Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of February 27, 1996
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1996 > 27-02-1996 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of February 27, 1996

5. Reluarea dezbaterilor asupra proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.69/1991 - Legea administrației publice locale.  

- după pauză -

Domnul Marțian Dan:

Reluăm deci, dezbaterile pe marginea proiectului de Lege privind modificarea și completarea Legii 69/1991 privind administrația publică locală.

Rog pe domnii chestori să invite pe toți colegii în sală, în aulă mai exact, ca să putem lucra în condițiuni regulamentare normale. O să lucrăm pe varianta Senatului.

În ceea ce privește titlul legii nu au fost propuneri din partea comisiei, ceea ce eu înțeleg că exprimă adeziunea comisiei la titlul propus de către... și care figurează în varianta Senatului, da? Vă consult dacă în legătură cu titlul sunt propuneri? Nu sunt. Vă supun votului atunci titlul așa cum figurează el în varianta adoptată de Senat. Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abțineri dacă sunt. Nu sunt. A fost aprobat titlul acestui proiect de lege.

Trecem la discutarea părții inițiale a articolului I. În rapoartele care ne-au fost distribuite de către Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibrul ecologic nu s-au formulat nici un fel de obiecții în legătură cu partea aceasta de început a articolului I.

Vă consult pe dumneavoastră dacă dorește cineva să ia cuvântul? Domnul Nestor Călin, după aceea domnul deputat Radu Berceanu și dacă mai este...

Domnul Nestor Călin:

Domnilor colegi,

Stimați invitați,

Intervenția mea se referă la observații de ordin constituțional, Secțiunea a 2-a - Administrația publică locală, articolul 119. Prin administrație publică locală se înțeleg nu numai autorități comunale, orășenești, consiliul județean, ci și prefectul. Este clar lucrul acesta. Și atunci eu cred că este impropriu și Senatul și noi am acceptat, să spunem că principiul -citez din articolul 1,alineatul l - "eligibilității autorităților administrației publice locale...". Ar rezulta, stimați colegi, că principiul acesta al eligibilității, așa cum este formulat în text, se referă la toată administrația publică locală, deci și la prefect. Eu știu că în Constituție prefectul este numit și sunt prevederi în acest sens. Dar iată o primă inadvertență pe care mă văd obligat să v-o semnalez și cred eu că inițiatorul trebuie să găsească o formulă foarte clară în această privință, ca să nu ajungă cumva confuzia prin unele sectoare ale vieții noastre economice, administrative și unde să înțeleagă cumva că acest text ar aplica ad literam. Eu cred că ar merge să punem chiar "cu excepția prefectului" aici.

Iată, într-adevăr, așa a avut dreptate inițiatorul când ne spunea că nu era în vigoare Constituția când s-a făcut Legea administrației. Constituția bagă prefectul la administrația locală și acuma noi trebuie să avem în vedere la toate articolele unde vorbiți de administrația locală, de autonomie și de principiile înalte care le-am pus în această lege, să avem în vedere și problema prefectului.

Eu zic că trebuie trecută această propunere. O fac inițiatorului, chiar dânsul să aprecieze dacă nu trebuie scos de aici, în mod expres, prefectul. Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Bun. Vă mulțumesc și eu.

Domnul deputat Radu Berceanu dorește. După aceea domnul Ghișe, doamna Marta Țărnea.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Radu Berceanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu mă refer la articolul 1, alineatul 1 și alineatul 2 care apar aici nemodificate.

În alineatul 1, undeva mai jos, s-a introdus față de textul inițial cuvântul "legalității"- penultimul rând - "legalității și consultării cetățenilor". Și apoi s-a introdus un alineat 2 - "Autonomia locală este administrativă și se exercită numai în cadrul legii". Deci, este o chestiune care repetă această formulare, mai mult decât atâta "legalității" este impropriu să apară la sfârșit, mă refer la alineatul l. Deci, "...administrativ teritoriale se intemeiază pe principiile autonomiei..." și pe urmă se spune "...egalității și consultării cetățenilor în problemele locale de interes deosebit".

Deci, propunerea mea ar fi ca "legalității" să apară în alineatul 1 undeva mai sus și să nu mai apară în alineatul 2 sau să nu apară în alineatul 1 și să apară în alineatul 2 unde se exercită numai în cadrul legii. Dar, altfel este o repetare care este nejustificată și o poziționare nejustificată.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Ion Ghișe, după aceea va urma doamna deputat Marta Țărnea.

Domnul Ioan Ghișe:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La articolul 1, alineatul 1 vreau să prezint un amendament care a fost respins în comisie și aparține domnului deputat Horia Rusu, anume că după cuvintele... deci, al patrulea rând "...autorităților administrative, publice, locale..." să se introducă cuvintele: "neimplicării Guvernului în activitatea autorităților locale"... și în continuare curge textul "și consultării cetățenilor în probleme locale de interes deosebit". Cred că nu este nevoie să mai argumentez de ce această precizare, "neimplicării Guvernului în activitățile autorităților locale".

Domnul Marțian Dan:

Vă rog să-mi dați amendamentul.

Doamna deputată Marta Țărnea urmează la cuvânt.

Doamna Marta Țărnea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Alineatul 2 al articolului 1 restrânge autonomia locală la acte strict administrative. Introducerea expresă a acestui alineat care nu figura în vechea lege, demonstrează o dură împotrivire față de unele aspecte ale autonomiei locale, manifestată de județele țării în ultimii ani. Probabil au fost și excese, care aduceau atingere unor prevederi constituționale. Avem dreptul, din cauza acestor excese, să înăbușim tendințele sănătoase, manifestate în cadrul legii de colectivitățile locale în exercitarea autonomiei locale?

Populația României, prin participarea fiecărui individ la viața colectivității locale are șansa de a se transforma din populație administrată, în populație de cetățeni. Cetățenii construiesc democrația, administrații acceptă dictatura. Sunt numeroase exemple din activitatea legală a consiliilor locale care nu pot fi cuprinse în sfera administrației pure. Voi da numai două exemple. Crearea de resurse și libera lor utilizare pentru investiții sunt acte administrative pure? Afilierea la o mișcare ecologistă regională, inclusiv cu resurse financiare, este un act administrativ?

Alineatul 3 acoperă în integralitate temerile acelora care consideră eliminarea cuvântului "administrativă" din alineatul 2, o poartă deschisă pentru eludarea prevederilor Constituției. Totuși există o soluție de compromis prin introducerea unui alineat nou înaintea alineatului 3 actual, și anume: "Colectivitățile locale au dreptul, în cadrul politicii economice naționale, la resurse proprii suficiente, de care ele pot dispune în mod liber în exercițiul competențelor lor".

Amendamentul este în concordanță cu Carta Europeană, Exercițiul autonom al puterii locale, al cărui articol 9, punctul 1 a fost acceptat de Guvernul României.

Neacceptarea unei amendări a articolului 1 înseamnă recunoașterea de către Parlamentul României al aspectului formal al administrației locale prin acte pur administrative, fără libertate financiară. Este recunoașterea faptului că descentralizarea bugetului este respinsă nu din motive tehnice, ci din motive de voință politică.

Vă rog, doamnelor și domnilor, să vă aplecați foarte atent asupra acestui nou alineat introdus, care demonstrează că în continuare facem legi care se adresează inimii, care ascund propriile noastre lașități, în loc să facem legi care se adresează minții, deci, intersului cetățenilor. (aplauze)

Domnul Marțian Dan:

Domnul deputat Ion Dinu.

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Stimați oaspeți,

Stimați colegi,

Permiteți-mi, să zic așa, o atenționare.

Ați adoptat domniile voastre titlul legii care se referă la administrația publică locală. Deci, noi, ceea ce avem a reglementa, avem a reglementa prevederile care guvernează administrația publică locală. Mai de vale avem Secțiunea I - Administrația publică centrală de specialitate.

Deci, avem o administrație publică centrală de specialitate, este vorba de ministere, iar în Secțiunea a II-a avem administrația publică locală. Pornind de la faptul că noi am hotărât prin titlul legii ca ea să se refere la administrația publică locală, cred că este potrivit, necesar chiar, ca alineatul 1 din articolul 1 să debuteze cu cuvintele: "administrația publică locală", cuvântul "local" este omis, dar cantonăm unde v-am spus. Și atunci textul pentru articolul 1, alineatul 1 propun să aibă următoarea exprimare: "Administrația publică locală în unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilității... și acum urmează în textul propus: "autorităților administrației publice locale" - este de prisos, pentru că el nu poate fi enumerat alături de celelalte principii și atunci după cuvântul "eligibilității" se pune virgulă, "...legalității și consultării cetățenilor în problemele locale de interes deosebit".

Și o ultimă subliniere. Dacă la administrația publică s-a omis a se pune cuvântul "locală", în textul în care am arătat că propun să fie eliminat ca neavând potrivire aici, se vorbește de autoritățile administrației publice locale. Deci, aceasta a vizat cel care a propus modificarea respectivă, raportată la textul original din 1991.

Vă voi ruga să binevoiți să apreciați, cu exigența care știu că vă caracterizează, dacă este vorba de o fantezie din partea mea, sau o necesitate de marcat o fermitate pentru alcătuirea legilor pe care noi le adoptăm.

Domnul Marțian Dan:

Da, vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Gheorghe Sălăjean.

Domnul Gheorghe Sălăjean:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Permiteți-mi să propun o observație de ordin stilistic. In acest prim alineat apare cuvântul "locale" de mai multe ori și mă gândesc dacă nu s-ar putea elimina cel puțin de două ori repetarea în frază, și atunci articolul ar suna în felul următor: "Administrația publică în unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilității autorităților administrației publice, legalității și consultării cetățenilor în problemele de interes deosebit". Se elimină "locale" din penultimul rând și din antepenultimul rând, dacă credeți că nu deranjează conținutul articolului.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor,

Dumneavoastră ați ascultat, deci, propunerile care au fost formulate.

Am să rog, prima dată, să fiți de acord să luăm în discuție, sigur, partea aceea de început, și anume enunțul: "Legea nr.69, Legea administrației publice locale, publicată în Monitorul Oficial nr. ..., se modifică și se completează după cum urmează". După aceea vom intra în materia punctului 1, și aici au fost făcute o seamă de propuneri,. In legătură cu partea aceasta de început a articolului I, a fost doar o singură propunere, din partea domnului deputat Nestor Călin. Dânsul ... A, ați revenit. Nu, nu există observații, dânsul are tot la punctul 1, alineatul 1.

Deci, în aceste împrejurări, nefiind obiecții în legătură cu enunțul părții inițiale, deci a articolului I, am să vă rog să vă pronunțați în legătură cu el.

Cine este pentru, vă rog, pentru adoptare? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.Dacă se abține cineva? Nu sunt abțineri. A fost aprobat, cu unanimitatea sufragiilor exprimate.

In ceea ce privește punctul 1, vă rog să fiți de acord să discutăm și punctul 1 și punctul 2, pentru că ele sunt legate, fac parte, ambele, din cuprinsul articolului 1. După aceea următorul punct, punctul 3 se referă la articolul 3.

In legătură cu acest punct I, au fost făcute, deci, mai multe propuneri, una a domnului deputat Nestor Călin, ca să se explice, să se introducă precizarea "cu excepția prefectului", în acea parte a textului în care se vorbește despre principiul "eligibilității autorităților administrației publice locale". După aceasta, să se adauge "cu excepția prefectului", și după aceea textul curge așa cum figurează el în raportul comisiei. Aceasta este o propunere.

A doua propunere este a domnului deputat Radu Berceanu. Dânsul propune ca, în ceea ce privește formularea alineatului 1, în antepenultimul rând, noi avem acolo "legalității și consultării cetățenilor". Dânsul propunea eliminarea acestor cuvinte, iar motivarea este aceea că ele figurează în cadrul celui de al doilea alineat. Aceasta este o altă propunere.

Apoi avem propunerea domnului deputat Ioan Ghișe, făcută în numele grupului parlamentar din care dânsul face parte, să introducem precizarea la articolul 1, alineatul 1, după enunțul inițial: "Administrația publică, în unitățile administrativ-teritoriale, se întemeiază pe principiile autonomiei locale". După aceasta, să se introducă următoarea precizare: "neimplicării Guvernului în activitatea autorităților locale"... Nu, nu aici. Cred că este mai la vale. Deci: "Administrația publică în unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilității autorității administrației publice locale, legalității" și, după aceea, propune dânsul partea finală, astfel: "neimplicării Guvernului în activitatea autorităților locale și consultării cetățenilor în problemele locale de interes". Da? "...de interes deosebit". Bănuiesc că "deosebit", cuvântul acesta, nu aveți obiecții în legătură cu el. Aceasta este, deci, o altă propunere care s-a făcut.

Apoi, doamna deputat Marta Tărnea propune ca, după alineatul 2, să se introducă un nou alineat, având următoarea formulare și conținut: "Colectivitățile locale au dreptul, în cadrul politicii economice naționale, la resurse proprii suficiente, de care ele pot dispune în mod liber, în exercițiul competențelor lor".

Si, în fine, sunt propunerile domnului deputat Gheorghe Sălăjean, ca, în antepenultimul rând de la alineatul 1 și în penultimul rând, acolo unde este vorba, mă rog, de autoritățile administrației publice locale, cuvântul "locale", particula "locale" să fie suprimată și, de asemenea, în "problemele locale", de asemenea, spune dânsul, să fie suprimat. Cel puțin în legătură cu ultima chestiune, nu cred că are nici un fel de justificare, dar, în fine, acestea sunt observațiile.

Rog punctul de vedere al inițiatorului și al comisiei.

Domnul Ion Dinu:

Ați omis, domnule președinte, propunerea mea.

Domnul Marțian Dan:

Si mai are..., îmi cer scuze, mai are domnul deputat Dinu o propunere, în ceea ce privește formularea textului de la alineatul 1. Dânsul propune, deci, după enunțul "administrația publică", să adăugăm "locală", și după aceea vine "în unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiul..."

Domnul Ion Dinu:

Pe principiile.

Domnul Marțian Dan:

"...pe principiile", da. Si, după ideea "eligibilității", să se scoată "administrației publice locale". Numai că, în aceste împrejurări, vreau să vă spun că enunțul rămâne fără atribut și este o problemă și de claritate și de corectitudine gramaticală. "Eligibilității" cui? Trebuie, neapărat, aici, mă rog, avut în vedere. Acestea sunt observațiile care au fost făcute.

Rog acum, deci, inițiatorul și comisia să ne spună punctul de vedere în legătură cu aceste diferite propuneri.

Inainte de a-i da cuvântul domnului secretar de stat Octav Cozmâncă, rog, m-au atenționat în acest sens unii colegi care lucrează în comisie și care sunt puțin jenați de aceste lumini, să se stingă aceste lumini, care sunt proiectate exact asupra comisiei care a analizat în fond.

Domnul Mircea Ciumara:

Este consumul prea mare...

Domnul Marțian Dan:

Domnul ministru secretar de stat Octav Cozmâncă.

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am ascultat propunerile care s-au făcut, vreau să precizez încă o dată faptul, lucrul acesta s-a mai și subliniat, mai ales de către domnul deputat Dinu, că Legea administrației publice locale vine să definească administrația publică locală, să stabilească atribuțiunile, competențele, obligațiile acestei administrații publice locale, și nu vrea să însemne, practic, un cod de principii privind administrația publică locală, care să asigure reglementarea absolută a tuturor problemelor referitoare la administrația publică locală, inclusiv, să spunem, finanțele publice locale.

(Din sală: Invers!)

Domnul Marțian Dan:

Invers, invers...

Domnul Octav Cozmâncă:

De aceea, în completarea acestei legi importante, fundamentale a administrației publice locale, vin o serie de alte legi, și finanțele publice, și patrimoniul public și privat, la care s-a solicitat urgentarea astăzi ș.a.m.d., care completează acest cadru.

Deci nu putem, în Legea administrației publice locale, să reglementăm absolut toate problemele care privesc administrația publică locală, în toate componentele sale. De aceea, iau primul amendament care s-a propus și, de fapt, care preia articolul 9 din Carta Europeană a Administrației Locale, paragraful 1: "In cadrul politicii economice naționale, autoritățile administrației publice locale au dreptul la resurse proprii suficiente, de care pot dispune în mod liber în exercitarea atribuțiunilor lor". Este o chestiune pe care am subliniat-o și în prezentarea generală, o vom prelua în Legea finanțelor publice, la capitolul "Finanțele publice locale", unde este, de fapt, sediul materiei, și vom detalia această prevedere din Carta Europeană a Autonomiei Locale. Sigur, o vom detalia, pentru că nu putem prelua integral, ad literam aceste prevederi ale Cărții Europene, ci adaptate la cerințele noastre privind administrația publică locală.

In legătură cu legalitatea, vă rog să observați că este vorba de administrația publică în unitățile administrativ-teritoriale care se întemeiază pe principiul, unul dintre principii, al legalității, și apoi venim și definim autonomia locală ce este ea, că este administrativă, nu de altă factură, și că se exercită numai în cadrul legii. Este, practic, o nouă subliniere, o întărire a faptului că autonomia locală se desfășoară numai în condițiile legii și, mai sus, administrația publică locală, în unitățile administrative, se exercită pe principiul legalității, alături de celelalte principii. De fapt, acest alineat 2 al articolului 1 este, practic, preluat, sigur, adaptat din articolul 2 din Carta Europeană a Autonomiei Locale, de aceea el a fost și însușit și de Senat și de către comisia de specialitate.

Cred că nu este cazul să acceptăm formularea cu neimplicarea Guvernului. De fapt, din textul legii, nu rezultă de nicăieri așa ceva, că Guvernul s-ar implica. Aceasta ar însemna să repetăm aproape peste tot acest lucru. Nu este o chestiune care trebuie stabilită prin lege, este un principiu general. Nu se poate implica administrația publică centrală în administrația publică locală, este un principiu constituțional. De aceea sunt tratate aceste lucruri și în secțiuni diferite, în cadrul Constituției. Deci nu cred că se justifică o asemenea subliniere într-o lege, când ea este reglementată pe deplin în Constituție, care este legea fundamentală.

In consecință, domnule președinte, doamnelor și domnilor deputați, eu susțin, sunt obligat să susțin punctul de vedere al Guvernului, care a fost însușit și de către Senat și de către comisia de specialitate a Camerei.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul deputat Mircea Ciumara, președintele comisiei care a analizat în fond, are cuvântul.

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte,

Mă simt dator să-mi cer scuze că nu am spus, la discuția inițială, că la comisia noastră a participat absolut oricine a dorit și și-a spus punctul de vedere. Oricine a intrat pe ușă la comisie și-a spus opinia și au fost toți ascultați.

Eu am înțeles că, în discuția de astăzi, discutăm numai amendamentele respinse de comisie, cele 202. Dacă venim cu amendamente de fond acum, riscăm să avem mii de amendamente. Poate am greșit eu, am înțeles greșit ce a hotărât ieri Biroul permanent.

Să iau pe rând amendamentele făcute. Eu știu, domnule Nestor Călin, că într-o lege se pune întâi principiul și după aceea se menționează excepțiile, așa este regula, poate greșesc. Deci, în faza întâi, la articolul 1, se menționează principiul din Constituție, iar la articolul 92 se menționează "prefectul este numit de Guvern". Doriți să punem excepția alături de principiu? Eu cred că aș încălca însuși specificul și regulile meseriei dumneavoastră și, de aceea, din respect pentru meseria de jurist, am menționat întâi principiul și după aceea excepția.

In ceea ce privește amendamentul privind neimplicarea Guvernului; ce înseamnă autonomie? Nu aceasta înseamnă? Mai este un lucru: în cazul în care, conform principiului subsidiarității, pe care un coleg de partid al doamnei l-a menționat în comisie, în cazul în care administrația locală, dintr-un motiv sau altul, nu-și poate îndeplini atribuțiile, să zicem că este suspendat consiliul local, este obligat Guvernul să o ajute să depășească acest moment critic. Deci este obligat să intervină nu pentru a-i limita activitatea, ci pentru a o ajuta să-și facă atribuțiile. De aceea, consider că acest principiu al neimplicării Guvernului, care este superfluu aici, din moment ce există principiul autonomiei, nu face decât să îngrădească, într-adevăr, ajutarea reală a administrației locale, în cazuri necesare.

Am mai rugat să nu încercăm să rezolvăm toate problemele legii în articolul 1. Există un capitol special pentru problemele financiare, nu văd de ce este nevoie să menționăm aici, la articolul l alineatul 1, și problemele financiare.

In ceea ce privește eliminarea cuvântului "locale", nu pot fi de acord cu ea, pentru că ne putem trezi ca o comună, nu știu care, să ia niște decizii de interes național și, de aceea, chiar dacă se repetă, pentru a împiedica niște excese, niște abuzuri, niște depășiri ale atribuțiilor, trebuie să menținem termenii, pentru a împiedica orice fel de excepție.

In ceea ce privește principiul eligibilității, aici, la articolul 1, sunt luate, în fond, din Constituție, strânse toate principiile și puse unul lângă altul, să se știe precis care este baza legală, constituțională a acestei legi.

Eu știu că mai sunt și alte obiecții privind unele prevederi din Constituție. Noi am preluat exact din Constituție. Mi-a arătat cineva, mai înainte, de ce prefectul conduce organele descentralizate, pentru că așa scrie în Constituție. Nu avem noi, comisia, datoria să comentăm Constituția. Noi avem datoria să punem de acord legea cu Constituția. Deci aici, în articolul 1, am precizat toate principiile din Constituție care privesc autonomia locală. Dacă am greșit și nu am pus vreunul dintre ele, o vom face cu multă plăcere, dar ca să introducem principii care nu sunt în Constituție, mi se pare un lucru exagerat.

Deci nu acceptăm nici un amendament din cele făcute până acum.

Mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Da, vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Ați ascultat, deci, punctul de vedere și al inițiatorului și al comisiei.

Sigur că, în aceste împrejurări, nefiind vorba decât într-un singur caz, și anume propunerea pe care a pe care a făcut-o domnul vicepreședinte Radu Berceanu, și anume să se elimine de la alineatul 1 cuvântul "legalității", este singura chestiune care are prioritate în raport cu punctul de vedere care a fost cristalizat în raportul comisiei.

Deci, vă rog să vă uitați la antepenultimul rând din raportul comisiei. Acolo figurează, deci, după ce sunt enunțate o seamă de principii, figurează "legalității și consultării cetățenilor în problemele locale de interes deosebit". Domnul deputat Radu Berceanu propune eliminarea acestui singur cuvânt, spunând, în susținerea propunerii domniei sale, faptul că figurează în alineatul 2. Comisia, însă, nu a fost de acord, și nici inițiatorul, cu eliminarea acestui cuvânt care, evident, materializează în el un principiu. Vă rog, însă, să vă pronunțați dumneavoastră.

Cine este pentru adoptarea propunerii domnului deputat Radu Berceanu? 27 de voturi pentru, deci insuficiente. Nu s-a aprobat amendamentul.

Vă rog, acum, să vă pronunțați asupra textului pe care îl conține raportul comisiei sesizate în fond la punctul l.

Cine este pentru adoptarea lui? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abțineri, dacă sunt? 14 abțineri. Cu majoritate de voturi, a fost adoptat textul acesta.

In consecință, propunerile care au fost formulate... socotim că s-a decis în legătură cu alineatul 1, socotim că, prin acest vot, s-a decis soarta lor, respectiv amendamentul domnului Nestor Călin, amendamentul prezentat de domnul Ioan Ghișe și, de asemenea, amendamentele prezentate de domnul deputat Ion Dinu și de domnul deputat Gheorghe Sălăjean, și alineatul 1 al acestui articol a fost aprobat în redactarea propusă de comisie.

După aceasta, urmează să discutăm lucrurile legate de alineatul 2. Nu s-au făcut observații în legătură cu el, dar, totuși, dacă dorește cineva să intervină, vă rog să ne anunțați acest lucru. Nu dorește nimeni? Bun.

Vă rog să vă uitați la punctul 2, deci...

Domnul Mircea Ciumara:

A propus doamna deputată de la PD...

Domnul Marțian Dan:

A propus, însă după alineatul 2. Dânsa a propus, după alineatul 2, introducerea unui alineat nou, al cărui text l-ați ascultat și, imediat după ce ne vom pronunța în legătură cu punctul 2 din raport, vom...

Doamna Marta Tărnea:

Dacă nu se acceptă eliminarea propunerii...

Domnul Marțian Dan:

Eu am aici așa, dumneavoastră scrieți așa: "Amendament la articolul l: după alineatul 2, se introduce un nou alineat" și dați textul. Nu ați propus eliminarea alineatului 2.

Doamna Marta Tărnea:

Am spus în text.

Domnul Marțian Dan:

Bun, eu nu am înțeles că dumneavoastră propuneți un text de înlocuire și nici nu ați scris aceasta, dar poate că, mă rog, mi-a scăpat...In aceste împrejurări, trebuia specificat acest lucru, pentru că aici scrie negru pe alb: "după alineatul 2, se introduce un nou alineat" și urmează acest lucru. Bun, nu este nici o problemă. Probabil a fost o scăpare a dânsei sau, poate, nu am înregistrat eu suficient de bine intervenția domniei sale. Există, deci, propunerea de eliminare a textului de la punctul 2, care sună: "Autonomia locală este administrativă și se exercită numai în cadrul legii". In legătură cu această problemă, nici inițiatorul și nici comisia nu s-a exprimat, pentru că eu nu am reținut această propunere. Rog, dacă aveți...

Domnul Mircea Ciumara:

Comisia nu este de acord cu eliminarea.

Domnul Marțian Dan:

Vă rog să poftiți. Domnul Ciumara are cuvântul.

Domnul Mircea Ciumara:

Deci comisia nu este de acord cu eliminarea lui. Nu ne-a convins că există și altfel de autonomie admisibila.

Domnul Marțian Dan:

Inițiatorul dorește să intervină în legătură cu această propunere?

Domnul Ionel Fleșariu:

Aceeași părere.

Domnul Marțian Dan:

Bun. Impărtășește opinia comisiei.

Vă rog să vă pronunțați, deci, în legătură cu propunerea doamnei deputat Marta Tărnea, de eliminare a textului de la punctul 2 din raport, pe care l-am citit puțin mai înainte.

Cine este pentru eliminarea acestui text? 24 de voturi pentru. Deci, nu a întrunit numărul de voturi necesar, și amendamentul nu a fost adoptat.

Vă rog, acum, să vă pronunțați asupra lui așa cum figurează în raportul comisiei.

Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? 5 voturi împotrivă. Abțineri, dacă sunt? 9 abțineri. Cu majoritate de voturi, a fost aprobat și textul de la punctul 2.

După acest text, doamna deputat Marta Tărnea ne propune introducerea unui alineat nou, cu următorul conținut: "Colectivitățile locale au dreptul, în cadrul politicii economice naționale, la resurse proprii suficiente, de care ele pot dispune în mod liber în exercițiul competențelor lor". Ați ascultat punctul de vedere și al comisiei și al inițiatorului.

Cine este pentru adoptarea acestui text? 12 voturi pentru. Deci nu a întrunit numărul de voturi necesar.

Trecem la punctul 3 din raport. Comisia, după câte vedeți în partea dreaptă, a propus reformularea alineatului 3. In legătură cu el, în cadrul dezbaterilor, până acum, nu au fost observații. Dacă, totuși,...mi se pare că avem o completare de raport...

Domnule Ciumara, vă rog să îi puneți în temă pe toți colegii.

In urma unor observații care au fost făcute ieri și a unei decizii pe care am luat-o ieri, la întâlnirea Biroului permanent cu liderii grupurilor parlamentare, am rugat să se analizeze unele din observațiile Departamentului tehnic-legislativ. S-a făcut și, în legătură cu aceasta, domnul Ciumara ne pune în temă.

Domnul Mircea Ciumara:

La ultimul paragraf, deci spre finalul paginii 2, prin "colectivitate locală se înțelege totalitatea cetățenilor din unitățile administrativ-teritoriale". Aceasta este modificarea pe care o propunem. Deci se introduce "totalitatea cetățenilor". Nu poate să fie autonomie și să aibă hectarele, iar ideea că au personalitate juridică este implicită, nu mai este nevoie să fie spus explicit.

Domnul Marțian Dan:

Bine, vă mulțumesc.

Dacă în legătură cu textul acesta, de la punctul 3 din raport, care are, deci, tangență cu alineatul pe care îl discutăm, cu precizarea făcută în numele comisiei de către domnul președinte Ciumara, mai dorește cineva să intervină? Nu sunt doritori? Atunci, vă rog să vă uitați, în legătură cu ultima parte a acestui text. Sigur că... și eu cred că și comisia va fi de acord cu mine, textul pe care îl avem va fi teza a treia, deci el va curge ca teza a treia, va fi următorul text: "Prin colectivitate locală se înțelege totalitatea cetățenilor din unitatea administrativ-teritorială". Aceasta este noutatea pe care o propune raportul suplimentar difuzat acum, înainte de începere, și vă rog să ne pronunțăm, prima dată, în legătură cu această modificare a textului comisiei, după care voi supune la vot alineatul 3 în ansamblu.

Inițiatorul dorește să intervină în legătură cu această propunere?

Domnul secretar de stat Octav Cozmâncă.

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Noi am susținut, în cadrul comisiei, punctul de vedere adoptat de Senat, dar cu formularea pe care a propus-o domnul Ciumara acum suntem de acord și credem că textul poate, în această formulare, să fie însușit și adoptat de către Cameră și, în consecință, îl susținem și noi.

Mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu.

Intrucât nu au fost solicitări de intervenții legate de aceste probleme, vă supun votului propunerea, prima dată, deci, de amendare a tezei a treia, în sensul înlocuirii ei cu teza pe care a citit-o și domnul Ciumara și pe care am repetat-o și eu.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nici un vot împotrivă. Abțineri, dacă sunt? Nu sunt abțineri. A fost aprobată această teză, a treia, deci, din cuprinsul alineatului 3. Vă rog, acum, să aveți bunăvoința să vă pronunțați în legătură cu alineatul 3 al articolului 1.

Cine este pentru adoptarea lui? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Dacă se abține cineva? Nu sunt abțineri. A fost aprobat cu unanimitatea sufragiilor exprimate.

Trecem la următorul punct, 4. Aici este vorba de renumerotare, în sensul că devine alineatul 4 al articolului 1. Comisia nu a avut observații în legătură cu acest text. Dacă dumneavoastră doriți să interveniți? Nu sunt doritori. Bun.

Supun votului dumneavoastră, atunci, propunerea conținută la punctul 4 din raportul comisiei, și anume renumerotarea acestui alineat.

Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? 2 voturi împotrivă. Abțineri, dacă sunt? 5 abțineri. Cu majoritate de voturi, a fost aprobat și acest punct. Si, întrucât aici este vorba de un articol în integralitatea lui, articolul 1, vi-l supun votului de ansamblu.

Vi-l supun votului de ansamblu.

Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? 3 abțineri.

Cu majoritate de voturi a fost aprobat textul acestui articol.

Trecem la următorul punct care privește articolul 2. În legătură cu articolul 2 Senatul nu a avut observații, însă noi avem la punctul 5 - am să vă rog să vă uitați - este nemodificat, de fapt, așa că nu avem nici un fel de probleme aici.

Imediat îl supun votului, numai că vreau să cer o lămurire. Comisia, sigur, pentru a ușura munca noastră și a vedea toate conexiunile acestui proiect de lege, a introdus aici articolul 2 care nu figurează în varianta adoptată de către Senat, iar el este un articol nemodificat. Este cel din legea actuală, în vigoare. Deci, din punctul acesta de vedere nu discutăm punctul 5 din raport pentru simplul motiv că nu a constituit obiect de amendare în varianta venită de la Senat și, în al doilea rând, nu s-au făcut nici un fel de amendamente ... S-au făcut amendamente?

Domnul Lázár Madaras (din loja comisiei):

Au fost respinse.

Domnul Marțian Dan:

Bun.

Atunci, sunt două solicitări, da? Și domnul Dejeu.

Domnul Gavril Dejeu (din sală):

Un cuvânt numai.

Domnul Marțian Dan:

Și domnul Dejeu. Bun.

Domnule Mircea Munteanu, vă rog să poftiți dumneavoastră, după aceea domnul Lázár Madaras, după aceea domnul Gavril Dejeu.

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

I-am cerut voie colegului Lázár Madaras să-mi permită, pentru că intervenția mea are caracter strict procedural, și anume, sugerez ca acolo unde nu există amendamente respinse la textul inițial al legii să nu se mai supună la vot pentru că, de fapt, nu are sens revotarea, dacă nu s-au făcut nici un fel de sugestii de corectură. Mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Domnule Lázár Madaras, vă rog să poftiți.

Domnul Lázár Madaras:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Onorată Cameră,

La acest articol 2, alineatul 2 am avut un amendament care a fost respins de comisie. Amendamentul sună în felul următor: "Comunele sunt formate din unul sau mai multe sate. Satele sunt subdiviziuni administrativ teritoriale ale comunelor, delimitarea și organizarea lor se stabilesc prin lege". Deci, aceasta este amendarea alineatului 2.

Motivarea acestui amendament este următoarea: așa cum dumneavoastră vedeți și în alineatul 3 al acestei legi, se prevede că municipiile pot să aibă subdiviziuni administrativ teritoriale, a căror delimitare și organizare se stabilesc prin lege. Aceleași lucruri trebuie prevăzute și în cazul comunelor pentru că, veți vedea mai încolo în lege, vor fi articole care se referă direct la sate.

În concluzie, satele trebuiesc definite ca atare, ca subdiviziuni ale comunelor și ele trebuiesc stabilite prin lege, la fel ca și în articolul 3, subdiviziunile municipiilor respective. Acesta pentru ca să fie perfect delimitat acest lucru și perfect în conformitate cu legea, stabilit ce înseamnă un sat, care sunt delimitările sale, ca ulterior să ne putem referi la satele respective,. Dacă aici, la acest articol nu facem această precizare, atunci mai târziu referirile la sate vor rămâne într-un domeniu insuficient precizat. Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog să vă uitați în materialul acesta foarte elaborios pe care ni l-a înaintat comisia, privind amendamentele respinse.

La punctul 7 din raport, conținând aceste amendamente respinse figurează propunerile domnului deputat Lázár Madaras.

Domnule Dejeu, doreați să interveniți tot în legătură cu acest articol? Cu excepția alineatului 2, el n-a constituit obiect de reflecție și de analiză.

Domnul Gavril Dejeu:

Exact la alineatul 2 am sesizat o inadvertență în formularea existentă în lege, care poate avea importanță în funcționarea administrației, în continuare. Acest text spune: "Comunele pot fi formate din unul sau mai multe sate și cătune".

Textul corect ar trebui să sune: "sau cătune", pentru că dacă punem prepoziția "și" înseamnă că acolo unde nu vom mai avea cătun, nu mai pot fi nici mai multe sate ca să constituie comună.

Deci, pentru structurarea corectă administrativă este nevoie de schimbarea conjuncției "și" în "sau". N-am amendament, dar este o chestiune simplă care mi se pare că se impune de la sine. Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc.

N-au mai fost alte observații în legătură cu această problemă.

Acum rog punctul de vedere al inițiatorului și al comisiei, în legătură cu problema care se referă la propunerea domnului Lázár Madaras care figurează în raportul amendamentelor respinse.

Poftiți, domnule Cosmâncă.

Domnul Octav Cosmâncă:

Domnule președinte,

Noi, într-adevăr, nu am propus modificarea acestui articol, însă mi se pare corectă propunerea făcută de domnul deputat Dejeu și sunt de acord ca în loc de conjuncția "și" să punem "sau". Este mai clar și susțin acest punct de vedere.

În legătură cu cealaltă propunere, amendamentul propus de domnul Lázár Madaras, aș vrea să subliniez faptul că la articolul 3 din Constituție, alineatul 3, se spune foarte clar: "Teritoriul este organizat sub aspect administrativ în comune, orașe și județe". Deci, nu avem ca o subdiviziune, subunitate satul, întrucât acest lucru este posibil la sectoarele din capitală care, fiind subunități administrativ teritoriale își pot constitui autorități ale administrației publice locale. În nici un caz nu putem accepta asemenea punct de vedere, întrucât ar trebui să acceptăm și faptul ca satele să-și poată constitui autorități ale administrației publice locale, știu eu, consilii sau altceva.

Deci, propunem menținerea textului actual. Mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Domnul Mircea Ciumara.

Domnul Mircea Ciumara:

În ceea ce privește observația domnului Dejeu, dacă se uită puțin pe text, apare de două ori "sau". Poate punem "ori", da?

În ceea ce privește propunerea domnului Lázár Madaras, dânsul încalcă principiul autonomiei locale. Deci, în domenii în care Constituția nu obligă intervenția Guvernului și a Parlamentului în treburile comune, domnia sa dorește ca comunei să i se impună anumite probleme. De aceea, nu agreăm această încălcare a autonomiei locale și ținem seama că redactarea de aici pune de acord legea cu Constituția, cu Legea nr. 2. De aceea, nu acceptăm acest amendament.

Domnul Marțian Dan:

Bun.

Ați ascultat și punctul de vedere al inițiatorului și punctul de vedere al comisiei sesizate în fond.

Prima dată va trebui să luăm o decizie în legătură cu propunerea domnului Lázár Madaras, privind reformularea alineatului 2.

Cine este pentru adoptarea ei? 9 voturi pentru.

Deci, nu a întrunit numărul de voturi necesare.

Propunerea domnului deputat Dejeu constă în precizarea părții finale la alineatul 2: "Comunele pot fi formate din unul sau mai multe sate ori cătune", în locul conjuncției "și".

Domnul Gavril Dejeu (din sală):

O comună poate avea 1, 2 cătune, fără sate.

Domnul Mircea Ciumara:

Eu aș propune în felul următor, domnule Dejeu: "Comunele pot fi formate din unul ori mai multe sate și cătune". Pentru a permite ca în aceeași comună să existe și sate și cătune. Deci, întâi "ori", după aceea "sau".

Domnul Gavril Dejeu (din sală):

Punem obligativitatea săaibă o comună și cătun, or, poate exista o comună cu două cătune, fără nici un sat.

Domnul Mircea Ciumara:

Nu "comunele trebuie", "comunele pot fi formate", domnule Dejeu, nu este obligatoriu, că pot, dar trebuie să-i dau voie ca aceeași comună să aibă și sate și cătune.

Domnul Gavril Dejeu:

... sate și cătune, înseamnă că dacă nu avem sate nu putem avea cătune.

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule Dejeu, legea aceasta, articolul acesta e valabil de 5 ani de zile și a funcționat, nu a creat probleme, dar dacă dorim ...

Domnul Gavril Dejeu (din sală):

Adevărat. Am sesizat această chestiune, dumneavoastră decideți!

Domnul Marțian Dan:

Menținem propunerea de a înlocui conjuncția "și" cu "ori"? "Comunele pot fi formate din unul sau mai multe sate ori cătune"...

Regula este satul și excepția sunt cătunele. Aceasta este clar. Cele mai multe comune au sate. E adevărat că în zonele de deal, de munte și așa mai departe sunt aceste cătune...

Vă rog.

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Dacă-mi permiteți, cazul general este, de fapt, când în alcătuirea comunei intră și sate și cătune. Cred că nu există nici o comună care să fie alcătuită exclusiv din cătune.

În consecință, parcă este mai potrtivit ca să rămână conjuncția "și".

Domnul Marțian Dan:

Vă rog, domnule Dejeu.

Vă rog să aveți puțină răbdare...

Domnul Gavril Dejeu:

Vă dau un exemplu din județul meu: comuna Rășinari, cunoscută în țară, are un cătun. Se cheamă Prislop.

După textul nostru, Prislovul nu poate face parte din comuna Rășinari. De ce? Pentru că, potrivit textului, "comunele pot fi formate dintr-un sat sau mai multe sate și cătune". Dacă n-am sat la comuna Rășinari înseamnă că cătunul Prislop nu mai poate face parte din comună. (Discuții în sală)

Domnul Marțian Dan:

Doriți să mai interveniți? Poftim, domnule deputat Octavian Bot.

Domnul Octavian Bot:

Mulțumesc.

Cred că dacă vrem să eliminăm dilema trebuie să întrebăm inițiatorul dacă pot exista comune formate numai din cătune. Atunci este valabilă propunerea domnului Dejeu. Dacă nu, este evident, "sate și cătune".

Domnul Marțian Dan:

Eu cred că trebuie să vedem ce spune inițiatorul.

Domnul Octav Cozmâncă:

Evident că nu poate exista o comună numai din cătune și în cazul pe care l-a evocat domnul Dejeu este clar, comuna este o noțiune abstractă. De fapt, Rășinariul este cantonat pe satul Rășinari și cătunul Prislopul. Este limpede.

Deci, vă propun să menținem, totuși, textul actual. "Comunele pot fi formate din unul sau mai multe sate și cătune".

Deci, este exclusă posibilitatea ca o comună din România să fie formată numai din cătune. Nu avem așa ceva și probabil nu vom avea.

Domnul Marțian Dan:

Bun. Dar, dacă am merge pe următoarea formulă: "Comunele pot fi formate din mai mule sate, cătune".

Sala:

Nuuu!

Domnul Marțian Dan:

"Pot fi formate", nu "se formează". "Pot fi", este permisivă.

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte,

Articolul 1 a ridicat mari probleme și chiar dacă condiționa integrarea noastră europeană și nu dura atât de mult discuția cât dureazăla acest "și". Vă rog mult, unde este articol nemodificat... și de 5 ani de zile funcționează în toată țara și nu a creat probleme. Riscăm să creăm acum probleme printr-un "și" sau un "sau". Cel mai bine ar fi să-l lăsăm așa cum este, domnilor, nu a creat 5 ani probleme, de ce să le creăm acum? Riscăm să creăm situații ciudate.

Domnul Marțian Dan:

Eu cred că aveți perfectă dreptate pentru că aici se dă o anumită posibilitate: "pot fi formate", nu este "se formează din cutare", "pot fi formate" și acolo unde sunt cătune, pot fi și ele incluse în comunele respective și în aceste împrejurări vă rog să fiți de acord să rămână textul așa cum este în actualul proiect de lege. Punctul 5 în ansamblu rămâne fără obiect, el a fost introdus aici doar pentru ca noi să avem la îndemână modul în care curge legea în integralitatea ei.

Domnule Dejeu, sunteți de acord?

Domnul Gavril Dejeu (din sală):

Da.

Domnul Marțian Dan:

Bun. Nu mai avem nici un fel de propunere în legătură cu acestă chestiune.

Trecem la punctul 6. Privește articolul 3 și s-a propus un text cu care comisia este de acord, nu a fost modificat de către comisie, a aderat la varianta Senatului.

Dacă în legătură cu acest text care figurează la punctul 6 din raport dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul Lázár Madaras și domnul Árpád-Francisc Márton, da?

Domnul Lázár Madaras:

Mulțumesc, domnule președinte,

Și la acest al treilea articol am o propunere respinsă în comisie. Ea se referă la următorul lucru: noi, la ora actuală, avem sute de cereri din partea unor sate care doresc să devină comune dependente. Acest lucru va trebui să fie o reparație absolut firească, datorită faptului că în regimul trecut au fost create acele mari comune în care s-a pierdut identitatea a sute de sate care au toate dotările și au toate condițiile pentru a putea să se autoadministreze.

În articolul al 3-lea se stabilește modul în care aceste sate pot deveni comune separate, pentru că în partea a doua a lui se spune: "Orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora se poate efectua numai în temeiul legii și cu consultarea prealabilă a cetățenilor din unitățile administrativ teritoriale respective, prin referendum, care se organizează potrivit legii". Dacă în prima propoziție rămânem numai la delimitarea comunelor, orașelor și județelor, acest referendum se va efectua la nivelul comunelor.

În concluzie, s-ar putea ca populația întreagă a unei comune să voteze la referendum împotriva devenirii, hai să zicem, independent, separat a unui sat care are toată justificarea necesară. Pentru a preveni o asemenea situație eu am propus ca în articolul 3, în prima propoziție, să se introducă și sintagma "satelor", respectiv să sune în felul următor, prima propoziție: "Delimitarea satelor, comunelor, orașelor și județelor se stabilește prin lege" și așa mai departe. În această situație, în cadru referendumului care se va organiza, populația fiecărui sat se va putea pronunța asupra faptului dacă dorește sau nu să devină comună separată. Acest lucru, vă rog, nu trebui interpretat în sensul că referendumul respectiv va fi obligatoriu, deci, rezultatul, conform acestui articol, rezultatul referendumului este o consultare. Deci, nu înseamnă că propunerea mea va deschide calea constituirii unor comune în cadrul unor sate, care nu au condițiile necesare pentru acest lucru, pentru că există și alte condiții care trebuie îndeplinite. Dar una dintre aceste condiții este consultarea populației satelor respective. Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Vă rog să vă uitați, stimați colegi la punctul 9 din raportul cu amendamentele respinse, acolo figurează problema pe marginea căreia a dezvoltat câteva considerente domnul Lázár Madaras.

Are cuvântul domnul deputat Nicolai Lazar.

Domnul Nicolai Lazar:

La articolul 3, eu cred că trebuie să lăsăm articolul așa cum a fost în legea inițială din 1991, întrucât ce impedimente ar fi dacă noi am face îmbunătățiri la acest articol? Să nu se facă referendum la modificarea limitelor comunelor și orașelor, deoarece, orice modificare a limitelor înseamnă că o comună primește, o alta dă o suprafață din teritoriul ei. Sigur că cel care primește nu va face probleme, dar cel care va preda, va crea foarte multe probleme și de aceea cred că textul este bine să rămână așa cum a fost inițial în lege.

Domnul Marțian Dan:

Îl rog pe domnul deputat Árpád-Francisc Márton să poftească la tribună.

Domnul Árpád-Francisc Márton:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am două amendamente, ambele respinse de comisie și spun de pe acum că voi interveni numai în cazurile în care am amendamente, eventual în anumite situații... (Discuții în sală)

Domnul Marțian Dan:

Vă rog, stimați colegi, vă rog să vă uitați la punctele 8 și 10, sunt amendamente pe care dânsul le-a prezentat regulamentar și are dreptul să le susțină aici. Comisia nu le-a însușit, dar are dreptul.

Poftiți.

Vă rog, din acest punct de vedere, să ne uităm peste toate aceste documente pregătitoare pentru dezbaterea în plen, pentru că ne găsim în condiții regulamentare clare.

Domnul Árpád-Francisc Márton:

Deci, am două amendamente care nu se leagă în mod necesar unul de altul, deci rog, ca atare, să fie supuse votului separat.

Primul amendament este doar o eliminare a cuvântului "comunelor". Care ar fi rostul aceste eliminări? Pentru orașe și județe, în concepția mea, într-adevăr e bine ca modificarea acestor teritorii să se facă prin lege, de către Parlament, la propunerea Guvernului. Dar, în cazul sutelor de comune, cred că cea care ar fi cea mai nimerită, cea mai autorizată forță este Consiliul județean, pentru că cei din Consiliul județean cunosc exact situația din comunele respective. O să-mi spuneți: "Dar, aceasta înseamnă și alocări de la buget". Într-adevăr, numai că, ori va exista acea posibilitate de rămânere a unor fonduri la nivelul localităților, ori în sistemul actual, când aceste resurse revin din bugetul deja dat județului, deci bugetul juețului nu se va modifica, consiliul județean știe ce buget are, cu ce va trebui să se gospodărească. Deci, el este cel mai competent să decidă. Evident dacă veți accepta această eliminare voi veni cu propunerea de modificare ca această hotărâre să se ia de Consiliul județean. Acesta este primul amendament.

Cel de-al doilea amendament se referă la această instituție a referendumului.

Din păcate, există această instituție a referendumului ca și Avocatul Poporului, în Constituție nelegiferată deocamdată, ca atare, deocamdată, în România nu se aplică. Deci, ne putem găsi în situația în care, cum s-au și propus deja modificările acestea ale limitelor teritoriale, dar nu avem o lege a referendumului și ce ne facem? Zice cineva: "Într-adevăr este prevăzut în lege, dar până când nu există această nu se aplică". Pentru aceasta am propus eu eliminarea acestei părți a textului care se organizează potrivit legii.

Dar, dacă dumneavoastră nu ați accepta această soluție, eu aș fi de acord și cu o completare a textului tot în sensul acestui amendament, care să sune astfel: "care se organizează potrivit legii referendumului, iar până la aprobarea acesteia, cea privind alegerile locale". Adică, dacă am ceva de întrebat, conform acelei legi, cum decurg alegerile locale - îi întreb pe cei vizați - urmând ca, dacă dumneavoastră acceptați acest al doilea amendament al meu, atunci să depun în timp, până ajungem la discutarea Legii nr. 70, mă voi încadra în timp, acele două articole care vor reglementa exact modul de desfășurare în cadrul sistemului alegerilor locale, acele ale referendumului.

Iar referitor la ideea înaintată de antevorbitorul meu, doamnelor și domnilor, Carta Europeană a Autonomiei Locale are un articol 12 care prevede că cei care vor ratifica, vor semna această cartă trebuie să semneze cel puțin zece și sunt înșiruite 14 paragrafe ale diferitelor articole. Deci, avem o larghețe de a renunța doar la 4, iar tocmai unul dintre aceste articole sună astfel: "Pentru orice modificare a limitelor teritoriale locale, colectivitățile locale în cauză trebuie să fie consultate în prealabil, eventual pe cale de referendum acolo unde legea o permite".

Deci, există această prevedere în această Cartă Europeană pe care am înțeles că noi, cu toții vrem să o ratificăm. Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Vă rog să-mi dați textul pentru că am impresia că sunt niște nuanțe în plus față de ceea ce ați înaintat la comisie.

Domnul Árpád-Francisc Márton:

Dacă nu se acceptă eliminarea, așa cum am propus, atunci solicit doar această completare a textului care este doar o precizare, nu este de fond.

Domnul Marțian Dan:

Mulțumesc.

Domnul deputat Gheorghe Ana.

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

După părerea mea, prevederea centrală a acestei legi este fixată în articolul 8 care nu se propune a fi modificat.

După cum domniile voastre au cunoștință, articolul 8 clarfică raporturile între administrația județeană și între administrațiile locale ale comunelor, orașelor și municipiilor. Și foarte bine. Pe principiile cele mai democrate, pe principiile autonomiei decizionale se stabilește aici că în relațiile dintre administrația publică locală, deci cea a comunei, a orașului, a municipiului și cea județeană, care, în cazul României, este Consiliul județean, nu există raporturi de subordonare. Dacă acceptăm - și eu consider că trebuie să menținem în continuare acest principiu și proiectul de lege nu prevede modificări ale articolului 8 - atunci Consiliul județean nu are competența, nu poate decide nici asupra teritoriului, nici asupra altor chestiuni în care numai Consiliul comunei, numai Consiliul orașului sau numai Consiliul municipiului poate decide, inclusiv - și aici o să revin pe parcursul dezbaterilor, acolo unde este cazul - în domeniul finanțelor. Consiliul județean nu are un buget al județului. Nu el împarte și desface banii care sunt acolo și constituie ceea ce trebuie să constituie puterea financiară a autorităților locale. Deaceea, eu cred că este bine să menținem textul așa cum a fost acceptat de inițiator și de comisie.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt observații? Domnul deputat Mircea Munteanu.

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Un foarte scurt comentariu în legătură cu ideile pe care le-au exprimat colegii noștri.

Nu s-a pus problema delimitării satelor, pentru că, totuși, satele, în accepțiunea legislației noastre, nu sunt unități administrativ-teritoriale. Se pune de-abia această problemă în momentul în care, prin lege, satul devine comună. De-abia atunci, devenind unitate administrativ-teritorială acceptată de legislație poate delimitarea teritoriului care-i revine.

Ideea pe care domnul Árpád - Francisc Márton a lansat-o, privind competența consiliilor județene de a hotărî această delimitare, este interesantă. Dar, rețineți faptul că și dacă până la urmă se ajunge la lege, acceptul, avizul consiliului județean este absolut necesar. Și poate că nu este rău să se mențină această delimitare la nivel de organ legiuitor, care include neapărat acceptul consiliului județean, astfel încât, având în vedere și sugestia dumneavoastră sau remarca dumneavoastră că nu există încă un act legislativ care să asigure organizarea referendumului, ceea ce este foarte corect, este neapărat necesar ca să se mențină acea sintagmă de final din articolul 3: "prin referendum care se organizează potrivit legii". Este o necesitate ca, totuși, inițiatorul sau eventual noi, dacă ne simțim în stare, să propunem un proiect de lege pentru organizarea referendumului. Însă dreptul colectivităților locale de a-și hotărî în acest domeniu punctul de vedere prin referendum nu trebuie înlăturat, așa cum nu știu cine a spus ..., domnul deputat, mai ales că este cuprins în mod explicit și în Carta autonomiei locale, această modalitate de exprimare a voinței colectivităților, încât, până la urmă, mi se pare că textul Senatului, pe care comisia și l-a însușit, exprimă cel mai bine punctele de vedere la care se referă.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc. Este clar acum, da? Dacă inițiatorul mai dorește să intervină? Eu am înțeles că domnul deputat Mircea Munteanu a vorbit și în numele comisiei, sau numai cu titlu personal?

Domnul Mircea Mihai Munteanu: (din sală)

O remarcă a mea a fost.

Domnul Marțian Dan:

O remarcă a dumneavoastră. Bun. O săj-l rog atunci pe domnul Ciumara.

Domnul Octav Cosmâncă:

Domnule președinte,

Noi susținem textul pe care l-am propus, care a fost însușit de către Senat și de comisia de specialitate a Camerei, și el răspunde, așa cum s-a afirmat aici și de domnul Munteanu, prevederilor Cartei europene a autonomiei locale. De fapt, partea finală a fost introdusă datorită articolului 5 din Carta europeană, pe care noi am însușit-o și este spre ratificare la Senat, și în care se spune: "Pentru orice modificare a limitelor teritoriale locale, colectivitățile locale în cauză trebuie să fie consultate în prealabil, eventual pe cale de referendum, acolo unde legea o permite". Pe baza acestei prevederi de factură generală, noi am adoptat acest text în partea finală a articolului 3. Deci susținem menținerea părții finale, și nu renunțarea la ea.

În al doilea rând, sigur, nu putem - și subliniez din nou acest lucru - fi de acord cu faptul că această delimitare să fie făcută de către consiliile județene, nu în primul rând datorită articolului 8 din lege. Sigur, și articolul 8 statuează foarte bine raportul între consiliile județene și consiliile locale, dar în primul rând Constituția, care spune clar ce atribțiuni au consiliile județene, și anume numai acelea de a coordona activitatea consiliilor locale și numai în probleme de interes comun al acestora, în problemele serviciilor publice de interes comun.

Ca atare, susținem menținerea în continuare ca împărțirea această administrativ-teritorială să se facă prin lege - și nu orice lege, știți foarte bine că este Legea nr.2 din 1968, care este o lege organică; eventual, se poate lua în discuție la propunerea și la recomandarea în primul rând pe baza propunerilor consiliilor locale și însușite și de consiliile județene și de prefecturi.

De asemenea, vreau să vă informez că Legea referendumurilor locale este în fază de elaborare, deci nu este, cred eu, prea îndepărtată perioada în care vom avea și un asemenea proiect de lege, sau cel puțin Guvernul va fi în măsură să îninteze un asemenea proiect de lege la Parlament și unde, sigur, vom detalia și problematica în care se pot organiza referendumuri locale, inclusiv pentru delimitarea administrativ-teritorială.

A subliniat domnul Munteanu, o fac și eu din nou, într-adevăr, mai devreme noi am aprobat la articolul 1, alineatul 3, am definit colectivitatea locală și am spus că ea este alcătuită în totalitatea cetățenilor din unitatea administrativ-teritorială. Or, unitatea administrativ-teritorială este comuna, orașul și județul.

Deci susținem, domnule președinte, textul pe care l-am propus și a fost însușit de Senat și de comisie.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc.

Domnul președinte Mircea Ciumara.

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte, mă adresez dumneavoastră personal, ca să decideți. Amendamentul domnului Madaras este o reluare a amendamentului de la articolul 1, alineatul 2, asupra căruia noi deja ne-am pronunțat prin vot acum 10 minute. Și mi se pare normal să nu mai supunem la vot ceva ce am hotărît deja.

În privința amendamentului domnului Lazar, vă atrag atenția că domnia sa nu a avut amendamente printre amendamentele respinse și mi se pare anormal să fi venit acum cu ele. Îi puteam explica, dacă venea la comisie, că Legea nr.69 este anterioară Constituției și ne-am pus de acord legea cu Constituția, ce prevede referendumul. Eu am votat împotriva Constituției, dânsul a votat pentru.

Îl rog să respecte Constituția și să renunțe la amendament.

În privința amendamentului domnului Árpád - Francisc Márton. Contravine Constituției, se spune precis, și Legii nr.2. De aceea, noi propunem să rămână textul așa cum este.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor deputați,

Ați ascultat diferite propuneri privind amendarea acestui text și punctele de vedere ale inițiatorului și ale comisiei.

Potrivit Regulamentului, prima dată eu voi supune votului dumneavoastră propuneri de eliminare. Sunt câteva segmente care se propune să fie eliminate. Respectiv, domnul Árpád - Francisc Márton propune ca la partea de început a acestui articol - "Delimitarea comunelor, orașelor și județelor ....", dânsul propune să se elimine "comunelor" și să rămână textul "Delimitarea orașelor și județelor se stabilește prin lege". Asta este o propunere a dânsului.

A doua propunere: să se elimine din finalul tezei a doua "...care se organizează potrivit legii". Sigur că dânsul a mai propus, dacă nu se vor însuși aceste chestiuni, o soluție.

Acestea sunt elementele care au prioritate din punct de vedere al Regulamentului, în privința cărora vă rog să vă pronunțați. După care, în funcție de rezultatul votului, vom vedea cum trebuie procedat mai departe.

Cine este pentru eliminarea celor două segmente de text, pe care le-am pomenit mai înainte, propuse de domnul Árpád - Francisc Márton? 6 voturi pentru. Nu a întrunit majoritatea necesară.

În consecință, prioritate are acum textul comisiei. Vă rog să vă uitați la el. Îl aveți la punctul 6 și am să vă rog să vă pronunțați în legătură cu el. În funcție de asta, vom vedea care este soarta unor amendamente formulate aici.

Cine este pentru adoptarea acestui text al articolului 3, în redactarea Senatului, însușită și de către comisie? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă. Dacă se abține cineva? 8 abțineri. Cu majoritate de voturi, a fost adoptat textul acestui alineat, în redactarea respectivă. Și, în consecință, propunerea domnului deputat Madaras a fost tranșată și, de asemenea, propunerile domnului deputat Árpád - Francisc Márton. Am lut decizie deci în legătură cu articolul 3, fostul punctul 6 din raport, care va deveni punctul 5, pentru că articolul 2 nu a fost obiect de amendare.

Trecem la punctul 7. Punctul 7 din raport este nemodificat. Este un text pe care noi îl avem doar pentru a ne putea ghida în această lege. Punctul are aceeași situație ca și punctul 9.

În consecință, examinăm problemele pe care le conține punctul 10 din raport. Are legătură cu articolul 7. Aveți varianta Senatului și aveți o reformulare pe care a făcut-o comisia noastră.

Dacă în legătură cu acest punct, dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul Árpád - Francisc Márton. Vă rog să veniți la tribună.

Domnul Árpád - Francisc Márton:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Am avut un amendament respins la acest punct, la articolul 7. Este adevărat că această listă elaborată temeinic nu cuprinde acest amendament, dar am amendamentele mele depuse, cu număr de înregistrare, domnule președinte, și la punctul 5 are următoarea formulare: solicit includerea în prima propoziție a textului articolului 1 varianta propusă prin punctul 4, după prima virgulă, a următoarelor cuvinte: "... prin care se realizează autonomia locală la nivelul județului și ...." Deci această a fost includerea. Motivarea este simplă - ceea ce cuprinde acest text, că acest consiliu județean este autoritatea prin care această autonomie locală, la acest nivel își are exprimarea.

Acesta este amendamentul pe care îl am.

Domnul Marțian Dan:

Da, vă rog să interveniți.

Domnul Mircea Ciumara:

Eu știam că domnul Árpád - Francisc Márton o să ne mulțumească că am ținut seama de amendamentul domniei sale și l-am inclus: "... consiliu județean, ca autoritate a administrației publice". Am inclus amendamentul. Vă rog să ne mulțumiți.

Domnul Marțian Dan:

Dacă mai sunt alte observații în legătură cu textul propus de către comisie pentru articolul 7?

Da. Domnul deputat Corneliu Bălan.

Domnul Corneliu Bălan:

Domnule președinte,

Domnule președinte de comisie,

În articolul 7 se spune că "Consiliul județean coordonează activitatea ..."; este un fel de conducere a activității, nu? "... consiliilor locale în vederea ...."

Iar la articolul 8, vedeți dumneavoastră, spune mai jos, la alineatul 2: "În relațiile dintre administrația publică locală și cea județeană nu există raporturi de subordonare". Mie mi se pare ...

Domnul Mircea Ciumara: (din sală)

Domnule deputat, numai pentru serviciile publice la nivel județean .....

Domnul Marțian Dan:

Adică coordonarea se face numai într-o anumită zonă problematică.

Domnul Corneliu Bălan:

Păi, o fi o zonă, o bucățică, dar tot ... e coordonare.

Domnul Mircea Ciumara:

Citiți fraza până la capăt, domnule deputat.

Domnul Corneliu Bălan:

Am citit-o, domnule, am citit-o. Dar mi se pare că și pentru 5 la sută sau 2 la sută este subordonare, totuși. (Rumoare în sală)

Domnul Marțian Dan:

Domnule Bălan, vă rog să vă uitați în Constituție, la articolul 121, alineatul 1, care sună așa: "Consiliul județean este autoritatea administrației publice pentru coordonarea activității consiliilor comunale și orășenești, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean". Deci este pe linia Constituției propunerea comisiei.

Doamnelor și domnilor,

Se mai pot face și anumite erori, eu cred că lucrurile s-au lămurit acum.

Dacă sunt alte observații în legătură cu acest articol 7? Bun.

Domnule Árpád - Francisc Márton, "în fiecare județ se alege un consiliu județean", da? "... ca autoritate a administrației publice, prin care se realizează autonomia locală la nivelul județului și care coordonează activitatea consiliului"

Unde este locul în care dumneavoastră propuneți să fie introdus acest amendament?

Domnul Árpád - Francisc Márton:

Exact așa cum l-ați citit.

Domnul Marțian Dan:

Bun.

Doamnelor și domnilor,

În urma intervenției domnului deputat Árpád - Francisc Márton, care cere să se introducă la definirea consiliului județean, această calitate pe care domnul Árpád - Francisc Márton o propune: ".. prin care se realizează autonomia locală la nivelul județului". Și atunci, textul ar suna așa: "În fiecare județ se alege un consiliu județean ca autoritate a administrației publice, prin care se realizează autonomia locală la nivelul județului și care coordonează"; deci după "administrației publice", se introduce acest text: "... prin care se realizează autonomia locală la nivelul județului".

Domnul Ciumara, din câte am înțeles eu din intervenția domniei sale, nu este de acord.

Dacă inițiatorul dorește să intervină?

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule președinte,

Sunt total de acord cu poziția comisiei și, într-adevăr, aici este vorba de a respecta Constituția în litera și în spiritul său. Dumneavoastră ați evocat articolul 121; el trebuie corelat și cu celelalte articole, cu articolul 120, și este clar ce a dorit Adunarea Constituantă - o delimitare foarte clară între autonomia locală, care este a comunei, orașului și municipiului, și între ceea ce are de făcut un consiliu județean în care, așa cum ați evocat, coordonează activitatea consiliilor comunale și orășenești, dar numai în vederea realizării unor servicii publice de interes județean.

Noi susținem propunerea comisiei, care este modificată față de cea de la Senat, și care evidențiază mai bine atributele consiliului județean, de data această ca autoritate a administrației publice, subliniindu-se în text acest atribut al consiliului local. De aceea, susținem acest punct de vedere al comisiei.

Domnul Marțian Dan:

Domnul președinte Mircea Ciumara.

Domnul Mircea Ciumara:

Mă simt dator să-l rog pe domnul Árpád - Francisc Márton să recitească articolul 3 pe care l-a votat, în care scrie așa: "Autonomia locală se realizează prin autoritățile administrației publice locale". Din moment ce declar că este autoritate publică locală, declar că are și autonomie.

De ce este nevoie ca ceea ce am spus la articolul 3 servește la articolul 7? Ar fi o repetare inutilă.

De aceea, nu susținem acest amendament.

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor,

Vă rog să vă pronunțați. Potrivit Regulamentului, prioritate are în acest caz textul comisiei. În funcție de rezultatul votului, vom vedea dacă mai este cazul să supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Árpád - Francisc Márton.

Supun votului dumneavoastră textul propus de către comisie pentru articolul 7, poziția 10 din raport. Dacă vom adopta acest text, va deveni punctul 6 în legea noastră.

Cine este, vă rog, pentru adoptare? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă. Dacă se abține cineva? Două abțineri. Cu majoritate de voturi, a fost aprobat textul propus de către comisie.

În aceste împrejurări, nu mai supun votului amendamentul domnului deputat Árpád - Francisc Márton.

În ceea ce privește următorul punct - 11 -, el este nemodificat; de asemenea punctul 12.

Doriți să interveniți în legătură cu acestea? Poftim.

Domnul Gheorghe Ana:

Am depus pentru articolul 9 un amendament, prin care solicitam să fie completat acest articol cu cuvântul "proprii". Deci economia legii arată că "În scopul asigurării autonomiei locale, autoritățile administrației publice din comune, orașe și județe elaborează și aprobă bugete de venituri și de cheltuieli". Deci, "elaborează și aprobă bugetele de venituri și de cheltuieli".

Textul este, după părera mea, destul de ambiguu. Ale cui bugete de venituri și de cheltuieli? Este o întrebare.

Doi. Întorcându-ne la articolul 8 din lege, trebuie să mergem la celelalte articole, cu respectarea acestui principiu stabilit acolo, și anume că între consiliile locale comunale, orășenești, municipale și cel județean nu există relații de subordonare. Și mai târziu o să vedeți că și Legea finanțelor publice, aprobată de Camera Deputaților, are o prevedere specială în acest sens.

Prin introducerea acestui cuvânt - "propriu" -, se arată clar că fiecare comună, oraș, municipiu și consiliu județean își elaborează și își aprobă - deci și își aprobă! - propriul buget. Deci, nu las nici un echivoc că județul - consiliul județean - ar putea să se erijeze în organ de a aproba, de a aviza, cum s-a întâmplat concret în acești 4 ani la care facem referință, în teritoriu. Dacă este necesar să detaliez practicile acestea, le detaliez. Consiliul județean a ajuns până acolo încât să aprobe organigrama consiliului local. Nimeni nu i-a cerut lucrul ăsta și nu i-a dat competență.

Deci, dacă mergem pe principiul descentralizării, pe principiul autonomiei și al puterii de decizie, cu care înarmăm, prin această lege, consiliul din comună, din oraș și din municipiu, atunci vă rog să fiți de acord ca să introducem în textul acestui articol noțiunea de "propriu".

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva să intervină în legătură cu acest articol?

Domnul Teodor Lupuțiu dorește să intervină.

Domnul Teodor Lupuțiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Problema este de fapt cine repartizează bugetul județului în teritoriu, deci pe subdiviziuni administrative? Și faptul că se repartizează un buget de către consiliul județean alcătuit din consilieri aleși, din consilieri locali, înseamnă neapărat că-și subordonează consiliile locale? Așa spuneți dumneavoastră, da.

Atunci, lăsăm această decizie - care este o decizie - la mâna unui singur om: la mâna directorului Direcției finanțelor publice. Și aceasta, în viziunea dumneavoastră, este democratic, nu-i așa? Este democratic să repartizeze un singur om. Acela este un act de decizie politică, chiar. Și nu lăsăm la organul ales .... Fiindcă oamenii ăia sunt responsabili, oamenii ăia sunt din tot județul și acolo discută și sunt oameni care au trecut prin focul votului. De ce-i suspectăm pe cei aleși că ar face ceva în dezinteresul localității sau al județului, în ansamblul său?

Eu cred, domnule președinte, că nu înseamnă nici într-un fel centralizare la nivel de județ faptul că consiliul județean are posibilitatea să analizeze toate bugetele consiliilor locale și are puterea să decidă încotro se îndreaptă județul - unde face drumul, unde face aducțiunea de apă, unde termină invstiția. Iar atunci când este vorba de a face o investiție în care sunt angrenate trei comune, ce va face, cum le va coordona? Face un referendum în cele trei comune? Cheamă acele trei consilii? Stă și mediază discuția dintre ele?! Eu cred că aici greșim.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt observații în legătură cu acest articol 9? Vă rog să vă uitați la punctul 12 din raport. Acolo este textul acestui articol care figurează în actuala lege.

Nu mai sunt alte observații? Bun.

Domnul deputat Gheorghe Ana propune ca după sintagma "... și aprobă bugetele de venituri și cheltuieli", să adăugăm "proprii". Și restul textului rămâne nemodificat.

Vă rog să interveniți.

Domnul Mircea Ciumara:

Eu îl rog pe domnul deputat Gheorghe Ana să citească articolul antrior, 8, - finalul lui. În relațiile dintre administrația publică locală și cea județeană nu există raport de subordonare. Deci, riscul de care se teme domnia sa, că va face altul bugetul pentru altcineva, nu există. Este prevăzut, conform prevederilor din Constituție, în articolul anterior, domnule Ana.

Domnul Gheorghe Ana:

Riscul deja s-a văzut la tribună, domnule!

Domnul Mircea Ciumara:

Eu am ascultat, domnule Ana, da? Vă rog să ascultați și dumneavoastră.

Noi am considerat inutil, din moment ce am menționat că aceste bugete se fac conform legii, nu trebuie să prevedem aici ce conține Legea finanțelor publice, că ea clarifică. Al cui e obiectul? Plus capitolul de specialitate; este un capitol cu finanțele publice. De ce simțiți nevoia ca aici să faceți o mențiune suplimentară, când există un capitol special în legea asta și există niște legi speciale?

De aceea, noi nu suntem de acord cu această completare, care nu ajută cu nimic.

Domnul Gheorghe Ana:

Este vorba de bugetul propriu.

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule deputat Ana, eu înțeleg preocuparea și grija dumneavoastră, pentru ca realmente să nu existe o imixtiune a consiliilor județene în atributele și în responsabilitățile prevăzute de lege ale consiliilor locale, dar, așa cum sublinia domnul Ciumara, cred că o să tratăm această chestiune la capitolul respectiv, la Capitolul VII - "Finanțele publice la consiliile locale".

În al doilea rând, trebuie și completat că bugetul propriu - să nu se înțeleagă o altă chestiune - este al consiliului. Potrivit Constituției și articolului 137, bugetul este al unității administrativ-teritoriale, deci al comunei, orașului, municipiului sau al județului.

Trebuie să definim mai bine, cred, la finanțele publice această chestiune, dacă sunteți de acord.

Domnul Marțian Dan:

Domnule Ana, vă mai mențineți propunerea pe care ați prezentat-o ca amendament, evident, și comisiei și figurează în raport amendamentul .... La punctul 18 din amendamentele respinse figurează această propunere.

Vă mai mențineți propunerea?

Domnul Gheorghe Ana:

Pentru clarificarea textului, da.

Domnul Marțian Dan:

Bine. Atunci, vă rog, stimați colegi, să vă pronunțați.

Vă rog să urmăriți la punctul 12 din raportul comisiei, articolul 9: "În scopul asigurării autonomiei locale, autoritățile administrației publice din comune, orașe și județe elaborează și aprobă bugetele de venituri și cheltuieli"; se adaugă precizarea "proprii" - și restul textului, până la sfâșitul acestui articol rămâne așa cum este; doar cuvântul "proprii", după sintagma "bugetele de venituri și cheltuieli" se adaugă "proprii".

Cine este pentru adoptarea acestei propuneri? 8 voturi pentru. Deci nu a întrunit majoritatea necesară.

Trecem mai departe. Punctul 13 este articolul 10 nemodificat; punctul 14 - articolul 11 nemodificat. Și, în fine, trecem la punctul 15, unde avem o propunere în legătură cu articolul 11, alineatul 2.

Dacă în legătură cu acest text, dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Gavril Dejeu. Vă invit să poftiți la tribună.

Domnul Gavril Dejeu:

Domnule președinte,

O problemă pe care eu o apreciez ca fiind extrem de serioasă în legătură cu textul acesta al Senatului, pe care și l-a adoptat comisia.

Cred că s-a încercat să se pună de acord Legea administrației locale, anterioară Constituției, cu textul constituțional.

Și, urmare a acestei puneri de acord, rezultă o instituție sau o problemă care din punctul meu de vedere, ca jurist, și nu numai ca jurist, ca economist, ca administrator, dacă vreți, este inadmisibil.

Și anume, textul spune așa: "Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local El conduce serviciile publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale ale administrației publice organizate în unitățile administrativ-teritoriale".

Din Dreptul administrativ se știe, organele de conducere ale unei instituții administrative sunt: directorul, consiliul de administrație și alte organe. Fiecare organ de acesta descentralizat la nivelul județului își are, obligatoriu, prin legea de organizare, organele de conducere.

Cum este de conceput că prefectul poate conduce aceste organe?

El ar urma să dea la o parte organele de conducere ale unităților administrativ teritoriale din raza județului și să fie singurul, care conduce aceste organe, ceea ce este de neconceput. Este adevărat că textul este cuprins în Constituție. Articolul 122 alineatul 2 spune : "Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local și conduce serviciile publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale din unitățile administrative teritoriale.

Îmi permit să declar aici, în urma unei analize foarte aprofundate și responsabile, cred că este vorba de o greșeală strecurată în textul Constituției, întrucât ideea aceasta de a conduce prefectul unitătile acestea este, din punct de vedere al tuturor principiilor de drept, inacceptabilă, inadmisibilă. Și atunci, se pune problema - ce facem? Pentru că dacă adoptăm, în această Lege a administrației locale, dreptul și obligația prefectului de a conduce aceste unități înseamnă că ele trebuie puse în practică și se va produce la nivelul județelor o dezordine și o turbulență de nedescris.

S-ar putea spune: "Bine, bine, dar va fi el text în lege, însă nu va fi obligatoriu să i se dea expresie și să fie pus în practică". În această situație s-ar pune în cauză legea însăși, ceea ce ar fi și mai grav.

Ce soluție propun eu? Propun, pornind de la un principiu de drept, Constituția este și ea o lege, este adevărat, legea fundamentală a țării, dar este o lege, face parte din legi, este definită de altminteri și din conflictul cu... Avem legi constituționale, legi ordinare, legi organice, legi obișnuite. Ca lege, Constituția este și ea supusă interpretării și respectării.

Domni deputați din sală:

Respectării, mai ales respectării!

Domnul Gavril Dejeu:

Da, respectării și interpretării!

Iar acest termen de "conduce" din articolul 122 alineatul 2, din Constituție, poate cuprinde în sfera lui, într-o extensie, într-o interpretare mai largă, ideea de coordonare și supraveghere, nu neaparat nevoia de conducere directă.

O interpretare pe care noi, vorbim de Parlamentul României, care este instituția de legiferare, o putem face în discuția și în interpretarea acestui text. Și, dacă veți conveni că putem face o astfel de interpretare, să transpunem interpretarea în textul Legii administrației și să lăsăm ideea, care este la ora actuală în lege, în sensul că competențele prefectului sunt numai de coordonare și supraveghere, atunci, textul ar trebui să fie așa: "Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local, el coordonează și supraveghează serviciile publice..." și textul merge mai departe. Se va spune, "Bine, bine, dar avem totuși termenul de "conducere". "In Constituție nu este o contradicție. Eu închei cu aceea că organele abilitate să interpreteze o lege, inclusiv Constituția, sunt organele judiciare, dar este și organul, prin excelență organul legislativ, noi. Și, nu este vorba de a modifica Constituția, este vorba de a interpreta un termen al ei, iar interpretarea este posibilă.

Iată pentru care motiv eu socot că menținând textul din Constituție trebuie să modificăm textul din lege și în loc de "conduce"să introducem acest termen de "coordonează și supraveghează", care este și în legea actuală și textul curge mai departe, punând de acord, după părerea mea, și dispoziția constituțională, cu singura alternativă posibilă în practică, de competența prefecturii. Altminteri, va recunoaște probabil și domnul ministru Cosmâncă și vom recunoaste cu toții, dacă în lege rămâne termenul pentru prefect de "conduce", se produce o tulburare incontrolabilă și, de altfel, imposibilă în administrația locală.

Domnul Marțian Dan:

Domnul deputat Corneliu Gavaliugov dorește să intervină. Vă rog poftiți la tribună.

Domnul Corneliu Gavaliugov:

Mulțumesc, domnule președinte!

Stimați colegi,

Domnilor reprezentanți ai Guvernului,

Cred că în acest articol 11 o anumită ezitare pe care a avut-o legislatorul în 1991 a dat naștere, pe parcursul unei experiențe, din păcate, nu tocmai fericite, a raporturilor dintre Guvern și Administrația publică locală aleasă de cetățeni, la o serie întreagă de tensiuni, o serie întreagă de abuzuri, aș putea chiar să le spun, este forma în care s-au exprimat și cei care ne-au vizitat din partea puterilor locale europene, ceea ce în primul rând a adus deservicii foarte grave, această tensiune, acest conflict, a adus deservicii foarte grave cetățeanului. Și spun asta pentru că ceea ce încercăm să legiferăm astăzi într-o formă mai modernă, într-o formă mai completă, această Lege a administrației locale, în speță, această instituție răspândită în întregul teritoriu al țării trebuie să fie cât mai aproape de cetățan și să fie în serviciul cetățeanului. Si atunci, fără a nega rolul prefectului ca delegat, ca reprezentant al Guvernului în teritoriu, trebuie să recunoastem că pledoaria pe care a făcut-o în fața dumneavoastră domnul deputat Dejeu vă propune de fapt o reparare echilibrată a poziției prefectului și a rolului său, care nu trebuie să subordoneze autoritățile locale și spațiul său de acțiune executivă trebuie să se refere numai la serviciile desconcentrate, nu cele descentralizate ale administrației în teritoriu. Și voi face un comentariu aici, care să vă permită să înțelegeți despre ce este vorba.

Sintagma -"servicii publice descentralizate"- este extrem de vagă și poate naște confuzia că se referă la toate serviciile publice locale sau regionale, județene, spunem noi, Pentru a se evita această confuzie se poate înlocui cu termenul de "desconcentrate", evitându-se și contradicția cu serviciile publice de specialitate ale consiliului local, din articolul 21 alineatul 2 litera d) care evident nu pot fi simultan conduse de prefect și să facă parte din atribuțiile consiliului local.

Probabil..., bine, mie îmi sunt mai familiare anumite noțiuni legate și de serviciile instituției militare, știm întotdeauna că o dublă subordonare într-o administrație, mai ales acolo unde doar legea este cea care limpezește cine este în drept să acționeze și cine este în drept să conducă, o dublă subordonare întotdeauna creează conflictul de acțiune, de primordialitate.

Pe de altă parte, aș spune că alineatul 2, și în sensul acesta, l-aș ruga pe domnul președinte și pe onorata comisie să primească un amendament, dacă el nu a fost, cel puțin în acest sens, analizat deja la comisie, alineatul 2 ar trebui completat cu următoarea frază, deci încheierea frazei și deci "Prefectul"- este vorba de prefect,- în afară de aceste misiuni pe care i le prevede proiectul de lege ar mai avea în plus și "să răspundă de modul în care acestea,- serviciile desconcentrate -, își realizează obligațiile față de cetățeni".

Pentru că, domnilor, am observat până acum, de foarte multe ori, rolul de comandă al prefectului în raport cu serviciile aflate în teritoriu, dar nu am observat, dincolo de acest rol de comandă, de tutelă politică, nu am observat în ce măsură instituția prefectului se îngrijește ca într-adevăr serviciile respective să-și îndeplinească în întregime și cu eficacitate responsabilitățile pe care le au față de cetățean și spun aceasta pentru că discutăm despre legea care reglementează o administrație pusă cel mai aproape în serviciul cetățeanului.

Argumente: dacă prefectul numește...

Domnul Marțian Dan:

Vă rog să comprimați totuși...

Domnul Corneliu Gavaliugov:

Voi încerca să mă rezum la căteva cuvinte, domnule președinte!

Domnul Marțian Dan :

Vă rog!

Domnul Corneliu Gavaliugov:

Dacă prefectul numește și controlează conducătorii serviciilor publice desconcentrate, atunci el trebuie să și răspundă de activitatea lor.

In al doilea rând, în practică prefectul s-a ocupat numai cu controlul politic al acestor conducători, fără a controla modul în care și-au îndeplinit atribuțiile administrative.

In al treilea rând, în Municipiul București, deși comunicarea ordinelor prefectului era obligatorie, acest lucru nu s-a realizat, pentru că aceste ordine se refereau numai la selecția politică a cadrelor, nu la probleme de administrație.

În al patrulea rând, prefectul trebuie să răspundă la fel ca orice alt funcționar public, potrivit Legii contenciosului administrativ, pentru actele administrative ilegale, adică pentru acele ordine pe care le emite încălcând legea. Și aici nu vreau să intru într-o referire în extensie asupra numeroaselor legi, ordine, care se află în dezbaterea instanțelor de contencios administrativ.

Voi încheia, domnule președinte! (Vociferări în sală)

Domnul Marțian Dan:

Vă rog foarte mult să comprimati, pentru că, -ce se întâmplă? - ați avut tot timpul să depuneți amendamente, nu ați depus, sigur că noi, în mod excepțional, putem admite amendamente și în plen, și rog, din acest punct de vedere, pe cei care vor să uzeze de această prevedere a regulamentului să fie foarte conciși și foarte clari în ceea ce propun.

Domnul Corneliu Gavaliugov:

Dopmnule președinte,

Am făcut acest expozeu, probabil, în extensie și cu bunăvoința dumneavoastră și a colegilor care m-au urmărit, pentru că am vrut să subliniez poziția excepțională în raport cu Constituția, cu prevederile Constituției, în care se găsește la ora actuală instituția prefectului.

Pentru că în Constituție se spune, în articolul 16 alineatul 2:"Nimeni nu este mai presus de lege".

În acest context, aș ruga ca și onorata comisie și inițiatorul să aibă în vedere, în economia acestui articol și în analiza propunerii pe care o fac, în ce mod se ia în considerare principiul subsidiarității și se pune practic în valoare, în operă, în cuprinsul textului respectiv. Este sensul pentru care am intervenit și pentru care fac acest amendament pe care vi-l depun.

Domnul Marțian Dan :

Da, vă rog să-l dați în scris.

Domnul deputat Mircea Munteanu.

Domnul MIrcea Mihai Munteanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Este evident că la timpul potrivit Constituanta a fost preocupată ca să îi acorde prefectului, ca reprezentant al Guvernului, un rol important, și pentru asta a ales atunci termenul, cam nepotrivit, de "conducere". Nu mă pot da de o parte, ca să nu accept că pledoaria făcută de maestrul Dejeu este foarte corectă, pentru că, într-adevăr, prefectul nu poate efectiv conduce toate serviciile descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale din teritoriu.

Dar noi suntem de fapt aflați în fața situației dificile că deși ne-am propus să punem Legea nr.69/1991 în concordanță cu textul Constituției, acceptat ulterior, să folosim un termen, pe care recunoaștem că nu este chiar cel propriu. Cred că nu putem ieși din această situație delicată decât folosind termenul impropriu utilizat de Constituție și să reținem că atunci când va fi momentul revizuirii Constituției, să fim atenți și să aducem la realitate această atribuție a prefectului. El, într-adevăr, nu poate conduce toate aceste servicii, și singura soluție legală pe care o văd eu este ca fiecare prefect să delege în momentul în care este numit, conducerea propriu-zisă tuturor directorilor care conduc aceste servicii descentralizate. Dar asta este altă complicație. Deci, cred că nu putem face altceva decât să acceptăm textul pe care comisia l-a susținut.

Domnul Marțian Dan :

Da, concluzia este foarte clară.

Domnul Stancov.

Domnul George Stancov:

Domnule, nimeni nu este mai presus de lege, iar Constituția este lege. Nu pledez pentru perfecțiunea textului în discuție, apropo de Constituție, pledez pentru respectarea spiritului textului în discuție.

Să nu vă imaginați că aceste servicii descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale ale administrației ar putea fi conduse, coordonate de alte persoane care să preia atribuțiunile de la centru, ca să spun așa. Este o primă remarcă.

Este chiar în favoarea democrației locale faptul că prefectul, omul locului, totuși, măcar ca principiu pe care îl stabilim prin lege, să coordoneze, să supravegheze, aceste două activități fiind componenta actului de conducere în înțelesul actului de conducere administrativă, și nu în înțelesul că el este și prefect și directorul nu știu cărui serviciu. Și, de vreme ce el răspunde pentru buna administrare a serviciilor descentralizate ale ministerelor și ale altor organe centrale ale administrației, am îndepărta democrația locală, am prejudicia-o dacă am lăsa conducerea să fie de la centru, de unde ar fi firesc, de la minister sau de la organizația centrală, treburile dinăuntru. Or, tocmai asta este o formă de descentralizare, în înțelesul, în spiritul Constituției. Dacă vreți ca să fie preluate de alte mecanisme trebuie să modificăm Constituția.

Orice opinie de acest tip poate fi împărtășită, dar dacă facem o modificare a Constituției, care să spună altceva despre instituția prefectului. Dacă vreți să-mi spuneți că a conduce în înțelesul acestei expresii constituționale, nu înseamnă a coordona și a supraveghea, ci înseamnă pur și simplu a te erija în actul de decizie proprie, înseamnă că intrăm în contradicție cu celelalte legi, inclusiv Legea managementului, de care am vorbit și care în spiritul ei nu este ceea ce se întâmplă, dar oricum vreau să nu ieșim din spiritul Constituției.

Dacă legea spune, legea supremă spune - "conduce" - noi nu putem să spunem - conduce pe jumătate. Cam asta ar fi ideea.

Domnul Marțian Dan :

Da.

Doamnelor și domnilor,

Cred că lucrurile sunt clare. Dacă inițiatorul și comisia mai doresc să intervină. Chestiunea este foarte limpede, aici ne găsim în fața unui text constituțional, singura noutate este aceea că alineatul 2 de la articolul 122 este împărțit în 2 teze.

Prima teză reia absolut complet acest text din Constituție, se suprimă conjucția "și", care se înlocuiește cu "el" - prefectul - subiectul , și curge fraza a doua. Altceva nu este nimic mai mult în această chestiune și cred că atâta timp cât Constituția este în vigoare asta este formula pe care a îmbrățișat-o și Senatul și comisia noastră.

Dar, dacă doriți să interveniți, vă rog!

Domnul secretar de stat Octav Cozmâncă. Vă rog să poftiți la tribună!

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule președinte,

Sigur intervenția mea poate fi apreciată drept subiectivă, sunt , repet acest lucru de fiecare dată, obligat să mențin acest punct de vedere al guvernului, care a fost adoptat și de Senat, și care, așa cum ați subliniat și dumneavoastră și foarte mulți dintre domnii deputați care au luat cuvântul, este în deplină concordanță cu prevederile Constituției. Eu vreau să se înțeleagă bine că această conducere, și a subliniat bine aici domnul Stancov, nu este o substituire a activității directorului general de la direcția nu știu care sau de la oficiul nu știu care de la nivelul județului. Este o conducere a activității care se realizează prin ce, prin reunirea acestor factori, acestor șefi ai serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și organelor centrale, și s-a subliniat foarte clar, nu există nici un pericol de a se implica prefectul în activitatea serviciilor publice de interes local, deci este o reunire a lor în aceeși comisie administrativă în scopul de a corela, a coordona problemele de interes județean, care rezultă - de unde? Din programul de guvernare al executivului, care a fost adoptat de către Parlament.

Asta se și întâmplă în fapt. Că sunt și unele exagerări, sigur, în ceea ce privește numirea sau eliberarea unor asemenea șefi de servicii, dar în Legea nr.69 la articolul 100 se spune foarte clar, că prefectul numai avizează, nu el numește, nu el elibereză.

Vă rog să acceptați faptul că, sigur, de la o excepție, de la o exagerare, într-un județ sau altul, nu putem să aplicăm altceva decât ceea ce cere Constituția.

În al doilea rând, s-a subliniat și eu insist asupra acestui lucru, că în calitatea pe care o are, de reprezentant al guvernului, de prefect la județ, el anual prezintă un raport de activitate în Consiliul județean. Deci, este o pârghie de control a activității sale în consiliul județean, care este reprezentativ, este ales. Deci, susținem acest punct de vedere care este în deplină concordanță cu prevederile Constituției.

Domnul Marțian Dan :

Da, domnul Mircea Ciumara, președintele comisiei sesizate în fond.

Domnul Mircea Ciumara:

Aveți un amendament, l-ați primit - privind răspunderea prefectului. La articolul 112 -"Prefectul răspunde, după caz, material, civil, administrativ sau penal, pentru faptele săvârșite de exercitarea atribuțiilor care îi revin în condițiile legii". Dacă pe lângă aceste răspunderi mai este nevoie și de altele, nu pricep. Eu știu că din moment ce se spune că prefectul este reprezentantul guvernului pe plan local, înseamnă că pentru proasta funcționare a serviciilor ministerului pe plan local răspunde Guvernul, care este solidar, conform Constituției. Guvernul răspunde solidar pentru activitatea sa.

Deci, pentru proasta funcționare a planului în nu știu care județ vinovat este guvernul, care n-a știut să schimbe prefectul, dar nu ne băgăm în treaba lui.

Eu nu m-am ocupat de cazul Hădăreni, domnule Dejeu! Știu că v-ați ocupat de el.

Mi s-a spus că dacă... din păcate legea până acum spunea că primarul colaborează cu organele de ordine, și fiindcă colaborează nu se știa cine dă ordin care să intervină jandarmeria să facă ordine în Hădăreni.

Si, din cauza aceasta nu s-a putut interveni și să împiedicăm incendiile de acolo. Până acum, erau aceste formule foarte vagi, foarte politicoase, "coordonează, supraveghează". Să știți că cei care au fost împotriva acestui articol, insistând cu mari presiuni la comisie au fost cei de la Ministerul de Interne. De ce să fie subordonați ei prefectului? Trebuie să se știe precis cine e obligat să se supună cui, și, după aceea, dacă își încalcă atribuțiile, răspunde conform legii. De aceea nu s-a găsit o soluție. Însă până acum am avut mari probleme în teritoriu, prin faptul că anumite organisme locale, în special cei amintiți mai înainte, nu răspundeau la solicitările venite de la prefect și de la primar și este normal ca să împiedicăm tot felul de excese în plan teritorial.

Domnul Marțian Dan :

Vă mulțumesc foarte frumos, ați avut cuvântul, chiar pe larg ați intervenit. Nu mai dăm nici o replică, replica o dăm prin voturile care vor fi exprimate. (Domnul Gavaliugov insistă să ia cuvântul)

Doamnelor și domnilor,

Nu, vă rog foarte mult! Domnule, noi avem...

Domnul Corneliu Gavaliugov:

La comentariile care s-au făcut aș vrea să fac o observație.

Domnul Marțian Dan :

Nu, nu facem acest lucru. Dumneavoastră ați avut posibilitatea să interveniți, am fost și criticat aici de către unii dintre colegi că v-am dat posibilitatea să interveniți prea extins și ați intervenit, uzând de acea prevedere că în mod excepțional se pot face amendamente și în cadrul dezbaterilor din plen. V-ați exprimat punctul de vedere, a fost luată notă de acest lucru, am ascultat punctul de vedere al inițiatorului și punctul de vedere al comisiei, nu reluăm discuția. La elementele dumnevoastră vor fi contra replici, ceea ce contrazice regulamentul.

Domnul Corneliu Gavaliugov:

Domnule președinte,

Aveți în spate o legislatură în care v-ați străduit să scoateți, împreună cu membrii acelei legislaturi, un pachet de legi bune. De ce încercați acum pentru un minut, sau poate nici atât, să mă împiedicați? Poate că împreună cu reprezentanții inițiatorului, împreună cu onorații membri din comisie, care au competență, să găsim formula cea mai bună și echilibrată. Asta este tot ce vă cer.

Domnul Marțian Dan :

Domnule Gavaliugov, tocmai pentru că am vrut să nu fie o dezbatere de tip mecanic, am uzat de acea prevedere din regulament, care v-a dat posibilitatea să interveniți și să prezentați un amendament, chiar dacă nu l-ați depus la comisie și nu a fost obiect de analiză la comisie. L-ați depus, l-ați argumentat, nu ați fost deloc jugulat în a vă exprima punctele de vedere și considerentele de fundamentare ale amendamentului, am ascultat punctul de vedere al inițiatorului și al comisiei, acum trebuie să votăm și vom vedea ce iese, și vă rog să înțelegeți acest lucru! Da? Bun!

Doamnelor și domnilor,

Avem propunerea care este menționată la punctul 15 din raportul comisiei, vizând redactarea și conținutul articolului 11 alineatul 2. Întrucât, potrivit regulamentului, prioritate are textul comisiei, am să vă rog să vă pronunțați în legătură cu acest text.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 14 voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? 3 abțineri.

Cu majoritatea de voturi, a fost adoptat textul Senatului, la care comisia noastră a aderat și o dată cu aceasta s-a decis și soarta amendamentelor privind reformularea acestui text.El a fost aprobat.

Vă rog să fiți de acord să facem o pauză și după o jumătate de ora, 25 de minute, reluăm lucrările.

-

Pauză între orele 14,25 și 15,05.

Domnul Marțian Dan:

Rog pe domnii chestori să invite pe toți colegii în aulă.

Doamnelor și domnilor,

Vă rog să vă ocupați locurile.

Adresez încă o dată rugămintea domnilor chestori să invite colegii în aulă, pentru a putea lucra în condiții regulamentare.

Trecem la discutarea următorului punct, este punctul 16 din raportul comisiei sesizate în fond, el privește articolul 12. În privința lui, nici Senatul și nici comisia noastră nu au avut nici un fel de propuneri de modificare sau de amendare. Vă rog însă să vă uitați la punctul 22 din Anexa 2, care conține amendamentele respinse, acolo este un amendament propus de către domnul deputat Marton Arpad. În legătură cu această chestiune, domnia sa dorește să intervină.

Vă rog să poftiți la tribună.

Domnul Márton Arpad - Francisc:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor,

Amendamentul pe care-l propun s-ar putea să vă pară superfluu, pentru că o să-mi explicați că atât Constituția, cât și legea aceasta s-a gândit exact în spiritul acestui amendament, adică prefectul poate ataca un act al unui consiliu județean sau local, doar în cazul în care acest act a luat ființa prin încălcarea legilor în vigoare.

Insă sunt de acord cu observația făcută la dezbaterea celorlalte alineate, că noi ar trebui să intervenim în această lege doar în situația în care, pe parcursul acestor ani, s-au ivit greutăți. Dacă există anumite situații care duc la concluzia că trebuie să precizăm, să modificăm această lege tocmai pentru a nu interveni disfuncțiuni în acest sector important.

Amendamentul sună astfel: "Prefectul poate ataca doar legalitatea, nu și oportunitatea actelor ".

O să-mi spuneți că, într-adevăr, este vorba de legalitate, numai că, din păcate, în acest interval de timp, foarte mulți prefecți, în foarte multe județe, au atacat oportunitatea unor acte ale consiliilor. Evident, fiind contestate în anumite situații, ei au pierdut în fața Contenciosului Administrativ, numai că în cazul în care acest atac a avut ca urmare unele pierderi din bugetul local, de exemplu, la un buget rectificativ, atacat în noiembrie și care s-a judecat în mai, deci iată că o comunitate a fost privată de această investiție importantă pentru acea comunitate, iar după cum știți, acești bani nefolosiți s-au reîntors la bugetul statului.

O să-mi spuneți că există o prevedere, mai la vale, care spune că, pentru asemenea situații, prefectul va fi tras la răspundere. Da. Este adevărat, numai că acești bani, chiar fiind tras la răspundere prefectul, tot s-au pierdut pentru comunitatea respectivă.

Iată de ce eu cred că este util să precizăm mai pe concret că nu are acest drept, ca orice prefect să cunoască, din start, că nu-l are.

Domnul Marțian Dan:

Da. Vă mulțumesc.

Aceasta a fost deci reiterarea în fața noastră a unui amendament pe care domnul deputat Marton Arpad l-a depus la comisie, a făcut obiect de discuție. Dânsul propune ca alineatul 1 al articolului 12 să sune: "Prefectul poate ataca doar legalitatea, nu și oportunitatea actelor". Deci, dânsul propune ca textul pe care l-am citit să fie în completarea articolului 12 alineatul 1, așa cum figurează el în lege, și pe care-l aveți și dumneavoastră la poziția 16 din raportul comisiei.

Alte observații dacă sunt în legătură cu acest articol? N-au mai fost prezentate amendamente. A mai fost, unul al domnului Vintilescu, la alineatul 2.

Domnul deputat Szilagyi Zsolt.

Domnul Zsolt Szilágyi:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cuvântarea mea va fi foarte scurtă și, bineînțeles că vin în ajutorul propunerii prezentate de colegul meu, Marton Arpad.

Să pornim de la experiența de până acum. Cum a funcționat până acum instituția de prefect?

Intr-un sistem foarte centralizat, cum este cazul României, în ceea ce privește administrația statală, practic a devenit un lucru acceptat ca prefectul care este numit de un Guvern, care are o anumită coloratură politică, și prin acest lucru, din păcate, s-a acceptat și practica prefectului, care a devenit un fel de filtru politic în județul respectiv.

În alineatul anterior, în articolul anterior am acceptat ca în loc de "coordonează", cum a figurat până acum în lege, să acceptăm "conduce prerogativele prefectului". Astfel, încă o dată subliniez, prefectul angajat politic, exagerând sau nu, dar poate deveni un mic tiran în județ.

Ei bine, s-ar putea spune că am exagerat, dar pornind de la experiența de până acum. În multe cazuri s-a întâmplat că neexistând posibilitatea comunităților sau consiliilor de a avea aceeași șansă în această luptă între un act atacat de prefect. S-a întâmplat de multe ori ca aceste comunități care au luat o anumită decizie să fie private de voința politică, practic, a Guvernului central, de voința politică a prefectului. Deci, această precizare, de fapt, ar dori să asigure o stare normală de stabilitate, dacă vreți, în drept, în țară. Ultimul argument al meu, este un apel către deputații din majoritatea parlamentară: urmează alegerile. O lege trebuie să fie stabilă, să asigure funcționalitatea țării, indiferent de coloratura politică a Guvernului central.

Deci, în cazul în care se schimbă majoritatea parlamentaă, să nu uitați că și dumneavoastră puteți să fiți în situația inversă.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Marțian Dan:

Da. Sigur.

Doamnelor și domnilor,

Dacă în legătură cu articolul 12 mai sunt și alte observații, pentru că, vedeți, în ceea ce privește alineatele 1 și 2 n-au fost observații din partea comisiei. Este adevărat că a intervenit domnul deputat Marton și a pus în fața noastră amendamentul pe care l-a înaintat. Comisia, de asemenea, propune un text de modificat al alineatului 3 și, imediat am să vă dau cuvântul, domnule deputat Gavril Dejeu, am să-l rog însă pe domnul presedinte al comisiei, colegul nostru, domnul Mircea Ciumara, întrucât a fost reexaminat acest alineat 3 al articolului 12, să ne prezinte varianta la care s-a ajuns și care este cuprinsă într-un raport suplimentar, care numai datorită unor greutăți tehnice n-a putut să vă fie distribuit.

Domnul Mircea Ciumara:

Deci, varianta la care s-a ajuns sună în felul următor: "Prefectul răspunde, la cererea autorității administrației publice locale sau județene, al căror act a fost atacat, conform legii, în cazul în care instanța Contenciosului Administrativ stabilește că actele acestora au fost legale, iar întârzierea lor a produs pagube".

Deci, față de textul pe care-l aveți în față, nu se autosesisează instanța, ci cere administrația locală care a emis actul care a fost atacat.

Dacă tot mi-ați dat cuvântul, vreau să vă spun că sunt situații în care prefectul poate ataca și oportunitatea actelor primarului, de exemplu, în momentul în care primarul acționează în calitate de reprezentant al statului. De aceea, nicăieri legea nu-i dă dreptul primarului ca, în calitatea lui generală, să fie atacat în oportunitatea actelor și menționăm că poate ataca numai legalitatea și menționăm unde are voie să atace și oportunitatea, unde este perfect conform cu Carta Autonomiei Locale.

Deci, prin această modificare a articolului 12 alineatul 3, și Guvernul a fost de acord cu ea, așa mi s-a spus, chiar dacă nu este fericit, dă din cap, dar articolul în ansamblu este acceptabil, fără alte amendamente.

Domnul Marțian Dan:

Da. Ați ascultat deci textul acesta al alineatului 3, din cadrul articolului 12 și o să vă rog acum să facem discuții la toate aceste alineate, în măsura în care sunt anumite obiecții în legătură cu ele, și, după ce vom fi recoltat, ca să spunem așa, toate propunerile de amendare, după aceea cerem punctul de vedere al inițiatorului, al comisiei și ne vom pronunța.

Domnul Munteanu.

Domnul Viorel Munteanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi...

Domnul Marțian Dan:

Îl anunțasem pe domnul Dejeu, dar, vă rog, interveniți dumneavoastră , nu-i nimic... Continuați.

Domnul Viorel Munteanu:

După părerea mea, textul, chiar așa modificat, propus de către comisie, cumva adaugă la Constituție. Deci, în Constituție, la articolul 122, alineatul 4, se spune în felul următor: "Prefectul poate ataca în fața instanței de Contencios Administrativ un act al consiliului județean, al celui local, sau al primarului, în cazul în care consideră actul ilegal. Actul atacat este suspendat de drept".

Deci prin acest alineat nou, pe care comisia îl propune, se adaugă la Constituție. Noi nu putem să luăm din prerogativele pe care Constituția i le dă prefectului, niște atribuții, pentru că, ce înseamnă de fapt? Chiar dacă dumneavoastră ați adăugat: "... la cererea autorității administrației publice locale...", eu mă îndoiesc că dacă un primar sau un consilier local nu se va simți, cumva, jignit în amorul propriu, să spunem așa, și-l va lăsa pe prefect , nu va sesiza instanța ca prefectul respectiv să răspundă și atunci el zice: "Domnule, mai bine stau liniștit, nu-i atac, că mâine, poimâine mă voi trezi că o să am de plătit nu știu câte miliarde... și nu-mi mai trebuie mie funcție de prefect și poate să-mi dea Guvernul salariul dublu față de cel al unui ministru..."

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

Dar, invers, să ataci fără...?!

Domnul Viorel Munteanu:

Nu. Asta este... Dumneavoastră știți ce înseamnă "oportunitatea" - să lași la latitudinea unei instanțe, care nici măcar nu este compusă din specialiști economici, să aprecieze dacă a fost oportun sau nu, chiar dacă trebuie să avem încrederea respectivă în justiție... (comentarii în sală), Nu, nu, o să avem, dar noi știm în România cum se împarte dreptatea, deocamdată, în momentul de față... (rumoare în partea opoziției), așa că vă rog să nu adăugați la Constituție și să lăsați omul să poată să judece actele prin prisma lui și prin libertatea de gândire, fără constrângere. Altfel, nu veți avea decât un prefect pe post de marionetă , care, de frică, ca să stea liniștit, să nu aibă nici o problemă, nu va ataca nici un act și alții vor învârti afaceri cu milioanele de dolari, asă cum se întâmplă în București, când se dă Firmei MAC DONALD cu un dolar și jumătate metrul pătrat și unui român îi închiriez cu 8 dolari, da? Atunci prefectul îl atacă în justiție, după care vine: "Ia plătește tu vreo câteva milioane că ai atacat, că nu m-ai lăsat pe mine să dau cu un dolar și jumătate, în loc să dau cu 8 dolari..."

Domnilor colegi,

Aici să nu ne jucăm, pentru că noi mai știm că unii vin la primării și la consiliile respective numai de dragul de a face bani, nu-i interesează salariul respectiv și lăsați efectiv, omul... justiția să-și spună cuvântul, dar nu, după aceea, un om care a atacat de bună credință, să vină după aceea și să plătească și el, și copiii, și urmașii copiilor la fiecare.

De aceea, vă propun eliminarea acestui alineat propus de conmisie, chiar în condițiile în care a fost modificat, pentru că cererea aceasta o face oricine, nu este mare lucru să scrii o hârtie, să adaugi o cerere: "Ia ia-l tu puțin pe prefect, să vezi dacă n-are de plătit niște bani".

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

Justiția se pronunță!

Domnul Marțian Dan:

L-am anunțat mai înainte pe domnul Dejeu, după aceea domnul Petrescu și după aceea domnul Stancov.

Domnul Gavril Dejeu:

Domnul deputat Munteanu a atacat problema de care mă voi preocupa și eu, dar dintr-un alt unghi.

Aici este o problemă, într-adevăr, de principiu și de orientare, hai să-i zicem, și politică, dacă vreți.

Dacă, de exemplu, la alineatul precedent, sau la articolul precedent , articolul 11, eu m-am pronunțat împotriva acordării prefectului unor drepturi discreționare, și se vor vedea, probbil, în practică urmările rămânerii cuvântului "decide" în competența prefectului, aici aș vrea să iau într-un fel apărarea prefectului, pe baza unui principiu esențial de drept, de care trebuie să beneficieze și el.

A se pronunța dacă un act este legal sau ilegal, în România și, în general, în lume, nu avem pe nimeni chemat să se pronunțe decât instanțele de judecată și și acestea numai în ultima lor expresie, adică după parcurgerea unor trasee procedurale.

A-l sili pe prefect să decidă de la început, după propria lui apreciere, ce este legal și ilegal, este forțarea notei, adică înseamnă a-l obliga pe prefect să ia niște măsuri extraordinare de prevedere, și din punct de vedere al structurii noastre juridice nici nu este chemat să poată lua astfel de măsuri, pentru că astfel de măsuri, de a se pronunța asupra legalității finale a unui act o face numai instanța de judecată.

În alineatul 1 al articolului 12, peste care, mi se pare s-a trecut fără observații, s-a spus că "... prefectul poate ataca în fața instanței de Contencios Administrativ actele autorităților administrației publice locale, în cazul în care consideră că acestea sunt nelegale".

Considerarea, sigur, nu este judecată, este o apreciere subiectivă, chiar dacă prefectul are un corp de magistrați, de juriști, totuși actele sunt ale lui și aprecierea, în continuare, poate fi subiectivă. Și atunci, intervine ceea ce spunea și domnul coleg Munteanu, o problemă foarte serioasă pentru prefect. Dacă, de pildă, în fața unui act, ale cărui urmări posibile pot să fie de însemnătate serioasă în sfera materială, prefectul va fi chemat să-și exercite aceste prerogative, în ipoteza în care el, în final, poate fi supus la retorsiuni de natură materială, va zice: "Mai bine nu atac. De ce să-mi leg eu mâinile, în loc să las lucrurile așa?" Dacă însă lasă lucrurile așa, atunci vreau să vă fac o comparație cu raporturile dintre persoane fizice. Între persoane fizice - dacă eu socot că cineva m-a vătămat în drepturile mele civile, pot să-l dau în judecată, este aprecierea mea subiectivă. Dacă vreau îl dau, dacă nu-l dau, nu mă obligă nimeni s-o fac. Pe când în cazul prefectului, dacă s-ar constata că, într-adevăr, pe o modalitate oarecare a acoperit un act de ilegalitate, poate fi pusă problema unei neglijențe în serviciu sau neexercitării obligațiunilor de serviciu.

Iată de ce, poziția prefectului este mult mai delicată decât a unei simple persoane civile, fiindcă în raporturile dintre persoanele fizice, dacă eu mă angajez să fac un proces împotriva domnului coleg de aici, dacă câștig - bine, dacă nu câștig - sunt obligat să plătesc toate cheltuielile pe care i le-am ocazionat, dar nu mă obligă nimeni s-o fac și n-am nici un fel de control. Poziția mea este absolut liberă și subiectivă, pe când situația prefectului este diferită.

De aceea, mă chinui de vreo două ceasuri, mărturisesc, să găsesc o formulă, căci formula în cap o am, dar n-am găsit textul, și anume, domnul Munteanu spunea ceva de rea-credință. Intr-adevăr, se poate induce în text ideea ca prefectul să poată fi tras la răspundere în ipoteza în care "... acțiunea sa judiciară în fața Contenciosului Administrativ este marcată de rea-credință". Eventual, putem spune "... de vădită rea-credință" și atunci, într-adevăr poate interveni răspunderea.

Dar, pentru aceasta, eu personal n-am găsit o formulă de text pe care s-o propun Camerei și în încercarea de a găsi o soluție acestei spinoase probleme, peste care nu cred că trebuie să se treacă cu ușurință, aș propune, eventual, domnule președinte, să mai lăsați până mâine textul la o parte, pentru a vedea dacă nu putem veni cu un text care să împace și această cerință de care vorbeam mai înainte.

Domnul Marțian Dan:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Petrescu.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu aș interveni într-o problemă de procedură, să spunem așa.

Biroul permanent s-a întâlnit cu liderii grupurilor parlamentare, care au declarat că această lege nu numai că este necesară, dar trebuie adoptată foarte rapid, evident, nu neglijent sau superficial, însă cu oarecare celeritate. Or, ceea ce se întâmplă aici, este exact contrariul acestei decizii.

Eu personal, ca membru al Biroului permanent, mă întreb și m-am mai întrebat lucrul acesta, nici o grijă, dacă aceste consultări ale Biroului Permanent cu liderii au vreun sens, atâta vreme cât liderii grupurilor parlamentare nu reușesc, aproape niciodată, din experiența noastră de până acum, să exprime o opinie unitară a grupurilor, dacă nu reușesc ca să armonizeze niște puncte de vedere. Acesta este un lucru.

Al doilea lucru care aș vrea să-l spun este că s-a convenit asupra unor probleme, de exemplu, cum ar fi neacordarea cuvântului în cazul în care un coleg vine, fără să aibă nici un amendament, să spună de la tribună "... eu sunt de acord cu colegul care a vorbit mai înainte" și mai aduce vreo 5 argumente.

Dacă noi continuăm să procedăm în felul acesta, această lege cred că o vom finaliza peste 3-4 săptămâni și eu cred că nu este un lucru de dorit.

Vă rog ca să respectăm, să avem un minim respect față de o decizie care s-a luat în mod democratic, zic eu, împreună cu liderii de grup, și domnul președinte al comisiei a atras atenția asupra acestui lucru. Evident.

Domnul Marțian Dan:

Fără îndoială, colegul nostru are dreptate, în sensul că noi am discutat o procedură care să imprime într-adevăr un ritm mai rapid, mai alert de dezbatere a acestei legi, dar, în același timp, evident că avem anumite prevederi ale Regulamentului, pe care nu le putem suprima. Nu putem merge cu reguli de selectivitate în dezbaterea unui proiect de lege sau altul. De aceea, cred că are dreptate dânsul când spune că atunci când există un amendament, să lăsăm pe autorul amendamentului să și-l prezinte cu argumentele și elementele de fundamentare corespunzătoare și să nu ne constituim în proptele - 1, 2, 5 sau 10 - pentru respectivul amendament. Vom reflecta acest lucru prin vot. Vă rog, în consecință, să luați în considerare elementele asupra cărora a insistat domnul Ovidiu Petrescu, evident, menținând, fiecare dintre noi, în vigoare, prevederile din Regulament.

Domnule Stancov,

Dacă credeți că recomandarea făcută...

Domnul George Stancov:

Am ințeles...

Domnul Marțian Dan:

Da. Vă rog.

Domnul George Stancov:

Prima problamă, pe scurt: articolul 12, așa cum este în textul în vigoare al legii, contravine Constituției și vă propun deci înlocuirea textului nemodificat cu textul din art.122 alineatul 4 al Constituției României. El, pentru reamintire, sună așa: "Prefectul poate ataca, în fața instanței de Contencios Administrativ un act al consiliului județean, al celui local, sau al primarului..." și așa mai departe, "în cazul în care consideră actul ilegal".

Aici, însă, în textul adoptat înainte de Constituție, evident că avem de-a face cu o diferență de text și eu am pledat anterior pentru respectarea textului constituțional. Pentru același lucru, pledez în sensul preluării textului din Constituție, fără tot felul de interpretări.

Rațiunea propunerii mele o știe domnul Fleșariu, cu care am dezbătut la comisie textul, și o să v-o spună, pentru onestitatea în fața Camerei, nu vreau să insist eu. Stie dumnealui de ce prețuiește mai mult acest text.

Trec la celălalt alineat, care îl frământă pe domnul Dejeu foarte mult. Aici, frământarea trebuie să fie într-un alt sens, nu aceea care ne pune pe noi pe gânduri, ce o să pățească înaltul demnitar județean, prefectul, dacă, săracul, greșește? Aceea că această lege se adresează și trebuie să fie în slujba cetățeanului. Deci, ideea este de a nu proteja funcționarul public în primul rând, ci interesele cetățeanului. Sub acest aspect, eu vă propun eliminarea ultimei propoziții din fraza articolului 12 alineatul 3, propus spre votare, pentru că se cumulează cele două aspecte, "... iar întârzierea a produs pagube".

Rațiunea: dacă nu s-a produs o pagubă materială sau morală și totuși actul atacat s-a dovedit legal, nu are a răspunde, pentru că a pus în discuție, la urma urmei, autoritatea locală sub aspectul criticii soluției? Nu are nici o răspundere? Este cineva mai presus de lege? Sub un aspect. Sub un al doilea aspect: dar dacă a produs pagube, mă opun ideii de rea-credință. Prostia se plătește. Nu mai insist.

Din sal:

Ca și domnia!

Domnul George Stancov:

Firește.

Domnul Marțian Dan:

Da. Are cuvântul domnul deputat Emil Putin.

Domnul Emil Putin:

Vă mărturisesc că nu aș fi intervenit, dacă nu s-ar fi pus la îndoială acest text, în sensul că ar contraveni Constituției.

Eu consider că textul este bine ales, este întemeiat, el se bazează pe un principiu, și anume atenționează pe cel care emite, sau care întocmește un act ca să-l facă și de bună credință și în conformitate cu prevederile legale.

Fiindcă s-a pus aici problema că s-ar încălca Constituția sau, mai precis, că s-ar adăuga la Constituție, precizez că există această instituție a răspunderii civile delictuale, care este stabilită în Codul Civil, art. 998 și următoarele, încă de pe timpul lui Napoleon, prin care fiecare om trebuie să fie responsabil la ceea ce face.

Să nu uităm că prefectura este o instituție politică, este un organ numit, pe când consiliile sunt niște organe alese, astfel încât orișicând pot exista niște dispute politice și controverse. Este absolut necesar ca să existe această atenționare ca și prefectul, ca și oricare alt organ de stat, să respecte legea.

Domnul Marțian Dan:

Domnul deputat Mircea Munteanu.

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

La rândul meu, vreau să subliniez faptul că acest al treilea alineat, propus pentru articolul 12, nu are rolul de a-l speria pe prefect, nu are rolul de a-l demobiliza în exercitarea dreptului său, așa cum prevede primul și al doilea alineat al articolului, dimpotrivă, pentru că, la urma urmelor, actele lui trebuie să fie într-adevăr făcute astfel încât să servească unor interese reale ale administrației.

Insist, și vă rog, doamnelor și domnilor, ca să fiți de acord și cu acest alineat, al treilea, propus de comisie.

Domnul Marțian Dan:

Da. Bun. (Discuții în sală).

Domnul deputat Anghel Stanciu.

Domnul Gavril Dejeu:

Față de precizările făcute de domnul secretar, eu îmi retrag propunerea făcută.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Probabil că acum înțelegeți de ce a durat examinarea acestei legi aproape 3 săptămâni. Azi dimineață și ieri după-amiază, noi am discutat art. 112, respectiv alin. 3. In ceea ce mă privește, am susținut eliminarea acestui alineat și am spus acest lucru colegilor mei. Dânșii au votat și au hotărât cum au crezut de cuviință,

Eu consider că art. 112, dincolo de orice culoare politică, acoperă și prevederile art. 12 alin. 3 nou, deoarece specifică foarte clar: "Primarii, viceprimarii, primarul general al municipiului București, președinții consiliilor județene, consilierii, secretarii și personalul din aparatul propriu al consiliilor locale județene, după caz, răspund material, administrativ, penal pentru faptele săvârșite în exercitarea atribuțiilor care le revin, în condițiile legii". Alineatul următor: "Prevederile alin. 1 se aplică și prefecților, subprefecților și personalului din aparatul propriu al prefecturilor." Deci, art. 112 cuprinde clar absolut tot, în alin. 1 și 2.

Treaba aceasta este, dacă vreți, o chestiune de orgoliu, să-i punem prefectului, chiar în coastă, acolo unde apar atribuțiile lui, să-i atragem atenția imediat că el răspunde. Acesta este sensul, nu este nici acoperitor în raport cu art. 112, nici nu completează. Autorități ale administrației publice locale se pot adresa în baza art. 112.

Deci, dacă depășim anumite limite de orgolii personale, art.12 alin. 3 nu are ce căuta. Aceasta este propunerea pe care am făcut-o la comisie, argumentația și vă rog să vă aplecați asupra textelor comparative și să vedeți că aceasta este singura soluție de rezolvare.

Domnul Marțian Dan:

Urmează domnul Corneliu Dorin Gavaliugov, după aceea domnul Aurel Știrbu și socotim încheiate dezbaterile pe marginea acestui articol.

Domnul Corneliu Dorin Gavaliugov:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Intr-adevăr, după dezbaterea în art. 11, reluarea abordării puterilor în fapt de care se bucură prefectul în baza Constituției României, în baza legislației în vigoare, completată cu numeroase hotărâri ale Guvernului, ne obligă la mai multă atenție față de acest amendament cu care onorata comisie a venit să completeze art. 12. Eu spun că este absolut necesar să-i punem, cel puțin, acest paragraf de gardă, față de largile atribuții pe care le-a demonstrat, nu numai teoretic, nu numai legal, dar faptic, cel care este delegat al Guvernului și care, în raport de de generozitatea și de democrația pe care vrea să o introducă Legea nr. 69/1991, cea care a creat instituția prefectului, am constatat că, în ultimii ani, a transformat această instituție, scoțând-o din vremurile antice, într-o "instituție a satrapului". Și spun aceasta pentru că este abosolut nevoie, față de mulțimea de ordine ale prefecților care au excedat legea, care s-au lovit de dificultatea și lentoarea dezbaterii în cadrul contenciosului administrativ, chiar fiind considerată procedură de urgență, de un text de lege care să asigure, din capul locului, o punere în gardă a acțiunilor prefectului.

Eu aș avea de adăugat, ca propunere, un amendament pe care l-am adus și în atenția domnului președinte al Comisiei pentru administrație publică locală, domnul Ciumara, și anume ca încheierea alin. 3 să nu se refere la: "...întâzierea lor a aprodus pagube", cred că un termen juridic mai firesc (și vor mai fi și alți distinși juriști care vor lua cuvântul după mine) ar fi: "...care au produs daune". Pentru că, într-adevăr, cazuistica din ultimii 3 ani de zile a demonstrat că aceste acte ale prefecților au produs un număr impresionant de daune, care nu neapărat se pot cuantifica sub forma unor pagube. Pentru aceasta, depun amendamentul.

Domnul Marțian Dan:

Domnul deputat Aurel Știrbu.

Domnul Aurel Știrbu:

Domnule președinte,

Vă rog să mă iertați că nu am răspuns apelului de a fi cât mai scurt, dar, ca să contribui, totuși, nu voi argumenta, decât voi afirma, pentru că argumente s-au adus.

Primul amendament, să precizăm: "cu excepția oportunității", nu poate fi însușit, pentru că ilegalitatea poate să apară chiar și în domeniul oportunității. Nu putem restrânge, nu putem scoate de sub incidența legii problema oportunității, pentru că ea este de ordin subiectiv. Prin urmare, textul este foarte corespunzător așa cum este este și să nu îl mutilăm cu amendamentul respectiv pentru că, efectiv, nu corespunde la ceea ce se vrea prin lege.

La problema a doua, eu consider că alin. 3 ar trebui suprimat și propun să fie suprimat complet, pentru că este inutil. De ce? Sunt două aspecte.

Prima problemă: "prefectul răspunde potrivit legii" Domnilor colegi, bineînțeles că avem reglementări, absolut toate organele administrației de stat răspund potrivit legii față de ceea ce fac ele, nu pot răspunde altfel.

Și atunci, se pune problema în continuare, restrângem numai dacă "au produs pagube". Păi, dar, pentru altceva nu trebuie să răspundă?

Și apoi, încă o problemă, dacă răspunde potrivit legii, colegii juriști știu că răspundera intervine atunci când există vinovăție. Gândiți-vă, s-a produs o pagubă, de acord, prefectul este chemat în instanță, gata, l-ați văzut obligat să plătească? E proces, se judecă, trebuie dovedită vinovăția, fie intenția, fie culpa etc. etc. Prin urmare, să lăsăm norma generală de drept ca toate organele administrației să răspundă potrivit legii pentru faptele lor și să nu îngrădim numai la cazurile când s-au produs pagube. Pentru că, răspunderea este, repet, sub cele două aspecte: intenție sau culpă.

Deci nu are rost, după opinia mea, aici, acest alineat, este superfluu și nu va opera absolut deloc, decât va încurca și va speria niște oameni.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Ați ascultat diferite puncte de vedere, ele privesc alin. 1 al acestui articol, în sensul că sunt două observații, dacă am înțeles eu bine, îi rog pe autorii amendamentelor să fie atenți și dacă, cumva, nu am decelat exact sensul celor pe care le-au prezentat dânșii, să restabilim lucrurile în coordonatele lor firești:

1. Domnul deputat Màrton Árpàd propune ca alin. 1 să fie completat cu următorul text, ca o teză în continuarea lui: "Prefectul poate ataca doar legalitatea, nu și oportunitatea actelor". Aceasta este propunerea dânsului.

2. Domnul deputat George Stancov propune ca acest alin. 1 să reia alin. 4 din art. 122 al Constituției, așa cum este el redactat acolo.

Acestea sunt, deci, observațiile în legătură cu alin. 1.

In ce privește alin. 2, nu au fost observații.

In legătură cu alin. 3, punctele de vedere care s-au conturat sunt următoarele: eliminarea, pe care a propus-o domnul deputat Viorel Munteanu și a susținut-o domnul deputat Anghel Stanciu, trimițând în argumentația domniei sale la prevederile din art. 112 din această lege (și vă rog să vă uitați în raportul domniilor voastre, unde aveți acest text) și, de asemenea, s-a pronunțat pentru eliminare domnul deputat Aurel Știrbu. Celelalte lucruri au gravitat în jurul următoarei idei: dacă să fie menținut sau nu acest alineat. În funcție de opțiunea pe care au avut-o unii sau alții dintre colegi, s-a produs argumentația de susținere. A mai fost o propunere, a domnului deputat Gavril Dejeu, însă dânsul, în urma discuțiilor și a obsevațiilor relative la procedură care au fost formulate aici, a retras-o. Cam acestea sunt lucrurile care au rezultat din discuții și în privința cărora vă rog să fiți de acord să ascultăm punctul de vedere al inițiatorului și al comisiei.

Îl invit la microfon pe domnul secretar de stat Octav Cozmâncă.

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule președinte,

O să încep cu art. 12 alin. 3. Sigur, aici..., noi am discutat mai mult timp în comisia de specialitate, am adus argumente și de o parte și de alta. Noi ne-am spus punctul de vedere și îl reiterez și în fața plenului Camerei, și anume că acest articol, practic, este inutil aici, întrucât problema este reglementată, așa cum cum se evoca de domnul deputat Anghel Stanciu, la art. 112 alin. 2, unde se spune foarte clar că prevederile alin. 1 se aplică prefecților, subprefecților și personalului din aparatul propriu al prefecturilor. Deci, rezolvăm această problemă, care, sigur, a fost ridicată pe bună dreptate, cred eu, în cadrul comisiei, și chiar în plen, dar este rezolvată acolo.

In al doilea rând, cred că acest alineat, introdus manifest în art. 12, alin. 3, ar putea să descurajeze - și să dea Domnul să nu fie așa! - ca un atribut esențial, constituțional al prefectului, de fapt, al doilea atribut sau primul, cum doriți, din cele două fundamentale, să nu poată fi exercitat sau să nu mai fie exercitat în ceea ce privește respectara legalitătii actelor autorităților publice locale. Există, așadar, pericolul ca, de frica faptului că o instanță sau alta poate aprecia, din zece acte, că unul, totuși, a fost atacat de o manieră necorespunzătoare și, deci, este act legal, prefectul să nu mai controleze legalitatea actelor și să nu mai înainteze instanței de contencios propunerea sa.

De aceea, noi apreciem că este suficient art. 12 alin. 1 și 2, care s-a adăugat la propuenrea noastră, el neexistând înainte, și care acoperă pe deplin această problemă.

In al treilea rând, în legătură cu oportunitatea, v-aș ruga să observați faptul că, la art. 12 alin. 1, se spune foarte clar că "Prefectul poate ataca în fața instanței de contencios administrativ actele autorităților administrației publice locale, în cazul în care consideră că acestea sunt ilegale". Deci, legiuitorul a apreciat că este vorba de legalitate, și nu de oportunitate și face expres trimitere la acte "ilegale", așadar, altfel de acte nu pot fi atacate în contenciosul administrativ, ci numai cele care nu respectă legalitatea, nu sunt în concordanță cu Constituția sau legile țării.

Legat de propunerea domnului Stancov, așa este textul integral din Cosntituție, alin. 4, dar vă rog să observați că aici este doar o mică diferență: "actele autorităților administrației publice locale". Care sunt aceste "autorități ale administrației publice locale", potrivit Constituției și Legii nr. 69? Consiliul local, consiliul județean și primarul, deci nu există nici un fel de problemă, dacă doriți neapărat reproducerea integrală a textului din Constituție, sigur, este o chestiune de opțiune, dar, în fond, se rezolvă această problemă integral și prin textul prezentat dumneavoastră.

Mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul comisia, prin domnul Mircea Ciumara.

Domnul Mircea Ciumara:

În privința oportunității, m-am pronunțat.

În privința alin. 3, îl rog pe domnul Viorel Munteanu să citească și art. 48 din Constituție. Alin. 1 spune în felul următor: "Persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică printr-un act administrativ sau printr-o nesoluționare în teremen legal a unei cereri este îndreptățită să obțină recunoașterea dreptului pretins, anularea actului și repararea pagubei." Așa scrie! În alin. 2 se spune în felul următor: "Condițiile și limitele exercitării acestui drept se stabilesc prin lege organică." Ei, noi, prin lege organică, prevedem pentru prefect ceea ce prevede Constituția României! De aceea, acest articol din proiectul de lege cumulează cele două articole constituționale la care am făcut referire, art. 122, cu niște mici modificări de plural sau singular, și art. 48. Este perfect constituțional acest articol!

Dacă ne uităm, textul acesta, că prefectul poate ataca numai legalitate" actelor este și în vechea lege. Și, din păcate, am constatat că au fost și cazuri unde a atacat oportunitatea, pentru că de unde nu este foc nu iese fum. Din acest motiv s-a simțit nevoia acestei mențiuni exprese..., eu am apreciat până acum colaborarea cu domnul secretar de stat și înțelepciunea domniei sale de a asigura echilibrul. Noi am mers pe ideea următoare: suntem în Piața Unirii, o piață foarte aglomerată, circulația este blocată și polițistul stă pe margine și pândește pe cel care greșește, ca să-i dea amendă, or, noi concepem că nu acesta este rolul lui, ci să fluidizeze circulația. Și am prevăzut, la art. 101 alin. 2, că prefectul are termen de 10 zile să ceară consiliului local să mai gândească încă o dată înainte de a ataca, deci noi am căutat să îmbunătățim colaborarea dintre prefect și consiliul local, nu să băgăm zâzanie între ei și să-i pedepsim.

Eu vă rog, așa cum am insistat de la început, să interpretăm legea în ansamblul său. Noi căutăm ca prefectul și consiliul local să colaboreze pentru legalitate și pentru buna funcționare, în cadrul Constituției. Însă, pentru că au apărut încălcări, se simte nevoia aici de o precizare explicită, mai mult decât la 112. Și viața arată lucrul acesta și eu am crezut că domnul secretar de stat a înțeles de ce se face traba aceasta, ca să facem o lege echilibrată, care să răspundă la toate cerințele, conform Constituției. De aceea, sper ca domnul secretar de stat să renunțe la rezerva făcută acum. Dacă nu erau probleme de oportunitate până acum, nu aveam nici tot felul de interpelări în străinătate și nici conflicte în țară. Hiadeți să facem pace în țară, domnule secretar de stat!

Domnul Marțian Dan:

Mai era o mică precizare pe care vrea să o facă domnul Gavril Dejeu.

Domnul Gavril Dejeu:

S-au adus aici argumente abstrase din art. 112 al aceleiași legi. Rog să binevoiți a observa că există o diferență netă conceputuală și de consecințe juridice între acte juridice sau acte administrative și fapte ale primarului sau ale prefectului. Fapte însemnează orice fel de prejudiciu pe care îl aduce prin atitudinea pe care o are în calitatea lui de funcționar, pe când actul administrativ este cu totul altceva, ce emană de la prefect. Or, art. 112 nu sancționează actele, sancționează numai faptele și urmările lor. Iar art. 48, cum foarte bine a spus domnul președinte Mircea Ciumara, se referă la obligativitatea răspunderii autorității publice, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea la termen a unei cereri ș.a.m.d. Deci, este o diferență netă și acest alin. 3 al articolului pe care îl discutăm noi își găsește perfect justificarea în text, eliminarea lui însemnând să nu preluăm din Constituție responsabilitatea prefectului pentru actele sale juridice. Faptele prevăzute de art. 112 sunt altceva!

Voci din sală:

Este corect așa!

Domnul Marțian Dan:

Domnule Viorel Munteanu, vă rog, foarte pe scurt!

Domnul Mircea Ciumara (din sală):

Domnule președinte, este un regulament al Camerei care spune că, după ce vorbesc inițiatorul și șeful comisiei, nu se mai ia cuvântul!

Domnul Marțian Dan:

Domnule Munteanu...

Domnul Viorel Munteanu:

Era vorba de un drept la replică, care este tot regulamentar, nu este nici o problemă!

Domnul Marțian Dan:

Dați dreptul la replică, atât, nu mai intrăm în fondul dezbaterii!

Domnul Viorel Munteanu:

Domnule Ciumara, vă reamintesc, capitolul din care ați citit dumneavoastră se cheamă "Drepturile și libertățile fundamentale", deci este vorba despre cetățenii lezați în drepturile lor de un act al autorităților publice. Or, autorități publice sunt Guvernul și autoritățile publice ale administrației locale. Aici este vorba de cu totul altceva, este vorba de faptul că prefectul atacă niște acte ale autorităților publice ale administrației locale, care nu sunt drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor. Vă rog să citiți Constituția în ansamblu! (Rumoare.)

Domnul Mircea Ciumara:

Domnia sa nu își aduce aminte că am vrut să schimbăm art. 1, fiindcă prefectul este și el autoritate publică! Domnia sa nu știe treaba aceasta!

Să vă dau un exemplu concret din România: într-o comună, printr-o hotărâre a consiliului local, este păgubit un țăran nepriceput, el nu o să-și apere drepturile, deci, nu este consiliul local cel păgubit, ci acel țăran amărât, iar el nu va ști să se apere. Dăi voie consiliului local, emitentul hotărârii, să îl ajute pe acest localnic! Despre aceasta este vorba, domnule Munteanu! Așa trebuie să gândim, cum se întâmplă în teritoriu! In cazul în care o hotărâre a consiliului local dă un drept unui cetățean, și ea este blocată de prefect, cetățeanul respectiv trebuie despăgubit, i s-au creat pagube, nu a putut folosi nu știu ce lucru, și să intervină în instanță consiliul local, care este este mai competent decât nea Gheorghe!

Domnul Viorel Munteanu (din sală):

Art. 48 dă dreptul cetățeanului, nu autorității!

Domnul Mircea Ciumara:

Da, dar este actul coniliului local cel care este emis, domnule Munteanu! Trebuie gândit concret, cu oamenii pe care îi avem în țară!

Eu sper că domnul secretar de stat vrea să mă sprijine acum!

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Inițiatorul mai dorea să facă o mică precizare. Vă rog!

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnule președinte,

Noi am colaborat prea bine în comisie de-a lungul acestor săptămâni, ca să nu găsim elemente de compromis și soluții pentru a ieși din impas. Și atunci, sigur, eu mi-am exprimat punctul de vedere, l-am prezentat și la Senat, iar Senatul a avut același punct de vedere cu mine, însă, dacă, totuși, comisia insistă, suntem și noi de acord cu reformularea art. 112 alin. 3, în sensul celor pe care le-a prezentat domnul deputat Gavril Dejeu, cu care sunt în totalitate de acord, și anume: "Prefectul răspunde, conform legii, la cererea autorității administrației publice locale sau județene, în cazul în care instanța de contencios administrativ stabilește că actele acestora au fost au fost atacate - și acum este elementul important - în mod abuziv sau cu rea-credință."

Mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

Ați ascultat diferite puncte de vedere în legătură cu acest art. 12, sunt următoarele posibilități de a elucida aceste probleme:

Să ne pronunțăm în legătură cu alin. 1 și alin. 2, eventual să luăm în considerare o idee pe care a expus-o domnul deputat Gavril Dejeu în prima intervenție a domniei sale...

Domnul Gavril Dejeu (din sală):

Am renunțat la ea!

Domnul Marțian Dan:

Nu vă grăbiți, pentru că am impresia că rețineți selectiv! Eu, în calitatea pe care o am, trebuie să rețin toate nuanțele diferitelor intervenții și nu este ușor... Domnul Gavril Dejeu, de exemplu,- pentru dv., care îmi dați replică apriori,- a spus următorul lucru: ca acest alin. 3 să-l lăsăm, să-l analizăm și să-l reluăm în discuție mâine dimineață. Și poate că ar fi bine acest lucru... Sigur că este o ipoteză de lucru, pe care o îmbrățișăm sau nu.

Rămâne să discutăm, întrucât au apărut anumite divergențe, probleme și implicații, inclusiv necesitatea unor corelări cu art. 112, și să vedem dacă sunt mulțumitoare soluțiile de acolo sau nu, pentru că noi nu trebuie să facem o lege care să supraliciteze rezolvarea uneia și aceleiași probleme, în diferitele ei segmente, le rezolvăm într-un loc, care socotim că este cel mai potrivit. Din punctul acesta de vedere, sugestia de a da posibilitatea să se reflecteze în comisie, în funcție de discuțiile care s-au purtat, cu participarea inițiatorului, are o anumită rațiune. Este vorba, reamintesc, numai de alin. 3.

Eu v-aș cere îngăduința să fim de acord cu această sugestie a domnului deputat Gavril Dejeu și să o dăm, după terminarea lucrărilor, mâine dimineață, înainte de începere, să se întrunească comisia, împreună cu inițiatorul, noi urmând să decidem lucrurile în legătură cu alin. 1, și anume propunerea făcută de către domnul George Stancov, în măsura în care domnia sa și-o mai menține, și propunerea făcută de către domnul deputat Márton Árpád, privind introducerea unei teze noi. Acestea sunt lucrurile legate de cele două alineate, 1 și 2.

Vă rog!

Domnul Mircea Ciumara:

Noi ne supunem cu multă disciplină dispozițiilor dumneavoastră și studiem și diseară acest articol, însă dacă alin. 3 se modifică sau dispare, precizările devin indispensabile. De aceea, eu vă rog să reluăm tot articolul și să-l gândim unitar, nu pe bucățele. Dacă prefectul nu răspunde în nici un fel pentru pagubele pricinuite, trebuie să-i interzicem în mod explicit orice amestec în oportunitatea unei legi.

Mie îmi pare rău că domnul secretar de stat, după două ședințe pe tema aceasta, încearcă acum să modifice textul. Foarte bine, după ședință stăm de vorbă, însă discutăm tot articolul.

Domnul Marțian Dan:

Cred că este logică propunerea pe care ați făcut-o și poate fi însușită, se rediscută tot articolul, cu toate cele trei alineate ale lui, mai ales că se cunosc și sugestiile care au fost formulate de diferiți colegi.

In aceste împrejurări, îl lăsăm ca o problemă deschisă, în privința căreia vom lua o decizie, probabil, mâine dimineață. Da? Bine, vă mulțumesc, se retrimite la comisie.

Pct. 18 se referă la titlul Cap. II, nu a fost obiecții în legătură cu el. In legătură cu titlul secțiunii, de asemenea, nu au fost obiecțiuni. Considerăm, deci, că mergem pe formula din actuala lege.

Referitor la art. 13, nu au fost obiecții sau sugestii din partea comisiei, nici amendamente respinse. Socotim că și acest articol rămâne în varianta actuală din lege.

Trecem la pct. 19. Aici este vorba de art. 14, și comisia dă o redactare pentru alin. 1 al acestui articol. Dacă în legătură cu această propunere a comisiei, pe care o avem la pct. 19, dorește cineva să intervină.

Domnule Ioan Ghișe, vă rog să poftiți la tribună!

Domnul Ioan Ghișe:

Domnule președinte,

Dacă urmărim art. 14, în redactarea lui întreagă, vedem că pe pag. 6 este stabilit pentru fiecare consiliu local, în funcție de numărul de locuitori, câți consilieri ar trebui să aibă. Și, datorită acestui fapt, că prin lege este stabilit numărul de consilieri corespunzător consiliului local, propun ca formularea articolului să fie următoarea: "Numărul membrilor fiecărui consiliu local se constată prin ordin al prefectului", și, în continuare, textul decurge așa cum este în articol. Deci, propun înlocuirea cuvintelor "se stabilește", pentru că numărul de consilieri este stabilit prin lege.

Domnul Marțian Dan:

Este clar, am reținut propuenrea dumneavoastră, nu a figurat acest amendament în raportul de la Anexa nr. 2.

A mai fost doar o propunere, a domnului deputat Làzàr Madaras, care cere ca alineatul nou...

Domnul Mircea Ciumara :(din sală)

Domnule președinte,

Dacă nu susține domnia sa, de ce îl invitați dumneavoastră, nu am înțeles ?!

Domnul Marțian Dan:

Nu, nu îl invit neapărat, dar vreau să atrag atenția că doar domnul Madaras a avut, în legătură cu această chestiune, propuneri.

Rog, acum, inițiatorul și comisia să se pronunțe în legătură cu amendamentul domnului Ghișe. Dânsul propune ca numărul membrilor fiecărui consiliu local nu"se stabilește" prin ordinul prefectului, ci "se constată".

Vă rog , inițiatorul și comisia.

Domnul Octav Cosmâncă:

Domnule președinte,

In legătură cu acest articol, noi am preluat din textul Senatului, de la art.14, în prima parte a acestui articol, la comisia de specialitate. Deci, nu sunt schimbări substanțiale față de formularea de la Senat. Pe fond, vorbesc.

Sigur că propunerea domnului Ghișe, în fapt," stabilește" este același lucru cu "constată", pentru că, practic, aici prefectul nu face absolut nimic decât emite un ordin pe baza datelor pe care le prezintă Direcția județeană de statistică, așa cum se precizează aici, la 1 ianuarie sau la 1 iulie.

De fapt, un ordin nu se dă în constatare, ci stabilește ceva, dar pe baza unui fapt cert pe care îl pune la dispoziție Comisia statistică, nu de interpretare, nu sunt elemente de factură subiectivă. Dacă deranjează prea mult, noi acceptăm și "constatată".

Domnul Marțian Dan:

Comisia, domnul Ciumara.

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte,

Dacă mai vin amendamente care nu au fost adresate comisiei anterior, vom cere timp de gândire, ca să se știe precis cine blochează legea aceasta.

Pentru greșeli, în cazul constatării numărului corect, cineva trebuie să răspundă. Deci, dacă constată, nu poate fi responsabil prefectul pentru o încălcare a drepturilor sale, dacă stabilește, este responsabil. De aceea, această modificare de termeni elimină responsabilitatea prefectului pentru corectitudinea cifrei. De aceea, nu sunt de acord cu această modificare.

Domnul Marțian Dan:

Este clar.

Doamnelor și domnilor, în aceste împrejurări, întrucât este vorba de prioritatea pe care o au textele comisiei, vă rog să vă uitați la pct.19. Acolo, este textul alineatului 1 al articolului 14. Am să vă rog să vă pronunțați în legătură cu el.

Cine este pentru adoptare ? Vă mulțumesc .Dacă este cineva împotrivă ? Nu sunt voturi împotrivă. Abțineri, dacă sunt? Două abțineri.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat art.14 alineatul 1.

La următoarea poziție, 2o este textul propus de către comisie pentru art.14 alineatul 2. Nu a intervenit nimeni în legătură cu acest text. Doriți să interveniți ? Da.

Domnul Mușetescu.

Domnul Ovidiu Tiberiu Mușetescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

In legătură cu art.14 alineatul 2 a intervenit în două rânduri câte o încurcătură.

Problema numărului consilierilor care compun consiliul general, a fost tratată de Senat în art.702. In urma deliberărilor din comisie, s-a considerat că sediul materiei este la acest articol.

In două rânduri, amendamentele pe care le-am prezentat, și doresc să repet, nu le-am prezentat neapărat în nume propriu, ci în numele grupului de deputați PDSR din municipiul București, am propus ca această cifră să fie de 65 de consilieri. Eu doresc să aduc doar două argumente. In varianta propusă de Senat, Consiliul general al municipiului București ar fi urmat să funcționeze și să se organizeze ca și un consiliu județean. Acest lucru ar fi însemnat că ar fi urmat să aibă delegație permanentă, președinte, vicepreședinți, aparat propriu, secretari ș.a.m.d. Si atunci, în această variantă, probabil că și numărul, chiar și numărul de 45 de consilieri, atât cât a propus Senatul, era suficient.

Veți vedea, în continuare, la art.70 și următoarele, că propunerea comisiei, în acord cu Guvernul, și cu care suntem și noi de acord, este să se revină la formula unui consiliu local cu specificitatea care se va discuta la vremea respectivă. In această situație, Consiliul general al municipiului București lucrează și se organizează pe comisii, ca orice consiliu local, comunal, orășenesc ș.a.m.d.

Vreau să vă spun, de exemplu, că, la această oră, Consiliul local al municipiului București are organizate un număr de 13 comisii. Noi am făcut o socoteală foarte economicoasă, să spunem așa. Dacă fiecare comisie are un minimum de 5 consilieri - și vreau să vă spun că sunt comisii, cum este comisia de urbanism la care 5 consilieri nu ar apuca nici să citească actele necesare - ar rezulta un număr de 65 de consilieri.

Eu sper ca prin ceea ce spun să conving nu numai colegii din PDSR care susțin această chestiune, ci pe toți colegii care sunt deputați de București și din București, care cunosc foarte bine această situație. In prezent, sunt 75 de consilieri, lucrurile nu au mers strălucit și nu credem că reducerea brutală a acestui număr ar duce la rezultate foarte bune în viitor. Având în vedere că numărul de 45, respectiv 55, a fost gândit pentru o structură de tip consiliu județean și față de argumentele pe care le-am adus, puținele argumente pe care le-am adus, ar mai fi unul, dacă îmi permiteți. Sectoarele ar urma să fie reprezentate în consiliul general de un număr minim de 10 consilieri. Deci, cel mai mic sector - sunt 6 sectoare - ar urma sa aibă măcar 10 consilieri în consiliul general; și acesta ar fi un argument, urmând ca între 60 și 65 să se balanseze după numărul populației din sectoare.

V-aș ruga să aveți în vedere aceste argumente. In principiu, nu aș vrea să anticipez, și Guvernul și-a însusit, până la urmă această explicație. Noi trebuie sa ne gândim că așezăm structurile juridice ale administrației locale în municipiul București și pentru anul 2000, nu neapărat pentru anul acesta și, cred că, în această structură, consiliul general va reuși să rezolve acele sarcini și acele atribuții pe care i le-am conferit prin lege,

Vă mulțumesc .

Domnul Marțian Dan:

Domnul deputat Radu Berceanu dorește să intervină.

Tot la acest alineat 2, art.14, da ?

Domnul Mircea Radu Berceanu:

Da.

Domnul Marțian Dan:

Vă rog.

Domnul Mircea Radu Berceanu:

Chiar dacă, fiind 75 de consilieri în prezent la municipiul București, lucrurile nu au mers foarte bine, nu cred că numărul a fost de vină și nu cred că se va ajunge la o funcționare mai bună, scăzând numărul. Mai mult decât atât, pot să vă spun că nici în Camera Deputaților lucrurile nu au mers foarte bine și nu cred că vom merge pe aceeași idee. Dacă vom păstra 55 de consilieri, pot să vă spun că un consilier al municipiului București va reprezenta mai mulți alegători decât un deputat. In schimb, el nu va fi plătit cu normă întreagă, are un cuantum, va trebui să lucreze după-amiaza și, apoi, ne vom mira că lucrurile în municipiul București, în privința administrației, stau așa cum stau.

De aceea, noi considerăm că nici într-un caz o economie de acest gen nu e binevenită. Eventual, putem discuta ca acel cuantum să nu mai fie 25%, ci să fie un cuantum mai mic pentru ca să nu sărăcească Guvernul din acest motiv, dar cred că numărul de consilieri, după părerea noastră, trebuie să rămână 75, așa cum a fost.

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor, dumneavoastră ați ascultat cele două intervenții care se referă la numărul de consilieri ai Consiliului general al capitalei.

Rog, acum, punctul de vedere al inițiatorului și al comisiei.

Domnul Octav Cosmâncă:

Domnule președinte,

Propunerile de reducere a numărului de consilieri s-ar lega de două motivații: pe de o parte, pentru necesitatea ca aceste organisme ale autonomiei locale să fie mai operative, știut fiind faptul că și în prezent, cel puțin o treime nu participă la activitatea consiliilor locale; în al doilea rând pentru a face niște economii, și nu Guvernului, ci autorităților publice locale. Din calculele pe care noi le-am făcut, rezultau vreo 3 miliarde/lună, deci, vreo 30 și ceva miliarde /an, care înseamnă ceva pentru autoritățile publice locale.

Sigur, a fost o discuție mai amplă și în comisie. In final, noi am fost de acord cu acest punct de vedere, cu menținerea numărului actual de consilieri la autoritățile publice locale, la consiliile locale. La capitală, din 75, inițial la Senat, s-a apreciat că sunt suficienți 45, la comisie 55. Se propune 65. Sigur că, practic, 10 în plus sau în minus, în această situație, nu mai are prea mare, cred eu, relevanță sub aspectul bugetului Consiliului general al capitalei și susținem și această formulă dacă va aprecia Camera că este necesar să avem 65 de consilieri la capitală; însă, vreau să invoc și faptul că în structura capitalei, ca subunități ale municipiului București, sunt sectoarele. Noi avem 35 de consilieri locali ai sectoarelor. Adică, avem o forță, spunem noi, legislativă, deliberativă, la sectoare și la municipiu, impresionantă, spre deosebire de județe și, deci, nu există chiar acea diferență atât de mare între un deputat și un consilier la municipiul București.

Vă rog să adăugați, așa cum spuneam, 6 sectoare a 35 de consilieri. La capitală 55 sau 65 de consilieri și vedeți cam câți cetățeni revin unui consilier local de sector sau capitală.

Deci, susținem, domnule președinte, dacă și comisia este de acord, 65 la capitală.

Domnul Marțian Dan:

Domnul Mircea Ciumara.

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte,

In numele bunei colaborări, care ne-a caracterizat la comisie, noi am acceptat toate propunerile PDSR-ului. Guvernul PDSR a propus 45, grupul parlamentar al PDSR a propus 55, iar grupul parlamentar PDSR de București propune 65.

Noi, ceilalți din comisie, dăm voie PDSR-ului să pună cât dorește el, dar să ne spună o cifră a PDSR-ului și noi o acceptăm.

Rog, totuși .........

Domnul Marțian Dan:

In prima ediție, este cea pe care a produs-o domnul .....

Domnul Mircea Ciumara:

In ședința de birou de ieri, se punea problema ca să se pronunțe punctul de vedere al grupului parlamentar, da ? Deci, eu vă spun că ce propuneți dumnevoastră, parlamentarii PDSR, noi acceptăm. Da?! Dar, o singură cifră.

Domnul Marțian Dan:

65 a propus domnul Mușetescu.

Deci, și inițiatorul și comisia îmbrățișează ideea de a avea 65 de membri în Consiliul general al municipiului București .Mai. este propunerea domnului Berceanu în legătură cu menținerea actualului număr, respectiv 75.

Sigur că am să vă propun prima dată să vă pronunțați în legătură cu sugestia domnului Ovidiu Mușetescu, îmbrățișată și de către inițiator și de către comisie, și vom vedea care va fi rezultatul și în funcție de aceasta, dacă va mai trebui să supun la vot propunerea domnului Berceanu.

Mai doreați să interveniți ? Vă rog.

Domnul Mircea Radu Berceanu:

Eu aș vrea să spun că textul rămâne același. Dacă supuneți în acest fel la vot, noi vom fi într-o situație ciudată.

Eu vă propun să mergem descrescător, pentru că noi, dacă nu va trece 75, vom vota 65, dar dacă supuneți la vot direct 65, noi nu votăm și s-ar putea să nu aibă nici această propunere majoritate Nici una. Deci, când e vorba numai de cifre, trebuie mers într-un sens. Ori într-un sens, de la 45 sau de la 55 în sus, și atunci vedem unde se întrunește majoritatea, ori invers. Dar, dacă noi mergem de la mijloc, nu avem cum să ne orientăm votul.

Eu vă rog să supuneți 75. Dacă nu trece, noi vom vota 65 ș.a.m.d.

Domnul Marțian Dan:

Domnule Berceanu, eu credeam că dumneavoastră sunteți adeptul găsirii unei soluții de compromis. Punctul dumneavoastră de vedere este maximalist. Celălalt este o urcare de la minim spre maxim și ne-am întâlnit undeva la jumătate, aproape simetric, la 65.

Domnul Mircea Radu Berceanu:(din sală)

Dacă e să fie, să fie 75...

Domnul Marțian Dan:

Nu mă deranjează, dacă vreți , deși regulamentar ar trebui să supun în ordinea în care a fost prezentată, respectiv a domnului Mușetescu. Dacă dumneavoastră considerați că trebuie să exceptăm de la regulament și să începem cu a dumnevoastră, putem face și acest lucru, dar eu cred că putem găsi o soluție care să fie acceptabilă, ținând cont și de punctul de vedere al inițiatorului și al comisiei.

Vreți să supun la vot, prima dată, punctul de vedere al domnului Berceanu ca să rămână actualul număr, 75 ?

Din sală:

Da.

Domnul Marțian Dan:

Cine este pentru ?

Domnul Gavril Dejeu: (din bancă)

Pentru a-l pune la vot ?

Domnul Marțian Dan:

Nu, pentru propunerea dânsului.

46 voturi pentru. Nu are majoritatea necesară.

Supun votului dumneavoastră, propunerea ca să fie aleși 65 de consilieri și vă rog să observați precizarea care se face, acolo, în redactarea acestui alineat, nu e vorba de Consiliul municipiului București, ci de Consiliul general. Se introduce această mică nuanță.

Supun votului dumneavoastră, prima dată, propunerea cu privire la număr, 65.

Cine este pentru adoptarea ei ? Vă mulțumesc . Dacă este cineva împotrivă ? Două voturi împotrivă. Abțineri, dacă sunt ? 10 abțineri.

Cu majoritate de voturi s-a aprobat numărul.

Acum vă supun votului alineatul acesta în întregime.

Cine este pentru adoptarea lui ? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă ? Nu sunt voturi împotrivă. Abțineri, dacă sunt ? O abținere.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat alineatul 2 al art.14.

In privința următorului pct.21, comisia propune eliminarea alineatului 3 de la același articol, în virtutea faptului că materia reglementată a fost asimilată în cuprinsul alineatului 1, redactat de către comisie.

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru eliminare ? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă ? Nu sunt voturi împotrivă. Dacă se abține cineva ? Nu sunt abțineri.

A fost aprobată această propunere. Este punctul 10, cu cifre, evident, arabe.

Trecem la pct.22. Are tangență cu art.15.

Domnul Mircea Ciumara :(din loja comisiei)

14, în ansamblu.

Domnul Marțian Dan:

Articolul ?

Articolul 14 în ansamblu, pentru că, într-adevăr, sunt două alineate.

Cine este pentru adoptarea lui ? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă ? Nu sunt voturi împotrivă. Dacă se abține cineva ? Nu sunt.

A fost aprobat.

Trecem la pct.22 din raport. Este o reformulare a art.15, eliminarea unui alineat și mici intervenții.

Dacă în legătură cu el, autorii de amendamente respinse, doresc să intervină ?

Domnul Gorun, vă rog.

Domnul Gheorghe Gorun:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Cred că este o scăpare a comisiei. De aceea, intevin fără să fi făcut amendamentul. Se vorbește la pct."b" de o instituție care nu apare în Constituție, despre prefectură. Este vorba despre prefect și trebuie înlocuit acest cuvânt "prefectură" cu "aparatul prefectului" pentru că aceasta este instituția sau autoritatea publică.

Vă mulțumesc

Domnul Marțian Dan:

Alte observații dacă sunt ? Nu sunt.

Domnul Ghișe, da ? Probabil că vreți să reluați amendamentele din raportul respins, da ?

Domnul Ioan Ghișe:

Da.

Domnul Marțian Dan:

Vă rog să interveniți.

Domnul Ioan Ghișe:

La art.15, alineatul 1, pct."c", propun eliminarea "ca și incompatibilitate a viceprimarului", deci, care să poată rămâne consilier.

Al doilea amendament se referă la alineatul 2. Il formulez acum, sau mai târziu ?

Domnul Marțian Dan:

Acum, pentru că noi discutăm tot articolul acesta 15. Am înțeles că aveți o sugestie de intervenție la partea finală a literei "c", unde e "și viceprimar".

Domnul Ioan Ghișe:

Să se elimine cuvintele "și viceprimar".

Și introducerea, amendamentul aparține domnului Rusu și a fost respins în comisie, la pct."e", ca incompatibilitate: "Din același consiliu local nu pot face parte rudele până la al 4-lea grad, inclusiv." El are o anumită tangență cu felul în care a fost formulat la Senat alineatul 2.

Doamnelor și domnilor, am ascultat diferitele propuneri în legătură cu textul acestui articol. Rog, acum, inițiatorul.

Reamintesc că domnul deputat Ghișe propune ca de la litera "c" a alineatului 1 să fie eliminată sintagma "și viceprimar" și, de asemenea, propune dânsul să se adauge, probabil ca un alineat nou, "Din același consiliu local nu pot face parte rudele până la al 4-lea grad inclusiv." Aceasta este propunerea pe care a făcut-o domnul Ghișe. Pct.26 din anexa 2 este propunerea pe care a făcut-o în legătură cu introducerea unui nou alineat, pe care l-am citit.

Doreați să interveniți , domnule Știrbu ?

Domnul Aurel Știrbu:

Domnul coleg Gorun a propus să suprimăm expresia de aici, "de prefectură", pentru că în Constituție se vorbește de prefect.

Așa este, și la primărie primarul este organul administrativ, dar primarul acesta nu stă în stradă. Acesta stă într-un imobil căruia i se spune primărie. Același lucru și la județ, iar în Legea alegerilor locale, pe care am modificat-o noi, am prevăzut denumirea acestor sedii, la primar, primărie, la prefect, prefectură. Am preavăzut în lege, ca să fie în concordanță cu ceea ce am scris noi. Deci, nu e nici o problemă să rămână așa.

Domnul Marțian Dan:

Domnule Dejeu, mai doreați și dumneavoastră.

Domnul Gavril Dejeu:

Vin în fața dumneavoastră cu o problemă pe care, eu, personal, o consider destul de serioasă.

S-a eliminat, potrivit specificațiilor din raportul comisiei, interdicția ca din același consiliu să nu poată face parte soții, ascendenții, descendenții, frații și surorile.

Vă rog să vă gândiți că la nivelul unei comune, unde consiliul este din 9 persoane, să zicem, din 9 consilieri sau 11, ne putem trezi cu un părinte cu doi copii după el și cu veri și cu frați si cu surori și se poate transforma consiliul într-un consiliu de familie în loc de un consiliu al comunei. Dumneavoastră cunoașteți, cred, că din teritoriu câte necazuri avem cu cei care fac parte din comisiile de aplicare a Legii fondului funciar, pe tema nepotismului și a rubedeniilor.

Eliminarea acestei interdicții, după părerea mea , poate aduce grave, foarte grave neajunsuri în funcționarea pe viitor a consiliilor locale, impietând asupra corectitudinii, asupra democratismului activităților și asupra drepturilor și libertăților cetățenilor.

Vă rog să considerați că este cazul ca acest alineat să fie reintrodus în textul pe care să îl aprobăm noi. Deci, este vorba de alineatul de la litera "c" a propunerii Senatului.

Domnul Marțian Dan:

Este, de fapt, un alineat nou acolo, al doilea.

Domnule Berceanu, doreați tot pe marginea acestui articol, da ?

Vă rog să poftiți, pentru că vrem să vedem toate propunerile care se fac în legătură cu acest articol, să nu le mai reluăm..

Domnul Mircea Radu Berceanu:

Foarte pe scurt. S-a scos inclusiv "reprezentanții ministerelor în județe". Deci, eu mă refer la funcția de conducător la nivelul județului al aparatului descentralizat al diverselor ministere. Pot să dau un exemplu: inspectorul școlar general sau directorul direcției agricole etc. Această chestiune văd că s-a scos acum și dacă există incompatibilitate pentru o persoană care lucrează în aparatul prefecturii sau pentru o persoană care e conducătorul unei regii, subordonate consiliului, nu văd de ce o persoană care, de fapt, lucrează în aparatul descentralizat în județ, al Guvernului, poate să fie consilier, pentru că, în acest moment, el va reprezenta mai mult Guvernul, funcția sa de bază, decât interesele cetățenilor de acolo. Deci, trebuie să existe această incompatibilitate, care văd că a fost scoasă.

Propunerea mea este să apară o liniuță, iar textul să să sune cam în felul următor: "...funcția de conducător la nivelul județului - al aparatului descentralizat al ministerelor și al altor organe centrale".

Domnul Marțian Dan:

Vă rog să ne dați în scris textul, domnule deputat.

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

O scurtă propoziție, doamnelor și domnilor.

In redactarea propusă de comisie la pct."d" se dădea ca incompatibilitate calitatea de deputat și senator. Sigur că este o scăpare a noastră. Mie îmi pare rău că nu am fost atent eu însumi, dar ar trebui să adăugăm: "și de membru al Guvernului". Știu că este o situație foarte puțin probabilă dar, teoretic, ea trebuie să apară aici ca incompatiblitate.

Domnul Marțian Dan:

Am reținut și propunerea domnului deputat Mircea Mihai Munteanu. Il rog pe domnul Berceanu să ne dea propunerea dânsului.

Socotim că dezbaterile privind sugestiile de amendare a acestui articol 15 sunt încheiate. Dimineață vom asculta punctul de vedere al inițiatorului și al comisiei și ne vom pronunța în legătură cu diferitele sugestii.

Oprim aici lucrările. Mâine, la orele 8,30 le reluăm în plen.

Ședința s-a încheiat la ora 16,35.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania sunday, 18 august 2019, 19:58
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro