Plen
Ședința Camerei Deputaților din 1 aprilie 1996
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
18-06-2019 (comună)
12-06-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1996 > 01-04-1996 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 1 aprilie 1996

5. Dezbaterea raportului comisiei de mediere la Legea de modificare a Legii nr. 69

Domnul Adrian Năstase:

................................................

Stimați colegi,

Avem 25 de minute pentru a discuta rapoartele comisiei de mediere la legile 69 și 70 (clopoțel).

Vreau să vă spun că există foarte multe texte care au fost în divergență.

Domnule deputat Mischie dacă sunteți de acord să trecem la următorul punct de pe ordinea de zi...

Vă mulțumesc.

Pentru că, practic, cele mai multe dintre soluții au fost soluțiile Camerei Deputaților, însușite de către comisia de mediere, am să vă întreb dacă sunteți de acord, de principiu, să folosim o procedură specială, în sensul de a da un vot de ansamblu pentru toate situațiile în care comisia de mediere recomandă soluția adoptată de către Camera Deputaților, luând însă prevederea, sau cu precauția ca în situațiile în care există totuși o anumită obiecție pentru una dintre aceste probleme, sigur, dumneavoastră să puteți să o exprimați. Dacă nu, ne vom opri numai la cazurile în care comisia propune fie textul Senatului, fie un text comun, și, deci, să ne oprim în raportul de mediere numai la aceste situații.

Vă întreb dacă sunteți de acord cu această procedură.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri? Trei abțineri.

Cu 3 abțineri, procedura a fost acceptată.

Să începem cu raportul comisiei de mediere la Legea de modificare a Legii nr. 69.

La pct. 1 avem un text comun. Dacă sunt observații la textul comun? Da. Domnul deputat Ciumara.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte,

Am vrea să știm motivația pentru care membrii acestei comisii de mediere au eliminat definiția "autonomiei locale", definiție care există în Carta autonomiei locale, care ne pune de acord cu actele internaționale la care suntem parte. Să știm de ce? Dacă suntem de acord sau nu... Care este rațiunea?

Domnul Adrian Năstase:

Da. Vă mulțumesc.

Din partea comisiei, dacă există o explicație?

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În comisie, s-a dezbătut îndelung necesitatea de a se păstra definiția noțiunii de "autonomie locală", care este, de fapt, preluată din Carta Europeană a Autonomiei Locale.

Cu toată demonstrația pe care am încercat să o dăm cei mai mulți dintre deputați, deși era evident că folosind acest termen trebuie să-l și definim, la vot au fost 7 voturi pentru, 7 voturi contra, dar pentru că președintele comisiei era senatorul Predescu, s-a admis, în virtutea unei prevederi din Regulamentul comun - mărturisesc că nu-mi aminteam acea prevedere - că a avut câștig de cauză acel punct de vedere, hai să zicem, al Senatului.

Eu îmi permit să vă atrag luarea aminte că este greșit să folosim într-o lege atât de importantă, o noțiune atât de importantă, ca "autonomia locală", care poate da naștere oricând unor confuzii, poate genera oricând situații de tensiune chiar, dacă nu păstrăm definiția termenului. Ori, definiția cea mai nimerită este cea din Carta Autonomiei Locale.

Vă rog să aveți în vedere, doamnelor și domnilor, că mai devreme sau mai târziu, va trebui să ratificăm această Cartă, și vrând nevrând, ne vom raporta la acest termen.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Da. (Discuții aprinse în sala de ședință). Vă rog. Domnul deputat Știrbu.

Domnul Aurel Știrbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Noi am mediat modificarea unei legi, care se numește "Legea administrației publice locale", nu "Legea autonomiei locale", deci, "Legea administrației publice locale" și modul cum era formulat alineatul acesta, despre care se discută lăsa confuzie. Despre ce este vorba? Pentru că este vorba de răspunderi ale organelor care administrează și nu putem să stabilim răspunderi colectivităților, decât autorităților și au fost multe discuții și s-a ajuns la concluzia cu 8 voturi pentru și numai 5 împotrivă, domnul coleg, iar noi în articol, dacă rețineți, definim scopul, sau, pentru ce? Pentru colectivitate și definim ce-i colectivitatea, ca să nu rămână nici o confuzie. Toată legea în construcția ei rezolvă problema administrației publice locale și nu a colectivităților locale.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Domnul deputat Dobrescu.

Domnul Răsvan Dobrescu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Atunci când adoptăm o Lege a administrației publice locale, trebuie să definim pe ce concept ea se întemeiază. Există două concepte: un concept centralist, și un concept care se bazează pe autonomie și descentralizare. Trebuie spus, la începutul acestei legi, pe care din cele două concepte legea noastră se întemeiază, care este filozofia legii?

De aceea, eu nu pot fi de acord cu domnul deputat Știrbu, care socotește că nu este locul în această lege să se explice temeiul pe care se bazează administrația publică locală, concepția ei fundamentală și că este necesar să spunem că în România administrația locală se întemeiază pe conceptul de autonomie și de descentralizare și că în acest caz, este necesar ca această autonomie să fie definită.

De aceea, eu împărțășesc părerea colegilor mei - domnul Mircea Ciumara și domnul Mircea Munteanu, că acest text trebuie să figureze în proiectul de lege.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Domnul deputat Berceanu. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Singura diferență, pe care noi dealtfel, am discutat-o foarte mult la comisia de mediere, care apare aici, în acest pct. 1, este o diferență de concepție, și anume, noi am mers pe ideea că autonomia locală aparține colectivităților locale și că aceste colectivități locale își pun în operă această autonomie locală prin intermediul administrației locale, prin intermediul organelor alese în administrația locală.

Colegii noștri de la Senat au susținut ideea că autonomia este a administrației locale și așa cum a rezultat textul, asta și arată, că organele administrației locale sunt autonome, ceea ce nouă ni s-a părut greșit, și, în continuare, și eu consider că este greșit. Din păcate, la vot am fost înfrânți, și a rămas acest text care este comun numai prin faptul că dumnealor nu aveau acea ultimă definiție a colectivității locale și au luat-o de la noi ca să fie un text comun, dar, practic, a învins varianta Senatului, care, repet, merge pe ideea că autonomia locală este o chestiune care aparține autorităților administrației locale și nu colectivităților, ceea ce, după părerea noastră este greșit.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Domnul deputat Ciurtin.

Domnul Costică Ciurtin:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În afară de argumentele pe care le-a expus aici domnul președinte al comisiei, domnul Știrbu, eu aș vrea să fiu foarte scurt și să punctez doar, în 20 de secunde, un element, care, consider eu că este definitoriu.

Deci, din textul nostru, am scos "colectivități locale".

De ce am scos acest termen? Deoarece, "colectivitățile locale" nu pot să răspundă material, penal sau contravențional.

Noi nu putem să angrenăm într-un proces, să zicem, penal, o colectivitate care este indefinită, sau dacă vreți, definită la un teritoriu, n-o putem angrena într-un proces penal, sau într-un proces civil. Ce putem face? Ori, această colectivitate are răspunerea și răspunde de ceea ce se întâmplă în gestionare, aici este elementul fundamental, nu numai administrează, dar și gestionează. Deci, în aceste condiții, autoritatea este cea care răspunde penal, material, contravențional sau mai știu eu... nu?

Domnul Răsvan Dobrescu (din sală):

Dar, nu discutăm de răspundere aici. Nu are nici o legătură.

Domnul Costică Ciurtin:

Păi, da, sigur că da. Aici este vorba de Legea administrației publice locale, nu este vorba de altceva și atunci, aceste argumente cred că sunt definitorii și deci, eu zic, domnule președinte, să supunem la vot, fără a mai prelungi discuția ori una, ori alta dintre cele două formulări în această mediere.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Vă mulțumesc.

Stimați colegi...

Domnul deputat Ruse.

Domnul Corneliu Ruse:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mă adresez tuturor colegilor și aș vrea să citim foarte atent textul propus de comisia de mediere. Deci: "Autoritățile administrației publice gestionează în nume propriu..." Nu este posibil acest lucru. Ele gestionează în numele colectivității. Că are responsabilitatea pentru ceea ce face, asta spune mai departe și textul nostru și textul propus de comisia de mediere. Deci, această inadvertență care este introdusă aici, voit sau impusă de către comisia de mediere, ne va crea multe probleme în fața instanțelor de judecată, atât pentru cei care vor fi puși să gestioneze în numele colectivității administrația locală, și, cred că orice juriști de marcă, sau judecători, vor râde de noi, când vor vedea textul acesta.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Domnul ministru Ninosu.

Domnul Petre Ninosu:

Vreau să-l liniștesc pe domnul deputat, că nu ne găsim în fața unui asemenea pericol, ca indiferent care este ocupația juristului, judecător sau o altă ocupație, să fie amuzat de acest text, pentru că textul nu face altceva decât să corespundă întrutotul Cărții Europene a Autonomiei Locale, însă atenție, că în ceea ce privește terminologia, trebuie să mergem pe varianta franceză, a sistemului de drept francez, acolo unde regăsim instituțiile. Acesta este un argument și este un text care răspunde reglementării noastre constituționale. In mod firesc, administrația publică locală, tratată în 119 și următoarele, este textul în discuție, în perfectă concordanță cu reglementarea constituțională. Și ultimul argument care doresc să-l aduc, este vorba de un punct de vedere care a fost adoptat de comisia de mediere, care răspunde și variantei Senatului și a Camerei Deputaților și în condițiile acestea, posibilitatea noastră de operare este înlăturată.

Domnul Mircea Ciumara (din sală):

Nu răspunde! Este cu totul altceva, domnule ministru...

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Nu știu dacă trebuie să mai facem o foarte lungă discuție pe aceste probleme. Chestiunea este foarte clară, ea nu este atât de ordin juridic, cât ține, mai curând de filozofia, de concepția generală. Nu poate să fie operaționalizat juridic termenul ăsta acum, este ca și cum s-ar pune problema suveranității poporului. Nu tragi la răspundere un popor... Deci, chestiunea, până la urmă, nu este legată de aspectul tehnic-juridic. De aceea, eu sunt de acord cu cei care au spus că, până la urmă, este vorba de abordare, de modul de concepere a acestor chestiuni. Insă, riscăm aici, să aducem în prim plan o dezbatere care este mult mai complexă și care ține de valori, de principii, de abordări. Toate aceste chestiuni sunt extrem de delicate și ne vor lua foarte multă vreme. Nu știu dacă are rost să reluăm acum toate aceste aspecte.

Vă rog, domnule deputat. După aceea, vom trece la vot.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Lazar Madaras:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Onorată Cameră,

Am vrut să renunț la a lua cuvântul, însă cuvântul domnului ministru mă determină să vin aici și să vă spun următoarele lucruri: în dezbaterea în comisii s-a mai folosit acest argument, că ar fi două variante de traducere a Cartei Europene a Autonomiei Locale, și că noi ne raportăm la una dintre aceste traduceri, și varianta franceză vorbește despre altceva și am clarificat că nu este adevărat, domnilor, acest lucru.

Vă rog foarte mult, și îl rog foarte mult pe domnul ministru să nu folosească acest lucru...

Nu există un tratat internațional, care să aibă două variante, cu asemenea diferențe între ele, domnilor! Așa că, să nu mai folosim acest termen. Dumneavoastră puteți să aderați la una dintre variantele acceptate aici de o parte, sau de cealaltă parte, dar să nu folosim argumente care sunt puerile, domnilor! Că s-a mai folosit acest lucru... Nu există. Un tratat are o singură traducere, s-a clarificat că traducerea este bună și că ea sună în felul următor, domnilor, și vă rog frumos să-mi permiteți să citesc acest lucru... Dacă noi dorim, realmente, pentru că ați văzut la dezbaterea anterioară ce înseamnă să te raliezi ori la un sistem european de concepții, ori la celălalt, domnilor. Este foarte simplă problema respectivă, și, deci, traducerea sună în felul următor, art. 1 al acestui tratat, despre asta este vorba, acest lucru vrem să-l preluăm: "Prin autonomie locală se înțelege dreptul și capacitatea efectivă a colectivităților locale de a rezolva și de a gira în cadrul legii, sub propria lor răspundere, în favoarea populației, o parte importantă a treburilor publice" și nici nu poate să fie altfel, domnilor! Nici nu poate să fie altfel, pentru că autonomia este a colectivității locale. Altfel, ce rost are să alegem în locul acestei colectivități locale niște instituții, care în numele ei, acestei colectivități, pun în valoare elementele ei.

Despre asta este vorba. Este o chestiune atât de simplă, încât n-are rost să discutăm, putem să adoptăm una sau cealaltă dintre variante, dar a adopta una sau cealaltă dintre variante, este a ne alinia la un concept european sau a ne alinia la altceva.

Asta este problema.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Vă mulțumesc.

Domnule Știrbu, da.

Domnul Aurel Știrbu:

Noi am avut intenția de a scoate un text clar și curat. Ce începe? Autonomia locală privește organizarea și funcționarea administrației locale. Ce spune colegul? În condițiile în care ar merge că administrația o face colectivitatea - comuna, sau orașul, sau municipiul - și nu organele administrative, de ce mai alegem consiliul local și primarii? Dar, nu se poate, domnilor! (Comentarii în sală). Dar, nu se poate! vă rog să citiți cu atenție textul! Este vorba "în nume propriu"... Atunci, consiliul acela, local hotărăște în nume propriu și răspund membrii consiliului.

Primarul, când semnează, în numele primăriei, și răspunde, este vorba de o răspundere în gestionarea bunurilor. În interesul cui? Al colectivității... În numele colectivității, în interesul ei. Și am dat și ce înseamnă colectivitate.

Vă rog, textul nouă ni se pare că este foarte corespunzător, așa cum l-a stabilit comisia definitiv.

Din sală:

La vot!

Domnul Adrian Năstase:

Rog chestorii să invite în sală toți colegii...

Da. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule ministru Ninosu,

Domnule ministru,

Am o rugăminte: în comisie ni s-a prezentat textul tradus oficial de Ministerul de Externe, care prelua traducerea din limba engleză, și, practic, instituțiile nu seamănă, cele englezești cu cele ale noastre.

Deci, domnule ministru, de data aceasta susțineți textul francez, da? Vreau să știu, de fapt, Guvernul României pe care text merge: pe cel francez sau englez? (Atmosferă tumultuoasă în sala de ședință). Eu vă rog pe dumneavoastră, când traduceți oficial un text, să vă hotărâți pe care mergeți. (Discuții).

Domnul Adrian Năstase:

Da. Domnul deputat Bara.

Domnul Radu Liviu Bara:

Mie îmi pare rău că ajungem la discuții de acestea.

Realitatea este că domnule președinte Ciumara, știți că s-a mers pe textul francez, când am discutat... Imi pare rău că nu este aici domnul Stanciu..., fiindcă dânsul știe mai bine. Stiți că s-a discutat diferența dintre cel francez și cel englez și când s-a ajuns la cel englez, unde figureză "departament de comunitate", s-a spus: "Domnule, uite cum este tradus cel francez și în funcție de aceasta mergem și noi". Deci, pe cel francez am mers în comisie, deci..., n-are rost să... (Comentarii în sală. Se strigă: "La vot!).

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Munteanu.

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Dacă-mi permiteți, doamnelor și domnilor...

Prin bunăvoința domnului președinte, vreau să vă aduc aminte că diferența, de fapt, constă în cui îi aparține dreptul la autonomie locală: colectivității sau autorității aleasă de colectivitate?

Foarte bine ne-a lămurit domnul ministru că, mergând pe textul francez, unde apare clar termenul și sper că și domnul ministru Meleșcanu își amintește poate, că în textul francez apare limpede termenul de "drept al colectivității", ceea ce este logic, de fapt. Nu poate fi vorba de autonomia autorității. La urma urmelor, autoritățile care reprezintă au fost alese de colectivitate, ele nici nu sunt autonome, ele depind de o mulțime de factori, în primul rând, de colectivitatea care le-a mandatat... (Comentarii).

Domnul Adrian Năstase:

Am înțeles. Domnul deputat Berceanu și apoi domnul deputat Dejeu.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule președinte,

Eu o să fiu foarte scurt. Între timp, noi am primit de la Guvern, spre ratificare, Carta Europeană. În textul care l-am primit noi este această traducere, de care vorbim noi, Camera Deputaților. Deci, pentru noi, Camera Deputaților și pentru Senat, de data aceasta, a venit de la Guvern un singur text, în românește și care are această formulare. Ce mai vorbim de texte franceze, engleze, traduceri și așa mai departe? Noi acum avem un singur text, care ne-a fost propus de Guvern și care este textul care este în partea din Camera Deputaților. Ce mai discutăm atâta? (Comentarii în sală).

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Dejeu.

Domnul Gavril Dejeu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Indiferent de modul în care este redactat un text sau altul, după engleză sau franceză, problema care ne interesează pe noi este de fond (clopoțel) și anume, vrem să instituim autonomia locală a poporului respectiv a colectivităților, sau vrem să instituim autonomia locală a structurilor statului? Aceasta este problema. Fiindcă în teritoriu, structurile statului, structurile administrative sunt doar reprezentantele voinței colectivităților locale.

Esența problemei de fond, de natură pur democratică, este să recunoaștem dreptul autonomiei locale a formațiunilor administrative, în ce privește populația, respectiv, colectivitățile, și nu forma lor de organizare, cum este primarul sau consiliul. Pentru că primarul sau consiliul sunt organe administrative, care sunt doar expresia acestei autonomii locale a colectivității.

Și atunci, formularea care s-a dat de către comisia de mediere nu este corectă. Formularea corectă este cea care s-a dat în textul Camerei Deputaților și în finalul căreia se lămuresc foarte bine lucrurile. După ce se arată că autonomia aparține colectivităților, se spune prin ce se exercită: "Autonomia locală se realizează prin autorități ș.a.m.d." Deci, este foarte limpede textul Camerei Deputaților, care împlinește miezul juridic de fond al problemei.

(Domnul Adrian Năstase coboară la tribuna vorbitorilor.)

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Ca să nu fiu acuzat că fac comentarii de la prezidiu, vă rog să-mi dați voie să clarific de aici un aspect care este important și care este de abordare, cum spuneam mai devreme. Ne găsim, de fapt, în două planuri diferite și de aceea nu ne înțelegem. Unul dintre planuri este planul filosofiei politice, cel de al doilea este un plan juridic al responsabilităților, al subiectelor de drept. Din cauză că se încurcă aceste două planuri, nu găsim formula cea mai potrivită.

Varianta aceasta, cu autonomia colectivităților locale, a apărut, într-un fel, ca un complement pentru teoria suveranității poporului. Poporul este suveran, dar el își exercită prerogativele pe baza contractului social, prin mandat, cum vreți, prin intermediul statului. La fel, la nivel local, colectivitățile dau mandat unor organe ale administrației. De aceea prevederea din final este foarte clară: "Autonomia locală - care este a colectivităților și care funcționează la nivelul abordării politice - se realizează prin autoritățile administrației publice locale." Deci, ea aparține colectivităților ca și concept politic, dar se exercită, de fapt, pe baza unui mandat, prin aceste organe alese.

Așa că eu cred că, în realitate, nu sunt diferențe de abordare, există o anumită temere din partea celor care luptă împotriva textului comun sau împotriva textului Senatului, în sensul că ei consideră că, prin acceptarea acestor texte, s-ar accepta drepturi colective, ca să fiu mai direct, pentru un anumit număr de indivizi. Dar un astfel de drept nu ar avea temei în funcționarea juridică și nu ar putea fi operaționalizat în instanță. Și, de aceea, eu cred că noi trebuie să înțelegem foarte clar că este o departajare netă, este o chestiune de abordare politică, la nivelul abordării din Europa în acești ani, și care reprezintă o încercare de a trece dincolo de filosofia firească a suveranității poporului, care trăiește în colectivități locale, care au și ele interesele lor, care au și ele problemele lor.

Ținând seama și de faptul că noi vom fi în fața unui text care este "european", ca să spun așa, va fi foarte greu, după aceea, să nu ratificăm textul sau să-l ratificăm și, după aceea, să modificăm implicit sau direct textul acestei legi. Vă rog să reflectați la această chestiune. Știu că există această rezervă mentală din partea unor colegi în legătură cu eventuale drepturi colective, dar ele, aici, apar la nivelul colectivității, care este formată din 99 de unguri și un român sau 99 de români și un ungur, este vorba de colectivitatea ca atare, care nu este o colectivitate etnică, ci este, așa cum se arată foarte clar, "totalitatea cetățenilor din unitatea administrativ-teritorială" și care nu are nici un fel de legătură cu o eventuală abordare la nivel etnic.

Iertați-mă că am intervenit cu aceste două chestiuni, dar cred că este bine să știm că este vorba de două planuri diferite și că ele trebuie avute în vedere.

Domnul Răsvan Dobrescu (din sală):

Spuneți-vă clar opțiunea!

Domnul Adrian Năstase:

Opțiunea mea rezultă foarte clar...

Aveți cuvântul, domnule deputat!

Domnul Mircea Ciumara:

Este exact ceea ce vă cerem dumneavoastră, să vă precizați opțiunea: sunteți social-democrați, în cazul acesta, trebuie să acceptați principiul subsidiarității, care este un principiu acceptat de social-democrații europeni și care implică ideea de "comunitate". Asta trebuie să știm! Nu influențează cu nimic restul legii, dar trebuie, efectiv, să fim ceea ce spunem.

Dorim să auzim aici opțiunea social-democrată a PDSR!

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumim, dar numai cu o singură condiție, dacă veți interveni după aceea la Internaționala socialistă în favoarea noastră. (Râsete ale majorității.)

Domnul Mircea Ciumara:

Nu-mi propun să fiu membru al acestei Internaționale și nu am nici un cuvânt de spus acolo.

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Vă rog să înțelegeți sensul votului: voi supune întâi votului dumneavoastră textul comun propus de către comisia de mediere, dacă el nu va fi acceptat, acest lucru înseamnă că va fi "revigorat", ca să spun așa, textul Camerei.

Supun votului dumneavoastră textul comun.

Cine este pentru? Vă rog să numărați!

Domnul Răsvan Dobrescu (din sală):

Îi vedeți? Nu au priceput!

Domnul Adrian Năstase:

92 de voturi pentru.

Impotrivă? 78 de voturi împotrivă.

Abțineri? 9 abțineri.

Cu majoritate de voturi, textul Camerei a fost adoptat.

Stimați colegi,

Am depășit deja programul de astăzi, dar vă rog să mai rămâneți o clipă în sală, pentru că vreau să vă propun o modificare de program pentru mâine. Am comunicat cu domnul președinte Gherman și vă propunem, ținând seama de urgența acestor rapoarte ale comisiilor de mediere, ca ședința în plenul celor două Camere să înceapă la la ora 11,00, pentru buget, iar de la ora 8,30 la 11,00 să lucrăm în Camere separate pentru a examina rapoartele comisiilor de mediere.

Dacă sunteți de acord cu această propunere? Vă mulțumesc.

Impotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abțineri? 6 abțineri.

Cu majoritate de voturi, modificarea de program a fost acceptată.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 19 iunie 2019, 1:55
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro