Plen
Ședința Camerei Deputaților din 8 septembrie 1998
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1998 > 08-09-1998 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 8 septembrie 1998

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 8,50.

Lucrările au fost conduse de domnul Adrian Năstase, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul Miron Tudor Mitrea, secretar.

*

   

Domnul Adrian Năstase:

Bună dimineața!

Vă propun să începem această "ședință confidențială" și sper că vom fi în măsură să decidem, poate chiar astăzi, plasarea acestei secvențe din program la o oră ceva mai potrivită.

 
  Vasile Stan - marcarea a două evenimente politice petrecute în cursul verii în județul Argeș;

Îi dau cuvântul pentru început domnului deputat Vasile Stan, din Grupul parlamentar P.D.S.R.

Se pregătește domnul deputat Anghel Stanciu.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Vasile Stan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În cursul acestei veri, Județul Argeș a fost marcat de două așa-zise "evenimente politice", despre care vreau să vă vorbesc.

În cursul lunii iulie anul curent, doi consilieri județeni, trecuți prin 4 partide politice și cantonați în Alianța pentru România , au încheiat o înțelegere cu un consilier fost membru al P.D.A.R. și cu un consilier al Partidului Socialist și și-au propus, nici mai mult, nici mai puțin, debarcarea președintelui Consiliului Județean, membru marcant al P.D.S.R.-ului, și, printre altele, promovarea reformei în Județul Argeș - proiecte ambițioase, lipsite de modestie, aș zice, dar mă întreb cum vor fi realizate? Consiliul Județean este format din 45 de membri, care au cu totul altă părere despre aceste proiecte și despre acești 4 consilieri, roși de prejudecăți și ambiții deșarte.

Este regretabilă poziția celor 2 consilieri ai Alianței pentru România, aleși pe listele P.D.S.R.-ului, având în vedere că la nivel central sunt posibile contacte benefice între partidele noastre.

De asemenea, în această vară, am fost onorați de prezența în județ a domnului senator P.N.Ț.C.D., Gabrielescu, care s-a odihnit câte o săptămână în cele 4 cabane confortabile ale Direcției Silvice Pitești. Nu contest necesitatea de a se odihni la cei 80 de ani ai senatorului țărănist, după oboseala acumulată în ședințele chinuitoare ale Senatului și a deselor voiajuri și ședințe la Parlamentul European. Problema care se pune este că domnia sa a reușit performanța să nu plătească nici cazarea la aceste cabane. Probabil doctrina creștin-democrată și faptul că partidul din care face parte este la guvernare îi permit să săvârșească asemenea abuzuri.

Cred că este normal să propun Direcției Silvice Pitești și ministerului de resort să reamenajeze și alte cabane, pentru a ne bucura, în continuare, de prezența mai îndelungată a domnului senator în județul nostru.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

 
  Anghel Stanciu - prezentarea unei scrisori adresate președintelui C.N.A.;

Are cuvântul domnul deputat Anghel Stanciu.

Se pregătește domnul deputat Constantin Șerban Rădulescu Zoner, de la P.N.Ț.C.D.

   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte de ședință,

Dați-mi voie să citesc, de la înalta tribună a Camerei Deputaților, o scrisoarea adresată domnului Mircea Sorin Moldovan, președintele Consiliului Național al Audiovizualului.

În urma dezbaterii art. 123 din proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/1997 de modificare și completare a Legii învățământului nr. 84/1995, presa și, în general, mass-media au oglindit, după părerea noastră, corect evenimentul, făcând loc exprimării tuturor pozițiilor liderilor politici și ale unor deputați - membri ai comisiei.

În fond, votul democratic exprimat în comisie reflectă dorința majorității de a nu accepta separarea față de minoritățile naționale, în cel mai delicat act al unei societăți, de formare a personalității tinerilor prin învățământ și educație.

Acceptarea, cu o largă majoritate de voturi, cu 19 voturi pentru, două voturi contra și două abțineri, a ideii dezvoltării universităților multiculturale, cu acces pe bază de competență și nu etnie, a tuturor tinerilor din România, este o dovadă de înțelepciune politică și un mare pas spre integrarea europenă.

Democrația presupune toleranță și apropiere între tineri. Aceasta exclude orice tendință de enclavizare, atomizare și segregare pe criterii etnice.

Suntem cu toți trăitori pe acest pământ al României și numai prin înțelegere și eforturi comune vom putea realiza obiectivele programelor de guvernare, indiferent de puterea care conduce țara.

Comisia a ținut seama de standardele internaționale în materie de învățământ. Textul votat înlătură separatismul și discriminarea pe criterii etnice, creind posibilitatea ca tinerii de orice etnie să aibă acces egal, alături de tinerii români la învățământul superior.

S-a avut în vedere ca, în viitor, să fie dezvoltate universitățile multiculturale, administrate în comun, și nu separat, în care, la cererea minorităților, să poată funcționa grupe și secții cu predare în limbile acestora.

Ținând seamă de recomandările internaționale în materie, se încurajează instituțiile de învățământ superior cu structuri și activități multiculturale, pentru promovarea conviețuirii interetnice armonioase și integrării la nivel național și european.

Totodată, se recunoaște dreptul minorităților naționale de a înființa și administra propriile instituții de învățământ particulare, conform legii.

Apreciem că această prevedere răspunde angjamentului din programul de guvernare, în care nu se precizează că trebuie înființată o universitate de stat în limba maghiară.

Ne surprinde însă că tocmai Televiziunea Română - post public național - după redarea obiectivă a lucrărilor comisiei din ziua de 2 septembrie 1998, revine în ziua de 6 septembrie 1998, în Emisiunea "7 zile în România", cu un comentariu tendențios, care în mod partizan incită liderii politici unii împotriva altora.

Astfel, în emisiune se afirmă că "... votul Comisiei de învățământ, condusă de deputatul Partidului "România Mare", Anghel Stanciu, nu a făcut altceva decât să provoace reacția extremismului maghiar, reprezentat printre alții de președintele de onoare al U.D.M.R., pastorul Tokeș Laszlo".

Protestăm față de un astfel de comentariu tendențios, care nu și-a propus să informeze corect cetățenii, dar dorește să inducă în opinia publică ideea promovării extremismului de către Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a Camerei Deputaților, și, în consecință apreciem că unii redactori ai acestui post național de televiziune fac un mare deserviciu atât coaliției de la putere, cât și opoziției, țării în ansamblul său, prin dezinformare și manipulare conștientă a opiniei publice.

Față de afirmațiile prezentate, cu iz de calomnie, diversiune și incitare spre extremism, promovate în emisiunea menționată, cerem hotărât, de la înalta tribună a Camerei Deputaților, Consiliului Național au Audiovizualului să analizeze cazul, prin vizionarea casetei, și să aplice sancțiunile prevăzute de lege celor vinovați.

Totodată, cerem ca Televiziunea Română să revină în emisiunile viitoare, cerând scuzele cuvenite contribuabililor, și, totodată, să prezinte imparțial și obiectiv punctele de vedere ale domnilor deputați din comisie, respectiv asupra semnificației reale a votului, practic, unanim, al membrilor comisiei referitor la învățământul universitar în limbile minorităților naționale, spre a se evita incitarea minorităților împotriva majorității românești și a nu se periclita securitatea statului.

Cu mulțumiri anticipate, președinte, prof.univ.dr. Anghel Stanciu.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

 
  Constantin Șerban Rădulescu Zoner - referire la unele declarații ale Opoziției;

Are cuvântul, în continuare, domnul deputat Șerban Rădulescu Zoner.

Se pregătește domnul deputat Miron Chichișan, de la Grupul parlamentar P.U.N.R.

   

Domnul Constantin Șerban Rădulescu Zoner:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Atâția câți sunteți în sală...

Probabil că puțini dintre dumneavoastră știu cine au fost Ioan Buzoiu, Alexandru Balș, Alexandru Pop și Dimitrie Gheorghiu.

Primii doi, ingineri de profesie, ocupaseră funcții de conducere la Societatea Petroșani care cu 50 de ani în urmă reunea o bună parte a exploatărilor miniere ce alcătuiesc azi Regia Autonomă a Huilei.

Alexandru Pop, tot inginer, fusese director general al Uzinelor Reșița, iar Dimitrie Gheorghiu, director la "Creditul minier".

Fără să fi făcut politică militantă, ei susținuseră, ce-i drept, de pe pozițiile pe care le ocupaseră atunci, Partidul Național Liberal și Partidul Național Țărănesc.

În beciurile Ministerului de Interne de atunci, unde stăpâni absoluți erau Pantiușa, Bodnarenko și Nikolschi, cei 4 amintiți ingineri aflaseră de la torționarii lor că fuseseră sabotori și spioni, dar nu numai ei, ci împreună cu un mare industriaș evreu, Max Auschnidth, alături de unul din foștii locotenenți ai lui Horia Sima, Nicolae Pătrașcu.

Procesul de acum 50 de ani, la care mă refer, a fost una din cele mai aberante înscenări judiciare ale comuniștilor din România, amestecând într-un complot imaginar un bogătaș evreu cu un pistolar legionar, pentru a arunca de fapt în temniță pe unii dintre exponenții capitalului românesc din acea vreme.

"Aceștia sunt tâlhari de rând, sunt bandiți, care ani de zile au jefuit, au asuprit și au batjocorit mii și mii de oameni ai muncii. Fiecare din cei ce muncesc cinstit în această țară a simțit că acești bandiți și cei în numele cărora lucrau au întins mâna lor murdară asupra fiecăruia dintre noi, asupra dreptului lui la viață și la fericire, a familiilor noastre". Astfel comenta "Scânteia", exact cu 50 de ani în urmă, procesul politic înscenat celor menționați mai înainte.

"Țărăniștii și liberalii sunt paraziți care trebuie eliminați de pe scena politică. Lăcuste nesățioase, care secătuiesc forța economică a țării, secătuiesc sudoarea oamenilor de pe aceste pământuri".

Aceste ultime două citate n-au mai fost extrase din articolele lui Sorin Toma, publicate în "Scânteia" cu 50 de ani în urmă, ci din recentele discursuri ale domnului senator Iliescu. Jargonul este însă identic, iar cultivarea urii a rămas aceeași ca și în trecut.

Însoțindu-l prin țară pe domnul senator, unul din aghiotanții domniei sale își manifestă chiar dorința "... să tragă cu kalașnikovul în putere".

Personal mă bucur de asemenea declarații, căci acestea nu fac decât să tragă masca de pe fața P.D.S.R.-ului, arătând atât opiniei publice din țară, cât și străinătății, ce este de fapt acest partid, atunci când, în anumite momente de isterie i se topesc fardurile cu tente democratice, arătându-și adevăratul chip.

Nu sunt un fariseu (murmure în partea stângă a sălii) când declar că deplâng pe unii dintre colegii parlamentari ai P.D.S.R., pe care-i stimez și apreciez, că sunt nevoiți să nu crâcnească, sunt chiar nevoiți să aplaude la asemenea declarații ale liderilor lor.

În ceea ce privește actuala situație economică în care ne aflăm, eu nu o neg, nu-mi stă în fire de a ascunde o realitate și sunt nevoit să recunosc să mă așteptam la mai puțină gâlceavă și la un mai mare efort din partea actualilor guvernanți pentru a scoate țara din marasmul economic și moral pe care l-au moștenit de la fosta guvernare.

Doamelor și domnilor deputați din P.D.S.R.,

Criticați puterea, căci acesta este rolul opoziției într-un stat democratic. Dar înainte de a privi paiul din ochii vecinilor, fiți atenți la aceia dintre dumneavoastră, nu la toți, care nu-și recunosc bârnele din propriii lor ochi, iar pe cei cu kalașnikovul aruncați-i la lada de gunoi a istoriei.

Vă dau acest sfat cu bună-credință și din respect pentru ceea ce ar trebui să reprezinte cu adevărat o opoziție democratică.

Nu vă spun toate acestea de teama kalașnikovului, care nu m-a intimidat nici în timpul tinereții mele, pe când utemiștii, avându-l printre ei pe actualul domn senator Iliescu, cântau "imnuri de slavă genialului Stalin" și defilau pe străzile Capitalei scandând: "Ana, Luca, Teo, Dej bagă spaima în burghezi!" (Aplauze, ovații în sala de ședință.)

 
  Miron Chichișan - omagiu adus martirilor de la Ip și Treznea;

Domnul Adrian Năstase:

Are cuvântul domnul deputat Miron Chichișan.

Urmează domnul deputat Popa Nicola.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Miron Chichișan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În aceste zile de septembrie, poporul român comemorează cu pietate tragicele evenimente din îndurerata noastră Transilvanie, care au urmat odiosului Dictat de la Viena din 30 august 1940.

Pe teritoriul Transilvaniei, în primul an al ocupației, hortyștii au comis 919 omoruri, 1.126 schingiuiri, bătăi, arestări, profanări, devastări colective și individuale. Acceptând clauzele Tratatului de pace de la Trianon, din 4 iunie 1920, Ungaria hortystă nu s-a gândit nici un moment să le și respecte.

Conducătorii hortyști se simțeau lezați de pierderea pământului Transilvaniei, condamnând mereu "nedreptatea" Trianonului și nutrind tendințe revizioniste, de reanexare a acestui străvechi pământ românesc.

Sub impulsul acestora, populația maghiară din Transilvania era îndoctrinată cu idei revizioniste, potrivit cărora "Transilvania în întregimea ei, ca o unitate intangibilă, trebuie repusă sub stăpânirea Sfintei Coroane Ungare". Ura maghiarimii din Ungaria, și nu numai, împotriva națiunii române și-a dezvelit caracterul ei patologic imediat după Dictatul de la Viena.

La 9 septembrie 1940, armatele hortyste de ocupație au ajuns în Județul Sălaj. După cum relatează săteni din Treznea, care au fost martori ai masacrului (Blaj Maria, 66 ani; Perneș Ambroziu, peste 70 de ani; Bârjac Ambroziu, peste 70 ani) în vârful Muntelui Meseșului, baronul Bay Ferencz - cel mai bogat locuitor din Treznea - a avut o întrevedere cu capii acestei armate. Ca urmare, câteva plutoane de honvezi s-au îndreptat spre localitatea Treznea. În urma lor au venit câțiva unguri din Zalău, care, împreună cu honvezii, au comis atrocități incredibile pentru epoca modernă a umanității. Au incendiat peste 25 de gospodării românești și au omorât 86 de oameni - toți români - bărbați, femei, bătrâni, copii, între doi și 82 de ani. Prima grijă era să-i anihileze pe liderii spirituali ai populației românești - preoții și învățătorii. Astfel că primii asasinați au fost preotul Traian Costea, 56 de ani, învățătorul Lazăr Cosma, 34 de ani, și soția sa, învățătoarea Aurelia Cosma, de 30 de ani, femeie gravidă.

Te cutremuri citind pe marmura care acoperă groapa comună unde au fost înmormântați cei uciși: Ioan Sălăjan, de doi ani, Aurica Brumar, de 5 ani, Vasile Pușcaș și Ioan Jurcă, de 17 și respectiv 21 de ani, Gavrilă Ionuțaș, de 78 de ani, Ileana Romitan, de 79 de ani și, cel mai vârstnic, Maria Bârjac, de 82 ani. Am amintit doar câțiva din cei 86 de martiri.

Măcelul săvârșit de hortyști la Treznea avea să se repete după numai 4 zile în localitatea Ip, unde cruzimea ucigașilor a depășit cotele din 9 septembrie. Aici, propaganda revizionistă maghiară dăduse deja roadele scontate de conducătorii Ungariei hortyste. Luase ființă organizația de tip fascist Rongyos Garda (Garda Zdrențăroșilor), iar la 5 septembrie 1940 a fost organizată și așa-zisa "Gardă Națională", care avea misiunea de a menține ordinea și liniștea publică în localitatea Ip și în împrejurimi. Fruntașii acestei organizații erau baronul Farago Istvan, învățătorul Uihely Bela și săteanul Biro Emeric.

Împreună cu organizațiile fasciste amintite mai sus, honvezii lui Horthy au comis un măcel uman nemaiîntâlnit în istorie, prin cruzimea și barbaria sa. Au fost asasinați 158 de oameni, toți români, aruncați la groapa comună. Pe piatra de la căpătâi, refăcută în 1984, voi citi câteva nume, numai ale celor asasinați: Hosu Lucica, de 3 săptămâni; Jurcuț Gheorghe, de 6 luni; sora acestuia, Jurcuț Viorica, de 3 ani; Bogza Iuliana de 3 ani și fratele său, Bogza Dumitru, de 5 ani; Bocean Maria, de 30 de ani, și cei doi copii ai săi - Maria de 3 ani și Dumitru, de 5 ani; apoi, Sârbu Vasile de 77 ani; Buboi Maria, de 81 ani. Masacrul avusese loc în noaptea de 13 spre 14 septembrie 1940. Ca și în cazul celor asasinați la Treznea, și cei măcelăriți la Ip aveau o singură vină: erau români.

Zilele trecute am revăzut groapa comună a martirilor din Ip și pe cea de la Treznea. În zilele de sărbători religioase, cetățenii din aceste localități-martir ale neamului românesc merg cu flori și aprind lumânări, înălțând rugăciuni către Dumnezeu, să ferească neamul de asemenea atrocități, care au îndoliat pentru totdeauna comunitatea umană de pe acele meleaguri.

Noi, românii, suntem un popor tolerant, pentru că în străbuna noastră credință răzbunarea este considerată păcat. Dar tot atât de mare păcat ar fi dacă am uita acele tragice evenimente care s-au petrecut cu 58 de ani în urmă.

Cuvintele mele se vor doar un modest omagiu adus martirilor de la Ip și Teznea.

Dumnezeu să le odihnească în pace sufletele nevinovate!

 
  Nicolae Popa - adresare Președintelui României, printr-o scrisoare deschisă;

Domnul Adrian Năstase:

Are cuvântul domnul deputat Nicolae Popa.

Se pregătește domnul deputat Marian Ianculescu, Grupul parlamentar P.D.S.R.

Aveți cuvâtul, domnule deputat.

   

Domnul Nicolae Popa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În această dimineață, conform cutumelor parlamentare, avem din nou posibilitatea de a face declarații politice în nume personal.

Așadar, domnii deputați, de aici din aula puterii supreme a statului, de aici din aula Camerei Deputaților, a Parlamentului României, doresc să mă adresez direct, printr-o scrisoare deschisă, domnului Președinte Constantinescu, avându-vă pe dumneavoastră auditori.

Motivul care mă împinge să folosesc acest procedeu, chiar dacă o să vi se pară insolit, este acela al situației dezastruoase în care se află țara, iar eu personal îl consider responsabil și vinovat pe cel care a fost primul solist al marii fraude morale din noiembrie 1996, cel care singur și în deplină cunoștință de cauză s-a situat în postura de promotor al unui program de guvernare al țării, sută la sută mincinos, care nu a avut al rost decât să-l propulseze în fotoliul prezidențial de la Cotroceni.

Cea mai clară probă pentru aceste cuvinte grave este pentru mine așa-zisul "război anticorupție", de care actualul locatar al Cotrocenilor a făcut mare caz, cu atât mai mult cu cât, prin funcția pe care o deținea și prerogativele pe care le avea, îl făcea apt să ducă cu succes acest război.

Ce s-a întâmplat nu după cele 200 de zile, ci după mai bine de 600 de zile, se vede cu ochiul liber: dezordine, haos, instituțiile statului compromise, crimă organizată în plină ofensivă, jaf la scară națională, prin așa-zisa "privatizare", legi încălcate fără pic de rușine, drepturile cetățenilor sfidate de clientela actualei puteri, toate având o singură victimă - simplul cetățean, iar ca profitori - cei care exercită astăzi puterea.

Domnul Președinte Constantinescu, de dincolo de splendida izolare a domniei sale în turnul de fildeș al Palatului Cotroceni, trebuie să fie foarte convins că această poliță va trebui plătită personal, în fața întregului popor, scadența fiind cea electorală.

Domnule Președinte,

Cum veți justifica promisiunile neonorate, de care v-ați folosit pentru a ajunge la putere, egoismul și miopia cu care faceți jocurile politice oculte, cel mai adesea la miez de noapte, în timp ce o țară întreagă se află în disperare și mizerie, o țară a cărei pâine de fiecare zi a devenit o problemă pentru milioanele de oameni, în care, avuția națională, dacă nu este în paragină și ruginește, este furată la lumina zilei și scoasă la mezat pe unul sau mai mulți dolari, tot mai mulți oameni trăind cu impresia că cineva și-a propus, așa cum zice omul din popor, ...să se aleagă praful de toate.

Ați vorbit emoționant despre "sacrificiul celor care conduc această țară", firește, în campania electorală, de atunci curgând multă apă pe Dâmbovița, iar dumneavoastră și amicii dumneavoastră politici, sau mai puțin politici, trăiesc bine-merci în vile somptuoase, nemaiprididind cu călătoriile în străinătate, aiurea, pe toate continentele, secătuind bugetul și așa sărac, de zeci și sute de mii de dolari, fără nici un fel de efect benefic pentru țară, dar cu beneficii substanțiale pentru cei care le fac.

Închei, stimați colegi, cu următoarea propunere: indiferent de culoarea politică, de partid, din respect pentru interesul acestei țări, din respect pentru milioanele de oameni cărora le datorăm puterea pe care o exercităm acum, propun Camerei Deputaților să adreseze Președintelui Constantinescu invitația de a se prezenta în fața plenului Parlamentului, în persoană, și cu un raport scris, adresat națiunii, prin intermediul forului legislativ, cu privire la starea actuală a României, perspectivele ei și responsabilitățile corespunzătoare, astfel încât cei care depozitează și exercită puterile statului să dea socoteală poporului român.

Domnilor,

Astăzi, mai mult ca oricând, se impune fiecăruia și pentru toți un moment de sever și responsabil examen de conștiință și conduită politică, care să revigoreze încrederea cetățenilor în idealurile Revoluției din decembrie 1989 și, înainte de orice, în instituțiile statului de drept.

Cu titlu de post-scriptum la cele de mai sus, vă mărturisesc că tot ceea ce am prezentat astăzi aici a fost urmarea somației multor oameni, alegători ei înșiși, care consideră că nu se mai poate continua pe calea actuală.

Noi, parlamentarii, în primul rând, trebuie să ne asumăm obligația unei dezbateri naționale asupra destinului României, destin care în momentul de față de află sub semnul întrebării.

În numele acestor oameni, eu vă cer să dați curs acestei propuneri.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

 
  Marian Ianculescu - semnal de alarmă în privința agresiunii asupra pădurilor țării;

Are cuvântul, în continuare, domnul deputat Marian Ianculescu.

Se pregătește domnul deputat Nicolae Leonăchescu, de la P.R.M.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Marian Ianculescu:

Vă mulțumesc, domnule peședinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Pădurile României au cunoscut în timp un regres spațial considerabil, de la circa 79% din teritoriu, câte existau în jurul anului 1820, la numai 27% din teritoriul țării, cât ocupă în prezent, procent cu mult inferior celui necesar asigurării unui echilibru ecologic stabil.

Agresiunea asupra pădurilor țării a avut de-a lungul timpului intensități diferite, cea mai dramatică situație înregistrându-se în perioada interbelică, în care mai mult de 1,5 milioane hectare de pădure, în majoritate situate în zone de dealuri și coline, au fost transformate, din motive electorale, în izlazuri comunale și pășuni sau terenuri pentru agricultură.

Consecințele despăduririlor pe mari suprafețe din acea perioadă, ca și cele de dată mai recentă, generate de modul defectuos de aplicare a prevederilor Legii fondului funciar, nr. 18/1991, se resimt și astăzi, când aproape în toate zonele de deal și coline ale țării, unde suprafețe întinse de pădure au fost defrișate, au început să alunece la vale dealurile, cu case cu tot, inundații catastrofale să se producă cu o frecvență și o intensitate din ce în ce mai mare, generând și pierderi de vieți omenești, pe lângă alte pagube materiale, iar fenomenele de secetă, în special în zonele de câmpie, deficitare în păduri, contribuie la scăderea alarmantă a producției agricole și dezvoltării durabile rurale.

Pe oamenii noștri politici, aflați acum la putere, nu-i interesează aceste lucruri. Maniera în care aceștia procedează în materie de păduri, din nou din motive pur electorale, dovedește lipsă de discernământ și de solidaritate cu viitorul țării, acționând invers de cum ar trebui în mod logic acționat. Se grăbește să privatizeze pădurile cât mai repede, fără să existe create instituțiile statului, care să ofere garanția sigură a protejării pădurilor, care ar urma, în continuare, să se privatizeze, ca și cum nu ar fi suficient exemplul oferit de mai mult de jumătate din cele circa 400.000 hectare de pădure deja retrocedate în proprietate, ca urmare a aplicării Legii nr. 18/1991, care au fost defrișate, iar restul se află într-un stadiu avansat de degradare, fără să se planteze un arbore în loc, contribuind astfel să se depășească în agresivitate asupra pădurilor perioada interbelică.

Atragem atenția că recenta Ordonanță dată de Guvernul României referitoare la reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național constituie un paleativ și în același timp un paravan în spatele căruia să se poată acționa în continuare pentru distrugerea pădurilor României.

Se confirmă astăzi, și în cazul silviculturii, că după noiembrie 1996, ținta de atac a noii puteri a fost și este orientată cu predilecție spre sectoarele economiei naționale care-și desfășurau activitatea cu profit.

Cel mai elocvent exemplu îl constituie întreprinderile mici și mijlocii, care contribuiau cu peste 54% la crearea produsului intern brut și care, după decembrie 1996, în proporție de peste 80% au fost falimentate.

Același scenariu este pregătit de noua putere, instalată prin fraudă morală în noiembrie 1996, și pentru ramura silviculturii.

De la zeci de miliarde de lei profit, care se constituia venit la bugetul statului, ne plângem că nu avem resurse bugetare!

În prezent, se află în pragul colapsului și cu restanțe pe mai multe luni la plata salariilor și cu un atac fără precedent în istoria silviculturii române, la adresa corpului silvic care, de-a lungul istoriei, și-a adus o contribuție remarcabilă la gestionarea durabilă a pădurilor.

Ne întrebăm retoric: cui prodest? Sau se acționează din neștiință, ca să nu mă exprim cu un cuvânt mai dur, dar mai aproape de adevăr.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

 
  Nicolae Leonăchescu - semnalarea urgenței construirii drumului de acces pe uscat de la Tulcea la Sulina;

Are cuvântul, în continuare, domnul deputat Nicolae Leonăchescu. Se pregătește domnul deputat Petre Țurlea.

   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Onorat auditoriu,

Orașul Sulina se află într-o situație de criză și, pentru că are o poziție strategică, se impune să-i acordăm o atenție specială. Este un oraș de "front" și trebuie să mulțumim locuitorilor săi pentru faptul că încă mai sunt acolo.

Industria locală s-a prăbușit! Fabrica de conserve din pește și-a închis porțile, activitatea legată de nave este ca și inexistentă.

Lucrăm la Canalul Sulina, operă de prestigiu a românilor de peste un secol și jumătate, și nu ne putem permite ca orașul ce străjuiește intrarea Dunării în Marea Neagră să dispară. Faptul că din 32.000 de locuitori, câți avea în perioada înfloririi sale, astăzi mai sunt doar 6000 trebuie să ne alarmeze și să ne oblige la acțiuni concertate de revigorare a sa.

Dintre multiplele proiecte în această direcție, semnalez urgența construirii drumului de acces pe uscat de la Tulcea la Sulina, în lungime de 72 de kilometri, un drum strategic. Construcția sa în continuare și modernizarea traseului deja amenajat ar permite accesul turiștilor și al întreprinzătorilor pe uscat, rapid, comod și mult mai eficace. Transportul pe apă ar fi dublat de cel pe uscat și ar avea caracter complementar; fluxul de oameni și materiale ar crește în avantajul celor din acest frumos oraș al României, uitat pe nedrept de guvernanți.

De la această înaltă tribună a Camerei Deputaților, adresez domnilor miniștri Traian Băsescu și Nicolae Noica cererea de a băga banii noștri, cu prioritate, în acest drum, prioritate prevăzută, de altfel, și în Programul de guvernare. S-ar demonstra astfel că, chiar dacă nu vrem să scoatem nava Rostok din canal, spre a mări capacitatea navelor care plutesc din nou la 55.000 tone tdw, cât a fost înainte de eșuarea ei, putem face măcar un drum de țară cu minimum de investiții în prima fază. Salvați Sulina, domnilor guvernanți!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc.

 
  Petre Țurlea - declarație în legătură cu procesul Agache Aurel, Erou martir al Revoluției române;

Are cuvântul domnul deputat Petre Țurlea. Se pregătește domnul deputat Petru Bejinariu.

   

Domnul Petre Țurlea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Am aflat, adineauri, un lucru care m-a impresionat plăcut. Domnul Rădulescu-Zoner, distinsul nostru coleg, ne-a spus, de la această tribună, că a fost viteaz, a luptat fără frică pentru democrație. Eu îl cred. Atunci, mă întreb însă, tot eu, de ce s-o fi ascuns domnul Rădulescu-Zoner, în 21 decembrie 1989, în subsolul cel mai îndepărtat al Muzeului de istorie, în cabinetul istoricului Boroneaț, atunci când toți colegii domniei sale plecaseră să lupte împotriva comunismului?!

Și iată, acum, scurta declarație pentru care am venit la această tribună. Vă dau, mai întâi, un citat: "Crimele au fost comise în mod bestial, fiind însoțite de tot felul de injurii la adresa românilor. Astfel, maiorul Agache Aurel din Tg.Secuiesc a fost linșat efectiv de cei adunați, după aceea cadavrul fiind scuipat și lovit, în continuare, de cei ce treceau prin zonă. În pleoape i s-a pus o monedă și emblema de la caschetă, iar în gură un șobolan. În final, s-a încercat să i se dea foc, arzându-i-se uniforma". Textul de mai sus prezintă niște fapte reale consemnate într-un document al Parlamentului României. Este vorba de Raportul Harghita - Covasna din 1991, semnat de toate grupurile parlamentare, inclusiv de cele care sunt reprezentate astăzi în majoritatea parlamentară.

Azi, în 1998, documentul respectiv este practic de negăsit. Au rămas doar exemplarele difuzate parlamentarilor. În schimb, au dispărut chiar și exemplarele aflate atunci în Biblioteca Parlamentului României. Mai mult, în 1993, au fost tipărite câte 2.000 de exemplare în limbile engleză, franceză, germană, spaniolă și rusă. Erau destinate, evident, străinătății. Am obținut câte un exemplar din fiecare. În același an, 1993, întreaga ediție a raportului în limbile de circulație internațională a dispărut. Fuseseră depozitate în subsolul Senatului. Am investigat, anii aceștia, amănunțit acest caz. Nimeni nu știe ce s-a întâmplat, cum de s-a produs dispariția. Nici în străinătate, aceste rapoarte nu au apărut. Unii au încercat chiar să mă convingă că nici nu ar fi existat această ediție în limbi de circulație internațională. Iată însă exemplarul în limba franceză. Le am și pe cele în germană, engleză și spaniolă. Mă întreb cine a fost sau este interesat ca acest raport să nu fie cunoscut în străinătate.

Justiția română nu a finalizat încă nici unul din cazurile de crimă menționate în raport. În dosarul Agache Aurel, pe care l-am prezentat mai înainte, se constată o tergiversare deliberată. Cazul a fost cercetat de către procurorul maghiar Lupinger Attila, care, deși infracțiunea comisă de inclupați este aceea de omor calificat prevăzută și pedepsită de art.175, lit.f) din Codul penal în vigoare la data comiterii faptei, i-a trimis în judecată doar pentru comiterea infracțiunii de lovire cauzatoare de moarte prevăzută și pedepsită de art.183 Cod penal. Procurorul Lupinger a tergiversat deliberat cercetarea și a schimbat, fără temei, încadrarea juridică. În plus, a dat drumul dosarului abia după 8 ani intenționat, pentru a putea intra în funcție prescrierea prevăzută de Cod și pentru a-i scăpa pe criminali. După 8 ani, dosarul a fost trimis spre judecare doamnei judecător Lupinger Aurelia, care nu este nimeni alta decât soția procurorului care a încercat să-i scape pe criminali. Iată cum se face justiția la Sf.Gheorghe, atunci când în caz este un român! În timpul procesului la Sf.Gheorghe, UDMR s-a implicat foarte activ, mobilizând opinia publică împotriva avocaților români, care au fost agresați verbal chiar în sala de judecată. Și am să vă dau o perlă, acum, să vedeți, toate grupurile parlamentare românești, ce se întâmplă în justiția română din aceste două județe. Unul din inculpați, chiar în sala de judecată, în fața completului de judecată, a strigat: "Trebuie luat gâtul și spânzur la toți, și Iliescu, și Constantinescu și Roman, toți!". Acum, dintre inculpați, unul a murit, doi au fugit în Ungaria, iar ceilalți trei se află în libertate. De menționat faptul că maiorul Aurel Agache a fost declarat Erou martir al Revoluției române și înaintat, post-mortem, la gradul de colonel.

Familia Agache a fost constrânsă să ceară Curții Supreme de Justiție strămutarea procesului la București. Curtea a acceptat și prima înfățișare va avea loc chiar săptămâna aceasta, pe 10 septembrie. Invit presa română să participe la acest proces, care are o semnificație cu totul deosebită. PUNR-ul asigură avocatul familiei Agache, sperând că judecătorii din București vor ști să facă dreptate. Pedepsirea asasinilor maiorului Agache va însemna nu numai un act de dreptate pentru memoria acestuia, ci și un act de dreptate pentru poporul român.

Mulțumesc.

(Aplauze în partea stângă a sălii)

 
  Petru Bejinariu - intervenție cu titlul În pragul deplinei deznaționalizări;

Domnul Adrian Năstase:

Are cuvântul, în continuare, domnul deputat Petru Bejinariu. Se pregătește domnul deputat Lazăr Lădariu.

   

Domnul Petru Bejinariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Intitulez intervenția mea "În pragul deplinei deznaționalizări".

Populația românească autohtonă băștinașă, veche de când lumea și pe minunatele plaiuri ale nordului Bucovinei, transformată în minoritate națională, la ea acasă, prin pactul Ribbentrop - Molotov, dar mai cu seamă după ratificarea Tratatului româno-ucrainean, a ajuns în pragul pierderii definitive a identității naționale. 18 școli românești din regiunea Odesa sunt ca și închise pentru limba română, iar la Kiev se află în a doua lectură a deputaților Radei supreme un proiect de lege prin care cele 86 de școli din regiunea Cernăuți vor trece la învățământul în limba ucraineană, adică vor fi desființate. Iată urmările așa-numitului "sacrificiu istoric", al patriotismului cu discreție și al salvării comunităților românești din Ucraina, așa cum au susținut înaintea ratificării Tratatului domnul președinte Emil Constantinescu, doamna consilier prezidențial Zoe Petre și domnul Adrian Severin, fost ministru de externe.

În cele 14 intervenții și 8 întrebări și interpelări pe care le-am adresat, de la această înaltă tribună a Camerei Deputaților, Ministerului Afacerilor Externe, Guvernului și domnului prim-ministru, am atras atenția asupra acestor grave realități și pericole atât înainte, cât și după ratificarea Tratatului româno-ucrainean, devenit astăzi "Tratatul deplinei deznaționalizări a românilor din Ucraina". Dar intervențiile noastre au fost considerate drept "manifestări naționaliste".

Recent, senatori și chiar deputați ai puterii au început să vorbească despre deznaționalizarea românilor din Ucraina, cu adevărat, cam târziu. Despre acest proces au aflat, prin mijlocirea Societății pentru cultura și literatura română în Bucovina, fondată încă în 1862, și care și-a desfășurat lucrările în zilele de 29 - 30 august 1998 în municipiul Rădăuți.

La această elevată manifestare culturală, la care postul național de Televiziune nu a primit indicații să filmeze, deși a fost invitat și la care au participat delegați din 15 filiale din țară, academicieni, cadre universitare din cercetare, medici, ingineri, profesori, juriști etc., reprezentanții societăților culturale românești din Ucraina au prezentat drama românilor sub actuala guvernare ucraineană. Mi se pare semnificativ să vă relatez o scenă. O țărancă din delegația de la Cernăuți, cu un buchet de flori în mână și cu lacrimi în ochi, s-a adresat domnului academician Radu Grigorovici, care nu reprezenta nici pe departe adresa reală, dar care conducea acest autentic colocviu cultural, spunându-i: "Dumneavoastră, de la București, ne-ați vândut străinilor! Luați-ne înapoi, la a noastră mamă, România! Acum plătim noi!". De aceea pasivitatea autorităților de la București, după ratificare, dar mai cu seamă acum, când se încalcă atât de lăudatul și trâmbițatul art.13 din tratat, provoacă, și la noi, și în regiunea Cernăuți, nedumerire, surprindere și revoltă.

În calitatea mea de membru al Colegiului de direcție al acestei societăți culturale, dar mai ales de deputat al unui electorat ale cărui rude, case, pământuri și păduri, în parte, sunt dincolo de sârma ghimpată, cer autorităților românești și ucrainene, opiniei publice să intervină pentru repunerea neîntârziată în drepturile firești ale românilor din Ucraina.

Dacă prevederile art.13 din tratat nu se respectă, acest tratat își pierde valoarea pentru România și Guvernul, Parlamentul țării au datoria să purceadă la demersurile corespunzătoare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

 
  Lazăr Lădariu - pledoarie în favoarea intereselor și libertății presei;

Are cuvântul, în continuare, domnul deputat Lazăr Lădariu. Se pregătește domnul deputat Mihai Vitcu.

   

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Convins că cel mai mare câștig postdecembrist îl constituie libertatea adevărată a celei de a patra puteri, considerată virtual câine de pază al democrației, am fost printre parlamentarii care de fiecare dată când au fost lezate interesele și libertatea presei am intervenit. Am făcut-o și în cazul ziariștilor Florin Mircea Corcoz, Dan Ștefan și Marius Avram de la publicațiile "România liberă" și "Știrea", atunci când au fost condamnați. Am intervenit, cu argumente suficiente și când se urmărea net în defavoarea gazetarilor modificarea art.205 și 206 din Codul penal pentru sancționarea calomniei prin presă. Am protestat vehement și atunci când preotul Kolcsar Sandor, președintele Filialei Mureș a UDMR, introducea interdicția participării ziariștilor români care nu cunosc maghiara la conferințele lor de presă, și în cazul incidentului de la Senat și atunci când nu s-a permis participarea gazetarilor la dezbaterile Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților, referitoare la Ordonanța de urgență nr.36, considerându-l un act restrictiv, profund nedemocratic.

Ca ziarist profesionist care am slujit adevărul prin cuvântul scris vreme de peste 35 de ani și am lăsat de sub truda condeiului 14 cărți și peste 6.000 de articole și studii de specialitate, nu pot accepta ca presa, slujitorii ei să fie supuși îngrădirilor și condamnărilor nejustificate, din moment ce au prezentat abuzurile justiției și ale puterii. Este și motivul, plecând dintr-o reală credință și încredere în rostul cuvântului scris, că recentele condamnări ale colegilor ieșeni Ovidiu Scutelnicu și Dragoș Stângu de la "Monitorul", al băimăreanului Ovidiu Sobou, ale lui Florentin Florescu și Radu Burlacu, ale ziariștilor dâmbovițeni Teddy Vasiliu și Irina Mavrodin, aflați în nedreaptă și inegală luptă cu puzderia de nepoți și neamuri ale domnului Diaconescu, constituie o botniță pusă presei, într-un moment când aceasta trebuie să suporte și angaralele rectificării bugetului, un pumn în gură, o ghiulea la picioarele tinerei democrații românești. Toate sunt fățișe dovezi și încercări ale puterii neputincioase îndreptate împotriva libertății de exprimare, prevăzute și garantate de art.30 și 31 din Constituția României. Și când te gândești că toate acestea se petrec într-o Românie ce tinde tot mai mult să devină Statu Palmă Barbăcot, în care domnul Valeriu Stoica, ministrul justiției, una spune și alta fumează, din moment ce dă garanții presei, pe care le uită imediat.

În final, un îndemn al unui coleg ceva mai vârstnic, plecând de la un adevăr rostit de cel mai mare gazetar al tuturor timpurilor, Walter Litman, care spunea că un ziarist adevărat și cinstit niciodată nu va greși intenționat, țin să adresez, mai tinerilor mei colegi, rugămintea prietenească, izvorând din sintagma "cinste și gramatică": "Măsurați de 7 ori și tăiați o singură dată!", mai pe înțelesul tuturor, dincolo de toate să se așeze un adevăr cu rolul lui preventiv.

Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine. Ar fi, într-un fel, un argument și una dintre formele de autoapărare acum, în măsură să ne ferească să cădem în păcat.

Vă mulțumesc.

 
  Mihai Vitcu - exprimarea mâhnirii în legătură cu noul an școlar care va debuta sub cele mai sumbre auspicii;

Domnul Adrian Năstase:

Are cuvântul domnul deputat Mihai Vitcu. Se pregătește domnul deputat Petru Șteolea.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Mihai Vitcu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mai sunt câteva zile până la începerea noului an școlar 1998 - 1999. Întotdeauna acest moment a avut semnificații aparte, prin marea masă a celor implicați direct sau indirect în cea mai importantă instituție a unei nații, și anume școala.

Dacă ne gândim că un sfert din populația țării va trece, în acest an, pragul școlii, că aproape o jumătate de milioane de educatori, învățători, profesori se vor angaja în dificila misiune de instrucție și educație a tinerei generații, dacă ne gândim la părinți și bunici, frați și surori, care trăiesc, și ei, emoțiile de început al unui nou an școlar, realizăm dimensiunile unui domeniu pe care toate formațiunile politice l-au recunoscut a fi o prioritate națională.

Din păcate, acest an școlar va debuta sub cele mai sumbre auspicii din câte au fost vreodată. În opinia mea, ne așteaptă cel mai dezastruos an de învățământ din perioada postbelică. Nicicând învățământul nu a fost mai bulversat ca acum. Baza materială a școlilor nu numai că nu s-a îmbunătățit, dar ea s-a degradat, în ultimii 2 ani, din lipsă de fonduri bugetare. Managementul școlar are de suferit datorită unor slujbași ai Ministerului Educației Naționale care au pătruns pe ușa din dos, pe criterii de algoritm. Inspectorii școlari generali și-au intrat în pielea activiștilor de partid, executând ordinele unor politruci locali, ce n-au nici o tangență cu școala. Cadrele didactice sunt debusolate de așa-zisa reformă, trăind într-o cumplită sărăcie, frustrate de drepturi materiale legale ce nu le-au primit de luni de zile. Motivația învățării nu mai există, datorită lipsei de perspectivă a absolvenților de școli. Nu întâmplătoare au fost rezultatele slabe ale examenului de bacalaureat și ale examenului de admitere în licee. Părinții nu mai pot susține material școlarizarea propriilor copii. Cheltuielile începutului de an, taxele de internat, naveta, îmbrăcămintea, încălțămintea, rechizitele școlare au devenit o povară ce nu mai poate fi suportată de omul de rând.

După o vară de totală indiferență față de școală, se aștepta rectificarea bugetară. A venit și aceasta. Declarațiile ministrului Marga că nu va accepta o diminuare a bugetului școlii au fost așa, pentru presă, pentru imagine. Rezultatul este cunoscut. Peste 1.000 de miliarde nu se vor regăsi în școli, care arată acum ca niște lagăre de tristă amintire, fără lumină, fără apă, fără agent termic, fără telefon, fără elementara curățenie ce trebuia făcută până la această oră. Dar cel mai trist rezultat este perspectiva unui popor de analfabeți, ceea ce se dorește, din păcate, atât din interior, de actuala putere, cât și din exterior. Neștiutorii de carte sunt mai ușor de condus, ei pot fi îngenunchiați mai lesne.

Ca profesor, aș vrea să închei într-un ton mai optimist, dar îmi dau seama că ar trebui să mint, așa cum au făcut-o cei care promiteau marea cu sarea în noiembrie 1996.

Dacă în țara aceasta aflați de existența unor copii fericiți de condițiile pe care le oferă școala, de educatori, învățători, profesori mulțumiți de traiul zilnic, vă rog să mă anunțați și pe mine, pentru a mă bucura alături de ei. Triste și nemeritate vremuri pentru toți oamenii școlii!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

 
  Petru Șteolea - intervenție cu titlul Jalea, jena și umilința, cu referire la pavilionul României la Expoziția mondială Lisabona 1998;

Are cuvântul, în încheiere, domnul deputat Petru Șteolea.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Petru Șteolea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Intervenția mea de astăzi are un titlu: "Jalea, jena și umilința". Acesta este titlul intervenției mele de astăzi, fiindcă aceste cuvinte descriu sintetic impresiile și sentimentele pe care le-am trăit în timpul și la finalul vizitării Pavilionului României de la Expoziția mondială "Lisabona 1998". Elemente critice în mass media, pe această temă, au fost numeroase. Din păcate, ele se adeveresc cu vârf și îndesat, cum spune românul.

Fiind vorba de imaginea României în lume, îți pui firesc întrebarea, după vizitarea Pavilionului românesc: oare chiar aceasta să fie?! Dar să trec la elemente concrete, enumerând câteva din multitudinea de aspecte organizatorice, de concepție, de imagine, de viață cotidiană a Pavilionului românesc. Abordarea temei "Expoziții, oceane, apa, reconstrucția ecologică" a fost interpretată și tratată îngust, la dimensiunea strictă Delta Dunării, dar și aceasta unilateral. Utilizarea spațiului modular contractat s-a făcut total ineficient, astfel, pe orizontală, circa o cincime din suprafață a fost afectată anexelor, spații de depozitare, încăperi de protocol etc., iar pe verticală doar 50% din spațiu a fost utilizat. Lipsesc cu desăvârșire panourile publicitare, lipsesc cu desăvârșire panouri cu imagini tip tapet colant, lipsesc cu desăvârșire imagini panoramice iluminate. De remarcat că țări precum Guineea, Guineea Bissau, Cuba, Republica Democrată Congo, învecinată Pavilionului României, și-au supraetajat pavilioanele, iar în ceea ce înseamnă propaganda turistică sunt la înălțime. Imaginea spațiului neocupat este dominantă, nu întâlnești modelaje, machete, dioramele lipsesc cu desăvârșire, la fel panourile publicitare, afișele format mare, panourile TV ș.a.m.d. De fapt, funcționează doar două minuscule televizoare și care arată, normal, imagini din Deltă.

Micul punct comercial vinde doar produse din gama "Gerovital", un lucru bun, dar insuficient. Alte pavilioane vând o multitudine de produse, începând de la artizanat și până la acțiunea de încheiere de contracte comerciale, de import - export mărfuri sau servicii turistice. Prezentarea îndoielnică și a acestui produs, o vitrină veche și slab iluminată, lipsa reclamei luminoase și chiar lipsa unor demonstrații practice de utilizare face ca acest mic punct comercial să nu iasă în evidență.

O animație permanentă la intrarea în pavilion - a fost sporadic prezentă o formație de muzică și dansuri populare - ar fi dus, probabil, la dublarea aproape a numărului de vizitatori.

Numele și însemnele de stat ale României, cu excepția intrării, lipsesc cu desăvârșire.

Nesiguranța actului decizional gestionat de Executiv - până în prezent, au funcționat nu mai mult de 4 comisari ai pavilionului - și-a pus amprenta asupra activității aici. Comisarii au fost schimbați, fiindcă schimbarea a fost, și aici, o politică prioritară.

O notă bună, poate, prestației personalului ce asigură permanența în expoziție. Păcat de vestimentație, un mozaic de culori, unde cochetăria lipsește, chiar în ideea unor costume uniformă.

Concluzia este că, în loc să contribuie la promovarea unei imagini nu bune, dar măcar reale a țării, a potențialului său turistic, a frumuseților sale naturale, ce în mod tematic s-ar fi putut înscrie ideii "Apa și țara", altfel putea să fie reflectată imaginea României în exterior, și nu am fi avut decât de câștigat, dar nu a fost să fie așa. Totuși, cineva trebuie să răspundă pentru acest lucru. Cine? Autoritățile guvernamentale, conducătorii Comisiei interguvernamentale constituite pentru această acțiune, șefii acestora, respectiv domnii miniștri foști și actuali de la industrie și comerț, de la ape, păduri și protecția mediului, de la finanțe și de la Ministerul de Externe.

Stimați colegi,

Nu am fost și nu sunt adeptul, cum spune românul, băgatului de vină permanent. A fost o analiză la rece și netendențioasă. Se impune o analiză și cer acest lucru. Poate chiar dimensiunea financiară a cheltuielilor pentru organizarea acestui pavilion o impune.

Dacă aș fi răutăcios, aș putea spune că imaginea țării promovată la Lisabona este imaginea căderii în groapa tranziției a economiei românești. În fapt, decizia președintelui României, domnul Emil Constantinescu, de a nu vizita "Expo 1998 Lisabona" are, poate, aceeași motivație. Dacă vizita, totuși, s-ar fi desfășurat, domnia sa ar fi avut, mai mult ca sigur, aceleași sentimente: jalea, jena, umilința. Dar, poate, merita să le trăiască!

Mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

 
  Nicolae Ionescu - evocarea unui moment istoric - 13 septembrie, Ziua pompierilor.

Domnul deputat Nicolae Ionescu a insistat să ia cuvântul astăzi și îl invit să vorbească, pentru două minute. În timpul acesta, rog liderii grupurilor parlamentare să invite în sală colegii, pentru a începe ședința de astăzi.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Nicolae Ionescu:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

1998 este anul unor mari aniversări, comemorări, în prim planul acestora înscriindu-se împlinirea a 150 de ani de la Revoluția de la 1848 - 1949 din Țările Române și a 80 de ani de la făurirea României Mari.

Ca deputat și ca istoric, îmi fac o datorie de onoare în a evoca în Parlamentul României, aici, în Dealul Spirii, la acest început de sesiune, un eveniment deosebit de remarcabil petrecut acum 150 de ani, în luna septembrie, ziua 13, intrat, de atunci, în istorie, ca Ziua Pompierilor, ziua acelui brav act de eroism revoluționar românesc.

Cu 150 de ani în urmă, Dealul Spirii,unde se aflau cazarmele dorobanților, a fost arena unor crâncene lupte. Atunci, peste 20.000 de militari turci conduși de Fuad Efendi au pătruns în București, pentru a înăbuși, cu ajutorul iataganelor, Revoluția pașoptistă.

În dimineața zilei, în tabăra de pe câmpul de la Cotroceni, Fuad Pașa a primit o delegație română reprezentativă de 20 de fruntași, printre care și Nicolae Bălcescu, cărora li s-a citit o proclamație în care Revoluția română era caracterizată ca fiind "o rebeliune izvorâtă din duhul comunismului", și cerând imperativ restabilirea regimului Regulamentului organic. Bălcescu și ceilalți revoluționari au protestat cu vehemență, declarând: "Moarte mai bine, decât Regulament". Au fost arestați, o parte din ei fiind apoi exilați. Incidentul din tabăra de la Cotroceni a fost prologul evenimentelor dramatice din Dealul Spirii.

În dimineața zilei, în cazărmile Regimentului 2 infanterie, avusese loc solemnitatea înmânării noului drapel de luptă regimentului. În jurul orelor 15, aici era așteptată, cu nerăbdare, Compania de pompieri condusă de căpitanul Zăgănescu, dar a sosit o coloană de 6.000 de turci condusă de Kerim Pașa, care a cerut comandantului, colonelul Radu Golescu, să lase trupele turcești să intre în cazarmă. Sfidând refuzul hotărât al bravului colonel, Kerim Pașa a somat pe militarii români să depună armele.

Comandantul Golescu, din marea familie argeșeană de revoluționari, a răspuns cu fermitate: "Datoria unui soldat este să moară cu arma în mână. Mai mulțumit este în acest caz, decât să se vadă dezarmat".

Cu toate că locotenența domnească recomandase locuitorilor orașului și armatei să se abțină "de la orice act ostil față de turci", evenimentele din după-amiaza zilei de 13 septembrie au evoluat în așa fel încât o ciocnire directă nu a mai putut fi evitată. În rândurile companiei de pompieri, ca de altfel a întregii oștiri domnea un puternic suflu revoluționar, cultivat cu mult timp înainte.

Chiar și mai marele grupării turcești, Kerim-pașa, a simțit, în aceea zi istorică, usturimea plumbului, căzând de pe cal ca și Sinan-pașa. Martorii oculari au apreciat că, pe timpul luptei, pompierii au dat dovadă de bărbăție, ajungându-se la încleștarea aspră la baionetă. Din încleștare au rezultat pierderi de ambele părți, iar, după unii, otomanii au lăsat un număr de morți îndoit în raport cu al trupelor române, aproximativ 200 de turci morți sau răniți.

Eroismul bravilor pompieri din Dealul Spirii, curajul și devotamentul cu care au luptat împotriva unui inamic mult superior ca număr a reținut atenția în epocă, fiind denumită "baia de sânge de la București".

În zilele noastre, pe locul asprelor încleștări româno-otomane se înalță un frumos monument cu inscripția: "Luptătorilor de la 13 septembrie 1848, poporul român recunoscător, în aducerea aminte a luptei susținute în acest loc de pompierii Bucureștiului, comandați de către căpitanul Zăgănescu și de batalionul 2 din regimentul 2 linie de sub comanda colonelului Radu Golescu contra unei divizii de armată turcească, comandată de Kerim-pașa".

Cred că sunt în asentimentul dumneavoastră ca la această omagiere a celor care au căzut în luptă aici, la Dealul Spirii, sau au fost jertfiți la Ip și Treznea, să păstrăm un moment de reculegere și să le dorim "somn blând, somn lin". (Se păstrează un minut de reculegere.)

Vă mulțumesc.

Domnule președinte, permiteți-mi ca în această zi de comemorare, la 150 de ani de la lupta pompierilor, să vă înmânez această carte, a mea, "O flacără străbate veacurile - revoluția română de la '48-'49", în care am prezentat și această luptă. (Aplauze.)

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc foarte mult domnule deputat.

 
   

Stimați colegi,

Vă rog, încă o dată, să îi chemați pe cei care nu au reținut ora de începere a ședinței. Rog, încă o dată, liderii grupurilor să invite în sală pe toți colegii pentru a începe ședința.

 
   

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Domnule președinte, am o problemă de procedură.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Nu puteți să aveți o chestiune de procedură, pentru că nu suntem în ședință acum. Trebuie să începem întâi ședința și după aceea, după ce anunț că suntem în cvorum, după aceea puteți să interveniți pe o chestiune de procedură.

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților, anunțându-vă că din totalul celor 342 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 261; sunt absenți 81 de deputați, din care participă la alte acțiuni parlamentare un număr de 21.

Cvorumul prevăzut de art.128 din regulament este întrunit.

 
Informare privind modificări în conducerea Grupului parlamentar al U.D.M.R.  

Înainte de a intra în ordinea de zi, dau cuvântul reprezentantului Grupului parlamentar UDMR care va prezenta conducerea acestui grup, așa cum a fost decisă de către colegii de la UDMR. Aveți cuvântul.

   

Domnul Varga Attila:

Mulțumesc domnule președinte,

Stimați colegi,

Doresc să informez plenul Camerei și în special pe domnul deputat Gavra că liderul Grupului UDMR este Varga Attila, viceliderii sunt: Márton Árpád Ferenc și Vaida Ferenc; secretar este Bö ndi Gyö ngyike.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc. Înainte de a-i da cuvântul pe o chestiune de procedură sau poate să-i dau cuvântul domnului Țurlea, poate este o chestiune extrem de importantă, după aceea am să vă rog să acceptați o modificare într-o Comisie de mediere.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Petre Țurlea:

Mulțumesc domnule președinte. Eu zic că este chestiunea cea mai importantă, întrucât vizează respectarea de către noi, prima instituție din stat, a Constituției.

Marțea trecută, domniile voastre, unii poate că ați fost aici, ați văzut că am prezentat la această tribună propunerea făcută doamnei președinte de atunci a ședinței, doamna Paula Ivănescu, de a menționa, pentru stenogramă, încetarea mandatului de deputat a domnului Bárányi Francisc, pe motiv de incompatibilitate, conform Constituției, art.67 și 68. Mi s-a spus atunci de către distinsa doamnă că răspunsul va fi dat luni. A trecut ziua de luni și nu am primit acest răspuns, deși am făcut propunerea și în scris Biroului Camerei Deputaților.

Rog deci, Camera Deputaților să respecte Constituția și să-l îndepărteze din sânul său pe domnul Bárányi Francisc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc. Doar o clipă, domnule deputat. Vă rog să așteptați un moment, vă dau cuvântul de îndată. (Se referă la domnul Bárányi Francisc, care a venit la tribună să ia cuvântul.) Vreau să precizez că doamna vicepreședintă, președintă de ședință în acel moment, doamna Paula Ivănescu, a procedat corect; a trimis solicitarea respectivă la Comisia juridică, cea care poate să aprecieze dacă elementele respective merg într-o direcție sau alta.

Precizările însă în legătură cu situația de fapt pot fi făcute și de către domnul deputat Bárányi, pe care-l invit să ia cuvântul.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Bárányi Francisc:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt deputat ales și, în același timp, sunt și consilier onorific neremunerat, neplătit, absolut gratuit, onorific al ministrului sănătății. Tot la fel aș putea să fiu și consilierul onorific al unei asociații sportive sau de știu eu ce. Acest lucru este foarte evident, este clar, nu văd de ce să se ridice aceste probleme în Parlament. De altfel, Ministerul Sănătății a trimis o adresă în legătură cu aceasta și precizează acest lucru.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc. Chestiunea rămâne în continuare...

 
   

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Camera a fost indusă în eroare.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Nu, domnule deputat, nu aici tranșăm această problemă. Avem un regulament, în afara Constituției. Constituția nu tratează această problemă; ea stabilește niște reguli de principiu. Prin regulament noi am stabilit cine anume examinează aceste probleme. Chestiunea respectivă a fost transmisă Comisiei juridice. Dacă mai aveți anumite elemente pe care vreți să le dați Comisiei juridice, le puteți înainta acolo. Deci, acolo veți putea trata această chestiune. Problema respectivă nu poate fi decisă decât la nivelul Comisiei juridice care ne va prezenta un punct de vedere.

 
   

Domnul Petre Țurlea (din sală):

În stenogramă se păstrează astfel o minciună...

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, aveți cuvântul, dacă vreți să îndreptați o chestiune de informație. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Petre Țurlea:

Este evident datoria acelei comisii să o rezolve - și o să mă duc și la ea, dar este vorba de o precizare: domnul ministru actual, Hajdu Gabor, pe care-l știu un om foarte serios, nu îl bănuiesc în nici un caz că ar fi neserios, a declarat foarte clar la toate televiziunile române că domnul coleg al nostru, domnul Bárányi, este consilierul principal al ministerului respectiv.

În al doilea rând, funcția de consilier onorific, am fost la documentul respectiv, nu există în nomenclatorul de funcții al României, a doua precizare.

Și a treia precizare: în Constituție, în art.68 spune foarte clar: orice fel de alte funcții, nu scrie dacă sunt plătite sau nu, indiferent, deci, dacă sunt plătite sau nu.

Acestea sunt cele trei precizări.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc. Domnule deputat, prima mea tentație de a nu vă da cuvântul pentru a doua oară era corectă. Dumneavoastră ați intrat pe fond în a da argumente care, repet, nu pot fi discutate decât de către Comisia juridică. Dumneavoastră ați ridicat o problemă, președinta de ședință a reținut-o, a transmis-o la Comisia juridică, problema era închisă. Ați revenit cu această chestiune în plen, într-un mod nejustificat.

 
Aprobarea unei modificări în componența nominală a Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind regimul concesiunilor.  

Stimați colegi,

Grupul parlamentar PDSR propune înlocuirea doamnei deputat Hildegard Puwak, care, pentru anumite rațiuni personale, nu poate fi prezentă zilele acestea la Parlament cu domnul deputat Mihu Victor la Comisia de mediere privind proiectul de Lege referitor la regimul concesiunilor. Dacă sunteți de acord cu această modificare?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate. Vă mulțumesc.

Adoptarea propunerii legislative privind organizarea Monitorului Oficial al României.  

Stimați colegi,

Începem dezbaterea noastră de astăzi cu propunerea legislativă privind organizarea Monitorului Oficial al României.

Rog inițiatorii să prezinte această propunere legislativă. Domnul deputat Gaspar. Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În orice stat, aplicarea și respectarea normelor juridice impun ca acestea să fie aduse la cunoștința cetățenilor. Aducerea la cunoștință a actelor normative, printr-o publicație oficială a statului, reprezintă o importantă garanție consacrată de Constituție, care permite cetățenilor și persoanelor juridice să fie informați cu privire la conținutul acestor acte, pentru a-și forma o conduită corespunzătoare în cadrul diferitelor raporturi juridice, la a căror naștere, modificare și stingere participă.

Publicarea oficială a actelor normative, precum și a altor categorii de acte juridice este importantă și pentru faptul că numai în acest mod ele ajung să producă efecte juridice, integrându-se în circuitul juridic. Ținând seama de aceste aspecte nu se poate vorbi despre existența unui stat de drept atât timp cât legislația nu este accesibilă dintr-o sursă oficială aptă să garanteze caracterul autentic al actelor normative.

În momentul de față, structura și organizarea Monitorului Oficial este reglementată prin două acte: este vorba de o Hotărâre de Guvern nr.358 din 1991, modificată și republicată în anul 1994, care stabilește structura Monitorului Oficial pe patru părți și actele care se publică în fiecare parte, și de Legea 130 din 1996 privind contractul colectiv de muncă prin care a fost consacrată partea a V-a a Monitorului Oficial în care sunt supuse publicării contractele colective de muncă. Autorii acestei propuneri legislative, domnul deputat Sorin Lepșa și subsemnatul, am considerat că este necesar ca regimul publicării în Monitorul Oficial să beneficieze de o reglementare unitară, primară la nivelul legii care să fie totodată în deplin acord și cu dispozițiile constituționale.

Prin propunerea legislativă pe care o prezentăm Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare este prevăzut regimul juridic al organizării Monitorului Oficial cuprinzând atât norme de fond, cât și unele norme de procedură, menite să fixeze sfera actelor supuse publicării, precum și atribuțiile și publicațiile factorilor implicați în procesul de publicare.

În primul rând, s-a încercat prin această propunere legislativă să consacrăm statul juridic al Monitorului Oficial ca fiind publicația oficială a statului român. În al doilea rând, s-a stabilit că editorul Monitorului Oficial este Camera Deputaților. Într-un alt capitol a fost prezentată structura Monitorului Oficial pe cele cinci părți și în care au fost consacrate actele juridice, declarațiile politice și alte acte care trebuiesc publicate în fiecare parte. Este de asemenea, de reținut capitolul prin care a fost stabilită procedura publicării actelor în Monitorul Oficial, capitol care cuprinde 3 secțiuni referitoare la publicare, referitoare la republicare și la rectificarea actelor care sunt supuse publicării.

Trebuie reținut, ca o problemă foarte importantă care se propune spre adoptare, că rectificarea unor acte care se publică în Monitorul Oficial poate să aibă loc numai în cazul unor erori materiale. Nu este admisă, sub sancțiunea nulității, modificarea de conținut a actelor normative prin operațiunea de rectificare. Totodată sunt stabilite și cheltuielile legate de publicarea actelor normative.

În fine, o ultimă dispoziție care o considerăm importantă și care există și în momentul de față este aceea că Monitorul Oficial al României, partea a I-a se editează în traducere și în limba maghiară.

Doamnelor și domnilor deputați,

Această propunere legislativă a fost avizată favorabil de către Consiliul Legislativ, organul consultativ de specialitate al Parlamentului, care a sugerat unele observații în legătură cu proiectul și pe care cei doi inițiatori și le-au însușit. De asemenea, această propunere legislativă a fost examinată de către Comisia juridică, de disciplină și imunități ca fiind sesizată în fond.

Pe baza raportului Comisiei juridice, pe baza celor pe care le-am prezentat, vă rugăm ca să luați în dezbatere această propunere legislativă și să o adoptați, ținând seama că această propunere are totuși un caracter pur tehnic și nu văd ce obiecțiuni s-ar putea aduce în legătură cu adoptarea ei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Raportul prezentat de către Comisia juridică. Cine dorește să-l prezinte? Domnul deputat Stancov.

 
   

Domnul George-Iulian Stancov:

Avem de a face astăzi cu dovada bunei colaborări între forțele politice angajate în procesul de democratizare; inițiatori sunt din opoziție și de la putere, domnul Gaspar, domnul Lepșa. Prea multe față de cei care sunt autorii nu am a spune. Comisia a luat în dezbatere într-o procedură, nu de urgență, dar grăbită acest proiect de lege, el vine în întâmpinarea unor nevoi, născute din practica discutabilă a retragerii și modificărilor de acte normative. Nu vreau să trimit la scandalurile din presă. Vreau numai să considerați că acest proiect încearcă să elimine cauzele și condițiile care ar putea genera un asemena tip de folosire a Monitorului Oficial în alte scopuri decât cele pentru care Parlamentul l-a înființat și îl face funcționabil.

Sub acest aspect, cu rugămintea de a nu pertracta, fără să fiu acuzat de vreo obrăznicie când folosesc cuvântul acesta, să încercăm ca, fără a fi într-o întrecere de tip nu știu care, să rezolvăm în această zi acest proiect, pentru a mai bifa încă o probă certă că atunci când există înțelegere între oameni, merge și înțelegerea între partide, oricare ar fi ele.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Dacă dorește cineva să ia cuvântul la dezbaterile generale? Dacă nu, trecem la dezbaterea pe articole. Începem cu titlul legii. Dacă sunt observații? Dacă nu, supun votului dumneavoastră titlul proiectului de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap.I - Dispoziții generale. Dacă sunteți de acord cu această formulare?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.1. Dacă sunt observații? Supun la vot.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.2. Dacă sunt observații? Supun la vot.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.3. Dacă sunt observații? Supun la vot.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap.II - Structura Monitorului Oficial al României. Dacă sunt observații cu această formulare? Supun la vot.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.4. Dacă sunt observații? Supun la vot.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.5. Dacă sunt observații? Supun la vot acest articol.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.6. Dacă sunt observații? Îl supun la vot.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.7. Dacă sunt observații? Îl supun la vot.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.8. Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.9. Dacă sunt observații? Îl supun la vot.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap.III - Procedura publicării actelor în Monitorul Oficial al României. Dacă sunt observații cu această formulare? Dacă nu, o supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Secțiunea I - Publicarea. Dacă sunt observații? Supun la vot.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.10. Dacă sunt observații? Supun la vot.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.11. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.12. Dacă sunt observații? Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Secțiunea a II-a - Republicarea și rectificarea actelor. Dacă sunt observații? Supun votului această formulare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.13. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.14. Dacă sunt observații? Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.15. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Secțiunea a III-a - Cheltuielile de publicare. Dacă sunt observații? Supun votului această formulare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.16. Dacă sunt observații? Supun votului art.16.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.17. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap.IV - Dispoziții finale. Dacă sunteți de acord cu această formulare?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.18. Domnul deputat Țurlea. Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Petre Țurlea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am o întrebare pentru inițiatori la acest art.18, care sună în felul următor. Îl citesc, pentru că mulți dintre dumneavoastră nu aveți textul în față. "Monitorul Oficial al României, partea a I-a se editează în traducere și în limba maghiară". Întreb inițiatorii dacă această precizare este conformă cu art.13 din Constituție care scrie că singura limbă oficială în România este limba română, întrucât Monitorul Oficial este un document, deci, un document oficial. Deci, toate documentele oficiale, conform art.13 din Constituție trebuiesc editate în limba română. Acesta este un plan.

În al doilea plan, dacă este neconstituțională formula de aici care ni se propune, evident, eu sunt pentru înlăturarea acestei formule, dar în cazul extrem când acceptați această precizare, s-ar face o discriminare la adresa celorlalte minorități. Dacă acceptați încălcarea Constituției, nu o acceptați pentru o singură minoritate, ci pentru toate minoritățile din țara aceasta, măcar pentru cele care sunt reprezentate în Parlament prin deputați ai lor.

Deci, singura soluție normală este respectarea Constituției, a art.13, deci, se editează numai în limba română, pentru că este act oficial sau în caz extrem, faceți dreptate tuturor minorităților, nu doar uneia. Mulțumesc.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc. Punctul de vedere al inițiatorilor? Domnul deputat Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Vreau să spun că acest text nu este o inovație a celor doi inițiatori, este textul care este în vigoare și în acest moment și nu am făcut altceva decât să-l preluăm. Sigur că discuții se pot face, dar cred că în momentul de față dacă am ajunge să nu mai reglementăm această situație, în fond ce se întâmplă? Se tipărește Monitorul și în limba maghiară și oferă posibilitatea de a se cunoaște mai îndeaproape terminologia în limba respectivă. Rămâne ca plenul, sigur, să se pronunțe dacă se mai menține reglementarea actuală sau nu se mai menține.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Da, vă rog domnule deputat.

 
   

Domnul Székely Ervin:

Deci, în primul rând, aș vrea să fac o remarcă procedurală, potrivit regulamentului, amendamente se pot depune la Comisia juridică sau la comisia de specialitate cu 6 zile înainte de dezbaterea în plen a raportului respectiv, întrucât în plen nu se mai pot face amendamente de fond. Evident că aici ar fi vorba despre un amendament de fond, deci, nu poate să fie luat în discuție.

În al doilea rând, Monitorul Oficial, varianta în limba maghiară, nu este un act oficial, este traducerea Monitorului Oficial, deci, nu există nici o interferență între acest text și Constituție, iar în al treilea rând, cred că este în interesul societății românești ca o populație care totuși este însemnată în România să cunoască în limba ei cât mai bine normele juridice, tocmai pentru ca să poată să le respecte.

Deci, părerea mea este că textul trebuie să rămână așa cum este. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ilie Neacșu (din bancă):

Trebuie respins!

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc. Punctul de vedere al Comisiei juridice?

 
   

Domnul George-Iulian Stancov:

Drept să vă spun, în ignoranța mea nu știam și m-am interesat - și specialiștii noștri cunosc bine - și sunt convins că mulți din sală cunosc, pentru că au lucrat în România aceasta de mai mulți ani, publicarea în limba maghiară nu este nici o invenție, nici o cucerire revoluționară, este o realitate dinainte de decembrie '89. Ca atare, fără să fiu nostalgic, de data aceasta, vrând-nevrând, îmi pun și eu o întrebare : Atunci cum se putea și acum nu se poate?!

Aceasta este singura întrebare, apropo de democrațiea adevărată și democrația socialistă mult demolată. Fără să fiu nostalgic, întreb: cum putea funcționa în totalitarism regula aceasta, și în deplină democrație și înțelegere în concertul european și mondial nu încăpem unii de alții?

Vă mulțumesc. Întrebarea o dați prin vot.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Da, vă mulțumesc.

Stimați colegi,

În primul rând, în ceea ce privește aspectele de procedură, pot fi depuse amendamente și în timpul dezbaterilor, în mod excepțional, arată art.98: "Pot fi depuse amendamente noi și în timpul dezbaterilor în plen." În mod expres se arată în art.94 că în faza dezbaterii generale a proiectului sau a propunerii legislative nu pot fi propuse amendamente. Deci acesta nu ar fi un impediment pentru a discuta un astfel de amendament, doar atunci când dezbaterea amendamentelor relevă consecințe importante asupra proiectului, spune art.99, acceptând deci că pot fi făcute amendamente și în plen, președintele Camerei poate trimite textele în discuție comisiei sesizate în fond, și autorii amendamentelor au dreptul să fie ascultați în cadrul comisiei.

Deci, sub aspect procedural nu sunt dificultăți în a accepta un astfel de amendament. Chestiunea aceasta nu este nouă, așa cum arăta și domnul deputat Gaspar; ea a fost examinată în mai multe rânduri și în perioadele anterioare, îmi aduc aminte, și în Biroul permanent în câteva rânduri în legislatura '92 - '96 și în final votul a fost și în acel caz, pentru rațiuni multiple, pe care nu este cazul să vi le prezint eu, votul, însă, pot să vă comunic, a fost în favoarea menținerii acestei prevederi. De aceea, pentru că nu am un amendament contrar depus, voi considera că argumentele care au fost aduse de o parte sau de alta vor duce în final tot la o clarificare prin vot a acestei prevederi, și din acest punct de vedere singura diferență ar fi dacă se supune la vot articolul sau amendamentul, eventual dacă domnul Țurlea l-ar formula în scris, de eliminare a acestei prevederi, deci a art.18. Chestiunea este strict formală. Îl întreb pe domnul Țurlea dacă dorește să depună un amendament formal de acest gen.

 
   

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Doresc să fac o precizare.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Deci am prezentat ideea de a elimina acest articol 18. Dar, în caz că Parlamentul - Camera Deputaților nu acceptă această formulă, vă propun măcar să mergem în spiritul de dreptate, de echitate și să acceptăm traducerea și publicarea în Monitorul Oficial în toate limbile acelor minorități naționale care sunt reprezentate în Parlament ca minorități naționale. Este un act de dreptate. Deci și în limbile celor 14 sau 15 minorități naționale care au un deputat ca minoritar în acest Parlament. Este și un grup al minorităților. Trebuie să avem un echilibru între felul cum tratăm o minoritate și cum le tratăm pe celelalte. Mulțumesc.

Deci este eliminare sau măcar, în cazul al doilea, ceea ce v-am prezentat mai înainte.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat,

Am o rugăminte: dacă puteți să fiți mai specific în propunerile pe care le faceți. Deci, am o rugăminte: să luați o hârtie de aici, să completați amendamentul, pentru ca el să fie foarte clar, în așa fel încât el să poată să fie prezentat pentru vot. În același timp, v-aș ruga, în măsura în care adăugați anumite chestiuni care au implicații financiare pentru Cameră sau pentru Monitor, să cerem și un punct de vedere din partea Monitorului, în măsura în care am stabili o astfel de obligație pentru Monitor, care va trebui, din sursele sale de finanțare, să acopere niște proiecte care pot să aibe justificare principială, dar care pot să însemne de fapt niște cheltuieli destul de mari, bănuiesc, în măsura în care Monitorul s-ar mai tipări în încă 14 variante.

Între timp, îi dau cuvântul domnului deputat Pambuccian, din partea Grupului pentru minoritățile naționale. Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este un lucru pe care noi nu-l solicităm. Suntem convinși că, dacă s-ar cere așa ceva, în primul rând am ajunge la niște costuri absolut aberante și absolut inutile, pentru că etnicii noștri sunt bine alfabetizați și cunosc bine limba română. (Aplauza.) Nu cred că așa ceva este de solicitat din punctul nostru de vedere. Nu credem o asemenea presiune financiară, în condițiile în care știm foarte bine care este situație bugetului, în condițiile în care știm foarte bine care este situația economiei, ar fi de suportat. Gândiți-vă la un tiraj, să spunem, de 2000 de bucăți. În fiecare limbă, tehnic, ar fi imposibil în primul rând de realizat în timp util așa ceva, iar din punct de vedere al costurilor, dacă înmulțim cu 14 un tiraj de 2000 de exemplare iarăși ar fi absolut aberante costurile. Sigur, dacă vorbim de o minoritate mare, cum este minoritatea maghiară, aceasta este problema și dreptul dânșilor să solicite așa ceva. Însă noi nu solicităm absolut deloc un Monitor Oficial în 14 limbi în plus. În schimb, cred că ar fi foarte util dacă am avea un Monitor Oficial în limba engleză, de exemplu, pentru că în special în ceea ce privește legislația economică, ea este foarte puțin cunoscută în exteriorul țării și aici cred că ar trebui într-adevăr să facem ceva.

Mai mult, dacă tot discutăm despre acest lucru, cred că ar fi foarte important ca Monitorul Oficial să aibe, eu am văzut site-ul de pe Internet al Monitorului Oficial, să aibe cel puțin acolo o traducere în limba engleză a actelor pe care le produce, pentru că, repet, legislația românească este, din păcate, foarte puțin cunoscută în exteriorul țării și, dacă veți vedea ce se întâmplă la nivelul țărilor vecine, veți constata că dânșii aici au acționat mult mai inteligent și mult mai eficient.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Are cuvântul domnul deputat Gavra.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu mă bucur și îl felicit pe domnul Varujan Pambuccian pentru faptul că există totuși și minorități care s-au alfabetizat, am înțeles că în sensul limbii române, în țara noastră.

Domnilor colegi,

Tema în discuție nu este nouă; s-a pus în fiecare an de când se editează Monitorul Oficial, din 1990. În 1990 a fost o situație specifică în Parlamentul României, când o anumită majoritate din alegeri a pulverizat pur și simplu celelalte minorități, în sensul unor entități etnice în Parlamentul României care reprezentau nici 15%. Și acea majoritate, printr-un vot, a hotărât în 1990 ceea ce și astăzi este transcris în acest proiect de lege.

Problemele se pun din mai multe puncte de vedere și sub mai multe aspecte la acest capitol. Nimeni nu dorește discriminare, nici în sensul pozitiv, nici în sensul negativ al cuvântului. Problema este a costurilor. Costurile sunt enorme. Sunt de acord cu domnul deputat Pambuccian că dacă s-ar edita Monitorul Oficial, și poate că aceasta ar trebui să facem noi și să insistăm, în limbile de circulație internațională, printre care și engleza pe care domnia-sa o preferă, dar mai sunt și alte limbi de circulație internațională, am face un lucru bun și poate că am fi de acord și noi cu acest lucru, cu toate că suntem în condiții bugetare austere. Dar, când nu există buget pentru salariile unor categorii bugetare importante din învățământ, sănătate și pe structura verticală altele, când s-au făcut majorări de taxe și impozite pe produse de consum, pentru a asigura măcar la un nivel minimal bugetul rectificativ și salvarea României până la sfârșitul anului, este pur și simplu imoral să realizăm asemenea costuri suplimentare, pentru ce? Unde este respectul nostru pentru limba română - limba oficială a statului român? De ce cineva trebuie să învețe limba română într-o altă limbă? De ce cineva trebuie să înțeleagă discursul legislativ, demersul legislativ și legislația ca atare a limbii române într-o altă limbă, pentru că oricum traducerea întotdeauna, așa cum ni s-a spus, este incompletă și incorectă și de aceea se întâmplă abuzuri, ilegalități și neînțelegeri. De ce să protestăm continuu că nu s-a înțeles traducerea? De ce să protestăm continuu că alta este interpretarea în limba cealaltă? În țara noastră este o singură limbă oficială, potrivit Constituției, limba română. Toate actele normative se editează în limba oficială a statului, ca oriunde în lume. Domnul Pambuccian are dreptate și eu solicit că este moral ca, în raport cu Guvernul României, pentru că nu mai dorește resurse bugetare suplimentare pentru o asemenea operație, dar vreau să vă spun că este imoral când spune că nu au nevoie celelalte minorități de așa ceva. Păi este discriminare la nivelul minorităților. Nu există nimeni mai egal decât el în Parlamentul României.

Deci, domnule președinte și domnilor colegi,

Rog Puterea, care ne-a cerut sacrificii, care cere populației sacrificii, pentru că nu există resurse bugetare, rog Opoziția să fie măcar de această dată unită în gestul de a apăra Guvernul, în sensul conducerii României sub aspect financiar, măcar până la sfârșitul acestui an, pentru că suntem într-un colaps total, să aibă în vedere acest argument. Este suficient că am dat 500 de milioane de lei, pe care va trebui să-i justifice Guvernul, pentru o comisie ilegală, neconstituțională, care se spune că evaluează dacă cineva este disponibil sau nu în țara aceasta să învețe limba română. Este culmea ironiei! 500 de milioane îi puteam folosi în altă parte, de exemplu să arborăm un drapel al României la clădirea Parlamentului României, care nu costa 500 de milioane, costa poate doar 500 de mii de lei. Dar am dat bani pe apa sâmbetei pentru a face studii, simpozioane, seminarii despre faptul dacă cineva este disponibil să învețe limba română în România. Este o rușine, domnilor! Noi ne vom împotrivi la acest capitol. Și dacă aveți moralitate și susțineți acest Guvern, aveți în vedere că bugetul nu ajunge nici măcar să trăim în această țară.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Da. Domnul deputat Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vreau să fac două precizări: cheltuielile cu publicarea Monitorului Oficial partea I se suportă din bugetul propriu al Regiei Autonome Monitorul Oficial, și nu din bugetul de stat.

 
   

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Să-i dea statului banii aceia!

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule Gavra, lăsați-mă să îmi spun punctul de vedere.

O a doua chestiune: în legătură cu ceea ce a spus domnul deputat Pambuccian, vreau să vă reamintesc faptul că în legislatura 1992 - 1996 majoritatea legislației române, începând cu Constituția, legislația economică, legislația pe problemele minorităților, legislația privind tratatele internaționale, a fost tradusă în ediții bilingve și trilingve. Nu știu dacă această chestiune se mai continuă în maniera în care s-a produs în legislatura anterioară, dar tocmai pentru a se cunoaște legislația românească în afară, ba, mai mult, am luat legătura cu Ministerul de Externe și am pus la dispoziție, pentru a se difuza la toate ambasadele noastre, legislația română de care se interesau străinii, astfel încât publicarea în Monitorul Oficial sau editarea unui Monitor Oficial nu cred că își mai are rost, dar își are rostul foarte mult editarea unor broșuri legislative tematice în legătură cu legislația care interesează în exterior.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Marțian Dan.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Cred că problema care s-a ridicat trebuie să o judecăm cu foarte multă cumpătare și să nu ne aprindem inutil.

Este vorba de faptul că această versiune în limba maghiară a Monitorului Oficial al României pune niște probleme în legătură cu foloasele pe care editarea acestei versiuni le poate aduce. Eu cred că rațiunea editării actelor oficiale ale statului este aceea ca legile să fie cât mai bine și exact cunoscute de către cetățeni, de către agenții economici, de către diferite instanțe și autorități ale statului care, în virtutea forței reglementatoare pe care legile o conțin, sunt chemate să ducă la îndeplinire acest lucru.

Aș vrea să avem în vedere faptul că, în virtutea dimensiunilor pe care le are, comunitatea maghiarilor care sunt cetățeni de origine română are o seamă de note comune, dar și unele aspecte specifice, legate de împrejurarea dacă membrii acestei comunități trăiesc în comunități compacte sau sunt într-o relație de diseminare, locuiesc în localități în care nu sunt compacți, nu sunt majoritari, ci au condiția de minoritari diseminați. În virtutea acestui fapt, mai ales acolo unde este vorba de comunități compacte, cunoașterea limbii române are anumite carențe. Sigur că mi se va replica că trebuie remediate aceste lucruri prin școală, prin instrucție, prin învățământ, ceea ce nu spun că nu este un obiectiv de urmărit și absolut firesc. Dar legile trebuie să fie cât mai bine și în profunzimea lor cunoscute de cetățeni. Sunt foarte mulți cetățeni care au dificultăți în ceea ce privește terminologia și pătrunderea în adâncul semnificației unor reglementări legale. Nu vrem noi ca cetățenii acestei țări să cunoască cât mai exact, cât mai profund și să respecte riguros legile țării? Din acest punct de vedere, editarea Monitorului Oficial în limba maghiară este un lucru, cred, util pentru societatea românească astăzi și cred că și în viitor.

În al doilea rând, există o tradiție a României în abordarea acestei chestiuni: Monitorul Oficial a apărut în versiunea în limba maghiară și între cele două războaie mondiale. A apărut și în perioada regimului totalitar și, iată, apare de un număr de ani, după 1989 până în prezent, de asemenea, în limba maghiară.

Eu cred că ar fi un pas de regresiune dacă noi acum am decide suprimarea editării în limba maghiară a acestui Monitor, a acestei versiuni a Monitorului Oficial. Și eu cred, deci, că există motive de fond și motive legate de o tradiție și un mod de a rezolva această problemă în România de care nu ar fi bine să facem abstracție și să adoptăm propunerea care a fost făcută.

Rog deci să fim cumpătați, rog să analizăm toate implicațiile unei asemenea propuneri și mie mi se pare că sunt temeiuri pentru a lua în considerare punctul de vedere pe care l-au expus și inițiatorii și comisia care a analizat în fond.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Bălăeț.

 
   

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În legătură cu articolul acesta 18 din Capitolul IV și cu problema aceasta care s-a ridicat, eu vreau să exprim o opinie care cred că este necesar să o avem în vedere.

Este adevărat că Monitorul Oficial a apărut și înainte și în limba maghiară, partea aceasta, dar a apărut selectiv, la cerere și, cum să spun, nu în ansamblu. Nu a fost prevăzută într-un act oficial de nivelul unei legi și cred că același lucru putem să îl facem și de acum încolo. Problema apariției legilor noastre în alte limbi decât cea oficială a statului nostru este o problemă care cred eu că nu trebuie reglementată prin lege, ci pur și simplu făcută după nevoi și după cerere și acolo unde considerăm că este absolut necesar. Altfel, toată partea aceasta I, care cuprinde un eșichier destul de larg de problematică, obligă la cheltuieli suplimentare care nu sunt necesare. De aceea, fără să spunem că Monitorul Oficial nu poate apărea și în limba maghiară și în alte limbi, limba germană de exemplu, care are și ea o minoritate semnificativă în țara noastră, nu mai vorbesc, cum s-a spus aici, de limbile de circulație internațională, dar toate acestea trebuie făcute pe seturi de legi, gândite la fiecare caz în parte, și nu oficializate prin actul acesta normativ.

De aceea, eu cred că art.18 nu trebuie prevăzut așa. Trebuie să recunoaștem că legislație în limba maghiară a apărut și poate să apară oricând în această țară, dar selectiv, și nu rigid, în cadrul acesta prevăzut de art.18. Respectiv, dacă articolul nu poate fi eliminat în întregime, deși eu cred că nu este necesar în lege, trebuie adăugat acolo "...selectiv, după necesitățile și solicitările care se fac."

Mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Da, mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Tudor.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Vă cer iertare pentru faptul că am venit precipitat. Am văzut de la comisie la televizor câteva intervenții, cu unele dintre ele nu sunt de acord și de aceea vreau să vă fac o propunere: în primul rând, nu am fost de acord cu ceea ce a spus domnul Gaspar - că fiind regie, costurile se suportă din câștigurile regiei, dar noi nu trebuie să uităm faptul că orice economist sau orice inginer, cât o fi el de submediocru, își dă seama că aceste costuri se regăsesc în prețurile pe care regia le practică pentru serviciile pe care le face Parlamentului, deci în banii pe care îi primește Camera Deputaților. Ca atare, nu ne este indiferentă suma pe care se va cheltui din bugetul care intră pentru serviciile pe care le solicită Camera Deputaților, cu toate că sunt de părere că este bine să fie publicat Monitorul Oficial, care este oglinda legilor noastre, în toate limbile din țara aceasta, chiar și în cele care nu sunt uzuale, este cu atât mai bine.

Sunt de părere și vă fac propunerea ca, până nu ni se dă un cost pe care îl estimează Regia Monitorul Oficial că va fi în întregime la toată această publicație în limba maghiară, noi nu putem să decidem. Dacă această sumă este foarte mică, nesemnificativă, poate ne câștigă votul, iar dacă este mare și semnificativă nu se justifică. Și, ca atare, solicit, cu ajutorul dumneavoastră, bineînțeles, să se lungească măcar acest articol până când vom primi datele necesare de la regie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți să spun câteva cuvinte de la tribună. (Domnul Adrian Năstase se îndreaptă spre tribună.)

Stimați colegi,

Acest text are o semnificație deosebită în acest moment. Și eu vă rog să vă aplecați asupra lui, înțelegând și momentul în care votăm. Deci, poate că într-un alt moment, această discuție ar fi avut doar un sens tehnic legat de costuri, de cheltuieli și așa mai departe. Dar vreau să vă spun că pentru rațiuni diverse, pe care le putem discuta acum, le putem rediscuta, această ediție, de fapt o traducere, pentru că vă rog să vedeți că art.18 spune că este vorba de o traducere a Monitorului Oficial, nu este vorba de o altă variantă, ci este o traducere din română în maghiară, deci este vorba de o acțiune care până la urmă este susținută de Monitor și, la momentul în care s-au făcut discuțiile respective în cadrul Biroului permanent în legislatura anterioară, Monitorul a arătat că poate să o susțină, ținând seama și de faptul că ediția aceasta se vinde, pentru că ea are desfacere, are piață, și în condițiile respective Monitorul s-a angajat că poate să scoată această traducere în limba maghiară. Dar problema în sine este mai delicată la acest moment. Și vă rog să țineți seama de acest moment. A fost o dezbatere legată de componența Biroului permanent, pe care v-o aduceți aminte, aici, în Cameră. Este o discuție care are loc în momentul de față la Comisia pentru învățământ și care are tot felul de reverberații. Vă rog să observați ziarele care au apărut astăzi și ieri în Occident, care vorbesc și dau cumva argumente celor mai bine sau mai rău intenționați din anumite zone să vorbească despre o anumită atitudine în România în acest moment.

A transforma această chestiune tehnică, acum, într-o chestiune de principiu înseamnă a bloca discuțiile pe principii care sunt foarte serioase și în celelalte zone. Deci eu cred că trebuie să rămânem la o discuție serioasă pe problemele unde s-ar inova sau s-ar crea niște standarde dincolo de ceea ce în mod normal există în alte părți în lume sau în Europa, dar aici, unde în mod categoric este vorba de un drept neîntrerupt și care a avut în mod evident aplicație și în perioada ultimilor ani, eu cred că nu ar fi înțelept din partea noastră să intervenin. De aceea, fac un apel la dumneavoastră să acceptați la acest moment această chestiune. Nu știu, în viitor poate va fi un interes pentru a introduce în mod automat traduceri în engleză sau franceză sau în alte limbi, deși acolo sigur că se merge mai curând pe chestiunile punctuale, pe colecții de legi de domeniu economic, pentru că nu orice hotărâre sau orice chestiune care este publicată prezintă interes în Occident. Dar, în plus, eu cred că pentru a forța în această perioadă cunoașterea legii și a cere aplicarea legii în acest moment, cel puțin, această acțiune a Monitorului Oficial este utilă.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Domnul Adrian Năstase își reia locul la prezidiu.)

Da, aveți cuvântul doamna deputat.

 
   

Doamna Leonida Lari Iorga:

Dat fiindcă noi, românii, mereu ocolim chestiunile de principiu, de aceea ne-am ales cu ceea ce ne-am ales până acum. Suntem un stat unitar român. De exemplu, URSS era o federație; era absolut necesar ca toate legile făcute în URSS să apară nu numai în limba rusă, ci în toate celelalte 14 limbi. Și, totuși, au apărut numai în limba rusă. În Republica Moldova, la 31 august 1989, s-a decretat limba română limbă oficială.

Bineînțeles, rusofonii s-au opus ca să apară documentele numai în limba română și, iată, așa, noi, cu Armata a 14-a în coastă, am obținut ca documentele Parlamentului să apară numai în limba română. Mă mir că statul unitar român, Parlamentul României nu vrea să înțeleagă că nu putem să facem nici un fel de concesii în acest sens.

În America locuiesc peste 6 milioane de maghiari și aici e numai limba engleză cea oficială. În Franța numai limba franceză e limbă oficială, în Germania numai limba germană e limbă oficială, la fel trebuie să fie și la noi. Nu suntem o federație, suntem stat unitar român. (Aplauze în partea Grupul parlamentar al PRM.)

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Doamna deputat, încă o dată, nu este vorba de o chestiune care vizează limba oficială. Este vorba de o traducere.

Da, stimați colegi, eu cred că s-au prezentat argumente într-un sens și într-altul și cred că este suficientă dezbaterea, fiecare știe cum trebuie să voteze, fiecare și-a făcut deja, și-a exprimat un punct de vedere. De aceea, am să rog încă o dată liderii grupurilor să invite în sală toți colegii ca să putem realiza un vot.

Avem deocamdată două variante, avem textul, așa cum există, art.18, textul propus de inițiator și textul domnului deputat Țurlea, care este formulat în felul următor: "Monitorul Oficial se publică în limba română și în limbile minorităților naționale reprezentate în Parlament". Bănuiesc că este vorba aici și de limba maghiară sau, nu-mi este foarte clar, dacă se referă numai la limbile grupului minorităților sau și la limba maghiară.

Da, domnul deputat Tudor.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Vă cer scuze, dar în cazul intervenției mele am făcut o propunere. V-aș ruga s-o puneți la vot.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Da. Eu am o rugăminte. Dacă aveți propuneri de amendament, aveți aici hârtie care se completează și pe care, după aceea, mi le dați și eu le supun la vot, dacă este cazul, sau le trimit la comisie, dacă este necesar. Chestiunea banilor... să facem o examinare cât costă propunerea domnului Țurlea? Dumneavoastră vreți... asta cred că se poate spune de îndată pentru că este o chestiune pe care Monitorul Oficial o face de ani de zile. Deci, nu va începe de acum încolo s-o facă. Sigur, este cineva de la Monitorul Oficial care ne poate da aceste informații? Îmi dau seama că asta este chestiunea care vă reține de la vot.

Domnul deputat Gavra.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte,

Până la rezolvarea acestei probleme, în sensul oferirii unui răspuns - pentru că este obligatoriu să i se dea răspunsul pe loc unui deputat sau dacă se întrerup lucrările până se dă răspunsul, pentru că urmează votul pentru acest articol - se poate ca cineva de la aparatul tehnic să convoace de la Monitorul Oficial pe cineva, că este sub autoritatea Parlamentului României, Camera Deputaților, editarea în Monitorul Oficial.

Eu revin la textul pe care dumneavoastră urmează să-l supuneți la vot. Eu nu vreau să prelungesc discuțiile la acest capitol în sensul susținerii, motivării mai mult sau mai puțin pasionale, de ordinul timpilor, a duratelor și al drepturilor câștigate. Nu este nici un drept câștigat, să știți. A fost o decizie a Parlamentului României, drepturi câștigate nu există decât drepturi alocate, dacă vreți, consacrate prin lege.

Dacă toată discuția aceasta s-ar purta la televiziune sau în fața oricărui mic ecran al televiziunilor particulare, cred că ați vorbi altfel, mulți dintre dumneavoastră, în poziția în care ministrul de finanțe vine să ne spună că asta este situația. Ne îngropăm sau ba. Și aici discutăm cu larghețe. Nu contează că Monitorul Oficial plătește. Banii respectivi pot fi uilizați în altă parte. Hai să traducem în limbile de circulație internațională că nu ne cunoaște lumea. Dacă tot suntem europeni și celor cărora le revine această danie a Parlamentului se consideră mari europeni, dar nu știu în ce limbă, că limbile sunt altele de circulație internațională, hai s-o facem, dacă sunt disponibilități la Monitorul Oficial pentru asemenea chestiuni, să începem să fie un început, un pretext pentru a edita nu volume, ci sinteze în limbi de circulație internațională ca să știe lumea, să nu mai publice altceva ziarele, ce facem noi în Parlamentul României la capitolul legislativ. Textul pe care îl citiți dumneavoastră, îmi pare foarte rău, trebuie modificat, pentru că domnul Varujan Pambuccian, liderul Grupul parlamentar al minorităților a refuzat o asemenea ofertă, a fost generos sub aspectul finanțelor. Deci nu în limbile minorităților, că iese Turnul Babilonului, până la urmă, din acest text. Să vedem care e propunerea concretă, în câte limbi sau în ce limbi să se editeze. Eu vă propun o singură limbă, dacă dumneavoastră mai cunoașteți și altele oficiale, sigur, nu materne, ci oficiale, care e și maternă, din păcate, pe teritoriul României, pentru alții. Deci să se editeze Monitorul Oficial în limba oficială a statului român care este aceea... ghici ciupercă ce-i... poate vor spune și alții, că o recunosc până la urmă.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Da.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Nu am nevoie de aplauze, eu vreau urale.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Nu este nevoie, am înțeles, argumentele sunt foarte clare.

Eu vă propun următorul lucru și nu are rost să revenim de 2-3 ori la argumentele care s-au dat. Rog să fie aduse de la Monitorul Oficial datele necesare.

Până atunci trecem la următoarele articole din inițiativa legislativă, eventual, dacă este cazul, la următoarele puncte de pe ordinea de zi, ca să câștigăm timp. Așa, doar să facem acum toată dimineața discuții despre traduceri și despre dicționarul explicativ al limbii române, cred că este totuși prea mult. Mai ales, că discuțiile acestea le știm de ani de zile. Sunt unii care sunt pentru și alții împotrivă. Asta e.

Eu vă propun să trecem la următorul articol, între timp să fie aduse datele necesare de la Monitorul Oficial, să vină cineva care să ni le prezinte.

Art.19. Dacă sunt observații? Dacă nu sunt, supun votului dumneavoastră art.19.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Cu o abținere art.19 a fost aprobat.

Art.20, dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Cu o abținere, art.20 a fost adoptat.

Art.21, dacă sunt observații?

Da, domnul deputat Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Inițiatorii vă propun ca alin.1 al art.21 să fie reformulat în felul următor: "Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la publicare în Monitorul Oficial al României - partea I-a".

Alin.2 rămâne în redactarea care se află în proiect.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Dacă sunt observații pe acest amendament. Nu sunt.

Îl supun votului dumneavoastră. Este vorba de primul alineat, nu? Domnule Gaspar, alin.2 rămâne? Bun. Este vorba de primul alineat al art.21, în formularea prezentată la microfon de domnul deputat Gaspar.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi alin.1 a fost adoptat.

Alin.2, dacă sunt observații? Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului art.21, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi, art.21 a fost adoptat.

Stimați colegi,

Vă propun să trecem la următorul punct de pe ordinea de zi, așteptând să fie transmise datele de la Monitorul Oficial și atunci vom finaliza acest lucru. Poftim?

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Am încheiat dezbaterile la acest punct, da? Aș dori să iau cuvântul....

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Da. Am încheiat dezbaterea la acest punct și trecem la următorul punct de pe ordinea de zi.

Da, aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Urmează să acordăm, după primirea informațiilor privind costurile editării Monitorului Oficial, sper că s-a înțeles că e Monitorul Oficial și, dacă e oficial, e în limba oficială. Dar, mă rog, se fac și derogări, probabil. Până la votare, sigur, mai este timp de reflecție.

În acest interval de timp, vreau să vă aduc aminte despre o dispoziție a Constituției României, pentru care încă la Camera Deputaților nu s-au făcut delegările legale necesare, că este o lege pentru aplicarea corespunzătoare a....

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, poate că eu nu am fost suficient de clar, am încheiat dezbaterea...

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Dar nu despre asta e vorba, eu am făcut o legătură că ...

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Păi, ce facem? Punem în discuție Constituția? Eu v-am spus următorul lucru. Am încheiat această dezbatere. În momentul în care se vor prezenta datele de la Monitorul Oficial și va fi cazul să facem alte intervenții, o să vă dau cuvântul.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Dar nu mă refer la acest lucru. Trebuie să ne înțelegem, am spus să așteptăm.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Atunci să vă referiți ori la o chestiune de procedură, ori la o chestiune care este pe ordinea de zi.

 
Declarație în numele Grupului parlamentar al P.U.N.R.  

Domnul Ioan Gavra:

Deci, v-am cerut cuvântul în numele Grupului parlamentar al PUNR, pentru a face o declarație.

Potrivit art.12 alin.1 din Constituția României, drapelul României reprezintă unul dintre simbolurile naționale fundamentale ale acestui stat și ale țării noastre. În acest sens, Parlamentul României, legiuitorul, a adoptat și un act normativ prin care se stipulează modul în care se arborează drapelul României de către instituțiile democratice ale statului român la nivel central și local.

Din păcate, la nivel național, lucrurile nu sunt soluționate în sensul aplicării legii la Camera Deputaților. Celelalte puteri ale statului, Președinția, Guvernul României și cealaltă componentă a Parlamentului, Senatul României, au arborat, potrivit legii pe care noi am adoptat-o, drapelul național, tricolorul românesc pe sediile clădirilor unde își desfășoară activitatea. Aplicarea acestei legi a întârziat nepermis de mult și inacceptabil la Camera Deputaților. Parlamentul României, în sensul Palatului Parlamentului, unde este sediul Camerei Deputaților, încă n-a reușit să disponibilizeze fondurile necesare pentru a arbora tricolorul românesc pe clădirea Parlamentului care repezintă un element de simbol național fundamental, de indentitate a noastră, a parlamentarilor că suntem români și reprezentăm națiunea română și, bineînțeles, de respectare a legii. Întrucât asemenea demersuri s-au mai făcut și la nivelul Biroului permanent și nu s-au luat măsurile tehnice necesare pentru a arbora tricolorul românesc la locul cuvenit, la sediul Camerei Deputaților, PUNR donează conducerii Camerei Deputaților tricolorul pentru a fi arborat, în sfârșit, începând cel târziu de mâine pe clădirea Palatului Parlamentului.

Sigur, domnule președinte, este un gest simbolic, sperând că se vor găsi banii necesari, măcar la acest capitol, că uite că la altele se găsesc cu nemiluita, ca să fie arborat tricolorul românesc în consonanță cu dimensiunile acestei clădiri. Să sperăm că sub tricolor veți putea vota cu inima pe conștiință, cum spunea domnul Lupu. Adică, veți putea vota cu conștiința, domnule Lupu, așa spuneați dumneavoastră. Deci să ne fie frică măcar de crucea, pe care tot PUNR-ul v-a donat-o, în sensul că suntem creștini, și de acest simbol sacru al neamului - tricolorul - atunci când votați. votați pentru România și nu pentru altcineva.

Vă mulțumesc și vi-l înmânez, domnule președinte. (Domnul deputat Gavra înmânează un pachet alb domnului Năstase, care îi mulțumește.)

   

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, vreau să vă spun că momentul pentru declarațiile politice a fost astăzi de la orele 8,30 la 9,20. E adevărat că dumneavoastră ați venit mai târziu și nu ați fost prezent la intervalul respectiv. V-aș ruga, dacă se poate, să vă treziți mai devreme, să veniți la momentul în care se fac declarațiile politice. Această chestiune nu a fost pe agendă, eu v-am dat cuvântul pentru că am bănuit că este o chestiune legată de regulament sau legată de ordinea de zi. Nu putem să întrerupem dezbaterile în funcție de anumite chestiuni.

Pe de altă parte, vreau să vă spun că, din păcate, Biroul permanent, în perioada în care dumneavoastră ați făcut parte din Biroul permanent, iată că nu a luat o astfel de măsură, dar acum când dumneavoastră nu mai faceți parte din Biroul permanent, s-ar putea ca măsura aceasta să fie aplicată, ceea ce reprezintă totuși un paradox. Eu vă rog, dacă se poate, să continuăm dezbaterea de astăzi, care este blocată în acest moment, în așa fel încât să asigurăm o eficiență mai mare și...

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Dați-mi, vă rog, dreptul la replică!

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Nu, nu există drept la replică. Numai la ziar există drept la replică. Aici, nu, eu nu vă dau, numai în momentul în care ... Deocamdată eu conduc această ședință și eu vă spun ce este regulamentar și ce nu. Aceasta nu este o chestiune personală, tocmai.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

M-ați jignit și eu trebuie să spun ceva... e o chestiune personală.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Eu nu v-am jignit, tocmai, eu ... Care este chestiunea personală, vă rog s-o lămuriți.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Dacă nu cunoașteți regulamentul, vă spun eu ce scrie acolo.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Nu, asta vă spun eu. Deocamdată, regulamentul ...

Domnule deputat, pentru o chestiune personală, eu am făcut o precizare legată de program...

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Și de regulament, lucru care este inadmisibil,… acordați oricând oricărui deputat într-o chestiune de procedură și care înseamnă regulament, domnule președinte,

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Dumneavoastră ați cerut cuvântul într-o chestiune care nu era de procedură și ați făcut un anunț.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Și dumneavoastră ați intervenit cu procedura și a trebuit să vă răspund la procedură. Obligatoriu. Vă rog frumos să-mi dați cuvântul să aducem adevărul în față în legătură cu...

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Luați cuvântul, domnule Gavra, că-mi dau seama că ...

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte, nu are rost să reluăm discuțiile pe regulament, decât pe texte. Ceea ce spuneați dumneavoastră de dimineață că eu nu am venit la lucrările Camerei decât mai târziu, mie îmi plac ironiile. Eu vreau să vă anunț că dumneavoastră nu ați participat cu lunile la Parlament. Asta este altă problemă, nu mă interesează că e problema dumneavoastră. Sunteți șef de grup parlamentar, dar nu vă permit să jigniți pe altcineva. Eu am venit exact în momentul în care au început lucrările și am stat acolo. Dumneavoastră vă uitați în față, că e bine așa. După care am coborât în sală și e bine că m-ați văzut și m-ați și salutat. Dar, nu e o problemă, pentru că participarea mea la lucrări n-o contabilizați dumneavoastră și nici eu pe a dumneavoastră. Fiecare grup parlamentar este independent să ia măsurile de rigoare regulamentare. Nu asta e problema. Competiția nu trebuie să vină la nivel de persoană sau de orgolii, ci la nivel de lege și regulament. Dumneavoastră nu aveți dreptate în ceea ce ați spus, pentru că cele 40 de minute, 50, sunt alocate pentru intervenții personale se cheamă, domnule președinte, citiți articolul, eu sunt autorul introducerii acelui articol în fostul regulament. Intervențiile personale ale deputaților, sunt probleme din circumscripție și probleme care nu reclamă intervenția politică a grupului parlamentar.

În regulamentul Camerei Deputaților, din păcate, nu s-a stipulat o prevedere când și cum se fac declarațiile politice în numele grupurilor parlamentare. Dar e de la sine înțeles, vorba domnului deputat Adrian Severin, că: "ceea ce nu scrie se face". Deci se poate, că așa e justiția. La Senat, luni se fac declarații politice pentru că la domniile lor în regulament se prevăd declarațiile politice ca literă de regulament. Poate că în viitorul regulament vom spune clar ce înseamnă declarația politică. Dar, oricând, domnule președinte, în timpul lucrărilor, un lider de grup parlamentar, structura de bază prin care funcționează Camera Deputaților, poate să ceară cuvântul pentru o problemă a grupului parlamentar pentru că reprezintă opinia electoratului. Nimeni nu-i poate lua cuvântul. Deci alegațiile dumneavoastră pe regulament nu au legătură cu intervenția mea. Intervențiile de dimineață sunt pur și simplu personale. Tocmai de aceea nimeni nu face… decât din circumscripții, o problemă legată de o anumită aniversare și așa mai departe.

Vă mulțumesc frumos, respectăm regulamentul și luăm principiul juridic al domnului Severin care s-a aplicat și până acum ca și cutumă practică, "ceea ce nu scrie se poate". E în regulă. Vă mulțumesc.

 
Adoptarea propunerii legislative pentru modificarea și completarea unor dispoziții din Legea nr.3/1977, privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială.  

Domnul Adrian Năstase:

Următorul punct pe ordinea de zi, vă rog. E vorba de propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor dispoziții din Legea nr.3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială

Dau cuvântul inițiatorului. Domnul deputat Kerekes.

   

Domnul Kerekes Karoly:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Această inițiativă legislativă la care este coautor și domnul deputat Dumitru Buzatu de la Grupul parlamentar al PDSR, promovează o noutate în domeniul reglementărilor de pensii propunând neacordarea pensiei de urmaș pentru persoana care a cauzat moartea susținătorului său de pe urma căruia decurge dreptul la pensie. Ideea mi-a fost sugerată de art.655 din Codul civil care prevede următoarele: "Este nedemn de a succede și prin urmare exclus de la succesiune condamnatul care a omorât sau a încercat să omoare pe defunct".

Pentru identitate de rațiune am propus ca pensia de urmaș să nu se acorde persoanei condamnate prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă pentru săvârșirea infracțiunii de omor, tentativă de omor sau lovituri cauzatoare de moarte asupra susținătorului de pe urma căruia decurge dreptul de pensie. Deși dreptul la pensie este un drept constituțional, exercițiul acestuia poate fi restrâns în cazurile prevăzute de art.49 din Constituția României. Un astfel de caz de restrângere este apărarea moralei publice. Neacordarea pensiei de urmaș pentru persoana care i-a cauzat moartea susținătorului său, de pe urma căruia decurge dreptul la pensie, este fără îndoială o măsură de apărare a moralei publice.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul, în continuare, domnul deputat Valentin Iliescu, președintele Comisiei pentru muncă și protecție socială, pentru a prezenta raportul comisiei.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Valentin Adrian-Iliescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru muncă și protecție socială, în ședința din 4 iulie, a luat în dezbatere inițiativa domnului deputat Kerekes cu care a fost de acord, singurele modificări survenite în raportul comisiei nefiind pe fondul inițiativei colegului nostru, ci aș spune, în primul rând, de natură tehnică legislativă.

Având în vedere avizele favorabile pe care comisia le-a primit din partea comisiei juridice și a consiliului legislativ, inclusiv, susținerea din partea reprezentanților executivului, respectiv, a Ministerului Muncii, comisia vă propune dezbaterea și adoptarea raportului prezentat de Comisia de muncă.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Kerekes.

 
   

Domnul Kerekes Karoly:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

O singură completare, mai bine zis, o precizare. Aș vrea să precizez că acest principiu se regăsește și în proiectul de Lege nr.80/1992, adică proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.80/1992 privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor. Proiectul de lege care a fost adoptat de către noi în sesiunea de primăvară și tot așa, săptămâna trecută, și de către Senat.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Începem dezbaterea proiectului de lege. Dacă dorește cineva să ia cuvântul la dezbaterile generale. Este vorba de o lege organică, de aceea vă rog să aveți grijă și liderii grupurilor să invite în sală toți colegii, pentru ca votul final să poată să fie exprimat în condiții regulamentare.

Dacă dorește cineva să participe la dezbaterile generale? Dacă nu trecem la dezbaterile pe articole.

Titlul legii. Vă rog să observați modificarea propusă de către comisie. Inițiatorul este de acord cu această modificare? Da.

Supun votului amendamentul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate. Titlul legii a fost adoptat.

Art.unic este, de asemenea, modificat de către comisie. Inițiatorii sunt de acord cu formularea amendamentului? Da. În aceste condiții, supun votului dumneavoastră articolul unic în varianta comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă propun să exprimăm votul final al acestei legi la 11,30 împreună cu celelalte legi care vor mai fi votate la acel moment. Este vorba de un proiect de lege care a rămas de ieri, la care vom mai adăuga și alte texte în discuție astăzi.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru completarea Anexei nr.1 la Ordonanța Guvernului nr.20/1992 privind activitatea de metrologie.  

Următorul punct pe ordinea de zi este proiectul de Lege pentru completarea Anexei nr.1 la Ordonanța Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie.

Dacă este cineva prezent din partea inițiatorului?

Vă rog să luați cuvântul.

   

Domnul Lany Szabolcs:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Din partea Ministerului Industriei și Comerțului, mă numesc... și sunt secretar de stat.

Solicitarea se referă la un art.unic privind introducerea în Ordonanța Guvernului nr.20 privind activitatea în metrologie a unei unități de măsură, respectiv piciorul. Unitățile de măsură folosite în aviația internațională sunt reglementate prin prevederile Anexei nr.5 la Convenția aviației civile internaționale de la Chicago - unități de măsură. Recomandarea a IV-a a actului final al convenției recunoaște sistemul metric ca fiind sistemul principal de unități de măsură pentru navigația aeriană, cu excepția situațiilor în care acest lucru este indezirabil sau impracticabil.

Ediția a IV-a a Anexei nr.5 specifică utilizarea sistemului ISO de unități de măsură pentru navigația aeriană, dar permite și realizarea unor alte unități de măsură, unele în mod permanent, altele numai temporar. Printre unitățile de măsură utilizabile temporar sunt specificate: piciorul pentru măsurarea distanțelor, respectiv înălțimilor, și piciorul pe minut pentru măsurarea vitezelor.

Situația în România, conform legislației române, respectiv Ordonanța Guvernului nr. 90/1992 privind activitatea de metrologie, modificată și aprobată prin Legea nr.11/1994 în toate domeniile de activitate din țara noastră trebuie să se utilizeze unități de măsură legale, stabilite prin același act normativ. În Anexa nr.1 la Ordonanța Guvernului nr. 20, prin care sunt enumerate unitățile de măsuri legale în România la Cap.II, III, - unități menținute temporar împreună cu sistemul internațional - figurează pentru a fi folosite, în continuare, în domeniul aeronautic următoarele: mila marină și nodul care, prin urmare, sunt unități de măsură legale. Unitatea de măsură propusă care nu figurează în lista unităților de măsură legale este piciorul.

În conformitate cu reglementările internaționale în domeniul aviației civile, piciorul este folosit pentru măsurarea următoarelor mărimi: pentru altitudini, înălțimi, cote și niveluri, alături de metru, respectiv pentru viteza verticală picior/minut, alături de metru/secundă. Se constată folosirea în paralel a două unități de măsură pentru distanțe verticale: metrul, sub înălțimea de tranziție și piciorul, deasupra nivelului de tranziție. Această situație se datorează condițiilor istorice și dotării flotilei românești, în special cu avioane de proveniență sovietică înainte de 1989. În ultimii ani, situația s-a schimbat în mod radical în aviația civilă din România prin dotarea companiilor românești cu avioane preponderent de fabricație occidentală. Sub aspect tehnic piciorul și mila nautică sunt unități de măsură mai adecvate decât metrul și kilometrul, pentru măsurarea distanțelor verticale și, respectiv, orizontale, folosite în navigația aeriană, ținând cont de echipamentele pereche bord-sol existente.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc. Dacă se poate, mai succint. Am înțeles rațiunea pentru modificare...

 
   

Domnul Lany Szabolcs:

În concluzie, dacă îmi permiteți, să solicităm aprobarea introducerii acestui supliment, respectiv a unității de măsură - piciorul.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc foarte mult. Raportul comisiei.

 
   

Domnul Dan Ioan Popescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Deoarece profesorul Lany Szabolcs a făcut o expunere dezvoltată a necesității acestei modificări în raportul comisiei, noi susținem utilitatea aprobării proiectului de lege, în forma prezentată de către inițiatori.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Da.

Domnul deputat Leonăchescu.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Problema sistemelor de unități de măsură este foarte veche, de când lumea și va dăinui în continuare. Noi lucrăm deja, ne-am orientat către Sistemul Internațional de Unități de Măsură, trecând prin etapele acelea dure de trecere de la unitățile de măsură arhaice românești la acestea moderne care au câștigat, sistemul acesta și unitățile acestea, întreaga planetă.

Eforturi disperate fac țările anglo-saxone de a asimila Sistemul Internațional de Unități de Măsură și întreaga lor literatură este oglinda acestui efort. Cărțile universitare sunt redactate în ambele sisteme de unități de măsură. Eu nu înțeleg de ce este nevoie de un asemenea proiect de lege, ca noi să creăm breșe în sistemul nostru internațional, adoptând unități de măsură deja perimate în țările anglo-saxone, pentru că există un echipament cu asemenea instrumente de măsură. Și noi avem manometre, în atmosfere. Am trecut la bari, pentru presiuni. De ce să nu facă constructorii de nave efortul de a le proiecta, executa și dota cu instrumente de măsură în sistemul internațional ?!.

Dați-mi voie să exprim punctul de vedere al deputaților Partidului România Mare, că suntem împotriva unui asemena sistem paralel, incipient, dacă vreți, de introducere, de legiferare la noi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Da. Punctul de vedere al inițiatorului. Dacă vreți să răspundeți la aceste observații?

 
   

Domnul Lany Szabolcs:

Domnule președinte,

Stimate doamne și domni deputați,

Unitatea de măsură - piciorul - ....

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog să ridicați puțin microfoanele ca să se audă foarte bine ce spuneți.

 
   

Domnul Lany Szabolcs:

Într-adevăr, este vorba de o unitate de măsură care este veche și care are o utilizare tradițională. Problema pentru care se cere adoptarea acestei unități, de fapt, Ministerul Transporturilor cere aceasta, este aceea de a asigura o siguranță în zbor, pentru a nu avea probleme în ceea ce privește corelarea cu unitățile de măsură diferite. Respectiv cunoașterea acestei unități de măsură și folosirea unității de măsură - piciorul - în aeronautică, se consideră că este un element de siguranță a zborului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Leonăchescu.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Stimați colegi,

Problema unităților de măsură nu este a unui singur minister, a Ministerului Transporturilor, sau numai a unui singur departament, Departamentul aviației, din acest minister. Problema aparține de stat.

Deci, ar trebui să consultăm în această problemă Institutul de Metrologie, să-și dea avizul dacă acceptă apariția, pe această cale, la solicitarea unui minister, a unui alt sistem de unități de măsură, paralel. Că de la introducerea piciorului derivă: picior pe secundă, picior pe secundă la pătrat, pentru viteză, accelerație etc. rezultă alte unități de măsură, derivate. Argumentul nu rezistă.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Punctul de vedere al comisiei.

 
   

Domnul Dan Ioan Popescu:

Domnule președinte,

Noi credem, în continuare, că este util acest paralelism. De altfel, este prevăzut și într-o serie de prevederi ale unor acte cu caracter internațional, și eu am în față prevederile documentelor Organizației Aviației Civile Internaționale, iar pentru o corelare între diversele țări, mi se pare corectă mențiunea pe care inițiatorul a făcut-o.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Punctul de vedere al inițiatorului. Dacă mai aveți ceva de adăugat?

Deci, reprezentantul Institutului de Metrologie. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Dan Stoichițoiu:

De la Biroul Român de Metrologie legală, care de fapt este inițiatorul Legii metrologiei, Ordonanța nr. 20.

Stimate domnule președinte,

Stimați deputați,

Bineînțeles că domnul deputat are dreptate, în sensul că România este membră fondatoare și semnatară a Convenției metrului și noi am semnat că ne aliniem la Sistemul internațional de unități de măsură, care este prevăzut în lege, dar, în paralel, se practică și folosirea de unități de măsură tolerate.

Bineînțeles că Ministerul Transporturilor poate folosi piciorul pentru măsurarea altitudinii, ca unitate paralelă cu cea prevăzută prin lege. De fapt, toți călătorim cu avionul, dumneavoastră ați văzut pe ecrane că apare simultan, adică alternativ, și transmiterea cotelor în metri și după aceea în feet, în picioare și așa mai departe.

Deci, problema este că, într-adevăr, ar părea paradoxal să introducem o unitate de măsură care nu face parte din Sistemul internațional de unități de măsură, dar la punctul 2.3 din Anexa unităților de măsură mai apar și alte unități menținute temporar, împreună cu sistemul interanțional, cum ar fi mila, arul, hectarul și așa mai departe.

Deci, se poate introduce și piciorul alături de acestea sau, foarte bine, nu se poate intruduce. Este o decizie pe care dumneavoastră o puteți lua prin vot. Eu vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Întâi titlul legii. Dacă sunt observații? Dacă nu, supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu două voturi împotrivă și o abținere, titlul legii a fost adoptat.

Articolul unic. Dacă sunt observații? Dacă nu, îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 8 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu 8 voturi împotrivă articolul unic a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 8 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu 8 voturi împotrivă proiectul de lege a fost adoptat.

Vă mulțumesc.

 
Adoptarea propunerii legislative privind organizarea Monitorului Oficial al României.  

Mergem mai departe.

A venit doamna directoare Ciubâncan. O rog să prezinte, din partea Monitorului Oficial, datele care au fost solicitate în legătură cu varianta, cu traducerea în limba maghiară a exemplarelor din Monitorul Oficial.

Aveți cuvântul, doamna directoare.

   

Doamna Eugenia Ciubâncan:

Bună ziua, domnule președinte,

Bună ziua, domnilor deputați,

Partea I a Monitorului Oficial, în traducerea în limba maghiară, cuprinde legile și deciziile Curții Constituționale la acestea, hotărârile de Guvern cu caracter normativ, de interes general.

După cum se vede, sfera este mai restânsă decât la Partea I, în limba română și, ca urmare, în anul 1998 au fost tipărite 135 de numere, față de 335 în limba română.

Tirajul publicației în limba maghiară este de 199 de exemplare de apariție, din care 174 reprezintă abonamentele. 25 de exemplare sunt de serviciu și au destinația: Biblioteca Națională și biblioteca proprie, redacție și altele.

Distribuția tirajelor pe județe este următoarea: județul Bihor - 12 exemplare; județul Covasna - 20; județul Harghita - 35; județul Mureș - 12; județul Timiș - 3. Două exemplare pleacă la export. În Capitală se distribuie 11 exemplare.

În anul 1997 regia a cheltuit 152.519.124 lei pentru realizarea publicației, înregistrând pierderi de peste 95 de milioane, puțin peste.

Pe primele 7 luni ale anului regia a cheltuit puțin peste 125 de milioane, înregistrând pierderi de 74 de milioane.

Regia compensează pierderile din veniturile din alte activități. Nu primește subvenții de la buget pentru această publicație.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă mai sunt întrebări?

Da, domnule deputat, vă rog.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Dacă-mi permiteți? Eu aș întreba, pentru că nu sunt în temă și tocmai de aceea a venit doamna directoare, dacă acele 125 de milioane, care reprezintă costurile totale, sunt cheltuite din sumele, în parte, provenite din câștigurile de pe urma publicațiilor comandate de Parlament?

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Dacă puteți să răspundeți?

 
   

Doamna Eugenia Ciubâncan:

Nu se pune o asemenea problemă.

Regia Autonomă Monitorul Oficial are 40 % din venituri din alte surse decât publicațiile oficiale ale statului, iar ponderea încasărilor de la Parlament este cu totul nesemnificativă; cu totul nesemnificativă!

Nu există aici, noi avem abonați. Avem 60.000 de abonați la Partea I. Statul nu dă nimic regiei, ia! (Aplauze în sală.)

Iertați-mă că am fost concisă. Pot să spun sub ce formă, ce fel de taxe, impozite, dar dumneavoastră le cunoașteți bine.

O voce din sală:

Dar Monitorul Oficial nu este al statului?

 
   

Doamna Eugenia Ciubâncan:

Funcționează sub autoritatea Camerei Deputaților. Este stat, dar este Parlamentul României.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi,

Cred că sunt condiții acum să putem vota. Rog încă o dată liderii grupurilor să invite în sală colegii.

Stimați colegi,

Vă propun să luați loc în bănci, ca să putem vota art. 18 și apoi proiectul de lege în ansamblu.

Avem la art. 18 două variante.

Stimați colegi,

Vă rog să luați loc în bănci ca să putem vota. Vă rog să luați loc în bănci.

Articolul 18, reiau, are în momentul de față două variante posibile: una care este cea care a fost difuzată de către inițiatori și, pe de altă parte, propunerea de amendare a textului, pe care v-o citesc, a domnului deputat Țurlea: "Monitorul Oficial se publică în limba română și în limbile minorităților naționale reprezentate în Parlament".

 
   

Domnul Petre Țurlea:

Prima este de eliminare!

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat,

Am reținut acum.

Deci, avem două amendamente ale domnului deputat Țurlea. Primul amendament este de eliminare a textului art. 18.

Dumneavoastră va trebui să optați între două situații posibile: o situație în care să nu existe nici o referire la traduceri în alte limbi, și atunci primul vot va fi cel asupra amendamentului de eliminare a textului art. 18, iar în situația în care nu veți accepta eliminarea art. 18, atunci am să supun la vot cele două variante, în care să existe doar traducerea în limba maghiară sau o variantă cu traducerea în limba română și în limbile minorităților naționale, în ansamblu. Deci, nu numai limba maghiară, ci toate limbile minorităților reprezentate în Parlament.

Deci, în felul acesta vor organiza votul.

Vă rog, în primul rând, să vă pronunțați în legătură cu amendamentul propus de domnul deputat Țurlea, de eliminare a art. 18.

Cine este pentru amendamentul domnului Țurlea? Vă rog să numărați. 26 de voturi pentru, insuficiente pentru adoptarea amendamentului.

În aceste condiții, avem de ales între textul așa cum există acum și care este un text mai restrictiv, care vizează numai traducerea în limba maghiară, și un text mai larg, care înseamnă traducerea nu numai în limba maghiară, dar practic în limbile tuturor minorităților naționale reprezentate în Parlament.

În aceste condiții, supun votului prima dată varianta de text mai restrictivă, care este cea numai cu traducerea în limba maghiară. Deci, practic, varianta inițiatorilor.

În măsura în care nu veți fi de acord cu această variantă, se poate bănui că veți fi de acord cu o variantă ... sau cred că este mai corect să începem cu varianta mai largă, astfel încât după aceea să putem să venim la varianta mai restrânsă.

Am să pun la vot al doilea amendament al domnului Țurlea, pe care vi-l citesc: "Monitorul Oficial se publică în limba română și în limbile minorităților naționale reprezentate în Parlament".

Cine este pentru acest amendament al domnului Țurlea? Vă rog să numărați. 23 de voturi pentru, insuficiente pentru adoptare.

Supun acum votului dumneavoastră varianta inițiatorilor, variantă acceptată și de către comisia sesizată în fond.

Cine este pentru acest text? Vă rog să numărați. Trebuie să numărăm, ca să fie lucrurile foarte clare. 163 de voturi pentru.

Împotrivă? Vă rog să numărați. 22 de voturi împotrivă.

Abțineri? 15 abțineri.

Rezultatul votului este următorul: 163 de voturi pentru, 22 împotrivă și 15 abțineri.

Cu majoritate de voturi textul art. 18 a fost adoptat, în varianta inițiatorilor.

Stimați colegi,

În acest moment putem să supunem votului proiectul de lege în ansamblu, inițiativa legislativă, referitoare la organizarea Monitorului Oficial.

Așa că supun votului dumneavoastră acest text în ansamblu, proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 175 de voturi pentru.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 19 abțineri.

Cu 175 de voturi pentru, 1 vot împotrivă și 19 abțineri proiectul de lege a fost adoptat.

 
Adoptarea propunerii legislative pentru modificarea și completarea unor dispoziții din Legea nr.3/1977, privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială.  

Stimați colegi,

Vă propun să votăm, fiind vorba de o lege cu caracter organic, propunerea legislativă de modificare a Legii nr. 3/1977, cea pe care am adoptat-o mai înainte, la inițiativa colegilor noștri Kerekes și Buzatu.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu, fiind vorba de o lege organică.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 190 de voturi pentru.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu o abținere... Nu, nu a fost abținere, ci numai inerție.

Cu 190 de voturi pentru, proiectul de lege a fost adoptat.

Adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.70/1997 privind controlul fiscal.  

Supun votului dumneavoastră acum proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 70/1997 privind controlul fiscal. Este un proiect de lege care a fost discutat ieri.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 195 de voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate și acest proiect de lege a fost adoptat.

Adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea și completarea dispozițiilor articolului 29 din Ordonanța Guvernului nr.20/1992 privind activitatea de metrologie.  

Stimați colegi,

Continuăm cu proiectul de Lege pentru modificarea și completarea dispozițiilor art. 29 din Ordonanța Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie.

Din partea inițiatorului. Aveți cuvântul.

   

Domnul Dan Stoichițoiu:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Doamnelor și domnilor,

Sper ca această propunere să nu mai necesite comentarii, deoarece cuantumul amenzilor care sunt prevăzute în Legea metrologiei, care se aplică astăzi, sunt la nivelul celor din anul 1992, atunci când a fost aprobată Ordonanța nr. 20/1992, și sunt în totală neconcordanță cu gravitatea abaterilor săvârșite de persoane fizice sau juridice.

De aceea, pentru asigurarea unei eficiențe sporite a măsurilor stabilite de organele de control în domeniul metrologiei, se impune majorarea, conform propunerii prezentate în proiectul de modificare a art. 29, privind cuantumul amenzilor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc. Din partea comisiei?

 
   

Domnul Dan Ioan Popescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Proiectul de lege are ca obiect numai majorarea limitelor amenzilor contravenționale prevăzute de art. 29 din Ordonanța Guvernului nr. 20/1992 și în ședința comisiei noastre s-a acordat aviz favorabil pentru dezbatere în plenul Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc.

Dacă dorește cineva să participe la dezbaterile generale? Dacă nu, trecem la dezbaterea pe articole.

Titlul legii, dacă sunt observații? Dacă nu, supun votului titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul unic. Dacă sunt observații?

Dacă nu, îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi proiectul de lege a fost adoptat.

Vă mulțumesc.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.24/1998 privind aprobarea plafonului de îndatorare publică externă a României pentru anul 1998.  

Următorul punct de pe ordinea de zi este proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 24/1998 privind aprobarea plafonului de îndatorare publică externă a României pentru anul 1998.

Din partea inițiatorului are cuvântul domnul secretar de stat Costea.

   

Domnul Mircea Ionuț Costea (Secretar de stat în Ministerul Finanțelor):

Pentru realizarea programului de reformă și de dezvoltare economico-socială, pe lângă alocarea resurselor interne, care de cele mai multe ori sunt insuficiente, este necesară atragerea de resurse financiare externe.

Astfel, Guvernul contractează direct împrumuturi externe pe termen mediu și lung sau garantează împrumuturi externe contractate de către societăți comerciale, regii autonome și autorități locale.

Pentru anul 1998, Guvernul, prin Ordonanța nr. 24, a aprobat un plafon de îndatorare externă în valoare de 2,9 miliarde dolari.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc.

Are cuvântul, în continuare, domnul deputat Traian Decebal Remeș, președintele Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

 
   

Domnul Traian Decebal Remeș:

Domnule președinte de ședință,

Domnilor colegi,

Comisia noastră cere să fie dezbătută și adoptată ordonanța în forma prezentată.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Dacă nu, trecem la dezbaterea proiectului de lege, în forma transmisă de către inițiator.

Titlul legii. Dacă sunt observații? Dacă nu sunt, supun votului dumneavoastră titlul acestei legi.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi, titlul legii a fost adoptat.

În continuare, articolul unic va fi discutat pe textul ordonanței. Vă rog să observați textul acesteia, care are un singur articol, pe care îl supun dezbaterii.

Dacă sunt observații? Nu sunt, supun votului articolul unic al ordonanței.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Cu o abținere, articolul unic al ordonanței a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră acum articolul unic al proiectului de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Cu o abținere, articolul unic al proiectului de lege a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu o abținere, proiectul de lege a fost aprobat. Vă mulțumesc.

 
Amânarea dezbaterilor:  

Următorul punct pe ordinea de zi este proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/1997 și a Ordonanței Guvernului nr. 56/1997. Dau cuvântul, mai întâi, domnului deputat Valentin Iliescu, președintele Comisiei pentru muncă și protecție socială.

   

Domnul Valentin Iliescu:

Domnule președinte și stimați colegi,

Mă simt nevoit, din partea biroului Comisiei pentru muncă și protecție socială (și sper ca solicitarea noastră să aibă și sprijinul inițiatorului), să solicit amânarea discuțiilor pentru aprobarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/1997 și a Ordonanței Guvernului nr. 56/1997, având în vedere că raportul întocmit la acest proiect de lege de aprobare a ordonanțelor a fost încă din 18 februarie 1998 și că, între timp, prin alte legi (respectiv, prin Legea nr. 154/1998), au fost aduse modificări unor articole din Legea nr. 40/1991 și Legea nr. 53/1991, legi la care face referire Ordonanța nr. 9.

Din acest motiv, solicit (și solicitarea este valabilă și pentru următorul punct de pe ordinea de zi, respectiv, pentru Ordonanța Guvernului nr. 55/1997) amânarea discuțiilor la cele două ordonanțe, timp în care Comisia pentru muncă și protecție socială să întocmească un raport suplimentar.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Punctul de vedere al inițiatorului? Domnul secretar de stat Flavius Baias.

 
   

Domnul Flavius Baias (secretar de stat în Ministerul Justiției):

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Suntem de acord cu solicitarea președintelui comisiei de specialitate a Camerei Deputaților. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Înțeleg, domnule secretar de stat, că sunteți de acord cu amânarea dezbaterii și la următorul punct? Da.

În aceste condiții, supun votului dumneavoastră amânarea discutării celor două puncte: 6 și 7 din ordinea de zi de astăzi și trimiterea lor la comisii, în vederea pregătirii unui raport suplimentar.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi, propunerea comisiei a fost acceptată. Vă mulțumesc.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.29/1998 privind plata contribuției de 8% din valoarea asistenței tehnice primite de la Agenția Internațională pentru Energie Atomică - Viena (A.I.E.A.).  

Trecem la pct. 8 de pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 29/1998 privind plata contribuției de 8% din valoarea asistenței tehnice primite de la Agenția Internațională pentru Energia Atomică de la Viena.

Din partea inițiatorului, domnul secretar de stat Mircea Pușcă. Aveți cuvântul.

   

Domnul Mircea Pușcă:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței nr. 29/1998, care a fost avizat favorabil de către comisie și a fost adoptat în plenul Senatului, rezolvă o problemă cu care România a rămas în culpă față de Agenția Internațională de Energie Atomică de la Viena, privind returnarea a 8% din valoarea asistenței tehnice pe care această agenție o acordă statelor membre. Prin această ordonanță, Guvernul României a rezolvat, pe de o parte, cum spuneam, reglementarea acestor datorii ale României, care datau din 1989 și, pe de altă parte, a reglementat posibilitatea ca, atât instituțiile publice care beneficiază de această asistență tehnică, cât și societățile comerciale sau regiile autonome sau în ceea ce se vor transforma, agențiile naționale, vor putea să facă această plată privind retunarea, subliniez încă o dată, a 8% din asistența tehnică acordată de către Agenția Internațională de Energie Atomică de la Viena.

Eu vă rog să aprobați prin votul dumneavoastră această reglementare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al comisiei? Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Gheorghe Secară:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a analizat conținutul ordonanței, a avizat-o favorabil și propune ca ea să fie votată în forma primită de la Senat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul la dezbaterile generale, în legătură cu proiectul acestei legi? Dacă nu, supun dezbaterii titlul legii, în cadrul discuției pe articole.

Dacă sunt observații? Nu sunt, supun votului titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul unic, dacă sunt observații? Dacă nu, îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului proiectul de lege, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea art.47 din Ordonanța Guvernului nr.21/1992 privind protecția consumatorilor.  

Următorul punct pe ordinea de zi este proiectul de Lege pentru modificarea art. 47 din Ordonanța Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor. Din partea inițiatorului, are cuvântul secretarul de stat, domnul Eliade Mihăilescu.

   

Domnul Corneliu Eliade Mihăilescu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În aplicarea Ordonanței Guvernului nr. 21/1992, aprobată prin Legea nr. 11/1994 privind protecția consumatorului, s-a constatat că amenzile contravenționale prevăzute au un cuantum care, în condițiile inflației, a devenit în totală neconcordanță cu gravitatea abaterilor constatate pe piață. De altfel, acest cuantum este la nivelul anului 1992, iar prezentul proiect de lege, practic, prevede o indexare a acestor amenzi cam de zece ori față de nivelul anului 1992.

Față de cele prezentate, supunem spre aprobare proiectul de lege alăturat. Eu vreau să vă spun că prin aceste amenzi, în momentul de față, aproape 63% din alocațiile bugetare sunt acoperite și sperăm ca acest cuantum să se îmbunătățească substanțial prin aplicarea noului proiect de lege și cu efecte în ceea ce privește disciplinarea agenților economici care încalcă prevederile Legii nr. 11 privind protecția consumatorilor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc și eu.

Punctul de vedere al comisiei? Rog Comisia pentru industrii să-și confirme punctul de vedere, care este deja conținut în avizul care a fost transmis. Înțeleg că avizul este pozitiv.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul la dezbaterile generale? Dacă nu, trecem la dezbaterea pe articole.

Titlul proiectului de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La articolul unic, dacă sunt observații? Dacă nu, îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului proiectul de lege, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru completarea art.2 din Legea nr.12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite.  

Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru completarea art. 2 din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite. Are cuvântul din nou domnul secretar de stat Eliade Mihăilescu, din partea inițiatorului.

   

Domnul Corneliu Eliade Mihăilescu:

Legea nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite este anterioară înființării Oficiului pentru protecția consumatorului (august 1992) și, de aceea, inspectorii oficiului nu sunt pomeniți, ca abilitare, în aplicarea prevederilor acestei legi. De altfel, unele prevederi ale legii se referă strict la aspecte care privesc protecția consumatorului, și anume: nerespectarea sau depășirea termenului de valabilitate a produselor; condiționarea vânzării unor mărfuri; omisiunea afișării prețurilor și tarifelor; vânzarea cu lipsă la cântar; falsificarea sau substituirea de produse; vânzarea ambulantă în alte locuri decât cele autorizate. Aceste încălcări, în momentul de față, se constată și de către inspectorii Oficiului pentru protecția consumatorului, ele, practic, reprezintă cam 25% din abaterile pe care inspectorii noștri le constată. Ele însă nu pot fi sancționate direct și, în momentul de față, sunt transmise la organele de control prevăzute în lege, îngreunând foarte mult rezolvarea acestor probleme.

Proiectul de lege a fost adoptat în Senat în ședința din 16 februarie 1998. Sper că prin adoptarea acestei legi, Oficiul pentru protecția cosumatorului și, în general, piața vor suferi o îmbunătățire în ceea ce pivește calitatea controlului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Punctul de vedere al comisiei? Domnul deputat Emil Popescu, președintele Comisiei juridice.

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Raport asupra proiectului de Lege pentru completarea art. 2 din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite: "Cu Adresa nr. ..., înregistrată sub nr. ..., secretarul general al Camerei Deputaților a trimis Comisiei juridice, spre dezbatere în fond, proiectul de lege menționat mai sus. Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de Lege pentru completarea art. 2 din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite cu Avizul nr. 815. Acest proiect de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 16 februarie 1998.

În conformitate cu prevederile art. 57 din Regulamentul Camerei, comisia a examinat proiectul de lege în ședința din 4 martie 1998. În urma dezbaterilor, membrii comisiei, reținând că modificarea propusă cu privire la necesitatea abilitării inspectorilor Oficiului pentru protecția consumatorului de a aplica sancțiunile pe care le constată în baza Legii nr. 12 este justificată, a hotărât, prin consens, ca proiectul de lege să fie supus plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și aprobare, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare."

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc și eu.

Dacă cineva dorește să participe la dezbaterea generală? Dacă nu, trecem la dezbaterea pe articole și vă invit să vă pronunțați în legătură cu titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi, titlul legii a fost adoptat.

Articolul unic. Dacă sunt observații? Dacă nu, îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului, acum, proiectul de lege, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi, proiectul de lege a fost aprobat.

Vă mulțumesc.

 
Dezbateri asupra proiectului de Lege privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic.  

Stimați colegi,

Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi, proiectul de Lege privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic. Dacă, din partea inițiatorului, dorește cineva să ia cuvântul? Domnul secretar de stat Flavius Baias.Aveți cuvântul.

   

Domnul Flavius Baias:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Asistența juridică în România este reglementată în prezent prin Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, precum și de Decretul nr. 143/1953 privind organizarea și funcționarea oficiilor juridice. Este de observat că dacă Legea privind exercitarea profesiei de avocat este o reglementare modernă, adaptată noilor condiții economico-sociale ale societății românești, reglementarea privind organizarea și funcționarea oficiilor juridice precum și a profesiei de consilier juridic, respectiv de juristconsult, este depășită de realitățile specifice economiei de piață și raporturilor sociale într-o societate democratică.

Acesta este motivul pentru care a fost elaborat prezentul proiect de Lege privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic. Prin acest proiect de lege se popune reglementarea statutului juridic al consilierilor juridici, a asistenței juridice a autorităților și instituțiilor publice, precum și a persoanelor juridice de drept privat. În proiect, sunt stabilite condițiile de dobândire a calității de consilier juridic sau de încetare a acestei calități, cu precizarea că, atât dobândirea, cât și încetarea acestei calități, se fac prin înscrierea pe tabloul consilierilor juridici sau prin radierea de pe acest tablou.

Întrucât asigurarea asistenței juridice și a conformității întregii activități cu legea este de o deosebită importanță în toate sectoarele de activitate, dar mai cu seamă în sectorul public, proiectul de lege instituie obligativitatea înființării de compartimente juridice la autoritățile publice centrale, județene, municipale și orășeneși și la toate instituțiile publice. Consilierii juridici din aceste compartimente au calitatea de funcționari publici și statutul corespunzător. La agenții economici sau la alte persoane juridice care nu sunt de interes public, consilierii juridici sunt încadrați prin contract de muncă, au statutul de salariați și își exercită profesia în cadrul compartimentelor juridice. De asemenea, s-a prevăzut posibilitatea exercitării profesiei de consilier juridic și în temeiul unei convenții civile de prestări servicii, încheiată în condițiile legii, cu o altă persoană juridică decât cea care este numită sau angajată, ori prin cumul de funcții.

În Cap. III, intitulat "Drepturile și îndatoririle consilierului juridic", sunt prevăzute drepturile consilierului juridic de a alege și de a fi ales în organe de conducere ale profesiei, precum și unele drepturi privind asigurarea secretului profesional, element extrem de important al profesiei, și unele îndatoriri menite să asigure exercitarea în condiții corespunzătoare a acestei profesii.

Dispozițiile referitoare la răspunderea disciplinară a consilierilor juridici și la cercetarea abaterilor și aplicarea sancțiunilor sunt cuprinse în Cap. VI al proiectului.

De asemenea, sunt de menționat dispozițiile privind organizarea internă a profesiei.

Dacă sunteți de acord cu proiectul, așa cum v-a fost supus dezbaterii, vă rugăm să-l adoptați.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc.

Așteptăm acum punctul de vedere al Comisiei juridice. Domnul deputat Grădinaru. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Nicolae Grădinaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art. 57 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități a examinat proiectul de lege și propunerea legislativă, în prezența reprezentanților Ministerului Justiției și Uniunii consilierilor juridici din România. Acest proiect de lege a fost avizat favorabil de către Ministerul Finanțelor, Ministerul Justiției, Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Departamentul pentru administrație publică locală.

În urma examinării proiectului de lege și a propunerii legislative, în ședința din 1 iulie 1998, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât cu majoritate de voturi ca acestea să fie supuse spre dezbatere și adoptare, cu următoarele amendamente (pe care le aveți în față și vi le supunem dezbaterii).

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc.

Dacă cineva dorește să participe, din partea grupurilor parlamentare, la dezbaterile generale? Aveți cuvântul, domnule deputat, din partea Grupului parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România.

 
   

Domnul Szekely Ervin:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

În concepția noastră, rațiunea Legii de organizare a profesiei de consilier juridic este tocmai de a stabili un cadru juridic adecvat pentru exercitarea unei profesii liberale. Reglementarea actuală - și, din păcate, și cea propusă de către inițiator și acceptată de Comisia juridică a Camerei Deputaților - nu corespunde nici intereselor agenților economici, dar nici intereselor consilierilor juridici.

Eu cred că esenția legii se rezumă la un singur articol, și anume la acela care stabilește modul de organizare a acestei profesii. Pentru că, după cum se știe, o dată cu instaurarea dictaturii, s-a încetățenit și în România un sistem sovietic al consilierilor juridici, și anume, aceștia sunt subordonați și lucrează în cadrul instituțiilor și în cadrul agenților economici. Or, această formă de organizare, nici în socialism nu a fost foarte eficientă, dar în condițiile economiei de piață este total inadecvată, pentru că marea majoritate a agenților economici sunt de dimensiuni mici, sunt societăți cu răspundere limitată. Chiar este stipulată în politica economică a Guvernului actual încurajarea întreprinderilor mici și mijlocii, care au doar câțiva angajați sau câteva zeci de angajați și este evident că o asemenea societate nu poate să suporte cheltuielile privind menținerea unui specialist în domeniul juridic, menținerea unui consilier juridic. Și nici volumul de muncă la o astfel de unitate nu reclamă, nu necesită menținerea unui consilier juridic.

Pe de altă parte, nu corespunde nici intereselor consilierilor juridici, pentru că ei totuși au acumulat o experiență și o competență în domeniul legislației economice, în domeniul economic și financiar și ei vor să pună în valoare această competență și experiență profesională, însă nu se poate realiza acest lucru dacă sunt, în continuare, legați de glie și nu pot să desfășoare în condiții de concurențialitate profesia lor. De aceea, a existat o propunere rațională, făcută de mai mulți colegi, la care m-am raliat și eu, care să permită funcționarea consilierilor juridici în cadrul birourilor individuale sau colective și care ar putea să deservească interesele mai multor societăți, pe baza contractelor civile.

După părerea mea, această organizare ar fi fost într-adevăr liberală, ar fi într-adevăr liberală și ar corespunde și cerințelor economiei de piață, nemaivorbind despre cerințele de funcționalitate, de stabilitate.

Deci, atunci când, de exemplu, de existența unei societăți comerciale cu răspundere limitată depinde și calitatea de consilier juridic, pentru că veți vedea că în cadrul legii este făcută această legătură, atunci existența lui ca profesionist, ca și consilier juridic este aleatorie, pentru că o societate poate să se desființeze de la o zi la alta și el rămâne fără contract de muncă și ca atare nu poate să beneficieze, nu poate să profite de avantajele profesiei pe care o are.

în concluzie, Grupul nostru parlamentar suține acel amendament care dorește să dea o reglementare corespunzătoare acestei profesii, iar în cazul în care acesta nu va fi acceptat de către plenul Camerei Deputaților, considerăm că legea nu mai are nici o valoare, este golită de conținut și atunci, practic, menține aceeași formă care există și acum, chiar mai aduce anumite inconveniente și, evident, nu putem să votăm în favoarea legii.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul la dezbaterea generală din partea grupurilor... Dacă nu, trecem la dezbaterea pe articole.

Începem cu titlul legii. Dacă sunt observații privind titlul legii? Dacă nu sunt, supun votului formularea actuală.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 1 a fost reformulat de către comisie. Dacă inițiatorul are observații? De acord. Dacă sunt observații la art. 1?

Da. Domnul președinte Emil Popescu.

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor colegi,

Eu vorbesc acum în calitate personală. Noi am fost de acord cu amendamentul. Noi am fost cei care am propus acest amendament, dar vă fac o propunere de modificare gramaticală, și anume: dacă observați, textul începe cu cuvântul "reprezentarea", "... reprezentarea statului, a autorităților...", urmează o enumerare și după aceea, după o virgulă, urmează: "... precum și apărarea intereselor lor...", prin urmare, sunt două activități, "... se exercită prin corpul...".

Eu fac o obiecțiune cu privire la cuvântul "exercită", fiindcă un drept se exercită, "reprezentarea" nu se exercită, "apărarea" nu se exercită.

în loc de "exercită" propun "se realizează". Deci propun: "Reprezentarea statului, precum și apărarea intereselor lor se realizează...", adică să înlocuim "exercită" prin "se realizează", care este o noțiune mai largă, care răspunde celor două activități principale, atât aceea de reprezentare, cât și aceea de apărare a intereselor lor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Deci, este vorba de modificarea (înlocuirea) cuvântului "se exercită" cu "se realizează". Da, domnule Popescu?

Inițiatorul este de acord? Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Mai sunt observații la acest articol? Dacă nu sunt, supun votului dumneavoastră amendamentul domnului președinte Emil Popescu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră art. 1, în formularea comisiei, cu amendamentul acceptat deja.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 1 a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Articolul 2. Dacă sunt observații?

Dacă inițiatorul este de acord cu propunerea comisiei, de la pct. 2, de modificare a art. 2.

Domnule Baias,

Deci, dacă sunteți de acord cu amendamentul comisiei la pct. 2, la art. 2... Da. Vă mulțumesc.

Dacă sunt observații față de formularea art. 2, în varianta comisiei? Nu sunt observații. Supun votului dumneavoastră art. 2 cu modificarea care apare în raportul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 3, în formularea inițiatorului. Dacă sunt observații? Dacă nu sunt, îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 4, în formularea inițiatorului. Dacă sunt observații? Dacă nu, îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Capitolul II: "Dobândirea și încetarea calității de consilier juridic". Dacă sunteți de acord cu titlul Cap. II?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 5, reformulat de către comisie.

Dacă inițiatorul este de acord cu această reformulare? Da.

Mai întâi, domnul președinte Emil Popescu.

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

La acest articol s-a purtat o controversă cu privire la împrejurarea dacă trebuie să fie cumulativă condiția de domiciliu și calitatea de cetățean și la o variantă actuală a comisiei s-a stabilit că numai în cazul consilierului juridic, care este numit, numai acolo este nevoie să îndeplinească și condiția de domiciliu în România.

Vă citez din nou, astfel cum este reformulat de comisie: "este cetățean român și, în cazul consilierului juridic numit, are domiciliul în România". Exprimarea este clar că este cumulativă. De unde rezultă că pentru ceilalți consilieri, condiția de domiciliu în România nu mai funcționează.

Eu pun în discuția domniilor voastre, pentru că, din punctul de vedere al nostru, nu cred că avem vreo obiecțiune, dar din punctul de vedere al consilierilor juridici ar trebui să ia cuvântul cineva, să ne spună dacă asta nu creează o discriminare în raport cu ceilalți consilieri, sau dacă această condiție este sau nu este ea însăși discriminatorie. Nu-mi dau seama din punctul de vedere al intereselor jurisconsulților.

Vă rog să puneți în discuție această problemă.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Da. Vă mulțumesc.

Deci, domnule Șelaru, dacă colegii sunt de acord la aceste dezbateri, atunci când comisia propune să-l putem invita pe domnul Șelaru, ca să ne prezinte un punct de vedere din partea consilierilor juridici.

Aveți cuvântul, domnule consilier.

 
   

Domnul Constantin Ștefan Șelaru (președintele Uniunii Consilierilor Juridici):

Vă mulțumesc.

Apreciez că această reglementare, adoptată de Comisia juridică, de disciplină și imunități...

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog să ridicați puțin microfoanele, ca să se audă mai bine...

 
   

Domnul Constantin Ștefan Șelaru:

... nu are un conținut discriminatoriu, din contră, lasă la latitudinea persoanei juridice și îi stabilește drepturile ca să-și angajeze propriii consilieri juridici, însă problema pe care încearcă s-o reglementeze textul este problema persoanei fizice, care nu are cetățenie română, sau are cetățenie română și domiciliul în străinătate, dar aceste două condiții trebuie întrunite cumulativ, întrucât este vorba de o persoană care va căpăta calitatea de "funcționar public".

Deci, acesta este singurul aspect important, care intră în discuție, care nu poate fi considerat că ar avea un conținut discriminatoriu.

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Deci, este bine așa cum este?

 
   

Domnul Constantin Ștefan Șelaru:

Exact. Da. Problema este dezbătută.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Da. Vă mulțumesc.

Deci, acceptați formularea comisiei? Da. Cine dorește să mai intervină pe această temă?

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Ervin Szekely:

Deci, eu aș vrea doar să aduc o clarificare: nu este vorba că poate să exercite, sau poate să dobândească calitatea de "consilier juridic" cel care nu este cetățean român. Această condiție este valabilă pentru toată lumea. Este vorba doar despre acei cetățeni români care nu au domiciliul în România.

Există firme, societăți comerciale, care au reprezentanță în străinătate și este evident că consilierul juridic care lucrează acolo nu are domiciliul în România. Și, din acest punct de vedere, nu cred că este vorba de vreo discriminare.

Susțin amendamentul comisiei, așa cum a fost formulat.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Punctul de vedere al inițiatorului?

Supun votului dumneavoastră art. 5 în varianta comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi, art. 5 a fost adoptat în formularea propusă de către comisie.

Articolul 6. Vom examina literele în mod separat.

În ceea ce privește lit.a), comisia propune reformularea variantei inițiale.

Dacă inițiatorul este de acord?

 
   

Domnul Flavius Baias:

De acord, domnule președinte.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Dacă sunt comentarii din partea colegilor?

Vă rog, domnule președinte.

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Iarăși vreau să precizez că, din punctul de vedere al comisiei, pe noi nu ne deranjează acest text, dar vreau să atrag atenția reprezentanților jurisconsulților să fim foarte clari, domnule Șelaru, pentru că dumneavoastră o să luați în cap toate ciocanele izvorâte din acest text. "Cel condamnat definitiv pentru o faptă penală de natură să aducă atingere prestigiului profesiei...". "... de natură să..." - este poarta interpretărilor subiective.

Prin urmare, legea, acest text nu prevede un criteriu definitoriu potrivit căruia să putem deosebi ce aduce atingere și ce nu aduce atingere.

Din punctul meu de vedere, ca membru al Comisiei juridice, sau din punctul de vedere al meu, ca avocat, chestiunea nu prezintă nici o importanță.

Din punctul de vedere al jurisconsulților, asta înseamnă că oricând cineva poate fi îndepărtat, în funcție de o anumită faptă penală, unde legea nu prevede criteriul și deci cel ce aplică, organul sau o instanță, eu știu cine..., va putea să spună: "Domnule, această faptă este de natură să...". Altul poate să spună: "Această faptă nu este de natură să..." Și va trebui să ajungem la o confruntare în planul interpretării și aplicării textului și până la urmă să iasă soluții jurisprudențe diferite.

Dacă domnul Șelaru consideră că este bine, este în regulă, dar vreau să se noteze asta în stenogramă, ca să nu fie nici o discuție ulterior la Senat.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Are cuvântul domnul Șelaru, din partea consilierilor juridici.

 
   

Domnul Constantin Ștefan Șelaru:

Privitor la această propunere, consider că pretinsa lacună a textului, sau pretinsa modalitate de redactare mai largă a acestui articol, consider că ar putea fi înlăturată prin completarea lui, și anume: "... conform statutului profesiei".

În cazul în care nu se acceptă această completare a actualei redactări a articolului, din textul actual rezultă foarte clar că această faptă penală comisă trebuie să aibă o legătură directă, sau să fi fost comisă direct în legătură cu exercițiul profesiei de consilier juridic.

Deci, numai asemenea fapte pot duce la o ulterioară incompatibilitate a consilierului juridic în a-și putea exercita profesia.

În cazul în care se acceptă însă completarea articolului cu mențiunea "conform statutului profesiei", după părerea mea, orice comentariu este de prisos.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Stancov.

 
   

Domnul George Iulian Stancov:

Stimați colegi,

Textul a fost răsdiscutat la comisie într-o anumită perioadă destul de lungă. Cei care au participat la aceste discuții își amintesc de ce am adoptat acest text, așa cum vi-l propunem astăzi și nu acela al inițiatorului. Acela al inițiatorului era foarte restrictiv și permitea altor categorii, cu alte tipuri de sancțiuni penale să acceadă la o asemenea funcție. În corpul proiectului de lege veți găsi categoria "consilierilor juridici numiți", echivalat cu "funcționarii publici". or, potrivit Legii funcționarului public, numai acolo vom găsi criteriile pentru a accede la calitatea de funcționar public, așa cum este echivalat consilierul juridic numit.

A vorbi numai despre statut, mie mi se pare că extindem sfera și la cei numiți, cărora și prin lege li se pot stabili anume fapte care îi fac într-adevăr să fie incompatibili cu funcția, dat fiind faptul că aduc atingere profesiei.

Textul pe care l-am propus plenului este preluat ad literam din Legea organizării și funcționării profesiei de avocat și atunci eu pun o întrebare, fără să cred că unii sunt mai atenți și mai inteligenți decât alții: cum vor putea avocații să facă distincția, așa cum au și făcut-o? Prin propriul corp deontologic stabilesc ce este moral și imoral în a fi un impediment pentru a fi avocat.

Același lucru este valabil, mergând pe încrederea în corpul consilierilor juridici și în Uniunea lor, așa cum este reglementat în proiectul legii, pe care vi-l propunem spre adoptare, așa încât textul mi se pare mie suficient de înțelept pentru ceea ce se cheamă înțelepciunea și moralitatea corpului consilierilor juridici.

Am preluat textul de la legea în vigoare a exercitării profesiei de avocat, pentru a echivala tratamentul și regulile.

Acum, ca să găsim o regulă pentru consilierii juridici, cu trimitere la statut, intrăm în conflict cu ceea ce spuneam mai înainte: ce facem cu cei numiți în instituții ale statului democratic, în anumite organisme? Pot ei să fie sub girul, sub aceeași pălărie, ca să spun așa, când noi încă discutăm mâine proiectul Legii funcționarului public? noi am pus un text generos, suficient de larg ca să permită cu bună credință exercitarea dreptului de control asupra moralității. Deci, sub aspectul acesta, vă rog, fără a intra în discuție cu colegii mei din comisie prea mult, ca să ne lămurim noi între noi prea mult în fața dumneavoastră, să observați că textul acesta nu este decât copia fidelă a textului din Legea avocaților. Și atunci, răspunsul poate îl putem da rapid prin vot.

Dacă la Legea avocaților am gândit că nu va fi arbitrariu între avocați, de ce credem că între consilierii juridici va fi arbitrariul, așa cum este textul?

Și vă rog, din punctul meu de vedere personal, nu vorbesc în contradicție cu președintele comisiei, vorbesc pentru ca textul să fie discutat și votat, să producem legi, nu să producem blocaje în procesul legislativ.

Sigur că, pericole sunt peste tot, chiar și aici, cât stăm de vorbă.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Eu vă propun următorul lucru: să nu extindem în cadrul plenului discuțiile care au avut loc deja în cadrul comisiilor.

Sigur că se pot spune o mulțime de lucruri, se pot găsi texte care să reflecte în diferite forme anumite idei. Nu cred, spre exemplu, că este nevoie de fiecare dată să adăugăm că anumite chestiuni "vor fi precizate în cadrul statutului", pentru că acest statut oricum va veni să precizeze anumite chestiuni. Deci, un astfel de amendament, după părerea mea, nu ar fi necesar.

Pe de altă parte, este clar că ceea ce s-a făcut în cadrul Legii avocaților se poate face și aici. Cu alte cuvinte, va exista o instanță care va aprecia, la nivelul consilierilor, ce anume, în cazul infracțiunilor, al condamnărilor penale poate să justifice o anumită decizie. (Domnul Emil Teodor Popescu i se adresează domnului președinte Adrian Năstase, dar nu se înțelege bine ce spune).

eu am o rugăminte: dacă vreți, eu fac o pauză, și vă las pe dumneavoastră să discutați direct cu dânșii, vă puneți de acord, ca să nu mai facem discuții aici.

Da. rugămintea mea este următoarea: în momentul în care dânșii au o problemă, să ridice mânuța și le dăm cuvântul. Adică, nu mai întrebați dumneavoastră de fiecare dată dacă au o problemă sau nu, că s-ar putea să nu aibă. Dacă n-o exprimă, înseamnă că nu consideră necesar să ia cuvântul, sau să participe la dezbatere. Da?

Deci, noi mergem pe soluțiile comisiei. Voi întreba de fiecare dată inițiatorul dacă este de acord, pentru că, practic, este vorba de amendamente la textul său și, în măsura în care se dorește intervenție din partea consilierilor juridici, vom asculta și opiniile lor, astfel încât să putem lua o decizie.

În aceste condiții, după ce am discutat 20 de minute în legătură cu această literă, înțeleg că nimeni n-are o problemă cu textul respectiv. Așa că îl supun votului dumneavoastră în formularea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Cu o abținere, textul a fost adoptat.

Litera b). Dacă sunt observații? Dacă nu sunt observații, supun votului dumneavoastră textul de la lit.b) al art. 6.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

În ceea ce privește lit.c), se propune eliminarea textului de la lit.c). Dacă inițiatorul este de acord cu această propunere?

 
   

Domnul Flavius Baias:

Da.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt observații? Dacă nu sunt, supun votului propunerea comisiei, de eliminare a lit.c).

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului art. 6 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 7. Vă rog să observați modificarea propusă de comisie la paragraful 1. Dacă sunt observații. Punctul de vedere al inițiatorului? De acord. Da.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Ion Mogoș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Acest proiect de lege stârnește un mare interes pentru o categorie destul de largă de profesioniști, absolvenți ai Facultăților de Drept.

Fără îndoială, consilierii juridici trebuie să aibă o reglementare nouă, în condițiile actuale, pentru că actul normativ după care erau organizați și funcționau, respectiv Decretul nr. 143 este tocmai din anul 1953. Dar, după opinia mea, și am să solicit și Comisiei juridice punctul de vedere, proiectul de lege, așa cum este ajuns în dezbatrere astăzi, în plen, are multe neajunsuri, iar la art. 7, pentru care am intervenit acum, vizează câteva dintre ele care trebuie, după opinia mea, repet, analizate din nou în cadrul comisiei.

Se spune: "Exercitarea profesiei de consilier juridic este incompatibilă cu..." și sunt menționate la art. 7 pct. 1, cu: "...exercitarea profesiei de avocat, de procuror, judecător sau notar public", în accepțiunea comisiei.

Eu consider că aici mai trebuie făcute câteva precizări restrictive, de incompatibilitate. această profesie de consilier juridic, așa cum este prevăzut, dacă vreți și activitatea avocațială reglementară de Legea nr. 51/1995, incompatibilitățile se extind și la alte împrejurări, și anume; un consilier juridic dacă-și arogă și vrea să aibă în statutul său de consilier juridic o activitate de reprezentare, de apărare a unor interese a instituțiilor publice și a persoanelor juridice de drept privat, trebuie ca această activitate să fie incompatibilă și cu o activitate comercială, sau măcar de administrator la o asemenea activitate comercială, din existența juristului respectiv.

Sau dacă, un consilier juridic, un absolvent al Facultății de Drept, înscris pe tabloul Consiliului Juriștilor, sau al Uniunii Consilierilor Juridici din România, dacă poate fi asimilat, în condițiile acestea, în situația în care își desfășoară o muncă cu caracter administrativ, dar el este jurist și este înscris în cadrul Uniunii Consilierilor Juridici.

Spre exemplu, dacă el este polițist și este absolvent al unei facultăți de drept, așa cum s-a precizat în textele anterioare, că trebuie să fie absolvent al unei facultăți de drept, poate, în condițiile în care este înscris în Uniunea Consilierilor Juridici, să exercite sau este activitatea lui compatibilă cu aceea a unui consilier juridic? Pentru că, mai departe, în lege sunt și mențiuni privind cumulul - contract de muncă și convenții - această profesie de consilier juridic să se poată exercita în aceste două modalități.

În momentul de față, pentru că suntem la art.7, cu precizările pe care le-am făcut, solicit punctul de vedere al Comisiei juridice și propunerea mea ca acest proiect să fie restituit comisiei de specialitate, pentru redactarea nu numai a acestui text și a altora într-o formă care să poată fi supusă dezbaterii plenului și votului nostru, al tuturor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule președinte.

Domnule președinte Anagnoste.

 
   

Domnul Victor Anagnoste:

Sunt președintele Uniunii Avocaților din România și invitat, pentru că legea are contingență cu legea noastră.

Susțin cele ce a spus domnul deputat Mogoș, dar aș vrea să vă arăt un lucru. Interesul societății este ca legile care există să nu intre, la un moment dat, în situații confuze sau de contrarietate.

Vreau să vă spun că Legea avocaților prevede o incompatibilitate totală, exceptând două cazuri, și anume acelea de a fi profesor universitar sau de a lucra în publicistică temporar. Nu se poate, este imposibil ca un consilier juridic să nu fie preocupat, în principal, de munca sa juridică. Este o chestiune esențială: nu se poate ca să ai, la un moment dat, o prevedere, și anume aceea la art.7, că: "Exercitarea profesiei de consilier juridic este incompatibilă cu profesia de avocat, procuror, judecător și notar public". Și după aceea, lăsând, deci, ideea că poți fi polițist, că poți fi, la un moment dat, director de întreprindere, undeva, și să-ți păstrezi calitatea de consilier juridic, și nu să fii trecut pe tabelul de consilier juridic la incompatibil, pe perioada în care activezi într-o altă muncă decât aceea de consilier juridic, pentru ca, la art.8 următor, să se arate niște cazuri de compatibilitate, trei la număr, și anume activitatea didactică, arbitru, comisii și studii și rămâne un loc mare, deci incompatibilitate pentru patru cazuri: avocat, procuror, judecător, notar. Compatibilitate pentru câteva funcții, dar, în rest, ce există? Nu există nimic, nici o reglementare. Nu este posibil. Deci, de principiu, cazurile de incompatibilitate trebuie să existe, în linii mari, pentru că nu poți fi consilier juridic și să te ocupi de comerț, de exemplu, în principal, pentru că nu mai ai timp să te pregătești juridic dar trebuie să prevezi cazuri de compatibilitate, trei la număr, acestea trebuie să rămână. În rest, este incompatibil consilierul juridic, după opinia mea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Punctul de vedere al comisiei?

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, colegii care au luat cuvântul, antevorbitorii au venit cu niște argumente importante, dar, prin aceasta, eu sunt pus într-o dificultate. Noi am votat un raport al acestei comisii și eu sunt dator să susțin raportul, dar, pentru a respecta adevărul și realitățile juridice de la noi din țară, trebuie să recunosc că, atunci când s-a alcătuit Legea de organizare și funcționare a profesiei de avocat, zona aceasta a compatibilităților și a incompatibilităților și a nedemnităților ne-a dat foarte multă bătaie de cap și, până la urmă, s-a acceptat principiul potrivit căruia, dacă ești avocat, de aceasta te ocupi și de altceva nu te mai ocupi și că, deci, au fost foarte clare textele din lege, din Legea avocaților, care stabilesc clar niște incompatibilități foarte lărgite, dar este acceptat, este unanim admis, nu poți să fii comerciant, nu poți să fii, eu știu, ca avocat, funcționar, nu poți să îndeplinești o altă activitate, nu poți să fii polițist, cum s-a dat exemplul actual, deși mie mi se pare cam deplasat exemplul cu polițistul, fiindcă nu acolo se repede un jurisconsult. Sau un polițist. Dacă este polițist, nu se repede el să facă pe jurisconsultul și, invers, dacă este jurisconsult, nu se repede să facă pe polițistul.

Dar este adevărat că pot să existe o sumă de alte activități din societatea umană, în care, eu știu, un jurisconsult să se poată plasa pe două poziții: să fie și jurisconsult și să mai profite de formularea actuală a textului și să mai activeze, să mai desfășoare o anumită activitate retribuită, fără să existe un text care să-i interzică.

Personal, vă propun, ca soluție de principiu, să acceptăm textele așa cum au fost redactate și la Legea de organizare a profesiei de avocat. Aceasta este soluția corectă, fiindcă, din punctul de vedere al naturii activităților, atât în ce privește activitatea cerebrală, cât și activitatea desfășurată propriu-zis, diferențe foarte mari, pe acest plan, nu există.

În fond, ce este jurisconsultul? Este avocatul care are un singur fel de client, și anume societatea sau întreprinderea, instituția unde el lucrează și care are un anume gen de procese. De aceea, din acest punct de vedere, eu subscriu la criticile formulate, dar cu această precizare că nu exemplul cu polițistul este cel mai relevant, dimpotrivă. Dar există o sumedenie de alte activități care trebuie să fie, într-adevăr, interzise și, în toate statele din lume, astfel de activități sunt interzise, sunt de neconceput, pentru că s-a spus că, deși este o profesie liberală, ea este o profesiune cu totul deosebită și care se ocupă de apărarea drepturilor și intereselor oamenilor și că există o sumedenie de ricoșeuri, în activitatea umană, care pot să altereze aceste activități, în toată puritatea lor. De aceea, înclin să cred că ar trebui, într-adevăr, să îmbunătățim acest text, dar nu cred că trebuie la comisie sau numai acest text ar trebui să fie, eventual, pus în discuția comisiei, din nou, pentru a adăuga, în comparație cu textele din Legea avocaților, pentru a adăuga acele exprimări care sunt necesare.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul vicepreședinte Stancov.

Imediat vă dau cuvântul. (Se adresează doamnei deputat Viorica Afrăsinei, care și-a exprimat dorința de a lua cuvântul)

 
   

Domnul George-Iulian Stancov:

Este o situație oarecum ingrată, dar trebuie să ne-o asumăm, chiar dacă vorbim de pe o anumită poziție, dintr-un anumit grup de interese.

Deci fiind avocat de profesie, dar fără să exercit, din vina mea, avocatura, aceasta este o altă chestiune, ar trebui să zic neapărat că sunt de acord cu toți colegii mei antevorbitori, avocați de profesie. Și, în principiu, aș putea fi chiar foarte de acord, cu o singură condiție: să fim de acord să echivalăm, sub toate aspectele, calitatea de consilier juridic cu cea de avocat. Or, tocmai aceasta vrea acest proiect de lege: să facă distincția. Oricât ar fi fost el de pus pe fapte mari, un consilier juridic numit trăiește cu salariul stabilit prin buget, deci este bugetar, este angajat la stat. El are limitate veniturile și dacă îi mai și interzici, dacă este violonist cu contract de muncă la Uniunea Compozitorilor, dau un exemplu, nu mă pricep la termenii aceștia, dar, oricum, mai are o aptitudine, îi place să facă o afacere, în timpul liber, leagă ace la struna de pescuit, eu știu, trebuie neapărat să-i interzicem o altă sursă de venituri, câtă vreme el, prin lege, este în altfel de piață, nu piața liberă a ofertelor clientelei în avocatură, unde, vrând - nevrând..., acolo ar trebui să mai umblăm, la Legea avocaturii, puțin, știe domnul Anagnoste ce vreau să spun, și domnul coleg de alături. Dar, în același timp, venim și echivalăm cu funcționarii publici, venim și le spunem, cu chiu cu vai, că au dreptul să mai facă o convenție civilă, pentru unii care nu-i angajează nimeni, poate îi angajează cineva pentru o lucrare, pentru ceva. Le dăm dreptul de a fi experți, ca să mai ia un ban și ne speriem că o să fie și polițiști, și generali, și miniștri și, eventual, parlamentari.

Vreau să vedeți, la un moment dat, că trebuie să fim oarecum generoși și atenți. Ori vrem să desființăm consilierii juridici, dându-le iluzia că vor putea trăi 3 zile cu regulile acestea foarte restrictive și, atunci, vă spun eu: îi terminăm. Ori vrem să avem un corp de profesioniști consilieri juridici, cărora, prin legi, le putem stabili acel cadru în care să trăiască românește, omenește. Găsim pentru medici că mai pot să-și facă cabinete particulare, că mai au și..., pentru toate profesiunile libere, în relația directă cu omul, serviciile către populație, găsim surse, soluții românești, când este vorba de consilierii juridici le stabilim foarte bine capcana sinuciderii în grup și am terminat. Eu vă spun că nu se va întâmpla nimic, nici un avocat nu va suferi dacă un consilier juridic are o afacere privată, nu va suferi, pentru că acela are deja ales, o duce până moare, cum să vă spun, dacă unii avocați iau prea multă clientelă, mor ori clienții, ori avocații. Deci se reglează, în timp și în spațiu, cererea și oferta. De ce să ne speriem de aceasta? Textul este gândit de Ministerul Justiției, nu este gândit nici de consilierii cei puși pe luate, nici de negânditorii din Comisia juridică. El este echilibrat. Ca să poată să-ți trăiască categoria, dă-i șansa unui anumit mediu în care să trăiască, cu respectarea legii. Nimeni nu va fura noaptea și ziua va fi consilier, vorba textului dinainte...

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul George-Iulian Stancov:

Deci vă rog să fim atenți cu ce construim, să nu ne temem unii de alții, consilieri de avocați și viceversa.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Doamna deputat Viorica Afrăsinei.

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

La alin.2 doream.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Mihai Baciu:

Domnule președinte,

Onorați colegi,

Există, într-adevăr, presiuni foarte mari din partea consilierilor juridici și aceste presiuni vizează anularea acestei incompatibilități, în primul rând între consilierul juridic și avocat. Aceasta este chestiunea, restul nu contează. Aceasta este problema și eu o cunosc foarte bine, pentru că am primit, de la diferite asociații de consilieri juridici, fel de fel de argumente în sprijinul ștergerii acestei incompatibilități.

Țin să vă spun, de la început, că nu sunt jurist, nu vreau să intru în dispute juridice, are cine să intre, în primul rând, avem, aici, membrii Comisiei juridice, avem inițiatorii ș.a.m.d. Eu vreau să aduc câteva argumente, pentru susținerea textului comisiei, plecând de la alte puncte de vedere mai generale, și anume că nu vă spun o noutate când afirm că există foarte multă confuzie în România: confuzie morală, confuzie economică, confuzie politică nici nu mai vorbesc. Și vă spun, mai departe, că una din instituțiile rău văzute de opinia publică, astăzi, este instituția la care ne referim azi: nu consilierii juridici, ceea ce se cheamă, în general, justiție. Dar, dacă noi vom accepta să ștergem această incompatibilitate între consilierii juridici și avocați, vom spori extraordinar de mult această confuzie, foarte mult vom spori și v-o spun aducând și un alt argument. Sunt scoși pe bandă rulantă, acum, absolvenți de drept, la facultăți de stat, la facultăți particulare, semiparticulare, boutique-uri universitare, ce vreți dumneavoastră. Cei de acolo, deci, termină, în scurt timp, am înțeles că vor fi ușurate și condițiile de acreditare, deci va fi o veselie și o fericire pentru toți. vor absolvi foarte mulți, se vor angaja foarte ușor consilier juridic, la vreun boutique sau la vreo întreprindere micuță, cine știe ce magazin, undeva și, automat, va deveni și avocat. Vă dați seama pe mâna cui va încăpea apărarea cetățeanului român, pentru că această profesie de avocat, dați-mi voie să vă spun și dumneavoastră știți foarte bine, nu este una oarecare, este una care sprijină fundamental ceea ce numim noi apărarea drepturilor fundamentale și libertăților cetățeanului, așa încât ștergerea acestei incompatibilități, așa cum cere Asociația consilierilor juridici, ar produce o mare, foarte mare confuzie și ar compromite și mai mult ideea de justiție. Foarte mulți justițiabili, mă refer, mai ales, la cei care nu prea au habar de, să zicem legi și mai știu eu, cum ar fi țăranii care se ridică pentru pământ, săracii și mulți alții ar fi, pur și simplu, duși cu vorba și înșelați, de această liotă imensă care va apărea după acceptarea de către noi a acestei compatibilități, care va apărea și va păcăli această masă de justițiabili, sporind confuzia, și cea în justiție, dar și, în general, confuzia socială.

În acel material de care vorbeam, vine cu un argument și spune așa: "nu există profesie de avocat, există numai profesia de jurist". Și, dacă există numai aceasta, concluzia, conform logicii formale, ar fi că și juristul trebuie să fie avocat și poate să fie. Dar eu vin cu un contraargument: există o profesie numită profesor, dar nu toți sunt profesori universitari, trebuie să treacă printr-o mulțime de trepte, o mulțime de grile, o mulțime de obstacole ca să ajungă profesor universitar, deși profesia, la bază, este aceeași. Cine împiedică pe consilierul juridic, dacă se simte capabil și are cunoștințele necesare, să treacă prin furcile caudine care duc spre meseria de avocat?! Nu-l împiedică nimeni. Există reglementări foarte clare, face cereri, dă examene, baroul îi primește pe cei capabili, este vorba de note, este vorba de alte teste ș.a.m.d., așa încât eu zic că vorbim, cum să vă spun, lungim vorba degeaba, pentru că aici este vorba de un interes clar și limpede, cu care nu putem fi de acord, pentru că, indiferent cine ar avea acest interes, mai presus de toate este armonia, totuși, în țară și am spori confuzia extraordinar, repet, dacă am accepta așa ceva.

Vă mulțumesc.

Deci susțin textul comisiei.

(Doamna deputat Viorica Afrăsinei aplaudă)

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Bravo, Mihai!

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Oltean.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Simt nevoia să intervin, pentru că, ca de fiecare dată când se pune în discuție acest segment social, un alt segment social extrem de bine definit, acel al avocaților, încearcă, pe toate căile, să limiteze cât se poate de mult și să marginalizeze această profesiune. Și m-a surprins extrem de neplăcut intervenția domnului președinte Anagnoste, pentru că, atunci când este vorba de juriști și de drepturile acestora, se dorește să se limiteze extrem de mult, iar obligațiile avocaților să fie preluate și de către avocați, și de către consilierii juridici. Este o intervenție absolut neprincipială.

Domnule președinte,

Există un raport al comisiei de specialitate, în care sunt prevăzute exact, zic eu, incompatibilitățile pentru funcția de consilier juridic. Sunt gândite și de către ministerul de specialitate, Ministerul Justiției și sunt însușite de către comisie, unde există și reprezentanți ai avocaților și ai consilierilor juridici și sunt absolut convins că a fost extrem de bine dezbătută.

Domnul coleg, care a făcut înainte amendamentul și o comparație total nefericită cu aceea de polițist și de consilier juridic, avea posibilitatea să facă amendamentele necesare, în termen, la comisia de specialitate. De aceea, eu aș propune, domnule președinte, ca această chestiune să fie sistată, articolul respectiv sau alin.1 al art.7 să fie supus spre atenție Camerei Deputaților și nu cred că se impune a fi retrimis comisiei de specialitate, pentru o analiză suplimentară.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Putin.

 
   

Domnul Emil-Livius-Nicolae Putin:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Categoric că susțin, din toată inima, propunerea pe care a făcut-o colegul nostru domnul deputat Mogoș, pentru că nu am discutat, în cadrul comisiei, și despre alte incompatibilități, dar nu trebuie să uităm că, în primul rând, și profesiunea de consilier juridic este, totuși, o profesiune de avocat, de reprezentant al intereselor societăților comerciale. Ori, atât potrivit tradiției, cât și prestigiului acestei meserii, este absolut necesar ca să nu existe numai incompatibilitățile stabilite în cadrul comisiei, ci este vorba și de alte incompatibilități. Pentru prestigiul acestei meserii, nu putem să acceptăm ca un consilier juridic care reprezintă, poate, o mare societate sau o bancă să fie, în același timp, și o persoană care exercită un comerț. Este vorba despre cu totul altă treabă, o chestiune care, în primul rând, nu ar permite consilierilor juridici să se ocupe, în mod special, de această meserie și, dacă nu pot să o facă, atunci nu este necesar ca s-o practice, ci să se ocupe de cealaltă meserie, iar dacă vor s-o facă, atunci trebuie să păstrezi acest prestigiu. (Rumoare)

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Am o rugăminte, stimați colegi, noi am depășit, cu 10 minute, ora la care trebuia să dăm pauză colegilor. Este o problemă care nu va putea fi epuizată acum. Vom avea ședință comună la ora 15 cu Senatul și poate că, în condițiile acestea, stimați colegi, nu știu dacă nu este mai înțelept să raportăm această lege pentru joi, pentru o jumătate de oră, nu știu dacă este bine să mai chemăm, încă o dată, pe cei care sunt invitați la această dezbatere, deci să fiți de acord, atunci, mai curând să închidem dezbaterea astăzi și, în același timp, să rugăm comisia ca mâine să clarifice aceste chestiuni, împreună cu ceilalți invitați, astfel încât joi să nu mai refacem, în plen, aceste discuții.

Există o chestiune, totuși, de ordin, de logică de reglementare. Nu poți să spui, pe de o parte, exercitarea profesiei este incompatibilă cu ceva, iar în articolul următor să spui: în trei cazuri, este compatibilă cu ceva, pentru că rămân toate celelalte activități, care nu sunt nici compatibile, nici incompatibile. Deci ori se stabilesc numai cazurile de compatibilitate, ori numai cele de incompatibilitate, dar, dacă sunt prevăzute trei cazuri de incompatibilitate și trei cazuri de compatibilitate, rămâne o zonă gri între cele două categorii, despre care nu ai să știi niciodată dacă asigură...

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu (din loja comisiei):

Ca în țara nimănui!

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Exact. Și care nu știi dacă reprezintă activități compatibile sau incompatibile. Aceasta este o chestiune, aș spune, elementară, pentru orice interpret. De aceea, rog, totuși, comisia să se aplece, cu seriozitate, asupra acestei probleme și să decidă, într-un sens sau într-altul, dar, în orice caz, reglementarea, cum este acum, cu art.7 și cu art.8, nu permite o analiză serioasă a acestei chestiuni. Așa încât eu vă rog să reflectați asupra acestor probleme mâine, la comisii, să vedeți care ar fi cele mai bune soluții și, în felul acesta, joi să reluăm problemele care sunt cuprinse în art.7 și 8.

Vă mulțumesc pentru participare la ședința de astăzi. Ne revedem la ședința comună, la ora 15.

Ședința s-a încheiat la ora 13,15.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 24 octombrie 2021, 15:50
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro