Plen
Ședința Camerei Deputaților din 8 septembrie 1998
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1998 > 08-09-1998 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 8 septembrie 1998

15. Dezbateri asupra proiectului de Lege privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic.  
 
consultă fișa PL nr. 156/1998

Domnul Adrian Năstase:

................................................

Stimați colegi,

Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi, proiectul de Lege privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic. Dacă, din partea inițiatorului, dorește cineva să ia cuvântul? Domnul secretar de stat Flavius Baias.Aveți cuvântul.

Domnul Flavius Baias:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Asistența juridică în România este reglementată în prezent prin Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, precum și de Decretul nr. 143/1953 privind organizarea și funcționarea oficiilor juridice. Este de observat că dacă Legea privind exercitarea profesiei de avocat este o reglementare modernă, adaptată noilor condiții economico-sociale ale societății românești, reglementarea privind organizarea și funcționarea oficiilor juridice precum și a profesiei de consilier juridic, respectiv de juristconsult, este depășită de realitățile specifice economiei de piață și raporturilor sociale într-o societate democratică.

Acesta este motivul pentru care a fost elaborat prezentul proiect de Lege privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic. Prin acest proiect de lege se popune reglementarea statutului juridic al consilierilor juridici, a asistenței juridice a autorităților și instituțiilor publice, precum și a persoanelor juridice de drept privat. În proiect, sunt stabilite condițiile de dobândire a calității de consilier juridic sau de încetare a acestei calități, cu precizarea că, atât dobândirea, cât și încetarea acestei calități, se fac prin înscrierea pe tabloul consilierilor juridici sau prin radierea de pe acest tablou.

Întrucât asigurarea asistenței juridice și a conformității întregii activități cu legea este de o deosebită importanță în toate sectoarele de activitate, dar mai cu seamă în sectorul public, proiectul de lege instituie obligativitatea înființării de compartimente juridice la autoritățile publice centrale, județene, municipale și orășeneși și la toate instituțiile publice. Consilierii juridici din aceste compartimente au calitatea de funcționari publici și statutul corespunzător. La agenții economici sau la alte persoane juridice care nu sunt de interes public, consilierii juridici sunt încadrați prin contract de muncă, au statutul de salariați și își exercită profesia în cadrul compartimentelor juridice. De asemenea, s-a prevăzut posibilitatea exercitării profesiei de consilier juridic și în temeiul unei convenții civile de prestări servicii, încheiată în condițiile legii, cu o altă persoană juridică decât cea care este numită sau angajată, ori prin cumul de funcții.

În Cap. III, intitulat "Drepturile și îndatoririle consilierului juridic", sunt prevăzute drepturile consilierului juridic de a alege și de a fi ales în organe de conducere ale profesiei, precum și unele drepturi privind asigurarea secretului profesional, element extrem de important al profesiei, și unele îndatoriri menite să asigure exercitarea în condiții corespunzătoare a acestei profesii.

Dispozițiile referitoare la răspunderea disciplinară a consilierilor juridici și la cercetarea abaterilor și aplicarea sancțiunilor sunt cuprinse în Cap. VI al proiectului.

De asemenea, sunt de menționat dispozițiile privind organizarea internă a profesiei.

Dacă sunteți de acord cu proiectul, așa cum v-a fost supus dezbaterii, vă rugăm să-l adoptați.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc.

Așteptăm acum punctul de vedere al Comisiei juridice. Domnul deputat Grădinaru. Aveți cuvântul.

Domnul Nicolae Grădinaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art. 57 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități a examinat proiectul de lege și propunerea legislativă, în prezența reprezentanților Ministerului Justiției și Uniunii consilierilor juridici din România. Acest proiect de lege a fost avizat favorabil de către Ministerul Finanțelor, Ministerul Justiției, Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Departamentul pentru administrație publică locală.

În urma examinării proiectului de lege și a propunerii legislative, în ședința din 1 iulie 1998, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât cu majoritate de voturi ca acestea să fie supuse spre dezbatere și adoptare, cu următoarele amendamente (pe care le aveți în față și vi le supunem dezbaterii).

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc.

Dacă cineva dorește să participe, din partea grupurilor parlamentare, la dezbaterile generale? Aveți cuvântul, domnule deputat, din partea Grupului parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România.

Domnul Szekely Ervin:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

În concepția noastră, rațiunea Legii de organizare a profesiei de consilier juridic este tocmai de a stabili un cadru juridic adecvat pentru exercitarea unei profesii liberale. Reglementarea actuală - și, din păcate, și cea propusă de către inițiator și acceptată de Comisia juridică a Camerei Deputaților - nu corespunde nici intereselor agenților economici, dar nici intereselor consilierilor juridici.

Eu cred că esenția legii se rezumă la un singur articol, și anume la acela care stabilește modul de organizare a acestei profesii. Pentru că, după cum se știe, o dată cu instaurarea dictaturii, s-a încetățenit și în România un sistem sovietic al consilierilor juridici, și anume, aceștia sunt subordonați și lucrează în cadrul instituțiilor și în cadrul agenților economici. Or, această formă de organizare, nici în socialism nu a fost foarte eficientă, dar în condițiile economiei de piață este total inadecvată, pentru că marea majoritate a agenților economici sunt de dimensiuni mici, sunt societăți cu răspundere limitată. Chiar este stipulată în politica economică a Guvernului actual încurajarea întreprinderilor mici și mijlocii, care au doar câțiva angajați sau câteva zeci de angajați și este evident că o asemenea societate nu poate să suporte cheltuielile privind menținerea unui specialist în domeniul juridic, menținerea unui consilier juridic. Și nici volumul de muncă la o astfel de unitate nu reclamă, nu necesită menținerea unui consilier juridic.

Pe de altă parte, nu corespunde nici intereselor consilierilor juridici, pentru că ei totuși au acumulat o experiență și o competență în domeniul legislației economice, în domeniul economic și financiar și ei vor să pună în valoare această competență și experiență profesională, însă nu se poate realiza acest lucru dacă sunt, în continuare, legați de glie și nu pot să desfășoare în condiții de concurențialitate profesia lor. De aceea, a existat o propunere rațională, făcută de mai mulți colegi, la care m-am raliat și eu, care să permită funcționarea consilierilor juridici în cadrul birourilor individuale sau colective și care ar putea să deservească interesele mai multor societăți, pe baza contractelor civile.

După părerea mea, această organizare ar fi fost într-adevăr liberală, ar fi într-adevăr liberală și ar corespunde și cerințelor economiei de piață, nemaivorbind despre cerințele de funcționalitate, de stabilitate.

Deci, atunci când, de exemplu, de existența unei societăți comerciale cu răspundere limitată depinde și calitatea de consilier juridic, pentru că veți vedea că în cadrul legii este făcută această legătură, atunci existența lui ca profesionist, ca și consilier juridic este aleatorie, pentru că o societate poate să se desființeze de la o zi la alta și el rămâne fără contract de muncă și ca atare nu poate să beneficieze, nu poate să profite de avantajele profesiei pe care o are.

în concluzie, Grupul nostru parlamentar suține acel amendament care dorește să dea o reglementare corespunzătoare acestei profesii, iar în cazul în care acesta nu va fi acceptat de către plenul Camerei Deputaților, considerăm că legea nu mai are nici o valoare, este golită de conținut și atunci, practic, menține aceeași formă care există și acum, chiar mai aduce anumite inconveniente și, evident, nu putem să votăm în favoarea legii.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul la dezbaterea generală din partea grupurilor... Dacă nu, trecem la dezbaterea pe articole.

Începem cu titlul legii. Dacă sunt observații privind titlul legii? Dacă nu sunt, supun votului formularea actuală.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 1 a fost reformulat de către comisie. Dacă inițiatorul are observații? De acord. Dacă sunt observații la art. 1?

Da. Domnul președinte Emil Popescu.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor colegi,

Eu vorbesc acum în calitate personală. Noi am fost de acord cu amendamentul. Noi am fost cei care am propus acest amendament, dar vă fac o propunere de modificare gramaticală, și anume: dacă observați, textul începe cu cuvântul "reprezentarea", "... reprezentarea statului, a autorităților...", urmează o enumerare și după aceea, după o virgulă, urmează: "... precum și apărarea intereselor lor...", prin urmare, sunt două activități, "... se exercită prin corpul...".

Eu fac o obiecțiune cu privire la cuvântul "exercită", fiindcă un drept se exercită, "reprezentarea" nu se exercită, "apărarea" nu se exercită.

în loc de "exercită" propun "se realizează". Deci propun: "Reprezentarea statului, precum și apărarea intereselor lor se realizează...", adică să înlocuim "exercită" prin "se realizează", care este o noțiune mai largă, care răspunde celor două activități principale, atât aceea de reprezentare, cât și aceea de apărare a intereselor lor.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Deci, este vorba de modificarea (înlocuirea) cuvântului "se exercită" cu "se realizează". Da, domnule Popescu?

Inițiatorul este de acord? Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Mai sunt observații la acest articol? Dacă nu sunt, supun votului dumneavoastră amendamentul domnului președinte Emil Popescu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră art. 1, în formularea comisiei, cu amendamentul acceptat deja.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 1 a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Articolul 2. Dacă sunt observații?

Dacă inițiatorul este de acord cu propunerea comisiei, de la pct. 2, de modificare a art. 2.

Domnule Baias,

Deci, dacă sunteți de acord cu amendamentul comisiei la pct. 2, la art. 2... Da. Vă mulțumesc.

Dacă sunt observații față de formularea art. 2, în varianta comisiei? Nu sunt observații. Supun votului dumneavoastră art. 2 cu modificarea care apare în raportul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 3, în formularea inițiatorului. Dacă sunt observații? Dacă nu sunt, îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 4, în formularea inițiatorului. Dacă sunt observații? Dacă nu, îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Capitolul II: "Dobândirea și încetarea calității de consilier juridic". Dacă sunteți de acord cu titlul Cap. II?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 5, reformulat de către comisie.

Dacă inițiatorul este de acord cu această reformulare? Da.

Mai întâi, domnul președinte Emil Popescu.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

La acest articol s-a purtat o controversă cu privire la împrejurarea dacă trebuie să fie cumulativă condiția de domiciliu și calitatea de cetățean și la o variantă actuală a comisiei s-a stabilit că numai în cazul consilierului juridic, care este numit, numai acolo este nevoie să îndeplinească și condiția de domiciliu în România.

Vă citez din nou, astfel cum este reformulat de comisie: "este cetățean român și, în cazul consilierului juridic numit, are domiciliul în România". Exprimarea este clar că este cumulativă. De unde rezultă că pentru ceilalți consilieri, condiția de domiciliu în România nu mai funcționează.

Eu pun în discuția domniilor voastre, pentru că, din punctul de vedere al nostru, nu cred că avem vreo obiecțiune, dar din punctul de vedere al consilierilor juridici ar trebui să ia cuvântul cineva, să ne spună dacă asta nu creează o discriminare în raport cu ceilalți consilieri, sau dacă această condiție este sau nu este ea însăși discriminatorie. Nu-mi dau seama din punctul de vedere al intereselor jurisconsulților.

Vă rog să puneți în discuție această problemă.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Vă mulțumesc.

Deci, domnule Șelaru, dacă colegii sunt de acord la aceste dezbateri, atunci când comisia propune să-l putem invita pe domnul Șelaru, ca să ne prezinte un punct de vedere din partea consilierilor juridici.

Aveți cuvântul, domnule consilier.

Domnul Constantin Ștefan Șelaru (președintele Uniunii Consilierilor Juridici):

Vă mulțumesc.

Apreciez că această reglementare, adoptată de Comisia juridică, de disciplină și imunități...

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog să ridicați puțin microfoanele, ca să se audă mai bine...

Domnul Constantin Ștefan Șelaru:

... nu are un conținut discriminatoriu, din contră, lasă la latitudinea persoanei juridice și îi stabilește drepturile ca să-și angajeze propriii consilieri juridici, însă problema pe care încearcă s-o reglementeze textul este problema persoanei fizice, care nu are cetățenie română, sau are cetățenie română și domiciliul în străinătate, dar aceste două condiții trebuie întrunite cumulativ, întrucât este vorba de o persoană care va căpăta calitatea de "funcționar public".

Deci, acesta este singurul aspect important, care intră în discuție, care nu poate fi considerat că ar avea un conținut discriminatoriu.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Deci, este bine așa cum este?

Domnul Constantin Ștefan Șelaru:

Exact. Da. Problema este dezbătută.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Vă mulțumesc.

Deci, acceptați formularea comisiei? Da. Cine dorește să mai intervină pe această temă?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ervin Szekely:

Deci, eu aș vrea doar să aduc o clarificare: nu este vorba că poate să exercite, sau poate să dobândească calitatea de "consilier juridic" cel care nu este cetățean român. Această condiție este valabilă pentru toată lumea. Este vorba doar despre acei cetățeni români care nu au domiciliul în România.

Există firme, societăți comerciale, care au reprezentanță în străinătate și este evident că consilierul juridic care lucrează acolo nu are domiciliul în România. Și, din acest punct de vedere, nu cred că este vorba de vreo discriminare.

Susțin amendamentul comisiei, așa cum a fost formulat.

Domnul Adrian Năstase:

Punctul de vedere al inițiatorului?

Supun votului dumneavoastră art. 5 în varianta comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi, art. 5 a fost adoptat în formularea propusă de către comisie.

Articolul 6. Vom examina literele în mod separat.

În ceea ce privește lit.a), comisia propune reformularea variantei inițiale.

Dacă inițiatorul este de acord?

Domnul Flavius Baias:

De acord, domnule președinte.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Dacă sunt comentarii din partea colegilor?

Vă rog, domnule președinte.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Iarăși vreau să precizez că, din punctul de vedere al comisiei, pe noi nu ne deranjează acest text, dar vreau să atrag atenția reprezentanților jurisconsulților să fim foarte clari, domnule Șelaru, pentru că dumneavoastră o să luați în cap toate ciocanele izvorâte din acest text. "Cel condamnat definitiv pentru o faptă penală de natură să aducă atingere prestigiului profesiei...". "... de natură să..." - este poarta interpretărilor subiective.

Prin urmare, legea, acest text nu prevede un criteriu definitoriu potrivit căruia să putem deosebi ce aduce atingere și ce nu aduce atingere.

Din punctul meu de vedere, ca membru al Comisiei juridice, sau din punctul de vedere al meu, ca avocat, chestiunea nu prezintă nici o importanță.

Din punctul de vedere al jurisconsulților, asta înseamnă că oricând cineva poate fi îndepărtat, în funcție de o anumită faptă penală, unde legea nu prevede criteriul și deci cel ce aplică, organul sau o instanță, eu știu cine..., va putea să spună: "Domnule, această faptă este de natură să...". Altul poate să spună: "Această faptă nu este de natură să..." Și va trebui să ajungem la o confruntare în planul interpretării și aplicării textului și până la urmă să iasă soluții jurisprudențe diferite.

Dacă domnul Șelaru consideră că este bine, este în regulă, dar vreau să se noteze asta în stenogramă, ca să nu fie nici o discuție ulterior la Senat.

Domnul Adrian Năstase:

Are cuvântul domnul Șelaru, din partea consilierilor juridici.

Domnul Constantin Ștefan Șelaru:

Privitor la această propunere, consider că pretinsa lacună a textului, sau pretinsa modalitate de redactare mai largă a acestui articol, consider că ar putea fi înlăturată prin completarea lui, și anume: "... conform statutului profesiei".

În cazul în care nu se acceptă această completare a actualei redactări a articolului, din textul actual rezultă foarte clar că această faptă penală comisă trebuie să aibă o legătură directă, sau să fi fost comisă direct în legătură cu exercițiul profesiei de consilier juridic.

Deci, numai asemenea fapte pot duce la o ulterioară incompatibilitate a consilierului juridic în a-și putea exercita profesia.

În cazul în care se acceptă însă completarea articolului cu mențiunea "conform statutului profesiei", după părerea mea, orice comentariu este de prisos.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Stancov.

Domnul George Iulian Stancov:

Stimați colegi,

Textul a fost răsdiscutat la comisie într-o anumită perioadă destul de lungă. Cei care au participat la aceste discuții își amintesc de ce am adoptat acest text, așa cum vi-l propunem astăzi și nu acela al inițiatorului. Acela al inițiatorului era foarte restrictiv și permitea altor categorii, cu alte tipuri de sancțiuni penale să acceadă la o asemenea funcție. În corpul proiectului de lege veți găsi categoria "consilierilor juridici numiți", echivalat cu "funcționarii publici". or, potrivit Legii funcționarului public, numai acolo vom găsi criteriile pentru a accede la calitatea de funcționar public, așa cum este echivalat consilierul juridic numit.

A vorbi numai despre statut, mie mi se pare că extindem sfera și la cei numiți, cărora și prin lege li se pot stabili anume fapte care îi fac într-adevăr să fie incompatibili cu funcția, dat fiind faptul că aduc atingere profesiei.

Textul pe care l-am propus plenului este preluat ad literam din Legea organizării și funcționării profesiei de avocat și atunci eu pun o întrebare, fără să cred că unii sunt mai atenți și mai inteligenți decât alții: cum vor putea avocații să facă distincția, așa cum au și făcut-o? Prin propriul corp deontologic stabilesc ce este moral și imoral în a fi un impediment pentru a fi avocat.

Același lucru este valabil, mergând pe încrederea în corpul consilierilor juridici și în Uniunea lor, așa cum este reglementat în proiectul legii, pe care vi-l propunem spre adoptare, așa încât textul mi se pare mie suficient de înțelept pentru ceea ce se cheamă înțelepciunea și moralitatea corpului consilierilor juridici.

Am preluat textul de la legea în vigoare a exercitării profesiei de avocat, pentru a echivala tratamentul și regulile.

Acum, ca să găsim o regulă pentru consilierii juridici, cu trimitere la statut, intrăm în conflict cu ceea ce spuneam mai înainte: ce facem cu cei numiți în instituții ale statului democratic, în anumite organisme? Pot ei să fie sub girul, sub aceeași pălărie, ca să spun așa, când noi încă discutăm mâine proiectul Legii funcționarului public? noi am pus un text generos, suficient de larg ca să permită cu bună credință exercitarea dreptului de control asupra moralității. Deci, sub aspectul acesta, vă rog, fără a intra în discuție cu colegii mei din comisie prea mult, ca să ne lămurim noi între noi prea mult în fața dumneavoastră, să observați că textul acesta nu este decât copia fidelă a textului din Legea avocaților. Și atunci, răspunsul poate îl putem da rapid prin vot.

Dacă la Legea avocaților am gândit că nu va fi arbitrariu între avocați, de ce credem că între consilierii juridici va fi arbitrariul, așa cum este textul?

Și vă rog, din punctul meu de vedere personal, nu vorbesc în contradicție cu președintele comisiei, vorbesc pentru ca textul să fie discutat și votat, să producem legi, nu să producem blocaje în procesul legislativ.

Sigur că, pericole sunt peste tot, chiar și aici, cât stăm de vorbă.

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Eu vă propun următorul lucru: să nu extindem în cadrul plenului discuțiile care au avut loc deja în cadrul comisiilor.

Sigur că se pot spune o mulțime de lucruri, se pot găsi texte care să reflecte în diferite forme anumite idei. Nu cred, spre exemplu, că este nevoie de fiecare dată să adăugăm că anumite chestiuni "vor fi precizate în cadrul statutului", pentru că acest statut oricum va veni să precizeze anumite chestiuni. Deci, un astfel de amendament, după părerea mea, nu ar fi necesar.

Pe de altă parte, este clar că ceea ce s-a făcut în cadrul Legii avocaților se poate face și aici. Cu alte cuvinte, va exista o instanță care va aprecia, la nivelul consilierilor, ce anume, în cazul infracțiunilor, al condamnărilor penale poate să justifice o anumită decizie. (Domnul Emil Teodor Popescu i se adresează domnului președinte Adrian Năstase, dar nu se înțelege bine ce spune).

eu am o rugăminte: dacă vreți, eu fac o pauză, și vă las pe dumneavoastră să discutați direct cu dânșii, vă puneți de acord, ca să nu mai facem discuții aici.

Da. rugămintea mea este următoarea: în momentul în care dânșii au o problemă, să ridice mânuța și le dăm cuvântul. Adică, nu mai întrebați dumneavoastră de fiecare dată dacă au o problemă sau nu, că s-ar putea să nu aibă. Dacă n-o exprimă, înseamnă că nu consideră necesar să ia cuvântul, sau să participe la dezbatere. Da?

Deci, noi mergem pe soluțiile comisiei. Voi întreba de fiecare dată inițiatorul dacă este de acord, pentru că, practic, este vorba de amendamente la textul său și, în măsura în care se dorește intervenție din partea consilierilor juridici, vom asculta și opiniile lor, astfel încât să putem lua o decizie.

În aceste condiții, după ce am discutat 20 de minute în legătură cu această literă, înțeleg că nimeni n-are o problemă cu textul respectiv. Așa că îl supun votului dumneavoastră în formularea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Cu o abținere, textul a fost adoptat.

Litera b). Dacă sunt observații? Dacă nu sunt observații, supun votului dumneavoastră textul de la lit.b) al art. 6.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

În ceea ce privește lit.c), se propune eliminarea textului de la lit.c). Dacă inițiatorul este de acord cu această propunere?

Domnul Flavius Baias:

Da.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt observații? Dacă nu sunt, supun votului propunerea comisiei, de eliminare a lit.c).

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului art. 6 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 7. Vă rog să observați modificarea propusă de comisie la paragraful 1. Dacă sunt observații. Punctul de vedere al inițiatorului? De acord. Da.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ion Mogoș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Acest proiect de lege stârnește un mare interes pentru o categorie destul de largă de profesioniști, absolvenți ai Facultăților de Drept.

Fără îndoială, consilierii juridici trebuie să aibă o reglementare nouă, în condițiile actuale, pentru că actul normativ după care erau organizați și funcționau, respectiv Decretul nr. 143 este tocmai din anul 1953. Dar, după opinia mea, și am să solicit și Comisiei juridice punctul de vedere, proiectul de lege, așa cum este ajuns în dezbatrere astăzi, în plen, are multe neajunsuri, iar la art. 7, pentru care am intervenit acum, vizează câteva dintre ele care trebuie, după opinia mea, repet, analizate din nou în cadrul comisiei.

Se spune: "Exercitarea profesiei de consilier juridic este incompatibilă cu..." și sunt menționate la art. 7 pct. 1, cu: "...exercitarea profesiei de avocat, de procuror, judecător sau notar public", în accepțiunea comisiei.

Eu consider că aici mai trebuie făcute câteva precizări restrictive, de incompatibilitate. această profesie de consilier juridic, așa cum este prevăzut, dacă vreți și activitatea avocațială reglementară de Legea nr. 51/1995, incompatibilitățile se extind și la alte împrejurări, și anume; un consilier juridic dacă-și arogă și vrea să aibă în statutul său de consilier juridic o activitate de reprezentare, de apărare a unor interese a instituțiilor publice și a persoanelor juridice de drept privat, trebuie ca această activitate să fie incompatibilă și cu o activitate comercială, sau măcar de administrator la o asemenea activitate comercială, din existența juristului respectiv.

Sau dacă, un consilier juridic, un absolvent al Facultății de Drept, înscris pe tabloul Consiliului Juriștilor, sau al Uniunii Consilierilor Juridici din România, dacă poate fi asimilat, în condițiile acestea, în situația în care își desfășoară o muncă cu caracter administrativ, dar el este jurist și este înscris în cadrul Uniunii Consilierilor Juridici.

Spre exemplu, dacă el este polițist și este absolvent al unei facultăți de drept, așa cum s-a precizat în textele anterioare, că trebuie să fie absolvent al unei facultăți de drept, poate, în condițiile în care este înscris în Uniunea Consilierilor Juridici, să exercite sau este activitatea lui compatibilă cu aceea a unui consilier juridic? Pentru că, mai departe, în lege sunt și mențiuni privind cumulul - contract de muncă și convenții - această profesie de consilier juridic să se poată exercita în aceste două modalități.

În momentul de față, pentru că suntem la art.7, cu precizările pe care le-am făcut, solicit punctul de vedere al Comisiei juridice și propunerea mea ca acest proiect să fie restituit comisiei de specialitate, pentru redactarea nu numai a acestui text și a altora într-o formă care să poată fi supusă dezbaterii plenului și votului nostru, al tuturor.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule președinte.

Domnule președinte Anagnoste.

Domnul Victor Anagnoste:

Sunt președintele Uniunii Avocaților din România și invitat, pentru că legea are contingență cu legea noastră.

Susțin cele ce a spus domnul deputat Mogoș, dar aș vrea să vă arăt un lucru. Interesul societății este ca legile care există să nu intre, la un moment dat, în situații confuze sau de contrarietate.

Vreau să vă spun că Legea avocaților prevede o incompatibilitate totală, exceptând două cazuri, și anume acelea de a fi profesor universitar sau de a lucra în publicistică temporar. Nu se poate, este imposibil ca un consilier juridic să nu fie preocupat, în principal, de munca sa juridică. Este o chestiune esențială: nu se poate ca să ai, la un moment dat, o prevedere, și anume aceea la art.7, că: "Exercitarea profesiei de consilier juridic este incompatibilă cu profesia de avocat, procuror, judecător și notar public". Și după aceea, lăsând, deci, ideea că poți fi polițist, că poți fi, la un moment dat, director de întreprindere, undeva, și să-ți păstrezi calitatea de consilier juridic, și nu să fii trecut pe tabelul de consilier juridic la incompatibil, pe perioada în care activezi într-o altă muncă decât aceea de consilier juridic, pentru ca, la art.8 următor, să se arate niște cazuri de compatibilitate, trei la număr, și anume activitatea didactică, arbitru, comisii și studii și rămâne un loc mare, deci incompatibilitate pentru patru cazuri: avocat, procuror, judecător, notar. Compatibilitate pentru câteva funcții, dar, în rest, ce există? Nu există nimic, nici o reglementare. Nu este posibil. Deci, de principiu, cazurile de incompatibilitate trebuie să existe, în linii mari, pentru că nu poți fi consilier juridic și să te ocupi de comerț, de exemplu, în principal, pentru că nu mai ai timp să te pregătești juridic dar trebuie să prevezi cazuri de compatibilitate, trei la număr, acestea trebuie să rămână. În rest, este incompatibil consilierul juridic, după opinia mea.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Punctul de vedere al comisiei?

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, colegii care au luat cuvântul, antevorbitorii au venit cu niște argumente importante, dar, prin aceasta, eu sunt pus într-o dificultate. Noi am votat un raport al acestei comisii și eu sunt dator să susțin raportul, dar, pentru a respecta adevărul și realitățile juridice de la noi din țară, trebuie să recunosc că, atunci când s-a alcătuit Legea de organizare și funcționare a profesiei de avocat, zona aceasta a compatibilităților și a incompatibilităților și a nedemnităților ne-a dat foarte multă bătaie de cap și, până la urmă, s-a acceptat principiul potrivit căruia, dacă ești avocat, de aceasta te ocupi și de altceva nu te mai ocupi și că, deci, au fost foarte clare textele din lege, din Legea avocaților, care stabilesc clar niște incompatibilități foarte lărgite, dar este acceptat, este unanim admis, nu poți să fii comerciant, nu poți să fii, eu știu, ca avocat, funcționar, nu poți să îndeplinești o altă activitate, nu poți să fii polițist, cum s-a dat exemplul actual, deși mie mi se pare cam deplasat exemplul cu polițistul, fiindcă nu acolo se repede un jurisconsult. Sau un polițist. Dacă este polițist, nu se repede el să facă pe jurisconsultul și, invers, dacă este jurisconsult, nu se repede să facă pe polițistul.

Dar este adevărat că pot să existe o sumă de alte activități din societatea umană, în care, eu știu, un jurisconsult să se poată plasa pe două poziții: să fie și jurisconsult și să mai profite de formularea actuală a textului și să mai activeze, să mai desfășoare o anumită activitate retribuită, fără să existe un text care să-i interzică.

Personal, vă propun, ca soluție de principiu, să acceptăm textele așa cum au fost redactate și la Legea de organizare a profesiei de avocat. Aceasta este soluția corectă, fiindcă, din punctul de vedere al naturii activităților, atât în ce privește activitatea cerebrală, cât și activitatea desfășurată propriu-zis, diferențe foarte mari, pe acest plan, nu există.

În fond, ce este jurisconsultul? Este avocatul care are un singur fel de client, și anume societatea sau întreprinderea, instituția unde el lucrează și care are un anume gen de procese. De aceea, din acest punct de vedere, eu subscriu la criticile formulate, dar cu această precizare că nu exemplul cu polițistul este cel mai relevant, dimpotrivă. Dar există o sumedenie de alte activități care trebuie să fie, într-adevăr, interzise și, în toate statele din lume, astfel de activități sunt interzise, sunt de neconceput, pentru că s-a spus că, deși este o profesie liberală, ea este o profesiune cu totul deosebită și care se ocupă de apărarea drepturilor și intereselor oamenilor și că există o sumedenie de ricoșeuri, în activitatea umană, care pot să altereze aceste activități, în toată puritatea lor. De aceea, înclin să cred că ar trebui, într-adevăr, să îmbunătățim acest text, dar nu cred că trebuie la comisie sau numai acest text ar trebui să fie, eventual, pus în discuția comisiei, din nou, pentru a adăuga, în comparație cu textele din Legea avocaților, pentru a adăuga acele exprimări care sunt necesare.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul vicepreședinte Stancov.

Imediat vă dau cuvântul. (Se adresează doamnei deputat Viorica Afrăsinei, care și-a exprimat dorința de a lua cuvântul)

Domnul George-Iulian Stancov:

Este o situație oarecum ingrată, dar trebuie să ne-o asumăm, chiar dacă vorbim de pe o anumită poziție, dintr-un anumit grup de interese.

Deci fiind avocat de profesie, dar fără să exercit, din vina mea, avocatura, aceasta este o altă chestiune, ar trebui să zic neapărat că sunt de acord cu toți colegii mei antevorbitori, avocați de profesie. Și, în principiu, aș putea fi chiar foarte de acord, cu o singură condiție: să fim de acord să echivalăm, sub toate aspectele, calitatea de consilier juridic cu cea de avocat. Or, tocmai aceasta vrea acest proiect de lege: să facă distincția. Oricât ar fi fost el de pus pe fapte mari, un consilier juridic numit trăiește cu salariul stabilit prin buget, deci este bugetar, este angajat la stat. El are limitate veniturile și dacă îi mai și interzici, dacă este violonist cu contract de muncă la Uniunea Compozitorilor, dau un exemplu, nu mă pricep la termenii aceștia, dar, oricum, mai are o aptitudine, îi place să facă o afacere, în timpul liber, leagă ace la struna de pescuit, eu știu, trebuie neapărat să-i interzicem o altă sursă de venituri, câtă vreme el, prin lege, este în altfel de piață, nu piața liberă a ofertelor clientelei în avocatură, unde, vrând - nevrând..., acolo ar trebui să mai umblăm, la Legea avocaturii, puțin, știe domnul Anagnoste ce vreau să spun, și domnul coleg de alături. Dar, în același timp, venim și echivalăm cu funcționarii publici, venim și le spunem, cu chiu cu vai, că au dreptul să mai facă o convenție civilă, pentru unii care nu-i angajează nimeni, poate îi angajează cineva pentru o lucrare, pentru ceva. Le dăm dreptul de a fi experți, ca să mai ia un ban și ne speriem că o să fie și polițiști, și generali, și miniștri și, eventual, parlamentari.

Vreau să vedeți, la un moment dat, că trebuie să fim oarecum generoși și atenți. Ori vrem să desființăm consilierii juridici, dându-le iluzia că vor putea trăi 3 zile cu regulile acestea foarte restrictive și, atunci, vă spun eu: îi terminăm. Ori vrem să avem un corp de profesioniști consilieri juridici, cărora, prin legi, le putem stabili acel cadru în care să trăiască românește, omenește. Găsim pentru medici că mai pot să-și facă cabinete particulare, că mai au și..., pentru toate profesiunile libere, în relația directă cu omul, serviciile către populație, găsim surse, soluții românești, când este vorba de consilierii juridici le stabilim foarte bine capcana sinuciderii în grup și am terminat. Eu vă spun că nu se va întâmpla nimic, nici un avocat nu va suferi dacă un consilier juridic are o afacere privată, nu va suferi, pentru că acela are deja ales, o duce până moare, cum să vă spun, dacă unii avocați iau prea multă clientelă, mor ori clienții, ori avocații. Deci se reglează, în timp și în spațiu, cererea și oferta. De ce să ne speriem de aceasta? Textul este gândit de Ministerul Justiției, nu este gândit nici de consilierii cei puși pe luate, nici de negânditorii din Comisia juridică. El este echilibrat. Ca să poată să-ți trăiască categoria, dă-i șansa unui anumit mediu în care să trăiască, cu respectarea legii. Nimeni nu va fura noaptea și ziua va fi consilier, vorba textului dinainte...

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul George-Iulian Stancov:

Deci vă rog să fim atenți cu ce construim, să nu ne temem unii de alții, consilieri de avocați și viceversa.

Domnul Adrian Năstase:

Doamna deputat Viorica Afrăsinei.

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

La alin.2 doream.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Mihai Baciu:

Domnule președinte,

Onorați colegi,

Există, într-adevăr, presiuni foarte mari din partea consilierilor juridici și aceste presiuni vizează anularea acestei incompatibilități, în primul rând între consilierul juridic și avocat. Aceasta este chestiunea, restul nu contează. Aceasta este problema și eu o cunosc foarte bine, pentru că am primit, de la diferite asociații de consilieri juridici, fel de fel de argumente în sprijinul ștergerii acestei incompatibilități.

Țin să vă spun, de la început, că nu sunt jurist, nu vreau să intru în dispute juridice, are cine să intre, în primul rând, avem, aici, membrii Comisiei juridice, avem inițiatorii ș.a.m.d. Eu vreau să aduc câteva argumente, pentru susținerea textului comisiei, plecând de la alte puncte de vedere mai generale, și anume că nu vă spun o noutate când afirm că există foarte multă confuzie în România: confuzie morală, confuzie economică, confuzie politică nici nu mai vorbesc. Și vă spun, mai departe, că una din instituțiile rău văzute de opinia publică, astăzi, este instituția la care ne referim azi: nu consilierii juridici, ceea ce se cheamă, în general, justiție. Dar, dacă noi vom accepta să ștergem această incompatibilitate între consilierii juridici și avocați, vom spori extraordinar de mult această confuzie, foarte mult vom spori și v-o spun aducând și un alt argument. Sunt scoși pe bandă rulantă, acum, absolvenți de drept, la facultăți de stat, la facultăți particulare, semiparticulare, boutique-uri universitare, ce vreți dumneavoastră. Cei de acolo, deci, termină, în scurt timp, am înțeles că vor fi ușurate și condițiile de acreditare, deci va fi o veselie și o fericire pentru toți. vor absolvi foarte mulți, se vor angaja foarte ușor consilier juridic, la vreun boutique sau la vreo întreprindere micuță, cine știe ce magazin, undeva și, automat, va deveni și avocat. Vă dați seama pe mâna cui va încăpea apărarea cetățeanului român, pentru că această profesie de avocat, dați-mi voie să vă spun și dumneavoastră știți foarte bine, nu este una oarecare, este una care sprijină fundamental ceea ce numim noi apărarea drepturilor fundamentale și libertăților cetățeanului, așa încât ștergerea acestei incompatibilități, așa cum cere Asociația consilierilor juridici, ar produce o mare, foarte mare confuzie și ar compromite și mai mult ideea de justiție. Foarte mulți justițiabili, mă refer, mai ales, la cei care nu prea au habar de, să zicem legi și mai știu eu, cum ar fi țăranii care se ridică pentru pământ, săracii și mulți alții ar fi, pur și simplu, duși cu vorba și înșelați, de această liotă imensă care va apărea după acceptarea de către noi a acestei compatibilități, care va apărea și va păcăli această masă de justițiabili, sporind confuzia, și cea în justiție, dar și, în general, confuzia socială.

În acel material de care vorbeam, vine cu un argument și spune așa: "nu există profesie de avocat, există numai profesia de jurist". Și, dacă există numai aceasta, concluzia, conform logicii formale, ar fi că și juristul trebuie să fie avocat și poate să fie. Dar eu vin cu un contraargument: există o profesie numită profesor, dar nu toți sunt profesori universitari, trebuie să treacă printr-o mulțime de trepte, o mulțime de grile, o mulțime de obstacole ca să ajungă profesor universitar, deși profesia, la bază, este aceeași. Cine împiedică pe consilierul juridic, dacă se simte capabil și are cunoștințele necesare, să treacă prin furcile caudine care duc spre meseria de avocat?! Nu-l împiedică nimeni. Există reglementări foarte clare, face cereri, dă examene, baroul îi primește pe cei capabili, este vorba de note, este vorba de alte teste ș.a.m.d., așa încât eu zic că vorbim, cum să vă spun, lungim vorba degeaba, pentru că aici este vorba de un interes clar și limpede, cu care nu putem fi de acord, pentru că, indiferent cine ar avea acest interes, mai presus de toate este armonia, totuși, în țară și am spori confuzia extraordinar, repet, dacă am accepta așa ceva.

Vă mulțumesc.

Deci susțin textul comisiei.

(Doamna deputat Viorica Afrăsinei aplaudă)

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Bravo, Mihai!

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Simt nevoia să intervin, pentru că, ca de fiecare dată când se pune în discuție acest segment social, un alt segment social extrem de bine definit, acel al avocaților, încearcă, pe toate căile, să limiteze cât se poate de mult și să marginalizeze această profesiune. Și m-a surprins extrem de neplăcut intervenția domnului președinte Anagnoste, pentru că, atunci când este vorba de juriști și de drepturile acestora, se dorește să se limiteze extrem de mult, iar obligațiile avocaților să fie preluate și de către avocați, și de către consilierii juridici. Este o intervenție absolut neprincipială.

Domnule președinte,

Există un raport al comisiei de specialitate, în care sunt prevăzute exact, zic eu, incompatibilitățile pentru funcția de consilier juridic. Sunt gândite și de către ministerul de specialitate, Ministerul Justiției și sunt însușite de către comisie, unde există și reprezentanți ai avocaților și ai consilierilor juridici și sunt absolut convins că a fost extrem de bine dezbătută.

Domnul coleg, care a făcut înainte amendamentul și o comparație total nefericită cu aceea de polițist și de consilier juridic, avea posibilitatea să facă amendamentele necesare, în termen, la comisia de specialitate. De aceea, eu aș propune, domnule președinte, ca această chestiune să fie sistată, articolul respectiv sau alin.1 al art.7 să fie supus spre atenție Camerei Deputaților și nu cred că se impune a fi retrimis comisiei de specialitate, pentru o analiză suplimentară.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Putin.

Domnul Emil-Livius-Nicolae Putin:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Categoric că susțin, din toată inima, propunerea pe care a făcut-o colegul nostru domnul deputat Mogoș, pentru că nu am discutat, în cadrul comisiei, și despre alte incompatibilități, dar nu trebuie să uităm că, în primul rând, și profesiunea de consilier juridic este, totuși, o profesiune de avocat, de reprezentant al intereselor societăților comerciale. Ori, atât potrivit tradiției, cât și prestigiului acestei meserii, este absolut necesar ca să nu existe numai incompatibilitățile stabilite în cadrul comisiei, ci este vorba și de alte incompatibilități. Pentru prestigiul acestei meserii, nu putem să acceptăm ca un consilier juridic care reprezintă, poate, o mare societate sau o bancă să fie, în același timp, și o persoană care exercită un comerț. Este vorba despre cu totul altă treabă, o chestiune care, în primul rând, nu ar permite consilierilor juridici să se ocupe, în mod special, de această meserie și, dacă nu pot să o facă, atunci nu este necesar ca s-o practice, ci să se ocupe de cealaltă meserie, iar dacă vor s-o facă, atunci trebuie să păstrezi acest prestigiu. (Rumoare)

Domnul Adrian Năstase:

Am o rugăminte, stimați colegi, noi am depășit, cu 10 minute, ora la care trebuia să dăm pauză colegilor. Este o problemă care nu va putea fi epuizată acum. Vom avea ședință comună la ora 15 cu Senatul și poate că, în condițiile acestea, stimați colegi, nu știu dacă nu este mai înțelept să raportăm această lege pentru joi, pentru o jumătate de oră, nu știu dacă este bine să mai chemăm, încă o dată, pe cei care sunt invitați la această dezbatere, deci să fiți de acord, atunci, mai curând să închidem dezbaterea astăzi și, în același timp, să rugăm comisia ca mâine să clarifice aceste chestiuni, împreună cu ceilalți invitați, astfel încât joi să nu mai refacem, în plen, aceste discuții.

Există o chestiune, totuși, de ordin, de logică de reglementare. Nu poți să spui, pe de o parte, exercitarea profesiei este incompatibilă cu ceva, iar în articolul următor să spui: în trei cazuri, este compatibilă cu ceva, pentru că rămân toate celelalte activități, care nu sunt nici compatibile, nici incompatibile. Deci ori se stabilesc numai cazurile de compatibilitate, ori numai cele de incompatibilitate, dar, dacă sunt prevăzute trei cazuri de incompatibilitate și trei cazuri de compatibilitate, rămâne o zonă gri între cele două categorii, despre care nu ai să știi niciodată dacă asigură...

Domnul Emil Teodor Popescu (din loja comisiei):

Ca în țara nimănui!

Domnul Adrian Năstase:

Exact. Și care nu știi dacă reprezintă activități compatibile sau incompatibile. Aceasta este o chestiune, aș spune, elementară, pentru orice interpret. De aceea, rog, totuși, comisia să se aplece, cu seriozitate, asupra acestei probleme și să decidă, într-un sens sau într-altul, dar, în orice caz, reglementarea, cum este acum, cu art.7 și cu art.8, nu permite o analiză serioasă a acestei chestiuni. Așa încât eu vă rog să reflectați asupra acestor probleme mâine, la comisii, să vedeți care ar fi cele mai bune soluții și, în felul acesta, joi să reluăm problemele care sunt cuprinse în art.7 și 8.

Vă mulțumesc pentru participare la ședința de astăzi. Ne revedem la ședința comună, la ora 15.

Ședința s-a încheiat la ora 13,15.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 5 decembrie 2021, 15:54
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro