Miron Chichișan
Miron Chichișan
Ședința Camerei Deputaților din 8 septembrie 1998
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
13-04-2021
12-04-2021
07-04-2021
06-04-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1998 > 08-09-1998 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 8 septembrie 1998

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.4 Miron Chichișan - omagiu adus martirilor de la Ip și Treznea;

Domnul Adrian Năstase:

Are cuvântul domnul deputat Miron Chichișan.

Urmează domnul deputat Popa Nicola.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Miron Chichișan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În aceste zile de septembrie, poporul român comemorează cu pietate tragicele evenimente din îndurerata noastră Transilvanie, care au urmat odiosului Dictat de la Viena din 30 august 1940.

Pe teritoriul Transilvaniei, în primul an al ocupației, hortyștii au comis 919 omoruri, 1.126 schingiuiri, bătăi, arestări, profanări, devastări colective și individuale. Acceptând clauzele Tratatului de pace de la Trianon, din 4 iunie 1920, Ungaria hortystă nu s-a gândit nici un moment să le și respecte.

Conducătorii hortyști se simțeau lezați de pierderea pământului Transilvaniei, condamnând mereu "nedreptatea" Trianonului și nutrind tendințe revizioniste, de reanexare a acestui străvechi pământ românesc.

Sub impulsul acestora, populația maghiară din Transilvania era îndoctrinată cu idei revizioniste, potrivit cărora "Transilvania în întregimea ei, ca o unitate intangibilă, trebuie repusă sub stăpânirea Sfintei Coroane Ungare". Ura maghiarimii din Ungaria, și nu numai, împotriva națiunii române și-a dezvelit caracterul ei patologic imediat după Dictatul de la Viena.

La 9 septembrie 1940, armatele hortyste de ocupație au ajuns în Județul Sălaj. După cum relatează săteni din Treznea, care au fost martori ai masacrului (Blaj Maria, 66 ani; Perneș Ambroziu, peste 70 de ani; Bârjac Ambroziu, peste 70 ani) în vârful Muntelui Meseșului, baronul Bay Ferencz - cel mai bogat locuitor din Treznea - a avut o întrevedere cu capii acestei armate. Ca urmare, câteva plutoane de honvezi s-au îndreptat spre localitatea Treznea. În urma lor au venit câțiva unguri din Zalău, care, împreună cu honvezii, au comis atrocități incredibile pentru epoca modernă a umanității. Au incendiat peste 25 de gospodării românești și au omorât 86 de oameni - toți români - bărbați, femei, bătrâni, copii, între doi și 82 de ani. Prima grijă era să-i anihileze pe liderii spirituali ai populației românești - preoții și învățătorii. Astfel că primii asasinați au fost preotul Traian Costea, 56 de ani, învățătorul Lazăr Cosma, 34 de ani, și soția sa, învățătoarea Aurelia Cosma, de 30 de ani, femeie gravidă.

Te cutremuri citind pe marmura care acoperă groapa comună unde au fost înmormântați cei uciși: Ioan Sălăjan, de doi ani, Aurica Brumar, de 5 ani, Vasile Pușcaș și Ioan Jurcă, de 17 și respectiv 21 de ani, Gavrilă Ionuțaș, de 78 de ani, Ileana Romitan, de 79 de ani și, cel mai vârstnic, Maria Bârjac, de 82 ani. Am amintit doar câțiva din cei 86 de martiri.

Măcelul săvârșit de hortyști la Treznea avea să se repete după numai 4 zile în localitatea Ip, unde cruzimea ucigașilor a depășit cotele din 9 septembrie. Aici, propaganda revizionistă maghiară dăduse deja roadele scontate de conducătorii Ungariei hortyste. Luase ființă organizația de tip fascist Rongyos Garda (Garda Zdrențăroșilor), iar la 5 septembrie 1940 a fost organizată și așa-zisa "Gardă Națională", care avea misiunea de a menține ordinea și liniștea publică în localitatea Ip și în împrejurimi. Fruntașii acestei organizații erau baronul Farago Istvan, învățătorul Uihely Bela și săteanul Biro Emeric.

Împreună cu organizațiile fasciste amintite mai sus, honvezii lui Horthy au comis un măcel uman nemaiîntâlnit în istorie, prin cruzimea și barbaria sa. Au fost asasinați 158 de oameni, toți români, aruncați la groapa comună. Pe piatra de la căpătâi, refăcută în 1984, voi citi câteva nume, numai ale celor asasinați: Hosu Lucica, de 3 săptămâni; Jurcuț Gheorghe, de 6 luni; sora acestuia, Jurcuț Viorica, de 3 ani; Bogza Iuliana de 3 ani și fratele său, Bogza Dumitru, de 5 ani; Bocean Maria, de 30 de ani, și cei doi copii ai săi - Maria de 3 ani și Dumitru, de 5 ani; apoi, Sârbu Vasile de 77 ani; Buboi Maria, de 81 ani. Masacrul avusese loc în noaptea de 13 spre 14 septembrie 1940. Ca și în cazul celor asasinați la Treznea, și cei măcelăriți la Ip aveau o singură vină: erau români.

Zilele trecute am revăzut groapa comună a martirilor din Ip și pe cea de la Treznea. În zilele de sărbători religioase, cetățenii din aceste localități-martir ale neamului românesc merg cu flori și aprind lumânări, înălțând rugăciuni către Dumnezeu, să ferească neamul de asemenea atrocități, care au îndoliat pentru totdeauna comunitatea umană de pe acele meleaguri.

Noi, românii, suntem un popor tolerant, pentru că în străbuna noastră credință răzbunarea este considerată păcat. Dar tot atât de mare păcat ar fi dacă am uita acele tragice evenimente care s-au petrecut cu 58 de ani în urmă.

Cuvintele mele se vor doar un modest omagiu adus martirilor de la Ip și Teznea.

Dumnezeu să le odihnească în pace sufletele nevinovate!

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 14 aprilie 2021, 1:26
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro