Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 15 februarie 1999
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video
Video in format Real MediaTransmisie în direct
format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
Video in format Real Media14-11-2017
Arhiva video:2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1999 > 15-02-1999 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 15 februarie 1999

  1. Continuarea dezbaterilor asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 1999 (Anexa 3/25 - anexa 3/66; reluarea votului asupra art.2 alin.4; art.7; art.13; art.16 alin.2; art.24; art.64.)

Ședința a început la ora 9,52 .

Lucrările au fost conduse de domnii Vasile Lupu și Andrei Ioan Chiliman, vicepreședinți ai Camerei Deputaților, asistați de domnii Zoltan Valentin Puskas, secretar al Senatului, și Miron Tudor Mitrea, secretar al Camerei Deputaților. Din prezidiu a făcut parte domnul Ulm Spineanu, vicepreședinte al Senatului.

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Bună dimineața!

Deschidem ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului, anunțându-vă că din totalul de 485 de deputați și senatori și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 356. Sunt absenți 129. Cvorumul legal pentru desfășurarea lucrărilor este întrunit.

Continuăm dezbaterile la Anexa 3 și luăm în discuție Anexa 3/25, referitoare la Ministerul Apărării Naționale.

La ultima ședință din săptămâna care ieri s-a încheiat, plenul celor două Camere a hotărât continuarea dezbaterilor până la finalizarea proiectului de Lege a bugetului de stat și apoi a proiectului de Lege a bugetului asigurărilor sociale.

Poftiți, domnule senator.

Domnul Victor Apostolache:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Ridic o problemă de procedură, întrucât consider că toți colegii trebuie să cunoască ceea ce s-a întâmplat ieri.

Domnule președinte de ședință,

Grupul nostru parlamentar a considerat normal să nu blocheze lucrările plenului Parlamentului la această dezbatere a bugetului, având în vedere și prezența reprezentanților Fondului Monetar Internațional în țară și, ca atare, am trecut peste prevederile art.88 din Regulamentul Camerelor reunite, respectiv obligativitatea prezenței la ședințele comune a deputaților și senatorilor membri ai Guvernului.

Am dori, și cred că este firesc, să cunoaștem și noi, cel puțin până la finalul acestor dezbateri, ce s-a întâmplat cu ministrul agriculturii, care nu a fost prezent la dezbateri, pentru că răspunsul care ni s-a dat ieri nu ne satisface.

De asemenea, să-mi exprim surprinderea că răspunsul nu l-a dat președintele PNȚCD-ului, cel care l-a propulsat pe acest ministru în fruntea Ministerului Agriculturii, și,de ce nu, să știm dacă domnul prim-ministru și, este valabil pentru toți miniștrii parlamentari care au lipsit de la aceste dezbateri, dacă primul-ministru a avut cunoștință despre acestea. Consider că este firesc ca plenul Camerelor să fie informat.

Și o a doua observație, domnule președinte de ședință. Întrucât consider că s-ar putea ca astăzi să se încheie dezbaterea la acest buget, sunt surprins că nu se respectă prevederile art.3 din Regulamentul ședințelor comune, respectiv ca lucrările să fie conduse de președinții acestora, iar numai în absența lor, de către unul din vicepreședinți. M-a surprins prezența aproape zilnică în sală la aceste dezbateri a domnului președinte Diaconescu și nu văd dacă cineva ne-ar putea răspunde, de ce domnia-sa nu a condus nici una din aceste ședințe.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule senator, sunt în măsură să vă răspund.

Domnul președinte Diaconescu a condus prima zi a lucrărilor la dezbaterile privind proiectul de Lege a bugetului de stat. potrivit Regulamentului ședințelor comune și a Regulamentului Camerei Deputaților, precum și a Regulamentului Senatului, vicepreședinții îndeplinesc rolul președintelui, atunci când acesta nu poate conduce lucrările uneia din Camere sau lucrările în plen. și dacă au fost prezenți aici, obligațiile ce decurg din funcția de președinte, primirile oficiale pe care le realizează la Camera Deputaților președintele Camerei sau la Senat președintele Senatului, alte atribuții pe care le au, evident, i-au împiedecat pe cei doi președinți ca să fie în permanență la lucrări.

În privința miniștrilor, aceeași regulă. Fiecare șef de instituție are un înlocuitor. Ministrul apărării, de dumnealui fiind vorba astăzi, este reprezentat de domnul secretar de stat Ioan Mircea Plângu. Domnul ministru Victor Babiuc, chiar în dimineața aceasta, se întoarce dintr-o misiune în străinătate și, dintr-o clipă în alta, din câte am fost informat, este posibil să fie prezent. Nu suntem în fața unor obstacole regulamentare de netrecut și considerăm că putem continua dezbaterile la proiectul de buget. Sperăm ca poate la finalul dezbaterilor, la votul final, să fie prezent și primul-ministru și, eventual, să vă răspundă la ultimile întrebări în legătură cu acest proiect de lege.

Trecem la dezbaterea proiectului de buget. Suntem la Anexa 3/25. care sunt amendamentele respinse și care nu au fost prezentate? Comisiile reunite pentru buget, finanțe și bănci sunt reprezentate și, domnule președinte Constantinescu, dacă puteți informa prezidiul de astăzi și reaminti plenului unde am rămas exact.

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Suntem, după știința mea, la Anexa 3/25, referitoare la defalcarea cheltuielilor pentru Ministerul Apărării Naționale. Mai precis, între pct.52 și 53 din amendamentele acceptate. Nu există amendamente acceptate de Ministerul Apărării Naționale.

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Suntem la pct.244 din raportul privind amendamentele respinse. Suntem la Anexa 3/25, precum am spus, din proiectul de buget, și la această anexă comisiile sesizate în fond nu au adus nici un amendament. Deci de la amendamentele respinse, poftiți, domnule senator.

Domnul Nicolae Alexandru:

Într-adevăr, la Comisiile pentru buget, finanțe nu s-au discutat amendamentele Comisiilor pentru apărare de la Senat și Camera Deputaților, dar am reținut că acestea apar în anexe. Sper că nu e cazul să vă reamintesc că actualul buget aduce grave prejudicii procesului de instruire în Ministerul Apărării Naționale, dar și în Ministerul de Interne. Guvernul, deși a promis că va asigur un buget cât de cât satisfăcător celor două ministere, nici măcar parțial nu a luat în seamă amendamentele comisiilor. Deci nu am să mă refer acum la suplimentarea bugetului minsterelor, ci la redimensionarea cheltuielilor, în funcție de prioritățile determinate de restructurarea armatei și de necesitatea reorientării fondurilor.

De aceea, vă rog să fiți de acord cu modificarea pe articole bugetare propusă în Anexa 3/25 a Ministerului Apărării Naționale. Modificările se fac la "Cheltuieli materiale și servicii", în limita acelorași sume prevăzute în Anexa 3/25 la Legea bugetului de stat.

Solicit aceste reașezări deoarece la unele articole de cheltuieli plățile efectuate au depășit deja fondurile prevăzute în anexă.

La o mare parte din articolele de cheltuieli, fondurile prevăzute sunt insuficiente, iar potrivit prevederilor art.29 din Legea nr.72/1996 privind finanțele publice, virările de credite între subdiviziunile clasificației bugetare se fac începând cu trim.III.

Vă prezint Anexa 3, cu modificările propuse pe capitole bugetare. O aveți, da. Și, aș menține și amendamentele făcute de comisie, pe care vă rog să le supuneți la vot.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

Comisia, ce părere are?

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte, cu tot regretul, în ceea ce privește suplimentarea fondurilor, amendamentul inițial, reținut de comisie, s-a discutat în comisie, există în raportul cu amendamente respinse, nu putem să-i dăm curs. Pentru că, repet, pe un deficit bugetar deja votat și pe volumul de cheltuieli care este, orice supimentare la ora asta este practic imposibilă.

În ceea ce privește repartizarea după o altă schemă a cheltuielilor din anexă, în limita acelorași sume, putem fi de acord.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Țurlea.

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Am mai venit aici la tribuna aceasta în legătură cu acest amendament, susținându-l atunci când a fost prezentat într-o primă formă de domnul președinte al Comisiei pentru apărare din Senat.

Nu numai că situația este perfect adevărată, cea prezentată de domnul președinte al comisiei adineauri, eu însă m-am informat mergând în câteva unități militare, în special din Transilvania, și situația este cu adevărat dramatică.

În primul rând, soldații aproape că nu au ce mânca și s-a ajuns la situația ca familiile să fie solicitate să aducă pachete săptămânal, pentru ca soldații să nu moară de foame.

În al doilea rând, cadrele au salarii cu totul derizorii și se fac restructurări ilogice pentru a se restrânge cheltuielile cu salariile acestora. Înzestrarea este învechită și insuficientă. Toate acestea duc la o dezorganizare generală. I-am spus domnului general Degeratu, tot de la această tribună, acum vreo două luni, acest lucru, și domnia-sa a ieșit la această tribună și a spus că totul este perfect. Lumea este mulțumită, cadrele militare, soldații, totul în armată merge perfect.

Îl invit pe domnul general Degeratu să meargă în inspecții, fără să anunțe înainte, să meargă să vadă care este situația reală în armată.

având în vedere aceste aprecieri, consider că s-a ajuns la situația de astăzi în mod intenționat, unii factori din actuala Putere aducând țara în imposibilitate de a se apăra în caz de război.

Domniile voastre, când v-am mai spus acest lucru, unii dintre dumneavoastră ați reacționat cu surprindere deosebită. Citiți toate ziarele de astăzi și o să vedeți că România este într-adevăr amenințată de un asemenea război, chiar de către unele forțe politice din interiorul ei.

Citiți declarațiile belicoase la adresa statului național unitar român, făcute de conducătorul de onoare al UDMR-ului chiar săptămâna trecută, amenințarea cu luarea Transilvaniei și mutarea ei cu totul, cu locuitori cu tot, în alt stat. Deci nu este o sperietoare ilogică ceea ce vă spun, este un adevăr, și în condițiile acestea, pregătirea armatei este obligativitate pentru noi, este prima obligație a acestui Parlament. Pentru ca armata nu o s-o putem pregăti după ce va izbucni un eventual război. Aveți datoria să faceți acest efort pentru armată, în primul rând pentru armată, mai întâi ne trebuie armată și apoi ne trebuie drumurile domnului Băsescu.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Poftiți, domnule senator Marin Stelian.

Domnul Dan Stelian Marin:

Domnule președinte,

Îmi pare rău că trebuie că fac o observație la cele spuse de un coleg al meu. Nu este în firea mea, dar domnul Dan Constantinescu, când discutam noi amendamentele la bugetul pe 1999, dumnealui era pe la Viena. Nu era în țară, deci nu era în plenul celor două comisii. Și, ca atare, nu accept să reprezinte punctul de vedere al Comisiilor pentru buget finanțe, atâta timp cât nu a fost în țară.

Am ascultat cu atenție tot ce s-a spus în legătură cu apărarea. Dacă avem în vedere explozia de prețuri la produsele agroalimentare din ultima perioadă, și știm care sunt cauzele, eu aș ruga pe domnul general, directorul Direcției financiare din Ministerul Apărării Naționale, să ne spună, - este prezent în sală, l-am văzut -, să ne spună dacă cheltuielile materiale pentru Ministerul Apărării Naționale asigură necesarul de hrană, numai cheltuielile pentru hrană, nu de instrucție și pentru alte activități ale armatei, vorba aceea, să se pregătească, chemăm tinerii să se pregătească în domeniul militar, nu avem cu ce să-i pregătim, că nu avem ce să le dăm. Nu avem cu ce să cumpărăm. Eu, de asta, l-aș ruga pe domnul general să ne spună pentru câte luni, numai pentru hrană, asigură necesarul cheltuielile materiale prevăzute în bugetul Ministerului Apărării Naționale.

Domnilor, e o problemă deosebită. Am impresia că Parlamentul României și cei care sunt puși să elaboreze bugetul de stat se joacă cu capacitatea de apărare a țării noastre. Avem nevoie de armată sau nu avem nevoie de armată? dacă nu avem nevoie de armată, să nu mai avem armată! Nu-i admisibil ca ostașii chemați să-și satisfacă serviciul militar să fie trimiși acasă de vineri până luni, ca să ușureze cheltuielile cu hrana, nu-i admisibil ca familiile să fie invitate să aducă pachete ca să satisfacă necesitățile de hrană ale armatei.

Părerea mea este că, așa cum am arătat, bugetul, pe care dumneavoastră o să-l votați, eu n-o să-l votez, că îmi e rușine să votez un asemenea buget, pentru prima dată ... (Vociferări în sală. Cineva din partea Puterii a strigat: Rușinosule!)

Eu nu am jignit pe nimeni și nu mi-am permis cu nimeni să vorbesc la per tu. Dar e o rușine națională acest buget și discutăm această rușine la acest capitol legat de bugetul Ministerului Apărării Naționale. Încă o dată îl rog pe domnul general să ne spună pentru cât timp, toate cheltuielile materiale pentru Ministerul Apărării Naționale asigură hrana, în condițiile prețurilor actuale și ale celor previzibile, pentru că ele vor crește foarte mult, v-am spus, inflația… nu cred în ea, pentru că toate elementele hiperinflaționiste sunt introduse de Guvern, și Guvernul susține această inflație de 25%.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă rog, păstrați liniștea în sală.

Stimați colegi,

Când am condus ultima dată...

Domnul Dan Stelian Marin:

Sunt niște colegi pe care nu i-am văzut niciodată vorbind aici, dar vorbesc din sală, că nu pot să vorbească. Uite, domnul de acolo, nu l-am văzut niciodată vorbind de la această tribună, să-și asume răspunderea.... (Arată cu mâna în sală. Vociferări, gălăgie.)

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi, vă rog liniște în sală!

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Vă rog, liniște!

Stimați colegi,

Pentru a evita asemenea altercații pe care nu numai că le dezaprob, dar pentru care rog chestorii să restabilească ordinea în sală, v-aș aminti că în cursul dezbaterilor la buget am stabilit ca fiecare intervenție, și am stabilit prin vot, să nu depășească 3 minute. Păstrăm această regulă sau e nevoie de un alt vot? Vă rog, liniște.

Domnul Șteolea.

Domnul Petru Șteolea:

Domnule președinte,

O clarificare aș dori de la Ministerul Apărării Naționale. Pornind de la dimensiunea în care este proiectat bugetul pentru acest domeniu important pentru ordinea și stabilitatea României, dacă în condițiile în care singurul argument credibil în discuțiile de pregătire a summit-ului de la Washington, o creștere cel puțin simbolică a cheltuielilor militare, și nu o reducere a lor, cum se prezintă în proiectul de buget pe acest an, mai poate fi un argument credibil pentru ca România să se prezinte cu fruntea sus acolo, în sensul în care invitarea României de a se ralia imediat aliaților și pentru a i se oferi credibilitate și siguranță în acest acces, să nu mai fie o soluție de natura ultimei încercări, un fel de Madrid plus. Există aceste condiții asigurate sau nu? Și plec aici de la acea afirmație a domnului ministru victor Babiuc, făcută la începutul acestui an, când spunea: "Bugetul pentru Ministerul Apărării Naționale propus pentru 1999 este cel mai mic din ultimii ani, atât în procent raportat la cheltuielile totale, cât și la produsul intern brut, cât și în sumă absolută. De fapt, este o scădere în trepte, din 1996 încoace, de la 2,34% din PIB la 1,98% din PIB".

După informațiile pe care le dețin, nu se asigură cheltuielile privind echipamentul decât în proporție de 15%, întreținerea în proporție de 20%, iar în ceea ce privește cheltuielile de capital, doar 8%. Este un semnal de alarmă și rog o clarificare din partea reprezentantului Ministerului Apărării Naționale.

Domnul Vasile Lupu:

Da, s-au pus două întrebări reprezentantului Ministerului Apărării Naționale, dacă se poate răspunde? Deci, domnul secretar de stat Ioan Mircea Plângu.

Domnul Ioan Mircea Plângu:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

S-au pus câteva întrebări aici și sunt întrebări importante.

În primul rând, chestiunile de detaliu. Se asigură integral plata cheltuielilor salariale, se asigură integral hrana, rambursările, subvențiile și pensiile. Într-adevăr, se pot asigura numai parțial cheltuielile de echipament, întreținere și de capital - o realitate.

O altă întrebare. Suntem pe deplin de acord cu concluziile comisiilor pentru apărare pivind acel necesar suplimentar de 3.600 de miliarde de lei. Este o evaluare corectă a minumului necesar. Dar, și acum voi răspunde la cealaltă întrebare. Este, într-adevăr, o situație de austeritate, un buget de austeritate, și, revenit fiind recent din Statele Unite, acolo se înțelege foarte mult situația României și un procent de 1,8% este apreciat ca rezultat al acestei stări de austeritate, nimic mai mult. Aceasta nu pune sub semnul întrebării angajarea României și a Ministerului Apărării Naționale privind aderarea la alianță.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Poftiți, domnule deputat.

Domnul Ioan Mircea Pașcu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Știu că unii colegi din comisie sunt puțin preocupați de faptul că într-un fel sau altul noi am lărgit discuția și discutăm chestiunile de principiu. Am putea să discutăm și strict amendamentele, dar cred că o discuție de principiu pe acest subiect este inevitabilă, chiar dacă ne ascundem în spatele amendamentelor, problemele de fond rămân.

De aceea, dați-mi voie să vă spun, domnule președinte, că de la bun început, în cadrul comisiei noastre, noi am ajuns la concluzia pe care ne-am formulat-o în avizul nostru, deci pe baza celor pe care le-am primit de la reprezentanții ministerelor în cauză. Că pe sistem de apărare avem nevoie, în ansamblu, de circa 8.300 de miliarde în plus pentru a asigura funcționarea la minimum a întregului sistem. Noi suntem în momentul de față cu mult sub acest prag minim de funcționare a întregului sistem. Și, haideți să vedem, aici s-au spus anumite lucruri legate de securitatea noastră internă, vedem și noi care sunt problemele pe plan internațional, cu alte cuvinte, în condițiile în care vulnerabilitatea noastră se prelungește, dacă nu crește, amenințările se adună, și pe plan intern și pe plan internațional, noi, din cauza unui buget de austeritate, ajungem în situația în care nu putem să asigurăm nici măcar funcționarea minimă a întregului sistem.

Ceea ce am făcut noi în comisie, și aceasta este rațiunea pentru care am refuzat să și semnez avizul respectiv, este o comedie. Este o comedie pe care noi am vrut s-o jucăm până la capăt, unii dintre noi, cu toate că știm foarte bine care va fi rezultatul. La sfârșit spectatorii vor pleca acasă, sala va rămâne goală, iar sistemul va funcționa până când va avea bani, probabil că până prin... eu știu, luna mai - iunie, după care întrebarea este: ce facem în continuare? De ce? Pentru că noi am înscris în avizul nostru o serie întreagă de solicitări pe care le-am primit nu de la altcineva, ci de la reprezentanții instituțiilor respective. Nu sunt solicitările pe care le-am făcut noi. pur și simplu, le-am contabilizat. Aici este un alt paradox. În cadrul Guvernului, ministerele respective n-au reușit să obțină o suplimentare de fonduri, ba mai mult decât atât, miniștrii în cauză au criticat alocațiile bugetare, imediat după ce bugetul a fost aprobat de Guvern, după care au venit la Parlament, știind foarte bine că Parlamentul nu are fonduri suplimentare decât cele pe care le pune la dispoziție Guvernul. Și din acest punct de vedere, tot efortul era un fel de comedie, pentru că era clar că noi nu avem de unde să dăm în plus. În același timp, am făcut totuși un efort și împreună cu reprezentanții instituțiilor respective, noi am menționat în avizul nostru câteva surse. Mai mult decât atât, am convocat și o întrunire cu domnul ministru Remeș care a venit și ne-a explicat că tot ce am propus noi acolo ca sursă alternativă pentru a încerca să aducem sistemul la nivelul său minim de funcționare, nu există nici o posibilitate să fie satisfăcută. Și cu asta am încheiat discuția. Ăla a fost momentul în care m-am disociat de părerea altor colegi și am refuzat să semnez avizul respectiv. Domnule președinte, ce facem noi în momentul de față și cu această atitudine a Guvernului este o comedie, pentru că nevoile reale ale țării rămân și întrebările majore cum asigurăm securitatea țării într-un moment în care pericolele se acumulează, cum asigurăm funcționarea organismului militar și a celorlalte componente după ce se termină banii, nu își găsesc răspuns și nimeni nu poate să ne dea un răspuns la această chestiune. Să credem oare că dacă evităm intrarea în incapacitate de plată și obținem să spunem acel acord din partea FMI-ului care dă acel semnal ca să mai primim bani din altă parte, noi vom primi bani din altă parte pentru a asigura funcționarea sistemului nostru de apărare? Asta este o întrebare pe care vreau s-o pun și celor de la Ministerul Apărării și din sistem. Dacă ei cred că pot să funcționeze, din clipa în care vor termina acești bani, pe baza împrumuturilor pe care le obținem din afară. Din cunoștințele mele, din afară nu putem să obținem bani pentru aceste domenii. Și toată ingineria care s-ar putea face ca banii care i-am luat din afară să-i folosim pe alte domenii și de acolo să aducem aici, este o chestiune care mi se pare cu totul și cu totul hazardată. Cred că a sosit momentul să privim lucrurile în față și dacă avem o responsabilitate să încercăm să ne achităm de ea și să rezolvăm problemele reale.

Domnul Vasile Lupu:

A sosit momentul...

Domnul Ioan Mircea Pașcu:

Domnule președinte,

A sosit momentul celor trei minute. Știu. Dar cu această chestiune nu se rezolvă problema de fond, domnule președinte. Iar dacă ne ascundem în spatele unui vot, că am venit să discutăm numai trei minute despre problema respectivă, problema nu dispare domnule președinte, și chestiunea pentru care suntem chemați și am fost trimiși aici este să găsim rezolvări la problemele cu care se confruntă această țară.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da, domnule președinte, dar nici dacă lungim discuțiile la nesfârșit nu rezolvăm problema. Vom fi în situația bâlbâitului care a pierdut trenul cerând biletul.

Stimați colegi,

Vă propun sistarea discuțiilor la acest punct. Argumentele pro și contra au fost prezentate cu prisosință. Dacă mai dorește inițiatorul să intervină, apoi comisia, după care votăm.

Din partea inițiatorului, domnul președinte Constantinescu.

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu regret faptul că una din răutățile periodice ale domnului senator Marin Stelian mă privește pe mine. Trebuie să vă spun faptul că la dezbaterea bugetului apărării naționale eram în țară deși adevărat, puțin mai înainte, fusesem plecat. În al doilea rând, nu reprezint raportul meu personal, ci raportul comisiei. Și pentru a vă convinge, deși am evitat la început să spun de ce au fost aceste surse alternative, o să trebuiască să vi le citesc.

Este vorba de creșterea deficitului bugetar. Ăsta e unul din motive, pentru care a fost admis, modificarea bugetului unui fond special care are lege proprie, și al treilea, transferul din bugetul Ministerului Muncii și Protecției Sociale. Deci, acestea au fost cele trei surse alternative pe care în mod firesc și toți colegii din comisiile de buget, finanțe știu de ce fiecare din ele au fost respinse.

În al doilea rând, acceptarea de către comisie a unei repartizări în cadrul sumei alocate a fost făcută cu acordul ministrului finanțelor, la propunerea inclusiv a titularului, deci a Ministerului Apărării Naționale, motiv pentru care în mod firesc comisia nu avea ce obiecta. Repet, pentru știința dumneavoastră, că în fața dumneavoastră, eu nu reprezint opinii proprii decât atunci când spun acest lucru și, de regulă, reprezint opinia comisiei.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc. Iată că și președintele Comisiei pentru buget, finanțe și bănci de la Senat este prezent, și obiecțiunea domnului senator a primit răspunsul.

Stimați colegi,

Dacă am înțeles bine, dacă nu, rog comisia să mă corecteze, propunerea domnului senator Nicolae Alexandru cuprindea două părți: o parte solicitând suplimentarea bugetului, o altă parte redistribuirea sumelor în cadrul aceluiași buget alocat Ministerului Apărării Naționale. Cu prima parte, inițiatorul și comisiile sesizate în fond nu au fost de acord, cu a doua parte au fost, a doua parte a fost acceptată. Corect? Deci, ne vom pronunța prin două voturi asupra acestor probleme.

Supun votului dumneavoastră amendamentul privind suplimentarea cheltuielilor la Ministerul Apărării Naționale, formulat de domnul senator Nicolae Alexandru, susținut de alți senatori și deputați, respins de comisie.

Cine este pentru? Numărați, vă rog. 109 voturi pentru.

Impotrivă? 138 de voturi împotrivă.

Abțineri? 12 abțineri.

Suntem în cvorum. Amendamentul nu a întrunit numărul de voturi necesar. A fost respins.

Partea a doua a acestei propuneri privind redistribuirea cheltuielilor, acceptată de comisie și de inițiator. O supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Majoritate covârșitoare. (Rumoare)

Impotrivă? 15 voturi împotrivă.

Abțineri? 12 abțineri.

Propunere votată.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Putem trece acum la votarea anexei 3/25. Mai este un amendament respins de susținut. Autorul este invitat să-l susțină. Dacă dorește. Nu dorește. Atunci supun votului dumneavoastră. Domnul Gaspar. Sunteți autorul amendamentului?

Domnul Acsinte Gaspar:

Nu, vorbesc din partea grupului parlamentar din care fac parte.

Domnul Vasile Lupu:

Poftiți.

Domnul Acsinte Gaspar:

Nu mi-am dat demisia și nici n-am fost dat afară din grup. Așa că în această calitate, de membru al grupului parlamentar, susțin amendamentul de la poziția 245, dar vreau ca, în prealabil, domnule președinte, să fac următoarea propunere: dumneavoastră ați informat plenul Parlamentului că ministrul apărării naționale urmează din clipă în clipă să vină în țară. V-aș propune ca acest amendament care este foarte important să-l discutăm în prezența ministrului apărării naționale. Mergem mai departe, pentru că mai avem încă 40 de anexe de discutat, probabil, că vom ajunge după-amiază cu discuțiile, și până atunci să vină ministrul apărării naționale să spună părerea față de situația care a fost prezentată aici de cei doi președinți ai comisiilor de apărare și de intervențiile celorlalți colegi.

Domnul Vasile Lupu:

Da, să vină în Parlament. În țară am înțeles că a sosit în această dimineață. Domnule deputat Gaspar, eu am crezut că veniți cu un alt amendament respins, eventual, neânregistrat în raport. Dar s-a votat în Camerele reunite cu câteva minute înainte împotriva suplimentării bugetului Ministerului Apărării Naționale. Și există o autoritate a votului dat. Nu putem reveni cu un vot nou. Că diferă suma...

Domnul Acsinte Gaspar:

Păi, domnule președinte, tocmai aceasta este. S-a dat un vot împotriva suplimentării cu 3.687.000.000, care e o problemă, iar amendamentul nostru se referă la 1176 de miliarde, care e cu totul altceva.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Bun, atunci mai cerem un vot pe o sumă mai mică.

Domnul Acsinte Gaspar:

Nu, eu nu cer asta. Eu cer ca dumneavoastră să vă conformați art.88 din Regulamentul ședințelor comune și să vină ministrul apărării naționale să prezinte Parlamentului dacă într-adevăr are nevoie sau nu are nevoie de acești bani.

Domnul Vasile Lupu:

Dar ministrul are un substitut corespunzător aici. Și proiectul de buget este susținut în principal de ministrul de finanțe. (Rumoare, vociferări) Și proiectul de buget a fost votat în Guvern. Vă rog, liniște în sală.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Haideți să departajăm lucrurile. Constituția spune că Guvernul întocmește proiectul de buget și îl supune Parlamentului. Păi, în momentul în care îl supune Parlamentului, intrăm pe procedurile parlamenare și așa îl dezbatem. Deci, ministrul apărării naționale, care are răspunderea politică în fața Parlamentului, vorbim despre responsabilitatea politică, trebuie să vină, pentru că aici este o chestiune de politică privind capacitatea de apărare a țării. Deci, dânsul să vină să spună Parlamentului care este situația în momentul de față în legătură cu modul în care a fost proiectat proiectul de buget.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul vicepreședinte Dumitrescu.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Eu cred că în acest moment sunt îndeplinite și chiar mai mult decât atât toate procedurile parlamentare pentru a vota acest capitol, de fapt, această anexă. Sunt aici prezenți un secretar de stat din Ministerul Apărării, locțiitorul ministrului apărării, reprezentanți din partea conducerii Marelui Stat Major al Armatei și sunt întrunite condițiile pentru a vota această filă a bugetului. Eu cred că nu trebuie să facem în acest început de dimineață o dispută politică. Lucrurile politice s-au spus aici cu foarte multă claritate. S-a spus poziția din partea opoziției. S-a exprimat poziția politică și într-adevăr aceasta este evident o susținere care a fost argumentată și trebuie să recunoaștem că multe din aceste argumente se constituie ca în realitate, dar de aici și până a crede că în prezența ministrului apărării se poate obține o altă informație și, mai ales, se poate modifica cifra din buget, cred că lucrurile sunt foarte clare din moment ce a fost exprimată această poziție de către ministerul de resort.

Mai mult decât atât, avem aici pe cel care răspunde de acest buget, respectiv inițiatorul, în persoana ministrului de finanțe. Ministrul de finanțe, față de amendamentele propuse, și-a exprimat poziția. Comisiile de specialitate și-au exprimat poziția. Dacă dumneavoastră vreți să transformăm acest vot la anexe într-o reeditare a dezbaterii politice care a avut loc pe tot parcursul acestui buget, începând cu discuțiile generale, începând cu articolele de lege propriu-zise, eu cred că este o dovadă clară că, practic, nu doriți să avem o încheiere a bugetului în spiritul, ca să spun așa... Nu e vorba de intenție. Eu nu acuz pe nimeni de intenție, acuz doar de faptul că prin astfel de solicitări se tergiversează, dacă vreți, un lucru care este absolut evident, exprimat de către cel care estimează, inițiatorul acestui buget, susținut de către comisiile de specialitate și dacă vreți să facem această discuție, spuneți că trebuie să facem această discuție, nu să ne ascundem după proceduri parlamentare pe care le cunoaștem cu toții. Că le-am folosit și le folosim. Dar să nu exagerăm, asta este singura problemă. Una este să le folosim și alta este să abuzăm de ele. Cred că pe parcursul acestui buget am dovedit suficientă înțelegere și, mai ales, suficientă înțelepciune cu toții și dumneavoastră și majoritatea, ca să putem să încercăm să nu aducem discuția într-un derizoriu.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Mitrea.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

În primul rând, am să rog pe toți colegii care iau cuvântul să nu ne facă procese de intenție ca să-și apere puncte de vedere șubrede. Există cel puțin trei planuri în care nu pot fi de acord cu colegul meu care a vorbit înainte, domnul senator Dumitrescu. Cunoaștem regulamentul. Dacă cunoaștem regulamentul, domnule Dumitrescu, vă citesc din art.195 din Regulamentul Camerei Deputaților, regulament ale cărui prevederi sunt complementare regulamentului comun, care spune că prezența deputaților, membri ai Guvernului, la lucrările în plen ale Camerei Deputaților este obligatorie la dezbaterea și adoptarea proiectelor de legi și a propunerilor legislative din sfera lor de competență.

Trebuie să fiți de acod cu mine, sper că sunteți de acord cu mine, că dezbaterea acestei probleme este în sfera de competență a ministrului apărării naționale. Există și un argument de fond. Noi vrem să aflăm din gura ministrului apărării naționale, cel care este responsabil politic în fața noastră și a armatei, dacă sprijină sau nu acest amendament. Și există și un argument politic, domnule ministru, care nu vream să-l folosesc, dar dumneavoastră ați intrat în politică, vrem să vedem ministrul care este membrul de partid, al dumneavoastră, spunând aici ceea ce gândește în fața Parlamentului, nu așa cum în ultima vreme, ne-ați obișnuit. Într-un fel vorbiți și votați aici și în alt fel faceți declarațiile publice. Sunt cel puțin trei motive pentru care insistăm ca ministrul apărării naționale să fie prezent în sală la aceste discuții.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Ioan Mircea Pașcu.

Domnul Ioan Mircea Pașcu:

Mulțumesc, domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu cred că este cazul să ne acuzăm aici reciproc de intenții, de... Eu cred că trebuie să avem în vedere următoarea problemă. Dincolo de faptul că aspectul legal cere ca ministrul și șeful statului major general, ca cel mai înalt reprezentant militar din structură, să vină să susțină bugetul, dincolo de această chestiune, dincolo de faptul că chiar recent domnul președinte Constantinescu a arătat în fața întregii țări că este nevoie ca miniștrii să vină să susțină bugetul, dincolo de aceste chestiuni, cred că ceea ce ar trebui să facem este următorul lucru: să vină acești reprezentanți, cei mai autorizați ai organismului militar, să vină să declare aici în fața tuturor colegilor noștri care n-au avut ocazia deoarece nu fac parte din comisiiile de apărare și să audă de la ei că, în momentul de față, cu sumele respective, este pentru prima oară afectată în mod nemijlocit capacitatea operativă a armatei. Și atunci, în momentul acela, se conștientizează, cel puțin există speranța conștientizării, că suntem într-un moment extrem de grav din acest punct de vedere și ale cărui consecințe va trebui să le suportăm matematic în clipa în care noi ne dăm votul pentru acest buget așa cum a fost votat el și așa cum a fost propus de către Guvern.

Vreau să asigurăm și am vrea să ne asigurăm de faptul că toată lumea este conștientă de consecințele acestui vot pe care-l dăm noi. Dincolo de apsectele legale, oamenii aceștia sunt cei care ne-au spus ce este afectat în cadrul bugetului prin lipsa fondurilor care se prevede să apară din cauză că acest Guvern nu poate să pună la dispoziție sumele solicitate pentru funcționarea în bine. Aceasta este chestiunea fundamentală. Deci, să nu spunem mai târziu că am votat în necunoștință de cauză. Să știe toată lumea care sunt consecințele și să o audă din gura persoanelor care au responsabilitatea pentru domeniile respective, dincolo de aspectele legale pe care trebuie să le reglăm odată pentru totdeauna. Toată lumea este dezarmată și descurajată pentru că în momentul de față se știe că aici noi vorbim degeaba și Guvernul își va vota tot așa cum va dori bugetul respectiv. Haideți de data asta, pentru că este o chestiune foarte importantă, să ieșim din această inerție și să-i chemăm pe cei responsabili, să ne spună că ne-au spus și nouă la comisie.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor parlamentari,

După numărul de oratori înscriși la cuvânt, am angajat deja timpul de dezbateri pentru prima parte a zilei. Eu consider că nu suntem într-o situație de natură a bloca lucrările Parlamentului României. Ministerul de Finanțe este prezent, precum am spus, orice șef de instituție are un substitut, ministrul apărării naționale este blocat de o situație obiectivă, este reprezentat de un secretar de stat aici și putem trece mai departe. Dar aici solicităm înțelegerea opoziției pentru că nu pot risca un blocaj și înțeleg foarte bine că refuzul opoziției de a participa la dezbateri oprește lucrurile aici. Ori luăm o pauză de consultări în care să ne înțelegem, ori așteptăm într-adevăr să vină ministrul apărării naționale, dacă poate veni astăzi, să participe la această dezbatere. Domnul Dumitrescu, un drept la replică.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc, domnule președinte. Mulțumesc și domnului deputat Mitrea că mi-a oferit posibilitatea de a mă reântoarce la microfon, pentru că așa cum face Partidul Democrat întotdeauna își ține promisiunile, și mai ales respectă regulile.. (Vociferări) Da, pentru că am stabilit o regulă, să nu ne întoarcem la microfon ca să revenim asupra celor ce am spus, eu aș fi respectat acest lucru, dar domnul deputat Mitrea mi-a oferit această posibilitate, invocând intenția.

Din cele spuse, din stenogramă, se poate deduce foarte clar că intenția mea a fost să nu invoc intenția, dar acest lucru nu face parte din jocul politic pe care PDSR-ul vrea să îl joace în mod corect, lucru pentru care eu vă spun foarte clar că-mi reamintesc din 1995, eram tot la buget, la dezbaterile pe lege a venit domnul ministru Tinca și a spus de la microfon foarte apăsat că n-are nevoie de bani, deși se făcuseră de către opoziție (a rămas în antologia parlamentară, că nu are nevoie de bani) amendamente pentru suplimentarea bugetului armatei, iar la dezbaterea pe anexe a venit domnul secretar de stat de pe atunci Ioan Mircea Pașcu, nu a mai venit domnul ministru, și a susținut punctul de vedere al Guvernului și atunci nu s-a mai pus problema că nu venise ministrul.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Dacă vrem să facem din acesta un punct al dezbaterii noastre de maniera în a ne bloca și a demonstra presei și întregii țări că am ajuns la liman și acolo ne-am oprit pentru a face diverse deviații procedurale, puteți s-o faceți. Suntem însă în cvorum, avem toate argumentele regulamentare pentru a vota, acum dacă dumneavoastră vreți să vă faceți această... să transformați această dispută într-o scenă a unor lucruri care până acum nu ne-a caracterizat la dezbaterea acestui buget, aveți dreptul s-o faceți, nimeni nu vă poate împiedica, nici măcar ministrul apărării.

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Am luat deja o decizie. Ministrul se află în București, îl așteptăm să vină. Trecem mai departe cu dezbaterea bugetului pentru că nu are rost să blocăm lucrările aici. Vă rog să vă ocupați locurile în sală. Domnule președinte, dacă... foarte scurt, ați depășit întotdeauna timpul.

Domnul Ioan Mircea Pașcu:

Soluția propusă de dumneavoastră este corectă. Sunt și alte anexe, noi o acceptăm. Dar, întrucât mi-a fost menționat numele, vreau să-l atenționez pe domnul vicepreședinte al Senatului că n-am avut nici măcar mandat să vin în Parlament să susțin bugetul pe vremea respectivă. Am făcut-o o singură dată la nivelul comisiei pentru că: unu, la fel ca și domnul ministru Plângu, nu eram membru al cabinetului, nici dânsul nu este membru al cabinetului, și la vremea respectivă, singura diferență era că domnul Tinca nu era membru al Parlamentului, pe când domnul ministru Babiuc este membru al Parlamentului și, din această cauză, are și obligații pe această linie.

Vă mulțumesc, domnule președinte. (Aplauze)

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Trecem la anexa următoare și așteptăm pe domnul ministru al apărării. Cum va veni, vom trece și vom vota.

Suntem la anexa 3/26. Bugetul Ministerului de Interne. Pentru că dacă n-am fi trecut la această anexă, riscam să pierdem și prezența ministrului de interne. (Vociferări)

Doamnelor și domnilor,

Amendamente respinse, dacă sunt de susținut. În raport există. Cine dorește să susțină amendamente respinse. Domnul Nicolae Alexandru, apoi domnul Anghel Stanciu.

Domnul Nicolae Alexandru:

Sigur, Ministerul de Interne se găsește în aceeași situație dezastruoasă în care se găsește și Ministerul Apărării. E grav că nu mai poate fi vorba de reformă și reutilare în cadrul Ministerului de Interne cu un asemenea buget. De aceea, fără a mai lungi discuția, pentru că majoritatea dintre dumneavoastră cunosc cu ceea ce se confruntă Ministerul de Interne, cer să se supună la vot amendamentul respins.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Comisia, în această chestiune, își menține punctul de vedere. Ministrul finanțelor, la fel. Deci, supun votului dumneavoastră... Doriți un răspuns din partea ministrului de interne. Cine îl solicită? Care noi? Poporul. Aveți cuvântul. Vreau să știu cine formulează întrebarea precisă.

Stimați colegi,

Întrebările nu se pun în cor din sală. Deci, nimeni nu dorește să pună întrebări. Poftiți, domnule senator.

Domnul Victor Fuior:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Am solicitat pentru siguranța națională 3000 de miliarde. Dumneavoastră ați votat împotriva acestei solicitări de 3000 de miliarde. Ministrul de interne solicită aceste 3000 de miliarde pentru asigurarea siguranței naționale. V-aș ruga să-i dăm cuvântul ca să justifice, să motiveze, astfel încât dumneavoastră să aprobați cele 3000 de miliarde pentru siguranța națională.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Deci, dacă domnul ministru de interne dorește să-și spună cuvântul.

Voci din sală:

De unde ai banii?!

Domnul Constantin Dudu Ionescu:

Întrebați-l pe dumnealui!

Domnule președinte,

Mulțumesc.

În ceea ce privește bugetul Ministerului de Interne, dați-mi voie să fac întâi câteva precizări generale. Este o cutumă prezența ministrului la discuțiile de anexă, este o cutumă, nu este o regulă. Și dacă o acceptăm, pentru că a fost și este așa, este bine că o acceptăm, dar aceasta nu înseamnă că este regulă, undeva în regulament.

În al doilea rând, pe lângă resurse, mai trebuie să ne gândim și la administrarea corectă a resurselor, lucru care nu s-a făcut de câțiva ani încoace și din cauza aceasta am ajuns, în loc să gestionăm lucrurile pe programe, să ne certăm doar pe bani, în loc să ne certăm pe programe și nu o să ajungem să avem rezultate corecte în țara aceasta, atâta timp cât discutăm bani, în loc de programe.

În ceea ce privește amendamentele respinse. După cum știți, din dezbaterile generale, a rezultat foarte clar că nu există alte resurse decât cele care sunt trecute în buget. Atâta timp cât nu există alte resurse și în virtutea solidarității guvernamentale, indiferent de nevoile pe care le are Ministerul de Interne și există aceste nevoi, nimeni nu le neagă, lucrurile au fost dovedite foarte recent, nu putem să cerem suplimentări, în afară de ceea ce poate să ofere bugetul în momentul de față. Evident că, în momentul în care va exista o rectificare, vom avea pretenții.

De asemenea, vă rog, domnule președinte, să nu acceptăm diminuarea bugetului Ministerului de Interne, pentru că probabil vor fi colegi de-ai noștri parlamentari care vor dori să ia din banii Ministerului de Interne, să-i trimită în altă parte, cum ar fi la învățământ.

Vă rog frumos, de asemenea, să nu acceptăm nici aceste amendamente, având în vedere puținătatea banilor pe care îi avem la dispoziție.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Clar.

Domnul Anghel Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte de ședință,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți să fac o scurtă precizare, deoarece, în urma intervențiilor noastre câțiva colegi au declarat că s-au săturat de școală. Nu trebuie condamnați. S-au săturat mai demult.

Dar, trebuie să înțelegem un lucru: indiferent cât se afirmă că există, ca raport, din produsul intern brut, bugetul Ministerului Educației Naționale, în speță, 4,4%, cu fonduri de la bugetele locale, cert este un singur lucru, fondul de salarii este de circa 7.200 de miliarde, necesarul la nivelul lunii ianuarie este de 12.228 miliarde. Deci, este insuficient.

Prin urmare, comisia a căutat o serie de surse și printre aceste surse a găsit de cuviință că ar fi posibil ca de la un colaborator al nostru, care se ocupă de instrucție și noi, de educație, să solicităm, cu titlul de împrumut, până la rectificarea bugetului, 50 de miliarde de la capitolul 5400, titlul 70, "Investiții" și 150 de miliarde de la capitolul 5501, titlul 20, "Cheltuieli materiale și servicii".

Oricât ar părea de paradoxal, și comisiilor le-a venit greu, dificil să stabilească dacă bugetul Ministerului de Interne este mare sau este mic. Și cred că acest lucru este dificil și pentru domnul și distinsul nostru coleg, deputat și ministru Dudu Ionescu. Pentru că, obiectivul și țelul celor două ministere, de interne și de educație, scopul final este, practic, același: să scoatem de pe băncile școlii oameni educați, oameni instruiți, care să respecte legea. Și, prin urmare, Ministerul de Interne să fie numai o garanție a apărării acestei legi.

Deci, dacă prin utopie ne-am fixat ca scop să nu mai avem nici un infractor, nici un delincvent, nici o infracțiune în România, lucrul s-ar putea face, prin utopie, în două moduri: fie să-i educăm în școală așa de bine pe copiii noștri, încât să nu mai încalce nici unul legea, fie, lângă fiecare cetățean, să punem câte un membru al Ministerului de Interne. Sunt două situații: în primul caz bugetul Ministerului de Interne ar fi practic zero, în cel de-al doilea caz ar fi maximum maximorum.

De aceea, noi credem că trebuie să stabilim politic ceea ce dorim. Dorim un stat de drept, în care cetățenii să fie crescuți și educați în spiritul legii, prin școală și atunci afectăm banii școlii, sau dorim un stat polițienesc, în care cetățeanul să respecte legea prin frică.

Eu cred că distinsul nostru coleg Dudu Ionescu găsește, ca și mine, că adevărul este la mijloc și dacă dânșii pun pe primul loc instrucția și forța, noi punem pe primul loc educația, instrucția și cuvântul. Sperăm să ajungem la un consens și să-i ajutăm în a avea mai puține cazuri, prin girarea banilor, din zona forței, în zona educației.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da, domnule președinte. Adevărul este la mijloc, dar timpul este depășit demult.

Doamnelor și domnilor,

Domnul George Șerban are cuvântul.

Domnul George M. Șerban:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

O chestiune procedurală: am impresia că lucrurile s-au inflamat, un pic artificial, de la anexa cealaltă, și există riscul ca, în continuare să mergem pe același drum, care nu este productiv.

Este limpede că această dezbatere la buget este o dezbatere din care orice om cu bună credință are ceva de învățat, indiferent că la dezbateri participă reprezentanți ai opoziției sau ai puterii.

Eu personal nu mă enumăr printre cei la care domnul deputat Stanciu s-a referit...

Domnul Vasile Lupu:

Dacă vreți să apropiați microfonul, domnule deputat?

Domnul George M. Șerban:

...că nu ar avea ce învăța de aici.

Eu cred, însă, că chestiunea este un pic alta. Nimeni, la acest capitol – și cu atât mai mult la acest capitol – nu poate acuza opoziția că cere majorarea unor bugete, ca cel de la apărare sau cel de la Ministerul de Interne, pe considerente politice. Aceasta este limpede. Este, poate, mai mult ca niciodată un capitol în care, cred eu că dispar separațiile de ordin politic în aceste grupuri parlamentare. Aici chestiunea, însă, este cu totul alta, aici voturile se dau, în primul rând, pe sursele propuse și este limpede că cel puțin partea mea dreaptă a sălii nu a votat împotriva majorării bugetului la Ministerul Apărării Naționale, sau mai departe, la Ministerul de Interne. Aici s-a votat pentru că, datorită constrângerilor la care suntem supuși, nu se poate accepta, în acest moment, majorarea deficitului bugetar, din păcate aceasta fiind singura sursă propusă pentru majorarea acestor bugete.

Eu cred că trebuie să plecăm de la acest principiu, atât puterea care a votat împotriva acestei majorări, cât și opoziția care a propus majorarea – și eu sunt convins că această propunere a fost făcută cu bună credință - cât și reprezentanții ministerelor care sunt aici și nu văd în fața lor niște oameni care s-au pus pe picioarele dindărăt, hotărâți să nu le dea bani pentru lucruri absolut stringente.

De altfel, domnul ministru Babiuc și eu l-am auzit și pe domnul ministru Dudu Ionescu, au spus în repetate rânduri, public, că sunt nemulțumiți de bugetul care le-a fost acordat, dar trebuie să se supună rigorilor pe care le impune acest buget, care a fost aprobat de Guvern, ei având și calitatea de membrii ai Guvernului.

Eu vă propun, cu toată bună credința, din această perspectivă să vedem lucrurile și să încercăm să dezinflamăm această stare de spirit, care, după părerea mea, s-a inflamat cu totul artificial, pentru că în acest moment nu mai există o barieră politică între cei care susțin un punct de vedere sau altul.

Mulțumesc. (Câteva aplauze).

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc.

Doamna Andronescu și propun sistarea discuțiilor la acest punct.

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Mai sunt amendamente!

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Sigur că venirea mea la microfon este legată de susținerea amendamentului pe care Comisia pentru învățământ l-a făcut, și anume, trecerea celor 200 de miliarde de la Ministerul de Interne către Ministerul Educației Naționale.

Sigur, înțelegem că și Ministerul de Interne are nevoi, însă, Ministerul de Interne, prin bugetul de anul acesta, a primit, totuși, 1.000 de miliarde în plus, aproximativ 1.000 de miliarde în plus, în timp ce Ministerul Învățământului are un minus de mai multe mii de miliarde.

Sunt de părere că, într-adevăr, dacă educației îi dăm mai mult de lucru și îi dăm banii necesari, ca această educație să fie la nivelul normal, Ministerului de Interne îi dăm mai puțin de lucru.

Ați văzut lipsa de educație unde duce. Ne pune în situația să găsim bani și să cheltuim. Și de ce să cheltuim acești bani pe gaze lacrimogene, când putem să cheltuim acești bani în școli, pentru educație.

Îi reamintesc domnului ministru de interne că și domnia sa a trecut prin școală și cred că nu se poate să nu fi rămas cu un sentiment de considerație față de acești oameni care clădesc personalități și, de asemenea, vă reamintesc și dumneavoastră spusa lui Iorga, și anume, că: "O nație se înalță prin școală și cultură".

De aceea, vă rog să înțelegeți pledoaria mea pentru nevoia școlii și să acceptați amendamentul pe care Comisia pentru învățământ vi l-a propus.

Vă mulțumesc. (Câteva aplauze).

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor,

Avem trei amendamente respinse; cel puțin așa rezultă din raportul pe care-l am în față.

Amendamentul de la poziția 246, prin care se propune suplimentarea alocațiilor bugetare, cu suma de 2.845 miliarde lei. La acest amendament, autori: Comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale Senatului și Camerei Deputaților.

La poziția 247 se propune suplimentarea bugetului Ministerului de Interne cu suma de 600 de miliarde. Autor: Grupul parlamentar P.D.S.R.

Așa cum am convenit la înțelegerea între liderii grupurilor parlamentare, cu Biroul permanent, amendamentele propuse de Comisiile pentru învățământ vor fi supuse votului, atunci când se vor identifica posibilități de a transfera la bugetul Ministerului Educației Naționale sume suplimentare.

Ca atare, nu-mi rămâne decât să supun votului dumneavoastră, în ordine descrescătoare, sumele propuse a suplimenta bugetul Ministerului de Interne, încheind cu solicitarea domnului deputat Stanciu, a doamnei deputat Andronescu, de transfer la Ministerul Învățământului.

Domnul Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Dumneavoastră nu puteți crea o altă practică parlamentară. Dumneavoastră supuneți la vot fiecare amendament. Este primul...

Domnul Vasile Lupu:

Exact așa am spus, domnule deputat. Fiecare...

Domnul Acsinte Gaspar:

... că dumneavoastră ați spus că vreți să supuneți în ordine descrescătoare... Fiecare amendament trebuie motivat. Cel de la 247 nu a fost susținut.

Domnul Vasile Lupu:

Le supunem pe toate, dar nu este firesc în ordine descrescătoare, de la mare la mic?! Că dacă se aprobă 2.800 de miliarde suplimentare la bugetul Ministerului de Interne, dumneavoastră veți protesta că nu s-au aprobat 200?!

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Dumneavoastră supuneți amendamentele, în ordinea în care ele sunt cuprinse în raport.

Domnul Vasile Lupu:

Întocmai așa voi face și așa am și anunțat!

Deci, punctul de vedere al Ministerului de Interne. Domnul ministru Dudu Ionescu.

Domnul Constantin Dudu Ionescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum am spus în intervenția anterioară, este evident că Ministerul de Interne are nevoie de o suplimentare. Din păcate, nu sunt identificate în momentul de față resursele. Din punctul acesta de vedere, cred că solidaritatea guvernamentală este singura conduită.

În ceea ce privește amendamentele cu privire la învățământ, îi mulțumesc doamnei deputat că mi-a adus aminte că am terminat mai multe școli, îi readuc și dumneaei aminte faptul că, cu toții, aici, am terminat școli și că nu cred că trebuie să facem din aceasta un titlu de glorie, dar vă pot spune, doamnă deputat, și vă pot spune, domnule deputat, că învățământul și educația permanentă sunt, în momentul de față, a doua prioritate în Ministerul de Interne și vă mai pot spune că lucrul acesta se va face, inclusiv cu banii pe care ni-i lăsați dumneavoastră în buget, deci nu vom accepta amendamentul dumneavoastră. Ba, mai mult, acești bani vor fi folosiți și pentru a trimite, în măsura posibilului, pe polițiști în comunitate, în așa fel încât școlile în care astăzi se întâmplă lucruri cu totul neplăcute pentru ochii și urechile noastre, să nu mai pățească în continuare și să fie bine protejați copiii noștri.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Trecem la vot.

Primul amendament, de la poziția 246.

Cine este pentru? Numărați, vă rog. 91 voturi pentru.

Împotrivă? 158 voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Amendamentul a fost respins.

Nr. crt.247 a fost susținut de domnul Gaspar.

Mai dorește să mai aducă argumente domnul Mitrea.

Poftiți, domnule Mitrea.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Grupul parlamentar P.D.S.R. a propus majorarea bugetului Ministerului de Interne cu 600 miliarde și nu cred că trebuie să spun multe lucruri, referitor la acest lucru, decât că este evidentă viața de zi cu zi pe străzile Bucureștiului, ca să sprijin un asemenea amendament.

Am luat cuvântul, în special pentru că nu am fost de acord cu modul în care colegul George Șerban de la P.D. a prezentat aici votul grupurilor parlamentare pe care le reprezintă și vreau să-i spun că nu cred că un vot împotrivă poate fi considerat de nimeni și în nici o condiție un vot pentru. Ați votat împotriva majorării bugetului la Apărarea Națională și ați votat împotriva majorării bugetului la Ministerul de Interne.

Constrângerile de care vorbiți, domnule deputat, și care există la ora actuală, sunt constrângeri care rezultă dintr-o proastă guvernare, care a dus la o scădere a produsului intern brut și la o situație de sărăcie generală; o culpă care vă aparține și nu accept ca dumneavoastră să invocați propria culpă, în a vă susține amendamentele.

Referitor la modul în care este formulată respingerea la acest amendament, vreau să atrag atenția, lucru pe care l-am mai spus, că este inadmisibil ca într-un raport al comisiilor comune la bugetul de stat, să fie scris că se respinge sau să fie argumentat că se respinge un amendament pentru că nu se spune care este sursa. Noi discutăm sursa finanțării: bugetul național. Deci, nu putem să respingem pentru că nu există sursa. Pentru celelalte legi care se referă la implicații bugetare trebuie fiecare inițiator să prevadă sursa.

Deci, sursa este chiar acest buget. Vă rog să renunțați la acest tip facil și greșit de a respinge amendamentele.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Mihai Ioniță.

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Vroiam să argumentez!

Domnul Vasile Lupu:

Domnule Gaspar, ca să avem o alternanță majoritate - opoziție.

Domnul Mihail Gabriel Ioniță:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Pot să spun că am văzut destul de multe lucruri ciudate în sala aceasta, în timpul voturilor pe care le-am acordat acestui proiect de lege, respectiv bugetul de stat, dar nu pot să nu vă fac cunoscut că s-a mai întâmplat un lucru ciudat. Adică, la Comisiile pentru apărare, Grupul parlamentar al P.D.S.R. sau reprezentanți aparținând Grupului parlamentar al P.D.S.R. au susținut amendamente prin care cereau mărirea alocațiilor bugetare la Ministerul de Interne; pe de o parte.

Pe de altă parte, am înțeles că deputați și parlamentari, membrii ai Comisiilor pentru învățământ au cerut micșorarea acestor alocații și chiar am văzut la această tribună, argumentând că este bine să se micșoreze alocațiilor bugetare de la Ministerul de Interne, pe doamna deputat Andronescu. Să înțeleg că dânsa este un caz, cum să zic, nu se supune disciplinei parlamentare a P.D.S.R. și că, în momentul în care, să zicem, s-ar respinge amendamentele P.D.S.R., care cer creșterea de alocații, P.D.S.R. va vota, totuși, măcar varianta prezentată de Guvernul României și nu-și va exprima votul în sensul micșorării sumelor alocate de la Ministerul Apărării.

Mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Acest amendament de la poziția 247 din raportul privind respingerea unor amendamente și unde noi propuneam suplimentarea bugetului Ministerului de Interne cu suma de 600 de miliarde își are motivația în faptul, respingerea, că nu au fost indicate, conform Legii nr. 72, sursele pentru majorarea bugetului Ministerului de Interne.

Vreau să vă spun că la art. 20 lit. d) din proiectul de lege, fondul la dispoziția Guvernului, se arată că acesta se alimentează și din vărsăminte din privatizare, în cuantum de 3.560 miliarde. Astăzi cred că ați citit și dumneavoastră presa, directorul F.P.S.-ului a spus că va vărsa la bugetul de stat 9.000 de miliarde din privatizare. Cred că din cele 9.000 de miliarde se pot lua 600 de miliarde care să majoreze bugetul Ministerului de Interne pe anul 1999.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Cu o scurtă replică doamna Coca Andronescu și, stimați colegi... (Râsete în sală). Cum? Ecaterina Andronescu...

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Vasile Lupu:

Sper să nu mi-o ia în nume de rău doamna deputat...

Doamna Ecaterina Andronescu:

Sigur... Nu, nu, de derutat nu m-ați derutat, pentru că nu sunt chiar așa de ușor de derutat.

Aș vrea să-mi permiteți să dau dreptul la replică. Dacă v-ați uitat acolo, domnule deputat, în solicitarea P.D.S.R.-ului, ați văzut că este vorba de o sumă mai mare decât cea solicitată de Comisia pentru învățământ pentru transferul către Ministerul Educației Naționale.

Ca urmare, rămâne, de principiu, solicitarea Grupului P.D.S.R., de majorare a bugetului la interne. Oricum rămâne solicitarea.

În al doilea rând, eu cred că noi am fost trimiși aici în Parlament ca fiecare dintre noi să vină cu experiența domeniului pe care-l reprezintă și în care a strâns o brumă de experiență profesională și să pună această experiență în slujba celor care sunt chemați aici să decidă soarta unui sector sau a altuia. De aceea și din acest punct de vedere, vă rog să înțelegeți glasul meu așa cum se cuvine.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Putem trece la vot.

Supun votului dumneavoastră amendamentul susținut de P.D.S.R.

Deci, suplimentarea bugetului Ministerului de Interne cu 200 de miliarde, nu? Cu 600 de miliarde.

Cine este pentru? 89 voturi pentru. Insuficient.

Supun votului dumneavoastră amendamentul susținut de domnul deputat Anghel Stanciu și de doamna deputat Ecaterina Andronescu, în numele Comisiilor pentru învățământ.

Cine este pentru? Aceeași situație, 92 voturi pentru. Insuficient.

Doamnelor și domnilor,

Supun acum votului dumneavoastră varianta comisiei susținută de inițiator, cu amendamentul admis.

Cine este pentru? 163 voturi pentru.

Împotrivă? Vă rog, lăsați secretarul să numere.

Domnule secretar, care este ultima cifră?

Voturi împotrivă? 28 voturi împotrivă.

Abțineri? 39 abțineri.

Suntem în cvorum, stimați colegi, pentru că, cu un minut înainte, 87 au votat împotrivă, au votat pentru amendament, 168 au votat pentru și colegii care nu votează sunt considerați în cvorum, după cum bine știe domnul deputat Gaspar regulamentele celor două Camere.

Deci, textul a fost votat cu amendamentul acceptat de comisie, poziția din raport 53.

Stimați colegi,

Pășim cu încredere la Anexa 3/27.

Voci din sală:

Toată anexa!

Domnul Vasile Lupu:

Deci, care este problema? Anexa în întregime.

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră Anexa 3/26 în întregime.

Cine este pentru? 172 voturi pentru.

Împotrivă? 36 voturi împotrivă.

Abțineri? 19 abțineri.

22 parlamentari nu au votat.

Sunt în cvorum, ca atare Anexa 3/26 a fost adoptată.

Doamnelor și domnilor,

Trecem la bugetul S.R.I., Anexa 3/27.

La sesizarea secretarilor de ședință, vă amintesc că regulile stabilite pentru prezența cameramanilor în sala de ședință și a fotografilor: cameramanii în poziții fixe, fotoreporterii, de la balcon.

Doamnelor și domnilor,

La Anexa nr.3/27, dacă dorește cineva să susțină amendamente respise? Domnul Anghel Stanciu. Va cere, din nou, pentru învățământ...

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Va fi o mare surpriză pentru dumneavoastră, deși Serviciul de Informații putea să vă informeze, deci, comisiile pentru învățământ, știință, tineret și sport au solicitat de la Serviciul Român de Informații, Cap. 54 Titlul 70 "Cheltuieli de capital" și Cap. 55.01 Titlul 20 "Cheltuileli materiale și servicii", un total de 150 de miliarde de lei pentru cercetarea științifică.

Este drept că ambele instituții se ocupă cu cercetarea, de aceea se pare că între cele două instituții a existat un transfer de fonduri. Respectiv, în 1997: Ministerul Cercetării și Tehnologiei avea alocast 0,266 din produsul intern brut, Serviciul Român de Informații avea alocat 0,207, deci, mai puțin; în 1998, Ministerul Cercetării avea 0,222% din PIB, SRI era în spate cu câtteva procente, 0,213. Astăzi, când noi discutăm bugetul, se produce pentru prima dată o inversare între cele două servicii de cercetare: Agenția Națională de Știință, Tehnologie și Inovare are 0,14% din PIB, iar Serviciul Român de Informații are 0,238.

Domnilor colegi,

Dincolo de răceala acestor cifre, dincolo de faptul că suntem la putere și în opoziție, este clar că ceva se întâmplă. Alocăm unui serviciu intern de informații mai mult decât cercetării științifice, care grupează cu totul echivalentul a 58 de milioane de dolari. Vă informez că o firmă de medicamente din Franța de prim rang investește echivalentul a circa 1 miliard de dolari în cercetare. Dacă noi credem că investigându-ne unii pe alții printr-un serviciu specializat vom ridica competitivitatea produselor noastre pe piața europeană, vom găsi soluții spre a împiedica să fie lichidate, prin retehnologizare și restructurare, întreprinderile noastre, ne înșelăm.

De aceea, cred că ar trebui să știm și părerea Agenției Naționale de Știință, Tehnologie și Inovare, dacă dânșii cred că mai pot trăi cu această sumă sau cel mai bun produs de expert al nostru vor fi cercetătorii care iau calea străinătății. E bine, să luăm surplusul de la SRI și dânșii să ni-l dea de bunăvoie, spre a îmbina cele două tipuri de cercetări: cercetarea aplicativă, spre a face competitive produsele, și cercetarea de alt tip, de a structura puterea. Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Cei care v-ați implicat în dezbaterile bugetare și care vă pricepeți la finanțe știți mai bine decât mine că pledoariile, mai ales în această fază, nu creează bani și, mai ales, cele lungi. Și așa cum ne-am înțeles și am votat, să ne oprim, vă rog, la limita celor 3 minute convenite.

Domnul senator Caraman.

Domnul Petru Caraman:

Domnule președinte de ședință,

Domnilor miniștri,

Onorată asistență,

Vin să repet un punct de vedere personal, pe care l-am expus și cu alte ocazii în plenul Camerelor reunite, că un cercetător principal gr.I, doctor docent și conducător de doctorat de la Institutul de matematică al Academiei primește un salariu mai mic decât al unui sergent major de poliție. Și să mai adaug că, cu o anumită ocazie, într-o discuție publică pe care am avut-o cu șeful Poliției ieșene, colonelul Toarmă, când acesta se plângea din salariile mici din poliție, spunând că o să ajungă să nu mai găsească amatori pentru poliție, cu consecințele respective, în momentul când i-am venit cu replica menționată adineauri mi-a răspuns că este foarte natural să fie așa, pentru că în biblioteci și în cabinetele noastre cercetătorii nu se expun riscurilor la care se expune un polițist, care are de a face cu mafioți și cu criminali.

Atât am vrut să vă spun. Mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul senator Dumitrașcu.

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Eram, domnule președinte, într-o altă sală, la începutul discutării Legii SRI-ului, și spuneam atunci că ar fi bine ca SRI-ul să aibă putererea unei anumite organizații, care va deveni partid politic. Sigur că se poate stabili o relație între bugetul SRI și bugetul cercetării științifice, însă nu cred ca fiind elementul cel mai important. Nu între SRI și cercetarea științifică trebuie dusă bătălia, detest acest război, care, sigur, este pornit în disperare de cauză.

Într-adevăr, pe timpul nostru, SRI-ul avea mai puțin și cercetarea mai mult. Ceea ce este ciudat, domnule președinte, și citez aici pe un fost coleg de Senat, acum deputat, care, în 1996, spunea următorul lucru: "Aș vrea să fac o trimitere al PIB. Din 1993, cheltuielile pentru cercetare au evoluat cu 2 sutimi în fiecare an: 0,54% în 1994, 0,56% în 1995, 0,58% în 1996." Era 0,56, 0,54, astăzi este 0,14%... Este foarte interesant că sunt nevoit să fac această trimitere, pentru a reveni foarte bine la subiect, că președintele de atunci al Camerei Deputaților spunea: "Deci, pentru cei care nu înțeleg exact sensul votului - și votul a fost nominal, atențiune! - cei care votează împotriva acestui articol votează împotriva alocării de bani pentru cercetare."

Ca să nu fie neclarități, e foarte bine că fac cu mâna, e foarte bine, pentru că fac o trimitere în spațiu... și în spațiul politic, este evident!

Ei, bine, eu am observat din acest nr. din Monitorul Oficial al României că oamenii aceia care astăzi votează - chiar și dumneavoastră, domnule Ciumara, votați contra, așa cum se cuvine, și ați făcut bine că ați votat împotrivaa lui 0,56, astăzi votați pentru 0,14...

Deci, nu fac o politică împotriva partidului meu și împotriva acestei părți stângi, dar problema învățământului nu ține de problema SRI, problema învățământului nu trebuie să-și tragă banii din SRI. La SRI trebuie întărită structura și cred că suma care se acordă este aceea care trebuie, pentru învățământ trebuie bani din alte părți. Dar, oricum, ce se întâmplă azi în învățământ și în cercetare ține de tragedie! Este una dintre formele - și poate cea mai serioasă - a tragediei naționale!

Am venit doar să spun că nu neapărat de la SRI trebuie trase aceste sume și SRI-ul să-și facă datoria de apărare a patriei, alături de Armata României, și SRI-ul și armata să aibă săbiile și baionetele întoarse în afara granițelor și nu în interior, împotriva minerilor, de pildă, împotriva țăranilor, împotriva intelectualilor și a celorlalte categorii, cum ne-ați învățat în ultimul timp, tragic! Vă mulțumesc. (Aplauze în partea stângă a sălii.)

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Putem trece la votul amendamentelor respinse. Deci, amendamentul prin care se propune suplimentarea cu 400 de miliarde de lei a bugetului pentru SRI, autor: Comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Poftiți, domnule coleg1

Domnul Liviu Spătaru:

Liviu Spătaru e numele meu, sunt secretarul Comisiei de control al Serviciului Român de Informații.

Domnule președinte,

Vreau să vă atrag atenția asupra faptului că cele două amendamente respinse reprezintă, de fapt, unul și același amendament. Pentru că, aici, la nr. crt. 249, se face o greșeală și eu mă mir că la Comisia pentru buget finanțe nu a fost sesizată. Nu este vorba de solicitarea sumei de 400 miliarde lei la cercetare științifică, că nu suntem Ministerul Cercetării! este vorba de 400 milioane lei.

În aceste condiții, ambele amendamente au același conținut și vreau să le discutăm împreună. Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

S-au discutat pe rând, s-au discutat împreună, le putem vota.

Deci, la poz. 248, voturi pentru? 79 de voturi pentru, insuficiente.

La amendamentul nr. 249, mai este o solicitare de intervenție. Poftiți!

Domnul Liviu Spătaru:

Domnule președinte,

Vă mulțumesc că mi-ați dat cuvântul. Eu cred că facem, din nou, aceeași greșeală pe care am făcut-o și anul trecut, neacordând banii necesari SRI și greșeala aceasta o vom resimți cu toții. Este vorba de un total de 400 de miliarde de lei și vreau să vă argumentez necesitatea acestor bani, stimați colegi. Ei sunt legați de Cap. 55 - Siguranța națională, în valoare totală de 346,6 miliarde de lei, din care: la personal 80 de miliarde; la cheltuieli materiale 160; la cheltuieli de capital 106,6 miliarde.

Argumentul esențial: nu o să intru în foarte multe detalii, dar vreau să vă spun că în acest moment gradul de încadrare în SRI este de 65%, suma alocată pentru personal, pe anul acesta, este egală cu suma alocată pentru personal pe anul trecut, nu ținem cont nici măcar de rata inflației, deci, nu vom putea menține, în aceste condiții, nici măcar acest grad de încărcare cu personal a Serviciului Român de Informații.

În plus, de mai mulți ani s-au amânat reparațiile la clădirile și instalațiile care sunt necesare serviciului, iar echipamentele absolut necesare pentru brigada antiteroristă nu sunt nici măcar acum achiziționate.

În ceea ce privește cheltuielile de capital, jumătate din sumă - vă rog să rețineți acest aspect! - trebuie să acopere cheltuielile cu achiziția externă (deci, din afara țării) a aparaturii specifice muncii de informații, contract care este semnat și care are derulare multianuală. Cealaltă jumătate este pentru menținerea în exploatare a echipamentelor învechite și achiziționarea unor mașini de intervenție pentru brigada antiteroristă, absolut necesare.

Mai solicitam, pentru Cap. 56 - Învățământ, suma de 35 de miliarde, pentru că, atât la personal, cât și la cheltuieli materiale și cele de capital, proiectul prevede suma de anul trecut, dar nu ține cont de rata inflației și de creșterea salariilor (care sunt, oricum, foarte mici, în comparație cu ceea ce există în Europa din vecinătatea noastră). Și mai trebuie, ca argument, adus faptul că trebuie asigurate măcar la nivelul minim admisibil cheltuielile de întreținere, hrană și echipament pentru studenții pe care îi avem la I.N.I.

La locuințe, vreau să vă spun că situația este tragică! La Cap. 63, am solicitat 10 miliarde în plus, pentru că în acest moment există în construcție un singur bloc de locuințe în București și cu suma alocată nu poate fi continuat.

În fine, la cercetarea științifică, am solicitat 400 milioane lei și nu miliarde, cum apare în raportul comisiei și, repet, eu rămân surprins de faptul că economiștii nu văd că este imposibil să soliciți la cercetare științifică mai mult decât la capital și la personal. Argumentul ar fi că există câteva teme de cercetare, puține, dar bune, care au ajuns la termenele de finalizare.

Eu zic că nu trebuie să ne temem de SRI, cei care se tem de SRI au ceva pe suflet. Vă mulțumesc domnule președinte.

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi, cu această pledoarie, supun votului.

Cine este pentru?

Voci din sală:

Pentru ce?

Domnul Vasile Lupu:

Pentru amendamentul susținut de domnul coleg și respins de comisie, de la poz. 249.

Cine este pentru? 93 de voturi pentru, insuficiente. (Vociferări, proteste.)

Care este problema?

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Dumneavoastră ați supus la vot amendamentul de respingere, așa cum este el în raport. Or, secretarul comisiei comune a venit și a făcut acea precizare, care mie mi se pare foarte importantă, nu e vorba de 4 miliarde, este vorba de 400 de milioane și cred că în felul acesta trebuie să supuneți la vot, ca să înțeleagă sala exact ceea ce doriți.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule Gaspar, am supus votului amendamentul de la poz. 249, așa cum a fost susținut și corectat de colegul care a părăsit adineauri microfonul, și nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Domnul Gheorghe Dumitrașcu (din sală):

Puneți-l din nou la vot, nu se poate așa!

Domnul Vasile Lupu:

Un alt amendament a fost supus de domnul deputat Anghel Stanciu, care cere și de aici bani pentru cercetare.

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Să auzim punctul de vedere al SRI, poate colaborează!

Domnul Marin Dan Stelian (din sală):

Al comisiei!

Domnul Vasile Lupu:

Deci, Comisiile pentru buget finanțe reprezentate aici să-și spună părerea!

Domnul secretar de stat Baias, întrucât s-au cerut bani și de la justiție.

Domnul Flavius Baias:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

În lista de amendamente respinse, la poz. 249, în legătură cu Anexa nr. 3/27, referitoare la SRI, prima sumă care se solicită de către Comisia comună permanentă pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității SRI este o sumă în valoare de 346 de miliarde de lei, iar sursa indicată este Ministerul Justiției, din taxe judiciare, taxe de timbru ș.a.m.d. Vă rog să-mi permiteți să afirm că acest lucru nu este posibil, pentru mai multe argumente.

În primul rând, anexa Ministerului Justiției, nr. 3/15, a fost votată de către dumneavoastră în forma care conține suma integrală care urmează să revină Ministerului Justiției din taxele judiciare de timbru.

În al doilea rând, este vorba că în acest fel s-ar încălca Legea nr. 146/1997, care prevede limpede că destinația veniturilor obținute din taxe judiciare de timbru este bugetul Ministerului Justiției. De altfel, un ultim cuvânt, în bugetul pe anul acesta, în Anexa nr. 3/15, rezultă foarte clar că suma acordată din alocații bugetare pentru Ministerul Justiției este modică, marea majoritate, peste 700 de miliarde, fiind venituri estimate din taxele de timbru. Dacă din aceste venituri s-ar acorda la alt capitol bugetar suma de 346 de miliarde (în cazul de față, SRI), instanțele judecătorești din țară ar fi puse în imposibilitate să-și desfășoare activitatea.

Vă rog, de aceea, să respingeți acest amendament, cu această argumentare. Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc și eu.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Stanciu.

Cine este pentru? 73 de voturi pentru, insuficiente.

Trecem la amendamentele comisiei de la poz. 54 din raport: suplimentarea cheltuielilor materiale și serviciilor cu suma de 100 de miliarde de lei, pentru diminuarea cu aceeași sumă a rambursărilor de credite externe, plăților de dobânzi și comisioanelor aferente acestora, în cadrul Capitolului "Ordine publică și siguranță națională". Autori: Comisiile pentru buget finanțe bănci ale Senatului și Camerei.

Comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru acest amendament al comisiei? Marea majortiate, "zdrobitoarea", adaugă domnul secretar Mitrea...

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? 4 abțineri.

Mulțumim.

Stimați colegi,

Suntem în măsură să ne pronunțăm prin vot asupra Anexei nr. 3/27, așa cum a fost amendată.

Cine este pentru?

Voci din opoziție:

"Zdrobitoarea majoritate"! "Majoritatea zdrobitoare"!

Domnul Vasile Lupu:

191 de voturi pentru.

Împotrivă? 14 voturi împotrivă.

Abțineri? 37 de abțineri.

Și 19 parlamentari nu au votat, pentru că, adineauri, stânga avea 73 de voturi.

Anexa a fost votată.

Da, domnule senator?

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Nu sunt jurist, dar nici nu pot să aduc o injurie, pe de o parte, regulamentelor, pe de altă parte, cutumei, pe de altă parte, legii. Nu am întâlnit până astăzi adăugarea la un cvorum care există sau nu existăt a 19 oameni care n-au votat nici pentru, nici împotrivă, nici nu s-au abținut, dar ei ar fi în sală. Din punctul meu de vedere și din punctul de vedere al materialelor la care m-am referit, aceștia nu există, așadar, ei nu pot fi incluși în cvorumul acesta necesar votului.

Așadar, părerea mea sinceră, de nejurist, este că se comite o eroare, domnule președinte, pe care puteți să mi-o demonstrați că nu este așa și, atunci, este evident că mă voi supune.

Domnul Vasile Lupu:

Dacă îl întrebați pe colegul dumneavoastră jurist, domnul deputat Gaspar, vă va da răspunsul și vă va arăta prevederea din regulament care stipulează clar că parlamentarii prezenți în sală, dar care se abțin de la vot, sunt socotiți în cvorum. După Regulamentul Camerei Deputaților, are se apalică în completarea Regulamentului Camerelor comune.

Domnul Marin Dan Stelian:

Procedură!

Domnule președinte,

Propun conducerii Senatului să renunțe la votul electronic, întrucât am constatat că numărarea voturilor pentru sau împotrivă, în această sală, este mai rapidă decât votul electronic. Vă mulțumesc. (Râsete, aplauze.)

Domnul Vasile Lupu:

Suntem în plenul celor două Camere, recomandarea rămâne pentru Senat.

Domnul deputat Ardelean...., senator, pardon!

Domnul Ioan Ardelean:

Vă mulțumesc pentru funcție și pentru ceea ce ați afirmat, nu fac parte din Camera Deputaților, dar mă bucur că am fost inclus acolo.

Sunt președintele Grupului parlamentar al PUNR din Senat- chiar dacă mă apostrofați dumneavoastră, rămân cu funcția asta - și îmi fac doar o datorie pentru cinste și omenie, pentru ca numărătoarea voturilor să nu mai meargă chiar așa de "electronic", cum spunea domnul senator, rog să faceți prezența, pentru că cvorum nu există în sală, în acest moment!

Domnul Vasile Lupu:

Rog secretarii de ședință să verifice cvorumul, pentru că eu am siguranța că există!

Stimați colegi,

Am votat Anexa nr. 3/27, trecem la Anexa nr. 3/28 - Serviciul de Informații Externe.

Voci din opoziție:

Care este cvorumul, domnule, că s-a cerut?!

Domnul Vasile Lupu:

Imediat, până la vot comunicăm! Se numără, aveți răbdare!

În sală sunt 236 de parlamentari, nu suntem în cvorum, într-adevăr, așteptăm să mai intre 7 parlamentari. Chestorii, liderii de grupuri parlamentare sunt rugați să ia măsuri!

Domnul Petru Țurlea (din sală):

Nu este valabil votul! A picat votul de adineauri!

Domnul Vasile Lupu:

A intrat al șaptelea… Pentru toleranță, 8, 9, 10, 11… Cresc rândurile noastre…. Da.

Domnul Ioan Ardelean:

Domnule președinte,

Cred că am fost suficient de clar: am solicitat verificarea prezenței, în numele Grupului parlamentar al P.U.N.R. Nu că au intrat 5, au ieșit 6…

Domnul Vasile Lupu:

Domnule senator…

Domnul Ioan Ardelean:

Nu facem astfel de calcule…

Aici există un regulament, care trebuie respectat.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule senator,

Există, într-adevăr, și valabil pentru votul electronic de la dumneavoastră. Dar, la noi, regula generală este că secretarii de ședință numără parlamentarii din sală și, în condițiile în care nu se întrunește cvorumul, recurgem la apelul nominal.

Deci, acum suntem în cvorum.

Dacă prin numărare nu se constată cvorumul, se recurge la apel nominal. Da. Nu mai părăsiți sala, stimați colegi, pentru că se pot bloca lucrările din nou.

Trecem la bugetul Serviciului de Informații Externe.

Suntem în cvorum - 248 prezenți. (Aplauze din partea stângă).

Înțelegem că-l salutați pe domnul ministru Mureșan…

Vă mulțumim. (Vociferări în sală).

Stimați colegi,

Vă rog, răspândiți-vă din acel grup, luați loc în bănci, pentru că derutați opoziția în calculele bugetare.

Domnule Barbu Pițigoi, domnule Triță Făniță vă rog, ocupați-vă locurile în bănci.

Chestorul! Un chestor să facă ordine! (Bate în microfonul de la prezidiu).

Vă rog liniște! Nu părăsiți sala!

Voci din stânga sălii:

Nu avem cvorum!

Domnul Vasile Lupu:

Au intrat alții, prin dreapta și prin stânga…

Da. Stimați colegi, suntem la bugetul Serviciilor de Informații Externe, Anexa 3/28, și avem, cel puțin, în suplimentul de raport privind amendamentele respinse, avem un singur amendament respins.

Domnul deputat George Șerban are cuvântul.

Domnul George M. Șerban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Amendamentul de la poziția 250 este un amendament al Comisiei parlamentare speciale pentru controlul activității Serviciului de Informații Externe.

Mie îmi revine sarcina de a informa corect, de a informa exact Parlamentul, pentru a putea fi în cunoștință de cauză la exercitarea acestui vot, că acest amendament s-a făcut după consultări cu conducerea Serviciului de Informații Exerne, după eliminarea tuturor acelor cheltuieli asupra cărora am convenit împreună că pot fi amânate, iar suma solicitată aici are în vedere un lucru extrem de important, pe care noi am considerat că nu îl mai putem amâna.

Este vorba de faptul că unul dintre vectorii fundamentali ai activității de informații externe, și anume comunicarea - transmiterea și codificarea informațiilor, este într-un declin accentuat în ultima perioadă de timp.

Este vorba de faptul că toate terminalele Serviciului de Informații Externe sunt dotate cu instalații fabricate în perioada 1962-1978, aceste instalații fiind în situația de a cădea ireversibil de-a-lungul timpului, iar costurile pentru înlocuirea pieselor necesare întreținerii în stare de funcționare a acestor instalații sunt extrem de costisitoare și aproape imposibil de realizat, cu cât crește perioada de timp în raport cu momentul fabricării acestor instalații.

Este un lucru extrem de important, cu atât mai mult cu cât întreg cifrul de stat, cel care deservește Guvernul, Ministerul de Externe, S.R.I.-ul și alte servicii specializate ale statului, este gestionat, este concentrat la Serviciul de Informații Externe.

În raport cu aceste necesități am făcut acest amendament.

Discutând însă cu Ministerul Finanțelor și cu comisiile pentru buget-finanțe ale Camerei Deputaților și ale Senatului, suntem obligați să ne încadrăm în aceste constrângeri bugetare – asta nu înseamnă că renunțăm la acest amendament, dar am propus și avem acordul Ministerului Finanțelor și al comisiilor pentru finanțe-bănci din Camera Deputaților și din Senat, pentru a face o reamenajare interioară a bugetului Serviciului de Informații Externe, încadrându-ne în suma alocată acestui Serviciu.

Propunem, deci, majorarea cu 25 de miliarde de lei a cheltuielilor materiale și de servicii și cu 8 miliarde de lei a cheltuielilor de personal, prin diminuarea cu 33 de miliarde de lei a cheltuielilor de capital, în așa fel încât să existe posibilitatea de a dota aceste instalații vechi cu piese de schimb, care, așa cum am spus, sunt foarte costisitoare. Deci, mutând centrul de greutate din domeniul achiziționării de utilaje și instalații noi, în domeniul preocupării de a menține în stare de funcționare aceste instalații, prin dotarea cu piese de schimb și aparatură necesară.

Față de această propunere, vă rog, domnule președinte, să supuneți la vot amendamentul și am rugămintea pentru colegi, de a vota cele propuse de mine.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Este timpul să vă pronunțați prin vot asupra amendamentului respins, susținut de domnul deputat George Șerban.

Cine este pentru?

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnul George Șerban a cerut niște modificări. Iar nu se știe ce se votează!

Domnul Vasile Lupu:

Deci, câte avem, domnule? Sunt 67 de voturi pentru, insuficient.

Domnul ministru Remeș îmi cere cuvântul.

Cvorumul a fost verificat.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Domnilor președinți de ședință,

Domnilor colegi parlamentari,

În ceea ce privește Ministerul Finanțelor, nu suntem de acord cu suplimentarea solicitată, dar suntem de acord cu a doua parte a propunerii - redistribuiri în cadrul totalului.

Domnul Vasile Lupu:

Deci, prima parte a fost respinsă prin vot.

Comisia agreează a doua parte a propunerii. O supunem votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Majoritate clară.

Împotrivă? Sunt două voturi împotrivă.

Abțineri? Sunt două abțineri.

Stimați colegi,

Suntem în măsură să ne pronunțăm asupra Anexei 3/28.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Sunt 3 voturi împotrivă.

Abțineri? Sunt 43 de abțineri.

Deci, cu majoritate de voturi pentru, 3 împotrivă și 43 abțineri, Anexa 3/28 a fost adoptată.

Suntem în măsură să dezbatem, să revenim asupra Anexei 3/25 privind Ministerul Apărării Naționale.

Domnul ministru Babiuc este prezent.

Deci, stimați colegi, foarte pe scurt: s-au formulat niște întrebări pentru ministrul Apărării Naționale. Vă rog să le reformulați foarte succint de la tribună.

Mai întâi face precizarea domnul ministru Babiuc. Poftiți.

Deci, domnule ministru, vă informez că opoziția a cerut suspendarea lucrărilor până când, dumneavoastră, așa cum prevăd Constituția și regulamentele, veți fi prezent.

Aveți cuvântul.

Domnul Victor Baciuc:

Nu pot decât să mă declar emoționat că opoziția a avut nevoie de mine, aici, astăzi.

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Mai bine nu veneați, dacă începeți așa!

Domnul Victor Babiuc:

Să-i spui mămicii matale chestia asta…

Vă aduc aminte că, potrivit regulamentului, un minister poate fi reprezentat de către ministru sau secretar de stat, așa că reprezentarea a fost la nivelul potrivit.

Voci din stânga sălii:

Vorbiți la nivelul potrivit Parlamentului!

Domnul Victor Babiuc:

Exact.

În legătură cu bugetul Ministerului Apărării, vreau să vă spun doar două lucruri: sigur că bugetul Ministerului Apărării este mic, este foarte mic, este prea mic, dar toate discuțiile în legătură cu dimensiunile bugetului își găsesc rostul în măsura în care avem resurse pentru a da unui minister sau altul mai mulți bani decât s-a prevăzut în programul Guvernului.

Dacă opoziția a găsit resurse, vreau să vă spun că aș dori să mi se dubleze bugetului Ministerului Apărării.

Voci din stânga sălii:

De ce există ministru?

Domnul Victor Babiuc:

Pentru că n-ați găsit resurse, pentru asta n-am venit…

În măsura în care aceste resurse nu există, nu pot decât să susțin varianta Guvernului.

Vă mulțumesc. (Aplauze în partea dreaptă a sălii).

Domnul Vasile Lupu:

Deci, comisia are cuvântul.

Stimați colegi,

Amendamentele respinse au fost supuse votului și respinse. Urmează să ne pronunțăm asupra Anexei 3/25 privind bugetul Ministerului Apărării Naționale. Deci, comisia este de acord.

Domnul Mitrea solicită cuvântul. Dar, mai înainte, comisia.

Domnul Andreiu Oprea:

Comisiile pentru buget-finanțe susțin varianta introdusă de Guvern.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

În primul rând, aș vrea să vă aduc aminte că întrebarea pusă de colegii noștri era: dacă bugetul actual – și se aștepta răspuns la această întrebare de la ministrul apărării naționale – este suficient pentru menținerea capacității de luptă a armatei române sau dacă nu cumva se intră sub limitele, la limita cea mai de jos.

Și eu sigur că sunt emoționat, că trebuie să-i citesc ministrului apărării naționale din Constituție, art. 110 paragraful 2, care spune că: "Membrii Guvernului au acces la lucrările Parlamentului. Dacă li se solicită prezența, participarea lor este obligatorie".

Vreau să închei, aducându-i aminte domnului ministru o cuvântare celebră a șefului dânsului de partid care spunea, acum vreo patru ani de zile, dacă nu mă înșel, în mod repetat: "Cei care nu pot face rost de bani pentru guvernare, trebuie să plece". (Aplauze din partea stângă a sălii).

Domnul Vasile Lupu:

Domnul senator Dumitrașcu.

Vă rog, liniște!

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Domnilor,

Câteva secunde, în care voi spune că există două volume publicate de curând de Ministerul Apărării Naționale probabil, de un institut anume, privitor la raporturile dintre Parlament și armata României. Întotdeauna Parlamentul a dat armatei României ceea ce aceasta i-a cerut.

Din nefericire, este pentru prima dată, de când sunt în acest Parlament și în ceea ce știu eu că am citit, când ministrul apărării naționale, secretar de stat, nu numai că nu cere în plus, dar este mulțumit cu ceea ce nu i se dă.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea stângă a sălii).

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul ministru Babiuc.

Domnul Victor Babiuc:

Mă simt dator să fac o precizare: domnul senator, probabil nu m-a înțeles bine, nu m-am exprimat eu bine, este posibil... Nu am spus că sunt mulțumit cu ceea ce am. Am spus că întrucât nu ați găsit resurse pentru alți bani, nu pot decât să susțin varianta Guvernului.

Este cu totul altceva. (Vociferări în partea stângă a sălii).

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Nicolicea. (Proteste în partea dreaptă).

Vă rog, liniște!

Domnul Eugen Nicolicea:

Pentru stenogramă: deci, domnul ministru se afla în țară și nu a binevoit să vină, pentru că nu a vrut pur și simplu.

De asemenea, nu a respectat Regulamentul Camerei Deputaților și, pe această cale, oficial, sesizez Comisia juridică, de disciplină și imunități să ia măsuri cu acest deputat, care îndeplinește temporar funcția de ministru al apărării naționale, pentru nerespectarea regulamentului.

Încă o dată spun că ceea ce a făcut domnia sa se numește insolență, ceea ce i-am spus și din bancă. (Proteste în partea dreaptă a sălii de ședință).

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Valeriu Tabără.

Obiecțiunea Opoziției referitoare la lipsa ministrului apărării naționale din Parlament a fost înlăturtă prin prezența domniei sale și răspunsul pe care l-a dat.

Domnul președinte Valeriu Tabără.

Domnul Valeriu Tabără:

Nu vreau să intru în contradicție cu ceea ce spunea domnul ministru Babiuc, aici.

Există însă aprecieri, care nu sunt numai ale noastre, ci și ale unor analiști economici, că există surse în această țară pentru a veni pe sectoare prioritare, din păcte, ele nu se văd, dar, pentru că bugetul pentru Ministerul Apărării Naționale este de o mare importanță, vă cer, domnule președinte, ca votul pentru bugetul Ministerului Apărării Naționale să fie nominal. (Aplauze în partea stângă; vociferără în partea dreaptă).

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Dumitrescu.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule președinte de ședință,

Îmi pare rău să asist, ca senator, la o astfel de dispută între doi domni deputați.

Dacă afirmațiile făcute de domnul deputat Nicolicea se întâmplau la Senat, conducerea de ședință ar fi atras în mod repetat și urgent atenția acestui domn deputat, ori să-și retragă cele afirmate, ori să-și ceară scuze.

N-o fac, pentru că nu sunt eu la conducerea acestei ședințe, și pentru că totdeauna distanța dintre "insolență" și "indolență" a fost foarte mare.

În ceea ce privește poziția domnului senator Dumitrașcu, față de care am un mare respect ca istoric, și care respectă întotdeauna adevărul celor spuse, dar, tot pentru adevărul istoric, vreau să vă spun că singurul ministru al apărării care în Parlamentul României a spus că nu are nevoie - și există în stenograme acest lucru -, nu are nevoie de bani, a fost domnul ministru Tinca.

Deci, ați făcut o mică confuzie.

Iar, în ceea ce privește, de fapt acesta este motivul pentru care am venit la microfon, în ceea ce privește solicitarea pentru a se vota secret la acest capitol…

Domnul Vasile Lupu:

Nominal…

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

… domnule președinte, dumneavoastră trebuie să supuneți la vot, dar vreau să vă reamintesc că există un principiu fundamental de drept, acela al egalității de tratament, și în probleme tot atât de importante care privesc destinele țării, nu numai apărarea, s-a votat așa cum s-a votat întreg acest buget, prin vot deschis.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

A fost o solicitare pentru vot nominal. Nu poate fi evitată. Dumneavoastră veți hotărî procedura de vot.

Președintele de ședință vă propune vot deschis.

Domnul Valeriu Tabără, în numele Grupului parlamentar al P.U.N.R. a solicitat vot nominal.

Supun votului dumneavoastră solicitarea Grupului parlamentar al P.U.N.R. asupra procedurii de vot.

Cine este pentru? Sunt 96 de voturi pentru.

Împotrivă? Sunt 194 de voturi împotrivă.

Abțineri? Sunt două abțineri.

Propunerea a fost respinsă.

A rămas procedura votului deschis.

Stimați colegi,

Ca atare, vă supun votului Anexa 3/25 privind bugetul Ministerului Apărării Naționale, așa cum a fost modificată de comisiile pentru buget-finanțe, sesizate în fond.

Cine este pentru? Sunt 197 de voturi pentru.

Împotrivă? Sunt 91 de voturi împotrivă.

Abțineri? Sunt 8 abțineri.

Anexa a fost adoptată.

Domnule ministru,

Vă mulțumim pentru participare. (Aplauze din partea stângă; vociferări).

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Trecem la Anexa 3/29 privind Serviciul de Protecție și Pază.

Amendamente respinse, dacă sunt de susținut? Nu sunt.

Comisia a adoptat textul inițiatorului.

Alte intervenții nu sunt.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Majoritate foarte clară.

Împotrivă? Sunt 7 voturi împotrivă.

Abțineri? Sunt 28 de abțineri.

Cu majoritate de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și 28 de abțineri, bugetul S.P.P. a fost adoptat în varianta comisiei.

Doamnelor și domnilor,

Trecem la Anexa 3/30 - bugetul Serviciului Telecomunicații Speciale. Amendamente respinse sunt de susținut? Nu. Supun votului dumeavoastră atunci varianta comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Majoritate clară.

Împotrivă? Sunt 17 voturi împotrivă.

Abțineri? Sunt 18 abțineri.

Anexa a fost votată.

Trecem la Anexa 3/31 – bugetul Administrației Naționale a Rezervelor de Stat.

Amendamente respinse, dacă sunt de susținut? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră varianta comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Majoritate clară.

Împotrivă? Sunt 4 voturi împotrivă.

Abțineri? Sunt 14 abțineri.

Anexa a fost votată.

Anexa 3/32 – Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale.

Amendamente respinse, dacă sunt de susținut? Nu. Varianta comisiei.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri? 29.

Cu majoritate de voturi pentru, două voturi împotrivă și 29 de abțineri, anexa a fost adoptată.

Anexa 3/33 – Consiliul Economic și Social.

Amendamente respinse nu sunt de susținut. Varianta comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Sunt 5 voturi împotrivă.

Abțineri? Sunt 7 abțineri.

Anexa a fost votată.

Anexa 3/35 – Academia Română.

Voci din sală:

S-a sărit 34!

Domnul Vasile Lupu:

Mai întâi 34 – Oficiul Concurenței. Amendamente respinse nu sunt de susținut. Varianta comisiei.

Cine este pentru? Majoritate clară.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Sunt 3 abțineri.

Anexa a fost votată.

Și acum, Anexa 3/35 – Academia Română. Amendamente respinse…

Domnul Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

S-a strecurat o eroare materială în raportul comisiei sesizată în fond , la amendamente admise, pag. 22, poziția 55. Se face o mențiune la Anexa 3/34 – Academia Română. În realitate, Anexa este 3/35, iar Anexa 3/34 s-a referit la Oficiul Concurenței.

Deci, această eroare materială din raportul comisiei trebuie corectată și trimiterea, cu motivarea "pentru suplimentarea bugetului Academiei Române cu 15 miliarde de lei" se referă la Anexa 3/35, și nu la Anexa 3/34.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Intervenția dumneavoastră, pentru care vă mulțumim, a corectat-o.

Domnul deputat Țurlea.

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Observați că în raport, la nr. 55, este un amendament al distinsului nostru coleg, domnul academician Săndulescu, aprobat de comisie, care privește acordarea în plus a 15 miliarde de lei pentru Academia Română, cu motivația următoare: "pentru asigurarea desfășurării normale a activității de cercetare științifică în institutele Academiei Române".

După cum vă aduceți domniile voastre aminte, am avut un amendament în acest sens, pentru suplimentarea fondrilor Academiei Române, în vederea ajutorării unuia dintre institutele sale – Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului.

Ca urmare, amendamentul domnului coleg Săndulescu acoperă și amendamentul meu de la art.16, deci sunt de acord cu menținerea, cu susținerea acestui amendament de la punctul 55. Definitiv, însă, domnule președinte și doamnelor și domnilor colegi, problema susținerii Academiei Române nu se rezolvă așa, în fiecare an, cu o subsidie bugetară, ci prin retrocedarea averilor Academiei Române.

Îmi pare bine, domnule președinte Lupu, că dumneavoastră, tocmai dumneavoastră sunteți la conducerea Camerei, în acest moment, cel mai aprig susținător al ideii restitutio in integrum.

Am avut, anul trecut, o propunere de lege, prin care ceream retrocedarea averilor Academiei Române. Ilustrul coleg al dumneavoastră, președintele Consiliului de Miniștri, un țărănist, a refuzat acest proiect de lege. Un alt coleg al dumneavoastră, președintele Comisiei juridice, a refuzat, și domnia sa, acest proiect de lege.

Ce să mai înțeleagă lumea, dacă nici pentru Academia Română, dumneavoastră, care vă bateți pentru rezolvarea acestei probleme, oamenii dumneavoastră nu vor să rezolve această problemă?! Nu trebuie, nu este de admis ca, de la an la an, Academia Română, cel mai înalt for al științei din țara aceasta, să tot ceară de la Parlament bani.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, vor, vă asigur că vor!

Domnul Petre Țurlea:

De aceea vă rog, domnule președinte, în acest context, deci susținând acest amendament, să impulsionați procesul de rezolvare a acestei probleme a averilor Academiei Române, prin retrocedarea lor.

Mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vom depune toate eforturile pentru împlinirea acestui deziderat comun, sper.

Stimați colegi,

Suntem la buget și supun votului dumneavoastră anexa, așa cum a fost susținută de comisie, cu corectura făcută de domnul deputat Gaspar.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? 2 abțineri.

Majoritate clară pentru, anexa a fost votată.

Anexa 3/36. Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap.

Dacă sunt amendamente respinse de susținut? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră anexa, în varianta comisiei.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abțineri? 12 abțineri.

Anexa a fost votată.

Anexa 3/37, Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989.

Amendamente respinse nu sunt.

Varianta comisiei.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? 1 abținere.

Anexa 3/38, Departamentul pentru Protecția Copilului.

Amendamente respinse nu sunt.

Comisiile sesizate în fond au acceptat un amendament al Comisiei pentru muncă, protecție socială și problemele șomajului.

Domnul Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La poziția 56, Anexa 3/38, Departamentul pentru Protecția Copilului, în raportul comisiei sesizate în fond, se menționează: "se propune înlocuirea cu o anexă refăcută". Această anexă refăcută nu ne-a fost difuzată și nu știm în ce termeni a fost refăcută. Ca atare, vă rog să luați măsuri pentru a ne fi difuzată și, după pauza de prânz, suntem la 12,25, mai avem încă 30 de anexe, să putem să luăm cunoștință de cuprinsul acestei anexe.

Domnul Vasile Lupu:

La cerere întemeiată, unde e anexa, în cât timp poate fi distribuită?

Comisiile? Și domnul ministru?

Mai întâi dacă există și, în al doilea rând, dacă a fost difuzată?

Stimați colegi,

Până se lămuresc lucrurile, trecem la Anexa 3/39, Secretariatul de Stat pentru Culte.

Dacă sunt amendamente respinse de susținut?

Poftiți, domnule senator.

Domnul Victor Fuior:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Amendamentul meu este: suplimentarea alocațiilor bugetare cu suma de 100 de miliarde lei, la poziția "Cheltuieli de capital pentru construcția de biserici în localitățile unde sunt conflicte între cultele religioase".

Motivația: este justificată...

Domnul Vasile Lupu:

Domnule senator, amendamentul e necunoscut până în prezent! (Rumoare în partea dreaptă a sălii)

Unde l-ați depus, unde l-ați înregistrat?!

Domnul Victor Fuior:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Am sursa de finanțare, nu aveam poziția.

Domnul Vasile Lupu:

Nu, amendamentul, dacă-l aveți!

Domnul Victor Fuior:

Este amendamentul la comisie!

Domnul Vasile Lupu:

La care comisie?!

Domnul Victor Fuior:

Buget-finanțe!

Domnul Traian Decebal Remeș (din loja Guvernului):

Nu e, nu e!

Domnul Vasile Lupu:

În raport nu figurează. Dacă reprezentanții comisiei l-au identificat?

Domnul Victor Fuior:

Domnule președinte, dați-mi voie să-mi exprim motivația și...

Domnul Vasile Lupu:

Pierdeți timpul, domnule senator!

Domnul Victor Fuior:

Nu pierd timpul, domnule președinte!

Domnul Vasile Lupu:

Potrivit Regulamentului ședințelor comune ale Camerelor, numai amendamentele prezentate, în timpul dezbaterilor, la comisii, pot fi susținute în plen. Amendamente noi nu pot fi susținute.

Domnul Victor Fuior:

Domnule președinte, am amendamentul și nu am avut poziția, pentru că dumneavoastră ați venit cu Anexa 3/62 după ce am depus amendamentele și după ce le discutam, așa că am și sursa.

Deci motivația este justificată de conceptul unității naționale a românilor, constând în stingerea conflictelor dintre românii ortodocși și cei greco-catolici: sursa de finanțare - capitalul creat în 45 de ani de către români.

Domnul Traian Decebal Remeș (din loja Guvernului):

Peuneriștii!

Domnul Victor Fuior:

Anexa 3/62 "Cheltuieli cu organizarea și funcționarea FPS" - 500 de miliarde.

Domnul Traian Decebal Remeș (din loja Guvernului):

Nu există așa ceva!

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule senator...

Domnul Victor Fuior:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Vreau să vă văd, acum, la votul politic, de ce sunteți în stare!

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumim.

Nu poate fi supusă la vot.

Domnul Victor Fuior:

Uite aici! (I se adresează domnului ministru Decebal Traian Remeș)

Domnul Vasile Lupu:

Dreptul la cuvânt vi l-am lăsat.

Stimați colegi,

Domnule ministru,

Alte amendamente respinse...

Domnul Victor Fuior:

Puneți-o la vot, domnule!

Domnul Traian Decebal Remeș (din loja Guvernului):

Nu se poate!

Domnul Vasile Lupu:

Aveți răbdare, domnule senator!

Deci mai există amendamente respinse de susținut?

Domnul senator Dumitrașcu.

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Permiteți-mi să fac un fel de melanj util… (Rumoare în partea dreaptă a sălii)

Domnul Vasile Lupu:

Vă rog liniște!

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

... util tuturor. E vorba de poziția 257, de o propunere a domnului senator Andreiu Oprea și a Secretariatului de Stat pentru Culte, privind solicitarea, la titlul "transferuri repartizate", a unei anumite sume, care să fie destinată sprijinirii comunității românești de peste hotare. Se respinge, spune Comisia de finanțe, sumele cu astfel de destinație sunt cuprinse în bugetul Secretariatului General al Guvernului.

Eu vin, domnule președinte, e posibil să nu fie extraordinar de legal, dar este extraordinar de uman. Există și așa ceva. Iată despre ce e vorba. Deci, susținând această propunere, fac o trimitere directă: între numeroasele locașuri bisericești, pe care le avem la Muntele Athos, există o fostă mânăstire "Lacul", pentru care a pornit o campanie extraordinară de adunare de fonduri, prin donații publice.

Părerea mea este că, în cadrul fondurilor Departamentului Cultelor, deci nu în afară, repet, nu în afară, să se facă trimiterea unei sume care să constituie nucleu pentru celelalte donații care vor veni. Așadar, e vorba de o chestiune de bucătărie internă, care se leagă puțintel de propunerea pe care a făcut-o Departamentul de Stat pentru Culte, bine a făcut că a făcut-o, împreună cu domnul senator Andreiu Oprea, care e președintele Comisiei de finanțe de la Senat. Am doar propunerea de a face trimitere la fosta mânăstire "Lacul" din Muntele Athos, atât și nimic mai mult.

Vă mulțumesc prezent atenție.

Domnul Vasile Lupu:

Este mai mult decât suficient.

Alt amendament respins de susținut? Nu mai este.

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de comisie de la poziția 257.

Cine este pentru? 83 de voturi pentru, insuficient.

Anexa, așa cum a fost acceptată de comisie.

Cine este pentru?

Domnule senator, vă rog să citiți Regulamentul! Măcar după doi ani de legislatură, art.50, pentru că nu aveți temei să obțineți un vot pe amendamentul dumneavoastră, care nu a fost formulat la dezbaterile în comisii și nu a fost înregistrat nicăieri. (Se adresează domnului senator Victor Fuior, care comentează)

Deci vă citesc textul, foarte clar: "După încheierea dezbaterii generale, se trece la dezbaterea pe articole a proiectului legii fiecărui buget. În cursul luărilor de cuvânt, pot fi prezentate numai amendamente privind probleme de redactare sau care nu aduc atingere fondului problemei discutate". Cum amendamentul dumneavoastră aduce atingere și nu a fost înregistrat la nici o comisie, nu poate fi supus votului. Am terminat!

Domnul Victor Fuior:

Domnule președinte, dați-i voie Parlamentului, totuși, pentru un vot politic, ca să stingem un conflict. (Rumoare în partea dreaptă a sălii)

Domnul Vasile Lupu:

Domnule senator, ...

Domnul Victor Fuior:

100 de miliarde și am stins un conflict național!

Domnul Vasile Lupu:

V-am dat cuvântul, v-am lăsat timp să vă documentați.

Trecem la votul textului acceptat de comisie, la Anexa 3/39.

Cine este pentru? Majoritate clară.

Împotrivă? 29 de voturi împotrivă.

Abțineri? 17 abțineri.

Cu majoritate de voturi, Anexa 3/39 a fost adoptată.

Domnul deputat Șteolea.

Domnul Petru Șteolea:

Domnule președinte de ședință,

O singură chestiune, ceea ce are legătură cu procedura. Atâta timp cât sursa, pe care colegul nostru a propus-o, de a alimenta bugetul cu această destinație, nu a putut fi găsită, în momentul când s-a dezbătut în comisii Legea bugetului, fiindcă cei care trebuiau să prezinte complet proiectul bugetului de stat nu l-au prezentat complet, documentația respectivă, respectiv fișa FPS-ului, anexa FPS-ului a venit cu mult timp în urmă, când dezbaterile în comisii s-au epuizat, logic și normal, trebuia să acceptați ca acest amendament să fie supus la vot. Fiindcă greșeala nu aparține colegului meu, în abordare, în procedura pe care, normal, ar fi urmat-o pe linia spusă de dumneavoastră, dacă ar fi fost îndeplinite condițiile legale de inițatori. Este un lucru clar.

Vă rog ca, altădată, când mai au loc asemenea amendamente, când se mai aduc în discuție asemenea amendamente, să fie tratate corect, corect în sensul de a accepta această procedură.

Mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, eu am consultat inițiatorul și comisiile de specialitate și nu au văzut acea sursă identificată de colegul dumneavoastră.

Domnul ministru Remeș.

Domnul Traian Decebal Remeș:

Domnilor colegi,

Dintr-o eroare materială, la recapitulația care se află în față la Anexa 3, apare la 3/61 și o anexă care spune că e a Fondului Proprietății de Stat. În fapt, nu se regăsește și bugetul Fondului Proprietății de Stat nu e în bugetul de stat. Ca atare, trimiterea dumneavoastră este lipsită de sens.

Domnul Petru Șteolea (din sală):

Cine este de vină?!

Domnul Victor Fuior (din sală):

Dar unde sunt banii?! Lasă că știm noi unde sunt banii!

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Mergem mai departe.

Domnul senator Marin Stelian.

Domnul Dan Stelian Marin:

Domnule președinte,

Se motivează că nu avem Anexa 3/61. Într-adevăr, dacă ne uităm pe repertoarul anexelor, vedem că Anexa 3/61 reprezintă Fondul Proprietății de Stat. În anexele difuzate, nu mai apare, sărind de la 3/60 la 3/62.

În al doilea rând, să știți că domnul senator Fuior a fost prezent în plenul celor două Comisii pentru buget-finanțe, mult mai mult decât ceilalți membri ai celor două comisii, ca să-și susțină amendamentele. Amendamentul prezentat aici a fost susținut în comisie. Faptul că nu se regăsește în raport e altă problemă, dar nu e de vină domnul Fuior, că nu se regăsește în raport, în Anexa II, la amendamente respinse sau în Anexa I, la amendamente acceptate.

Deci trebuie să luăm de bună credință, să acceptăm că anexele au fost făcute într-o noapte și, în anexele respective, se regăsesc și multe greșeli, ca urmare a grabei în care s-au făcut aceste anexe.

Nu dau vina pe nimeni, dar, pentru faptul că nu se regăsește în anexe, să spunem că nu și-a prezentat amendamentele, e cu totul altceva. Confirm eu, ca om care am fost în permanență la ședințele Comisiilor pentru buget-finanțe: și le-a prezentat. Ca un senator conștiincios, a fost prezent în fiecare zi. Deci nu putem să-l acuzăm că nu și-a prezentat amendamentele, iar să-l luăm așa, să-l persiflăm, că, domnule, dumneata nu te regăsești! Și-a prezentat, ca orice senator conștiincios, amendamentele.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Domnule senator, felicit pe domnul senator Fuior pentru conștiinciozitate, dar documentele pe care le am în față și pe care domnia sa nu le-a contestat, înainte de dezbaterea acestui termen, nu-mi indică înregistrarea amendamentului la comisiile sesizate în fond sau la altă comisie.

Domnul Petru Șteolea (din sală):

Și ieri s-au acceptat asemenea lucruri!

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Trecem la Anexa 3/40. Corect?

Dacă sunt amendamente respinse de susținut? Nu sunt.

Varianta comisiei.

Voturi pentru? Majoritate clară.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 5 abțineri.

Text adoptat.

Anexa 3/41, Comisia Națională de Statistică.

Dacă sunt de susținut amendamente respinse?

Domnul senator Marin Stelian.

Domnul Dan Stelian Marin:

Domnule președinte,

Printre amendamentele respinse, figurează și amendamentul formulat de mine. Nu este formulat de mine, a venit președintele Comisiei Naționale de Statistică și a spus că, Comisia Națională de Statistică nu are dreptul să formuleze amendamente. Și am spus: domnule, preiau în sarcina mea amendamentele prezentate de Comisia Națională de Statistică. În ce constau aceste amendamente? Solicită suplimentarea bugetului, plus cheltuielile aferente realizării proiectelor finanțate parțial din fondurile Phare și parțial trebuie finanțate din fondurile Comisiei Naționale de Statistică. Or, această finanțare, finanțare internă, cum îi spunem noi, nu are resurse în bugetul de stat. De asemenea, sunt o serie întreagă de proiecte aprobate prin hotărâri de Guvern, pe care trebuie să le realizeze Comisia Națională de Statistică, în anul 1999, hotărâri de Guvern, dar fără finanțare. Și ne-a prezentat, președintele Comisiei Naționale de Statistică, toate aceste proiecte.

Dacă dumneavoastră considerați că resursele primite cu o anumită destinație, pentru anumite proiecte în domeniul statisticii, de la Phare, nu trebuie să le utilizăm, că nu sunt necesare, că hotărârile de Guvern, prin care s-au aprobat anumite acțiuni în domeniul statisticii, nu trebuie să le realizăm, votați împotrivă.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Supun votului dumneavoastră amendamentul susținut de domnul senator Marin Stelian, respins de comisie.

Cine este pentru? 78 de voturi pentru, insuficient.

Supun votului dumneavoastră anexa, așa cum a fost acceptată de comisie.

Voturi pentru? 178 de voturi pentru.

Împotrivă? (Vociferări în partea stângă a sălii)

Din partea stângă a sălii:

Ce vorbești, domnule?!

Domnul Vasile Lupu:

3 voturi împotrivă.

Abțineri? Diferența până la 78.

Cu majoritate de voturi pentru, anexa a fost adoptată. (Vociferări, amuzament în partea stângă a sălii)

Trecem la Anexa 3/42, Oficiul Român pentru Drepturile de Autor.

Amendamente respinse? Nu sunt.

Varianta comisiei.

Cine este pentru? Mulțumesc. Majoritate clară.

Împotrivă?

Abțineri? 5 abțineri.

Text votat.

Anexa 3/43, Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci.

Nu sunt amendamente respinse.

Varianta comisiei.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu majoritate de voturi pentru, nici un vot împotrivă, 2 abțineri, Anexa 3/43 a fost votată.

Anexa 3/44. Nu sunt amendamente respinse. Este vorba de Biroul Român de Metrologie Legală. Varianta comisiei.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu majoritate de voturi pentru, nici un vot împotrivă, nici o abținere, text adoptat. Unanimitate, într-un cuvânt.

Anexa 3/45, Agenția Națională pentru Dezvoltarea și Implementarea Programelor de Reconstrucție a Zonelor Miniere.

Dacă sunt amendamente respinse de susținut? Nu sunt.

Textul comisiei.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Anexa a fost votată.

Anexa 3/46, Agenția Națională pentru Resurse Minerale.

Dacă sunt amendamente respinse? Nu.

Varianta comisiei.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Anexă votată.

Anexa 3/47.

Nu sunt amendamente respinse. Există un amendament formulat de comisie.

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? 1 abținere.

Amendament votat.

Supun Anexa 3/47.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Anexă votată.

Anexa 3/48.

Domnul Oprea, cu un amendament respins, probabil.

Domnul Andreiu Oprea:

Amendamentul care s-a respins prevedea și o creștere, o suplimentare de cheltuieli și o repartizare în structură.

Se renunță la partea de majorare cheltuieli și susțin, în fața dumneavoastră, doar ca să fie permisă o restructurare a cheltuielilor, pe o listă pe care o înaintez, acum, Ministerului de Finanțe.

Domnul Vasile Lupu:

Deci se propune redistribuirea cheltuielilor.

Amendamentul a fost respins de comisie.

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Dar să știm și noi!

Domnul Vasile Lupu:

Dacă inițiatorul sau comisia și-au schimbat părerea? Nu.

Comisia e de acord.

Domnul ministru al finanțelor? Nu e de acord.

Deci inițiatorul nu, comisia da. Dumneavoastră decideți.

Supun votului amendamentul domnului senator Oprea, acceptat de comisie.

Cine este pentru? Insuficient, vot respins. 46 de voturi pentru.

Anexa 3/49.

Nu sunt amendamente respinse.

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Trebuie anexa, acum!

Domnul Vasile Lupu:

Deci, anexa, da. Anexa 3/48.

Cine este pentru? Largă majoritate, spune secretarul de ședință!

Împotrivă?

Abțineri? 1 abținere.

Trecem la 3/49.

Amendamente respinse nu sunt.

Varianta comisiei.

Cine este pentru? Mulțumesc. Largă majoritate.

Împotrivă?

Abțineri? 2 abțineri.

Anexa votată.

Anexa 3/50.

Dacă sunt amendamente respinse de susținut?

Domnul deputat Țepelea.

Domnul Gabriel Țepelea:

Domnule președinte de ședință,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă a audiat pe reprezentanții Consiliului Național al Audiovizualului, pe cei ai Radiodifuziunii, ai Televiziunii și ai Oficiului Național al Cinematografiei, în legătură cu sumele alocate de la buget în actualul sau pentru actualul exercițiu financiar.

Le-am cerut tutoror să țină seama de posibilitățile actuale ale finanțelor românești și să coboare ștacheta solicitărilor de la ideal la ceea ce este posibil și, în consecință, toate instituțiile citate au prezentat, după dezbaterile din comisie, sume considerate absolut necesare, care au fost aprobate în unanimitate de membrii comisiilor. Ele figurează în anexă, așa cum le vedeți. Practic, în urma discuțiilor din comisie au ajuns la jumătatea solicitărilor.

Legea nr.41/94, ca și Legea audiovizualului, prevede ca plata stațiilor și a circuitelor să fie asigurată de la bugetul de stat.

Domnilor parlamentari,

Domnule ministru al finanțelor,

Îmi dau seama de rigorile bugetului și susțin să examinați cu atenție sumele care sunt absolut necesare pentru funcționarea acestor instituții, iar dacă nu puteți în acest moment să acordați aceste sume, să aveți în vedere ca, la rectificarea bugetului, să li se dea posibilitatea să funcționeze.

În cazul de față, fiindcă eu am susținut de fapt situația celor trei instituții, în cazul de față, revenind la Consiliul Național al Audiovizualului, Consiliul Național al Audiovizualului are menirea de a monitoriza cele circa 70 de posturi de televiziune care există în țară, circa 300 de posturi de radio și, evident, are nevoie de o anumită sumă, pe care dânșii au solicitat-o, în jur de 12 miliarde, comisia propune 6 miliarde.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumim, domnule președinte. Domnul senator Vasiliu.

Domnul Eugen Vasiliu:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor,

Comisia de la Senat nu poate să nu susțină propunerea pe care a făcut-o și comisia de la Cameră, noi am fost chiar mai generoși, în perspectiva pe care o aveam atunci. Noi am cerut 9 miliarde pentru C.N.A.

Sigur că trebuie să fim realiști, să recunoaștem că în acest moment, acest efort al bugetului, cum l-am proiectat noi nu este posibil. Eu cred însă că, dat fiind vorba că CNA este o instituție care și aduce venituri la bugetul statului, este vorba de circa 10-15 miliarde de lei într-un an, cel puțin așa este proiectat pentru anul care urmează, cred că este normal să ne redimensionăm această chestiune și să rugăm Guvernul ca de la rezerva sa să dea CNA-ului o sumă de 5 miliarde, repartizată astfel: 3 la cheltuieli de personal și câte unul la cheltuieli materiale și cheltuieli de capital.

Îl rog pe domnul ministru Remeș, nu să fie de acord, dar măcar să nu se opună, ca să putem vota acest amendament.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Deci, să nu fie de acord, dar să nu se opună. Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Noi susținem propunerea făcută de domnul academician Țepelea, în sensul de a se majora bugetul Consiliului Național al Audiovizualului cu suma de 6 miliarde, urmând să fie repartizate pe cele 3 mari structuri, probabil că 3 miliarde la cheltuieli de personal, 1 miliard la cheltuieli materiale și servicii și 2 miliarde la cheltuielile de capital.

Așa cum spunea și domnul senator Eugen Vasiliu, Consiliul Națonal al Audiovizualului aduce venituri la bugetul de stat din taxele pe care le încasează, taxele, știți că s-au majorat, deci, este o treabă bună, și are prevăzut pentru anul 1999 să asigure la bugetul de stat din aceste taxe o sumă de 15 miliarde.

Deci, există și sursa și, ca atare, vă rugăm să fiți de acord cu propunerea pe care și noi o susținem.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Nicolicea.

Domnul Eugen Nicolicea:

Susținem acest amendament. Acest amendament este făcut de întreaga comisie, fără a avea nici o tentă politică. Așa cum a arătat colegul meu, C.N.A.-ul produce, este o sursă către buget, și lipsa acestor fonduri pe care le alocăm acum aduce un prejudiciu mai mare bugetului prin neîncasarea taxelor respective. Mai vreau să vă spun că activitatea CNA-ului, în momentul de față, a trecut de la faza de acordări de licență la faza de control. Or, aceasta necesită aparatură, oameni și, prin urmare, trebuie să aibă aceste fonduri alocate.

Domnul Vasile Lupu:

Da, ce spune comisia? De acord? Domnule președinte, vă rog inițiatorul ce spune, apoi comisia.

Domnul Anghel Stanciu (din bancă):

Toată lumea este de acord.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Domnilor președinți de ședință,

Domnilor colegi parlamentari,

Preluând propunerea domnului senator Vasiliu, eu sunt de acord să nu fiu de acord cu mai mult de 2 miliarde de lei, unul pentru cheltuieli de personal și unul pentru cheltuieli materiale.

Domnul Vasile Lupu:

Comisia? Varianta inițiatorului. Domnule deputat Țepelea, vă mențineți amendamentul? Acceptați varianta inițiatorului? Deci, acceptați oferta Ministerului Finanțelor, făcută prin domnul ministru?

Domnul Gabriel Țepelea (din bancă):

Este reprezentantul CNA-ului aici. Domnul Moldovan este aici. Dacă dânsul crede că este bine, să-și exprime punctul de vedere.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul președinte al Consiliului Național al Audiovizualului solicită o intervenție și i-o acordăm. Domnul președinte Moldovan.

Domnul Mircea Moldovan:

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

CNA-ul este băgat în seamă mai ales în perioada campaniei electorale. Atunci suntem foarte la modă, când nu, suntem lăsați mai în urmă.

Domnul Decebal Traian Remeș (din loja ministerială):

Să nu politizăm.

Domnul Mircea Moldovan:

Spre deosebire de țară, în străinătate, în special Consiliul Europei și Uniunea Europeană ne bagă în seamă foarte mult, am avut dese întâlniri cu delegați de la Consiliul Europei, care au fost primiți și de către cele două Comisii pentru cultură, de la Senat și de la Cameră, și sunt niște cerințe absolut obligatorii la care trebuie să se conformeze CNA-ul. Cu această sumă, noi nu putem.

Sigur că, cu cele 2 miliarde acordate de domnul Remeș, vom reuși să nu dăm afară oameni. Vreau să vă spun că CNA-ul, pe schemă, are 150 de oameni; ocupate, la ora actuală, sunt 100. În condițiile în care noi va trebui să ne supunem actualului buget, mai trebuie să dăm 36 de ooameni afară, deci, sub jumătate din numărul angajaților. Dacă dumneavoastră doriți ca CNA-ul să existe numai pe hârtie, și nu în fapt, atunci puteți să fiți de acord cu actualul buget. Altfel, rămânem noi, poate numai membrii Consiliului.

Vreau să vă spun că CNA-ul este ca o gară; vine lumea, stă două-trei zile, două-trei luni și pleacă, începând de la șofer până la directorul economic, care astăzi dimineață mi-a cerut transferul.

Deci, dacă doriți să distrugem CNA-ul, putem să-l distrugem, dar nu cred că este în interesul nostru.

Vă mulțumesc foarte mult și vă cer sprijinul pentru măcar 4 miliarde. Vă mulțumesc.

Voci din sală:

6.

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

4 miliarde, domnule Remeș.

Domnul Vasile Lupu:

Este cale de compromis? Comisia? Domnule ministru, ați dat două? Să înțeleg să ați mai dat două?

Domnul Valeriu Tabără (din bancă):

3.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Dumitrașcu, dar vă rog cât mai scurt, domnule senator, că am ieșit din program, suntem în timpul pauzei, și Camera are Biroul permanent.

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Domnul academician Țepelea știe, știu și alții, am jucat un oarecare rol în timpul dezbaterii Legii audiovizualului și a Legii celor două societăți, de Televiziune și de Radio.

Pe de altă parte, cunosc relativ dinăuntru acțiunile și activitatea acestui CNA. Eu vă asigur că pentru a-și face datoria cum se cuvine, și mărturisesc aici, domnule președinte, că nu se face întotdeauna, poate tocmai pentru că nu aveți bani să monitorizați, de pildă, cum are loc emisiunea TV, pe TV1, duminică seara, "7 zile într-o săptămână", de pildă, nu aveți bani ca să monitorizați aceasta, am apreciat, în același timp, cum domnul ministru "Vintilă Brătianu" Remeș și-a călcat pe inimă, am convingerea fermă că va ajunge și domnia sa la Ramat Gam (Tel Aviv) unde am ajuns eu, dar nu se vede, nu se aude.

Eu cred că acele 4 miliarde care s-au cerut de către comisiile noastre, susținute de cei doi președinți și de oameni din toate partidele, acele 4 miliarde reprezintă un minim necesar care să mențină funcțiile vitale, repet, nu pentru progrese, ci pentru funcțiile vitale, iar funcția vitală...

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Stimați colegi,

Sunt în măsură să vă anunțăm că am mai obținut ceva; ministrul a acceptat 3 miliarde și să votăm până nu se răzgândește. De acord?

Cine este pentru? Mulțumesc. Deci, 3 miliarde.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Stimați colegi,

Suspendăm ședința noastră pentru două ore, reluăm...

O clipă. Deci, Anexa 3/50, așa cum a fost modificată.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Reluăm lucrările la ora 15,00 și v-aș ruga să nu întârziați, pentru că la 17,00 invităm Guvernul României, în frunte cu primul-ministru, pentru a finaliza, sperăm astăzi, dezbaterile la proiectul de Lege privind bugetul de stat.

Deci, vă rog să se multiplice Anexa 3/38.

După pauză

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor,

Reluăm dezbaterile. Vă rog ocupați-vă locurile în bănci, pentru ca secretarii de ședință să poată verifica cvorumul.

Suntem la Anexa 3/51. Dacă există amendamente respinse de susținut? Domnul deputat Țepelea.

Domnul Gabriel Țepelea:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor,

Societatea Română de Radiodifuziune a cerut suplimentarea de la buget, în modul următor: potrivit Legii nr.41/1994, amendată de Legea nr.124/1998, cheltuielile pentru plata stațiilor și circuitelor către prestator, adică Societatea Națională de Radiocomunicații, se achită integral, subliniez, integral, de la bugetul de stat.

În proiectul de buget pe 1999, Societatea Română de Radiodifuziune a înscris suma de 225 de miliarde de lei, sumă solicitată de Societatea Națională de Radiocomunicații. Din această sumă, a fost aprobată, prin alocația bugetară pe anul în curs, doar suma de 140 de miliarde de lei, sumă înscrisă în Legea bugetului de stat pe anul în curs, Anexa 3/51.

Societatea Națională de Radiocomunicații, prin Adresa nr.301 din 12 februarie 1999, atrage atenția că dacă suma solicitată nu va fi achitată integral, deci, prin aprobarea a încă 85 de miliarde de lei, Societatea Română de Radiodifuziune va fi pusă în situația de a transmite, începând cu 1 martie 1999, un program redus la 10,5 ore pe zi, potrivit adresei pe care o adresează comisiilor. Dat fiind faptul că Societatea Română de Radiodifuziune este, potrivit legii, un serviciu public de interes național, cu canale și programe bine cristalizate, această reducere nu poate fi acceptată din nici un punct de vedere.

Facem precizarea specială că, datorită eforturilor susținute pe toate planurile, Societatea Română de Radiodifuziune și-a achitat la 26 iunie 1998, integral, datoriile către bugetul de stat și către bugetul asigurărilor sociale. Aprobarea integrală a sumei solicitate de către Societatea Națională de Radiocomunicații depinde exclusiv de decizia Parlamentului, noi nu avem calitatea sau posibilitatea legală de a o soluționa. Aceasta este adresa primită din partea președintelui - director general Tudor Cătineanu.

În timpul dezbaterilor de la Comisia noastră pentru cultură din Camera Deputaților s-a propus un amendament care pledează în acest sens, adică, pentru funcționarea postului Radio România Internațional și pentru activitatea normală sunt necesare cheltuieli în total de 84 de miliarde, deci, față de cele cerute de societate, s-au redus cu un miliard.

Domnule ministru al finanțelor, voi proceda așa cum am procedat și mai înainte, vă voi ruga să examinați această cerere în contextul interesului național și să luați măsura care decurge din situația dată, și anume: fie mărirea sau suplimentarea bugetului acum, fie la o dată pe care v-o permite sistemul financiar în care activați, deci, fie acum o parte din sumă, fie la rectificarea bugetului.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Domnul senator Dumitrașcu.

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Există în societatea românească actuală câteva instituții care merg normal, care acționează normal. Că Societatea Română de Radiodifuziune acționează normal, o simt toți oamenii normali ai țării, adică toată populația țării. Tocmai de aceea, nu înțeleg motivația respingerii amendamentului prezentat mai adineauri de domnul academician Țepelea, după un documentar pregătit de Societatea Română de Radiodifuziune a cărei modestie, domnule profesor Cătineanu, este prea bine cunoscută, nu înțeleg această motivație în cuvântul pe care-l conține aici în plus, anume, "plusul" de cheltuieli.

Societatea Română de Radiodifuziune nu face plus de cheltuieli, ea cheltuie ce este absolut normal, cu comunicațiile. Dacă dumneavoastră, în știința extraordinară, dacă unii dintre dumneavoastră, în știința extraordinară, mă refer la finanțiști, pentru că tehnicienii, fără îndoială, sunt prea serioși, mă refer la finanțiștii de la Putere, dacă unii vor găsi o modalitate de a face niște comunicații care să nu coste, i-aș felicita și i-aș propune pentru premiul Nobel.

Voci din sală:

Nobél.

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Nobel. Nobel da, dar nu mă deranjează, eu vă spun că francezii spun: Nobel (citește Nobál), așa cum ziceam eu: Nobăl.

Ei bine, părerea mea este următoarea: că nu putem nici să mergem înapoi înainte, pentru că înainte era mai bine, să micșorăm numărul de ore de la Radiodifuziune, nici în timpurile cele mai grele ale anilor de până în '90, în ultimul deceniu, că în celelalte nu a fost chiar așa, nici în ultimul deceniu nu s-a redus timpul de funcționare al radioului. Pe de altă parte, repet, într-o societate care are uneori serioase acute crize de gripă și acționează gripat și instituțiile respective acționează gripat, radioul acționează normal.

Părerea mea sinceră este că punctul de vedere al domnului academician Țepelea și punctul de vedere al comisiei de specialitate a Camerei Deputaților, bazate pe un raport sincer și modest, aș putea spune, din punctul de vedere al cerințelor venit dinspre Societatea Română de Radiodifuziune, reprezintă normalul. Ba, mai mult decât atât, domnule academician, cred că sigur, încrederea noastră în ministrul nostru de finanțe, cât mai e, - nu cât mai e încrederea, încrederea este nelimitată, cât mai e dânsul ministru de finanațe -, este fără de margini încredere. Tocmai de aceea, eu nu mă las pentru când s-o putea, eu cer acum să se facă lucrul acesta, anume ca problemele legate de cheltuielile de comunicații, atât la 265, cât și la 266, la televiziune, lucrurile acestea să fie lucruri normale, naturale, firești, automate, dacă cumva mai există în automatism ceva normal.

Susțin punctul de vedere al domnului academician. Merg puțin mai departe și nu vreau...

Domnul Vasile Lupu:

Ar fi bine să vă opriți, domnule senator, vă rog!

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Vă ascult.

Domnul Vasile Lupu:

Ar fi bine să vă opriți, consumăm foarte mult timp și am convenit trei minute, dumneavoastră ațivorbit cinci.

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Domnul jurist Vasile Lupu este absolut antimaterialist, domnia sa nu știe că timpul este infinit. Mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Vasile Lupu:

Nu la tribuna Parlamentului, domnule senator.

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Sigur, aicea-s legi, mai ales după noiembrie '96 sunt cu totul și cu totul alte legi.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Începând din '90, la fiecare dezbatere a bugetului se ridică aceeași problemă, adică telecomunicațiile, care pe vremuri erau o regie autonomă, acum sunt o societate națională, și care își impun niște prețuri pe care Televiziunea și Radiodifuziunea publică trebuie să le plătească, iar, conform legilor în vigoare, prin bugetul de stat vor fi plătite aceste costuri. Am spus și o voi spune în continuare.

Este o problemă de bucătărie internă. Ar trebui să fie rezolvată o dată și o dată la nivelul Guvernului. Trebuie găsită o soluție pentru aceasta, pentru că, într-adevăr, este inacceptabil ca la un moment dat, ori postul de televiziune, ori postul de radiodifuziune publică să fie oprit printr-o singură manevră a unui funcționar dintr-o societate comercială. Ar fi pusă în pericol însăși siguranța informațională a societății. Trebuie să găsim o soluție.

Este evident că deocamdată acest buget s-ar părea că nu ne dă prea multe soluții. Dar, până când va interveni acel moment când va fi deconectată emisiunea de radio sau televiziune, trebuie să se găsească o soluție la nivel guvernamental.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Badea.

Domnul Alexandru Ioan Badea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Aici problemele sunt oarecum ceva mai simple, dacă nu le-ar complica viața de toate zilele. Ne aflăm în prezența unui text de lege, pe care lege noi am votat-o nu mai departe decât cu câteva luni în urmă și care este perfect în vigoare. Este vorba de Legile de funcționare ale Societăților Române de Televiziune și de Radiodifuziune și care, la art.45 alin.1, modificat prin Legea nr.124, prevede că de la bugetul public, "se achită integral fondurile necesare pentru utilizarea stațiilor de emisie, a radioreleelor și a circuitelor video și fonice datorate agenților economici din sistemul comunicațiilor". Or, am în fața ochilor o adresă a Societății Naționale de Radiocomunicații, societate comercială, prin care se notifică Societății Române de Radiodifuziune, societate națională de interes public, așa cum se prevede în Constituție, că: "În cazul în care nu vor fi asigurate integral cele 225 de miliarde prevăzute pentru anul 1999 a se plăti de către Societatea de Radiodifuziune pentru folosirea mijloacelor de radiocomunicație, începând cu data de 1 martie, se va reduce programul Societății de Radiodifuziune la 10 ore și jumătate pe zi".

Știu că mi se va spune că ăștia sunt banii, că nu sunt bani și că nu există o lege mai puternică decât aceea a lui "Nu sunt fonduri!". Am putea discuta dacă nu era obligația, atunci când s-a stabilit de principiu bugetul, de a se pleca de la ceea ce prevăd legile anterioare ca fiind obligații exprese, de prevăzut ca puncte obligatorii de trecere în buget, și după aceea să se redistribuie restul de sume rămase. O asemenea discuție acuma este tardivă, deși, noi înșine dăm un prost exemplu atunci când acceptăm încălcarea unor legi date de noi, printr-o lege de ultimă oră.

În această situație, aș solicita ca, cel puțin pentru a se face față necesităților acute ale Societății de Radiodifuziune, și imediat vom vedea că același este cazul și pentru Televiziune, să se îndeplinească de către Ministerul Finanțelor măcar această minimă obligație prevăzută de lege și pentru care, de altfel, diferența de sumă solicitată de Comisia Camerei Deputaților în amendamentul respectiv, numai această diferență de 85,5 miliarde este prevăzută, altminteri, repet, vom ajunge nu numai să asistăm la emisiuni de 10-11 ore pe zi de radio, dar, în același timp, noi înșine vom contribui la discreditarea propriului nostru sistem legislativ.

Și dacă astăzi ne plângem că cetățeanul X încalcă legea, ce autoritate vom avea să reproșăm acest lucru dacă cetățeanului Y, învestit cu o anumită funcție, i se validează aici, în Parlament, încălcarea legii?

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Stimați colegi,

Ar fi timpul să întrebăm pe domnul ministru de finanțe cât mai dă, și apoi să continuăm discuțiile, pentru că din toate grupurile parlamentare s-au ridicat voci care susțin suplimentarea bugetului.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Domnilor președinți de ședință,

Domnilor colegi,

Se revine din nou cu trimitere la anumite legi care prevăd "să...". Aș face o propunere Parlamentului României: să facem un text de lege la care ideea de bază să fie următoarea: bugetul de stat se construiește la capitolul "Cheltuieli" prin însumarea solicitărilor ordonarilor de credite. În lipsa unei asemenea legi, sunt obligat să spun, să repet, cât mai sunt ministru de finanțe: nu mai este de unde, cel puțin pe moment.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul senator Gherman.

Domnul Oliviu Gherman:

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Sunt într-o deosebit de grea dilemă. În primul rând, cred că aș avea foarte puține lucruri de adăugat la pledoaria făcută cu atâta distincție de domnul deputat care a vorbit anterior - nu mă refer la domnul ministru. Deci domnul Badea a spus că oricum, constituțional, la baza bugetului trebuie să fie legile existente.

În această situație, având în vedere că cei doi distinși reprezentanți ai Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat stau în aceeași bancă, aș oscila să-i dau dreptate domnului academician Țepelea, că este necesar să se acorde acești bani și că, dacă nu se poate acum, să dea Dumnezeu să se rezolve toată povestea cu ocazia rectificării bugetului.

Am și eu o întrebare, dacă vreți, perversă: stabilim de acum că vom face rectificarea bugetului?

Și a doua întrebare perversă: să presupunem, mai ales că am pățit treaba aceasta, că acum stabilim împreună că, domnule, în nădejdea că bugetul va fi rectificat, radioul va emite 24 de ore din 24, și nu 10, așa cum scrie în adresa celor care asigură transmisia, da? și să punem o ipoteză care nu este deloc fantezistă - că în august nu va fi o rectificare a bugetului sau, dacă va fi o rectificare a bugetului așa cum ne-am învățat, această rectificare nu va însemna fonduri suplimentare la cheltuieli, ci reducerea cheltuielilor.

Vreau să pun o întrebare, dacă vreți, strict retorică: stabilim acum, aici, că începând din septembrie, România va fi singura țară de pe mapamond - cred că și insulele Tavalou, sau nu mai știu cum li se spune, au transmisie de nu știu câte ore pe săptămână sau câteva ore pe zi… dar, dacă noi până în august ne consumăm toți banii pe care îi avem și dacă la rectificare nu primim bani în plus, stabilim că de la 1 septembrie posturile române de radio-difuziune nu vor mai transmite?

Suntem într-o situație incredibilă, în care, într-un mod care ilustrează aproape pictural proverbul românesc "A vinde blana ursului din pădure", acum rezolvăm toate lucrurile pe seama unui buget rectificativ care va fi generos și care va salva tot ceea ce va trebui.

Deci, vreau să pun, desigur, o întrebare din nou retorică. L-am auzit pe domnul ministru Remeș spunând: "Domnilor, atât avem, atât putem!". O.K. În acest caz, trebuie să hotărâm acum, aici, că începând de la 1 martie transmitem doar 10 ore. Dacă se acceptă acest punct de vedere, n-am nimic împotrivă. Dar, a pleca, dacă vreți, pe o ipoteză, care este absolut o ipoteză neconfirmată de practica mai ales a ultimilor 2 ani, că la rectificare se vor găsi bani în plus, mi s-ar părea cel puțin riscant.

Se dorește ca România să intre într-o zonă de umbră comunicativă totală? Dacă se dorește, votăm acum așa.

Deci trebuie să stabilim să nu mai mergem pe lucruri ipotetice - "Că atunci va fi așa..."

Deci stabilim acum: da, aprobăm bugetul așa cum este această anexă, dar stabilim că de la 1 martie mergem pe 10 ore și, dacă totul va fi superb, din septembrie vom transmite 36 de ore din 24. Este nemaipomenit! Dar, credeți-mă, a discuta mereu despre un buget în ipoteza unui buget rectificativ generos mi se pare cel puțin un lucru care este în afara practicilor parlamentare.

De aceea eu, deși susțin solicitările Societății Române de Radio-difuziune ca fiind un minim necesar, susțin să găsim o modalitate de a li se repartiza acele 85 de miliarde. Dar, dacă nu, să stabilim de acum, pentru că, a nu le susține și a rămâne de la 1 martie cu un program de 24 de ore din 24, înseamnă pur și simplu a legifera o abordare care nu are nici un fel de suport real din punct de vedere financiar.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc, domnule senator.

Stimați colegi,

Domnul Iosif Boda și domnul Sorin Pantiș. Propun să sistăm dezbaterile aici, pentru că argumentele au început deja să se repete, și cauza este clară pentru toți.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Iosif Boda:

Domnilor președinți de ședință,

Stimați colegi,

Nu vreau să fiu cinic. Am auzit întâmplător, când am intrat în sală, că domnul academician Țepelea abia a intrat în rândurile Partidului Național Țărănesc Creștin și Democrat și nu prea are influență în Grupul parlamentar nici de la Camera Deputaților, nici de la Senat.

Am auzit, de asemenea, că domnul profesor Oliviu Gherman candidează doar la un post în Grupul parlamentar al PDSR, și la Senat și la Camera Deputaților, și nici dumnealui nu-și influențează propriul grup parlamentar.

Din câte știu, nici domnul Marton Arpad nu prea are mari influențe în Grupul parlamentar al UDMR.

Eu mă întreb, pur și simplu, unde ne aflăm sau de ce Dumnezeu suntem atât de duplicitari, încât ori exprimăm pozițiile grupurilor parlamentare, și atunci cred că nici nu mai este nevoie de foarte multe alte intervenții, pentru că grupurile parlamentare ale Partidului Național Creștin Democrat, al PDSR-ului și ale celorlalte, le susțin, cel puțin cele din Opoziție, amendamentul a trecut, chiar dacă a fost respins de comisie. Deci o propunere este aceea de a vota, și atunci obligăm Guvernul să găsească resurse, printre altele, menirea unui Guvern fiind și aceea de a găsi resurse acolo unde Parlamentul solicită, dacă solicitarea Parlamentului nu este chiar absurdă, și nu cred că ne aflăm în fața unei solicitări absurde.

Dați-mi voie să cred că, indiferent ce hotărâm noi, indiferent cât de îndârjit apără domnul ministru Remeș acest buget, eu aș putea să pariez pe tot ce am eu mai de preț că și acest Guvern, ca oricare alt Guvern precedent după '89, și care, ca oricare Guvern de acum înainte, va acorda, mai ales într-un an posibil electoral, dacă nu, atunci, în orice caz, preelectoral, banii necesari și pentru Radio-difuziune și pentru Televiziunea Națională. Așa că haideți să nu ne ascundem după deget și să votăm acest amendament propus de domnul academician Gabriel Țepelea.

Mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Pantiș.

Domnul Sorin Pantiș:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

De fapt la acest amendament nu se pune problema foarte mult a societăților române de Radio și de Televiziune. De fapt, în acest amendament este vorba de Societatea Națională de Radio-comunicații, pentru că aceste sume pe care dumneavoastră le acordați celor două societăți trebuie să meargă automat pentru plata tarifelor destinate prestărilor de servicii pe care Societatea Națională de Radio-comunicații le face celor două societăți.

Nu am vrut să intervin, pentru că am avut impresia că se va putea rezolva așa, dar nu mai este cazul. Eu am introdus un anumit principiu în tarifele stabilite de către Societatea Națională de Radio-comunicații; să fie un tarif fixat pentru un an de zile, pentru a nu produce bulversări în buget, și să fie un tarif care să țină cont de productivitatea muncii. Și atunci, în 1999, față de 1998, pot să vă spun că tarifele deja stabilite pe un an de zile, deci pe tot anul 1999, au o creștere de numai 35%, în condițiile în care inflația a fost de peste 40%. De ce: ca în cifre comparabile să se regăsească în aceste tarife creșterea productivității muncii. Și Societatea Națională de Radio-comunicații a făcut aceste eforturi: a redus numărul de personal cu mai mult de 5% într-un singur an, și-a redus costurile, cu toate că în acest an încep investiții de mare amploare.

Față de bugetul de anul trecut sau față de ponderea în PIB a cheltuielilor destinate Societății Naționale de Radio-comunicații, prin intermediul societăților naționale de Radio și de Televiziune, de fapt această pondere scade.

Mie mi se pare absolut anormal să nu aplicăm acest principiu al reducerii an de an în cifre comparabile a alocațiilor bugetare în cazul Societății Naționale de Radio-comunicații și să mergem pe ideea că în august sau în septembrie se va produce modificarea bugetului și că atunci se vor face alocațiile necesare. Este fals din două motive: în primul rând pentru că se cauționează existența unei societăți naționale cu implicații asupra siguranței naționale, și a doua problemă - în toată această perioadă, către Societatea Națională de Radio-comunicații curg penalizările de la RENEL. Societatea Națională de Radio-comunicații nu poate să introducă penalități în contractele cu cele două societăți, de Radio și de Televiziune, pentru că altfel aceste penalități, conform legislației în vigoare, fiind vorba de resurse bugetare, s-ar imputa unor persoane, nu instituției.

În consecință, o societate națională care poate să devină nucleul viitoarei competiții în piața de telecomunicații, o societate națională care an de an a făcut eforturi, o societate națională care este în pragul începerii, de fapt a și început, a investiției de foarte-foarte mare aploare și cu implicații asupra siguranței naționale, să fie nevoită să-și vadă afectată activitatea în acest an dintr-o motivație pe care eu personal nu o cunosc și nici nu o recunosc.

Ce vreau să atrag atenția, este că, aplicându-se Legea contractelor economice din România, singura cale va fi ca această societate națională să presteze servicii în limita sumelor pe care le are la dispoziție și pe baza tarifului pe care l-a introdus, și tarif care este în vigoare.

Nu trebuie să ne sperie faptul că Radio România, post public național, și Televiziunea, post național public, vor emite numai 8 sau 10 ore pe zi; nu trebuie să ne sperie, dar trebuie să ne asumăm acest lucru, și trebuie să ne asumăm în același timp și faptul că posturile naționale publice, neemițând 24 de ore din 24, acest fapt aduce atingere inclusiv siguranței naționale.

În consecință, vă rog frumos să optăm între două măsuri ale alternativei: fie să ne asumăm, să respectăm aceste alocații bugetare și să ne asumăm implicit ca Societatea Națională de Radio-comunicații să presteze servicii numai 10 sau 12 ore pe zi celor două societăți, fie să plecăm de la premisa că este o problemă de siguranță națională și că este nevoie să se emită 24 de ore din 24 și să alocăm acele resurse de care Societatea Națională de Radio-comunicații are nevoie, și care sunt foarte bine stabilite.

Voi fi întrebat de unde aceste surse. Eu vă propun, și am spus-o și în Comisia pentru buget, finanțe și bănci, să reducem cheltuielile legate de dobânda la datoria publică internă în acest an cu 150 de miliarde și să alocăm această sumă Societăților Naționale de Radio și de Televiziune, cu obligația ca aceste sume să meargă la Societatea Națională de Radio-comunicații. Dacă există vreun dubiu asupra acestei surse, sunt gata să intru în polemică cu Ministerul Finanțelor.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule ministru? Nu este.

Comisia ce spune? Comisia își menține punctul de vedere.

Stimați colegi,

Luăm în ordine amendamentele susținute aici.

Primul amendament respins este cel de la poziția 264, prin care se propune suplimentarea bugetului Societății Române de Radio-difuziune la capitolul "Cheltuieli materiale și servicii" cu suma de 97 miliarde de lei, de la 147.332.500 mii lei la 244.332.500 mii lei.

Domnule ministru, ultimul cuvânt îl aveți, față de solicitările parlamentarilor din toate grupurile, aș îndrăzni să spun.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Domnilor,

Revin cu același răspuns: nu se poate face suplimentarea respectivă și subliniez și faptul că, atunci când bugetul de stat este obligat să plătească indiferent de cât negociază doi pe spatele celui de-al treilea, nu este un lucru corect și nu este un lucru după reguli comerciale. A sublinia acum faptul că vor înceta emisiunile sau că le vor reduce este o afirmație alarmistă și atâta tot.

Vă rog să fiți înțelegători, pentru că noi trebuie să trecem bugetul pe o anume construcție. Ați fost înțelegători până acum, fiți înțelegători până la capăt și vremea le va rezolva pe toate.

Domnul Vasile Lupu:

Să vedem cât de înțelegători putem fi.

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră amendamentul Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a Senatului, de la poziția 264, cu conținutul pe care vi l-am precizat, amendament respins de inițiator, respins, de asemenea, de comisie.

Cine este pentru? 103 voturi pentru.

Împotrivă? 187.

Abțineri? 14.

Amendamentul nu a trecut și nu putem să nu ne exprimăm satisfacția pentru așa participare la dezbateri în această după-amiază.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Trecem la pct.265 din raportul suplimentar și supunem votului al doilea amendament respins de comisie, prin care se propune suplimentarea bugetului Societății Române de Radio-difuziune de la 155 miliarde 485 milioane lei la 256 miliarde 100 milioane lei, amendament de asemenea respins de inițiator și respins de comisie.

Cine este pentru? 108 voturi pentru.

Împotrivă? 173 de voturi împotrivă.

Abțineri? 15.

Amendamentul nu a trecut.

Doamnelor și domnilor,

Supun acum votului dumneavoastră textul acceptat de comisie, susținut de Guvern, precizat clar în raportul comisiei.

Cine este pentru? 197 de voturi pentru.

Împotrivă? 101 voturi împotrivă.

Abțineri? 12.

Anexa 3/51 a fost votată.

Doamnelor și domnilor,

Anexa 3/52.

Suntem la Societatea Română de Televiziune.

Domnul deputat Radu Gheciu.

Domnul Radu Sever Cristian Gheciu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Problema este similară, însă în mai grav.

Înainte de a vă da o informație de dată recentă, totuși vreau să subliniez faptul că aici avem de-a face cu o problemă juridică, pentru că, încălcându-se prevederile Legii nr.41, despre care ne vorbea domnul Badea, se încalcă printr-o lege ordinară prevederile unei legi organice.

În al doilea rând, după cum a dezvoltat ideea domnul Pantiș, avem de-a face cu o problemă economică, și eu nu-mi permit să pun în discuție elementele pe care domnia sa ni le-a adus, adică motivarea eocnomică foarte solidă a Societății de Radio-comunicații care exercită un monopol, dar, ne spune domnia sa, îl exercită cu moderație și cu întemeiere.

Dar, peste toate acestea, este o problemă de psihologie a acestei națiuni și o problemă de opțiune politică foarte gravă, cum tot domnul Pantiș spunea, pentru că, și acum vine informația pe care trebuie să v-o comunic, domnul inginer Postelnicu, director general al Televiziunii, a primit astăzi un fax din partea Societății de Radio-comunicații care între timp a fost transmis și domnului profesor Țepelea, în vreme ce dânsul era aici la microfon, și prin care se notifică că: "În cazul în care nu se acoperă toate costurile așa cum au fost calculate, de la 1 martie Televiziunea Națională va emite 2 ore pe zi."

(Vociferări.)

Domnul Vasile Lupu:

I-ați provocat o revelație bruscă domnului senator Dumitrașcu.

Domnul Radu Sever Cristian Gheciu:

Și, acum, este misiunea noastră să ne gândim dacă are rost să sperăm în niște artificii care să se producă pe parcursul anului bugetar, fiindcă în 1997, când eu funcționam în Comisia de cultură, a fost exact același fenomen: sumele prevăzute inițial au fost insuficiente și s-au corectat pe parcurs. Păi, nu este normal dacă există aceste necesități obiective, după cum le spunea domnul Pantiș, ele să fie prevăzute de la început în buget? Dacă nu, noi trebuie să votăm în cunoștință de cauză și să ne asumăm răspunderea, noi cei de aici, ca de la 1 martie să ne întoarcem la Televiziunea de până la 21 decembrie 1989!

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc.

Simați colegi,

Deci autorii amendamentelor respinse sunt aceeași, respectiv Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a Camerei Deputaților și aceeași comisie a Senatului.

Domnul Marton Arpad, apoi domnul senator Gherman.

Domnul Arpad Francisc Marton:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Permiteți-mi să-mi exercit, de data aceeasta fiind aceeași problemă, dreptul la replică.

Domnule deputat Boda, vă rog să fiți atent, pentru că poate iar scăpați esența a ceea ce spun eu, și să mă catalogați o persoană duplicitară.

Eu, de la acest microfon, n-am cerut să se voteze modificarea sumei, ci am solicitat ca să se discute în "bucătăria internă" a Guvernului această problemă, problemă pe care o ridicăm nu astăzi și nu în 1998 și nu în 1997, ci, cum am mai spus și data trecută, din 1990 încoace. Că, ori de câte ori se discută această problemă, vine această instituție, această societate, și poți să enumeri ce denumiri a avut, și-și impune prețul pe care-l consideră. S-ar putea să fie într-adevăr un preț realist, nu știu, dar își impune acest preț, cui? Parlamentului României. Și, colac peste pupăză, anul acesta vine cu o nouă inovație.

Trebuie să cataloghez această inovație de a da un ultimatum în timp ce se discută Legea bugetului, un șantaj. Și s-ar putea să se gândească cei care au căderea, dacă e bine ca acei domni directori sau cum or fi numiți, ce funcție au, care conduc această societate, să mai stea în scaunele lor în momentul în care recurg la acest tip de șantaj grosolan, zic eu.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Vreau să vă reamintesc că discursurile lungi de la textul precedent nu au ajutat cu nimic.

Domnul senator Gherman.

Domnul Oliviu Gherman:

Domnule președinte,

Stimate colelge,

Stimați colegi,

Am fost foarte bucuros că domnul deputat Pantiș a confirmat integral opinia pe care am avut-o, de pe poziția unui specialist.

Întorcându-mă la Societatea Română Televiziune, aș vrea să vă spun că amărăciunea mea, față de naivitatea manifestată în momentul emoționant în care am pus pe picioare Consiliul de administrație, este imensă.

Mă tot gândeam că poate Societatea Română de Televiziune ar trebui într-adevăr să revină la două ore de transmisie. Nu de alta, dar ca o oră și jumătate să fie dedicată unei ode. Nu spun cui. Toată lumea știe cui e dedicată această odă.

Vreau să vă spun că, deși prestațiile Societății Române de Televiziune au fost jenante, în cel mai bun caz, folosind un eufemism, socotesc că acestea intră în domeniul civilizației pe care trebuie s-o apărăm.

Dar vreau să vă spun că dacă Societatea Română de Televiziune va continua acest procedeu de a înfățișa o față cu totul croită după voia ei, a realității din România, voi socoti că am fost unul dintre marii păcăliți, în momentul în care am crezut că ea se poate pune pe picioare printr-un consiliu de administrație responsabil.

Suntem acum în fața unei colosale dileme.

Vreau să vorbesc în nume personal, dar poate că voi reprezenta gândirea multora dintre colegi.

Dacă ar fi să dăm votul Societății Române de Televiziune după prestația ei din ultimele luni, ar trebui să spunem: așa să rămână, așa merită, cu două ore și, dacă vreți, să și stabilim imnul și oda care se cântă Puterii.

Socotesc însă că responsabilitatea noastră ne obligă să privim această chestiune în afara unor aspecte legate de opțiunile Puterii și să procedăm cu înțelepciune.

Pe de altă parte, vreau să vă spun că sunt indignat de faptul că o comisie parlamentară care a stabilit niște nereguli incontestabile în privința funcționării acestei societăți, tinde să fie înecată în niște aranjamente interne.

Cred că, dacă dorim o societate sănătoasă, trebuie nu numai să venim în sprijinul Televiziunii financiar, dar trebuie să revenim în sprijinul Televiziunii printr-un control și printr-o obligație de a-și onora prestația față de toți cetățenii României.

Repet, dacă ar fi să dau un vot față de prestațiile ei din ultimele luni, aș spune: două ore, imn și ode pentru cei pentru care au cântat în aceste două luni.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Popescu.

Domnul Virgil Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Permiteți-mi să fac o intervenție extrem de scurtă și numai din motivația de a nu fi irațional părtaș la o hotărâre care poate avea implicații.

În primul rând, aș vrea să remarcăm în acest sens că ne facem de la bun început părtași la propagarea unui blocajul financiar, întrucât Societatea de Radiodifuziune sau Societatea de Televiziune, neavând bani să plătească Societatea Națională de Radiocomunicații, aceasta, pe lângă repercusiunile neprestării serviciului care era datoare, trebuie să nu plătească, la rândul ei, beneficiarii și furnizorii, respectiv CONEL-ul și așa mai departe, în scară, CONEL-ul pe alții.

Ne întrebăm de unde apare blocajul financiar?

Iată o sursă pe care noi o acceptăm, noi o creăm, noi o propagăm și o și votăm.

În al doilea rând, aș vrea să răspund unui domn deputat, nu-i mai rețin numele, în ceea ce privește tarifele.

Tarifele pentru închirierea stațiilor și pentru utilizarea frecvențelor sunt strict controlate, sunt negociate, sunt controlate, supravegheate și aprobate, să știți, atât de beneficiar, cât și de Ministerul Finanțelor. Domnul ministru Pantiș a arătat acest lucru mai înainte. Nu este o chestiune aleatorie, nu este o chestiune exagerată în aceste tarife. Reprezintă costuri de producție.

În al treilea rând, aș vrea să mă adresez domnului ministru Remeș, care a avut amabilitatea, la Capitolul de "cheltuieli" la Departamentul pentru problemele românilor de pretutindeni, să suplimenteze, dacă-mi aduc bine aminte, până la cifra de 300 de miliarde de lei, cheltuielile.

Această problemă pe care o discutăm acum fără a fi expusă în clar reprezintă de fapt una dintre posibilitățile de rezolvare a problemelor românilor de pretutindeni, întrucât este, după cum o știm foarte bine, o principală metodă de audiție și de vizionare a programelor de radiodifuziune și de televiziune nu numai pe teritoriul țării, ci și mult mai departe de granițele ei.

În al patrulea rând, aș vrea să precizez că cunosc această istorie din radiocomunicații de vreo 35 de ani și n-a fost niciodată ocazia să se procedeze la întreruperea emisiunilor naționale din cauza unor biete facturi care nu sunt asigurate și nu sunt prevăzute de la bun început și nu sunt luate în calcul.

Cred că nu ne putem permite să tolerăm sau să aprobăm încă de la bun început o astfel de situație.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Șteolea.

Domnul Petru Șteolea:

Domnule președinte de ședință,

Domnilor colegi,

Intervenția mea este scurtă și înseamnă solicitarea unor clarificări din partea reprezentanților Societății Române de Televiziune.

Prima: la ce dimensiune a fost proiectată emisia zilnică, programul zilnic al Direcției de Televiziune România Internațional?

Este prevăzută o creștere a numărului de ore de emisie zilnică, sau nu?

Personal, apreciez că e nevoie ca această direcție să fie finanțată la dimensiunea care să permită o prezentare, pentru cei din afara țării - români și alții -, a unei imagini clare, nedeformate a ceea ce înseamnă România. Că lucrurile au început să nu fie chiar așa, este o altă problemă.

Iar a doua chestiune: doresc o clarificare privind dimensiunea cheltuielilor de personal și de producție în ceea ce înseamnă plata colaboratorilor externi.

După sursele de informare de care dispun, se pare că această dimensiune a devenit cam alarmantă și are o anumită influență negativă asupra a ceea ce înseamnă bugetul Societății Române de Televiziune.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Țepelea.

Domnul Gabriel Țepelea:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor,

Vreau să fac mai întâi câteva precizări și apoi să prezint ceea ce trebuia să fac de la început, adică conținutul amendamentului.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, dacă vreți să opriți puțin ...

Stimați colegi, vă rog, ocupați-vă locurile în bănci!

Stimați colegi, nu se poate lucra cu grupuri de 5-10 parlamentari în fiecare colț al sălii! (Rumoare, comentarii.)

Domnule deputat Opriș, vă rog, luați loc în bancă. Sau nu vă lasă domnul Verestoy Attila?

Liniște în sală!

Aveți cuvântul, domnule președinte.

Domnul Gabriel Țepelea:

Vă mulțumesc.

Țin să fac câteva precizări.

În primul rând, amendamentul pe care urmează să-l prezint și pe care-l bănuiți este opera întregii comisii. Eu nu am făcut decât să-l prezint în redactarea respectivă, sau să-l propun în redactarea respectivă.

Punctele de vedere pe care le-am exprimat, adică adeziunea la suplimentarea sumei atât pentru Societatea Română de Radiodifuziune, cât și pentru cea de Televiziune, nu sunt neapărat acelea ale unui organism politic. Sunt ale mele, în calitate de președinte al Comisiei pentru cultură, sunt ale mele, în calitate de om de cultură.

Și, deci, acei care vor să facă din asta o dizidență se înșeală. Avem dreptul la opinie.

Acum, textul. Oricum, este important să se vadă motivarea care a stat la baza acceptării în comisia noastră.

Iată, s-a cerut suplimentarea bugetului de cheltuieli al Societății Române de Televiziune cu 136 de miliarde, sumă necesară pentru asigurarea desfășurării activității normale, având în vedere necesarul minimal, și anume: plata stațiilor și circuitelor (suma datorată Societății Naționale de Radiocomunicații, în conformitate cu Legea nr.41/1994, modificată prin Legea nr.124/1998 art.45); funcționarea postului de Televiziune TVR Internațional la un program de 8 ore și închirierea segmentului spațial satelit pentru acesta; achitarea cotizațiilor la organismele guvernamentale internaționale de televiziune; asigurarea pazei, ca obiectiv de interes național; menținerea în conservare a lucrărilor deja executate la Baza tehnică Pipera; achiziționarea de echipamente necesare pentru realizarea unui sistem de arhivare la nivelul tehnologic actual, pentru salvarea și conservarea patrimoniului audio-vizual existent; dotarea și amenajarea studiourilor teritoriale Craiova, Cluj, Iași, Timișoara; în fine, consolidarea sediului Societății Române de Televiziune.

Aceasta este motivația care stă la baza amendamentului nostru.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Valeriu Tabără.

Urmează domnul senator Sergiu Nicolaescu.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Cred că nimeni din această sală nu-și propune să limiteze susținerea financiară a postului național de televiziune, cu atât mai mult un amendament, sau amendamentul pe care l-a prezentat domnul președinte Țepelea privind susținerea postului TVR Internațional; și vreau să vă reamintesc că în 1994, la Legea bugetului, printr-un amendament al PUNR-ului, s-a acordat primul miliard pentru susținerea acestui post.

Dar - și eu îi rog pe reprezentanții Societății Naționale de Televiziune să se uite în această sală și să vadă reprezentativitatea de la stânga până la dreapta. Toți suntem expresia unei puteri date prin buletinul de vot de către cetățenii acestei țări.

Din păcate, stimați domni de la Televiziunea Română, nu întotdeauna acest spectru politic și aceste puncte de vedere care sunt și ale cetățenilor României se regăsesc la Societatea Națională de Televiziune, spre deosebire de ceea ce face Societatea Națională de Radiodifuziune.

Cred că este un moment în care dumneavoastră trebuie să reflectați asupra a ceea ce se întimplă în Televiziune, și mai ales este o neconcordanță între retribuirea a ceea ce vine din exterior, ca programe, și de cele mai multe ori de foarte slabă calitate, a se vedea unii dinte cei care mereu au căutat a-și găsi un loc undeva, la o emisiune, inclusiv pentru sate, și și-au găsit-o la "Cafeaua de dimineață", și care înghit extrem de mulți bani.

Cred că este cazul să se facă o redimensionare, și mai ales o gospodărire corectă a ceea ce înseamnă fondurile pentru Societatea Națională de Televiziune. Și, atenție! Aceste fonduri vin de la toți cetățenii României, care trebuie să fie informați corect. Ne place sau nu ne place, vă place sau nu vă place, stimați reprezentanți ai Televiziunii Române. (Aplauze.)

Domnul Vasile Lupu:

Domnul senator Sergiu Nicolaescu.

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur că, în calitatea mea de regizor, nu pot decât să iau apărarea colegilor mei din Televiziune.

Dar cred că, în calitatea mea de parlamentar, alături de domniile voastre, cred că punem problema în mod greșit. Dacă noi nu avem bani pentru această Televiziune, dispare televiziunea în România? Aceasta-i întrebarea mea.

Uităm că există o televiziune particulară, care reușește nu numai să fie pe locul întâi, dar care câștigă și bani?

Deci, în locul celor de la Televiziune, eu v-aș răspunde în felul următor: domnilor parlamentari, din acest moment, ne dați bani pentru trei ore, vom răspunde sarcinilor unei televiziuni naționale timp de trei ore, după care, cu geniul managementului pe care-l avem, vom deveni o televiziune care câștigă bani.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Avramescu.

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Trebuie să recunosc că domnul senator Nicolaescu mi-a cam luat vorba din gură. Dar, s-a afirmat aici că tarifele practicate de către societatea fostă sub autoritatea domnului Pantiș, ar fi niște prețuri de monopol. Este posibil, nu pot să-mi dau seama.

în același timp, și mă raliez la ceea ce a spus domnul senator, aceleași tarife sunt practicate și pentru societățile de radio particulare, respectiv societățile de televiziune particulare.

Și atunci, noi discutăm, noi ne certăm că nu ajung banii, dar, oare, nu există o anumită responsabilitate și la aceste societăți, ca să trăiască pe picioarele lor?

Pentru că, dacă ne uităm în special la televiziune, la emisiunile lor, acestea nu au o altă structură, mai educativă decât la celelalte televiziuni - televiziunile private -, la care se uită foarte multă lume!

În consecință, decât să ne aplecăm să vedem de unde să luăm bani, bani pe care nu i-am putut da la armată, la educație, la sănătate, care nu au alte posibilități de conducere, de management, cred că nu este cazul să mai prelungim discuțiilor, să fim de acord, în această situație.

La acest buget de care nimeni nu este mulțumit, să ajungem la concluzia că Societatea de Radio, respectiv de Televiziune, ar putea să aibă și un alt management.

Și acum, o altă problemă. Vă rog, domnule președinte, schimbați scândurica și ciocanul ăla, că sună complet neconvingător. Să fie mai autoritar.

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Vă propun sistarea discuțiilor.

Nu putem ocupa toată seara cu aceste anexe. să trecem la vot.

Domnule senator, s-a pledat pentru, s-a pledat contra ...

Două minute...

Domnul Costică Ciurtin:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Desigur, problema televiziunii este o problemă deosebit de importantă și consider că dezvoltarea acestei munci de pătrundere în toate sferele societății este binevenită și trebuie subvenționată.

Dar, eu pun câteva întrebări.

În primul rând, uitați-vă dumneavoastră că programul de Televiziune 2 ... (Rumoare.)

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Să-i acordăm cele două minute pe care le-am convenit cu domnul senator și apoi trecem la vot.

Domnul Costică Ciurtin:

Domnule președinte,

Aș pune o întrebare: de ce programul de Televiziune 2, cu toate că în fiecare an votăm buget pentru această instituție, încă aproximativ 60% din țară nu-l vede?

În al doilea rând, scăderea eficacității acestei televiziuni naționale se datorează programelor pe care le realizează. Normal, este partinic tot programul acestei televiziuni.

și, în sfârșit, a treia problemă. Eu aș zice, pentru prima dată,- nu s-a spus aici, în Parlament -, ar trebui să măriți taxele pentru emisiunea în limba maghiară, care prezintă un program extraordinar de național, și nu în spiritul poporului și al nației române. Uitați-vă ce prezintă dânșii și subvenționați-o așa cum trebuie.

Domnul Vasile Lupu:

Acolo sunt banii!

Doamnelor și domnilor,

Suspendăm discuțiile și trecem la vot.

Supun votului dumneavoastră primul amendament, susținut de Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a Senatului, amendamentul fiind respins atât de inițiator, cât și de comisiile sesizate în fond.

Cine este pentru? 24 de voturi pentru. Insuficient.

Trecem la al doilea amendament, susținut de Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a Camerei, poziția 267.

Deci, amendament respins de comisiile sesizate în fond și, de asemenea, respins de inițiator.

Cine este pentru? 58 de voturi pentru. Insuficient.

Supun votului dumneavoastră textul comisiei.

Cine este pentru? Majoritate clară. Vă mulțumesc.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? 48 de abțineri.

Textul a fost adoptat.

Deci, Anexa 3/52 a fost votată.

Stimați colegi,

Suntem în măsură să dezbatem Anexa 3/38 privind bugetul Departamentului pentru protecția copilului, care nu a putut fi votată, lipsind anexa tipărită.

A fost tipărită, a fost redistribuită.

Dacă mai sunt obiecțiuni? Nu mai sunt.

Supun votului dumneavoastră Anexa 3/38.

Cine este pentru? Majoritate indiscutabilă.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? 20 de abțineri.

Vă mulțumesc.

Anexa 3/53 - bugetul Agenției Române de Dezvoltare.

Amendamente respinse nu avem.

Comisia păstrează textul inițiatorului.

Supun votului dumneavoastră textul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Majoritate foarte clară.

Împotrivă?

Abțineri? 3 abțineri.

Anexa a fost votată.

Anexa 3/54 - Agenția pentru întreprinderi mici și mijlocii.

Dacă sunt amendamente respinse de susținut?

Sunt.

Domnul senator Dumitrașcu mai întâi.

(Domnul deputat Má tis Eugen insistă să i se dea primul cuvântul. Domnul senator Dumitrașcu îi permite să ia primul cuvântul.)

Da. Sunteți autorul amendamentului.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul Mátis Eugen:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Mi-am permis ca să fac amendamentul care figurează la poziția nr.269 - amendamente respinse, din următoarele considerente. Atunci când, anul trecut, s-a adoptat acea hotărâre de Guvern, pe baza căreia figura inițial suma de 80 de miliarde pentru întreprinderile mici și mijlocii, încă nu erau înființate agenția care a luat locul consiliului pentru reformă și Ministerul Reformei. Eu cred că este nevoie ca această sumă care s-a votat la art.20 lit.d), pentru întreprinderile mici și mijlocii, să aibă o gazdă, să aibă un ordonator principal de credite care să gestioneze și să administreze aceste fonduri. Și din aceste considerente am propus acest amendament cu un asterisc jos la anexa care reglementează bugetul Agenției pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii. Aș dori să fac un subamendament la acest amendament respins, dat fiind faptul că, în cadrul dezbaterilor s-a adoptat suma de 300 de miliarde în loc de 80, să fie trecut, în cazul adoptării, și aici tot suma de 300 de miliarde.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul senator Dumitrașcu.

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

1. Este evident că întreprinderile mici și mijlocii, creație a Guvernului Văcăroiu în cea mai mare parte și a spiritului inventiv al poporului român, căruia cu acest prilej îi aducem un omagiu, sigur, numai o parte dintre ele au mai rezistat, sunt un lucru bun.

2. Rău e că Ordonanța nr.50 numai pentru a aduce 3154 de miliarde de lei a făcut ca să ucidă posibilitatea altor 10.000 de miliarde care ar fi venit la buget și în același timp să creeze greutăți mari. E bine că s-a hotărât ca 300 de miliarde din cele câteva zeci de mii de miliarde pe care le aduc întreprinderile mici și mijlocii să treacă aici la acest subcapitol și la acest alineat pe care le-a subliniat înaintea mea domnul Matiș.

în primul rând, combat cu hotărâre această ordonanță, în numele întreprinzătorilor mici și mijlocii din județul Constanța, și le reamintesc aici celor 4 parlamentari din Constanța că am participat împreună și am combătut această ordonanță. sunt de acord cu propunerea domnului deputat Matiș ca acele 300 de miliarde, și nu 80 cât erau trecute într-o formă inițială, să fie cum se cuvine ordonate de către Agenția pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii agenție care a dovedit, în ultimă instanță, că e în stare să ordoneze, să fie ordonator al unor sume mult mai mare decât aceste biete 300 de miliarde. Așadar, sunt pentru, susțin acest amendament care a fost respins pentru argumente pe care este inutil să le mai demonstrez, de vreme ce, repet, este vorba de, poate, principalul sector al producției economice românești, nu atât pentru prezent, când se pregătește asasinarea lor, cât pentru un viitor normal. Viitorul normal nu pot să-l definesc aici pentru că aș supăra foarte multă lume din partea aceasta care n-ar vota, numai pentru chestia asta. Vă rog frumos să votați acest amendament respins.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

Ca atare, întreprinderile mici și mijlocii, cele văzute și cele nevăzute cer încă bani de la buget.

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de comisie.

Cine este pentru? 98 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 104 voturi împotrivă.

Abțineri? 8 abțineri.

Stimați colegi,

Vă rog exprimați-vă votul. După numărătoarea secretarilor suntem în cvorum, dar mulți colegi nu votează. Chestorii, liderii de grupuri parlamentare sunt rugați să invite parlamentarii în sală.

Stimați colegi, sunt 90 în stânga, 162 în dreapta. Încă o dată supun votului dumneavoastră amendamentul respins de cele două comisii sesizate în fond.

Cine este pentru? 54, insuficiente. Amendamentul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră textul comisiei pentru Anexa 3/54.

Cine este pentru? 174 de voturi pentru.

Vă rog, exprimați-vă votul. Voturi împotrivă? 38 de voturi împotrivă.

Abțineri? 16 abțineri.

Stimați colegi, sunt peste 250 de parlamentari în sală. Cei care nu și-au manifestat votul intră în cvorum. Textul a fost adoptat.

Trecem la Anexa 3/55 Agenția Națională pentru Dezvoltare Regională. Amendamente respinse nu sunt.

Supun votului varianta comisiei.

Cine este pentru? 198 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 6 voturi împotrivă.

Abțineri? 53 de abțineri.

Anexa a fost votată.

Anexa 3/56 - Autoritatea Națională pentru Turism. Dacă sunt amendamente respinse de susținut? Nu sunt.

Varianta comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Majoritate clară.

Voturi împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abțineri? 28 de abțineri.

Anexa a fost votată.

Anexa 3/57. Domnul deputat Anghel Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați miniștri,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Ca oameni politici, sunteți prin excelență fini intelectuali și sesizați că ați putea fi făcuți răspunzători în fața istoriei, pentru că, în perioada mandatului dumneavoastră, cercetarea științifică românească a fost distrusă. Spunem aceasta, deoarece prin votul dumneavoastră negativ ați respins propunerile de suplimentare a fondului destinat Agenției Naționale pentru Știință, Tehnologie și Inovare în valoare de 1200 de miliarde. Spre liniștea dumneavoastră vă putem face cunoscut că în toate celelalte țări est-europene, cercetarea științifică este finanțată din fonduri publice cu circa 0,37-0,9 din PIB, fiind considerată și folosită ca o puternică forță de relansare economică. În România această finanțare a scăzut continuu de la 0,88 din PIB în 1992 la 0,19 în 1998 și la 0,14 din PIB, propus în actuala formă a actualului buget.

Menționăm că decizia luată de către dumneavoastră prin voturi succesive de a respinge cele 5 amendamente ale Comisiilor pentru învățământ este ilegal. Ea contravine prevederii Legii nr.95/1998 ca resursele bugetare alocate bugetului de stat la capitolul "Cercetare științifică", să nu fie mai mici de 1/5 față de resursele bugetare alocate la capitolul "Învățământ", adică, concret, 0,8% din produsul intern brut. De asemenea, credem că ea este anticonstituțională, deoarece nu respectă programul de guvernare privind stimularea de către stat a cercetării științifice. Datorită unei anumite indiferențe, manifestată față de implicarea cercetătorilor în lansarea economiei, precum și datorită lipsei finanțării, numărul specialiștilor în cercetare a scăzut la o treime, iar cel al cercetătorilor atestați la o pătrime din cel existent în anul 1990. Astfel că numărul acestora la 1000 de locuitori a atins în România tristul record absolut de 0,45 față de 2-3 în toate celelalte țări est-europene. Nu ne îndoim că intuiți exact consecințele nefaste, mai ales pe termen mediu și lung, ale acestei evoluții asupra potențialului tehnologic cu adevărat propriu al economiei naționale, precum și pericolul iminent al României ca să devină o colonie tehnologică și exclusiv o piață de desfacere.

Iată de ce avem convingerea că nu veți permite, stimați colegi, să se comită o asemenea gravă eroare și că veți acționa în așa fel, încât să fie respectate prevederile legii și să evite distrugerea domeniului strategic al cercetării științifice și dezvoltării tehologice românești, infirmând ideea susținută de mulți în 1990 că "noi muncim, nu gândim". Este momentul să arătăm că noi gândim și prin asta muncim. De aceea, eu nu mai cer domnul ministru Remeș să-mi mai dea zerouri din coada miliardelor, cum mi le-a dat până acum, și-i cer să se angajeze solemn în fața noastră că va suplimenta efectiv la rectificare acest buget al cercetării, pentru că este, domnule ministru, cu tot respectul pe care vi-l port, o bătaie de joc, ca să nu spun o bătaie de batjocură, ca, din fondurile privatizării, cheltuielile cu organizarea și funcționarea - vă rog, atenție, stimați colegi, că nu știți, deoarece din buget lipsește această filă 3/61, cheltuielile cu organizarea și finanțarea FPS-ului, cheltuielile proprii ale lui, ca instituție, salarii, etc. sunt de 500 de miliarde. Iar bugetul Agenției Naționale de Știință, Tehnologie și Inovare sunt de 600 de miliarde. Este, după părerea noastră, inadmisibil, ca să nu spunem cheltuielile de privatizare sunt de 800 și cheltuielile cu lichidarea sunt de 700. Deci, practic FPS-ul cheltuiește pentru acțiunile sale proprii 2000 de miliarde. Aceasta să fie relansarea? Aceasta să fie restructurarea? Acestea să fie criteriile puse la baza acestui proces de relansare economică a României, cheltuind 5000 de miliarde cu organizarea FPS-ului, cu salariile acestora de 11-20 de milioane pe lună? Cred că nu.

De aceea, domnule ministru, vă rog să-i ascultați pe colegii noștri de la cercetare să vă spună că nu este de glumă și este efectiv calea care ne va duce spre ceea ce își doresc mulți - colonie tehnologică. Haideți să evităm și angajați-vă solemn că dacă acum nu puteți, din considerente pe care ni le-ați expus atâtea zile, va fi și cercetarea științifică o prioritate. Altfel, vom vorbi de ea la istorie.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile Lupu:

Domnul senator Dumitrașcu.

Urmează domnul senator Caraman. Nu, întâi domnul senator Dumitrașcu.

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Domnule președinte,

Câștigul cel mai mare din ultimii 2 ani e o pierdere. Adică am pierdut încrederea în legi. Nu cred în nici un caz că voi da peste cap ceea ce dumneavoastră ați hotărât la poz.271, 272, 273, 274. Eu voi propune doar o chestiune de "artimetică" ce vine în spijinirea acestor ultramodeste amendamente de la sus - amintitele puncte. Așadar, în condițiile în care într-un PIB de 100, cheltuielile pentru știință și tehnologie reprezentau 0,56, azi într-un PIB de un procent sau două peste 80, reprezintă 0,137. Dacă dublăm, domnul ministru nu e aici, dar rămâne în stenogramă, pe acest 0,137 și ajungem la 2,70 una peste alta, având în vedere diferența între 100 și 80, ajungem la o treime din bugetul pentru știință al Guvernului Văcăroiu. Vreau să cred că dublând această cifră vom realiza cea mai mare victorie a acestui buget. Anume, a ajunge la o treime din ultimul buget al Guvernului Văcăroiu pentru cercetare științifică. Tocmai pentru aia susțin toate 3 amendamente care sunt făcute la poz.271, 272, 273, pentru a fi la o treime de buni cât eram sub Văcăroiu.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul senator Caraman.

Domnul Petru Caraman:

Eu doresc să pomenesc numai de exodul de tineri, crema societății noastre, care se duc să se specializeze în străinătate, să-și dea doctorate acolo și se stabilesc în străinătate, în Occident. Deci consider problema cercetării o prioritate națională. De altfel, stând de vorbă cu un coleg din Occident, îmi spunea: "Prestigiul de care se bucură o anumită categorie socială, în ochii oficialității se reflectă în salarii". Atât am avut de spus.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Bejinariu.

Domnul Petru Bejinariu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Vreau să susțin amendamentul și să fac doar două precizări pentru economie de timp.

Primul. În Comisia de învățământ, știință, tineret și sport, absolut toți colegii au votat pentru acest amendament. Tare aș dori să-l susțină și domniile lor.

A doua. S-a spus aici că o treime din cercetători au părăsit cercetarea. Eu v-aș ruga să medităm la următoarea: știți oare câți gândesc să plece? Pentru că foști elevi sau studenți de-ai noștri când îi întrebi, idealul de mâine al lor, e o întrebare fundamentală pentru vârsta lor, spun: Doresc să părăsesc, să ajung în afară. Este foarte grav, socotesc, o adevărată plagă pentru societatea românească, părăsirea acestor valori autentice, mai ales în domeniul cercetării, un domeniu care se reflectă în toate celelalte domenii și reprezintă mijloc de progres. Deci aceste două mențiuni voiam să le fac și să le mai spun încă ceva. Cred că este bine să reflectăm și la ideea că prin cercetare realizăm și cunoaștere și tehnologie și inovație, atât de necesară într-un mileniu care vine.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul deputat academician Săndulescu.

Domnul Aureliu-Emil Săndulescu:

Eu susțin bugetul pentru următorul motiv, că am înțeles că este mult mai important să nu ajungem falimentari, pentru ca să putem supraviețui, dar totuși un ministru de finanțe - și apelez la domnul ministru Remeș, pe care eu îl apreciez foarte mult - este imposibil să nu aibă mici rezerve undeva în analiza domniei sale.

Eu doresc să confirm că majoritatea colegilor tineri care s-au înscris la mine la doctorat, toți au plecat. Și aproape îmi e și frică să mai iau pe cineva la doctorat, pentru că sunt de la început plecați. Pentru că e suficient o lucrare, două într-o revistă amerciană, plus o recomandare din partea mea și de întors nu se mai întorc.

Ca atare, pledez aproape sentimental, ceea ce este contrar educației mele ca fizician, la domnul ministru Remeș să găsească o sursă cât de mică să îmbunătățească situația la cercetare. Vă rog să mă credeți că este contrar dorinței mele ca deputat să nu susțin bugetul, dar aici este o problemă esențială, pentru că acești oameni s-au creat în decursul sau se creează în decursul unui timp foarte mare și pot să vă spun că, de exemplu, în secția pe care o conduc, minimul notei medii e 9,95-9,97 și absolut toți nu se mai întorc.

Prin urmare, este absolut necesar să avem o cât de cât posibilitate, eu înțeleg situația în care ne aflăm, n-o contest și o susțin. Prin urmare, apelez la analiza financiară a domnului ministru Remeș să găsească o sursă cât de mică pentru completarea bugetului de la cercetarea științifică.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul senator Gherman, după care răspunsul domnului ministru de finanțe.

Domnul Oliviu Gherman:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La curțile imperiale exista o trupă de bufoni care erau aduși la spectacolele imperiale pentru ca sufletele spectatorilor, a membrilor curții să fie îmbunutățite și înduioșate și de ce să nu se aducă o doză de comedie. Am o impresie deosebit de gravă în ceea ce mă privește, că sunt un bufon. Există un aranjament de curte în care venim, vorbim și la sfârșit e o imensă distracție, se votează ce se dorește să se voteze. De aceea, nu am vrut să solicit în plus nici unul dintre amendamentele care au fost propuse cu atâta justețe și înțelepciune de Comisia pentru învățământ și cercetare și doar să-mi exprim regretul că am devenit o echipă de bufoni într-o curte imperială sau, dacă vreți, într-o curte de baroni mai mici în zona respectivă.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

Domnule senator, vă rog un minut, atât.

Domnul Ioan Ardelean:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Vreau să fac în acest moment două sublinieri care probabil vor influența bunele idei ale domnului ministru și se vor apleca asupra cifrei care va fi mărită în favoarea cercetării.

În primul rând, aș vrea să vă reamintesc, în momentul în care unul din marii noștri savanți, Henri Coandă, a revenit în țară, spunea că cel mai important lucru pentru România este să debiteze idei, dar să le și susțină, material, bineînțeles. Lucru pe care dânsul l-a întărit cu următoarele cuvinte: "Oricine poate să execute, să zicem, o piesă, atunci când ea a fost concepută de cineva". Ei, această concepție la noi în țară va scădea din ce în ce mai mult.

A doua idee, o adresez direct domnului ministru Remeș, cu rugămintea să facă orice eforturi necesare pentru ca cercetarea științifică românească să înceapă să se revigoreze. Pentru că dacă vom merge în ritmul acesta, cercetarea științifică și așa este în decădere vizibilă, să n-o lăsăm să cadă mai departe.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Domnul ministru Remeș are ceva de adăugat.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Domnilor colegi,

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Domnul ministru Remeș are ceva de adăugat.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Domnilor colegi,

Tragedia e că cercetarea românească n-a descoperit încă un impozit pentru care Ministerul Finanțelor să nu fie înjurat. Ca atare, cu toată părerea de rău, spun nu.

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

În numele ordonatorului principal de credite are cuvântul președintele agenției, domnul Lanyi Szabolcs.

Domnul Lanyi Szabolcs:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Domnilor deputați și senatori,

Suntem conștienți că este un buget de austeritate. Suntem conștienți că sursele de venituri la bugetul statului sunt extrem de puține. Dar am vrea să vă aducem în atenția dumneavoastră că și în anul viitor probabil, vom avea un buget la fel de auster, dacă nu se întâmplă o revigorare în economia românească. Aș dori să arăt că cercetarea științifică nu trebuie să fie un teren care să fie sprijinit, ci dimpotrivă, cercetarea științifică ar trebui să-și reia locul în care devine un motor al societății, un motor al economiei. Deci, cercetarea științifică dorim să devină un mijloc pentru creștere economică. În acest sens, mi-aș permite să vă mai rețin atenția cu o ultimă idee, în ceea ce privește numărul critic la care a ajuns cercetarea științifică românească la ora actuală, bugetul care a fost propus este la limita de a asigura supraviețuirea acestui sistem. Ceea ce vă supunem atenției este acest amendament care ar avea șansa să asigure cercetării rolul pe care ar trebui să-l aibă, și anume de factor de dezvoltare economică.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Trecem acum la votarea amendamentelor respinse. Primul amendament respins de comisie. Poziția 271. Îl supun votului

Cine este pentru? 103. Insuficient.

Amendamentul de la poziția 272, de asemenea, respins de comisie.

Cine este pentru? 85. De asemenea, insuficient.

Amendamentul de la poziția 273. La fel, respins de comisie.

Cine este pentru? 73 de voturi pentru. Insuficient.

Stimați colegi,

Trecem să votăm anexa 3/57, așa cum a fost susținută de inițiator și acceptată de comisie.

Cine este pentru? Numărați, vă rog. Vă rog, exprimați-vă votul. 166 de voturi pentru.

Împotrivă? 49 împotrivă.

Abțineri? Stimați colegi, vă rog exprimați-vă votul.

Stimați colegi, cu 166 de voturi pentru, 49 împotrivă și 51 de abțineri, anexa a fost votată.

Trecem la anexa 3/58. Este vorba de bugetul Agenției Naționale pentru Comunicații și Informatică. Dacă la această anexă sunt amendamente de susținut, amendamente respinse. Domnul deputat Dan Nica.

Domnul Dan Nica:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Domnilor deputați și senatori,

La această anexă, datorită transformării Ministerului Comunicațiilor în Agenția Națională pentru Comunicații și Informatică, destul de târzie această transformare, pe circuitul hârtiilor, între fostul minister al comunicațiilor și încă nenăscuta Agenție pentru comunicații și informatică și Ministerul Finanțelor, s-au pierdut câteva date. Deci, sumele din buget prevăzute pentru Agenția Națională pentru Comunicații și Informatică au fost diminuate, datorită pierderii acestor hârtii, cu 6,363 miliarde, ceea ce nu permite achitarea taxelor pe care România este datoare să le plătească în acest an la organismele internaționale la care este membră și, în același timp, nu va permite rambursarea creditelor pe care iarăși România trebuie să le ramburseze în anul 1999, Agenția trebuie să le plătească ca succesoare a fostului Minister al Comunicațiilor.

De asemenea, datorită acestei transformări, v-am spus, târzii și neintrând în discuțiile de la buget, Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare în Informatică, mai cunoscut de către toată lumea ca fiind I.C.I., cheltuielile de capital ale acestuia, în valoare de 3,5 miliarde, nu au fost cuprinse nici într-o anexă.

Dacă acestea sunt datele, și credem că sunt corecte, o să rog, de altfel, președintele de ședință să ceară președintelui acestei agenții să ne confirme exactitatea acestor date, lucrurile trebuie să le corectăm acum. Suma este mică, e vorba de 6 miliarde de lei, pentru că România nu poate rămâne datoare și să nu-și achite taxele cu care este datoare la organismele internaționale în 1999, iar a nu plăti ratele scadente la împrumuturile contractate, ar însemna un semnal extraordinar de grav, pe care nu cred că ni-l putem permite.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc. Domnul deputat Sorin Pantiș.

Domnul Sorin Pantiș:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Acest amendament pe care-l susțin cu tărie nu face altceva decât să îndrepte și să ducă la bun sfârșit o operă, zic eu, cel puțin interesantă, dacă nu benefică pentru sistemul de comunicații din România. În momentul în care am introdus în programul de guvernare această idee a transformării ministerului într-o autoritate autonomă, cu această formulă de tranziție, a Agenției Naționale de Comunicații, am gândit-o și în ideea unirii acestei agenții cu Comisia Națională de Informatică. Din păcate, a existat un... din motive care nu sunt relevante pentru discuția de față, a existat un decalaj între desființarea Ministerului Comunicațiilor și înființarea Agenției Naționale de Comunicații, prin comasarea ministerului sau a structurii ministerului, cu Comisia Națională de Informatică. Și, din cauza acestui decalaj, nu au fost prinse în bugetul agenției și, practic, sumele destinate Comisiei Naționale de Informatică. În consecință, alocarea, la capitolul cheltuieli al agenției, a încă 6 miliarde de lei, nu face altceva decât să pună lucrurile pe făgașul lor normal și să dea șansa agenției ca în acest an să se transforme într-adevăr într-o autoritate autonomă de reglementare în domeniul comunicațiilor din România. Susțin și vă rog să votați amendamentul făcut de domnul deputat Dan Nica.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Președintele Agenției Naționale pentru Comunicații și Informatică a primit niște întrebări. Dacă dorește să răspundă. Are cuvântul.

Domnul Sergiu Stelian Iliescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Reconfirm cele spuse de cei doi domni deputați în sensul că Agenția Națională de Comunicații și Informatică a luat ființă spre sfârșitul lunii decembrie, cu câteva zile înainte de constituirea în formă finală a bugetului și, ca atare, era normal într-un fel să apară o serie de scăpări legate de Institutul de Cercetări în Informatică, unitate subordonată fostei Comisii Naționale de Informatică, pe de o parte, iar pe de altă parte, apar o serie de cheltuieli infime, zicem noi, legate de rambursarea unor credite făcute de fostul minister al comunicațiilor, de dobânzile aferente, precum și de achitarea unor cotizații absolut necesare pentru participarea României la organizațiile internaționale de comunicații. Dacă dorim ca România să fie în topul țărilor care promovează tehnologiile informațiilor și comunicațiilor, v-aș ruga, domnule ministru al finanțelor, să acceptați acest amendament.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Domnul ministru Remeș.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Pentru a mai fi încă odată generoși cu amendamentele ridicate de grupul din opoziție, PDSR, suntem de acord cu suplimentarea cu 5 miliarde de lei. (Aplauze.)

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Supunem votului amendamentul, cu suma propusă de ministrul de finanțe. De acord?

Cine este pentru? Vă mulțumim.

Impotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Trei abțineri.

Cu acest amendament, supun acum la vot bugetul agenției pe 1999.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem la anexa 3/59 - Agenția de Valorificare a Activelor Bancare. Nu sunt amendamente respinse. Supun votului textul comisiei.

Cine este pentru? Majoritate evidentă.

Impotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Anexa a fost votată.

Anexa 3/60 - Societatea Națională de Cruce Roșie. Nu avem amendamente respinse. Anexa a fost votată de comisie.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Impotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Text votat.

Anexa 3/62 - Ministerul Public. Dacă sunt amendamente respinse de susținut. Domnul Oprea.

Domnul Andreiu Oprea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Întrucât comisia în plenul său a respins amendamentul propus de Ministerul Public, și în această comisie eu am susținut acest amendament, l-am preluat, pentru ca acesta să nu se piardă și să poată fi discutat în plen. Susțin acest amendament pentru că, făcând o comparație între cele două ministere care concură la înfăptuirea actului de justiție în țara noastră, se poate observa că Ministerul Justiției sau Ministerului Justiției i-au fost alocate fonduri în raport de 5 la 1 față de Ministerul Public, respectiv, Ministerul Justiției are la cheltuieli 1.668 de miliarde, față de 292 de miliarde pentru Ministerul Public. Consider că aceste două ministere se completează unul pe altul. Deci, actul de justiție rezultă din munca celor două instituții ale statului. Dacă există conclucrare între aceste două instituții, evident că are de câștigat actul de justiție. Dacă există, dimpotrivă, animozități, actul de justiție este viciat sau conturbat.

De aceea, având în vedere că amendamentul în comisie a fost respins pe motiv că nu s-a indicat sursa de finanțare, eu vin acum și vă solicit ca această mărire pentru Ministerul Public să se facă fără majorare de cheltuieli pe ansamblul județului, ci prin transfer de la Ministerul Justiției, vă propun să fiți de acord cu acest amendament. Dar, întrucât în sală există reprezetanți ai Ministerului Public, vă rog, domnule peședinte, să le dați cuvântul pentru a susține în continuare amendamentul.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Domnul ministru Remeș. Mai dați ori nu mai dați? Poftiți, vă rog.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Mie mi se pare curioasă comparația făcută de domnul senator Andreiu Oprea. Și dacă tot sugerează o transmitere de fonduri, sugerez și eu să meargă fondurile o dată cu Direcția penitenciarelor, și atunci echilibrăm între cele două ministere.

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Trecem la votarea anexei. Deci, reprezentantul Ministerului Public dorește să intervină. Vă rog.

Domnul Ion Ionescu:

Distinși parlamentari,

Mă numesc Ion Ionescu, sunt primul adjunct al Procurorului General al României.

Ministerul Public, magistrații procurori din România vă roagă cu mult respect să examinați posibilitatea reconsiderării anexei care privește sumele alocate pentru procurorii magistrați din țara noastră. O întâmplare cu totul nefericită a făcut ca să se ajungă la concluzia că Ministerul Public nu este ordonator principal de credite, și din acest motiv Ministerul Public a rămas fără buget. Ulterior, s-a găsit soluția și s-a propus o sumă egală cu bugetul pe anul precedent. Acest buget, în cifre absolute, nu ar permite decât achitarea salariilor pe prima jumătate de an, fără să putem asigura nici măcar reparațiile curente. De altfel, în sumele propuse, cheltuielile materiale și cheltuielile de capital, deci cele de investiții, sunt mult mai mici, chiar în cifre absolute, decât cele alocate pentru anul precedent.

V-aș propune ca această cifră de 290 de miliarde să fie sporită la 410 miliarde. Soluțiile le pot găsi doar specialiștii din Ministerul Finanțelor și dumneavoastră. Cred că este în interesul tuturor, al întregii țări, să avem o magistratură puternică. Numai așa vom putea să facem față obligațiilor care ne revin în calitate de magistrați. De altfel, v-aș ruga să reflectați puțin, că proiectul de buget al Ministerului Public, în loc să fie examinat o dată cu bugetele celorlalte componente ale autorității judecătorești, este examinat în finalul anexelor la proiectul de buget.

Vă mulțumesc și am încredere în votul dumneavoastră.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Evident, o magistratură puternică cere un buget puternic, dar un buget puternic cere o magistratură eficientă și să trecem la votul amendamentului respins de comisie. Domnul ministru, mai dați ceva? Nu mai dați.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins.

Cine este pentru? 85 de voturi pentru. Insuficient. Amendamentul a fost respins.

Trecem la anexa 3/62, așa cum a fost votată de comisie.

Cine este pentru? 182 de voturi pentru.

Impotrivă? 32 de voturi împotrivă.

Abțineri? 51 de abțineri.

Rog secretarul de ședință din partea opoziției să poftească la prezidiu. Vă mulțumesc. Anexa a fost votată.

Anexa 3/63. Amendamente respinse. Sunt de susținut? Domnul Vasiliu.

Domnul Eugen Vasiliu:

Domnilor președinți de ședință,

Stimați colegi,

Amendamentul propus de Comisia pentru cultură a Senatului conținea două puncte. Iau cuvântul ca să îndrept o scăpare, și anume: primul punct era, într-adevăr, suplimentarea bugetului pentru Oficiul Național al Cinematografiei, și a fost respins în mod explicit, neexistând surse de acoperire. Conținea însă amendamentul și un al doilea punct, și anume, solicitam un asterisc. Deci, indiferent de bugetul alocat, solicitam să se scrie la acest asterisc: "din care, 1,8 miliarde vor fi utilizate pentru terminarea producției 1997-1998".

Vă rog, domnilor președinți de comisie și domnule ministru, consecvent și cu acceptarea anterioară a acestui tip de intervenții, să fiți de acord să facem această rectificare.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul senator Sergiu Nicolaescu.

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Pentru mine, a fi membru al Parlamentului este un privilegiu. Este un privilegiu și faptul că sunt coleg cu domniile voastre. Dar, în același timp, este și o servitute, pentru că sunt singurul cineast în mijlocul dumneavoastră. Am spus singurul, în sensul strict al cuvântului, pentru că în mijlocul dumneavoastră sunt prețioși colaboratori ai cinematografiei. Dar după 12 ani ca inginer și 33 de ani ca regizor, din păcate, sunt singurul în mijlocul dumneavoastră.

Cinematografia, în 1989, producea în jurul a 30 de filme pe an. În anul următor, s-a redus totul la jumătate, ajungând astfel încât în anii 1997, 1998 să înceapă două filme și să se termine doar două filme. În 1998, nu a început nici un film care să fie terminat în același an. În această situație, domniile voastre ați dat o lege privind Ordonanța de urgență nr.67 prin care s-a dat un nou avânt cinematografiei. Ca să fiu consecvent cu ceea ce am spus în domeniul televiziunii, este faptul că nu cunosc nici un producător privat în România, și aceștia sunt, să zicem, vreo 4-5, care să fi făcut vreun film românesc în acești ani și să fi câștigat un singur leu. Deci, cinematografia o admitem ca o parte a culturii românești și, pentru diversitatea și păstrarea acestei culturi românești, trebuie s-o ajutăm prin Parlamentul României, prin buget.

Doamnelor și domnilor,

Nu îndrăznesc, în situația de austeritate… și domnule ministru...

Domnul Vasile Lupu:

Domnul ministru de finanțe este într-o mică pauză.

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Doamnelor și domnilor,

Domnule ministru,

Nu îndrăznesc să cer dublarea sumei. Deci, au fost acordate 13 miliarde, cinematografia a cerut 27. Nu îndrăznesc acest lucru.

Vă cer, însă, domniilor voastre și domnului ministru un gest, un gest simbolic: acordați, vă rog, un singur miliard pentru producția de filme, ceea ce-mi va permite mie să dovedesc colegilor mei din cinematografie că timp de cinci minute Parlamentul s-a gândit la cinematografia românească. Și, pentru că am înființat cu toții și suntem responsabili de înființarea Oficiului Național al Cinematografiei, să acordăm 500 de milioane pentru existența, deci pentru formarea acestui oficiu, căruia degeaba i-am dat o lege, dacă el nu are cele 500 de milioane pentru salarii.

Deci, cer acest gest al dumneavoastră, de un miliard pentru producție și 500 de milioane pentru salarii.

Am spus, stimați colegi, un gest simbolic. Imaginați-vă că, în acest moment, dumneavoastră ați face cadou cinematografiei un leu pentru fiecare spectator și telespectator care a vizionat filmele lui Sergiu Nicolaescu timp de 33 de ani, pe suprafața întregului glob.

Vă mulțumesc anticipat și sper că, deși domnul ministru nu este prezent, sper ca domniile voastre să fie de acord cu cererea pe care v-am făcut-o.

Vă mulțumesc anticipat.

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Domnul ministru Remeș lipsește, dar dacă Corpul de control al Guvernului își va face datoria și va controla cu atenție administrarea banilor de Oficiul Național pentru Cinematografie, știu eu, vreo 3 - 400 de milioane tocați la Iași.

Domnul ministru Remeș este?

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins.

Cine este pentru?

Aoleu, domnule ministru, unde ești?!

Majoritate clară.

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Procedură.

Domnul Vasile Lupu:

Suntem în timpul votului.

Amendamentul respins de comisie a fost votat. (Aplauze).

Împotrivă? 30 voturi împotrivă.

Abțineri? 34 abțineri.

Amendamentul a fost votat. (Aplauze din partea stângă a sălii).

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră Anexa 3/63, așa cum a fost amendată de plen.

Cine este pentru? Majoritate potopitoare.

Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

3 voturi împotrivă, 7 abțineri.

Anexa 3/64. Bugetul Agenției Române pentru Evenimente Internaționale și Promovare. Așa se cheamă? Deci, Agenția Română pentru Evenimente Internaționale și Promovare. Așa ați scris, așa am citit.

Dacă sunt amendamente de susținut? Nu sunt. Este difuzată separat.

Textul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

Anexa s-a votat.

Anexa 3/65. Ministerul Finanțelor, acțiuni generale.

Domnul ministru Remeș.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Aceasta este anexa cu acțiuni generale și vă rog să fiți de acord ca toate influențele, funcție de suplimentările acordate să le corectăm aici, pentru fondul de rezervă la dispoziția Guvernului, prin diminuare.

Voci din sală:

Corect.

Domnul Vasile Lupu:

Comisia, ce spune? De acord. Gând la gând cu bucurie.

Supunem votului.

Cine este pentru? Majoritate clară.

Împotrivă? 10 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Anexa 3/65 votată.

Anexa 3/66. Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor. Dacă până acum i-am adunat, acum să-i protejăm de spălare!

Amendamente respinse nu avem de susținut.

Supunem votului dumneavoastră varianta comisiei, amendată la poziția 62.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 1.

Abțineri? 4 abțineri.

Vă mulțumesc.

Domnul președinte al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În dezbaterile din comisiile reunite, la Anexa 3/10, Comisia Națională a Valorilor Mobiliare a solicitat includerea unei anexe privind veniturile și mai ales cheltuielile obținute din venituri extrabugetare.

Nu am putut lua în discuție, deci nu am admis, nu am respins acest lucru, întrucât, potrivit informațiilor primite de la domnul ministru de finanțe, la vremea respectivă, Ordonanța de urgență care urma să reglementeze aceste lucruri era încă neaprobată. Între timp, această ordonanță a apărut, este semnată de primul-ministru, a fost depusă la Parlament.

Rugămintea este, pentru stenogramă și pentru Corpul tehnic, ca Anexa de la 3/10, Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, să cuprindă și cheltuielile, respectiv veniturile extrabugetare, în așa fel încât să se poată închide anexa complet, având în vedere faptul că din trimestrul II, anul curent, Comisia Națională a Valorilor Mobiliare se autofinanțează. Menționez faptul, de asemenea, că aceasta va aduce o mică rezervă, inclusiv din fondul diminuat de domnul ministru Remeș.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul senator Csapo, procedură, și apoi domnul senator Marin Stelian.

Domnul Csapo Iosif:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

În curpinsul Anexei 3 figurează, la codul 3/61, ca ordonantor principal Fondul Proprietății de Stat.

Dumneavoastră n-ați supus votului această anexă, pentru că lipsește din materialele difuzate.

Deci, v-aș ruga frumos să remediați această greșeală legislativă, pentru că, fără ordonatorul principal 3/61 nu se poate adoptat Anexa 3.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul senator Marin Stelian.

Domnul Dan Stelian Marin:

Domnule președinte,

Iau cuvântul ca să adresez o rugăminte la toți colegii din Parlamentul României, să accepte propunerea formulată de domnul Dan Constantinescu.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul ministru Remeș.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Două precizări: adaosul propus de domnul Dan Constantinescu trebuie dus în totalul Anexei 3 și mai departe. Iar vizavi de problema ridicată de domnul senator Csapo, răspunzând unui amendament propus de domnul senator Fuior, am precizat că este doar o greșeală în pagina de cuprins a Anexei 3. Fondul Proprietății de Stat nu-și are cuprins bugetul în bugetul de stat.

Ne cerem scuze pentru greșeala din pagina de gardă a acelui volum.

Domnul Vasile Lupu:

Ca atare, Anexa 3/61 se cere a fi eliminată din cuprins. Da. Din cuprins, de la tabla de materii.

Supun votului această rectificare.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unaniminate.

Mai avem de votat Anexa 3/10, cu amendamentul propus de domnul președinte Constantinescu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? 2 abțineri.

Anexa a fost votată.

Anexa 3 integral.

Domnule Gaspar, aveți cuvântul.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Înainte de pauză am solicitat să ni se difuzeze Anexa 3/38. Ea s-a difuzat, așa cum am stabilit, dar am impresia că nu a fost supusă la vot. S-a supus?

Domnul Vasile Lupu:

Domnule Gaspar, vorbiți aproape de microfon, că nu aud de aici.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Probabil cât am lipsit eu din sală, pentru că am fost până la secretariat să verific o chestiune în Codul de Procedură Penală, cu condamnarea pe care a dat-o instanța supremă, și n-am știut dacă s-a votat Anexa 3/38. Dacă s-a votat, este în ordine!

Domnul Vasile Lupu:

S-a votat.

Altceva, ce ar mai fi de votat, domnule Gaspar?

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Ca să nu mai revin, dumneavoastră o să supuneți la vot Anexa 3, pe ordonatorii principali de credite, și aș ruga ca anexa să fie refăcută, în concordanță cu art. 14 alin. 2, în ceea ce privește ordinea în care vor fi menționați, în această anexă, ordonatorii principali de credite.

Deci, Anexa 3/01 Camera Deputaților, Anexa 3/02 Senatul, Anexa 3/03 Președinția României, Anexa 3/04 Curtea Constituțională și așa mai departe.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Șteolea.

Domnul Petru Șteolea:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor,

Vreau să vă supun atenției dumneavoastră o chestiune. Ea se referă la ceea ce a însemnat votarea art. 18 și 20 din Legea bugetului de stat. Am luat cunoștință ieri, din mass-media, iar astăzi din altă sursă, de declarația publică făcută de domnul Radu Sârbu, președintele F.P.S.-ului.

V-ați asuma, domnule Radu Sârbu, realizarea sumei de 9 miliarde lei ca total al vărsămintelor din privatizare?

Cu toate acestea, domnul ministru Remeș mizează doar pe vreo 3.500 miliarde.

Pe cine să credem? Domnul Remeș mizează greșit. "A primit chiar mai mult decât estimează din partea Romtelecom, pentru că în ianuarie virăm ce încasăm în decembrie. Or, la buget se socotește ce intră în luna respectivă!

Mai vin bani pentru B.R.D., Romaero, jumătate din suma pentru Petromidia, mai vin mai multe...

De aceea, ce se știe sigur, vom da 9.000 miliarde lei, însă eu vă spun că vom depăși această sumă".

Această declarație, împreună cu poziția exprimată de membri ai Comisia pentru buget, finanțe și bănci din ambele Camere, cu referire la datele care au fost prezentate la F.P.S., privind proiecția și execuția bugetului, privind execuția bugetului de stat pe perioada anului 1999 și unde suma pe care o estimează este de 9.000 miliarde lei și, mai mult, plecând de la declarația președintelui Comisiei de buget, finanțe, bănci de la Senat, că pentru a acorda fonduri din privatizare pentru restructurarea Bancorex, se impune o analiză, chiar o comisie de anchetă, pentru a fundamenta această acțiune și faptul că nu s-au adoptat cele două amendamente ale Comisia pentru industrii și servicii a Camerei Deputaților, privind suplimentarea cu 1.000 miliarde lei a fondurilor pentru industrie, sunt motivele care ne fac și mă fac să cer reanalizarea art. 8, pct. b) și art. 20, pct. d) din Legea bugetului de stat.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, ați depășit timpul!

Domnul Petru Șteolea:

Trebuie să facem acest lucru, înainte de a aproba Anexa 3.

Trebuie să fim în cunoștință de cauză, unde se duc banii publici, unde se duc banii proveniți din fiscalitate, din taxe, din impozite, ce găuri negre acoperă și să votăm în cunoștință de cauză.

Este anormal ca pe spatele contribuabilului să se umple găuri negre!

Domnul Vasile Lupu:

Domnul ministru Remeș.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Domnilor președinți de ședință,

M-am consultat cu domnul deputat Gaspar, care ceruse recodificarea anexelor de la Anexa 3. Pentru noi presupune o muncă foarte mare, pentru că sunt încărcate pe calculator, cu coduri, în funcție de această numerotare. Dumnealui a acceptat, binevoitor, să rămânem pe actualele coduri, până la un viitor buget și aș ruga să rămânem în felul acesta.

În plus, v-aș ruga să trecem, din nou, peste câteva dintre articolele cărora le-am dat vot de principiu. Este vorba de art. 2, alin. 4, art. 7, art. 13, art. 16 cu 2, art. 24 și art. 64.

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Mai întâi Anexa 3, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 21 voturi împotrivă.

Abțineri? 29 abțineri.

Anexa 3 a fost votată.

Domnul ministru de finanțe solicită revenirea asupra unor articole pe care s-a dat votul de principiu și aceste articole urmează a fi consolidate în textele lor.

Deci, primul este art. 7. Corect? Sau ce înseamnă? Art. 2, alin. 4?!

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă rog, ocupați-vă locurile în bănci! 55 voturi împotrivă.

Abțineri? 13 abțineri.

Votat.

Articolul 7.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 12 voturi împotrivă.

Abțineri? 17 abțineri.

Text votat.

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Să se numere voturile pentru!

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

O intervenție din partea domnului coleg.

Aveți cuvântul. Reprezentantul minorităților naționale.

Domnul Dorel Dorian:

Domnule președinte,

Domnilor deputați și senatori,

Am următoarea rugăminte: să meditați, exact un minut, la următoarea problemă. Pentru că se revizuiesc niște articole, există această posibilitate.

La art. 9 alin.2, se spune așa: "În anul 1999, drepturile salariale ale personalului din instituțiile publice nu se indexează în raport cu creșterea programată a prețurilor de consum".

În cadrul unui buget de austeritate și a dificultăților care se cunosc, n-aș fi ridicat această problemă, dacă în această categorie nu ar fi o parte care este cea mai lovită: este vorba de salariații al căror salariu se plasează între salariul minim și mediu.

Deci, trebuie exceptați de aici cei care se plasează între salariul minim și mediu, pentru că pentru acești oameni neindexarea este mortală. Este vorba de exceptarea celor care sunt cu salariul între minim și mediu.

Vreau să vă spun că o asemenea chestiune schimbă total o optică, un mod de abordare, cum va fi primit de către această categorie de oameni, la care dacă nu facem indexarea corespunzătoare, ei nu rezistă.

Vreau să vă spun următorul lucru: că în ultimă instanță, dacă ar fi nevoie de bani pentru această treabă, cred că toți cei care au de la două salarii medii în sus, la 5, 6, 8, 10, ar putea să fie impozitați suplimentar cu 1, 2, 5% , pentru a se compensa acest lucru.

Nu avem voie, moral, ca acești oameni, cu salariile care sunt, între minim 500.000 și mediu, care este 1.100.000, să rămână aici!

Vă spun că toată legea, tot bugetul, modul nostru de a ne prezenta în fața opiniei publice, se schimbă prin faptul că nu se generalizează. Nu sunt în aceeași situație cei cu salariul minim și cei cu salariul mult peste mediu.

Trebuie să facem această revenire și această exceptare!

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da, domnule deputat.

Întreb comisia dacă se poate, întreb ministrul de finanțe? Președintele comisiei.

Domnul Dorel Dorian:

Am o singură rugăminte:...

Domnul Vasile Lupu:

Ați uitat ceva?!

Domnul Dorel Dorian:

Cei care se pricep la formulări juridice și la modalitatea în care putem face aceasta, minim, să găsească o soluție. Vă gândiți că nu este vorba de minoritari!

Eu vă spun că dacă facem acest lucru, este un alt mod de a aborda întreaga problemă.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Comisia? Domnul Constantinescu.

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Las la o parte, evident, faptul că acest articol s-a votat și nu s-a votat de principiu ca și celelalte, la care am revenit.

Problema, din punctul de vedere al comisiei, este că nu sunt cuantificate aceste influențe. Aceste influențe reprezintă o sumă certă și nu ne putem juca, spunând "excepție", fără să știm aceste influențe, fără să știm cum se acoperă. Altminteri, ajungem ca toate celelalte articole, inclusiv articolul privind deficitul bugetar, să fie compromise. Motiv pentru care nu putem susține acest amendament.

Domnul Vasile Lupu:

Deci, s-a votat, nu putem reveni asupra votului, comisia nu este de acord.

Domnule deputat, pierdem timpul! Vă rog frumos...

Domnul Dorel Dorian:

Să fie întrebat domnul ministru Remeș dacă există vreo soluție!

Domnul Vasile Lupu:

Domnule ministru,

Mai aveți altă soluție? Nu mai are.

Stimați colegi,

Mai avem voturile de principiu.

Pe art. 13 îl supun spre consolidare votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 38 voturi împotrivă.

Abțineri? 6 abțineri.

Articol votat.

Articolul l6 alin. 2.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Domnule Mitrea, vă rog numărați. 2 voturi împotrivă.

Abțineri? 7 abțineri.

Articolul 24.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 23 voturi împotrivă.

Abțineri? 19 abțineri.

Votat.

Stimați colegi,

Vă informez că suntem în cvorum.

Care este problema? Procedură? Nu mai intrăm pe fond, domnule Șteolea! Suntem...

Domnul Petru Șteolea:

Domnule președinte,

Am solicitat o revenire la art. 18 alin. b) și la art. 20 alin. d). Este vorba de fondurile obținute din privatizare și destinația lor.

Este normal ca instituția fundamentală a statului român, care este Parlamentul, să voteze în cunoștință de cauză la acest capitol.

Nu este normal ca peste capul nostru, al Parlamentului, așa cum spunea domnul Remeș într-o altă impostază, să se negocieze. Negociază doi: F.P.S.-ul și Ministerul de Finanțe, deasupra capului Parlamentului. Aceasta este situația în momentul de față!

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Textele invocate au fost votate, alte surse de venituri nu au mai apărut.

Trecem la art. 64.

Cine este pentru? Majoritate clară.

Împotrivă? 17 împotrivă.

Abțineri? 17 abțineri.

Vă mulțumesc.

Comisia, inițiatorul, mai este ceva de votat? Nu.

În ce privește anexele nr. 1 și 2, reprezentanții opoziției în Biroul Permanent au cerut ca ele să se corecteze, în funcție de modificările operate prin votul plenului Camerelor reunite, să se distribuie aceste anexe și numai după aceea să trecem la votarea lor. Sperăm că până mâine Ministerul de Finanțe, împreună cu Comisiile pentru buget finanțe bănci, vor reuși să tipărească cele două anexe și staff-ul Parlamentului să le distribuie în timp util, pentru a da votul final la proiectul de buget.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 19 noiembrie 2017, 14:22
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro