorătoare a nivelului de trai sau gravele probleme ale culturii și artelor - Televiziunea Română se achită exemplar de bun și supus slujbaș al puterii, într-o emisiune care se bucură de audiență maximă.

De întrunirile și acțiunile opoziției, cum ar fi Convenția Democratică, Uniunea Social-Democrată sau, Doamne ferește!, oribile dictu, de acțiunile UDMR, se transmit imaginii rapide cu scurte comentarii și, de obicei, nefavorabile, la adresa acestora. Desigur, se mai transmit și câteva știri externe preluate de la alte agenții, dar două treimi din emisiune sunt afectate campaniei electorale, lansate, cum v-am spus, în mod neoficial.

Făcând o sumară comparație, doamnelor și domnilor, cu posturile particulare, acestea se prezintă din ce în ce mai bine și mai profesionist, surclasând, din păcate, pur și simplu, postul național, care nu poate scăpa din ghearele unor reflexe centriste, totalitariste, prezentând puterea într-o lumină favorabilă, festivist-tovărășească, care se luptă din răspunteri "contra corupției și spre binele neamului", dar vai, "forțe obscure" se pun totdeauna de-a curmezișul...

Desigur, se pune întrebarea firească, anume: Ce este de făcut? Cum se poate ieși din acest impas care se perpetuează de peste ani? Suntem convinși că totuși există o rază de speranță, chiar și pentru supraviețuirea Televiziunii Române, deci a postului național: alegerea, cât se poate de urgent, a unei conduceri noi, care să scoate televiziunea națională din acest impas în care ne aflăm.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
Cornel Sturza Popovici - referire la impactul ecologic al crizei energetice;

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc și eu.

In continuare, este rândul domnului deputat Cornel Sturza Popovici, va urma doamna deputată Paula Ivănescu, de la PD.

Aveți cuvântul, domnule deputat!

 

Domnul Cornel Sturza Popovici:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Criza energetică despre care s-a discutat aseară nu produce impact numai în domeniul economic și social, ci și în cel ecologic. Doresc să mă refer la dezastrul ecologic din zona Moldova Nouă, unde imensa cantitate de pești morți oferă jalnica imagine de maree albă.

Despre ce este vorba? In perioada actualei crize energetice, administrația Barajului hidroenergetic de la Porțile de Fier I, pentru a compensa, probabil, lipsa de energie electrică din sistemul energetic național, a încălcat regulamentul de exploatare a acestui baraj, iar pe timp de iarnă, când Dunărea era înghețată, a uzinat un volum de apă care a dus la scăderea nivelului în lac, peste cotele admise de regulamentul de exploatare în asemenea situații. După retragerea apei din locurile de refugiu ale peștilor din bălțile zonei Moldova Nouă, aceștia au fost surprinși și reținuți sub gheață, după care au murit prin asfixiere. La topirea gheței au lăsat imaginea ce poate fi văzută azi de oricine, inclusiv de autoritățile de protecție a mediului, care vor trebui să se sesizeze conform Legii mediului, pentru pedepsirea celor vinovați de acest dezastru ecologic, care are o amploare mult mai mare decât în cazul unei poluări accidentale.

In mod cert, problema trebuie abordată în contextul exploatării simetrice a acestui baraj cu partea sârbă, însă, deocamdată, dezastrul ecologic rămâne numai pe malul românesc.

Este clar că guvernarea Văcăroiu nu asigură, în momentul de față, o prioritate problemelor de mediu, cerință necesară a fi satisfăcută pentru integrarea în structurile europene. Însă de aici și până la a accepta un dezastru ecologic, care pune în pericol pentru viitor ecosistemul dunărean, nu este decât încă un pas spre iresponsabilitate.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

 
Paula Maria Ivănescu - despre necesitatea luării unor măsuri urgente pentru ocrotirea copiilor și, în special, a copiilor străzii;

In continuare, urmează doamna deputată Paula Ivănescu, de la PD, apoi domnul deputat Nicolae Alexandru, de la același partid.

Aveți cuvântul, doamnă deputată.

 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

La sfârșitul săptămânii trecute, România a deținut pe Canalul de știri "Euronews" capul de afiș. S-a preluat de la Televiziunea Română acțiunea poliției de a strânge copiii străzii, de a-i amprenta, de a-i fotografia fața și profil și de a-i reține până la plasarea lor în cadrul familiilor sau instituțiilor de ocrotire socială, în spatele unor gratii. Această problemă trebuie să o privim din două puncte de vedere: nu neapărat că avem un renume prost în lume pentru că avem această situație, situația în sine, de fapt, este problema.

Dreptul la imagine publică și posibilitățile de reeducare ale acestor copii, care dintr-un motiv sau altul au ajuns în această situație, sunt grav prejudiciate. Eu nu zic că aceste acțiuni nu sunt benefice, ele sunt în spiritul autorităților publice, dar trebuie să ne gândim: dacă acești copii care, din cauza sărăciei, din cauza condițiilor vitrege în care trăiesc, ajung pe stradă și ajung să fie infractori, trebuie să fie aruncați în brațele opiniei publice în acest mod?

Un al doilea aspect al problemei este asistența socială din România, care, practic, este inexistentă. In mod normal, autoritățile publice, indiferent care sunt acestea, trebuie să se preocupe de aceste aspecte, care privesc ordinea publică, liniștea publică, siguranța publică. Acești copii nefericiți, care ajung, nu din vina lor, pe stradă, trebuie luați și ocrotiți de către stat, în cazul în care în familiile lor nu au posibilități de educație și de socializare corespunzătoare. Din păcate, noi, aceste servicii de asistență socială nu le avem sau le avem într-o măsură atât de infimă încât nu pot face față cerințelor.

Și un alt aspect pe care trebuie să-l avem în vedere, și pe care o să-l repet în fața dumneavoastră până când ne vom trezi cu toții să luăm măsuri corespunzătoare, este sărăcia, care este generatoare de infracțiuni. Este inadmisibil ca o groază de copii din țara aceasta, din cauza sărăciei, din cauza familiilor dezorganizate, să ajungă să trăiască din vagabondaj, din furturi, din cerșetorie. Trebuie să ne gândim, prin politica socială, politica familială, politica demografică pe care o facem și pe care noi, Parlamentul, avem obligația să o transpunem în legi corespunzătoare, să oferim ocrotire acestor mici vlăstare care, de fapt, vor constitui viitorul țării.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc și eu.

 
Nicolae Alexandru - critici la adresa PDSR, a președintelui executiv al acestuia, în special pentru politica dusă de PDSR față de sectorul industriei de apărare;

Domnul deputat Nicolae Alexandru, va urma domnul deputat Traian Băsescu, tot de la PD.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Nicolae Alexandru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Campania electorală declarată fățiș, mai ales de personalitățile puterii pedeseriste, care se deplasează în teritoriu cu toate mijloacele logistice, plătite de contribuabil... (Voci din rândurile PDSR: Voi nu!...) și urmate de cohorte polițienești, va pune la grea încercare firava noastră democrație. Afirmațiile făcute de preșdintele executiv PDSR în vizita recent efectuată în județul Prahova că: "Acțiunile din ultimul timp ale domnului Roman și ale Partidului Democrat, de a atrage în politică oameni care lucrează în industria de apărare, sunt extrem de periculoase", ba chiar se miră de curajul domnului Roman de a face referire în discursurile sale la persoana domnului Iliescu și la PDSR, încheind hotărât, sfătuindu-și colegii că: "De acum încolo vom urmări foarte atent traseele în teritoriu ale liderilor PD", sunt demonstrative.

Relațiile cu salariații din sectorul producției de apărare sunt cele determinate de exercitarea atribuțiilor parlamentare față de acest sector de către Comisia pentru apărare, al cărei președinte este domnul Petre Roman. Nemulțumirile existente în industria de apărare sunt determinate de politica economică a guvernării pedeseriste, care a adus acest sector, ca și întreaga economie națională, în planul dezastrului. Inexistența unei strategii naționale privind industria de apărare, nesusținerea bugetară, ce a făcut imposibilă restructurarea și retehnologizarea, lipsa comenzilor (în acest an nu s-a lansat nici o comandă în industria de apărare, deși armata consumădin stocuri) au condus la căderea liberă a acestui sector.

Cine are interes să demoleze sectorul industriei de apărare? (Voci ale deputaților PDSR: "Petre Roman!") Speră bișnițarii naționali că, distrugând acest sector, vor hăcui importurile cu comisioane grase? Uită domnul președinte executiv al PDSR că, atunci când era membru al Guvernului Roman, aplauda măsurile de susținere propuse de acesta pentru o înzestrare modernă a armatei române și că, de atunci încoace, de când domnia sa a sărit în altă barcă, nimic nu s-a mai realizat în acest plan?

Cât privește atragerea salariaților din acest sector către Partidul Democrat, domnul Năstase poate dormi liniștit, Partidul Democrat nu a recurs și nu va recurge la metodele specifice pedeseriste! Noi nu am discutat la o partidă de tenis cu liderul minerilor din Valea Jiului și nici nu l-am cumpărat cu samar cu tot pe liderul sindicaliștilor, ca să-l lansăm în vârful piramidei pedeseriste. (Vociferări ale majorității.) Chiar nu realizează domnul președinte executiv al PDSR de ce sunt nemulțumiți salariații din industria de apărare? Sunt nemulțumiți, domnule Năstase, de demagogie, de promisiuni neonorate și de abandonul din partea celor de la guvernare.

Culmea demagogiei este atinsă în "Cartea Albă a Guvernării Văcăroiu - 3 ani de guvernare" (demolatoare pentru România, adaug eu), în Capitolul "Acțiuni și măsuri pentru anul 1996", unde este scris negru pe alb: "Realizarea programului de restructurare în sectorul producției de apărare și a programului de restructurare a industriei aeronautice române". Cum pot minți guvernanții cu atâta seninătate, este de neînțeles!

Faceți pe moralistul, dați sfaturi Partidului Democrat, am să vă citesc, domnule Năstase, propria declarație de la Oradea...

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Iertați-mă, domnule deputat, eu sunt aici în calitate de președinte al Camerei!

 
 

Domnul Nicolae Alexandru:

Eu fac o declarație politică, domnule președinte, și sunt în fața microfonului!

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Atunci, vă rog să nu vă adresați cu "domnule Năstase"!

 
 

Domnul Nicolae Alexandru:

Atunci, "domnule preșdinte executiv"!

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Nu, eu conduc aici, nu în calitate de "președinte executiv", ci în calitate de "președinte al Camerei"!

 
 

Domnul Nicolae Alexandru:

Eu mă refer la dumneavoastră ca președinte executiv al PDSR.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Nu, în această postură în care sunteți, dumneavoastră puteți să faceți un comentariu în care să spuneți: "Preșdintele executiv al PDSR..."!

 
 

Domnul Nicolae Alexandru:

Domnule Năstase, o să mă ascultați după-amiază, la radio, în emisiunea de la ora 17,30!

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Eu vă rog foarte mult să vă adresați corect. După ce ați depășit cu două minute dreptul de intervenție...

 
 

Domnul Nicolae Alexandru:

Nu l-am depășit, domnule președinte, mă întrerupeți dv.! Mai am o frază, domnule președinte!

 
 

Domnul Adrian Năstase:

După ce ați depășit timpul, vă rog încă o dată să țineți seama de faptul că nu vă puteți adresa mie cu "domnule Năstase", în calitatea mea de președinte executiv. Aici puteți să spuneți, cel mult: "Domnule președinte, eu vă aduc la cunoștință faptul că președintele executiv al partidului a afirmat un anumit lucru..."

 
 

Domnul Nicolae Alexandru:

Vă mulțumesc pentru rectificare, este corectă și mi-o însușesc, domnule președinte! Vă rog, doar, dacă îmi dați voie să-l citez pe domnul președinte executiv al PDSR?

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog, aveți dreptul! Vă rog să combateți!

 
 

Domnul Nicolae Alexandru:

"Dorim să câștigăm aceste alegeri și mizăm pe instituțiile statului, pe administrația publică, pe interne, pe armată." Cum adică veți câștiga alegerile, domnule președinte executiv, dacă îmi dați voie...

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Nu e bine!

 
 

Domnul Nicolae Alexandru:

Cu internele și armata? Ce legătură mai aveți dv. cu respectul pentru votul liber al poporului?

Ceea ce era de demonstrat - și cu aceasta închei, domnule președinte - ați dmeonstrat: în patru ani de guvernare, electoratul, în sărăcia în care se află, e greu de presupus că vă va mai oferi sufragiile, chiar pentru a realiza pragul de accedere în Parlament! (Rumoare, vociferări ale majorității.)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc foarte mult! Dați-mi voie să-l citez pe colegul dv., domnul Adrian Severin, și să spun că probabil că au deranjat aceste lucruri "pentru că am pus degetul pe rană"...

 
 

Doamna Paula Ivănescu (din sală):

Aveți dreptul la replică de la microfon!

 
Traian Băsescu - prezentarea unor grave încălcări ale legii în cazul Fabricii de mobilă Movas - Vaslui;

Domnul Adrian Năstase:

A fost o scurtă paranteză...

Dați-mi voie, doar, să anunț că, în încheiere, urmează domnul deputat Gheorghe Cristea, de la PNTCD.

Domnule deputat, aveți cuvântul!

 

Domnul Traian Băsescu:

Domnule președinte,

In luna mai 1995, cu mari sacrificii, Fondul Proprietății de Stat reușește să găsească un investitor strategic pentru Fabrica de mobilă "Movas" din Vaslui, în firma Ralis Trading SRL din București, căreia îi vinde 51% din acțiuni. Și nu îi vinde oricum, ci doar cu un avans de 30%, restul, până la 6,6 miliarde lei, urmând să fie plătite în 10 ani.

In aceste condiții, între Fondul Proprietății de Stat și Ralis Trading SRL din București se semnează un contract prin care investitorul strategic, Ralis Trading, se obligă la câteva lucruri fundamentale: să investească în modernizarea fabricii 1,2 miliarde lei în anul 1995; să nu disponibilizeze nici un muncitor în primii 2 ani.

Ce s-a întâmplat, însă. până la sfârșitul anului? Doamna Alice Diaconescu, fericita proprietară a 51% din acțiuni, nu a investit nici un leu din cei 1,2 miliarde. Tot până la sfârșitul anului, bucureșteanca proprietară disponibilizează 140 de muncitori.

Dar lucrurile nu se opresc aici! Din dispoziția soțului doamnei Diaconescu, proprietara lui Ralis Trading, managerii numiți de noul acționar majoritar fac următoarele acțiuni de spoliere a Societății "Movas" - Vaslui:

1. In perioada august-decembrie 1995, se livrează diferitelor SRL-uri din țară, cu plata de vânzare, mobilier în valoare de 217 milioane lei. Din această sumă, doar 2 milioane lei au fost virate în contul "Movas" Vaslui.

2. In perioada august-decembrie 1995, tot din dispoziția verbală a domnului Diaconescu, managerii numiți virează sub formă de împrumut către SRL Ralis Trading din București suma de 305 milioane lei, din care, până în prezent, la "Movas" - Vaslui nu s-a întors nici un leu. Peste noapte, o societate comercială devine bancă...

3. Tot din dispoziția investitorului strategic, se livrează în Rusia mobilier în valaore de 33 milioane dolari, din care, de asemenea, în contul Societății "Movas" Vaslui nu s-a întors nici un leu.

4. In perioada 1-19 ianuarie 1996, Societata "Movas" Vaslui expediază, din dispoziția investitorului strategic, buclucașul SRL bucureștean, mobilier în valoare de 700 milioane lei, fără ca în contul societății să intre măcar un singur leu.

Și, pentru că lăcomia investitorului strategic nu are margini, familia Diaconescu a instalat în biroul de expediție al Fabricii "Movas" Vaslui o reprezentanță a SRL-ului bucureștean care, prin simplă mișcare a hârtiilor de pe un birou pe altul încasează 5 până la 10% comision pentru toate operațiunile de vânzare.

Rezultatul asocierii dintre "Movas" Vaslui și SRL-ul bucureștean este catastrofal pentru societatea vasluiană, și anume: dintr-o societate prfitabilă la sfârșitul anului 1994 - aici FPS a urmat linia de a privatiza cu prioritate societățile profitabile -, fabrica de mobilă vasluiană ajunge să aibă pierderi de sute de milioane la sfârșitul anului 1995; SRL bucureștean și-a însușit ilegal peste 2 miliarde lei; societatea privatizată a ajuns să nu-și mai poată asigura fondurile necesare reluării ciclului de producție; 1.400 de muncitori se află de peste 3 săptămâni în grevă.

Având în vedere gravele încălcări ale legii săvârșite de SRL-ul bucureștean, în deplină înțelegere cu echipa managerială și cu Fondul Proprietății de Stat, cer Parchetului și pPliției declanșarea imediată a unei anchete asupra modului de privatizare și a sustragerilor financiare de la "Movas" Vaslui.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte, vă mulțumesc pentru bunăvoința de a-mi acorda un timp suplimentar.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Cu mare plăcere! Un minut.,

 
Gheorghe Cristea - despre un caz de încălcare a legii în județul Ialomița.

În încheiere, domnul deputat Gheorghe Cristea, de la PNTCD. Aveți cuvântul, domnule deputat!

 

Domnul Gheorghe Cristea:

Mulțumesc, domnule preșdinte.

Am să mă refer, foarte pe scurt, la o problemă care este de actualitate și este în discuție și în dispută astăzi, aceea a legalității, a respectării legii. Eu am să vă aduc la cunoștință dumneavoastră că, pe traseul respectării legii, în afară de instituții cu implicații directe, în speță poliția și justiția, intervin și alți factori care contribuie - și, în cazul pe care am să vi-l expun, decisiv - la neaplicara legii.

Despre ce este vorba ? Primarul unei localități din județul Ialomița, comuna Bucu, face o serie de încălcări ale legii, de fapt abuzuri, să le spunem așa, în privința unor locuințe din cele pe care unii dintre dumneavoastră le cunoașteți, așa-numitele locuințe ale specialiștilor existenți acolo, dând afară pe unii de care primarului nu-i plăceau, introducând alții, incălcând și legea și făcând și falsuri grosolane, lucru care, evident, a condus la un proces, proces încheiat definitiv, repet, încheiat definitiv în noiembrie 1995 la Curtea de Apel București cu o sentință, rămasă definitivă, de condamnare penală a primarului Iosup Ioan la un an și șase luni închisoare. De altfel, două condamnări, una de un an și una de un an și șase luni închisoare. Nu mă pricep eu foarte bine la chestiunile penale, însă se precizează foarte clar, conform art.33 litera "a" și art.34. litera "a" Cod Penal, că s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de un an și șase luni închisoare, și că această hotărâre este definitivă.

Domnul în cauză este în continuare primar în comuna Bucu, deși ar fi trebuit să nu mai fie primar pentru că este condamnat penal printr-o hotărâre definitivă.

De ce este primar ? Așa s-au întrebat și consilierii de la Bucu, care au convocat o ședință extraordinară a consiliului local și care au cerut domnului prefect al județului Ialomița, care este și președintele filialei Ialomița a PDSR, destituirea primarului. Nu am să vă citesc acum un proces verbal, care are vreo 10 pagini, însă, mă întreb și vă întreb, de ce domnul prefect al județului Ialomița nu respectă legea, pentru că tot procesul de încălcare a legii pleacă de la sprijinul prețios acordat de domnul prefect domnului primar Iosup Ioan. Si, retoric, evident, m-aș întreba de ce PDSR-ul ca partid, prin cei pe care îi are și care îl reprezintă în județul Ialomița, nu ia în seamă, hai să spunem, pentru că e un caz particular, decizii judecătorești rămase definitive. Si, pentru că, retoric, mă adresez președintelui executiv al Partidului Democrației Sociale din România, ar fi bine să se mai uite ce se întâmplă prin județul Ialomița, sub conducerea prefectului județului Ialomița, care are la activ , ca să spunem așa, și alte încălcări semnificative ale legii în județul Ialomița.

Ca atare, eu cred că această hotărâre judecătorească trebuie pusă în aplicare și sper ca președintele executiv al PDSR-ului să îl determine pe președintele filialei PDSR Ialomița să respecte legea, sau, eu știu, dacă nu, să îl învețe măcar să respecte legea.

Vă mulțumesc .

 
   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 26 mai 2019, 22:20
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro