Petru Șteolea
Petru Șteolea
Ședința Camerei Deputaților din 8 septembrie 1998
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1998 > 08-09-1998 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 8 septembrie 1998

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.12 Petru Șteolea - intervenție cu titlul "Jalea, jena și umilința", cu referire la pavilionul României la Expoziția mondială "Lisabona 1998";

Domnul Adrian Năstase:

................................................

Are cuvântul, în încheiere, domnul deputat Petru Șteolea.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Petru Șteolea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Intervenția mea de astăzi are un titlu: "Jalea, jena și umilința". Acesta este titlul intervenției mele de astăzi, fiindcă aceste cuvinte descriu sintetic impresiile și sentimentele pe care le-am trăit în timpul și la finalul vizitării Pavilionului României de la Expoziția mondială "Lisabona 1998". Elemente critice în mass media, pe această temă, au fost numeroase. Din păcate, ele se adeveresc cu vârf și îndesat, cum spune românul.

Fiind vorba de imaginea României în lume, îți pui firesc întrebarea, după vizitarea Pavilionului românesc: oare chiar aceasta să fie?! Dar să trec la elemente concrete, enumerând câteva din multitudinea de aspecte organizatorice, de concepție, de imagine, de viață cotidiană a Pavilionului românesc. Abordarea temei "Expoziții, oceane, apa, reconstrucția ecologică" a fost interpretată și tratată îngust, la dimensiunea strictă Delta Dunării, dar și aceasta unilateral. Utilizarea spațiului modular contractat s-a făcut total ineficient, astfel, pe orizontală, circa o cincime din suprafață a fost afectată anexelor, spații de depozitare, încăperi de protocol etc., iar pe verticală doar 50% din spațiu a fost utilizat. Lipsesc cu desăvârșire panourile publicitare, lipsesc cu desăvârșire panouri cu imagini tip tapet colant, lipsesc cu desăvârșire imagini panoramice iluminate. De remarcat că țări precum Guineea, Guineea Bissau, Cuba, Republica Democrată Congo, învecinată Pavilionului României, și-au supraetajat pavilioanele, iar în ceea ce înseamnă propaganda turistică sunt la înălțime. Imaginea spațiului neocupat este dominantă, nu întâlnești modelaje, machete, dioramele lipsesc cu desăvârșire, la fel panourile publicitare, afișele format mare, panourile TV ș.a.m.d. De fapt, funcționează doar două minuscule televizoare și care arată, normal, imagini din Deltă.

Micul punct comercial vinde doar produse din gama "Gerovital", un lucru bun, dar insuficient. Alte pavilioane vând o multitudine de produse, începând de la artizanat și până la acțiunea de încheiere de contracte comerciale, de import - export mărfuri sau servicii turistice. Prezentarea îndoielnică și a acestui produs, o vitrină veche și slab iluminată, lipsa reclamei luminoase și chiar lipsa unor demonstrații practice de utilizare face ca acest mic punct comercial să nu iasă în evidență.

O animație permanentă la intrarea în pavilion - a fost sporadic prezentă o formație de muzică și dansuri populare - ar fi dus, probabil, la dublarea aproape a numărului de vizitatori.

Numele și însemnele de stat ale României, cu excepția intrării, lipsesc cu desăvârșire.

Nesiguranța actului decizional gestionat de Executiv - până în prezent, au funcționat nu mai mult de 4 comisari ai pavilionului - și-a pus amprenta asupra activității aici. Comisarii au fost schimbați, fiindcă schimbarea a fost, și aici, o politică prioritară.

O notă bună, poate, prestației personalului ce asigură permanența în expoziție. Păcat de vestimentație, un mozaic de culori, unde cochetăria lipsește, chiar în ideea unor costume uniformă.

Concluzia este că, în loc să contribuie la promovarea unei imagini nu bune, dar măcar reale a țării, a potențialului său turistic, a frumuseților sale naturale, ce în mod tematic s-ar fi putut înscrie ideii "Apa și țara", altfel putea să fie reflectată imaginea României în exterior, și nu am fi avut decât de câștigat, dar nu a fost să fie așa. Totuși, cineva trebuie să răspundă pentru acest lucru. Cine? Autoritățile guvernamentale, conducătorii Comisiei interguvernamentale constituite pentru această acțiune, șefii acestora, respectiv domnii miniștri foști și actuali de la industrie și comerț, de la ape, păduri și protecția mediului, de la finanțe și de la Ministerul de Externe.

Stimați colegi,

Nu am fost și nu sunt adeptul, cum spune românul, băgatului de vină permanent. A fost o analiză la rece și netendențioasă. Se impune o analiză și cer acest lucru. Poate chiar dimensiunea financiară a cheltuielilor pentru organizarea acestui pavilion o impune.

Dacă aș fi răutăcios, aș putea spune că imaginea țării promovată la Lisabona este imaginea căderii în groapa tranziției a economiei românești. În fapt, decizia președintelui României, domnul Emil Constantinescu, de a nu vizita "Expo 1998 Lisabona" are, poate, aceeași motivație. Dacă vizita, totuși, s-ar fi desfășurat, domnia sa ar fi avut, mai mult ca sigur, aceleași sentimente: jalea, jena, umilința. Dar, poate, merita să le trăiască!

Mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marți, 30 noiembrie 2021, 15:28
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro