Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 12 februarie 1999
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.15/23-02-1999

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video
Video in format Real MediaTransmisie în direct
format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
Video in format Real Media14-11-2017
Arhiva video:2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1999 > 12-02-1999 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 12 februarie 1999

  1. Continuarea dezbaterilor asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 1999 (art. 18 - art. 56; art. 32 nevotat).  

Lucrările încep la ora 9,40, Ședința este condusă de domnul Petre Roman, președintele Senatului, asistat de domnii Andrei-Ioan Chiliman, vicepreședinte al Camerei Deputaților, Corneliu Ciontu, secretar al Camerei Deputaților și Dumitru Badea, secretar al Senatului.

Domnul Petre Roman:

Stimate colege,

Stimați colegi,

Reluăm dezbaterea la proiectul Legii bugetului de stat.

Sigur, prezența anunțată este foarte bună: și-au anunțat prezența 339 de parlamentari.

Nu este chiar foarte bună, dar e rezonabilă, acum o să vedem...

Am fost informat că trebuie să reluăm lucrările prin votul la art. 18 alin. 1. (Discuții.)

Anunțul care mi-l face domnul Gaspar este atât de evident încât nu pot să nu-l bag în seamă.

Da. După câte știm, domnul ministru Remeș trebuie să vină...

Domnul Acsinte Gaspar (din sală) :

Nu e nici un membru al Guvernului.

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte,

Mă bucur că reveniți din nou la conducerea lucrărilor comune ale Senatului și Camerei Deputaților și bine ar fi să fie o constantă în activitatea noastră, pentru că în momentul în care dumneavoastră conduceți lucrările, legea bugetului înaintează ca dezbatere și adoptare.

Vreau să ridic o problemă de regulament și de respect a președinților de ședință pentru plenul celor două Camere.

Din păcate, ieri au avut loc mai multe incidente, datorate exclusiv domnului vicepreședinte Vasile Lupu care, prin rotație, a avut onoarea să conducă lucrările plenului celor două Camere la dezbaterea proiectului de buget pe anul 1999.

Domnia sa își permite lucruri inimaginabile și în afara regulamentului. Face comentarii care, din păcate, sunt deplasate, nu are nici măcar umorul tradițional moldovenesc și-și permite de la prezidiu, nu de la acest microfon, cum ați făcut dumneavoastră de câteva ori, când ați dorit să interveniți într-o anumită problemă, să insulte și să facă observații nelalocul lor colegilor noștri.

De aceea, domnule președinte, dacă se dorește ca lucrările Camerei Deputaților și ale Senatului să aibă loc în condiții firești și normele de înțelegere, de colaborare între putere și opoziție, aș ruga Birourile permanente ca domnul Lupu să nu mai conducă lucrările până finalizăm dezbaterile la acest proiect de buget, inclusiv la proiectul de buget pentru asigurările sociale.

Domnia sa, prin simpla prezență, provoacă ilaritate, haz și tensiune.

Mai mult, le accentuează prin ceea ce spune... Ieri, de exemplu, am pierdut 4 ore, dacă însumăm timpii, în discuțiile cu domnul Vasile Lupu. E bine că a plecat ieri. E bine că a venit domnul Chiliman la conducerea lucrărilor.

A fost prima zi în care am lucrat conform programului stabilit, până aproape de orele 20,00.

Eu vă rog să conduceți dumneavoastră și colegii care se pricep să conducă lucrările acestui Parlament.

Sigur că noi vom sesiza, conform regulamentului - art. 25, ca domnul Lupu să se ocupe de păduri și de alte chestiuni, să ne lase în pace să ne putem continua în mod normal activitatea.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Mulțumesc.

În ce privește chestiunea ofenselor pe care le-ar fi adus domnul Lupu, eventual dumneavoastră, întrucât eu sunt la conducerea lucrărilor, vă rog să acceptați scuzele mele în locul dumnealui.

În ce privește însă dreptul de a conduce, acesta nu îl putem lua, pentru că așa este regulamentul.

Cred că până sosește domnul ministru Remeș, putem proceda la votul pe art. 18 alin. 1, fiindcă pe acesta îl aveam de dat.

La art. 18 alin. 1, mi s-a transmis că dezbaterile s-au încheiat și că votul trebuia reluat sau dat.

Este vorba de art. 18 alin. 1.

Am înțeles că dezbaterile s-au încheiat!

Îmi confirmă domnul Chiliman că este un vot de principiu.

De acord. Vă supun votului art. 18 alin. 1.

Cine este pentru?

Este o majoritate confortabilă. Vă mulțumesc.

Art. 18 alin. 1 a fost adoptat de principiu.

Art. 18 alin. 2.

Sunt un număr de amendamente care nu au fost adoptate de Comisiile de buget, finanțe, bănci susținut...

Întrucât art. 18 alin. 2 se referă la cheltuielile pentru industrie, pentru agricultură, silvicultură, transporturi, comunicații, alte acțiuni economice,... există un amendament la art. 18 alin. 2 cu privire la alocațiile bugetare pentru industrie, însă nu este prezent în sală domnul ministru Berceanu.

Motivația v-o pot spune eu. Astăzi, la ora 10, are prima rundă de convorbiri cu delegația Ligii sindicatelor miniere din Valea Jiului, în legătură cu încheierea contractului colectiv de muncă și, mă rog, cred că putem să înțelegem acest lucru.

Din sală:

Și n-are secretar de stat?

Domnul Petre Roman:

Vă propun... domnul secretar de stat în cauză, domnul Nicolae Stăiculescu, este..., ca să spun așa, puternic integrat în această chestiune.

Cu acordul dumneavoastră, aș trece la un alt articol, care nu a fost... este vorba de art. 20 lit. c) și, în timp util, dacă sunteți de acord, când domnul Berceanu sau domnul Stăiculescu vor fi prezenți, să discutăm amendamentul propus de un grup de deputați și de Comisiile pentru industrie.

Da, domnul senator Buruiană dorește.

Vă rog.

Domnul Florin Buruiană:

Amendament!

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am încercat aseară să vă prezint amendamentul meu, dar pentru că eram foarte puțini și desigur foarte obosiți, fiind ultimul punct pe ordinea de zi, am să revin puțin asupra lui.

Cu siguranță că s-ar putea scrie volume întregi colectând discursurile patriotice și patetice pronunțate în Parlamentul României începând din 1990 și până astăzi, cu privire la dragostea și atașamentul parlamentarilor din România față de românii de peste Prut.

Din păcate, acest gen de discursuri, ca și podurile de flori peste Prut sau turneele formațiilor muzicale la Chișinău, și de la Chișinău la noi, deși au importanța lor, nu au rezolvat și nu vor rezolva vreodată conexarea reală a mediului economico-social al cetățenilor din Republica Moldova la cel din România.

Conexare care reprezintă singura premisă realistă care poate pregăti în mod serios și obiectiv genul de apropiere pe care o dorim pentru cele două țări române, și anume, motivată și economic, în prosperitate liber consimțită democratică, și de durată.

Acestor raționamente le corespunde propunerea pe care am făcut-o încă din anul 1993, prin Comisia economică a Senatului, pentru înființarea la Iași a unui Centru expozițional și de afaceri între agenții economici din România și cei din Republica Moldova. Acest centru urmează să funcționeze permanent și să fie organizat de așa manieră încât orice agenți economici din România sau din Republica Moldova să-și poată prezenta efectiv și lesnicios ofertele și cererile și să aibă posibilitatea de a încheia pe loc orice fel de afacere profitabilă pentru cele două economii.

În timpul celor aproape 6 ani care au trecut de la prezentarea oficială a propunerii, ea a străbătut toate hățișurile birocrației românești - așa cum cunoașteți - și acum ne aflăm în faza în care Consiliul Județean Iași, posesor deja al unui studiu de fezabilitate pe această temă, prin Departamentul pentru Administrație Publică Locală, a propus ca în bugetul pe anul 1999 să se aloce în mod explicit 8,5 miliarde lei pentru reactualizarea studiului de fezabilitate și elaborarea proiectului tehnic și a detaliilor de execuție pentru platforma generală a Centrului expozițional și de afaceri pentru relații cu Republica Moldova, amplasat în municipiul Iași.

Propunerea a fost agreată la timpul ei și de către Comisia economică și Comisia de privatizare a Senatului și de Grupul parlamentar P.N.Ț.C.D. din Senat și de mulți colegi cu care am apucat să mai discutăm.

Proiectul de buget pe 1999 nu a putut însă reține această poziție, fapt care m-a obligat să intervin, propunând-o drept un nou amendament, e), la art. 20.

Amendamentul îl găsiți în lista amendamentelor respinse la pagina 42, poziția 110.

Esențial este că în acest amendament am venit și cu propuneri concrete de obținere a sumelor necesare, și anume: 1 miliard de la poziția aceea, art. 20 reprezentând 8,3% din poziția "Fonduri pentru Republica Moldova", 5,5 miliarde lei de la poziția d), art. 20 reprezentând 0,3%, din poziția "industrie" și 2 miliarde lei de la poziția d) art. 20, reprezentând 0,4% din poziția "agricultură".

Vă rog, domnilor deputați și senatori, domnule ministru, ceilalți colegi care mai analizează această problemă să gândească în profunzime la importanța ei, pentru că - așa cum încercam să vă explic și aseară - nu este vorba aici de o propunere care să vizeze județul Iași, ci este un răspuns al Parlamentului României într-una dintre problemele-cheie pentru modelarea potrivită a viitorului țării nostre.

Vă rog să votați această propunere!

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Dacă sunt păreri?

Domnul ministru Remeș, în legătură cu acest amendament?

Domnul Decebal-Traian Remeș -ministrul finanțelor :

Domnilor președinți de ședință,

Domnilor colegi,

Noi nu putem să fim de acord cu amendamentul. Este un demers al Consiliului Județean Iași și ca atare trebuie să-l ducă până la capăt Consiliul județean.

Domnul Petre Roman:

Domnul senator Caraman, vă rog.

Domnul Petru Caraman:

Stimate domnule președinte,

Stimate domnule ministru,

Onorată asistență,

Intervenția mea în sprijinul acestui amendament, la crearea acestui Centru de relații economice cu Republica Moldova este, ca să zic așa, de natură mai mult sentimentală.

Deci o fac și în memoria tatălui meu care, în decembrie, și-ar fi aniversat 100 de ani de la naștere și care și-a sacrificat cariera universitară și libertatea pentru cauza românilor din Basarabia și din Nordul Bucovinei.

Doresc să spun că reprezintă o prioritate națională orice acțiune care ar fi în favoarea strângerilor legăturilor cu românii de dincolo, fie că este vorba de legături culturale (cum ar fi schimbul de elevi și studenți) sau economice.

De altfel, am văzut aseară că domnul ministru este receptiv și sensibil la acest gen de probleme, lucru care a fost salutat și prin aplauze în momentul în care a aprobat acea hotărâre.

Așa că la argumentul spus de dumnealui, aș preciza că Consiliul Județean Iași, sumele pe care le are nu sunt suficiente pentru a plăti acele 8 miliarde, care să acopere proiectul respectiv, studiul de fezabilitate fiind deja făcut și trebuind numai să fie actualizat.

Îmi pun nădejdea că, totuși, domnul ministru va găsi o posibilitate ca să finanțeze acest proiect.

De altfel, toți colegii cu care am stat de vorbă în aceste zile, în legătură cu acest amendament, s-au arătat favorabili acestei subvenționări, indiferent de spectrul politic.

Mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Doriți să interveniți la acest amendament? Poftiți!

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte de ședință,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Grupul nostru parlamentar se alătură inițiativei colegilor de la P.N.Ț.C.D. și, se pare, și de la P.D., nu pentru faptul că domnul ministru Remeș a călcat străzile orașului Iași, ci pentru un motiv foarte simplu: este timpul ca să vedem unirea în perspectivă, nu ca o acțiune temporară, ci ca o acțiune de durată printr-o integrare, în primul rând, economică, culturală.

Și dacă pentru acțiunea culturală se derulează la nivelul județului Iași și a întregii Moldove o serie de activități, pentru acțiunile economice lucrurile sunt mult rămase în urmă.

Evident, Consiliul județean și celelalte consilii din jurul Iașiului vor avea partea lor de contribuție. Dar la aceasta este normal, pentru o activitate de perspectivă și cu efecte mult mai mari decât cele câteva miliarde, este necesar să cuplăm efortul întregii țări. Este dincolo de semnal și o acțiune pragmatică.

De aceea, rog pe domnul ministru Remeș să se aplece încă o dată asupra acestei propuneri care aparține colegilor de la P.N.Ț.C.D. și să vadă că și liberalii ieșeni o susțin, în primul rând cu Domnia sa care - orice s-ar spune - a luat câteva guri de aer din Copou, care merită acum câteva miliarde.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Doriți să interveniți tot la acest amendament? Da, poftiți!

Domnul Matei Boilă:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Aș dori să-l rog pe domnul ministru Remeș să revină asupra hotărârii dânsului, de a nu sprijini acest amendament.

Ținând seama că chiar dacă acest obiectiv este în sarcina județului Iași, asta nu înseamnă că nu poate fi ajutat cu fonduri din buget, mai ales că trebuie să observăm că s-au cerut fonduri în cadrul articolului respectiv și consider că acest obiectiv servește atât industriei și agriculturii, cât și întreprinderilor mici și mijlocii, în mod indirect.

Și, în plus, pe lângă aceasta, cred că este cea mai oportună cheltuială posibilă în cazul acesta. Nu cred că cheltuielile marginale din celelalte poziții pot să fie mai importante decât acesta, chiar din punct de vedere strict al sprijinirii industriei, agriculturii și așa mai departe. Pe lângă aceasta, aceste sume au un rol foarte important și servesc un obiectiv major național și cred că ar trebui să avem în vedere acest lucru.

Domnul Petre Roman:

Da. Acum dacă ne uităm bine la propunere, felia cea mare vine de la industrie și între timp domnul ministru al industriilor este aici.

Da, poftiți, domnu' Remeș!

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Domnilor președinți de ședință,

Domnilor colegi, Țin să subliniez că orașul Iași are un buget în momentul de față de 7,4 ori mai mare numai pe sursa "impozite din salarii". Propunerea de aici este periculoasă și pentru viitor. Acum se vorbește de studiu de fezabilitate și asta înseamnă că, acordând acum acești bani, bugetul de stat va construi acolo până la urmă tot. Pentru că, dacă deschidem finanțarea plecând de la bugetul de stat, se va face mereu trimitere către bugetul de stat pentru că a angajat primele cheltuieli. Acest centru expozițional până la urmă este o ocazie de afaceri pentru municipalitatea din Iași. Ca atare, vă rog să înțelegeți.

Pe de altă parte, reducerea pe care o propuneți dumneavoastră de la poziția "industrie" din acest articol aduce atingere nu știu căreia dintre hotărârile de guvern aprobate și trecute pentru finanțare. La "agricultură", la fel.

În ce privește prima poziție, de un miliard reducere la Republica Moldova, ieri s-a pledat foarte mult pentru creșterea acestei sume. Acum venim și spunem că din cele 12 miliarde să mai și reducem.

Vă rog să înțelegeți că Iașiul, ca oraș, are, începând din acest an, prin impozitul pe salariu care-i rămâne, prin impozitarea proprietății, mult mai mari sume decât în anii trecuți. Și este capabilă municipalitatea din Iași să finanțeze această lucrare dacă o pornește ea.

Domnul Petre Roman:

Da. Cred că e momentul să trecem la vot, argumentele fiind expuse. Deci e vorba de amendamentul propus de domnul senator Buruiană.

Cine este pentru? 101 voturi pentru.

Împotrivă? 127 voturi împotrivă.

Abțineri? 23 abțineri.

Amendamentul nu a întrunit voturile necesare.

Tot la art. 20 este un amendament care propune un alineat nou de la Comisiile de agricultură.

Domnul senator Triță Făniță, poftiți!

Domnul Triță Făniță:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Așa cum am spus și ieri, agriculturii în acest an i s-a repartizat o sumă mai mică decât bugetul anului trecut, ceea ce ne-a determinat să căutăm noi - Comisiile de agricultură și Ministerul Agriculturii și Alimentației - resurse pentru a completa cât de cât nevoile stringente. În acest sens, prin raportul Comisiilor de agricultură s-a propus - și regret că Comisiile reunite de buget, finanțe, bănci nu au preluat - s-a propus ca sumele ce provin din vânzarea activelor societăților comerciale Comcereal și Cerealcoom, care se evaluează la circa 600-700 de miliarde lei, să constituie un fond de garantare la dispoziția Ministerului Agriculturii și Alimentației pentru a rezolva minusurile care există încă de pe acum - mă refer la lipsa de îngrășăminte chimice pentru a fertiliza suprafețele de grâu încă nerăsărite și câte alte multe nevoi. În acest sens, am propus la art. 20 un alineat, alineatul (1), din care să rezulte acest lucru. Cu atât mai mult cu cât Ministerul Agriculturii și Alimentației, împreună cu Comisiile de buget, finanțe, bănci, a făcut niște modificări fără știrea și acordul nostru, în sensul că s-a constituit suma de 300 miliarde lei luându-se bani de la sămânță și de la sumele prevăzute pentru înmagazinajul grâului din recoltă nouă, pentru a constitui o primă de export grâu și porumb în acest an.

La porumb nu știm ce va fi, dar la grâu sigur poate că va trebui să facem o primă de import și nu de export. Deci, dacă se rezolvă această problemă, cu sumele provenite de la vânzarea activelor Cerealcoom și Comcereal, înseamnă că se acoperă și nevoile pe care agricultura le-a solicitat și le-a convenit cu Comisia de buget, finanțe, bănci.

Vă rog, domnule președinte, să luați act și să sprijiniți rezolvarea în acest sens a cererii noastre.

Mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Da, vă mulțumesc.

Tot la acest amendament, da? Vă rog.

Domnul Victor Neagu:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor,

Vă rog să-mi îngăduiți ca mai înainte de orice, ca urmare a unor discuții care au avut loc aseară, sigur, pe fondul unei oboseli la final de zi, s-au făcut o serie de afirmații cu privire la importanța ca pondere valorică a cupoanelor.

Și aș vrea, pentru clarificarea celor care sunt astăzi în sală și probabil că sunt și un pic mai odihniți, numai să vă spun câteva cifre, fără să vă rețin prea mult atenția, că astăzi, pentru a amenaja un hectar de cultură de porumb, ne trebuie 3,8 milioane de lei și asta însemnând lucrările de bază: arat, semănat, întreținere și așa mai departe și, nota bene, cu contravaloarea actuală a motorinei. Or, dacă domnul ministru Remeș va binevoi să crească valoarea combustibililor, vă dați seama că va sări cu mult către 5 milioane contravaloarea amenajării unui hectar de porumb care va trebui să fie semănat în primăvara aceasta. Un cupon la ora actuală înseamnă circa 170 și ceva de mii de lei, care se dă pentru campania de primăvară.

Presupunând că se va mai obține unul la recoltare - deci în toamnă - să zicem de aceeași valoare sau ceva mai mult, nu se depășesc 400.000 lei pentru această cultură.

Făceți raportul, deci, să zicem, să zicem, astăzi, sigur pe 175.000 lei și probabil 400.000 lei pentru toamnă, ce înseamnă asta la aproape 4.000.000 lei azi și, dacă domnul Remeș va scumpi combustibilii, ce înseamnă la peste 5.000.000 lei în toamnă? Acesta este un aspect.

De aceea, vin să susțin o propunere care s-a făcut ieri și să vă aplecați asupra acesteia, pentru că aceste cupoane, ca valoare - sigur că au însemnătatea lor, dacă vreți și politică, și eu unul o recunosc - au și însemnătatea lor, pentru că cetățeanul, agricultorul, țăranul primește ceva.

Nu discutăm acum prea mult ce face cu acel "ceva" și cât este de important pentru el. Cert este - și trebuie să recunoaștem cu toții - că această valoare se disipează.

Și atunci este poate mult mai benefic pentru țară și pentru agricultură în special ca aceste cupoane să fie dirijate pentru a sprijini cumpărarea de tractoare în special, și de mașini agricole în general, din fabricație românească. Vin aici și să salut, bineînțeles, ordonanța care a ajuns la noi la comisie și va trebui s-o discutăm, pentru acest sprijin de cumpărare de tractoare și mașini agricole, dar vin să mai adaug ceva, domnule președinte și domnule ministru Remeș: foarte multe ministere și-au creat fonduri speciale.

Vă dau un exemplu: n-am nimic cu Ministerul de Interne, dar din anumite amenzi își procură anumite ustensile. Hai nu zic bastoane, căști și așa mai departe. Alte ministere, din alte amenzi, din alte fonduri au reușit... Domnul Băsescu a reușit să mai scoată un ban din taxa pe care o cunoaștem cu toții. Ar putea și agricultura, la fondul acela special, prin poliția sanitar-vetarinară pe care o are, o anumită cotă care, chipurile, s-ar duce pentru îmbunătățirea aparaturii de control pe care o are și așa precară și veche, o anumită cotă din aceste amenzi, din aceste nereguli pe care le găsește această poliție sanitar-veterinară, să întărească acest fond.

V-aș ruga să reflectați și asupra acestui aspect.

Mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Mulțumesc. Domnu' senator Triță, este estimat acest fond pentru 1999? Că, totuși, asta ar fi important de știut.

Dacă există o estimație minimală în legătură cu mărimea acestui fond, adică a banilor rezultați din vânzarea activelor de la Comcereal sau...?

Domnul Triță Făniță:

Există o evaluare, de 600-700 de miliarde lei.

Domnul Petre Roman:

Bun. Domnu' ministru Remeș, vă rog să vă exprimați punctul de vedere!

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Domnilor președinți,

Domnilor colegi,

Singura problemă este că Ordonanța nr. 88/1997, cea privind privatizarea, este aprobată prin lege organică. Eu știu că respectiva ordonanță se modifică în momentul de față. Nu avem în principiu nimic împotriva rezolvării acestei chestiuni. Nu se poate prin Legea bugetului. Acum, când se modifică Legea privatizării, apare această nouă variantă, să avem un articol acolo în care să se scrie clar: "veniturile de pe anumite obiective care au aparținut societăților din agricultură să se constituie într-un asemenea fond". Dar nu putem prin Legea bugetului, care este de rang inferior legii organice prin care s-a aprobat Ordonanța nr. 88/1997...

Domnul Petre Roman:

Corect. Am înțeles.

Domnul deputat Valeriu Tabără, vă rog!

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

În primul rând, eu mă alătur celor doi colegi - domnul senator Triță Făniță și domnului deputat Neagu - în susținerea celor două propuneri, amendamente care sunt făcute aici.

Sigur că fondul acesta special, care vine din privatizare, trebuie să fie bine gândit, ca orientare, ca obiective de utilizare.

În primul rând, cred că este soluția bună și de altfel susținută și anul trecut aici în fața Camerei Deputaților, ca să existe posibilitatea utilizării cupoanelor în cumul de către asociații particulari sau chiar la nivel de comunități locale, pentru cumpărarea-achiziționarea de tractoare și mașini agricole.

În al doilea rând, cred că fondurile obținute din vânzarea de active din agricultură trebuie să constituie elemente de reinvestire pentru agricultură și pentru refacerea potențialului productiv.

Acesta este motivul pentru care mă alătur și susțin amendamentul pe care l-a propus domnul senator Triță Făniță.

Dar, stimați colegi nu pot să trec peste câteva date care trebuie să ne pună în gardă, și anume: față de 1997, în 1999 pe valoarea unei tone de grâu în 1997 se cumpărau 2.037 kilograme de îngrășăminte complete, iar astăzi se cumpără abia 338 kilograme, adică de șase ori mai puțin. Iar la valoarea unei tone de grâu se cumpărau în 1997, 846 litri de motorină cu care se arau circa 30 hectare, iar astăzi se cumpără 213 litri cu care se ară 7,5 hectare, de circa patru ori mai puțin.

Iată de ce cred că aceste investiții, care sunt mai mult formale, nu ne ajută și nu ajută prea mult pe producătorul român. Este bine ca din sursele care se creează să putem efectiv să sprijinim pe producător, în primul rând în ceea ce privește dotarea tehnică - și mă refer aici la tractoare și mașini agricole - dar pe de altă parte și investițiile pentru realizarea producției agricole în România.

Mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Și eu vă mulțumesc.

Domnu' Triță, dacă doriți să vă referiți la propunerea făcută de domnul ministru Remeș?

Domnul Triță Făniță:

Domnul ministru Remeș ne-a făcut o sugestie cu care eu, împreună cu colegii mei cu care m-am consultat, suntem de acord: că acest amendament referitor la tractoare să cuprindă repartizarea, dotarea cu tractoare a primăriilor care au suprafețe de teren. Și găsesc că este o treabă foarte bună, rămânând în proprietatea primăriilor, prin serviciile pe care le execută aduc unele venituri și acestora, venituri care, bineînțeles, sunt bine venite.

Problema dotării cu tractoare a griculturii românești va fi un proces de lungă durată. Domnul ministru Tabără spunea de anul trecut - a făcut această propunere. Eu n-am luat act de ea, dar noi dacă începeam de anul trecut cu cele peste 3.000 de miliarde lei prevăzuți la cupoane și anul acesta 2.200 miliarde lei, aveam peste 50.000 de tractoare în agricultura României și probabil că acum nu aveam 4.000.000 hectare de pământ nearate (după situația operativă) sau 6.000.000 hectare (după aprecierile specialiștilor).

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

În legătură cu precizarea făcută de domnul ministru Remeș, că acest amendament nu-și are locul aici, în modificarea Legii privatizării, pentru că aceea este lege organică?

Sunteți de acord cu observația făcută de dumnealui?

Domnul Triță Făniță:

Este singura soluție juridică.

Domnul Petre Roman:

Am înțeles. Deci noi trebuie să reținem că a existat un consens în această privință, ca eventuala modificare să meargă în sensul precizărilor făcute de dumneavoastră, în legea aceea.

Domnul Triță Făniță:

Suntem mulțumiți că s-a însușit propunerea noastră și că...

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat dorește la procedură și procedura are prioritate. Vă rog!

Domnul Victor Neagu:

Domnule președinte,

Cu bunăvoința dumneavoastră, s-au mai acordat voturi de intenție. V-aș ruga să supuneți atunci ceea ce s-a discutat aici - ca să avem un vot de principiu - ca, după ce terminăm Legea bugetului, să elaborăm această lege într-un regim de urgență.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Nu putem da voturi care încalcă sau depășesc o lege organică. Noi suntem la un nivel... Eu cred că stenograma consemnează acest consens și este un lucru suficient.

Adică fiecare ne ținem de cuvânt. Eu unul sunt, dacă vreți, unul dintre garanți, prin faptul că am înregistrat acest lucru.

Domnul deputat Cristea!

Domnul Victor Neagu (din sală):

Vot de principiu, că s-a mai dat...

Domnul Gheorghe Cristea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Voiam să fac două precizări în legătură cu ideea de constituire a acestui fond. Fondul, ca atare, există. El trebuie alimentat din această sursă, pentru că anul trecut s-au dat 700 miliarde lei într-un fond... anul acesta sunt deja prinși în bugetul Ministerului Agriculturii 600 miliarde lei cu aceeași destinație și faptul că pentru cele două tipuri de societăți (Comcereal și Cerealcoom) există motivație - inclusiv juridică - pentru ca acești bani să ajungă în acest fond, dintr-un motiv pe care și dumneavoastră îl știți - că Parlamentul a aprobat preluarea la datorie publică a tuturor datoriilor pe care le-au avut moștenite dintr-un sistem de organizare juridică, Romcereal întâi și după aceea Agenția Națională a Produselor Agricole. Deci, din acest punct de vedere, lucrurile pot să ajungă într-un fond care există. Și aș vrea să mai precizez ceva: sigur că valoarea unui cupon este cea pe care bugetul de stat o poate asigura. Dar haideți să ne gândim puțin că lângă acest cupon, insuficient să-i spunem, tot pe resursele care există în buget se asigură o subvenționare de 37% a seminței; am prins acum pe modificarea respectivă 380 miliarde lei pentru prime pentru exportul de cereale - grâu și porumb.

De asemenea, Ministerul Agriculturii a scos o ordonanță care a trecut deja de Comisia de agricultură a Camerei Deputaților, cu prelungirea suportării cheltuielilor de stocare a cerealelor până în iunie 1999 care, împreună, se adaugă la ceea ce reprezintă în acest moment un cupon.

Și, sigur, eu nu sunt prea lămurit - ca să spun așa - cu genul de calcul care s-a prezentat aici. Păi, domnule deputat, dacă ne gândim că un hectar costă în momentul acesta 4.000.000 lei și... mă rog, pe o estimație pe care ați făcut-o, aproape 5.000.000 lei, trebuie să mă gândesc că va trebui să obțin cel puțn 5 tone de porumb pe hectar și să-l vând cu cel puțin 1.000 lei ca să-mi scot cheltuielile, pentru că altfel nu voi mai cultiva nici un metru de pământ, dar'mi-te un hectar. Dar cum nu pot să știu că se va vinde cu 1.000 lei, asta înseamnă că pe acest model de cheltuieli pe care, repet, eu nu l-am făcut și deci încerc să fac o construcție, înseamnă că trebuie să avem cam 7 tone de porumb boabe la hectar, în medie, ca să scoatem aceste cheltuieli. Ceea ce mi se pare, cel puțin în momentul ăsta, absolut imposibil de realizat în România.

Deci, sigur că e mai bine să discutăm de niște lucruri mai aproape de realitate.

Deci, în principiu, lucrurile se pot rezolva pe această...

Și vreau să mai fac încă o precizare, pentru că domnul senator n-a făcut-o - mă rog... ăsta este timpul... - există deja elaborată și aprobată de Guvern ordonanța privind sprijinul financiar pentru achiziția de tractoare, care a fost la Comisia de agricultură de la Camera Deputaților și există în bugetul statului, în momentul acesta, în bugetul Ministerului Agriculturii, o poziție cu 200 miliarde lei, care să sprijine bonificarea de dobândă pentru această activitate.

Mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Revenim... Doriți să mai...? Da, poftiți!

Domnul Triță Făniță:

Doresc să mă refer la realitatea la care ne-a invitat domnul coleg Cristea.

Eu cred că e de datoria mea să fac aici, în fața dumneavoastră, propunerea ca exportul de grâu să fie sistat imediat, dată fiind starea vegetativă a culturii grâului din acest an. Nu am nimic împotrivă să prevedem prima aceea de export. Dacă vom produce grâu și vom avea de exportat, să exportăm. Dar e de datoria noastră să ne asigurăm cele peste 2.000.000 tone care ne trebuie pentru consumul intern.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Da, vă mulțumesc. Să revenim totuși la...

Poftiți, domnul deputat Șteolea! Însă cred că e vorba de același amendament, da? Ca să nu facem dezbateri asupra unor chestiuni care nu sunt legate de buget.

Domnul Petru Șteolea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Tocmai bazându-mă pe niște declarații ale domnului ministru al agriculturii că vrea să aducă agricultura României, - așa cum spuneam și ieri - pe unul din locurile pe care le merită în Europa și este un angajament care trebuie susținut și din punct de vedere legislativ, eu îmi exprim acordul față de propunerea făcută de domnul senator Triță Făniță, susținută și de către domnul deputat Valeriu Tabără, dar cu o anumită extensie. Adică ne gândim la acea extensie care a fost discutată în Comisia de agricultură și anul trecut, adică tot ce înseamnă surse venite din privatizarea unor societăți din agricultură și industria alimentară să fie surse de alimentare a acestui fond.

Nu trebuie să tratăm diferențiat o societate comercială față de altă societate comercială, în ceea ce înseamnă veniturile care se obțin din privatizare. A fost iluzoriu, domnule președinte al comisiei noastre de agricultură, și cunoașteți acest lucru, au fost iluzorii sursele alocate pentru agricultură și s-a creat baza legislativă anul trecut - Guvernul a creat-o -, pentru a utiliza surse din privatizare. Nu s-a utilizat nimic pentru agricultură și trebuie să recunoașteți acest lucru. Tocmai de aceasta, eu zic că la viitoarea abordare a modificării Legii privatizării este nevoie să facem această distincție. Ea va ajuta efectiv în ceea ce înseamnă resursele pentru agricultură, relansarea, așa cum o dorește domnul ministru al agriculturii.

Mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Deci, prin consens, nu mai supunem la vot acest amendament, urmând ca el să fie introdus, în forma care se va conveni, în modificarea la Legea privatizării.

În consecință, trebuie să vă supun votului art. 20 alin. c), care privește fondul la dispoziția Guvernului pentru Republica Moldova, mai întâi. Deci, pentru acest articol 20 alineat c).

Cine este pentru?

Din sală:

Doresc să iau cuvântul...

Domnul Petre Roman:

La alineatul c)? Păi la acela... se încheiase dezbaterea. Mă rog... ar trebui totuși să încercăm să fim mai ordonați. Vă rog!

Domnul Gheorghe-Romeo-Leonard Cazan:

Suntem ordonați, domnule președinte.

Domnule președinte,

Vă rog să nu faceți aprecieri înainte de a afla exact ce s-a întâmplat ieri. Dumneavoastră n-ați fost prezent ieri în...

Deci trebuia ca președintele de ieri să vă informeze că la acest amendament nu s-a dat răspunsul de către domnul ministru al finanțelor. Eu am intervenit ieri și am explicat - era pe ultimele minute ale ședinței - condițiile păstrării acestei cifre: înseamnă că recunoaștem prin acest document al statului că relațiile cu Republica Moldova vor fi în diminuare în anul 1999 față de 1998. La acest amendament nu s-au dat răspunsurile.

Vreau să vă retrageți afirmația referitor la ordine.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Eu n-am fost informat despre... este vorba de amendamentul dumneavoastră care prevede ridicarea sumei de la 12 miliarde la 16 miliarde.

Îl rog pe domnul ministru Remeș să ne răspundă.

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Eu, tot venind aici și propunând respingeri la chestiuni unde dumneavoastră apăsați pe coarda națională, nu este prea bine. Problema este alta - chiar zilele acestea, Ministerul Finanțelor și Ministerul de Externe lucrează la un acord prin care să nu mai cerem asigurare pentru cetățenii Republicii Moldova și pentru autoturismele acestora la intrarea în România. Suma la care renunță statul român este dublă față de cea specificată în poziția de aici.

Domnul ministru Berceanu, pe bună dreptate, îmi spunea despre ajutoarele economice pe care le dăm Moldovei, cum ar fi, energia electrică.

Pe de altă parte, această concluzie reieșită din compararea sumelor anului trecut cu suma din anul acesta că, vezi Doamne, noi ne-am slăbi relațiile cu Moldova, nu este corectă. Nu este singura poziție la care avem o diminuare.

Vă rog să fiți înțelegători și să realizați că nu zgârcenia și nu lipsa de patriotism mă determină să cer respingerea acestui amendament.

Domnul Petre Roman:

Îl consult pe domnul deputat Cazan dacă-și menține amendamentul. Vi-l mențineți!

Supun votului amendamentul făcut de domnul deputat Cazan.

Cine este pentru? 87 de voturi pentru.

Împotrivă? 151 de voturi împotrivă.

Abțineri? 9 abțineri.

Amendamentul nu a fost adoptat.

Supun votului art. 20 lit. c) în forma din proiectul de lege.

Cine este pentru?

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat.

Trecem la dezbaterea art. 20 lit. d), unde avem o serie de amendamente depuse.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Vă rog să-mi permiteți ca în mod public să declar că am învățat ceva în aceste zile de la domnul ministru Remeș: constanța și insistența.

Rămân constant în a afirma că sistemul național de învățământ este subfinanțat, se află în perspectivă în colaps și de aceea am să vă prezint amendamentul Comisiilor de învățământ, care se găsește în avizul înaintat Comisiilor de buget, finanțe, bănci privitor la art. 20 lit. d). Substanța art. 20 lit. d) privește programele de restructurare și reformă.

Comisia a ajuns la concluzia că programele de restructurare și reformă nu se pot face decât cu oameni bine instruiți în domeniul respectiv și, ca urmare, învățământul trebuie să ia parte ca o componentă a acestor programe de restructurare. Din această cauză, s-a propus ca 2 miliarde de lei să treacă de la art. 20 lit. d) la Ministerul Educației Naționale.

Totodată, comisia a apreciat că suma de 3.560 de miliarde este o sumă echivalentă cu cât a venit la bugetul de stat din fondurile obținute prin privatizarea Romtelecom-ului, că acest fond este subdimensionat - deci, el nu corespunde realității, deci nu ia în vedere ceea ce se privatizează în continuare și, ca urmare, cele 2 mii de miliarde trebuie să suplimenteze cifra de 3.560 de miliarde, respectiv, la 5.560 de miliarde, din care 2 mii de miliarde să treacă la bugetul Ministerului Educației Naționale.

Totodată, vrem să vă spunem că nu suntem de acord ca banii de la Exim-Bank și Bancorex să treacă în aceste două veritabile găuri negre care, în mod constant, prin salariații acestora, în special prin conducere, ia bani de la bugetul de stat, fără nici o eficiență. Acești bani trebuie să treacă din nou la învățământ, pentru că cei care au condus băncile nu au învățat din eșecurile celor care au mai mâncat câte 2 mii de miliarde în anii anteriori, fără să le aducă la gradul de eficiență sporit.

Prin urmare, domnilor colegi, sintetizez suplimentarea la 5.560 de miliarde, cu bani care sigur vor veni din privatizare și din acestea, 2 mii să meargă la Ministerul Învățământului pentru a sprijini, prin programe adecvate, restructurarea și reforma.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Domnule deputat, am o singură întrebare: la care poziție se află amendamentul dumneavoastră, că eu nu-l găsesc.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Eu v-aș ruga să nu-l mai căutați, că sigur nu-l veți găsi.

Acest amendament a fost făcut de cele două Comisii de învățământ - ale Senatului și Camerei - și se găsesc în avizul înaintat Comisiilor de buget, finanțe, bănci care, în economie de hârtie nu le-au trecut, iar în ședința de ieri a liderilor grupurilor parlamentare s-a convenit ca amendamentele din avizul Comisiilor de învățământ să fie supuse dezbaterilor.

Domnul Petre Roman:

Am înțeles, el stă în picioare.

Dacă la acest amendament mai sunt intervenții?

Poftiți!

V-aș ruga să fim de acord să facem intervențiile pe amendamente, ca să le epuizăm rând pe rând.

Poftiți!

Doamna Ecaterina Andronescu:

Domnule profesor Roman,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Mi-am permis să mă adresez dumneavoastră așa, domnule președinte de ședință, pentru că am vrut să spun, prin această adresare, faptul că oamenii școlii vă recepționează ca pe un important reprezentant al lor în Parlamentul României.

Școala are nu numai prin dumneavoastră, ci și prin alți înalți demnitari, reprezentanți în puncte de decizie. Din păcate, prin acest buget, școlii nu-i sunt dați nici măcar banii pe care legea organică, Legea învățământului i-a prevăzut, cele 4 procente din P.I.B. De aceea, am venit aici să susțin amendamentul Comisiilor reunite de învățământ, amendament care a fost votat în unanimitate de aceste comisii.

Amendamentul nu este formulat dintr-o dorință a oamenilor școlii de a aduce mai mulți bani școlii, ci din necesitatea de a acoperi măcar salariile personalului didactic care sunt, pentru 150 de mii de posturi nefinanțate prin această lege a bugetului. Vedeți, suntem acum la jumătatea anului școlar. Ca urmare, reducerea de 150 de mii de posturi nu se poate face. Finanțarea trebuie să continue până la sfârșitul anului școlar, iar din luna august acești bani nu acoperă în integralitatea lor posturile didactice rezultate din aplicarea Statutului personalului didactic.

De aceea, vă rog, pe dumneavoastră și pe toți participanții la această ședință, să vă aplecați cu grijă pentru această nevoie a școlii și să votați amendamentul propus de comisie.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții, la același amendament?

Domnul senator Csapo.

Domnul Csapo Iosif:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

În calitate de membru al Comisiei de buget, finanțe, bănci am făcut această propunere pe care am să o fac și astăzi. A fost supusă votului și a fost respinsă. Nu apare în acel raport cu propunerile respinse.

Domnul Petre Roman:

Domnule senator,

Iertați-mă, eu credeam că vreți să vă referiți la același amendament. Aș fi vrut să ordonez lucrurile în așa fel încât să epuizăm rând pe rând amendamentele și cumva să deslușim mai bine munca noastră, să nu trecem la alt amendament până când nu-l epuizăm pe acesta.

Domnul Csapo Iosif:

Domnule președinte,

Dacă-mi permiteți o remarcă: amendamentul se referă la majorarea vărsămintelor de la F.P.S. la destinația... la dispoziția Guvernului, în conformitate cu Legea de aprobare a Ordonanței 88 care se referă, bineînțeles, la cifra de 3.560 de miliarde...

Domnul Petre Roman:

Domnule senator,

Sigur, dumneavoastră nu sunteți obligat să urmați exact ceea ce spun eu, dar ideea de a ordona aceste dezbateri în sensul de a epuiza rând pe rând amendamentele, mi s-a părut că a fost acceptată de colegi. Am să vă rog să reveniți.

Domnul Csapo Iosif:

Vă mulțumesc, am să revin.

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc pentru înțelegere.

Domnul deputat Ana.

Domnul Gheorghe Ana (circumscripția nr. 22 Hunedoara:

Domnule președinte,

Distinși oaspeți din partea Guvernului,

Distinse doamne și domni,

Evident că toate amendamentele pe care le avem în vedere la acest articol, la lit. d), vor avea în fața lor acceptarea sau neacceptarea modificării sumei de 3.560 de miliarde, pe care Domnia voastră o vedeți că este înscrisă în text.

În aceste condiții, domnule președinte, părerea mea este că cel puțin în ceea ce privește aprobarea acestei sume va trebui să cădem mai întâi de acord și apoi putem să discutăm despre destinații.

Vă rog să-mi permiteți să fac următoarea remarcă: la Comisia economică a Senatului, pe care cu onoare o conduceți, s-a primit din partea Fondului Proprietății de Stat o comunicare oficială, în cadrul căreia se estimează că veniturile ce vor fi vărsate la bugetul statului din acțiunea de privatizare în anul 1999 se vor ridica la suma de 11.960 de miliarde.

În aceste condiții, domnule președinte, stimați colegi, observați Domniile voastre că există o rezervă neluată în considerare la construcția bugetului de stat, de circa 8 mii de miliarde de lei.

Domnul Petre Roman:

Domnule deputat,

Regret că vă întrerup, însă nu există nici un amendament depus în legătură cu ce spuneți dumneavoastră.

Domnul Gheorghe Ana:

Dacă observați, la poziția 104 există acest amendament care se referă la suplimentarea sumelor alocate; eu susținerea acestuia îl fac, inclusiv cel de la pozițiile anterioare, la care ne vom întoarce, domnule președinte...

Domnul Petre Roman:

Am înțeles. Însă eu tocmai acest lucru v-aș fi rugat: să încercăm să epuizăm amendament cu amendament, în așa fel încât să avem cât de cât clar în față tabloul procedurii, care să conducă în final la vot.

Eu, sigur că o să...

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte,

Eu am ridicat această problemă de substanță. Dacă luăm în cronologie amendamentele, sigur că ne vom opri totdeauna la cele care solicită suplimentarea la resursă.

De unde resurse?! Și sursa de formare a acestor resurse de fonduri financiare, iată se găsește la ceea ce vă spuneam eu.

Domnul Petre Roman:

Am înțeles. Dumneavoastră susțineți că, de fapt, fondul respectiv nu este de 3.560 de miliarde, ci de 9 mii de miliarde.

Am să solicit răspunsul domnului ministru în legătură cu această chestiune.

Vă mulțumesc.

Domnule ministru, vă rog să faceți precizări asupra estimării respective.

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Veniturile din privatizare, pe care noi le-am prevăzut în buget, sunt 4.748 de miliarde, adică 1% din P.I.B.

În acest articol, acest alineat, este vorba de repartiția a 3.560 de miliarde, dar se mai duc 157 de miliarde la comunitățile locale, urmare a privatizării în plan local și o sumă de 1.031 de miliarde - dacă-mi aduc aminte bine - sunt cheltuielile și cota-parte care rămâne F.P.S.-ului, pentru că nu se virează la bugetul de stat decât 80%.

De ce ne-am oprit la această sumă am explicat în mod repetat în comisii și justificarea pe care am dori să o accepte Parlamentul este aceea că, în măsura în care - și este momentul de față cert acest lucru - noi vom avea venituri din privatizare peste acest nivel, respectivele sume să ne dea - ca stat sau ca Minister al Finanțelor - posibilitatea de a renunța la împrumuturi. În ideea în care vom trece o sumă de 8-9 mii de miliarde și o vom destina nu știu căror domenii, pentru diferența de la 4.748 de miliarde și până la cât am fixa această sumă ca venituri din privatizare, vom fi obligați să luăm împrumuturi.

Împrumuturile acestea sunt, de fapt, marele necaz care apasă pe bugetul acestui an, pentru că, vedeți dumneavoastră, în Anexa III/65, la Ministerul Finanțelor, "acțiuni generale", avem de suportat 24 de mii de miliarde.

Pe de altă parte, aceste venituri din privatizare care ar fi în exces - de fapt este aceeași idee - ne ajută la finanțarea deficitului. Am spus-o, trebuie să ne înțelegeți și, oricâtă reținere ați avea dumneavoastră vizavi de negocierile pe care noi le purtăm în momentul de față cu organismele financiare internaționale, trebuie să recunoaștem dreptul creditorului de a condiționa anume împrumuturi.

Este o limită rezonabilă a fixării veniturilor din privatizare, una dintre condițiile de încheiere a acordului. Deci acest plus de venituri din privatizare, care nu apare distinct în bugetul de stat, în proiectul prezentat dumneavoastră nu este o sumă care se va risipi, ci este o sumă în folosul statului, în folosul României, în folosul imediat în ceea ce privește încheierea cu bine a acordurilor și în folosul viitor destul de apropiat în ceea ce privește finanțarea deficitului.

Eu cred că s-au spus în comisie toate argumentele pro și contra. N-am contestat niciodată faptul că sumele din privatizare nu pot fi peste această limită a 1% din P.I.B., dar aș dori să se accepte ideea de a fi utilizate așa cum v-am propus.

Domnul Petre Roman:

Stimați colegi,

Aș dori să tranșăm asupra acestei chestiuni cu privire la suma stabilită în buget ca provenind din privatizare.

Cred că este momentul să o facem, pentru că, altminteri, discuția nu va avea obiect pe valori.

Dacă în legătură cu această chestiune... cu această sumă...

Poftiți, domnul deputat Cazan.

Domnul Gheorghe-Romeo-Leonard Cazan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu sintagma "în folosul statului" o văd puțin diferit față de domnul ministru și am să vă spun de ce.

Comisia de politică economică este în posesia unui document semnat, de la cabinetul președintelui Fondului Proprietății de Stat, în care se anunță că veniturile încasate din privatizare sunt de 9 mii de miliarde. Deci de la început altă cifră.

Mai mult, această adresă are o desfășurare foarte explicită, cu două coloane, referitoare la anul 1998 și 1999 și cifra este fundamentată, de la un cap la altul, incumbând și o sumă care nouă ni se pare cel puțin bizară, cea care este pentru cheltuieli cu organizarea și funcționarea F.P.S.-ului, de 500 miliarde lei, comparativ cu 243 miliarde în 1998. Deci, după ce s-a reorganizat F.P.S.-ul.

Las la o parte această problemă și ar fi primul punct la care m-am referit, cifra este cu totul alta decât cele 3 mii și aș argumenta, printr-un material mai amplu, pe care am să vi-l prezint foarte succint dumneavoastră și care cuprinde situația hotărârilor de guvern aprobate pentru utilizarea fondului la dispoziția Guvernului constituit din vărsăminte din privatizare și care are pe fiecare hotărâre de guvern obiectul respectiv. Suma acestor hotărâri, aprobate în anul 1998, este absolut egală cu cea prevăzută în bugetul pe anul 1999.

În acest context, ce ar rezulta?! Că tot ce am aprobat până acum, avem bani pentru ei, iar în 1999 nu se mai face nici o restructurare, nici o retehnologizare. Este o chestie foarte simplă! Care sunt retehnologizările cuprinse în hotărârile de guvern anterioare, cele care sunt aprobate?

Sumele mai mari sunt pentru capacitățile din producția militară și niște cifre nesemnificative pentru I.M.M.-uri și ecologizări. Cu asta s-au închis ceea ce se numește restructurare, retehnologizări în anul 1999.

Succint:

1. Cifra trebuie să fie alta decât 3 mii, cea prevăzută în buget, 3.500;

2. Dacă rămâne articolul așa cum este, înseamnă că prin Legea bugetului oprim orice posibilitate de retehnologizare în 1999, deci cel puțin în text ar trebui să intervenim pentru anii 1998 și 1999 și apoi colegii mei vor demonstra alte elemente legate de I.M.M.-uri și Bancorex.

Mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Domnul senator Csapo.

Domnul Csapo Iosif:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Această reglementare nici nu poate fi pusă la îndoială și la discuție, pentru că este reglementată prin lege. Legea de aprobare a Ordonanței nr. 88/1997, în art. 1 prevede următoarele: "Veniturile obținute și încasate de F.P.S. din vânzarea acțiunilor emise și din dividende se varsă la bugetul statului", iar în alin. 4 se specifică următoarele: "din sumele vărsate la bugetul de stat, potrivit alin. 1, se constituie un fond la dispoziția Guvernului, din care se finanțează programe de dezvoltare regională, programe de dezvoltare a I.M.M.-urilor, fondurile de garantare a investițiilor, precum și alte programe de dezvoltare.

Doamnelor și domnilor,

În această poziție din art. 20 lit. d) cu privire la vărsămintele din veniturile realizate de F.P.S. nu se poate cuprinde o altă sumă decât cea prevăzută în bugetul F.P.S.-ului, în conformitate cu legea de aprobare a Ordonanței nr. 88.

Care este proiecția bugetului F.P.S.-ului pe 1999? Se prevede ca, cheltuieli cu vărsăminte la bugetul statului să fie 8.100 miliarde lei. Deci, dacă dorim să respectăm legea și apelăm la respectarea legilor în vigoare, atunci nu este altă soluție decât a include în bugetul statului, la art. 20 lit. d), vărsămintele prognozate și cuprinse în proiectul bugetului F.P.S.-ului. În mod obligatoriu F.P.S.-ul trebuie să verse la bugetul statului, la dispoziția Guvernului, în conformitate cu prevederile Ordonanței 88, aceste sume.

Dacă nu se realizează acest lucru, înseamnă că nu ținem cont de reglementările legale, nu se creează venituri și nu se calculează la venitul statului și atunci înseamnă evitarea controlului parlamentar și evitarea stabilirii destinațiilor prin lege.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Nu solicit altceva decât respectarea literei și spiritului legii, care determină obligativitatea Guvernului și a F.P.S.-ului de a realiza aceste vărsăminte și de a fi cuprinse în bugetul statului.

Vă mulțumesc!

Domnul Petre Roman:

Domnul deputat Morariu.

Domnul Teodor-Gheorghe Morariu:

Domnule președinte,

Sunt de acord cu propunerea domnului Ana ca întâi să tranșăm această sumă și după aceea să discutăm toate celelalte amendamente.

Eu, personal, susțin punctul de vedere al Guvernului, ca suma să fie de 3.560 miliarde.

Este bine ca veniturile pe care le cuprindem în bugetul de stat să fie venituri certe, să nu mai pățim ca anul trecut când, din privatizare, am prognozat venituri de 8 mii de miliarde și s-au realizat numai 4 mii de miliarde și nu am reușit să realizăm programele de restructurare din industrie, agricultură și cele 80 de miliarde pentru I.M.M.-uri.

În cazul în care aceste venituri vor fi depășite - și eu, personal, cred că ele vor fi depășite - prin rectificarea de buget care va avea loc în vară, ele vor primi destinația în conformitate cu Ordonanța 88 aprobată prin lege.

De asemenea, susțin punctul de vedere al domnului ministru Remeș ca, în cazul în care veniturile din privatizare vor depăși această limită de 3.560 de miliarde, ele să fie utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar, ceea ce înseamnă că nu ne vom mai împrumuta sau ne vom împrumuta mai puțin pe piața internă și externă de capital; dar acest lucru nu poate fi făcut decât dacă se modifică Ordonanța 88, deci veniturilor din privatizare să li se poată da și această destinație, și anume, finanțarea deficitului bugetar.

Domnul Petre Roman:

Domnul deputat Popa.

Domnul Nicolae Popa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Distinsul nostru coleg caută să ne inducă într-o eroare, să ne dezinformeze cu alte cuvinte, să ne spună că sumele prezentate și calculele efectuate de domnii de la F.P.S. nu ar fi reale. Sigur, s-au prezentat două sume: una de 9 mii de miliarde și una de 11 mii de miliarde. Eu aș vrea să vă dau exemplu numai câteva societăți comerciale și bancare care s-au privatizat, unde sunt deja intrați banii în conturile noastre. Să vedeți că ajungem nu la 9 mii de miliarde, ci la 11 mii de miliarde. Este vorba de Romtelecom, unde lucrurile sunt clare, banii sunt intrați; este vorba de B.R.D., de Banc Post și, mai nou, 750 milioane de dolari de la Petromidia. V-am dat numai patru exemple ca să vă dați seama că se acoperă suma despre care vorbea domnul coleg Morariu.

Sigur, și la acest art. 20 lit. d) a existat aceeași incoerență și aceeași bâlbâială ca și la art. 2 alin. 4, unde nu știam care sunt cifrele reale și ele se schimbau de la o zi la alta. Prima discuție care a avut loc în Comisia de buget, finanțe, bănci, legat de suma reală, sigur că s-a plecat de la 3.750, după care s-a ajuns la 4.780 și apoi la 11 mii de miliarde. Noi am solicitat ca toată această sumă să fie prevăzută în acest articol pentru finanțarea unor sectoare importante. Atunci când s-au purtat discuțiile pe marginea alocării și direcționării a 5 mii de miliarde pentru restructurarea și capitalizarea Bancorex-ului, lucrurile s-au încurcat, pentru că domnul ministru Remeș, la un moment dat, era de acord că prezentăm și să aducem în buget toată această sumă de 9 mii de miliarde, în momentul în care n-am fost de acord cu voința celor de la putere, și anume, că ne-am împotrivit acordării celor 5.000 de miliarde pentru capitalizarea Bancorex-ului, s-a revenit la suma de 3.750 de miliarde, urmând, după cele pe care le știu în momentul de față și, bineînțeles, că am auzit din presă că ar exista intenția din partea Guvernului de a emite ordonanță de urgență, ca cele 5.000 de miliarde să fie alocate totuși pentru restructurarea Bancorex-ului, pentru că este o condiție impusă de Fondul Monetar Internațional.

De aceea, eu l-aș ruga pe domnul ministru Remeș să vină la microfon - cu tot respectul - îl invit să ne spună dacă există în acordul stand-by o asemenea condiție obligatorie de restructurare și capitalizare a Bancorex-ului, cu cele 5.000 de miliarde.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Domnul deputat Matis.

Domnul Matis Eugen:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu pot să accept condiționarea care este pusă de către organismele internaționale cu privire la utilizarea sumelor care rezultă din privatizare, însă trebuie să ținem cont de două aspecte.

Primul aspect, cel care a fost ridicat de către mai mulți antevorbitori ai mei, cu privire la legislația care este în vigoare la această oră și Ordonanța nr. 88, ale cărei prevederi sunt încă în vigoare.

În al doilea rând - așa cum s-a mai menționat - au fost anumite inadvertențe în cifrele prezentate în timpul dezbaterilor în Comisiile reunite de buget, finanțe, bănci.

Astfel, după declarațile domnului ministru, Fondul Monetar Intrnațional condiționează ca în bugetul de stat să apară maximum 1% din produsul intern brut ca venituri din privatizare, ca sumă brută.

Dar și cifra la care noi facem referire a suferit modificări în cursul dezbaterilor. Astfel, inițial a fost prezentat un P.I.B. de 450.000 de miliarde, după aceea 465.000 de miliarde, în sfârșit, ajungându-se la o sumă aproape de 475.000 de miliarde.

Dacă luăm ultima sumă - și este reală - și pentru aceasta s-au făcut celelalte calcule, atunci cifra care este trecută acum în proiectul de lege, de 3.560 de miliarde, oricum nu mai este valabilă, pentru că, chiar dacă luăm 475.000 de miliarde, 1% ar însemna 4.750 de miliarde, din care cel puțin 80% ar reveni bugetului de stat. Această sumă este de cel puțin 3.800 de miliarde. Eu propun ca în loc de 3.560 să trecem 3.800. Astfel suntem în concordanță și cu prevederile cerințelor F.M.I., dar suntem în concordanță și cu prevederile cifrei produsului intern brut după care s-au făcut calculele și prognozele acestui buget.

Astfel, această sumă se mărește cu 240 miliarde, pe care eu propun să le trecem la dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii.

Mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Domnul senator Marin Stelian.

Domnul Dan Stelian Marin:

Domnule președinte,

Așa cum au spus și colegii mei, în cadrul Comisiilor de buget, finanțe, bănci s-a dezbătut o zi întreagă această problemă, respectiv, care este suma reală pe care trebuie s-o scriem în buget privind veniturile, vărsămintele la bugetul de stat din privatizare.

F.P.S.-ul ne-a prezentat bugetul de venituri și cheltuieli pe 1999, din care rezultă că la bugetul de stat se va vira suma de 8.100 miliarde lei, iar la bugetele locale câte 200 de miliarde de lei, cu precizarea că în suma de 8.100 miliarde de lei nu sunt cuprinse veniturile din privatizarea Romtelecom, motivat de faptul că F.P.S. a încasat suma la sfârșitul anului 1998.

Tot legat de această problemă, Comisia economică, al cărei președinte este colegul nostru, senatorul Viorel Cataramă, a primit o adresă sub semnătura conducerii F.P.S., din care rezultă că vărsămintele către buget din privatizare în 1999 vor fi de 6.700 de miliarde, cu precizarea că în această sumă de 6.700 miliarde nu sunt cuprinse vărsămintele din privatizarea Romtelecom și B.R.D.

Adăugând - pentru că tranzacțiile sunt făcute - sumele rezultate din privatizarea Romtelecom și B.R.D., respectiv, 80%, rezultă suma de 11.960, deci cu 8.400 de miliarde sub suma prevăzută în bugetul de stat.

Ce-aș vrea să-i spun domnului ministru: tot îl trimit la Legea finanțelor publice nr. 72/12 iulie, care la art. 19 spune clar "Se interzice constituirea și utilizarea de sume în afara bugetului".

Păi, ne spune domnul ministru "Prevăd în buget 3.560, sumă inferioară vărsămintelor efectuate de F.P.S. în luna ianuarie din privatizarea Romtelecom-ului și suma care o să fie în plus o s-o folosesc la finanțarea deficitului bugetar".

Domnule ministru, legea interzice să nu prindem suma reală, să-i dăm destinația prevăzută de lege prin Legea bugetului.

Am impresia că ne jucăm, ne jucăm cu nerespectarea legilor și cu evaluarea veniturilor bugetului de stat. Nu putem să ne permitem ca în bugetul de stat să trecem o sumă inferioară sumei realizate în luna ianuarie, pe motiv că "mi-a indicat Fondul Monetar Internațional ca din privatizare să am numai 1%".

Domnule, nu s-a încheiat nici un acord cu Fondul Monetar Internațional și Fondul Monetar Internațional nu impune condiții. Negociez. Statul se angajează la condițiile respective, statul face programul care stă la baza aranjamentului stand-by, nu Fondul Monetar Internațional prin aranjamente și impuneri.

Bineînțeles, din program rezultă criteriile cantitative și calitative care stau la baza tragerilor din sumele prevăzute în acordul de împrumut. Deci, nu pot accepta această idee ca în bugetul de stat să scriu o sumă inferioară sumei realizate deja în luna ianuarie.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Mulțumesc.

Domnul deputat Boda.

Domnul Iosif Boda:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Eu cred că insistența domnului președinte Roman de a introduce un criteriu logic de ordonare a discuțiilor noastre ar trebui să ne îndemne să încercăm să găsim un criteriu logic și în ceea ce privește acest articol în ansamblu, aș zice.

Pe de o parte, eu cred că primul lucru pe care ar trebui să-l stabilim este exact cifra pe care noi o s-o includem în bugetul de stat, rezultată din privatizare. Sunt vehiculate câteva cifre.

În același timp, motivația adusă aici de o serie dintre colegi, inclusiv din Comisia de buget, finanțe, bănci că noi nu putem să ne permitem să trecem în buget o sumă - să zicem cea pe care F.P.S.-ul o indică prin bugetul său de venituri și cheltuieli - respectiv, de 8.100 de miliarde de lei, care ar reveni bugetului. În paranteză fie spus, ar trebui să ne întrebăm de ce i-ar trebui F.P.S.-ului niște cheltuieli așa de mari, câtă vreme, în mod normal, F.P.S.-ul este o instituție care ar trebui încet-încet să se autodevoreze, adică să se desființeze, iar bugetul indică, dimpotrivă, expansiune. Am închis paranteza.

Faptul că anul trecut nu s-au realizat decât aproximativ 50% din sumele estimate din privatizare nu ne dă dreptul să extindem într-o manieră nepermisă această concluzie și pentru anul 1999.

Așa am putea să facem o extindere nepermisă în logica formală - din câte știți dumneavoastră - și să punem semnul întrebării și deci, ca atare, suspiciune asupra tuturor resurselor de venit ale bugetului, pentru că mai asupra tuturor planează și factori de risc.

Mai toate sunt supuse unor factori de risc și s-ar putea ca la sfârșitul anului, când numărăm, să nu avem exact același rezultat pe care l-am estimat atunci când am întocmit bugetul.

Deci eu cred că, în orice caz, ar trebui să luăm drept cifră de bază pentru discuții cea indicată de Fondul Proprietății de Stat. Dacă Fondul Proprietății de Stat își face un buget nerealist sau nu știe să-și estimeze bine acțiunile și consecințele acțiunilor sale de privatizare în acest an, este o altă problemă.

Eu unul susțin ideea de a menține în buget cifra propusă sau prevăzută în bugetul de venituri și cheltuieli al F.P.S.-ului.

În ceea ce privește a doua chestiune și anume destinația acestor sume.

Discuțiile sunt mult prea complicate. Personal, n-aș avea nimic împotriva propunerii domnului ministru Remeș, ca o parte cel puțin din aceste cheltuieli să fie pentru finanțarea deficitului bugetar. Pentru aceasta, însă, Guvernul va trebui să vină cu inițiative legislative care să-i permită modificarea Ordonanței de urgență nr. 88.

Revin, pentru că noi pierdem în această discuție generală, de fapt, punctul inițial de la care am pornit și la care, patetic, dar cred că într-o manieră frumoasă, care bănui că v-a afectat, domnule profesor Roman, în sensul că v-am atins coarda sensibilă de dascăl, de dascăl universitar, ca din această sumă să alocăm - eu știu, poate că domnul ministru ne spune că nu se poate acum, măcar atunci când vom rectifica bugetul - o anume parte și pentru învățământ.

N-aș pune, neapărat, pe prim plan, problema salariilor, pentru că ne încurcăm și pierdem scopul, din păcate, insistând asupra unor mijloace.

Dacă ne uităm puțin în jur și dacă ne uităm puțin în urmă în istorie, o să ne dăm seama că, de fapt, cele mai rentabile investiții din toată istoria umanității au fost investițiile în învățământ, investițiile în instrucție.

Nu putem, totuși, să nu fim de acord măcar în principiu, ca o anumită parte a acestei sume - dacă ea este fezabilă, deci este mai mare decât este prevăzută la ora actuală în buget -, să se aloce învățământului.

Eu cred că măcar aici ar putea argumentele logice să spargă cumva barierele pe care le înțeleg, sunt firești, sunt normale și care sunt convențiile, înțelegerile între liderii politici, pentru că nu cred, pur și simplu, că nici unul dintre cei care au lucrat la buget, nici unul dintre cei care votează bugetul, ar vota cu rea-intenție vizavi de un sector sau altul al economiei naționale și cu atât mai puțin, vizavi de învățământ.

Mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt intervenții, atunci supun votului acest amendament care stabilește vărsămintele din privatizare la 9.000 miliarde de lei, în loc de 3.560, cât prevede proiectul Guvernului.

Cine este pentru amendament? 92 de voturi pentru.

Mulțumesc.

Împotrivă? 148 de voturi împotrivă.

Abțineri? 19 abțineri.

Amendamentul a fost respins.

Revenim la amendamentul propus de domnul deputat Stanciu.

Dacă, în legătură cu acest amendament, doriți să interveniți, domnule ministru, ca să-l putem supune la vot?

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Eu îmi mențin punctul de vedere și aș cere și voturile opoziției, făcând trimitere la stenograma ședinței din 27 martie 1996, când președintele Comisiei buget, finanțe, bănci din Senat spunea: "Trebuie să ne încadrăm în acest deficit care a fost convenit cu organismele care ne finanțează", iar ministrul finanțelor din acel moment spunea un lucru pe care l-am repetat și eu de câteva ori: "Nu există surse și cădem în păcatul tipăririi banilor fără acoperire, care nu înseamnă decât inflație și sărăcirea celor mulți".

Așa că vă rog și pe dumneavoastră, colegii din opoziție, să fiți înțelegători. Suntem într-un impas pe care dumneavoastră, la momentul acela, l-ați justificat cu argumentele cu care și eu m-am prezentat insistent în fața dumneavoastră.

Din sală:

Lasă impasul!

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc.

Domnul Dan Stelian Marin:

Drept la replică!

Domnul Petre Roman:

Un drept la replică? Da. Poftiți, domnule senator. Așa este și spiritul regulamentului, așa este și spiritul parlamentar.

Domnul Dan Stelian Marin:

Domnule președinte,

Eu nu neg că în 1996 am spus aceste cuvinte, dar e o deosebire mare între a te înțelege pe picior, fără să știe nimeni... Cică a venit misiunea în noiembrie și că am discutat noi așa niște parametri...

Atunci era criteriu de performanță calitativ prevăzut în acordul stand-by. Adică nu... Era deja un angajament trecut prin Parlamentul României, nu așa, o discuție particulară între domnul ministru Remeș și reprezentanța de la F.M.I. la București.

E o deosebire mare, să știți.

Domnul Petre Roman:

Am înțeles. Vă mulțumesc.

Supun votului amendamentul propus de domnul deputat Stanciu.

Cine este pentru? Vă rog să numărăm. 92 de voturi pentru. Mulțumesc.

Împotrivă? 151 de voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Amendamentul a fost respins.

Există un amendament la poziția 103, susținut de Comisia de administrație publică.

Doriți să interveniți? Poftiți. (Se adresează domnului deputat Cîrstoiu.)

Domnul deputat Cîrstoiu.

Domnul Ion Cîrstoiu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Comisia de administrație publică nu cere suplimentarea fondului provenit din privatizare, dar cere o redistribuire a acestor bani, și anume, la amendamentul de la nr. 103 solicităm majorarea fondurilor alocate întreprinderilor mici și mijlocii de la 80 de miliarde lei la 169 miliarde lei, precum și introducerea în aceste fonduri de rezervă a acelui drum comunal Cacica-Solonețul Nou.

Dacă vă amintiți, de vreo 3-4 ani construim acest drum și nu-l vom construi...

În buget se prevede ca aceste sume să vină de la bugetul județului Suceava. Din punctul nostru de vedere, ca, comisie de administrație publică, spunem că nu se va realiza din acel buget și solicităm modificarea anexei 5, cu aceste 10 miliarde lei. Nu cerem de la Ministerul Finanțelor, cerem de la Parlamentul României.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Doriți să interveniți la acest amendament?

Domnul Ion Cîrstoiu:

Cer votul Parlamentului României, nu din banii Parlamentului României!

Mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Precizarea este foarte utilă.

Domnul ministru Remeș propune ca această chestiune să fie discutată când se dezbate fondul special al drumurilor.

Domnul Ion Cîrstoiu (din sală):

Este drum comunal.

Domnul Petre Roman:

Eu v-am transmis propunerea domnului ministru.

Domnul deputat Vida.

Domnul Vida Iuliu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Amendamentul prezentat de colegul meu are același obiect în principiu, la care se referă și amendamentul de la poziția 104, respectiv, care vizează modul de repartizare a încasărilor din privatizare pe destinații, respectiv, a sumei de 3.560 de miliarde de lei.

Este vorba și de poziția 29 din raportul Comisiilor reunite de buget, finanțe, bănci privind amendamentele admise.

Fac o modificare față de amendamentul inițial în ceea ce privește mărimea sumei care s-a solicitat să fie repartizată pentru sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii, în sensul că solicit majorarea sumei de 80 de miliarde de lei, care este prevăzută în proiectul inițial și în raportul comisiilor, la suma de 300 de miliarde de lei, fără să modificăm totalul, în sensul, sursa necesară de suplimentare de 220 de miliarde de lei să fie acoperită de la diferența de 899 de miliarde de lei, care s-a alocat pentru restructurarea sistemului bancar, respectiv în urma propunerii urmează să fie suma de 899 de miliarde de lei, redusă la 679 de miliarde de lei.

Motivațiile: în curând, în cadrul Camerei Deputaților, printr-un consens total al tuturor partidelor, a fost aprobată o lege care vizează problematica de bază legată de oprirea declinului economic în România și pentru relansarea economiei, și anume, o lege care vizează dezvoltarea și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii.

Această lege, în curând, urmează să fie dezbătută și aprobată și de Senatul României și va constitui un cadru pentru a rezolva și a pune în aplicare un segment esențial din reforma economică.

Pentru finanțarea prevederilor din această lege, care urmărește în mod direct oprirea declinului economic și relansarea economiei românești, necesită fonduri, fapt pentru care am făcut această propunere de suplimentare.

Există un aviz de principiu din partea celor două comisii sesizate în fond și din partea ministrului finanțelor.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Petre Roman:

Stimați colegi,

Vă reamintesc că ceea ce discutăm în acest moment este poziția 103, amendament prezentat de domnul deputat Cîrstoiu.

Dacă aici doriți să interveniți.

Domnul deputat Bejinaru, vă rog.

Domnul Petru Bejinariu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să aduc numai 4 argumente pentru necesitatea susținerii de la bugetul de stat a contribuției părții române la drumul comunal Cacica-Solonețul Nou.

Trimiterea la bugetul local nu este realistă și iată de ce: într-un memoriu semnat de președintele Consiliului județean, domnul Gavril Mîrza, se spune și citesc: "Plata, deci, lucru imposibil de realizat în condițiile în care veniturile proprii și cota de 10% din impozitul pe salarii nu asigură nici finanțarea cheltuielilor la Direcția de protecție a copilului, care se ridică la 50 de miliarde."

Al doilea argument. În județ, unde există circa 1.800 km de drumuri, drumurile sunt într-un stadiu foarte avansat de degradare. Și vreau să fac apel la o idee, și anume: iată că chiar și drumurile care duc la eterna Putnă, la Sucevița sau la Arbore nu mai sunt ospitaliere așa cum sunt de ospitalieri oamenii din Bucovina istorică și eu aș ruga pe colegi să întregească această ospitalitate pentru toți turiștii. Și eu cred că fondurile din turism vor acoperi aceste 6 miliarde, că despre atâta este vorba.

Al treilea argument. Amendamentul cuprins și la 20 și, respectiv, la 25 în 4 poziții este susținut de toți deputații de la Suceava, lucru pe care nu-l menționează în mod expres poziția la 25 și cred că-l susțin și domnii senatori pe care cred că o să-i aud chiar luând atitudine aici.

Și, în sfârșit, al patrulea argument. Și-n anul trecut, în 1998, contribuția părții române la această lucrare a fost tot din bugetul de stat.

Și încă o dată repet: pledoaria noastră este doar pentru 6 miliarde.

Mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Domnul senator Puskas.

Domnul Puskas Valentin-Zoltan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Distins Parlament,

Tot la punctul 103 - pentru că dacă se votează punctul 103, deja 104 nu mai poate modifica sumele prevăzute pentru întreprinderile mici și mijlocii.

În numele Comisiei economice din Senat și în numele Grupurilor reunite ale U.D.M.R. susțin propunerea făcută de domnul deputat Vida, în privința măririi sumei la întreprinderile mici și mijlocii la 300 de miliarde de lei, cu reducerea sumei de la bănci.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Stimați colegi,

Propunerea făcută de către domnul deputat Cîrstoiu privea de fapt, două lucruri: unul - mărirea fondurilor alocate către întreprinderile mici și mijlocii. Dumnealui a propus la 169 de miliarde, iar domnul Vida la 300 de miliarde, prin reducerea sumelor alocate pentru restructurarea Bancorex. Aceasta este o primă chestiune.

A doua chestiune este acordarea de 10 miliarde de lei pentru drumul Cacica-Soloneț.

Dacă vreți să le votăm separat, poate că lucrurile arată altfel.

Întâi am să supun votului dumneavoastră...

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Cer cuvântul, domnule președinte.

Domnul Petre Roman:

Da? Vă rog, domnule ministru.

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Ne declarăm acordul ca suma de la I.M.M.-uri să fie modificată la 300 de miliarde. (Aplauze.)

Din sală:

Cade cupola, domnule.

Domnul Petre Roman:

Deci domnul ministru este de acord cu modificarea sumei la întreprinderile mici și mijlocii de la 80 la 300, da?

Bun.

Atunci, evident, că am să supun întâi votului această propunere care, desigur, văd că întrunește aplauzele dumneavoastră.

Cine este pentru? Cred că este unanimitate.

Acest amendament a fost adoptat. Evident că suntem bucuroși cu toții.

În legătură cu drumul Cacica-Soloneț. Domnul ministru nu este de acord să-l discutăm aici, spunând că ar dori să-l discute la Fondul special al drumurilor. Eu zic să...

Domnul Ion Cîrstoiu:

Domnule președinte, dacă-mi permiteți?

Domnul Petre Roman:

Poftiți, poftiți.

Domnul Ion Cîrstoiu:

Domnule președinte,

Nu poate fi finanțat din Fondul special al drumurilor!

Este drum comunal! Este o obligație între Polonia și România. Nu văd de ce?

Nu vrea domnul ministru. Dar noi ce facem? Rămânem aici să nu dăm cele 10 miliarde?

Domnul Matis Eugen:

Domnule președinte,

Aș dori să-i atrag atenția domnului deputat Cîrstoiu că, în conformitate cu legea prin care funcționează acest fond special al drumurilor, 35% din resursele acestui fond sunt folosite pentru drumuri comunale și județene. Deci se poate discuta acolo despre acest drum.

Mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Domnul ministru Remeș, poftiți.

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Rog pe domnul deputat Cîrstoiu să întoarcă proiectul Legii bugetului la pagina 17, art. 25 alin. 3, iar dacă insistă, eu i-am spus și îi spun colegial, în momentul de față, la anexa 5, dacă nu mă înșel, Suceava are 36 de miliarde și județul Argeș 25. Eu sunt de acord și cu modificarea anexei 5, diminuăm la Argeș cu 10 miliarde și creștem la Suceava cu suma corespunzătoare.

Domnul Petre Roman:

Această dezbatere va dura la infinit.

Vă rog foarte mult, domnule deputat.

Păi, domnule deputat, vă rog să... (Discuții în sală.)

Domnul Ion Cîrstoiu:

Domnule președinte, nu se poate. O asemenea percepție din partea domnului ministru nu se poate, să iei de la un județ și să dai la altul. Eu am spus că este obligația României și acești bani trebuie dați acolo.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Nu. În felul acesta, nu cred că e bine să purtăm discuția. Deci, o să trec la vot. Da, aveți răbdare. Deocamdată avem altceva de votat. (Discuții, rumoare în sală.)

Vă rog, vă rog foarte mult. După ce trecem treaba asta, o să luăm în discuție celelalte.

Domnul Vasile Stan:

Domnule președinte,

Aș dori să atrag atenția domnului deputat că informația pe care v-a prezentat-o este greșită. Să fie foarte clar.

Fondurile de drumuri sunt folosite pentru drumuri naționale și drumuri județene, nu comunale.

Domnul Petre Roman:

Daci propunerea domnului ministru Remeș este ca această chestiune să fie reluată la anexă.

Oricum, eu supun votului, legat de aceste 10 miliarde propuse prin amendament.

Cine este pentru? 100 de voturi pentru.

Împotrivă? 132 de voturi împotrivă.

Abțineri? 13 abțineri.

Deci, nu s-a acceptat.

Oricum, reținem sugestia făcută de domnul ministru Remeș.

În continuare, este amendamentul de la pozițiile 104-105; nu mai este cazul, pentru că s-a adoptat. Poziția 106...

Doriți să interveniți la poziția 106? Domnul senator Cârciumaru. Dar nu văd amendamentul. De la Comisia de sănătate, domnule senator?

Domnul Ion Cârciumaru:

De la poziția 59.

Domnul Petre Roman:

Poziția 59? Păi, e mult în urmă aceea, domnule senator.

Domnul Ion Cârciumaru:

Aceea este.

Domnul Petre Roman:

Nu ne putem întoarce în urmă. Îmi pare rău.

Deci cel cu dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii s-a tranșat. Mai rămâne de la poziția 108.

Domnul senator Oprea. Nu e în sală? A renunțat?

Domnul Gheorghe-Romeo-Leonard Cazan:

Pentru poziția 107, v-aș ruga, domnule președinte.

Domnul Petre Roman:

La care doriți să interveniți? La poziția 107? Poziția 107, da?

Domnul Gheorghe-Romeo-Leonard Cazan:

Deci, la poziția 107, pe text, se vorbește de (citim din pagina de jos) programele de restructurare și reformă aprobate de Guvern în anii 1998 și 1999. Deci, în articolul din buget se referă numai la 1998. Ar însemna că în 1999 nu se aprobă nici un program, nu se rezolvă nici o rețetă.

Domnul Petre Roman:

Am înțeles.

Domnul ministru Remeș.

Domnul Decebal-Traian Remeș:

În momentul când noi am formulat articolul, era un adevăr perfect, pentru că avem hotărârile aprobate în 1998.

Ultima sumă, în varianta prezentată de noi, pe urmă modificată în comisie, se referea la Bancorex, era insuficientă, dar și aceea era aprobată anul trecut. Acum trebuie să reformulăm textul și să venim, din cele 3.560 de miliarde să spunem că sunt 3.340 de miliarde pentru hotărâri aprobate anul trecut și 220 de miliarde, acelea pe care acum le-am aprobat ca suplimentare pentru I.M.M.-uri, sunt din 1999. Pentru celelalte am făcut trimitere exact la hotărâri de guvern ale lui 1998, dar nefinanțate, pentru industrie, pentru agricultură, pentru apărarea națională. Eximbank - recapitalizarea - este în textul Legii bugetului de anul trecut și reforma sistemului bancar este în Ordonanța de înființare a Agenției de Valorificare a Activelor Bancare.

Deci, textul îl vom modifica, dar numai pentru 220 de miliarde. Atât am hotărât noi, printr-un vot anterior, în 1999.

Domnul Petre Roman:

Deci, ce anume modificare credeți că e utilă? Sau fără modificare?

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Modificăm și vom spune: 3.340 de miliarde, conform hotărârilor din 1998, și 220 de miliarde, pe care le mai specificăm, o dată în plus, suplimentarea la I.M.M.-uri, aprobată cu votul anterior.

Domnul Petre Roman:

Bun. Acesta e deja aprobat. Nu mai are nici un rost să intervenim. De acord. Aceasta este limpede.

Ceea ce spunea domnul - iertați-mă - deputat Cazan era ca măsurile de restructurare și reformă să se refere nu numai la obiectivele din 1998, ci și la cele din 1999.

Deci putem pune și 1999, nu ne deranjează, cu defalcarea respectivă.

Domnul Gheorghe-Romeo-Leonard Cazan:

Fără defalcare.

Domnul Petre Roman:

Păi, fără defalcare... Nu, defalcare se referă la întreprinderile mici și mijlocii și nu la celelalte. De acord. Corect.

Deci acest amendament de redactare cred că nu pune o problemă, dar el face parte din modificarea de redactare pe care am aprobat-o deja, cu specificarea "1999". De acord.

Atunci, vă supun votului art. 20 lit. d), în forma amendată.

Cine este pentru?

Domnul Andreiu Oprea:

Domnule președinte, dacă îmi permiteți.

Domnul Petre Roman:

Păi, v-am citat, dar mi s-a spus că ați retras amendamentul, că nu erați aici.

Domnul Andreiu Oprea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Sunt de acord și eu. De fapt, am votat pentru suplimentarea sumelor la I.M.M.-uri, cu toate că în comisii se votase menținerea textului inițial.

Vă supun atenției o situație nou creată, prin apariția Agenției Naționale pentru Dezvoltarea și Implementarea Programelor de Reconstrucție a Zonelor Miniere. Găsesc că aici este cazul ca această agenție să fie prevăzută și cu sume la dispoziție, pentru a face efectiv această reconstrucție și dezvoltare pe zonele miniere, pentru că este absolut necesar să prevenim și să reconsiderăm aceste zone, din care - iată - avem destul de multe necazuri.

De aceea, propun ca din suma care rămâne pentru restructurarea sistemului bancar, care oricum nu ajunge pentru restructurarea în întregime a sectorului bancar, să fie alocate 208 miliarde de lei pentru această agenție, pentru aceste acțiuni pe bază de programe și proiecte în reconstrucția zonelor miniere.

Susțin aceasta pentru că graba mare pentru restructurarea sistemului bancar și, în special a Bancorex-ului, mi se pare că nu e cea mai bună soluție, întrucât noi avem informații doar din presă și, în general, din mass-media.

Consider că această restructurare a sistemului bancar și alocarea unor sume foarte importante trebuie să le facem după o analiză foarte clară din partea noastră.

Și atunci, până când o anchetă condusă de Comisiile de buget-finanțe, a Camerei și a Senatului, nu se realizează, propun ca această alocare de sume suplimentare să se facă într-o fază ulterioară, după ce am parcurs această anchetă, prin care să fim foarte bine informați.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Domnule senator,

Acesta este amendamentul dumneavoastră, personal, înțeleg, da? Nu e al comisiei, că așa figurează.

Domnul Andreiu Oprea:

E amendamentul meu, personal.

Domnul Petre Roman:

Bun. Acum aș vrea să fac o precizare. Noi am tranșat, prin vot, ca 220 de miliarde suplimentar...

Domnul Andreiu Oprea:

Domnule președinte, dacă îmi permiteți.

Domnul Petre Roman:

Poftiți. Domnule senator, nu vreau să fac o discuție între mine și dumneavoastră. Eu nu fac altceva decât să sintetizez, pentru informarea corectă a plenului, da?

Deci noi am votat deja ca să fie suplimentat cu 220 de miliarde bugetul întreprinderilor mici și mijlocii. În consecință, sursa la care vă referiți dumneavoastră nu mai există.

Domnul Andreiu Oprea:

Ba există, pentru că, inițial, s-a stabilit pentru restructurarea sistemului bancar suma de 899 miliarde. În cazul în care se satisface și acest amendament pe care l-am supus acum, suma pentru Bancorex sau pentru restructurarea sistemului bancar va fi de 371 miliarde.

Domnul Petre Roman:

Mai bine o scoateți, cu totul.

Din partea comisiei, domnul deputat Partal.

Domnul Petre Partal:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnul senator a propus amendamentul în nume personal. Comisia, când a discutat situația respectivă, a hotărât, în mod clar că suma care trebuie acordată sistemului bancar era, la momentul acela, de 899 miliarde. Acum constatăm că există o micșorare a acestei sume, acceptată de toată sala, la care și comisia își dă acordul. Dar, mai departe, a încerca să mai diminuăm această sumă este un lucru care deja cred că nu mai trebuie luat în discuție. O să dau un singur argument, pentru că nu este cazul acum să vorbim despre sistemul bancar din România. Chiar dacă au apărut doar câteva informații în presă sau la știri - să le spunem -, situația este mult mai bine prezentată în raportul Băncii Naționale, pe care fiecare dintre noi l-am primit și unde se spune următorul lucru: "Situația creditului intern în România este următoarea: sunt acordate 52.000 de miliarde credite și sunt clasificate la pierderi 26.000 de miliarde".

Asta este situația sistemului bancar din România.

Și dacă mergem mai departe, o să constatăm că, din cele 52.000 de miliarde, doar 5.600 de miliarde sunt credite sigure, standard, care se pot încasa imediat și care își urmează evoluția normală. Gradul de solvabilitate al sistemului bancar este doar de 10,64%, potrivit raportului Băncii Naționale.

Această discuție va trebui să o facem pe baza unor situații, a unor rapoarte pe care Banca Națională ni le va pune la dispoziție.

Propun Parlamentului ca, într-o ședință comună, să discutăm acest lucru, dar să nu facem speculații că am dat prea mult 899 de miliarde la Bancorex, că nu asta este realitatea. Și avem o răspundere foarte mare pentru sistemul bancar din România.

Eu înțeleg, sunt probleme peste tot, în învățământ, în agricultură și ați văzut că, de fiecare dată, ne-am gândit că lucrurile nu sunt prea grozave, dar dacă sistemul bancar din România cade, să ne gândim că sunt 32.000 de miliarde banii populației, economii ale populației la bănci, să ne gândim că Guvernul este împrumutat 20.000 de miliarde la bănci, să ne gândim că pasivele externe, depunerile în băncile românești, sunt de peste 20.000 de miliarde de lei.

Iată, deci, consecințele căderii sistemului bancar din România.

Am tot respectul pentru colegul nostru care a făcut un amendament de a îmbunătăți situația undeva, dar să nu ne jucăm cu cuvintele, atunci când vorbim de sistemul bancar.

Comisia propune să rămână lucrurile așa cum au fost.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În anexa la raport, anexa nr. 1, amendamente admise, pagina 14 poziția 29, se află amendamentul comisiei la art. 20 lit. d).

Domnule președinte,

Ca să puteți să supuneți la vot acest text, el trebuie reamenajat, în raport cu modificările care s-au propus aici.

Deci, pe de o parte, s-a majorat de la 80 la 300 de miliarde sprijinul pentru întreprinderile mici și mijlocii, s-a vorbit despre programe de restructurare și din anul 1999 și s-a mai făcut încă o propunere, astfel încât cred că inițiatorul și comisia ar trebui să reamenajeze textul și, atunci când îl supuneți la vot, să fie foarte clar. Pentru că am impresia că se va crea o confuzie în legătură cu exprimarea votului.

Domnul Petre Roman:

Aveți dreptate. Eu am să vă citesc, așa cum am înțeles eu: "Fondul la dispoziția Guvernului, constituit din vărsăminte din privatizare, în sumă de 3.560 miliarde lei pentru susținerea programelor de restructurare și reformă, care au fost aprobate de către Guvern în anul 1998 și 1999.

Sumele se vor aloca pentru: industrie - 1.881 miliarde lei, agricultură și industrie alimentară - 500 miliarde lei, sprijinirea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii - 300 miliarde lei, pe bază de programe și proiecte, recapitalizarea Băncii de Export-Import "Eximbank" - 200 miliarde lei, iar diferența de 679 miliarde lei pentru restructurarea sistemului bancar".

De acord? Acesta este textul pe care îl votăm.

Domnul Andreiu Oprea:

Vă rog, supuneți la vot și amendamentul meu.

Domnul Petre Roman:

Domnule senator, o vom face, fără îndoială, dar eu m-am referit...

Domnule senator, nu v-am dat cuvântul, da? Vă rog.

Nu am spus că nu voi supune la vot amendamentul dumneavoastră. Nu am făcut această precizare.

Domnul deputat Șteolea.

Domnul Petru Șteolea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu șiut, am avut, așa, o mică revelație, atunci când s-a prezentat de către domnul senator Oprea amendamentul său. Susțin acest amendament, fiindcă este o necesitate ca reconstrucția zonelor miniere să poată avea suportul financiar necesar. Sunt acele programe care s-au întocmit, programe de care s-a făcut vorbire atât în Valea Jiului, atât în Munții Apuseni, atât în zona Baia Mare și care sunt așteptate. Sunt proiecte concrete, sunt programe concrete, sunt oameni care au acceptat ca mod de restructurare a domeniului minier, în varianta Ministerului Industriilor, să purceadă la așa ceva. Spuneam că este o revelație faptul că ajungem la constatarea că ceea ce înseamnă fondurile propuse, proiectate pentru restructurarea bancară nu au o fundamentare solidă, clară.

Dacă, în momentul de față, comisiile noastre - și s-a exprimat aici acest punct de vedere - gândesc să analizeze situația restructurării acestor bănci, în momentul în care noi gândim și proiectăm să acordăm niște fonduri, fără a avea oglinda clară a ceea ce este acolo, este un serios semn de întrebare.

De aceea, susținerea mea este pe a accepta această repartizare, în sensul în care a fost făcută de domnul senator Oprea; este o necesitate, este un lucru absolut sigur și dimensionat. Dincolo nu avem o dimensiune clară.

Probabil vom avea o oglindă clară a ceea ce se întâmplă acolo, dar în viitor. Pe ceva ce nu este clar, este anormal să alocăm niște fonduri.

Mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Domnul deputat Tabără, tot la acest amendament, da?

Vă rog.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Cred că nimeni nu poate contesta faptul că o restructurare, privatizare, tehnologizare nu poate să fie făcută fără să se aloce surse importante de bani. Dar vin și vreau să fac o continuitate la ceea ce spuneam la discuția generală pe lege: că surse importante destinate restructurării sau acoperirii găurilor negre de la unele bănci cu capital de stat, mi se pare anormal pentru această etapă. Și spun acest lucru, având în vedere faptul că, nici până la această dată, nu se cunoaște exact care este, de altfel, cauza pentru care s-au înregistrat aceste pierderi uriașe, atât la Banca Agricolă, cât și la Bancorex.

Eu vă propun, stimați colegi, de a nu repartiza acești bani pentru Bancorex și pentru alte bănci până când, în plenul Parlamentului, nu se va analiza un raport clar asupra ceea ce înseamnă volumul creditelor neperformante, unde au fost date aceste credite, care sunt salariile din sistemul bugetar, care sunt dividendele care s-au luat în sistemul bugetar și care sunt, de altfel, elementele care au dus la aceste pierderi. Pentru că altfel riscăm ca, în fiecare an, să venim și să completăm, și să extragem din economia națională atât valorile materiale, cât și cele circulante, pe cere le-am putea da în alte părți.

Rog ca acest capitol al destinației unor fonduri pentru acoperirea acestor pierderi, să nu le aprobăm astăzi, în Parlamentul României.

Domnul Petre Roman:

Nu e posibil să adoptăm un asemenea punct de vedere, câtă vreme el nu este cuprins într-un amendament.

Domnul Valeriu Tabără:

Este amendament, domnule președinte.

Domnul Petre Roman:

În orice caz, noi rămânem, deocamdată, pe amendamentul în discuție.

Poftiți, domnul deputat Popa.

Domnul Nicolae Popa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sunt unul din cei care susțin amendamentul domnului senator Oprea, pentru că, într-adevăr, dânsul a fost primul parlamentar, ca să spun așa, care s-a gândit la zonele defavorizate, la aceste programe de restructurare în zonele miniere, deci în acele zone unde este o zonă monoindustrială, unde este o viață extraordinar de grea și este o nesiguranță totală a locurilor de muncă și a zilei de mâine.

Din acest punct de vedere, eu aș vrea să vă spun că nu sunt de acord cu distinsul meu coleg, domnul Partal, care susține, cu o vehemență de neînțeles, această susținere a băncilor, dacă vreți și a sistemului bancar.

Eu aș vrea să vă spun că sunt foarte revoltat de ceea ce se întâmplă în sistemul bancar, pentru că, dincolo de faptul că ar fi finanțat anumite sectoare de activitate și nu și-a mai recuperat creditele acordate, totuși, băncile se scaldă într-o opulență extraordinară. Și, dacă ne uităm numai la sediile pe care le-au construit, la logistica pe care o au acolo și toate dotările pe care le au în aceste bănci, dați-mi voie să vă spun că mă îndoiesc că ele ar avea nevoie de aceste credite, pe care noi trebuie să le acordăm, în disprețul total pentru niște sectoare importante care au nevoie de aceste credite. Sigur că mă refer la agricultură, mă refer la învățământ, la sănătate și, nu în ultimul rând, la capitalul autohton, deci la întreprinderile mici și mijlocii.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Da. Cred că e nevoie și de punctul de vedere al aceluia care ar trebui să gestioneze aceste fonduri, domnul ministru Berceanu.

Domnul Radu Berceanu -ministrul comerțului și industriei :

În legătură cu această chestiune, pot să vă spun că există niște sume în cele alocate acolo - 300 și vreo 80 de miliarde - care au și o componentă care merge în direcția zonelor defavorizate. De asemenea, în suma de 1.800 de miliarde pentru restructurare sunt unele din programe care au o componentă către zonele defavorizate.

Deci anumite părți din aceste sume merg în această direcție.

Cu alte cuvinte, cred că dacă rămânem la soluțiile de acum, fără să existe niște posibilități extraordinare, pentru că ele sunt legate de sumele de la buget, în zonele defavorizate vor fi niște programe care vor putea dezvolta locuri de muncă și vor rezolva unele dintre problemele sociale ale zonei.

Domnul Petre Roman:

Atunci,...

Domnule senator, trebuie să ajungem să avem înțelegere pentru toate amendamentele, nu numai pentru acelea care ne privesc pe noi, da?

Domnul Andreiu Oprea:

Se pare că situația se poate rezolva, în sensul ca, din suma de 1.881 miliarde pentru sectoarele industriei, să se specifice că 208 miliarde reprezintă această sumă pentru programul de reconstrucție a zonelor miniere și e rezolvată. Nu se modifică nici o cifră, doar se precizează clar poziția pentru această agenție. Pentru că, domnilor, această agenție trebuie să plece imediat la lucru. Trebuia să plece de ieri, de alaltăieri, imediat după greva minerească.

Adică să se vadă acolo, în județele cu acest sector foarte important, că deja se mișcă ceva. Or, dacă de la minister se așteaptă aprobare ca această agenție să intre în funcțiune, se pierde timp și o birocrație inutilă.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Nu. Domnul ministru Berceanu a precizat că există două surse separate, din care dumnealui intenționează să realizeze programele care privesc zonele miniere defavorizate.

Oricum, rămâneți pe poziția să punem la vot amendamentul, domnule senator Oprea, da?

Deci supun votului amendamentul domnului senator Oprea.

Cine este pentru? 118 voturi pentru. Mulțumesc.

Împotrivă?

În momentul acesta, nu avem cvorum.

Să vedem, poate mai intră ceva colegi.

Voi repeta. Observația făcută de un coleg este următoarea: domnul Oprea, în final, și-a modificat propriul amendament, în sensul că acele 208 miliarde să fie incluse în rândul celor 1.881 miliarde, da? Domnule senator?

Deci, domnule senator, amendamentul, mă rog, propunerea finală pe care ați făcut-o este ca - care e o rearanjare - cele 208 miliarde să fie incluse în cele 1.881.

Mai repetați, o dată, vă rog.

Domnul Andreiu Oprea:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Eu am făcut, inițial, propunerea ca această sumă să fie din scăderea alocațiilor pentru restructurarea băncilor.

Dacă aceasta nu se poate și, mai ales, corelată cu intervenția domnului ministru al industriilor, atunci propun ca această sumă pentru Agenția de Restructurare Minieră să fie din suma alocată.

Domnul Petre Roman:

Da, din cele 1.881 de miliarde. Am înțeles.

Poftiți, vă rog, domnule deputat.

Domnul Gheorghe-Romeo-Leonard Cazan:

Eu nu vreau să infirm propunerea domnului senator, dar vreau să vă aduc la cunoștință că toți banii, 1.881 de miliarde sunt deja dați la industrie pe hotărâri aprobate.

Deci, pe hotărâri aprobate deja de Guvern sunt toți banii dați. Am aici toate hotărârile.

Domnul Petre Roman:

Domnul ministru Berceanu, poftiți.

Domnul Radu Berceanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu am mai spus că acești bani - are dreptate domnul deputat - sunt repartizați, sunt listele făcute încă de anul trecut, pentru că ei au fost alocați, ca să spun așa, și anul trecut și, neintrând sumele respective de la privatizare, au rămas numai programele aprobate, dar nu și sumele.

Ceea ce am spus eu este că printre aceste programe sunt o serie de componente care merg în direcția unor rezolvări și din zonele defavorizate. Deci, cu alte cuvinte, indirect, în interiorul acestor sume sunt cuprinse părți care ajung să realizeze anumite lucruri în zonele defavorizate, dar nu se poate...

Din sală:

Care sunt alea?

Domnul Radu Berceanu:

E vorba de cele de la minerit, dar nu se poate pune aceeași sumă de două ori, pentru aceeași cheltuială. Deci suma de 1.881 de miliarde rămâne în conformitate cu legea. Noi nici nu putem să cheltuim acești bani pentru orice fel de lucruri.

Domnul Remeș mai adineauri a citat că sunt un număr de posibilități pentru sumele provenite din privatizare și nu orice fel de posibilități, și această sumă de 1.881 de miliarde are nu număr de programe care sunt în zonele miniere, are un număr de programe care sunt pentru întreprinderi care realizează alte componente pentru minerit, dar care se află în zonele miniere - mă refer la diverse produse care se folosesc în minerit și așa mai departe - deci, care ajung în zone defavorizate și creează acolo locuri de muncă, creează o situație mai bună, deci se cheltuiesc în direcția zonelor defavorizate, dar nu le putem muta dintr-un loc în altul.

Domnul Petre Roman:

Am înțeles.

Domnule senator,

Se pare că propunerea dumneavoastră ultimă nu poate fi adoptată pur și simplu dintr-un viciu de legalitate.

Fiecare crede că are soluția, numai că noi avem de făcut un singur lucru. Avem de supus la vot un amendament.

Domnul Andreiu Oprea:

Domnule președinte,

Am înțeles că există ordonator de credite separat: Ministerul Industriei și această agenție. Figurează ca ordonator separat de credite. Nu se poate accepta, sau cel puțin eu nu pot accepta ca sumele care trebuie să le cheltuie un ordonator de credite să fie prevăzute la celălalt ordonator de credite. Deci, eu doresc această separare, că fiecare trebuie să lucreze pe un program și să aibă la dispoziție sumele sau bugetul pe care trebuie să i-l conferim, pentru că, altfel, intrăm tot în această birocrație specific românească.

Domnul Petre Roman:

Domnule senator,

Problema e simplă: dacă doriți să supun la vot, trebuie să supun la vot amendamentul în forma inițială. Asta este singura soluție. Dezbaterile s-au încheiat, lucrurile sunt clare. Noi avem, conform regulamentului, de supus votului dumneavoastră un amendament. Din ceea ce s-a spus aici, rezultă că el nu poate fi supus decât în forma inițială, adică a se lua din banii de la Bancorex sau de la restructurarea sistemului bancar, ca să zicem în general.

Altă soluție nu există.

Doriți să mai interveniți, domnule ministru? Nu.

Deci acum, întrucât au revenit mulți colegi în sală, revin asupra propunerii de a vota.

Cine este pentru acest amendament? Vă rog să ridicați mâna. (Discuții aprinse.) 88 de voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Din sală:

Erau mult mai multe. (Discuții aprinse.)

Domnul Petre Roman:

Eu n-am făcut decât să număr exact, așa că... (Comentarii.)

137 de voturi împotrivă.

Abțineri? 19 abțineri.

Deci, amendamentul a fost respins.

Eu aș vrea să nu facem legătura între votul asupra unui amendament și problema în sine. Problema Bancorex este clar că există și, bineînțeles că, cu toții am convenit că trebuie lămurită, dar să nu facem confuzia între cele două chestiuni, da? Asta este tot ceea ce cred că trebuie.

Vă mulțumesc.

Acum vă citesc forma în care a rămas, în acord cu inițiatorul: "La partea de cheltuieli a bugetului de stat se stabilesc și se utilizează pe bază de hotărâri ale Guvernului fondul de la dispoziția Guvernului, constituit din vărsăminte din privatizare, în suma de 3.560 miliarde lei, pentru susținerea programelor de restructurare și reformă aprobate de către Guvern în anii 1998-1999. Sumele se vor aloca...

Domnul Acsinte Gaspar:

Nu este corect?

Domnul Petre Roman:

Nu, nu, este; fraza corespunde cu începutul articolului, uitați-vă bine!

Sumele se vor aloca pentru sectoarele:

  • industrie - 1.881 miliarde lei;
  • agricultură și industrie alimentară - 500 miliarde lei;
  • sprijinirea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii - 300 miliarde lei pe bază de programe și proiecte;
  • recapitalizarea Băncii de Export-Import - Eximbank - 200 de miliarde lei;
  • diferența de 679 miliarde lei pentru restructurarea sistemului bancar.

Vă supun votului aceasta formulă.

Cine este pentru? 167 de voturi pentru. Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 72 de voturi împotrivă.

Abțineri? 27 abțineri.

În felul acesta art. 20 lit. d) a fost adoptat.

Vă mulțumesc.

Ne întoarcem acum la art. 18.

Domnul Acsinte Gaspar:

Este un alineat nou.

Domnul Petre Roman:

Ce alineat nou mai e?

Domnul Acsinte Gaspar:

La articolul 20 este un alineat nou propus de comisii, la pagina 155.

Domnul Petre Roman:

E adevărat, vă rog să mă scuzați. Este un alineat nou, propus de Comisiile de buget-finanțe, poziția nr. 30, la amendamente acceptate.

Poftiți, domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În legătură cu alin. 2 care se propune a fi introdus la art. 20 eu am două observații: prima se referă la faptul că se propune, potrivit prevederilor art. 27, o trimitere la ultima frază.

Domnule președinte,

Potrivit normelor de tehnică legislativă trimiterile în cuprinsul legii se fac totdeauna la titlul legii, la capitol, la secțiuni, la articole sau la alineate. Niciodată nu se face trimitere la ultima frază dintr-un articol. Ca atare, v-aș propune, ca să fie potrivit prevederilor articolului 27 din Ordonanța de urgență a Guvernului și să-i trecem numărul 14/1998 și pe urmă să-i dăm titlul. Vreau însă să fac următoarea remarcă, și anume, că bugetul pe anul 1998 a suferit două rectificări: prin Ordonanța nr. 14 și prin Ordonanța nr. 48.

Să ne spună ministrul finanțelor dacă nu este cazul ca referirile să se facă la ambele ordonanțe sau numai la ultima Ordonanță nr. 48 și nu la Ordonanța nr. 14.

Domnul Petre Roman:

Domnul ministru Remeș.

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Ne însușim observația făcută de domnul deputat Gaspar.

Tăiem ultima frază și este vorba doar de Ordonanța nr. 14.

(În acest moment conducerea ședinței este preluată de domnul senator Cristian Dumitrescu - vicepreședinte al Senatului.)

Domnul Ion Solcanu:

A mai fost o întrebare.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Supunem la vot articolul 20 alin. 2 nou, în amendarea propusă de domnul deputat Gaspar.

Cine este pentru? Mulțumesc. Majoritate de voturi.

Voturi împotrivă? Abțineri?

A fost adoptat.

Articolul în întregime.

Domnul Ion Solcanu:

Procedură.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Da, vă rog. Procedură, domnul senator Solcanu.

Domnul Ion Solcanu:

Domnule președinte de ședință,

Nu putem adopta un articol de lege numai prin simpla dumneavoastră constatare că au votat majoritatea, fără a se specifica numărul majorității și cei care votează împotrivă sau abțineri. (Vociferări, comentarii aprinse.)

Dacă dumneavoastră mai și comentați, cerem cvorumul și atunci veți vedea că încheiem lucrările. Dacă nu doriți să colaborăm în mod corect și doriți să obstrucționăm, o putem face. Dar haideți să respectăm regulamentul.

Deci, domnule președinte, solicit să numărați voturile.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Aveți dreptate, domnule senator, mai ales că este vorba de articol în ansamblul său. Haideți să spunem că atunci când votăm un amendament este una, dar la un articol, în ansamblul său, pentru stenogramă este corect să procedăm așa.

Deci, supun la vot articolul 20 în ansamblul său.

Voturi pentru? 182 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 64 de voturi împotrivă.

Abțineri? 8 abțineri.

Mulțumesc.

Articolul 20 a fost adoptat.

Ne întoarcem la art. 18 alin. 2.

S-au făcut discuțiile, s-au făcut dezbaterile și dau cuvântul domnului deputat Popescu.

Domnul Dumitru Popescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Doresc să susțin amendamentul de la poziția 95 privind suplimentarea alocațiilor bugetare pentru acțiuni economice la Ministerul Industriei cu 1.000 de miliarde lei, destinate, în principal, sectorului minier.

Situația actuală în acest sector este rezultatul unei evoluții de zeci de ani, cu acumulări de plusuri și minusuri pe care le constatăm cu toții. Situația se caracterizează prin condiții materiale, problematică socială, tehnologie și chiar educație, aspecte despre care s-a vorbit foarte mult în ultima lună. Această situație ar putea fi îmbunătățită cu două condiții: întâi, statul să dea sprijin pentru soluționarea problemelor în sectorul minier și să nu-și ia mâna de pe aceste întreprinderi. Este și o obligație morală, pentru că statul a încasat impozite de la unitățile miniere și de la unitățile din economie care au funcționat cu produsele miniere, timp de zeci de ani de zile.

De asemenea, problema rentabilizării în sectorul miner care se pune și trebuie rezolvată, firește, în cel mai scurt timp, inclusiv prin oprirea unor sectoare și mine care n-au perspective de rentabilizare, să nu fie soluționată pompieristic. Nu se poate rezolva nici într-o lună, nici într-un an, deci este nevoie de programe eșalonate, pe un timp de 3-4 ani, la acele unități care au, într-adevăr, perspective de rentabilizare și aceste perspective sunt conturate prin studii de specialitate.

Ar fi o crimă să abandonăm un miliard de tone de huilă în Valea Jiului, doar pentru că acum acolo sunt pierderi.

Aceste pierderi pot să dispară dacă vom schimba utilajele, dacă vom reorganiza activitatea, dacă vom dubla productivitatea muncii și pentru aceasta trebuie bani. Trebuie finanțate programe de restructurare, de dotare, modernizare.

Pentru aceasta am propus o suplimentare la poziția respectivă cu 1.000 de miliarde lei, prin două componente, ca surse: 500 miliarde din taxe vamale, creșterea veniturilor din taxe vamale și 500 de miliarde prin creșterea vărsămintelor din privatizare.

Eu susțin că acestea sunt posibile.

Firește, comisiile de resort au respins amendamentul și au spus că nu sunt acești bani.

Cred că sunt rezerve pe care comisiile și Ministerul Finanțelor nu le iau în considerare și dau 3 exemple:

1. Este inadmisibil ca ministerul de resort să refuze majorarea taxelor vamale atunci când în ultimii doi ani statul român a pierdut 170 de milioane de dolari numai prin scutirea de taxe vamale la importurile de autoturisme, peste 50% dintre acestea fiind, de fapt, la mâna a doua;

2. Este, de asemenea aproape sau cel puțin jenant pentru minister ca să accepte să nu se mărească veniturile din taxe vamale, atunci când colonei și generali din structuri care aparțin autorității statale coordonează acte de contrabandă și nu cu valiza, ci cu vaporul sau cu avionul.

3. Guvernul este într-o situație delicată atunci când a dat mandat Fondului Proprietății de Stat să vândă Întreprinderea de Mașini Grele București cu 0,5 milioane dolari, după care Fondul Proprietății de Stat a plătit investitorului norvegian 15 milioane de dolari, transfer de tehnologie. Este evident că în toate aceste lucruri putem acționa mai bine cu venituri suplimentare pentru stat și pentru buget.

Aș încheia cu un argument care aș ruga să fie comentat de către unul dintre cei doi miniștri prezenți, și anume, faptul că această suplimentare, cerută de Ministerul Industriilor și justificată, fundamentată de specialiști, a fost dezbătută în ultima ședință de Guvern din decembrie 1998, a fost însușită; dar din păcate, în aceeași zi, bugetul, proiectul de buget s-a depus la Parlament, fără ca cifra să fie modificată.

Vă mulțumesc și vă rog să votați în sprijinul acestei propuneri.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Bud.

Domnul Nicolae Bud:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnilor miniștri,

Vă solicit respectuos îngăduința ca în puține cuvinte să susțin și eu acest amendament de la poziția 95 din raportul de amendamente respinse, anume, suplimentarea alocațiilor bugetare pentru sectorul industrie cu 1.000 de miliarde de lei.

Pentru început aș spune că nu pot decât să regret faptul că domnul președinte al Senatului, Roman, nu este și nu conduce în continuare lucrările acestei dezbateri, dat fiind faptul că Domnia sa cunoaște foarte bine această problematică și, prin deplasările sale prin județele țării și nu în ultimă instanță în Maramureș, a avut ocazia să cunoască aceste realități la fața locului, atât din cele văzute, cât și din cele realizate prin discuțiile cu sindicatele.

Ce mă îndeamnă pe mine și care sunt motivele pentru care vin în fața dumneavoastră pentru a vă solicita acest vot pozitiv?

În primul rând, mă îndeamnă faptul că distinsul ministru al industriei și comerțului, domnul Radu Berceanu, revendică, pe bună dreptate, în toate pozițiile pe care le-a luat Domnia sa, sume sporite, deoarece în caz contrar nu va putea fi realizat programul de restructurare, spune Domnia sa.

În al doilea rând, eu nu pot să zic că rămâne impasibil la solicitarea maramureșenilor, la solicitarea sindicatelor din Maramureș, și-i aduc aminte domnului ministru Remeș că, înainte de a fi ministru al finanțelor, este parlamentar de Maramureș și, în această idee, noi dorim să-i protejăm și imaginea Domniei sale, anume, că sindicatele ne trimit - în calitatea noastră de parlamentari, și nu numai de parlamentari - strigăte de disperare în legătură cu restructurarea industriei în Maramureș, și, în special, a industriei extractive.

În al treilea rând, al treilea motiv este faptul că există - așa după cum s-a mai afirmat la acest microfon și cei doi miniștri, ministrul de finanțe și ministrul industriei și comerțului, pot confirma sau infirma acest lucru - există, să zic, o corespondență, așa, între Ministerul Finanțelor și Ministerul Industriei și Comerțului, legat de subiectul acesta a 1.000 de miliarde.

În această idee, cu îngăduința dumneavoastră v-aș ruga ca, foarte pe scurt, să-mi permiteți să aduc și niște argumente tehnice, deci de natură tehnică, care ar veni să se plieze confortabil pentru susținerea mea la acest microfon.

Noi, P.U.N.R.-ul, credm că în România dezvoltarea acestei industrii extractive a urmărit continuarea lanțului productiv al extracției cu stadii de prelucrare a materiilor prime autohtone, astfel încât să nu devenim, în contextul economiei mondiale, o sursă de materii prime care, mai devreme sau mai târziu, se epuizează, și o piață de desfacere pentru produse finite și semifabricate din alte țări.

Indiferent de structura și nivelul de dezvoltare economică, o astfel de politică este urmărită cu asiduitate, în forme mai mult sau mai puțin transparente, sesizabile de către fiecare țară. Noi suntem de acord - și confirm și cu această ocazie - cu punctele de vedere exprimate de distinsul ministru al industriei și comerțului și suntem și noi pentru reducerea și/sau închiderea capacităților de producție în industria extractică, pe baza unor programe de restructurare a căror finalitate să vizeze, în primul rând, diminuarea subvențiilor unor activități cu pierderi, - trebuie în continuare abordată, noi credem acest lucru, - însă prin prisma necesarului de materii prime și energie, pe care l-ar solicita o posibilă relansare a economiei în România.

În următorul rând, noi credem că judecarea restructurării sectorului extractiv al industriei doar prin prisma unei cereri restrânse în condițiile actualei recesiuni economice din România reprezintă o abordare pe termen scurt care ar putea avea efecte negative pe termen mediu și lung, în cazul în care creșterea economică durabilă a României va impune un surplus de producție în domeniul industriei extractive.

Asigurarea acestui surplus, credem noi, cel puțin prin importuri într-o perspectivă de câțiva ani, este practic îndoielnică și imposibilă, dat fiind faptul că restricțiile impuse de deficitul balanței de plăți externe și cel al balanței comerciale se intensifică în mod îngrijorător.

De asemenea, în consecință, nu considerăm a fi de neglijat o soluție prin care o activitate în creștere, în anumite ramuri ale industriei extractive, chiar în condițiile înregistrării unor pierderi și, implicit, a subvenționării, să poată fi oportună prin efectele favorabile de propagare în economie ca urmare a creșterii eficienței la prelucrarea materiilor prime, având loc un proces de compensare între firme cu niveluri de performanță economică diferite.

Închei prin a spune că în acest mod subvenția, atât de blamată de unii economiști, a economiei de piață, dar practicată în mod rațional și în țările dezvoltate, cu caracter de excepție, în scopul stimulării externalităților pozitive, poate constitui un element de politică economică sănătoasă, într-un mediu concurențial compatibil cu mecanismele de creștere ale eficienței.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Barbaresso.

Domnul Emanoil-Dan Barbaresso:

Doamnă președintă,

Domnule președinte,

Onorați colegi,

Vin să susțin amendamentul domnului senator Constantin Dan Vasiliu care, printre altele, solicită 658 de miliarde, adică 577 de miliarde pentru cumpărarea cantității de 150 tone de apă grea și restul de 80 de miliarde pentru activități cu profil nuclear, cuprinse în programul de restructurare a Regiei Autonome pentru Activități Nucleare.

Acest lucru îl solicit, în primul rând ca deputat de Mehedinți și mă alătur domnului senator Mortun și domnului deputat Raicu, ambii reprezentând Mehedinți-ul, dar și din alte considerente. Menținerea în funcție a Uzinei de apă grea de la Drobeta-Turnu Severin are o importanță capitală pentru dezvoltarea energetică nucleară în România.

Suntem singura țară din Europa care posedăm un sistem integral de producere a energiei nucleare având: materia primă, fabricarea de combustibil radioactiv pentru energia atomo-nucleară, institute de cercetare nucleară și centrale atomo-nucleare. Acestea sunt răspândite în județele Argeș, Brașov, Mehedinți, Constanța, precum și în zonele extractive de extragere a minereurilor radioactive.

Deci nu mă fac numai tribunul județului Mehedinți, ci tribunul tuturor care lucrează în sectorul nuclear.

Ruperea unei singure verigi din acest lanț va avea repercusiuni incalculabile asupra industriei energetice a României și a posibilităților de export de energie electrică în perioada imediat următoare, referindu-mă, în primul rând, la Republica Moldova, apoi la Bulgaria, la Grecia și în viitor spre Ucraina.

Ținând cont că zilele centralelor atomo-nucleare din Cernobâl și Kozlodui sunt numărate.

În al doilea rând, se vor declanșa uriașe mișcări sociale care vor antrena peste 40 mii salariați, din care cel puțin 2.000 de salariați sunt de înaltă calificare. Aceștia vor lua drumul pribegiei către alte state pentru dezvoltarea rețelelor nucleare în alte țări.

Dacă acum avem un surplus de energie electrică scumpă, prin dezvoltarea sistemului energetic nuclear vom beneficia de energie electrică ieftină și, contrar previziunilor, și ecologică care va determina ca produsul industrial finit să fie mult mai ieftin și competitiv pe plan european.

Se spune în justificarea excluderii acestui amendament că nu avem resurse și nici lege pentru susținerea apei grele din Drobeta-Turnu Severin. Vreau să afirm că resurse financiare avem. Vă rog să vă uitați în anexa 13 -

Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic pe anul 1999 - se prevăd 1.792 de miliarde pentru dezvoltarea sistemului energetic.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnule deputat,

Mă scuzați că vă întrerup. Vreau să vă reamintesc că a existat o convenție să încercăm să ne limităm la un anumit număr de timp.

Domnul Emanoil-Dan Barbaresso:

Da. O limităm, dar după ce îmi spun punctul de vedere. (Aplauze, discuții, râsete.) Și să știți că nu sunt obișnuit să-mi bage - nici adversarii politici, nici prietenii de coaliție - pumnul în gură. Și cu asta am zis. (Aplauze, râsete, discuții.)

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnule deputat, o clipă.

Domnul Emanoil-Dan Barbaresso:

Domnule președinte,

Eu v-am ascultat și vă rog respectuos să mă ascultați.

Nu vreau să fac dialog cu dumneavoastră.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnule deputat, vă rog. Eu vă reamintesc că este vorba de un vot, nu este vorba de...

Domnul Emanoil-Dan Barbaresso:

Eu nu cer votul dumneavoastră, cer votul Parlamentului pentru industria energetică nucleară. Cel care îl dă se simte român, cel care nu-l dă se simte ceea ce este. (Rumoare, discuții, râsete, aplauze.)

Vreau să vă spun...

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnule deputat,

Vă rog să vă limitați expunerea.

Domnul Emanoil-Dan Barbaresso:

Vreau să vă spun că printr-o notă a primului-ministru din 10.01.1998 se prevede: "...majorarea bugetului acestei instituții cu suma de 577 miliarde în vederea acumulării unei cantități de apă grea în 1999", în conformitate cu nota nr. 137.721.

Această notă a fost citită de domnul prim-ministru în luna noiembrie când, împreună cu alți membri ai Guvernului, au vizitat uzina de apă grea de la Drobeta-Turnu Severin.

Cer votul întregului Parlament pentru inteligența românească, pentru energia nucleară românească. (Aplauze, discuții.)

Din sală (câteva voci):

Bravooo!... Bravooo!...

Domnul Cristian Dumitrescu:

Poftiți, domnule deputat. Încă o dată vă reamintesc să încercăm să ne limităm intervențiile, dacă putem, că sunt persoane care nu pot să se rețină.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Voi reveni tot la art. 18 alin. 2 și anume la nr. crt. 96 din amendamente respinse și voi face o referire în continuare tot la acest amendament care se referă la sprijinirea activității din zona energiei nucleare.

În motivația respingerii amendamentului domnului senator Constantin Dan Vasiliu se spune că: "Nomenclatorul produselor ce se acumulează în rezerva de stat prevede cantitatea de 60 t apă grea care este deja acumulată. În prezent nu există bază legală pentru achiziționarea celor 150 t apă grea."

În amendament se vorbește și de alocarea sumei de 80 de miliarde lei pentru activitățile cu profil nuclear cuprinse în programul de restructurare a Regiei Autonome pentru Activități Nucleare. Eu mă voi referi la această sumă de 80 miliarde lei care este necesară funcționării Regiei Autonome pentru Activități Nucleare.

În cadrul regiei funcționează ca sucursală Institutul de Cercetări Nucleare din Pitești și Centrul de Inginerie Tehnologică Obiective Nucleare din București. În conformitate cu planul de restructurare al Regiei, aprobat de Ministerul Industriei și Comerțului, activitatea de cercetare și inginerie tehnologică reprezintă un important suport în vederea îndeplinirii obligațiilor asumate de țara noastră în domeniul nuclear, prin semnarea Convențiilor internaționale privind securitatea nucleară, tratarea și depozitarea finală a deșeurilor radioactive și a combustibilului nears.

În sprijinul celor de mai sus, în cadrul cooperării dintre S.U.A. și România în domeniul neproliferării armelor nucleare, institutul de la Pitești este angajat în programul de conversie a reactorului TRIGA la combustibil slab îmbogățit.

Această activitate se desfășoară în cadrul unui acord stabilit în anul 1992, în baza căruia S.U.A. au livrat până acum pentru funcționarea reactorului o jumătate din încărcătura de combustibil nuclear.

În prezent, în baza aprobării primului-ministru, se desfășoară acțiunea ce privește returnarea combustibilului nuclear ars în S.U.A. Desfășurarea acestor activități în condiții de securitate nucleară impune asigurarea fondurilor necesare în spiritul Legii nr. 43/1995. De aceea, eu susțin acordarea celor 80 miliarde lei pentru aceste activități ca fiind neapărat necesare.

De asemenea, prin acești bani se realizează și Acordul de cooperare semnat între România și Canada, în mai 1998, acord care nominalizează I.C.N.-Pitești ca executant din partea română.

Dacă se poate, aș dori ca acești bani să fie finanțați din taxa de dezvoltare cuprinsă în tariful energiei electrice și termice.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Are cuvântul domnul deputat Șteolea.

Domnul Petru Șteolea:

Domnule președinte de ședință,

Domnilor miniștri,

Vin în fața dumneavoastră în baza a două amendamente depuse la Comisia de industrie și servicii a Camerei Deputaților, prezentate și susținute acolo, la care am avut și susținerea acestei comisii.

Ele nu au fost cuprinse, eu le am aici ca înregistrare și discuție, colegii din Comisia de industrie pot... Poftiți, poftiți...

Din sală:

Este altă poziție.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnule deputat...

Domnul Petru Șteolea:

Nu. Este vorba de această poziție, industrie.

Ele au fost discutate acolo și deci le pot susține. De asemenea, alături de ele, în funcție de varianta pe care se merge în susținerea finanțării acestora, putem discuta și sursa la care voi face referire... printr-o clarificare...

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnule deputat!... Domnule deputat!...

Domnul Petru Șteolea:

...care...

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnule deputat!

Domnul Petru Șteolea:

...domnul ministru al industriei.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnule deputat,

Discutăm poziția 96 din raport. Dumneavoastră discutați despre altceva. Deci poziția 96. Reveniți când vom fi la subiect. Nu vă supărați, așteaptă și alți colegi.

Domnul deputat Ana.

Domnul Petru Șteolea:

Bine, am înțeles.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Vă mulțumesc. Vă rog. Domnul deputat Ana.

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte,

Stimate doamne,

Stimați domni,

La poziția 96, vorbind despre resursele energetice primare în care încadrăm și acest produs la care ne referim, cu permisiunea dumneavoastră, dacă nu, la o altă poziție din raport, vă voi ruga să-mi permiteți să vorbesc în același sens despre resursele energetice primare din exploatarea cărbunelui. Dacă-mi permiteți acum, dacă nu, atunci când ajungem la...

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnule deputat,

Pentru aceleași considerente pentru care l-am invitat pe domnul deputat Șteolea, vă rog să reveniți la poziția din raport pe care o vom discuta în legătură cu amendamentul dumneavoastră.

Da. Domnul deputat Raduly.

Domnul Raduly Robert-Kalman:

Mulțumesc, domnule președinte,

Doamnă vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor,

Vreau să vă aduc aminte că, de fapt, aici discutăm două amendamente. A fost ridicată întâi problema amendamentului de la nr. crt. 95 de domnul deputat Popescu, apoi a venit domnul deputat Barbaresso ca să susțină amendamentul de la nr. crt. 96 al cărui autor este domnul senator Constantin Dan Vasiliu.

În ceea ce privește cele două amendamente, ambele aspecte au fost discutate în comisia noastră, care se ocupă, în fond, de cele două probleme în Comisia de industrie și servicii. Dar, așa cum se poate vedea - deși am fost, mai bine zis o parte din colegi au fost de acord cu amendamentul de la nr. crt. 95 - sursele de finanțare deja le-am bătut în cuie. Dat fiind acest aspect, eu cred că nu putem, în nici un caz, să sprijinim amendamentul de la nr. crt. 95 și să lăsăm felia Ministerului Industriilor și Comerțului așa cum a fost stabilită de Comisia buget-finanțe.

A doua chestiune, vizavi de achiziționarea acelei cantități de apă grea, tot Comisia noastră de industrie și servicii, în cursul anului 1997-1998, a avut mai mult întâlniri în acest sens și trebuie să vă mărturisesc că noi nu am ajuns la concluzia că ar fi nevoie să fie achiziționată pe bani publici această cantitate de apă grea. Deci, în nume personal, pot să vă spun că nu pot să susțin de nici un fel acest amendament.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnul deputat Ana, după care urmează domnul deputat Nicolicea.

Domnul Gheorghe Ana:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne,

Stimați domni,

Eu mă refer la poziția 95 din raport.

La poziția 95 s-a solicitat suplimentarea alocațiilor înscrise în bugetul de stat în vederea acoperirii unor trebuințe imperioase în domeniul exploatării miniere.

Pledoaria mea nu cred că este o noutate pentru mulți dintre dumneavoastră. Aș vrea să reiterez faptul că resursele energetice primare, îndeosebi cărbunele despre care doresc să vă rețin atenția, reprezintă unul din factorii de stabilitate economică și, în același timp, care determină indepedența economică a unui stat.

Nu aș vrea să cred că vom ajunge în situația în care, dispunând de resurse naturale, vom face importuri de asemenea resurse, pentru că în această situație, vă rog să acceptați că, voit, vom face un transfer gratuit de venit național: că vom activa industrii din alte state în detrimentul industriei noastre, că vom activa personalul util din acele țări în detrimentul personalului activ din țara noastră.

Pe de altă parte, nu aș vrea să omitem efortul valutar pe care statul român ar trebui să-l facă în condițiile în care am importa cel puțin numai această resursă energetică primară. Și vă amintesc că acest efort se ridică la circa 1 miliard dolari. În această idee, vă rog să-mi îngăduiți să susțin cu toată fermitatea solicitarea ca bugetul pentru industrie să fie suplimentat cu cel puțin o mie de miliarde lei. Sursele, dacă binevoiți a vi le reaminti, le-am discutat în prezența distinsului președinte Roman când a trebuit să supunem votului ce anume resursă luăm în considerare din privatizare. Lucru care, să-mi fie permis, este departe de a putea fi luat în considerare la construcția unui buget de stat.

Mă întreb: cum putem noi ține fruntea sus în fața oamenilor când, prin proiecția bugetului de stat, acordăm la întreprinderea minieră de la Fundul Moldovei 53,8 miliarde... 53 milioane de lei... pentru investiție privind menținerea capacității de producție?

La Vatra Dornei - 107 milioane lei... nu miliarde, 107 milioane lei! Iată, la minele din Anina, Țebea, Paroșeni - 538 milioane lei!

Distinși colegi,

Investițiile pentru menținerea capacităților de producție în industria minieră - cei care lucrează acolo știu - sunt investiții inițiale; fără ele nu putem avea producție și fără producție de cărbune nu putem aveam nici energie electrică. Deși aceste lucruri - nu cred că greșesc! - sunt arhicunoscute, nu dorim să le luăm în considerare la întreaga lor dimensiune.

De aceea, nu numai din punct de vedere al componentei economice și financiare, dar și din punct de vedere al componentei sociale se impune ca Parlamentul României să aibă o cu totul altă poziție față de industria minieră până cel puțin când se va așeza în ceea ce numim noi restructurare. Deocamdată nu am făcut nimic acolo, absolut nimic, în afară de faptul că am dat afară niște oameni fără nici o speranță.

Asta dorim în continuare? Cred că nu.

De aceea, este bine să ne gândim și la solidaritatea care se realizează prin intermediul bugetului de stat.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Vă reamintesc, stimați colegi, de hotărârea în legătură cu 3 minute. Niciodată nu uit... (Discuții.)

Din sală:

Lăsați-i să vorbească.

Domnul Cristian Dumitrescu:

...Nu insist, las să continue vorbitorul, dar totuși să ne gândim, să ne concentrăm. De la domnul Barbaresso nu am avut astfel de pretenții, dar de la ceilalți colegi am.

Domnule Nicolicea, vă rog. (Discuții.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnilor colegi,

Grupul parlamentar P.D.S.R. susține amendamentul făcut de domnul senator Alexandru Mortun aseară, la poziția 96 privind apa grea. Susținem acest amendament chiar în maniera pe care dânsul a făcut-o. Nu mai este cazul să reiau argumentele, dar vreau să punctez câteva aspecte.

Anul trecut, aproape majoritatea parlamentară a susținut acest Combinat de apă grea pentru obținerea fondurilor necesare continuării producției de apă grea.

Dacă anul acesta nu alocăm aceste fonduri, înseamnă că anul trecut am aruncat niște bani inutil. De asemenea, vreau să-i aduc aminte domnului ministru Berceanu că la vizita pe care a efectuat-o la Drobeta-Turnu Severin a promis că acești bani vor fi alocați.

Din sală:

Era vizită electorală.

Domnul Eugen Nicolicea:

Nu era vizită electorală. A fost acum câteva luni și nu putea fi decât dacă erau alegeri anticipate, dar din nefericire nu sunt.

Deci să lăsăm crizele de orgoliu! Lumea așteaptă ca dumneavoastră să vă țineți de cuvânt. De asemenea, și premierul Radu Vasile care a făcut o astfel de promisiune. Nouă ni s-a spus că numai dintr-o scăpare nu a fost prinsă la o poziție aici. Să îndreptăm această eroare și cei din grupul din majoritate vă rog să vedeți că este o idee unanimă a deputaților din Mehedinți, indiferent de partidele din care facem parte, și să votăm împreună, deoarece eu cred că este necesar ca acest combinat să funcționeze.

Deci, încă o dată, Grupul P.D.S.R. susține propunerea senatorului Mortun, de aseară.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Vă mulțumesc.

Ultimul vorbitor, domnul deputat Barbu Pițigoi, după care domnul ministru Berceanu.

Domnul Barbu Pițigoi:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În cadrul discuțiilor purtate, s-au amintit aici de către un distins coleg de-al nostru, deputat de Argeș, câteva idei legate de Regia Autonomă pentru Activități Nucleare.

Aici aș vrea să fac o remarcă și, în special, o rugăminte adresată domnului ministru al industriilor și comerțului, Radu Berceanu, în legătură cu Institutul de Cercetări Nucleare de la Pitești. Acest institut are o importanță deosebită în economia energetică națională. El a fost menționat și i s-a subliniat importanța lui, aici, de domnul deputat Marin. Eu aș vrea numai atât să-i amintesc domnului ministru Berceanu: că, în discuțiile pe care le-am purtat la Comisia de industrie și servicii, Domnia sa a promis că se va apleca asupra acestui subiect și că poate va găsi o soluție ca acest institut să poată funcționa.

Sigur, domnul ministru are toate argumentele. Domnia sa poate vedea dacă această instituție are importanța pe care noi o considerăm reală.

Încă o dată închei cu rugămintea de a medita și a ne da sfatul. Poată găsim, totuși, o soluție în această problemă.

Mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul ministru Berceanu.

Domnul Radu Berceanu:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Eu aș vrea să spun mai întâi câteva cuvinte de principiu.

Ministerul Industriei și Comerțului a făcut o propunere cât se poate de fundamentată, analizată, susținută privind proiectul de buget pe 1999 care era de 6.400 de miliarde.

Ministerul Finanțelor - spun lucrul acesta, deoarece au fost aici o serie întreagă de referiri aici, nu din alt motiv - ne-a transmis o serie întreagă de variante care toate se află undeva în jurul cifrei de 2.000 de miliarde. Noi, până la urmă, lucrăm cu ceea ce ni se dă sau cu ceea ce se poate. Dacă la un croitor te duci cu 20 de cm2 de stofă, eventual poate să-ți facă o batistă, mai bună sau mai rea, mai frumoasă sau mai urâtă, dar în nici un caz nu-ți poate face un costum. Și atunci, doresc să prezint aceste lucruri ca să se știe, cât se poate de limpede, ce se poate face în anul 1999 în domeniul industriei. Industria are în acest buget 0,45% din P.I.B. Spre deosebire de alte domenii, eu știu?, pot da exemplu Ministerul Transporturilor - ca să fie tot un coleg de-al meu, să nu se creadă că este un fel de luptă politică aici și ceva între partide sau între putere și opoziție - are 1,457%, deci de 3 ori și ceva mai mult. Chestiunea asta este o decizie politică. Ea s-a luat la nivelul Guvernului, urmează ca dumneavoastră să o luați mai departe să o validați sau nu.

Eu nu fac altceva decât să prezint niște cifre. Din aceste cheltuieli care sunt în domeniul economic la art. 18 - pentru că aici suntem - industria are 13%, agricultura 34% și transporturile 45%. Repet: nu este o scuză, nu cer prin ceea ce vă spun bani din altă parte, ci prezint o situație ca să se știe și la ce ne putem aștepta.

Revenind, Ministerul Finanțelor - și nici aici nu aduc acuze, pentru că Ministerul Finanțelor până la urmă are niște venituri și trebuie să împartă niște cheltuieli - dacă vreți, lucrează tot cu materialul clientului. Dacă atâta sunt veniturile, nu poate să croiască mai multe cheltuieli.

Ne-a dat 2.000 și ceva de miliarde, sumă dezbătută în Guvern, și unde noi am prezentat toate datele și argumentele pentru ca suma să fie măcar cu 1.000 de miliarde mai mult, adică 3.000... 3.000 și ceva de miliarde. Și în două ședințe - 29 și 30 decembrie - în final, se acceptase această variantă. Ulterior, nu a mai apărut în documentele date Parlamentului.

Repet: nu fac altceva decât să prezint niște date și cifre, fără neapărat să acuz într-o parte sau alta, deoarece asta este situația cu care ne confruntăm cu toții.

Aș vrea să vă aduc aminte tuturor că aceste lucruri erau anterioare datei de 4 ianuarie, când a început aglomerarea, agitația, din Valea Jiului. Noi am cerut o sumă de 3.000 de miliarde și ni s-a dat o sumă de 2.000 de miliarde, pentru a face niște pași, o reformă, o restructurare în domeniul industriei, așa cum era ea începută la vremea respectivă.

După Costești, Podul Înalt și Râmnicu-Vâlcea s-a considerat că este prea repede, că este prea dur, chestiune care nu mi-a aparținut mie, dar mi-a fost atribuită mie, pentru că nu eu am stabilit cât de repede, cât de dur și cum să facem aceste lucruri. Ele au fost în Programul de guvernare, votat de dumneavoastră în luna aprilie și apoi puse în practică prin hotărâri ale Guvernului, inclusiv cea din noiembrie, care spunea: "...închiderea unor perimetre miniere neviabile care contribuie cu aproximativ 30% la pierderile din anul 1998."

Deci, cu suma de 3.000 de miliarde în buget se putea susține o reformă, o restructurare nu numai în minerit, în general!, cu o anumită viteză. Se mai perpetuau anumite subvenții și așa mai departe. Cu 2.000 de miliarde, vă rog să vă imaginați dumneavoastră cam ce se poate face! În orice caz, cu aproximație, 2/3 din ceea ce încercăm noi să facem cu 3.000 de miliarde.

Cu alte cuvinte, o reformă mult mai dură, mult mai rapidă și cu consecințele respective.

La ora actuală, este o atmosferă foarte plăcută în Camera Deputaților, unde se află deputații și senatorii reuniți, dar eu am fost aici și în 22 ianuarie, când atmosfera era mult mai tensionată, aș numi-o mai umedă, ca să nu spun mai multe. Și atunci s-a spus: "Domnule, trebuie să susținem aceste lucruri" etc... Cert este că prin buget nu se susține decât o reformă mai dură, mai rapidă, mai fără cruțare decât cea care încercam noi s-o facem în luna noiembrie.

De aceea, eu nu doresc altceva decât să prezint aceste lucruri în fața dumneavoastră ca ele să fie cunoscute, să repet, că lucrăm cu ceea ce ni se dă și căutăm în limitele sumelor alocate să facem tot ceea ce putem să facem și aș mai adăuga că după data de 14 ianuarie a.c., când noi am avut ultima discuție cu Ministerul Finanțelor referitoare la această sumă, mai bine zis, ultima corespondență, în 22 ianuarie s-a făcut și "pacea de la Cozia" prin care s-au schimbat niște date, care nu se regăsesc nicăieri.

Deci nu aș vrea să se creadă că ministrul finanțelor sau Ministerul Industriei și Comerțului - că aici nu e vorba de persoană, persoana este vremelnică, poate fi schimbată - nu dorește să realizeze anumite lucruri.

Revenind la cele câteva chestiuni care s-au discutat, referitoare la amendamente, o parte dintre ele au fost legate de suma de o mie de miliarde. Am cerut-o și noi, probabil că nu au existat sursele, nu se dă, facem ceea ce putem să facem cu 2.000 de miliarde. Acesta este răspunsul pe care eu pot să-l dau referitor la amendamentul Comisiei de industrie și servicii care, bănuiesc, a înțeles poate mai bine decât alții situația din domeniu.

Celelalte două amendamente sunt referitoare la activitatea nucleară. Trebuie să spun că, după vizita de la Drobeta-Turnu Severin la Regia de Activități Nucleare, eu am întocmit o notă, imediat ce ne-am întors, care a fost prezentată Guvernului, notă cu concluziile și cu chestiunile stabilite în cursul vizitei - nota a fost prezentată Guvernului și aprobată. Nota spune că o sumă de 577 miliarde, echivalentul a 150 tone apă grea ș.a.m.d. ar trebui să se regăsească la Agenția pentru Rezerve Materiale, deoarece Agenția pentru Rezerve Materiale este cea care, eventual, poate să preia această cantitate de apă grea pentru o viitoare folosire în energetica nucleară, deci la Unitatea 1 sau Unitatea 2, dacă va fi să fie, de la Cernavodă, din județul Constanța.

Această chestiune nu este legată de art. 18 alin. 2 pe care noi îl discutăm acum. Referitor la institutul respectiv, un număr de senatori și deputați, în general, din județul Argeș, cei care au discutat despre apa grea sunt din județul Mehedinți, cei care discută despre energetica nucleară sunt din județul Constanța, iar cei care s-au referit la cărbune sunt, în general din Hunedoara sau din zone care au cărbune. La vremea respectivă, mai mulți senatori și deputați din tot spectrul politic au dorit ca Institutul de Activități Nucleare să fie regie, să fie organizat sub formă de regie și nu să fie așezat împreună cu Centrala de la Cernavodă unde, de altfel, cel puțin partea de cercetare aplicată, cercetare tehnologică era absolut necesară și în directă legătură, în directă relație. Pentru că se credea și se mai crede încă că cea mai bună situație pentru cineva este să fie la o regie, pentru că regia, fiind așa lângă stat, primește tot timpul și nu i se cere mai nimic. Până la urmă a fost organizată ca regie și acuma nu este în regulă.

Putem să producem o schimbare, dar activitatea Institutului de la Pitești în marea ei majoritate, o mare parte din această activitate, trebuie să fie legată - așa cum s-a spus aici - de energetica nucleară, deci să fie chestiuni aplicative: măsurători, programe etc....etc.

Chestiunea asta este o schimbare organizatorică pe care, dacă o considerați necesară, putem să o analizăm și să o realizăm.

Închei prin a spune încă o dată că nu cer o schimbare de sume în bugetul de stat, pentru că știu toate restricțiile, am participat la toate discuțiile, dar am vrut să atrag atenția că, dacă industria primește 0,4% din P.I.B., trebuie să vă așteptați la rezultate corespunzătoare acestei susțineri. Probabil, ideea este că altceva este prioritar, trebuie să se dezvolte și nu industria.

Dacă se fac promisiuni în general, ele trebuie și ținute. Iar dacă nu se pot ține, trebuie spus bărbătește că acele promisiuni nu se pot ține. Dar nu doresc ca promisiunile care, în mod evident, nu se vor putea ține să ajungă iarăși, undeva, în cârca mea, care am fost arogant, pentru că am stat vreo 46 de ore de vorbă cu delegații ale minerilor din Valea Jiului, numai în luna decembrie și ianuarie, adică sfârșitul lui decembrie și în ianuarie, și am avut lipsă de dialog, tocmai pentru că am fost în 8 luni de ministeriat de două ori în Valea Jiului ș.a.m.d....

Aș vrea ca fiecare chestiune să meargă acolo de unde provine, acolo unde trebuie, într-adevăr, țintită.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Cristian Dumitrescu:

Doamnelor și domnilor parlamentari, am încheiat dezbaterile la acest punct.

La orele 15,00 vom relua lucrările.

DUPĂ PAUZĂ

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnilor parlamentari, vă rog să vă ocupați locurile în sală. Am rugămintea către liderii grupurilor parlamentare să-i convoace pe domnii colegi la ședința de lucru de după-amiază.

Vă voi informa în legătură cu ședința Birourilor reunite care a avut loc în această pauză, și anume, că vom merge în continuare cu programul stabilit.

Astăzi vom lucra până la orele 20,00, mâine începem la orele 9,00 până la orele 20,00, duminică la fel... până terminăm.

Să vină toți colegii și voi face o informare scurtă. Vă rog să vă ocupați locurile.

Să facem un apel nominal? Domnul senator Badea, vă rugăm să ne dați o mână de ajutor.

Domnul Dumitru Badea (din sală):

Asta este exploatare, domnule președinte de ședință.

Domnul Cristian Dumitrescu:

A omului de către om. Da.

Doamnelor și domnilor senatori,

Doresc să vă informez că a avut loc o scurtă ședință a Birourilor reunite pentru a stabili programul pentru zilele următoare.

Programul este cel care a fost stabilit la începutul dezbaterilor, deci ne vom continua lucrările în fiecare zi de la orele 9,00 la orele 20,00 cu pauza respectivă de masă de la orele 13,00 la orele 15,00.

Din sală:

...și duminică?...

Domnul Cristian Dumitrescu:

Și duminică lucrăm. Domnilor, noi, când am adoptat programul de lucru, am spus că lucrăm în fiecare zi, inclusiv sâmbăta și duminica. Programul a fost aprobat până la terminarea proiectului de buget. A fost și o propunere ca duminică să se lucreze numai până la ora 15,00.

Acest program a fost aprobat, nu mai avem ce supune la vot.

Reluăm lucrările. O clipă numai să verificăm și cvorumul. Da.

Sunt două intervenții după cuvântul domnului ministru Berceanu.

Poftiți, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Marin:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Revin la amendamentul înscris la punctul 96 și după răspunsul dat de domnul ministru Berceanu, dacă - așa cum a fost formulat amendamentul domnului senator - nu este acceptat, eu aș face o propunere pentru simplificare, în cazul în care se acceptă. Și motivez aceasta prin faptul că, în partea dreaptă, la motivarea respingerii se spune că banii pentru apă grea nu sunt, întrucât nu există bază legală pentru achiziționarea celor 150 tone apă grea, nespecificându-se nimic despre cei 80 miliarde pentru Regia Autonomă pentru Activități Nucleare. Deci v-aș ruga, dacă vreți, eventual acest amendament să fie simplificat în așa fel încât să cuprindă în el eventual, dacă se exclud banii pentru apa grea, acești 80 miliarde pentru Regia Autonomă pentru Activități Nucleare. Și, întrucât, domnul ministru Berceanu spunea că nu sunt bani la buget, eu aș face o sugestie și am mai făcut-o și înainte, și anume, să încercăm, dacă nu se poate din altă parte să luăm de la bugetul special pentru dezvoltarea sistemului energetic.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Mulțumesc. La cealaltă intervenție s-a renunțat.

Domnule ministru,

Aș vrea să vă spun că avem la art. 18 alin. 2 două amendamente respinse. Este cel cu privire la suplimentarea alocațiilor bugetare pentru industrie de la 2.000 la 3.000 miliarde, iar cel de-al doilea amendament la punctul 96 din raport se referă la cheltuielile pentru apa grea.

Am să rog pe domnul ministru Remeș să exprime și punctul de vedere al Ministerului de Finanțe față de aceste amendamente. Punctul de vedere al Ministerului Industriilor a fost deja prezentat.

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Domnilor președinți de ședință,

Domnilor colegi,

Cerem respingerea acestor amendamente.

Primul motiv e acela că ni se cere o suplimentare a cheltuielilor cu 577 miliarde, iar al doilea motiv e faptul că noi, în decembrie, am dat bani și, dacă în cursul acestui an Guvernul va hotărî și va avea posibilități financiare, el va sprijini în continuare această idee.

În momentul de față, nu avem de unde și nu putem să pulsăm cheltuielile cu această sumă.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Doamnelor și domnilor senatori,

Vom trece la vot.

Vom vota cele două amendamente respinse de către comisie... da, procedură... vă rog...

Domnul Alexandru Ioan Mortun:

Domnule președinte, procedură... Aș vrea ca la aceste două amendamente să se specifice pentru ce sunt, în momentul votului... deci să se specifice pentru ce sunt banii... pentru apă grea... pentru minerit... pentru...

Domnul Cristian Dumitrescu:

Da, domnul coleg... le dezbatem de azi-dimineață și le specificăm, sigur că le specificăm...

Este vorba de punctul 95 din raport, amendamentul Comisiei pentru industrie susținut de domnii deputați P.D.S.R. Dumitru Popescu și Dan Ioan Popescu, de suplimentare de la 2.000 miliarde la 3.000 miliarde, amendament care a fost respins de către inițiator, a fost respins de către comisie.

Cine este pentru amendamentul P.D.S.R.? Vă rog să numărați. 69 de voturi pentru.

Voturi împotrivă?... A... nu. Insuficiente voturi, domnilor colegi...

Abțineri? 69 de voturi sunt insuficiente, ne aflăm în cvorum. (Proteste în sală.)

Domnul senator Marin Stelian, dacă vreți să verificăm cvorumul, cereți-o în numele grupului... da... Domnul deputat Gaspar...

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Dumneavoastră ați văzut care a fost punctul meu de vedere în ședința celor două Birouri.

Eu vă rog, totuși, să respectăm regulamentul... că așa ne-am înțeles.

Am să vă citesc art. 52 din Regulamentul ședințelor comune: "amendamentele și articolele sunt adoptate dacă întrunesc majoritatea de voturi a deputaților și senatorilor prezenți la lucrările ședinței comune"... Deci, ca să puteți verifica acest lucru. trebuie să stabiliți câți au votat pentru, câți împotrivă și câți s-au abținut.

Altfel, dacă nu vă conformați acestui articol, înseamnă că degeaba mai discutăm.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Da, mulțumesc, domnule deputat. Știu lucrul acesta de cel puțin șase ani... vă rog...

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați, domnilor secretari. 176 voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Amendamentul a fost respins.

Doamnelor și domnilor senatori, trecem la punctul 96 din Raportul amendamentelor respinse, și anume, amendamentul cu apa grea.

Acest amendament nu este susținut de comisie. Este respins de comisie, nu este însușit de către inițiator. Îl supun votului dumneavoastră.

Voturi pentru? 86 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 171 voturi împotrivă.

Abțineri? 6 abțineri.

Și acest amendament a fost respins.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Vă supun votului dumneavoastră alin. 2 al art. 18, în forma prezentată de inițiator.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 183 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 71 de voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Mulțumesc. Alin. 2 al art. 18 a fost adoptat.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați, vă consult și vă solicit votul în legătură cu art. 18, în ansamblul său.

Voturi pentru? 183 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 73 voturi împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

Art. 18 a fost adoptat.

Trecem la art. 21. Dacă sunt amendamente respinse?

Domnul deputat Stanciu, vă rog.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte de ședință,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Cu riscul de a deveni și eu la fel de îndrăgit ca domnul ministru Remeș, vreau să vă spun că Ministerul Învățământului are un buget echivalent a 2,67% și, deci, este subfinanțat. În consecință, ne așteptăm ca din luna august să nu mai existe fonduri nici pentru salarii.

De asemeni, procentul de analfabetism să crească, abandonul școlar, care este de 18%, să fie în continuă creștere, iar investițiile în logistica învățământului să fie inexistente. Ca urmare a acestui lucru, cele două comisii reunite au hotărât să mărească bugetul Ministerului Educației Naționale cu 5.573 de miliarde de lei, spre a ne apropia de țările foste comuniste din jur, care investesc peste 5% din produsul intern brut.

Ca urmare, în avizul comun dat de cele două comisii și semnat de cei doi președinți se specifică ca 1.000 de miliarde de la art. 21, la transferul către bugetele locale, să treacă în bugetul Ministerului Educației Naționale.

Este evident că aceste bugete locale au în momentul de față o sursă suplimentară de venit prin cota alocată pe impozitele pe salarii și deci este normal ca și ele să contribuie, pentru că folosesc, oricât s-ar spune, elevi, studenți care sunt pregătiți de către sistemul național de învățământ. Deci să plătească ca orice contribuabil care folosește astfel de elemente pregătite pe banul public.

Vă mulțumim.

Domnul Cristian Dumitrescu:

În primul rând, sunt informat de către comisia de specialitate că nu este reținut la amendamente respinse, dar...

Domnul deputat, nu v-am dat cuvântul.

Însă noi am convenit într-o ședință a grupurilor politice că puteți să susțineți acest amendament.

Are cuvântul, pentru o clarificare, domnul președinte al Comisiei de buget, Constantinescu, de la Camera Deputaților.

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cei care din comisie au arătat că acest amendament nu a fost depus au dreptate, pentru că nu se referă la art. 21.

Domnul profesor are, de asemenea, perfectă dreptate, pentru că amendamentul referitor la învățământ făcea referire și la potențialele surse de finanțare, așa cum sunt prevăzute în raport.

Nu se poate ca în raportul comisiei un amendament să fie trecut de 3, 4, 5 ori la toate articolele la care face referire, motiv pentru care noi l-am trecut la articolul de bază și el trebuie tratat ca atare, ca amendament.

Vă mulțumesc.

Aceasta este valabil cam pentru marea majoritate a amendamentelor care fac referire la mai multe articole și mai multe anexe.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Dacă la amendamente respinse mai sunt susțineri?

Nu mai sunt susținute alte amendamente, deși mai sunt două amendamente respinse, nu le susține nimeni, asta este!

Domnilor senatori, îl invit pe domnul ministru Remeș să-și spună punctul de vedere.

Da, da, domnilor senatori și deputați, să-mi spuneți și ordinea de preferință, eu aș prefera cu senatori, că sunt senator, dar...

Deci, o dată o să spun "domnule senator", o dată o să spun "domnilor deputați", bun!

Domnilor parlamentari, vă rog să-l ascultăm pe domnul ministru Remeș. Da.

Supun la vot solicitarea venită din partea domnului deputat, deci amendamentul susținut de domnul deputat Stanciu în numele Comisiilor de învățământ, pentru suplimentarea bugetului învățământului.

Cine este pentru? 73 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 174 de voturi împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

Amendamentul a fost respins.

Doamnelor și domnilor senatori,

Supun la vot art. 21, în forma prezentată de către inițiator.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 22 de voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu majoritate de voturi, art. 21 a trecut.

Art. 22.

La art. 22, amendamente acceptate nu există; iar la amendamente respinse... Dacă sunt intervenții din partea plenului pentru susținerea amendamentelor respinse?

Nu sunt intervenții pentru susținerea de amendamente la art. 22.

Doamnelor și domnilor senatori, întreb comisia dacă menține textul inițial.

Inițiatorul își menține textul.

Supun la vot art. 22, în forma propusă de inițiator.

Vă rog să votați.

178 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 71 de voturi împotrivă.

Abțineri? 6 abțineri.

Articolul 22 a fost adoptat.

Art. 23.

Nu are amendamente acceptate.

La amendamente respinse, cine dorește să susțină amendamente respinse?

Nu sunt intervenții din sală.

Comisia-și menține textul.

Inițiatorul își susține textul.

Supun la vot art. 23 alin. 1, 2, 3, în varianta propusă de inițiator.

Cine este pentru? 178 de voturi.

Voturi împotrivă? 68 de voturi împotrivă.

Abțineri? 8 abțineri.

Art. 23, alin. 1, 2, 3, a fost adoptat.

Titlul Capitolului IV, "Deficitul bugetar, datoria publică și împrumutul guvernamental".

Dacă sunt observații în legătură cu titlul capitolului 4?

Inițiatorul își menține titlul.

Supun la vot titlul art. 4.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 7 abțineri.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat titlul capitolului 4.

Art. 24.

Dacă sunt amendamente acceptate? Sunt.

Dau cuvântul domnului senator Gaspar... deputat.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Față de deficitul bugetar care este prevăzut de către Guvern în proiectul de lege, comisia sesizată în fond face o rectificare, dar votul pe care-l dăm trebuie să fie un vot de principiu, pentru că în final vom constata care va fi deficitul bugetar în raport de influențele care vor fi operate față de toate modificările care s-au propus aici.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnul ministru Remeș. Domnul ministru Remeș și după aceea domnul Stanciu, domnul deputat Stanciu.

Domnul Decebal-Traian Remeș:

V-aș propune să depășim acest articol - așa cum a spus și domnul deputat Gaspar -, pentru că și capitolul de venituri și cheltuieli l-am lăsat sub rezerva unei eventuale reîntoarceri asupra lui.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Da, mulțumesc. Domnul deputat Stanciu, mai aveți ceva de spus?

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

La pagina 6, punctul 5 din raportul semnat de cei doi președinți, ca să vadă președintele de la învățământ și, respectiv, cel de la Senat, care este depus la distinșii mei colegi și a fost depus în vreo 3 exemplare la președinții de ședință, se precizează: 6.000 de miliarde de la capitolul "Deficit". Acest punct vă rugăm să-l supuneți la vot.

Solicităm banii pentru învățământ și cercetare științifică.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Deci, solicitarea venită din partea... susținută de domnul deputat Stanciu este respinsă de către inițiator.

Supun la vot amendamentul domnului deputat Stanciu, în numele comisiilor de specialitate, de modificare a deficitului bugetar. Vă reamintesc că există și poziția susținută și acceptată de inițiator de a se vota de principiu.

Deci, întâi amendamentul domnului Stanciu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi insuficiente.

Doamnelor și domnilor,

Supun la vot art. 24, cu precizarea că votul este de principiu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Abțineri?

Cu majoritate de voturi, acest art. 24 a fost adoptat sub rezerva unei eventuale modificări a deficitului.

Art. 25 alin. 1.

Dacă sunt observații?

La alin. 1 nu sunt amendamente acceptate, nu sunt amendamente respinse.

Dacă cineva susține vreun amendament din cele respinse?

Nu susține nimeni nici un amendament din cele respinse.

Doamnelor și domnilor senatori,

Supunem la vot alin. 1 art. 25, în varianta susținută de către inițiator.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 7 voturi împotrivă.

Abțineri? 12 abțineri.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat alin. 1 art. 25.

Alin. 2.

Dacă sunt observații din partea celor care susțin amendamentele respinse? Nu sunt amendamente.

Susțineți, vă rog, amendamentele!

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Vă rugăm să observați că la art. 25 alin. 2, în raportul amendamentelor respinse, la punctul 117 este un amendament pe care vi-l propune Grupul parlamentar P.D.S.R., și anume, acela de a adăuga la finalul articolului sintagma "prin licitație publică". Desigur, pentru a fi în corelare cu legile existente deja la ora actuală și votate de noi.

Vă mulțumim.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Da, domnul ministru Remeș, vă rog.

Este un subpunct 117 din raportul cu amendamentele respinse.

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Am explicat și la Comisiile de buget, finanțe, bănci, că nu putem accepta această adăugare, pentru că am primit date pe comanda noastră și prin licitație publică ar câștiga agenții de slabă calitate și fără trecere pe piața internațională.

Aici nu se merge prin licitație publică. Trebuie să facem comenzi la agențiile care sunt recunoscute și ale căror studii sunt luate în considerare.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Supun la vot amendamentul respins de la alin. 2 art. 25, propus de Grupul P.D.S.R.

Vă rog să vă exprimați votul.

Cine este pentru? 73 de voturi pentru.

Insuficiente voturi pentru a accepta. Amendamentul a fost respins.

Doamnelor și domnilor senatori,

Supun la vot textul propus de către inițiator la art. 25 alin. 2.

Cine este pentru? 179 de voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Abțineri? 59 de abțineri.

Vă mulțumesc, alin. 2 a fost adoptat.

Trecem la alin. 3.

Dacă sunt intervenții din partea plenului, pentru că există amendamente acceptate.

Dacă susține cineva amendamentele respinse?

Domnul senator Fuior.

Domnul Victor Fuior:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Nu susțin amendamentele propuse. Susțin poziția Guvernului și aș ruga să-i dăm o importanță deosebită având în vedere vizita Președintelui Poloniei peste două luni de zile în România și s-au interesat deja din Polonia dacă Cacica-Soloneț este realizată. Fiindcă aceeași prevedere am avut-o și anul trecut în bugetul pe 1998 și nu am făcut nimic.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Ca senator de Suceava nu pot decât să vă aprob, domnule senator, și în același timp să reamintesc stimaților colegi că există un amendament admis al domnului senator Dan Marin Stelian, care a fost însușit de comisie.

Comisia? Da.

Inițiatorul îl susține.

Deci, doamnelor și domnilor senatori și deputați, supun la vot alin. 3 art. 25 în varianta amendată de către comisie.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Cu mare majoritate de voturi, alin. 3 art. 25 a fost adoptat.

Alin. 4 art. 25.

Vă rog, domnul deputat Bejinariu, la amendamente respinse.

Domnul Petru Bejinariu:

La art. 25 alin. 4, domnule președinte!

Domnul Cristian Dumitrescu:

Da, da, sigur, la amendamente respinse. Am făcut precizarea, poziția 199.

Domnul Petru Bejinariu:

Eu, domnule președinte, vă mulțumesc că mi-ați dat cuvântul și revin cu același amendament, dar la altă poziție din anexa 2.

În intervenția anterioară, dimineață am adus cele 4 argumente și din respect pentru dumneavoastră nu repet nici unul. În schimb, doresc să adaug la ceea ce am spus de dimineață că acordul pentru acest drum, deși comunal, este făcut între România și Polonia și nu între comuna Cacica și Soloneț sau, respectiv, consiliul județean și Polonia.

A doua chestiune. La amendamentul cu privire la platforma Complexului expozițional de la Iași, deosebit de frumos, domnul ministru spunea că dacă se prevede finanțarea acestei lucrări, se deschide de la buget, rămâne de la buget să fie dusă până la capăt. Eu îl rog respectuos pe domnul ministru să transfere acest raționament și în cazul drumului de la Cacica, care a fost anul trecut subvenționat de la bugetul de stat.

Ceea ce repet acum este un singur lucru: că toți deputații și toți senatorii de Suceava au susținut acest amendament și știu bine că îl susține și distinsul nostru coleg, parlamentar de Suceava, domnul senator Cristian Dumitrescu, vicepreședinte în Senatul României. Cred că va și lua cuvântul ca să susțină acest amendament pentru acest... și mai ales că nu propunem ca în vechiul, ca în art. 20 lit. d), 10 miliarde, ci numai 6.

Mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Da, mulțumesc.

Domnul ministru.

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Mă declar de acord cu soluția de anul trecut.

Punem o steluță la anexă și spunem, la anexa județului Suceava, și spunem suma, sunt 36 de miliarde, dacă nu mă înșel, acolo... "include și", așa s-a făcut și anul trecut. La asta se face trimitere de către domnul Bejinariu.

Cu asemenea soluție sunt întru totul de acord.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Da, domnul deputat Vatamanu.

Eu cred că este rezonabil.

Domnul Dorin Vataman:

Domnule ministru,

Vă aduc aminte că anul trecut exista un asterisc în anexa 6, care anul acesta nu există, și care prevedea ca contribuția părții românești să fie susținută din bugetul județului.

Amendamentul meu a fost de eliminare a acelui asterisc, și cu ajutorul dumneavoastră am reușit în plen.

Deci, cu ajutorul domnului Remeș, președintele Comisiei de buget-finanțe de atunci, nu știu dacă are rost să argumentez de la început. Pot să argumentez.

Bugetul județului știți că este destul de mic pentru investiții, sunt lucrări de investiții care trenează de foarte mulți ani și care nu beneficiază de fonduri, deci intră aproape în demolare și, în afară de aceasta, s-a spus că de la fondul special al drumurilor nu se poate.

În argumentația respingerii amendamentului meu spune așa: "așa cum este formulat, textul inițial include și finanțarea din fondul special al drumurilor publice, potrivit Legii nr. 198". În textul inițial nu se prevede așa o treabă; e bine să prevedem noi astăzi, domnul ministru.

Deci, vă rog să votați amendamentul așa cum l-a făcut Comisia de buget, finanțe, bănci.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Există o intervenție din partea domnului ministru pentru a găsi o soluție la această problemă și cred că asta înseamnă, domnule ministru, să facem o precizare și la anexa respectivă, da?

Deci trebuie să ținem minte, domnilor colegi de Suceava, la anexa respectivă să facem această precizare...

Din sală:

Asta nu rezolvă nimic!

Domnul Cristian Dumitrescu:

Ba rezolvă, domnul coleg!

Da, așa s-a procedat și anul trecut. Domnul ministru spune că include, tot noi o să fim aici și la anexă, să știți, domnilor colegi, așa că eu vă propun să votăm amendamentul propus, completat de domnul ministru Remeș, soluția propusă de domnul Remeș, care este însușită și de comisie.

Domnul Dorin Vataman:

Soluția propusă de domnul ministru Remeș întărește art. 25 alin. 4, deci nu aduce o rezolvare, ci întărește alineatul pe care vrem să-l eliminăm.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Da, domnule ministru, nu încercați să mă... vă rog să faceți precizarea respectivă. Rămâne în stenogramă, să știți!

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Domnilor colegi,

Eu înțeleg ca fiecare să ne reprezentăm cu cinste județele, este și în Maramureș, de la Poienile de sub Munte până în granița cu Ucraina, un drum pe care-l face România cu Ucraina și-l face pe cheltuielile Consiliului Județean Maramureș, nu m-am gândit să-l aduc în proiectul Legii bugetului și nu-mi era tare greu să fac acest lucru. Acordul într-adevăr că este între România și Polonia, dar se face trimitere directă la Consiliul Județean Suceava. Dacă dumneavoastră nu vreți să înțelegeți că autoritatea, autonomia, competența este la consiliul județean, dacă dumneavoastră nu puteți convinge cei 37-41 de consilieri județeni să rezolve această chestiune, atunci, iertați-mă, se va mai amâna, nu pot fi de acord cu eliminarea articolului, singurul lucru, și mă declar total de acord, este steluța, să spunem "include", după care să fie obligați consilierii să asigure finanțarea.

Domnul Bazil Dumitrean:

Dați-mi voie, fiind medic, să vă dau o soluție medicală.

Faceți apel la Consiliul județean să clasifice drumul respectiv din drum comunal în drum județean și după aceea mergeți la domnul Băsescu și cereți bani pentru rezolvarea problemei.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnul deputat Vitcu.

Domnul Mihai Vitcu:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Am impresia că nu se înțelege un lucru: că în contul datoriei pe care România o avea de dat Poloniei, Polonia a acceptat ca această datorie să fie dată prin această lucrare a drumului SolonețCacica. Asta nu se înțelege. Este vorba de o obligație statală, o obligație între cele două state, între România și Polonia, nu este vorba de o relație între județul Suceava și Polonia.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Vă rog, vreau să trecem la vot.

Domnul Dorin Vataman:

Din 36 de miliarde, dacă luăm 10 miliarde și dăm la acel drum, rămân 26. Sunt zeci de investiții pornite cu 5-6 ani în urmă, unde se alocă anual câte 50 de milioane, ca și cum nu s-ar aloca nimic; din contră, stadiul fizic la terminarea anului este mai mic decât stadiul fizic din anul precedent.

Deci, ne mutilați bugetul județului cu aproape o treime, bugetul pentru investiții.

Domnul Cristian Dumitrescu:

10 miliarde, nici nu-i mult, 10 miliarde.

Domnul Tabără și după aceea domnul Gaspar.

Domnul Valeriu Tabără:

Nu pentru a susține pe colegii de la Suceava, dar și pentru asta până la urmă, dar pentru că obiectivul este unul de importanță deosebită și nu unul județean. Ca unul care cunosc foarte bine ceea ce a însemnat și înseamnă creanța pe care România o are pentru Polonia și angajamentul pe care Guvernul român, respectiv Președintele României, l-a făcut la întâlnirea cu președintele polonez și mai ales pentru deblocarea unor relații comerciale între cele două țări, eu cred că este un semnal bun pe care trebuie să-l dăm aprobând sursele financiare pentru acest drum.

Și repet, stimați colegi, nu este vorba de o problemă a județului, ci este un angajament al țării și cred că susținerea din partea colegilor din județul Suceava este bine venită și să-i ajutăm în acest sens.

Mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Probabil că pentru unii va fi o curiozitate că intervin la discuția acestui alin. 4.

Eu sunt deputat de Vâlcea, dar sunt născut la Stutca, la Suceava, și atunci mă simt dator să fac o intervenție și să spun că există o inadvertență între alin. 4 și anexa 5.

Alineatul 4 spune următorul lucru: "Consiliul județean Suceava va asigura din bugetul propriu resursele necesare, reprezentând contribuția părții române". Dacă o să vă duceți dumneavoastră la anexa 5, la poziția 35 o să vedeți că din totalul sumelor defalcate din impozitul pe salarii de 36 de milioane, miliarde, pardon, bugetul propriu al județului este zero, iar suma totală este repartizată la bugetele comunale, orășenești și municipale.

Mă întreb atunci, de unde se suportă?

Păi, dacă scrie aici zero, eu vă citesc din anexă - că este făcut prost, asta este altceva -, dar vreau să vă spun că există această inadvertență și atunci am rugat ca să se facă corectura necesară. Cred că trebuie să ținem puțin la prestigiul țării. Există acest acord, partea poloneză înaintează, iar noi dăm înapoi. Eu cred că steluța pe care vrea domnul ministru Remeș să o punem în anexă, cred că până la urmă se transformă într-o cruce, adică să nu se facă nimic.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnul ministru Remeș.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Domnilor colegi,

Aveți anexa 5, sumele mai mari decât la Suceava sunt doar la Vaslui și la Tulcea. Problema ridicată de domnul Gaspar suntem imediat de acord să o rezolvăm. Defalcăm suma de 36 de miliarde, 10 miliarde pentru buget propriu și rămân 26 pentru reechilibrare, și nu aș vrea să mi-o luați ca și o afirmație supărătoare pentru Suceava, Suceava și în 1998 și în 1997 a beneficiat de la Fondul special al drumurilor de a doua sumă pe țară. Ca atare, anexa 5 este o dovadă că acestui județ, care este el îndreptățit din toate punctele de vedere, dar i se acordă a treia sumă în...

Din sală:

Este la doilea județ pe țară!

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Poate să fie și pe primul loc, dacă vreți dumneavoastră, că are locuri foarte frumoase, și mie îmi plac mănăstirile din Bucovina, dar vreau să spun că această anexă dovedește o atenție în plus.

Problema ridicată de domnul Gaspar o rezolvăm foarte ușor. Schimbăm coloanele, trecem steluță, dar înțelegeți-mă că rezolvarea trebuie să fie făcută și prin concursul consilierilor județeni de la Suceava. Atâta timp cât vor forța mereu să facă țara drumuri pe banii de la fondul special, doi ani la rând venind pe locul doi la sumele alocate, să facă între anumite localități drumuri la nivel de țară, dumnealor își fac o parte mai grasă decât alte județe și nu putem accepta decât această variantă.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Da. Domnul senator Juravlea.

Domnul Petru Juravlea:

La cele spuse de domnul ministru Remeș se impune o precizare: locul doi în clasamentul sumelor alocate anul trecut pentru drumuri, repartizat județului Suceava, nu s-a făcut pe "ochi frumoși", ci pentru faptul că județul Suceava este pe locul doi la clasamentul privind lungimea rețelelor de drumuri.

Mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Da. Doamna deputat Afrăsinei.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Nu sunt din județul Suceava, promit însă să susțin, când voi ajunge la județul Botoșani, cu și mai multă vehemență banii solicitați pentru acest județ. Sunt însă în Comisia de administrație publică și vreau să vă rog să observați,

Comisia de administrație publică a Camerei Deputaților are la acest alineat al acestui articol un amendament, și anume, eliminarea acestui alineat. Solicităm eliminarea alineatului 4, pentru faptul că el a fost introdus tocmai pentru a îngreuna datoria județului, atâta timp cât acest lucru este precizat la alineatul 3, și este o datorie a Guvernului de a continua lucrările, în conformitate cu acordul încheiat cu Polonia.

Așadar, Comisia de administrație publică a Camerei Deputaților vă propune eliminarea alineatului 4.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori,

Trebuie să tranșăm prin vot, că nu avem altă soluție. (Discuții în sală.)

Deci, avem 3 amendamente: este amendamentul de eliminare, care trebuie supus primul la vot; este un amendament pe care și l-a însușit comisia și care este propus de domnul ministru Remeș, este amendamentul Grupului parlamentar P.D.S.R., susținut de domnul deputat Petru Bejinariu. Conform procedurilor... Deci aceasta este... Al doilea amendament este admis pentru că comisia și l-a însușit și a fost propus de ministru; al treilea amendament, al domnului Bejinariu, din amendamentele respinse.

Aceasta este ordinea logică a supunerii la vot.

Întâi voi supune la vot eliminarea susținută de doamna deputat Afrăsinei, în numele Comisiei de administrație publică, de eliminare a alineatului 4.

Voturi pentru? 86 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 159 voturi împotrivă.

Abțineri? 9 abțineri.

Amendamentul de eliminare nu a fost acceptat.

Al doilea amendament este amendamentul comisiei, de fapt propunerea venită din partea domnului ministru Remeș, cu asteriscul la anexe.

Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnul ministru Remeș a spus că punem un asterisc - "o cruciuliță", că așa vorbește, nu cu asterisc -, dar fără să vadă că există această inadvertență, pe care eu am semnalat-o, între alineatul 4 al articolului 25 și anexă, poziția 35. Și, domnule președinte, eu vă sugerez următorul lucru, și cred că va fi de acord și domnul ministru Remeș, ca să transferăm problema la bugetul special pentru drumuri, cu mențiunea că acolo se va prevedea suma necesară, iar bugetul consiliului să rămână așa. E vorba de un acord guvernamental și atunci sigur că fondul special pentru drumuri pe cele 3 categorii - drumurile naționale, drumurile județene, drumurile comunale - să intre acolo această problemă, în cadrul acordului guvernamental, iar bugetul, care și așa este mic - de 36 miliarde lei - să rămână potrivit structurii prevăzute în anexa 5.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Da. Acela este un alt buget, bugetul Ministerului Transporturilor. De fapt este și un amendament aici, nu?

Este amendamentul susținut de domnul Bejinariu. Da, da...

Ordinea în care se supune la vot - și aici nu poate să mă contrazică nici măcar domnul Gaspar - este să supun la vot amendamentul comisiei, pe care l-a propus... cu steluța. Dacă ăla se acceptă, nu mai ajungem la "transporturi". Îmi pare rău, dar asta e situația. Eu v-am spus de la început care e ierarhizarea. Ăsta e regulamentul. Eu îl aplic stricto senso.

Supun la vot amendamentul comisiei, susținut de domnul ministru Remeș, cu asteriscul, la alin. 4 al art. 25.

Voturi pentru? 169 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 63 voturi împotrivă.

Abțineri? 19 abțineri.

Amendamentul susținut de domnul ministru Remeș a fost acceptat.

Aveți cuvântul pe procedură, domnule deputat, și să știți că am procedat absolut corect. (Comentarii, discuții în sală.)

Domnul Dorin Vataman:

Ați procedat corect, numai că amendamentele, cel de eliminare, de la poziția 121, deci este de eliminare, propune și sursa: Fondul special al drumurilor. Deci acel amendament înseamnă votul pentru două lucruri: eliminarea articolului și susținerea investiției din anexa 14, "Fondul special al drumurilor".

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnule deputat, am avut principiul... aici sunt principii. La un principiu... principiul eliminării. Îmi pare foarte rău, principiul eliminării n-a fost acceptat. Chiar dacă îl înlocuia...

Domnu' senator Solcanu! Deci a fost acceptat alineatul 4, cu regretul pe care-l exprim și eu, ca senator de Suceava, numai în forma admisă de ministru.

Vă rog.

Domnul Ion Solcanu:

Domnule președinte de ședință și stimați colegi,

Aș vrea să se rețină în stenogramă - atrăgând atenția celor două Comisii de buget, finanțe, bănci - că un asemenea amendament, pe care l-au înaintat și pe care Parlamentul l-a votat, este, pentru județul Suceava, o catastrofă. Pentru că mediul rural, cele 80 și ceva de comune pe care le are județul Suceava, fără cele 10 miliarde de lei, vor rămâne fără banii necesari administrației publice locale și atunci să se știe că vinovată de această situație se face, în primul rând, conducerea celor două Comisii de buget, finanțe, bănci.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Doamna deputat Afrăsinei.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule președinte de ședință,

Dacă dumneavoastră permiteți și, de asemenea, dacă colegii permit, eu aș întrevedea o soluție în acest moment.

Poate, până dezbatem articolul următor, este invitat aici domnul ministru Băsescu, care ar putea să-și spună părerea în ceea ce privește propunerea ca această lucrare să fie realizată din fondul special de la transporturi și atunci poate că problema se rezolvă.

Oricum, este o situație în mod nefavorabil rezolvată de plenul Camerei, prin votul care s-a dat. Vă rugăm frumos, dacă s-ar putea să se revină asupra votului.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Deci... votul a fost acordat. Sigur, dacă mâine domnul ministru al transporturilor va veni, și-l vom chema, eu sunt de acord să revenim asupra votului. Nu... Dacă e de acord cu o soluție. Și cred că nimeni n-o să fie împotrivă de a reveni asupra acestui articol, dacă domnul ministru al transporturilor spune că e dispus să renunțe la cele 10 miliarde lei din fondul transporturilor. Dar până atunci mergem mai departe, ăsta s-a votat.

Aveți la următorul?... (Se adresează domnului deputat Gaspar.) Trecem la alin. 5...

Deci, alin. 5 art. 25.

Amendamente acceptate? Sunt, sunt. E un amendament acceptat.

Amendamente respinse dacă sunt? Dacă susține cineva amendamente respinse? Nu susține nimeni nici un amendament... Poftiți?

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Domnul Remeș n-are voie să facă amendamente.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Comisia și l-a însușit, doamnă.

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Mai mult îngreunează decât era inițial...

Din sală:

De ce nu poate, că-i deputat!

Domnul Cristian Dumitrescu:

Nu, nu, doamnă! Am procedat absolut... să nu...

Îndrăznesc să cred că nu procedez la vreo... mai ales că era vorba despre județul meu, să nu fie absolut susținută din punct de vedere... Mă rog...

Poftiți, domnu' Gaspar!

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Dacă ne uităm în raport, la amendamente admise, nu există nimic din punctul ăsta de vedere. Domnul ministru Remeș a venit, a făcut o sugestie, comisia a... Acestea sunt cele două comisii ale Parlamentului, Comisiile de buget, finanțe? (și arată către banca comisiilor) Nici măcar nu sunt cei doi președinți acolo. Și supunem la aprobare...

Ceea ce domnul deputat a spus aici este foarte corect.

Pentru că la poziția pe care dânsul a invocat-o și pe care eu o susțin, respectiv la 121, amendamentul cuprindea două părți și logica era ca fiecare să fie discutat. În primul rând, s-a propus eliminarea și, a doua chestiune, s-a făcut această mențiune că modernizarea drumului să fie asigurată din fondul special prevăzut în anexa nr. 14.

Dumneavoastră ați spus că e amendamentul celor două comisii. Eu contest, domnule președinte, și cred că și ceilalți colegi vor fi de acord. Pentru ca amendamentul să fi fost însușit, trebuia să fie prezenți cel puțin jumătate plus unu. Uitați-vă, sunt 5-6 oameni pe banca aceea și noi luăm hotărâri aici, așa... de maniera aceasta.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Da. Vă rog, comisia să-și spună punctul de vedere. E un atac direct la comisie. Domnu' Pașca! (Discuții, comentarii în sală.) (Domnul Pașca explică ceva domnului Cristian Dumitrescu, cu spatele la sală.)

Domnul deputat Marin Stelian!

Din sală:

Senator!

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnu' senator... (Comentarii în sală.) Ce, nu sunt egali senatorii cu deputații? Care-i problema?

Domnul Dan Stelian Marin:

Domnule președinte, eu sunt și vicepreședinte al Comisiei buget, finanțe, bănci din Senatul României.

Dumneavoastră cereți acordul comisiilor. Păi acordul comisiilor nu-l dau 5 inși! Acordul comisiilor se dă de cel puțin 25 de membri.

Din sală:

Da' de ce 25?

Domnul Dan Stelian Marin:

Jumătate plus unu. Sunt 14 la Senat, deci trebuie 8;

25 la Camera Deputaților, trebuie 13. Faceți socoteala și dumneavoastră.

Din sală:

Da, fac 21.

Domnul Dan Stelian Marin:

21. Deci sunt 21 de membri ai celor două comisii aici, la care dumneavoastră în permanență cereți acordul. Păi, domnul Pașca nu reprezintă cele două comisii. Domnul Pașca e membru al Comisiei buget-finanțe (de profesie medic) din Senat. (Rumoare, comentarii în sală.)

Domnule președinte,

Noi trebuie să tratăm această problemă, că de doi ani o avem în bugetul de stat. E un acord între Guvernul României și Guvernul Poloniei, de realizare, de modernizare a acestei șosele. Acordul n-a fost semnat de Consiliul Județean Suceava, ci de Guvernul României. Deci e obligația Guvernului României. Dacă vom merge pe aceeași idee, că această modernizare, pentru îndeplinirea obligațiilor statului român din acord, e la nivelul Consiliului județean, nu vom realiza această modernizare, poate nici peste 10 ani. Hai să venim cu picioarele pe pământ și să rezolvăm această problemă. Nu că... s-a propus eliminarea...a propus domnul Remeș, i-a venit o idee "genială" și... iar nu se va rezolva.

Domnilor,

Să acceptăm amendamentul de la 119, adică Guvernul,

Ministerul Transporturilor să asigure această modernizare din Fondul special al drumurilor.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul Dan Stelian Marin:

Mulțumesc. Și eu v-aș ruga să soluționăm odată această problemă. Este o rușine că un acord guvernamental, o obligație guvernamentală nu este îndeplinită de Guvernul României de câțiva ani!

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Da. Domnu' senator, eu propun să trecem peste acest alineat 4. Să lăsăm comisiile să-și facă un punct de vedere...(Discuții, vociferări în sală.)

A venit președintele, da.

Domnul Andreiu Oprea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Comisiile și-au exprimat punctul de vedere și, la acest punct, votul a fost de 18 la 5, respectiv a fost respins cu 18 la 5. Ne menținem acest punct de vedere, evident.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Eu cred că este mai înțelept să procedăm ca atare și să trecem la...

Da, domnu' senator Quintus, vă rog! Mă scuzați!

Să trecem peste acest alineat... să votăm, că văd că ne putem bloca. Se discută comisia și... Pentru că s-a venit cu o propunere din partea domnului Remeș.

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am cerut cuvântul pentru o problemă de procedură. Nu discut fondul acestui amendament.

Am auzit cu surprindere că atunci când se cere opinia unei comisii trebuie să fie majoritatea membrilor comisiei de față pentru a și-o exprima. Este pentru prima oară când aud - și sunt și eu de câțiva ani în Parlament - că o asemenea procedură se poate impune. Asta înseamnă că ori de câte ori se cere opinia unei comisii trebuie să se suspende ședința, să se retragă, să dezbată, să voteze și apoi să-și dea părerea. Încât, sunt de acord, în cazul nostru, președinții celor două comisii - o bună parte din membrii lor - trebuie să fie prezenți. E prea important proiectul acesta de buget ca să-l discutăm cu o parte din comisii.

Din sală:

Corect!

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Dar, ca să pretindem să fie 25 de membri ai comisiei și să mai și dezbată între ei, atunci, vă asigur eu că, pe la Paște - Paștele adevărat, nu acela "al cailor" - o să putem să terminăm bugetul.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Da. Eu cred... Ca să depășim această problemă procedurală, trecem peste ea în sensul ca să lăsăm și comisia - noi am votat de fapt, dar să lăsăm și comisia, să lăsăm și Ministerul Transporturilor, poate găsesc o soluție.

Din sală:

S-a votat.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Da, dom'le. S-a votat! S-a votat! Da' dacă s-a votat și se poate găsi o soluție, se poate reveni. Cred că n-ar avea nimeni nimic împotrivă. Dacă nu se găsește, nu se găsește.

Trecem la alin. 5.

Dacă sunt amendamente respinse? Nu sunt amendamente respinse.

Amendamente admise? Nu sunt amendamente admise.

Doamnelor și domnilor,

Vă supun la vot alin. 5, în forma propusă de Guvern.

Cine este pentru? Da, mulțumesc.

Voturi împotrivă? Abțineri?

Cu majoritate de voturi, s-a adoptat.

Alin. 6.

Dacă sunt amendamente la art. 25 alin. 6, amendamente respinse, de susținut? Nu susține nimeni.

La alin. 6 amendamente acceptate nu sunt, da?

Vă supun la vot alin. 6.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Abțineri.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat.

Eu îmi păstrez opțiunea și opinia: vom adopta art. 25 în ansamblul său mâine de dimineață. (Vociferări în sală.)

Vă rog, domnilor colegi, conduc și ședința, sunt senator de Suceava, nu doresc să mi se impună faptul că am impus o anumită soluție. Dacă puteți să mă înțelegeți și pe mine, că sunt pus între două situații?! Asta este! Și nu vreau nici să ne împotmolim aici, ca să nu putem să votăm în această după-amiază.

Art. 26 alin. 1.

Dacă există observații? Amendamente respinse de susținut? Nu sunt.

Amendamente acceptate, de susținut la art. 26 alin. 1 și 2? Nu sunt.

Vă rog să vă exprimați prin vot în legătură cu art. 26 alin. 1 și 2 în forma propusă de inițiator.

Vă rog să votați.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Abțineri.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat.

Art. 27.

Dacă la art. 27 sunt amendamente respinse de susținut? Nu sunt.

Amendamente acceptate de comisie? Nu sunt.

Doamnelor și domnilor,

Supun la vot art. 27, în forma admisă de inițiator.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Abțineri.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat.

Titlul capitolului V.

Dacă în legătură cu titlul capitolului V sunt observații din partea plenului? Nu sunt.

Comisia nu are observații.

Inițiatorul își menține textul.

Supun la vot titlul capitolului V.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Abțineri.

Cu unanimitate de voturi, a fost adoptat.

Art. 28 alin. 1.

Dacă există amendamente respinse? Nu sunt.

Supun la vot art. 28 alin. 1.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Abțineri?

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat alin. 1 art. 28.

Alin. 2.

Dacă există amendamente respinse de susținut? Nu sunt.

Amendamente admise? Nu sunt.

Supun la vot alin. 2 art. 28.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Abțineri?

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat.

Alin. 3 art. 28.

Dacă sunt amendamente...

Din sală:

Nu. Este un articol nou.

Domnul Cristian Dumitrescu:

A, este un articol nou. La amendamente respinse. 28 indice prim.

Dacă-l susține cineva? Doamna Afrăsinei. Dacă-l susțineți e suficient, nu trebuie să faceți și susținerea, doamnă.

Din sală:

Doamna Viorica Afrăsinei.

Da!

Domnul Cristian Dumitrescu:

Îl susțineți.

Deci, doamnelor și domnilor, există un amendament la "amendamente respinse". La art. 28 este un nou alineat, doi indice prim.

Dacă există observații? Nu există observații.

Îl supun la vot. Amendamentul este susținut de către Grupul parlamentar P.D.S.R.

Vă rog să votați.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Vă rog să numărați, domnilor secretari. (Discuții în sală.)

Vă rog! Vă rog! Vă rog! Nu în timpul votului, doamnă.

Imediat!

71 voturi pentru, insuficient.

Supun la vot alin. 3 la art. 28, pentru textul inițiatorului.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Cu majoritate de voturi, s-a adoptat.

La alin. 4.

Dacă sunt amendamente respinse de susținut? Nu sunt.

Amendamente acceptate? Nu sunt.

Vă supun la vot textul inițiatorului la alin. 4 art. 28.

Vă rog să votați.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi, a fost acceptat.

Alin. 5.

Amendamente - și respinse, și acceptate.

Amendamente respinse, dacă susține cineva? Cine?

Susține cineva? Să ridice cineva mâna ca să vedem. Dacă ridică cineva mâna... Nu susține nimeni.

Amendamente acceptate. Comisia are un amendament la alin. 5 art. 28.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați.

Supun la vot alin. 5 art. 28 în varianta amendată de către comisie.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 6 voturi împotrivă.

Abțineri? 9 abțineri.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Supun la vot art. 28 în ansamblul său.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 9 voturi împotrivă.

Abțineri? 8 abțineri.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat. (Comentarii, vociferări în sală.)

Domnu' senator, (se adresează domnului senator Dan Stelian Marin, care comentează din sală.) am întrebat de fiecare dată: amendamente acceptate, amendamente respinse. Dacă vreți o să vorbesc puțin mai rar... L-am supus la vot, nu l-a susținut nimeni, domnu' senator Marin Stelian.

Mulțumesc.

Trecem la art. 29 alin. 1.

Aici există amendamente respinse, nu există amendamente admise.

Dacă susține cineva amendament respins? Art. 29 alin. 1, vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

U.D.M.R.-ul!

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnu' Gaspar, dumneavoastră nu sunteți de la U.D.M.R. Nu mai... Nu-l susține. Dacă nu-l susține, nu-l susține!

Deci, doamnelor și domnilor senatori și deputați, dacă nu susține nimeni amendamentul... Eu am obligația să întreb. Dați-mi voie să nu-l supunem la vot, că înseamnă că nu se susține, mai ales că a fost respins de către comisie. A renunțat, l-a retras, s-a răzgândit...

În condițiile acestea, supun la vot alin. 1 din art. 29, în forma propusă de către inițiator.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abțineri? 6 abțineri.

Cu majoritate de voturi, a fost acceptat.

Art. 29 alin. 2.

Dacă sunt amendamente respinse?

Deci susțineți amendamentul respins, da? Vă rog! Pe care-l susțineți, vă rog să ne spuneți la numărul din raportul de... Poftiți, domnul deputat Giurescu!

Domnul Ion Giurescu:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Este vorba de art. 29 alin. 2, partea referitoare la fondul de salarii prevăzute în bugetul de cheltuieli pe anul 1999. Este vorba de propunerea de eliminare.

Văzând motivația respingerii, este puțin hilară. Spune:

"Se respinge întrucât în articolul 92 s-a prevăzut neacordarea indexării în raport cu creșterea prețurilor și în cazul salariaților din sectorul bugetar". Or, aici apar niște lucruri care efectiv sunt hilare. În primul rând, în zona bugetarilor funcționează Legea nr. 154/1998. Legea nr. 154/1998, care are specificul ei și care, până acum cel puțin, puterea ne-a explicat că în cadrul acestei legi pot să apară creșteri de salarii și fără indexare.

În al doilea rând, instituțiile la care se referă acest articol sunt instituții care funcționează pe principii economice. Deci dumneavoastră faceți o înghețare a fondurilor de salarii, încălcați Legea nr. 130 privind contractul colectiv de muncă, deci libertatea negocierilor, mai ales că urmează negocierea contractului colectiv de muncă la nivel național și, de asemenea, înseamnă că nu aveți încredere în reprezentanții dumneavoastră în consiliile de administrație ale acestor instituții, care sunt reprezentanții statului și deja, prin lege, îngrădiți orice posibilitate, deci, ca aceștia să ia o anumită decizie în ceea ce privește posibilele indexări pe anul 1999.

Deci eu vă rog pe dumneavoastră să revedeți acest lucru - în primul rând să aveți încredere în oamenii dumneavoastră - și să eliminați acest articol, mai ales că - așa cum am menționat - agenții economici specificați aici funcționează pe principii economice, și nu ca bugetari.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Da, mulțumesc.

Domnul deputat Sârbu! Deci sunteți pentru amendamentul de la punctul 127 din raport, eliminarea, da?

Domnul Marian Sârbu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să vă spun că sub aparența unor prevederi absolut nevinovate, prin acest alineat se aduc... "parșive", da? se aduc încălcări "grosolane" aș putea spune atât legislației votate în țara noastră, cât și unor convenții internaționale pe care România le-a ratificat deja. Este vorba de convențiile organizațiilor internaționale ale muncii, Convenția 108 și Convenția 118. Înainte de asta, vreau să vă spun, în numele Grupului parlamentar P.D.S.R., că de doi ani de zile încercăm să vă atragem atenția de la acest microfon că prin tot ceea ce faceți în ceea ce privește partea socială a reformei vă îndepărtați pe zi ce trece de Europa.

Eu nu știu cât de mult o să-l ajute pe domnul Remeș acest articol în negocierile cu Fondul Monetar Internațional, dar cu siguranță acest alineat este un alineat împotriva spiritului european al unei Europe sociale.

Noi vorbim tot timpul că reforma socială face parte din reforma generală în România, că reforma nu înseamnă numai economic sau financiar, ci înseamnă și social.

Prin acest articol se încalcă, pe de o parte, Legea nr. 14 cu privire la salarizare, legea-cadru în această țară, care stabilește principiul negocierii în domeniul la care acum Guvernul vine să reglementeze din nou.

Nu este vorba de instituții publice și nu este vorba de regii autonome cu specific deosebit, acelea la care se referă Legea nr. 14. Este vorba de domenii în care trebuie să funcționeze principiul negocierii, pe care Guvernul îl încalcă cu o ușurință dezarmantă.

Vreau să vă spun că partidul nostru nu va merge cu jalba în băț la organizațiile internaționale europene ca să arate în ce fel se încalcă astăzi drepturile sindicale. Dacă în ceea ce privește unele partide de dreapta, care încearcă cu siguranță să golească de conținut valoarea mișcării sindicale, acțiunea sindicală, în ceea ce privește partidele social-democrate, este de-a dreptul surprinzător pentru noi faptul că achiesează la încălcarea acestui principiu.

Principiul negocierii este un principiu fundamental pentru mișcarea sindicală. Ce să mai negocieze sindicatele cu patronatul dacă prin lege li se spune că anul acesta nu se poate negocia nici măcar un leu.

Această încălcare grosolană a legislației este un unicat pentru ceea ce se întâmplă în România la ora actuală, nu mai vorbesc de încălcarea Constituției care, la art. 38, vorbește în mod clar, în mod evident, de principiul negocierii.

Eu nu vreau... și, sigur, îmi dau seama că domnul Remeș este într-o situație destul de delicată, dar aș fi dorit și am fi dorit, noi, Grupul parlamentar P.D.S.R., mult mai multă atenție din partea Ministerului Muncii, din partea partidelor social-democrate, ca să evite introducerea în unele texte de lege a unor încălcări grosolane ale unui sistem către care vrem să ne îndreptăm.

Deci, vă solicit, în numele Grupului parlamentar P.D.S.R., eliminarea acestui alineat, pentru că - repet - este antidemocratic, antieuropean și distruge, dacă vreți, golește de conținut mișcarea sindicală.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Doamna deputat Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimați colegi,

Ca să nu ne cantonăm în lucruri care nu sunt reale, nimic din negocierea contractelor colective nu este pus sub semnul întrebării sau negat prin acest alineat, prin acest articol.

Salariile bineînțeles că pot fi negociate în limita fondului de salarii din trimestrul IV. Nu spune nimeni însă că nu vor fi disponibilizări. Să nu uităm că capitolul în care se încadrează acest articol, adică, regiile autonome și companiile naționale sunt toate în restructurare și restructurarea, de obicei, a însemnat disponibilizări. Există totala libertate de negociere în cadrul contractului colectiv de muncă a numărului de posturi și a salariilor respective.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Mulțumesc.

Domnul deputat George Șerban.

Domnul George Șerban:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnul deputat Sârbu a făcut referire la o serie de convenții internaționale - bănuiesc că se referă la convenții legate de dreptul muncii - care sunt încălcate prin acest articol.

Partidul Democrat, ca partid social-democrat, nu vrea să încalce astfel de convenții. De aceea, îl rog pe domnul deputat Sârbu să facă referire concretă la punctele din aceste convenții, să ni le prezinte și, în măsura în care ele sunt încălcate, să putem trage o concluzie.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnul deputat Sârbu.

Domnul Marian Sârbu:

Vă mulțumesc, domnule deputat George Șerban.

În dezbaterea de acum exact un an și jumătate, un an și trei luni, când am discutat același lucru, vă rog să revedeți stenograma de atunci și veți găsi exact paragrafele, alineatele, textele la care se referă acele convenții. Deci, v-aș ruga, dacă doriți, domnule președinte de ședință, noi putem să cerem o pauză, putem să mergem la bibliotecă să luăm aceste convenții, le putem verifica, nu este nici o problemă. (Discuții în sală.)

Domnul Cristian Dumitrescu:

Deși este un loc public biblioteca, se studiază individual, dacă aveți astfel de dorințe dumneavoastră sau domnul George Șerban.

Domnul George Șerban (din sală):

Drept la replică!

Domnul Cristian Dumitrescu:

Da' nu dăm replică la replică, domnu' George Șerban! (Vociferări în sală.)

Și domnul Sârbu a vorbit de două ori! Dar nu replică!

Domnul George Șerban:

Nu este replică.

Este foarte limpede, am făcut această analiză, chiar și cuvântul domnului Marian Sârbu este absolut identic cu cel de la bugetul de anul trecut și cu cel din 1997. Important ar fi să cunoaștem exact aceste reglementări, ca să nu fim în situația să le încălcăm... (Comentarii în sală.)

Domnul Cristian Dumitrescu:

Dumneavoastră parcă ați susținut amendamentul?! Mai aveți ceva de adăugat?! Ați propus eliminarea! Vă rog, poftiți!

Am convenit, de fapt, să nu mai intervenim..., dar dacă aveți ceva deosebit să spuneți, față de ce ați spus, vă rog, domnule deputat!

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Suntem la art. 29 alin. 2.

Există o propunere de eliminare la amendamentele respinse. Acest amendament este susținut de domnul deputat Giurăscu și de Grupul parlamentar P.D.S.R.

Eu sunt obligat, conform regulamentului, să supun la vot întâi eliminarea, lucru pentru care în legătură cu art. 29 alin. 2, întreb cine este pentru eliminarea propusă de Grupul P.D.S.R.

Vă rog să votați.

Vă rog să numărați, domnule secretar.

71 de voturi pentru, insuficient.

Amendamentul de eliminare al domnului deputat Giurăscu a fost respins.

La acest art. 29 nu există amendamente admise. Voi supune la vot textul inițiatorului.

Cine este pentru art. 2 alin. 29?

Vă rog să votați.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 11 voturi împotrivă.

Abțineri? 6 abțineri.

Cu majoritate de voturi, alin. 2 a fost adoptat.

La art. 29 alin. 3 nu avem amendamente admise sau respinse, lucru pentru care supun la vot textul inițiatorului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri? 14 abțineri.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Supun la vot art. 29, integral.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 11 voturi împotrivă.

Abțineri? 14 abțineri.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat.

Art. 30 alin. 1 și 2.

Există amendamente respinse sau le susține cineva?!

Dacă nu le susține nimeni...

Amendamente admise nu sunt.

Voi supune la vot art. 30 alin. 1 și 2 în varianta ințiatorului.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cine este pentru art. 30 alin. 1 și 2? Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 6 voturi împotrivă.

Abțineri? 9 abțineri.

Cu majoritate de voturi, art. 30 a fost adoptat.

Art. 31 alin. 1 și 2.

Sunt amendamente acceptate sau respinse?

Sunt și amendamente respinse, și amendamente acceptate.

Dacă în legătură cu amendamentele respinse există domni parlamentari care doresc să le susțină?

Din sală:

Le votăm!

Domnul Cristian Dumitrescu:

Nu, existând amendamente respinse, eu întreb dacă le susține cineva. Dacă nu le susține, trecem la amendamentele acceptate.

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

Nu le susține nimeni!

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnule deputat,

Dumneavoastră nu aveți cum să știți dacă le susține sau nu cineva.

Asta constatăm întrebând.

La art. 31 există un amendament acceptat de comisie ca amendament al Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului a Senatului și al Comisiei de administrație publică și organizarea teritoriului a Camerei Deputaților.

La alin. 1 art. 31, vă supun la vot amendamentul acceptat de comisie și de inițiator.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 9 voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat alin. 1 art. 31 amendat de comisie.

La alin. 2 nu există amendamente.

Supun la vot textul inițiatorului.

Voturi pentru? Majoritate de voturi. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

A fost adoptat alin. 2 art. 31.

Art. 31, în ansamblul său.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat.

Capitolul VI - Dispoziții referitoare la bugetele locale.

Dacă în legătură cu titlul capitolului VI există observații din partea plenului? Nu sunt.

Supun la vot titlul capitolului VI.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Cu majoritate de voturi, titlul capitolului VI a fost adoptat.

Art. 32 alin. 1.

Există amendamente respinse de susținut?

Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Având în vedere discuțiile care s-au purtat în legătură cu bugetul pentru județul Suceava, consider că votul asupra alin. 1 la art. 32 trebuie să fie un vot de principiu, ținând seama de propunerea care a fost făcută de domnul ministru Remeș și prin faptul că dumneavoastră ați amânat votul în legătură cu această chestiune. Deci pentru alin. 1 votul să fie de principiu, pentru că vom vedea în ce măsură anexa 5 va fi afectată de soluția care va fi adoptată.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Da, domnul ministru este de acord, dar, totuși, aici mai sunt niște amendamente, unele acceptate, altele neacceptate.

În legătură cu amendamentele trebuie să ne pronunțăm.

Dacă în legătură cu amendamentele neacceptate sunt susțineri? Nu sunt.

În legătură cu amendamentul...

Domnul deputat Trifu. Aveți cuvântul.

Domnul Romeo Marius Trifu:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Vreau să susțin în fața dumneavoastră temeinicia amendamentului de la nr. 35, art. 32 alin. 1, în care la propunerea Comisiilor de buget, finanțe, bănci ale Senatului și Camerei Deputaților, s-a propus modificarea prevederilor din Legea finanțelor publice locale, în sensul că din impozitul pe salarii datorat bugetului de stat, unitatea plătitoare să vireze o cotă de 50% în bugetul unităților administrativ-teritoriale. Împărțirea, după legea respectivă, era de 10%pentru consiliile județene și 40% pentru consiliile locale.

Încă din perioada elaborării legii eu am avut rezerve serioase și intervenții, din păcate, pe principiul autonomiei locale care a primat. S-a ales această variantă cu dreptul de preempțiune pentru bugetele locale și nu pentru cele județene.

S-a înțeles atunci foarte puțin că la nivelul județelor, dependența bugetelor comunale și nu a celor orășenești, de redistribuire prin consiliul județean, este foarte importantă.

S-a ajuns, la ora actuală, la o situație deosebit de gravă, în sensul că aproape toate, dacă nu chiar toate județele au exact aceeași problemă. Dacă la nivel de municipii și parțial de orașe, care au această sursă de venituri din bugetele... din veniturile pe salarii, la nivel comunal situația este absolut dezastruoasă peste tot, de fapt, chiar și în presa de astăzi sunt niște ecouri foarte serioase, niște semnale de alarmă. Eu vreau să vă spun că, de exemplu, la județul Sibiu - care este unul din județele bogate din acest punct de vedere, afară de cele două municipii -

Sibiu și Mediaș și 5 din cele 6 orașe, în rest situația la nivelul comunelor este absolut dezastruoasă, înregistrându-se deficite de ordinul a zeci, sute de milioane, peste tot.

După apariția Legii bugetului pe 1999, am încercat să corectăm această chestiune care putea fi realizată numai printr-o anume abatere de la prevederile unei legi pe care, de curând, Parlamentul României a votat-o.

Stimați colegi,

Vreau să vă reamintesc că pentru corectarea unei stări de necesitate națională, chiar la art. 6 din Legea bugetului de stat, noi am făcut deja o anume derogare de la prevederile unei legi de curând elaborate și promulgate, așa că vin în fața dumneavoastră cu această rugăminte.

Nu se cer bani în plus, se cere doar o redistribuire, redistribuire care este vitală pentru funcționarea administrației locale din toată România.

Procentul de 5%, care a fost avizat de către Comisiile de buget, finanțe, bănci vă rog să mă credeți că este absolut insuficient. Ceea ce propun eu este ca procentajul respectiv să crească la 10%, deci 10% să rămână, potrivit legii, pentru consiliile județene, suplimentare cu încă 10% cu destinație precisă de redistribuire pentru bugetele comunale, iar restul să rămână cu cifra de 30% în loc de 40%, cât a fost stabilită prin lege.

Fac apel în primul rând la domnul ministru de finanțe, de la care aștept susținere, pentru că în legislatura trecută amândoi am fost președinți de consilii județene și știm foarte bine amândoi și mulți dintre alții care am lucrat în administrație cât de important este rolul consiliului județean în echilibrarea și acoperirea bugetelor locale și sper să găsesc înțelegerea cuvenită și din partea colegilor de la cele două comisii.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnul deputat Avramescu.

Domnul Constantin-Gheorghe Avramescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aceasta a fost o problemă mult dezbătută în cadrul Comisiilor de finanțe. Vreau să vă informez că în timpul dezbaterilor a venit o delegație a asociațiilor consiliilor județene care a propus o variantă - 25% să meargă la localități, 25 la județe, din care 10% să meargă pentru redistribuire la comune.

În continuare, a venit și o delegație a reprezentanților primarilor de municipii și de orașe, care au susținut păstrarea prevederilor actualei legi, respectiv distribuirea de 40% cu 10%, deci, poziții complet divergente.

Discuțiile au fost numeroase și vă prezint aceste lucruri, ca să nu redeschidem și aici o discuție de la început, pentru că fiecare din cele două părți are dreptatea ei.

Pentru acest motiv - și chiar vreau să vă spun cum s-au derulat - am început discuțiile de la 25% pentru repartizarea aceea de 10% redistribuit, am coborât la 20% și s-a obținut, după o matură chibzuință, ca soluție optimă, să se creeze o echilibrare în cadrul acestor interese de 15% pentru județe.

Eu n-aș crede că este necesar să reluăm aceeași discuție, că vă spun că nu o mai terminăm, pentru că sunt motive pro și contra și de o parte și de alta și să fiți de acord cu acest procent pe care l-am votat noi.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Are cuvântul domnul deputat Ruse... Nu, domnu' M.tis.

Domnul deputat Ruse.

Domnul Corneliu Constantin Ruse:

Domnule președinte,

Aș ruga colegii să ne uităm și la amendamentele respinse.

La poziția 144 există un amendament propus și votat în unanimitate de către Comisia economică a Camerei Deputaților, care are în vedere nu numai necesitatea de echilibrare a bugetelor consiliilor locale - ca să facem o paranteză, după datele Ministerului de Finanțe, aproximativ 2.500 de localități din această țară, 2.500 de consilii locale nu au surse proprii pentru echilibrarea bugetului de venituri și cheltuieli.

Pornind de la aceste date oferite de Ministerul de Finanțe, Comisia economică a Camerei Deputaților v-a înaintat acest amendament de la poziția 144 din raportul cu amendamentele respinse, care ține cont de necesitatea de dezvoltare a tuturor localităților din această țară, o dezvoltare, să spunem noi, cât de cât echilibrată, să încercăm să finalizăm lucrările de investiții începute în numeroase localități și, în același timp, să încercăm să asigurăm o stare de normalitate pentru serviciile publice comunale, pentru că în general sunt comune care nu au echilibrate bugetele, sunt și foarte multe orașe, inclusiv municipiul Buzău, care nu are capitolul de venituri și cheltuieli echilibrat. Un alt lucru de la care trebuie să pornim este faptul că situația este tragică în județele care și așa au un grad de dezvoltare redus.

Dacă județul Prahova, în care gradul de dezvoltare este mult mai mare decât în alte județe, avem 50 de localități care au bugetele de venituri și cheltuieli dezechilibrate, închipuiți-vă în județele Botoșani, Călărași, Vaslui situația este dramatică.

Pornind de la acest lucru, eu apreciez amendamentul adoptat de către Comisiile de buget-finanțe, care au majorat de la 10% pentru consiliile județene la 15%, dar credem noi că este imperios necesar să stipulăm clar că, pentru consiliile județene, ceea ce se varsă din impozitul pe salarii, coeficientul este de 20%, din care 50% pentru cheltuielile proprii și investițiile proprii la nivelul județului, conform legislației în vigoare, iar 50%, sume necesare reechilibrării bugetelor locale din localitățile din fiecare județ, pentru că sunt localități care nu au nici bani de salarii pentru aparatul din serviciul propriu al primăriei.

V-aș ruga să priviți cu foarte mare atenție acest lucru.

S-au purtat diverse discuții și în interiorul comisiilor, că la nivelul consiliilor județene există o pondere politică între putere și opoziție și că s-ar putea, pornind de la acest echilibru între putere și opoziție, finanțările către consiliile locale să se facă pe criterii politice.

Eu cred că fiecare consiliu județean are maturitatea necesară pentru ca echilibrarea să se facă în interesul localităților din aria teritorială și din județul respectiv, în care se desfășoară activitățile în slujba cetățenilor.

Vă rog să votați amendamentul propus de Comisia economică, aflat la poziția 144, și să-l conexăm cu amendamentul propus de comisia de specialitate de la pct. 35 din raportul cu amendamente admise.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnul deputat Matis.

Domnul Matis Eugen:

Domnule președinte,

Am o intervenție ce vizează două aspecte - unul de procedură și unul de fond.

Încep cu cel de procedură.

Deoarece la punctul 35 din raportul amendamentelor admise este acest alineat nou, nu are cum să apară la amendamente respinse o propunere de eliminare a acestui alineat nou. Aș dori să susțin - așa cum am susținut și în comisiile reunite și cum am susținut și în cadrul dezbaterilor generale - că noi susținem varianta inițială a acestui articol prin care, implicit, se respectă cotele care au fost aprobate prin Legea finanțelor publice locale.

Această lege a intrat în vigoare de la 1 ianuarie. Încă nu s-a pus efectiv în aplicare și deja vreme să lucrăm la ea.

În al doilea rând, se vede foarte clar că, dacă s-ar accepta acest alineat nou, s-ar modifica din nou tot sistemul. În primele două luni ar fi o cotă și după aceea o altă cotă.

Pentru respectarea unei continuități, unei consecvențe legislative și execuții financiare, eu cred că ar fi bine să lăsăm Legea finanțelor publice locale să-și intre în atribuțiuni, să fie pusă în aplicare și astfel să rămână procentele care au fost la început 40 și 10.

Deci, propun eliminarea acestui alineat nou, care este stabilit la punctul 35.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Noi suntem la art. 32 alin. 1. (Discuții în sală.)

Nu mai faceți referiri la problema care probabil că este cea mai complicată.

Dacă în legătură cu alin. 1 art. 32 aveți intervenții?

Dacă nu avem intervenții și nu avem amendamente respinse și nici amendamente... și avem un amendament admis... Nu, n-avem nici un amendament admis.

Deci, dacă nu avem amendamente admise, amendamentele respinse nu sunt susținute...

Din sală:

Mai sunt intervenții!

Domnul Cristian Dumitrescu:

Vreți să susțineți? Poftiți!

Domnul deputat Stan, alin. 1 art. 32, amendamente respinse.

Domnul Vasile Stan:

În primul rând, v-aș ruga, dacă este posibil, ca domnul ministru să fie prezent la acest punct foarte important.

Eu... dacă există vreun înlocuitor...

Domnul Cristian Dumitrescu:

Este aici doamna secretar de stat, dar și domnul ministru vă ascultă...

Domnul Vasile Stan:

Domnule președinte,

Nu putem trece prea ușor peste acest punct al repartizării acestor fonduri.

Eu am să-mi permit să vă relatez dumneavoastră câteva cazuri din județul Argeș și probabil că și colegii mei de la putere mă vor susține.

Dacă se menține această prevedere a comisiei, de 15% la județ și 35%...

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnule deputat,

Noi discutăm acum despre art. 32 alin. 1, nu vorbim despre împărțire și așa mai departe!

Domnul Vasile Stan:

Am înțeles, când vom ajunge la amendamentul respectiv!

Domnul Cristian Dumitrescu:

La amendamentul acela va fi afluență mare, dar la art. 32 alin. 1 nu avem amendamente pe care să le susțină cineva.

Dacă are doamna Afrăsinei, poftiți.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

La art. 32 alin. 1 vă rog să observați că în raportul cu amendamente respinse sunt mai multe amendamente făcute, din care 2-3 sunt chiar admise de Comisia de administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

Un prim amendament care este menționat la pct. 135 este acela prin care comisia propune suplimentarea cu o mie de miliarde lei a alocațiilor repartizate ca sume defalcate din impozitul pe salarii. Desigur, Comisia de buget, finanțe, bănci a respins acest amendament, a fost o întreagă dezbatere la noi la comisie, susținută, de altfel, și de reprezentanții M.L.P.A.T.-ului, dat fiind faptul că bugetul alocat județelor din sumele defalcate este foarte mic, buget cu care nu se poate realiza decât 25% din ce s-a realizat anul trecut, din aceste sume defalcate.

Deci aceste o mie de miliarde erau prevăzute a de repartiza pe fiecare județ în parte. Noi propusesem chiar o anexă 1 și 2, o să observați că la anexa 5 există anexa 5a și b, care a fost solicitată M.L.P.A.T.-ului, și M.L.P.A.T.-ul, însușindu-și amendamentul, a făcut o astfel de defalcare. Deci vin în fața dumneavoastră ca să susțin din nou amendamentul pe care și l-a însușit comisia sau, mai degrabă, care a fost propus chiar de către membrii Comisiei de administrație în totalitatea lor.

Un alt punct de vedere, ca să nu vin pentru a doua oară la microfon, domnule președinte de ședință, vreau să vă rog să-mi permiteți să susțin și amendamentul care a fost înscris la pct. 136 din raportul amendamentelor respinse, și anume, Comisia de administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic din Camera Deputaților vă propune o reformulare la acest alin. 1 art. 32

"Din impozitul pe salarii încasat de la bugetul de stat se vor stabili sume defalcate din acest impozit pentru bugetele locale.

Consiliile județene, prin hotărâre, după consultarea primăriilor și cu asistența tehnică de specialitate a Direcției Generale a Finanțelor Publice și Controlului Financiar de Stat, repartizează sumele pentru bugetele Consiliilor județene și pentru bugetele Consiliilor locale și ale comunelor, orașelor și municipiilor.

Aceasta presupune ca sumele defalcate din anexa 5 să aibă aceeași formă pe care au avut-o în bugetul de stat pe anul trecut, și anume, o singură coloană, tocmai pentru a rezolva problematica atât de dificilă a unor județe.

Desigur, eu îl înțeleg foarte bine pe colegul Matis, probabil că Domnia sa are un excedent la nivelul județului - excedent din care poate să suporte cheltuielile necesare - dar majoritatea județelor sunt cu deficit sau foarte multe județe sunt cu deficit. Vă rog să aveți în vedere faptul că sunt foarte multe județe care au foarte mulți copii în direcțiile care au fost preluate la nivelul județelor și nu au fonduri necesare a acoperi cheltuielile de la aceste direcții ale copiilor preluați în acest an sub ocrotire.

Voiam să vă mai spun că există o diferență de 8 miliarde de lei la acest articol și vreau să rețin atenția domnului ministru Remeș, de această dată, să îi spun Domniei sale că a fost o întreagă dezbatere la noi la comisie. Au fost făcute calcule riguroase în ceea ce privește necesitatea alocării unor sume de bani pentru aceste direcții ale copiilor - după cum cred că și domnul ministru știe, și colegii mei din comisie, - am avut chiar o scrisoare de la Secretariatul General al Guvernului cu privire la lipsa fondurilor pentru a acoperi cheltuielile pentru copii.

Așadar, din calculul riguros desigur, reprezentând foarte puțin din ceea ce noi am cerut, comisia, colegii mei din comisie au admis că județele cele mai favorizate, ca să spun așa...

Domnul Cristian Dumitrescu:

Doamnă, reveniți la... Ați susținut cele două amendamente. Vă rog să vă gândiți să încheiați. Vă rog.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Mi-ați închis microfonul.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Vă rog să mă scuzați. Din greșeală. Chiar așa ceva n-aș fi îndrăznit să fac. Vă rog să mă scuzați.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnilor colegi,

Doresc să îl rog din nou pe domnul ministru Remeș să fie foarte atent cu cele două județe, Botoșani și Vaslui, care așa cum vă spuneam, colegii noștri din comisie au calculat și prin bunăvoința lor au acordat un minim, dar absolut minim necesar pentru... au admis, ca să spunem așa, un minim necesar pentru echilibrare, dacă vreți, a nevoilor celor două județe pentru casele de copii - suplimentarea cu 4 miliarde pentru Vaslui și 4 miliarde pentru Botoșani.

Așadar, domnule ministru, am speranța că dumneavoastră veți găsi la rezerva Guvernului cele 8 miliarde pentru a suplimenta la acest alineat, suma de 1.001 miliarde până la 1.009,4 miliarde.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnul deputat Raduly. Deci la alin. 1 art. 31.

Domnul Raduly Robert-Kalman:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Foarte pe scurt, permiteți-mi să vă prezint, de fapt, de unde, care este problema de fond și de unde se iscă toată discuția, dincolo de procentele 40 cu 10, 35 și cu 15, 25 cu 25 sau așa mai departe, pe care o să le discutăm la acel amendament prin care se dorește introducerea unui alineat nou.

Dacă comparăm transferurile și defalcările la impozitul pe salarii, în ultimii 3 ani - 1997, 1998 și 1999 - în termeni nominali și nu în termeni reali, deci în valoarea nominală și nu în valoare reală, avem următoarele cifre: pentru 1997 suma totală este de - rețineți - 8.434,8 miliarde lei; pentru 1998 este de 10.079 miliarde de lei, iar pentru 1999, ce avem în proiectul bugetului de stat - respectiv, ca urmare a prevederilor Legii nr. 189, este de abia 7.726,4 miliarde de lei.

Deci, dacă calculăm nominal și nu real, acestea sunt sumele. Deci sunt cu aproximativ 33% mai mici, în valoare nominală, pentru anul în care am debutat, decât au fost anul trecut, când inflația știm că a fost în jur de 40,6%.

Acesta este mărul discordiei. Și eu vă întreb acum,

Parlamentul vrea să soluționeze fondul problemei în ceea ce privește bugetele locale, respectiv transferul de la bugetul central, prin defalcările din impozitul pe salarii către acestea? Deci problema de fond, și anume să mărim acele 1.001,4 miliarde de lei, să dublăm, să triplăm și așa mai departe, eventual să ajungem în valoare nominală, ca și anul trecut, sau doriți, domnilor colegi, să ne certăm după aceea, în momentul în care clar că situația este critică, pentru că transferul din partea noastră, sprijinul de la bugetul central către bugetele locale, direct sau indirect, a scăzut considerabil.

Deci, doriți ca o dată zarurile fiind aruncate să ne păruim - pardon de expresie - aici între noi, pentru 40 cu 10, 35 cu 15 și așa mai departe, după ce am refuzat să rezolvăm fondul problemei?

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnule deputat,

Procentele acelea pe care dumneavoastră le-ați pronunțat - este a doua oară, prima oară mi s-a părut mie că n-am fost atent - fac obiectul unei discuții la care un număr foarte mare de domni deputați și senatori așteaptă să-și spună punctul de vedere.

Dacă dumneavoastră vreți să profitați de faptul că v-am acordar microfonul pentru alin. 1 pentru ca să vă expuneți punctul de vedere, acolo, nu este loial față de colegii dumneavoastră și eu nu vă mai dau...

Domnul Raduly Robert-Kalman:

Domnule președinte,

Nu vă supărați, nu știu dacă ați urmărit rațiunea mea.

Rațiunea mea a fost perfect la 32 cu 1, așa cum apare în proiectul de Lege privind bugetul de stat pe 1999.

Ceea ce am spus eu am spus următorul lucru, deci am argumentat următorul lucru: fondul problemei este la acest alineat. Celălalt este o chestiune secundară și nu putem să rezolvăm fondul problemei decizând acolo orice procent.

Dacă aici, deci dacă avem dorința să rezolvăm fondul problemei, ridicăm suma de 1.001,4 miliarde de... - dolari era să spun - lei care apar la acest alineat, dublăm de exemplu, și atunci, firesc, fiecare județ va primi mai mult, deci dublu cât este acum în anexa 6, sau refuzăm să rezolvăm acest aspect fundamental și ne certăm pe aspecte colaterale - pardon de expresie, spuneam -, ne păruim pe aspecte colaterale în continuare.

Deci, eu susțin - este și un amendament în acest sens - nu depus de mine, ci de alții, ca să soluționăm fondul problemei și să dublăm la acest alineat suma care va fi redistribuită, ca defalcare din impozit pe salarii către bugetele locale.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Ne aflăm la art. 32 alin. 1.

Dacă mai sunt intervenții din sală?

Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Vreau mai întâi să ridic o problemă de principiu. Dacă prin Legea bugetului de stat, care este o lege anuală, deci o lege cu caracter temporar, putem modifica niște cote care sunt stabilite într-o lege de regim? Aceasta este o problemă.

A doua problemă - eu cred că am putea, sigur, cu o interpretare puțin forțată - să ajungem la o înțelegere, în sensul că la anexa 5 să se stabilească sumele globale pe fiecare județ și să nu se spună "din care atât pentru"... localități, comune, cutare și cutare, urmând consiliile județene... Se poate. Pentru că sunt localități care nu realizează absolut nimic. În fond, fondurile de salarii la unele localități constau numai din ceea ce se plătește pentru funcționarii care sunt la primărie și au atâtea probleme de rezolvat.

Să dăm posibilitatea, totuși, consiliului județean ca din fondul total care rezultă ca urmare a aplicării procentelor prevăzute de lege să facă această defalcare.

Dar, vă spun, eu personal am această reținere dacă putem noi, prin legea aceasta de buget, să modificăm cotele stabilite prin legea de regim.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul senator Marin Stelian.

Domnul Dan Stelian Marian:

Domnule președinte,

Am ascultat pe colegul...

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumesc. Sunt doamnă.

Domnul Dan Stelian Marin:

...care a vorbit mai înainte despre necesitatea finanțării acțiunilor pe plan local.

Am arătat și în cuvântul meu de duminică că practic Legea nr. 189 privind finanțele publice locale nu este pusă în aplicare.

Guvernul, prin proiectul de buget, zice hai să amânăm regimul vărsămintelor impozitelor pe salarii cu încă o lună.

Parlamentul României a acceptat această amânare.

Legea finanțelor publice locale zice că începând cu anul 1999 se stabilesc noi cote adiționale la impozitele cuvenite bugetului pentru finanțarea autorităților locale, iar Legea finanțelor publice nr. 72/1996 spune că aceste cote se stabilesc prin Legea bugetului, deci nu am stabilit alte cote.

Sumele pe care le defalcăm din impozitul pe salarii pentru autoritățile publice locale - așa cum spunea colegul - în termeni nominali sunt inferioare celor din 1998 cu peste 3.000 de miliarde, iar în termeni reali, având în vedere inflația în anul 1998 și 1999, care va fi foarte accentuată anul acesta, 25%. Deci neasigurând resursele financiare...

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumim, domnule senator, vă mulțumim. Vorbim despre alin. 1. Dacă vreți, mai concis.

Domnul Dan Stelian Marin:

Da? De ce? Vă deranjează pe dumneavoastră?

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Ați depășit deja cele 3 minute și nu mă deranjează pe mine, vă rog să respectați regulile jocului.

Domnul Dan Stelian Marin:

Lăsați că nu dumneavoastră m-ați trimis în Parlamentul României. Sunt alții care m-au trimis.

Deci noi am analizat cu toate Consiliile județene.

Cerințele Consiliilor județene erau de cel puțin 2.500 de miliarde, deci un plus de 1.500 de miliarde.

Chiar în aceste condiții, am analizat pe fiecare județ, există un gol de resurse de circa 25%. Activități precum casele de copii, căminele de bătrâni, finanțarea muzeelor, bibliotecilor, filarmonicilor rămân fără nici o sursă, adică, nu mai are cine să le finanțeze. Construcțiile de drumuri și reparațiile de drumuri județene, continuarea lucrărilor de alimentări cu apă - pentru care s-au săpat șanțuri, s-au îngropat conducte, s-au cumpărat conducte care ruginesc - rămân fără finanțare asigurată.

Domnilor,

Vreți să risipim banul statului, procedăm așa. Vreți să continuăm niște activități strict necesare în județe, atunci hai să venim să analizăm cu spirit de răspundere aceste cereri și aceste necesități de finanțare minimă a activităților.

În județul Vâlcea, chiar în condițiile propuse prin amendamente, de suplimentare a transferurilor de la buget cu 1.000 de miliarde, de modificare a cotei - potrivit Legii finanțelor publice locale, de la 10 și 40, la 25 cu 25 pentru... 25 pentru Consiliile județene și 25 pentru comune, orașe și municipii - rămâne un gol de circa 12 miliarde de lei.

Eu v-aș ruga să tratăm cu mare atenție această problemă - cred că toți ați fost și ați analizat la Consiliile județene această problemă și v-au solicitat sprijinul. Așa am fost solicitat și eu, așa a fost solicitat și colegul Dumitrașcu de la P.N.Ț.C.D., așa a fost solicitat și domnul Decuseară, deputat P.N.L., și toți am spus că vom sprijini în Parlamentul României, ca activitățile Consiliului județean să nu fie afectate în 1999.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Pentru o precizare, domnul senator Partal.

După aceea trecem la votul pe alin. 1.

Domnul Petre Partal:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș dori să răspund domnului deputat Gaspar, în legătură cu întrebarea privind posibilitatea modificării cotelor.

În Legea finanțelor locale, tot noi am spus la art. 8 alin. 3, ultima propoziție din alineat: "Aceste cote pot fi modificate anual prin Legea bugetului de stat". Deci ceea ce discutăm are obiect și este bine.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Are cuvântul domnul deputat.

Domnul Radu-Sever-Cristian Gheciu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Mă refer la poziția 138 din raportul amendamentelor respinse și o fac în sprijinul acestui amendament propus de Comisia de administrație locală.

Poate ați reținut din intervenția colegului Avramescu că la Comisia de buget, finanțe, bănci, au venit delegații ale Consiliilor locale orășenești care sunt foarte mulțumite sau, cel puțin, nu protestează împotriva procentelor care le revin conform Legii finanțelor publice locale și au venit și primari din comune care sunt disperați de pauperitatea resurselor.

Acest lucru spune foarte mult, spune foarte mult asupra faptului că - am impresia eu, cel puțin - procentele care sunt rezervate consiliilor județene și consiliilor locale conform Legii finanțelor publice locale riscă să adâncească și mai mult prăpastia care există la noi în țară între lumea urbană și lumea rurală.

De aceea, procentele propuse - corective, evident, față de Legea finanțelor publice locale - procente de 25-25%, despre care a vorbit cu multă putere de convingere și domnul Trifu, cred că sunt de luat în considerare.

Nu trebuie să avem orașe care cât de cât să se dezvolte, o lume urbană care cât de cât să se dezvolte și o lume rurală care, încă și mai mult, să rămână în urma dezvoltării generale a societății.

Pe scurt, propun susținerea amendamentului propus la poziția 138 din raport.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Doamnelor și domnilor senatori,

Trecem la vot. Eu am să vă explic foarte clar ceea ce facem, pentru că este un moment foarte disputat și discutat al bugetului.

Am primit din partea unor grupuri parlamentare solicitarea să fie de față și domnul secretar de stat Vlad Roșca, care este șeful departamentului. Noi nu credeam că o să ajungem chiar la acest... Bun.

Eu vă propun în felul următor. Pentru că art. 32 alin. 1 are niște amendamente respinse, să votăm alin. 1, iar pentru mai departe, să trecem la art. 33 să continuăm mâine dimineață în prezența secretarului de stat Vlad Roșca.

Bineînțeles cu dezbaterea în continuare, pentru că am 20 de înscrieri la cuvânt, la alineatul nou, după alin. 1.

Deci sunt foarte multe intervenții.

Cred că sunteți de acord cu această soluție. Nu este nici un...

Domnul deputat Tabără, dacă dorește?

Domnul Valeriu Tabără:

Aveam la alin. 2.

Domnul Cristian Dumitrescu:

La alin. 2 discutăm pe urmă.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Supun la vot propunerea Grupului P.D.S.R. de amendare a art. 32, de fapt, alin. 1.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Dacă vrea să răspundă domnul ministru Remeș.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Poftim? N-am înțeles. A, dacă vrea să răspundă domnul ministru? Păi, nu mi-a cerut cuvântul. Dacă dumneavoastră i-l solicitați, poate aveți mai mult succes. Vă rog.

Eu unul...

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Domnilor colegi,

Privitor la alin. 1 și la trimiterea la anexă, suntem de acord cu suplimentarea cu 8 miliarde de lei la total sume pentru județe, așa cum ne propune Comisia de administrație publică locală pentru județele Vaslui și Botoșani și suntem de acord ca anexa respectivă să aibă doar coloană de total.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Deci dumneavoastră sunteți de acord cu amendamentul...

Din sală:

Este ilegal, nu se poate face! (Consultări, discuții.)

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnul deputat Partal.

Domnul Petre Partal:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor colegi,

Am rămas surprinși de propunerea domnului ministru, care și-a manifestat încă o dată, spiritul discreționar în a repartiza sumele. Suntem de acord...

Stimată doamnă, eu, în sufletul meu, sunt de acord că ați obținut un succes acum, dar vorbesc în numele comisiei. Este vorba de faptul că în comisie noi am discutat una și nu putem să fim de acord cu o repartizare pe picior a unor sume, fără să știm cum se face acest lucru. Asta voiam să spunem.

Noi, în comisie, nu suntem de acord.

Dacă domnul ministru este larg la suflet și propune, să accepte acea mie de miliarde pe care a propus-o comisia adineauri, să majorăm în loc de 1.001, să punem 2.000 miliarde și atunci înțeleg că este un lucru bine gândit și serios.

Pentru aceasta, însă, comisia nu este de acord cu propunerea respectivă și vă propune să respingeți amendamentul pe care l-a susținut domnul ministru.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

În condițiile în care s-a făcut această intervenție și ținând cont de faptul că s-a luat o decizie care privește, totuși, responsabilitatea comisiei, îmi permit să fac următoarea propunere.

Și așa mi se ceruse să discutăm art. 32 în prezența secretarului de stat Vlad Roșca. O s-o discutăm mâine dimineață când vine și dânsul aici. Între timp, comisia stă de vorbă cu domnul ministru pentru a se înțelege asupra acestor aspecte.

Trecem mai departe la articolul...

Doamna Viorica Afrăsinei:

Procedură!

Domnul Cristian Dumitrescu:

Rămâne cum am discutat, doamna... Poftiți.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnilor colegi,

Au fost două propuneri distincte. Dacă erați foarte atent la ceea ce am spus eu, una din propuneri a fost cea cu 1.000 de miliarde. Cea de-a doua propunere susținută de comisie a fost cea cu suplimentarea cu încă 8 miliarde pentru cele două județe. Deci nu văd de ce dumneavoastră ați venit atât de supărat la acest microfon și ați făcut o afirmație care nu este deloc colegială.

În al doilea rând, amendamentul pe care îl aveți dumneavoastră la comisie, și care v-a fost propus de Comisia de administrație publică, formulat de Comisia de administrație publică, scrie textul cum se face această repartizare.

Vă rog foarte mult să citiți la numărul 136 din raport și veți vedea exact propunerea Comisiei de administrație, care spune cum se va face această repartizare.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Doamna deputat,

Vreau să vă spun că nu cred că este nimeni care n-a înțeles. Toată lumea a înțeles. Chiar și eu am înțeles foarte bine, vă rog să mă credeți. Exact cum a spus.

S-au cerut prin două amendamente, în unul 1.000 de miliarde, prin alt amendament s-au cerut 8 miliarde.

Ba da, 8 miliarde s-au cerut, doamnă.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Nu exclude unul pe celălalt.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Cum să nu excludă unul pe celălalt?

Vă rog foarte mult, doamna deputat. Nu încercați să-mi explicați chiar așa, că vă spun câtă școală am. Vă rog.

Am înțeles foarte bine.

Mulțumesc.

Am înțeles. Sunt două amendamente, unul cu 1.000, unul cu nouă. Toată lumea a înțeles lucrul acesta.

Alt lucru nu s-a înțeles. Intervenția domnului ministru.

Dumneavoastră n-ați înțeles ce nu s-a înțeles.

Dar dați-mi voie ca mâine, când vine domnul...

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Domnul ministru a acceptat.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Nu, nu, nu, doamnă. Acceptăm...

Deci, să recapitulăm. Mâine dimineață, când se supune la vot, se vor supune în cascadă, două amendamente respinse. Amendamentul cu 1.000 de miliarde de la pct. 135 din raportul de amendamente respinse, după care mergem la amendamentul 136 din raportul cu amendamente... și tot așa, și tot așa, cum am făcut și până acum, doamnă deputat.

Numai că problema este legată de prezența ministrului, lucru pentru care trecem la art. 33, care este un articol fără probleme, care nu are nici un fel de amendament respins, nici un fel de amendament admis, lucru pentru care vă întreb pe dumneavoastră dacă sunt observații din partea plenului.

Dacă nu sunt observații din partea plenului, supun la vot art. 33, în forma propusă de inițiator.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cine este pentru? Vă rog să votați. Doamnelor și domnilor, ridicați mâna. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 8 voturi împotrivă.

Abțineri? 16 abțineri.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat art. 33.

Art. 34 alin. 1. Dacă există amendamente respinse de susținut, că amendamente admise există.

Domnul deputat Petrescu.

Domnul Virgil Petrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de comisie.

La art. 34 alin. 1...

Domnul Cristian Dumitrescu:

Nu sunt președinte de comisie. Sunt numai vicepreședinte.

Domnul Virgil Petrescu:

Iertați-mă, domnule președinte de ședință!

La art. 34 alin. 1, față de textul pe care nu l-ați citit fiindcă este extrem de lung, dorim să inserăm "Cheltuielile pentru realizarea unor obiective de investiții cuprinse în listele de investiții ale Ministerului Educației Naționale, a altor cheltuieli de investiții" și restul, textul curge. În baza Legii învățământului, știți foarte bine că investițiile pentru preuniversitare sunt trecute la bugetele locale, dar există o lege numită Legea învățământului, care se referă la "în zonele defavorizate, precum și în situații speciale, stabilite prin hotărâri ale Guvernului, se pot aloca fonduri de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educației Naționale pentru dezvoltarea și modernizarea bazei materiale a învățământului preuniversitar, precum și pentru alte cheltuieli".

Deci este vorba numai de acele investiții făcute prin excepție. Restul trec la bugetele locale.

Este un amendament cu care presupun că domnul ministru Remeș, precum și Comisia de buget-finanțe, în principiu, ar fi de acord. Lista în acest moment nu este bogată, dar ideea în sine trebuie respectată, pentru a ține seama de o lege organică.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Mulțumesc.

Alte intervenții?

Dacă nu mai sunt alte intervenții la amendamente respinse la alin. 1, îl întreb pe domnul ministru care este părarea dânsului. Dacă are vreo opinie.

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Pentru că mi-a picat foarte bine punerea la punct de adineauri, să se pronunțe de fiecare dată comisia în fața mea.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnule ministru,

Dumneavoastră aveți obligația să vă prezentați, să vă spuneți punctul de vedere. (Discuții.)

Comisia? Comisia?

Domnul Andreiu Oprea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Comisia nu poate decât să-și mențină punctul de vedere, întrucât nu s-a mai întrunit de când a votat în plenul comisiei.

Eu, ca senator, sunt de acord cu amendamentul făcut de domnul președinte Petrescu.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Da, mulțumesc. Deci comisia este împotrivă, domnul ministru s-a pronunțat pentru textul inițial.

Doamnelor și domnilor senatori,

Supun la vot amendamentul domnului Petrescu, amendament respins de comisie și de inițiator.

Vă rog, voturi pentru? 30 de voturi pentru.

Insuficiente pentru ca amendamentul să fie acceptat.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Vă supun la vot art. 34, de fapt, alin. 1 al art. 34, în varianta propusă de inițiator, cu amendamentul comisiei.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 9 voturi împotrivă.

Abțineri? 11 abțineri.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat art. 34 alin. 1, în amendarea propusă de Comisia de buget, finanțe, bănci.

Alin. 2 al art. 34.

Dacă sunt amendamente respinse de susținut? Nu sunt.

Amendamente adoptate de comisie? Nu sunt.

Vă supun la vot textul propus de inițiator.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 6 abțineri.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat alin. 2 al art. 34.

Alin. 3 al art. 34.

Dacă sunt amendamente respinse de susținut?

Aveți cuvântul, domnule deputat Marineci.

Domnul Ionel Marineci:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Intervin primul la microfon, pentru că este propunere de eliminare.

Prin ce motivez aceasta?

Subvenționarea cheltuielilor suportate de populație la energia termică, așa cum a fost rezolvată prin proiectul bugetului de stat pentru 1999, ridică o serie de probleme, care - din cauza veniturilor mici ale localităților - creează nemulțumiri.

Până la 31 decembrie 1998, bugetul transmitea către bugetele locale sume care acopereau diferența dintre prețul maxim ce se plătea de populație și prețul de producție aprobat de Consiliul Concurenței.

Proiectul bugetului de stat pe 1999 păstrează această formă de protecție socială, dar nu mai angajează bugetul de stat pentru rezolvarea ei, ci o transmite în sarcina bugetelor locale, deși prevede, în continuare, dreptul Guvernului de a stabili un nivel maxim pentru plata energiei termice de către populație.

Prin acest articol, se încalcă prevederile art. 3 din Legea nr. 189/1998, care stabilește că această trecere trebuia să se facă numai cu asigurarea resurselor financiare necesare realizării acesteia.

Orașele mici, în care veniturile bugetului local se realizează la un nivel scăzut, datorită șomajului ridicat și reducerii puterii de cumpărare a populației, nu vor avea surse pentru plata subvenției la energia termică.

Orașele mici, în care energia termică se obține în centrale termice de cartier, nu vor avea, practic, de unde să suporte această subvenție, întrucât aici prețul de producție este de 3-4 ori mai mare decât limita stabilită de Guvern.

Subvenționarea cheltuielilor pentru energia termică furnizată populației ce locuiește în blocuri va trimite reacția negativă a cetățeanului care locuiește în case individuale, întrucât impozitele și taxele locale pe care le plătește el se vor dirija în beneficiul net al celor care stau în blocuri, deși - în medie - veniturile familiilor din blocuri este mult mai mare decât veniturile familiilor din case individuale.

În aceste condiții, considerăm că Legea bugetului de stat trebuie să elimine prevederea art. 34 alin. 3, situație în care apar două posibilități: fie subvenționarea diferenței de prețuri pentru energia termică să fie suportată de bugetul de stat, prin transmiterea de fonduri la administrațiile locale sau furnizori, ceea ce implică un articol nou și o anexă, din care se distribuie fondurile pe județe, ca în cazul Legii nr. 109/1998; și o altă variantă - eliminarea completă a prevederilor care dau dreptul Guvernului de a stabili un preț maxim ce se poate plăti de către populație pentru energia termică.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Mulțumesc, domnule deputat Marineci.

Deci este o susținere la un amendament respins, pentru eliminarea alin. 3, în ansamblul său, cu toate cele două subpuncte - a) și b).

În legătură cu acest amendament de respingere, care nu este însușit de comisie, nu este susținut de inițiator, vă solicit votul.

Cine este pentru eliminarea propusă de domnul deputat P.D.S.R. Marineci?

Vă rog, cine este pentru eliminare? Vă rog să numărați. 69 de voturi. Nu sunt suficiente. Vă mulțumesc.

Amendamentul propus de domnul Ionel Marineci a fost respins.

Supun la vot alin. 3 al art. 34, în forma propusă de inițiator.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 9 voturi împotrivă.

Abțineri? 6 abțineri.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat.

La art. 34, alineatul... Nu. Aici e un alineat nou, pe care îl propune Comisia pentru învățământ și vă explică domnul deputat Petrescu.

Domnul Virgil Petrescu:

Mulțumesc.

Este vorba de un alineat nou, propus de Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, care nu a fost trecut nici la amendamente admise, nici la amendamente respinse. Cred că a fost scăpat.

Este vorba de următorul text:

"Fondurile prevăzute la capitolul "Cheltuieli de capital pentru învățământ" vor fi, în mod obligatoriu, evidențiate în mod distinct, în bugetele locale, orice modificare urmând să fie făcută numai cu avizul M.E.N. (Ministerul Educației Naționale).

Cheltuielile materiale, reparații curente și reparații capitale vor fi evidențiate în bugetele locale, repartizarea lor fiind făcută cu acordul Inspectoratului școlar".

Pentru că sumele sunt prevăzute în cadrul bugetelor locale, dar numai școala poate să știe unde este util - și nu pe alte considerente - de alocat fondurile respective. Despre asta este vorba.

Mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Întreb comisia dacă este de acord cu acest amendament?

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pe fond, domnul profesor are dreptate. Există, însă, două imixtiuni, pe care nu le putem accepta, și anume, aceea a Ministerului Educației Naționale în deciziile Consiliului județean.

Câtă vreme i-am dat Consiliului județean niște atribuții și niște responsabilități, nu putem să obligăm acest Consiliu județean să țină - dacă vreți - cont de toate ministerele interesate și, la fel, de Inspectoratele școlare, în cadrul Consiliului local.

Acestea au fost cele două argumente pentru care el a fost respins, în cadrul comisiei, și ne cerem scuze că, dintr-o eroare materială, nu a apărut în tabelul cu amendamente respinse.

Domnul Virgil Petrescu:

În situația aceasta, eliminăm "M.E.N."-ul și spunem:

"Vor fi, în mod obligatoriu, evidențiate, în mod distinct, în bugetele locale.

Cheltuielile materiale, reparații curente și reparații capitale vor fi evidențiate în bugetele locale, repartizarea lor fiind făcută cu acordul Inspectoratului școlar (sau cu avizul inspectoratului școlar)".

E normal așa, pentru că, altminteri, fondurile se duc altfel decât pentru necesarul învățământului.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Vreau comisia să aibă avizul și asta e ultima încercare, domnule Petrescu, pentru că nu suntem ca la loterie.

Domnul Dan Constantinescu:

Deci pentru prima parte se poate accepta. V-aș ruga, însă, să căutăm, totuși, un alt termen, în loc de "acord", pentru că nu putem aștepta la Consiliul local un acord.

Cu "consultarea" sau ceva de genul ăsta.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Da. Nu sunteți de acord cu "consultarea"...

Domnul Gheorghe Ionescu:

Domnule președinte,

Propunerea făcută de fostul ministru al învățământului este perfect reală. Dacă nu intervine Inspectoratul școlar și să spună "La școala asta îi dai atât", când tu ai stabilit o sumă, și ăstuia îi dai atât cât îi trebuie, se vor da cu preferință către anumite centre școlare, care girează o anumită zonă de școli și atunci va fi o repartizare echitabilă.

Eu sunt de acord ca ceea ce a propus domnul ministru să fie supus la vot.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Până acum îl și votam, dacă nu mai făceam o intervenție, pentru că, dacă comisia a fost de acord cu acest lucru...

Domnul ministru are ceva împotrivă?

Vă rog, punctul de vedere.

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Domnilor colegi,

Aș vrea doar să vă fac trimitere la Legea nr. 169, să subliniez foarte, foarte apăsat faptul că nici unul dintre consiliile locale, ori sunt județene, ori sunt de municipiu, oraș sau comună, nu au subordonare. Nu au subordonare la Guvernul României. Ca atare, nu pot avea subordonare la unul dintre ordonatorii de credite.

Dar, cum pentru învățământ vrem să naștem mereu reguli noi - și mie mi s-a tăiat microfonul, când am vrut să spun adevărul -, mă opresc aici. (Aplauze în sală.)

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnule ministru,

Nu cred că v-a tăiat nimeni microfonul, în sala asta, astăzi.

Dar eu tot nu am înțeles, sunteți de acord sau nu sunteți de acord?

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Nu sunt de acord. Nu permite legea.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Nu sunteți de acord. Nu permite legea. Nu sunteți de acord, da?

Doamnelor și domnilor senatori,

Eu v-am rugat să fiți atenți la punctul de vedere al ministrului, da?

În aceste condiții, eu supun la vot amendamentul domnului deputat Petrescu, la art. 34 alin. 31, amendament nou, cu care este de acord comisia cu specificarea care s-a făcut și pe care nu îl susține ministrul, deci inițiatorul bugetului.

Voturi pentru? Numărați.

Cu 49 de voturi, amendamentul nu a fost acceptat.

Deci, a fost respins amendamentul domnului deputat Petrescu.

La art. 34 alin. 4, dacă sunt amendamente respinse de susținut?

Domnul deputat Kerekes.

Domnul Kerekes Karoly:

Mulțumesc, domnule președinte.

La acest alin. 4 al art. 34 nu am nici un amendament, dar vă rog frumos să-mi permiteți o scurtă intervenție.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Aveți cuvântul.

Domnul Kerekes Karoly:

Acest alineat prevede că unitățile, instituțiile din domeniul învățământului preuniversitar, sănătății, asistenței sociale și agriculturii sunt finanțate din bugetele locale, așa cum sunt prevăzute la anexa nr. 8.

Această prevedere din acest proiect de lege este în consens strict cu prevederile Legii finanțelor publice locale.

Fără îndoială, acesta este un pas important spre realizarea descentralizării, spre realizarea autonomiei locale.

Dar prin această intervenție aș vrea să atrag atenția dumneavoastră, mai ales domnului ministru al finanțelor, asupra unei probleme pe care mi-au sesizat-o primarii și unii conducători de unități de asistență socială. Este vorba de unitățile de asistență socială din subordinea Secretariatului de Stat pentru Handicapați.

După cum știți și dumneavoastră, aceste unități de asistență socială - și mă refer, în mod special, la căminelespital pentru handicapați -, marea lor majoritate a fost înființată prin măsuri guvernamentale, bineînțeles înainte de 1990, și ele sunt așezate, în majoritatea lor, în mediul rural.

În aceste condiții, aceste unități trebuie să fie susținute financiar de către comune. Și aș vrea să vă accentuez un lucru: aceste unități de asistență socială nu sunt de interes local, nici măcar de interes județean, pentru că ele deservesc mai multe județe. Sunt primiți, în aceste unități, bolnavi din mai multe județe.

Vă întreb eu: este just ca aceste unități de asistență socială să fie finanțate din bugetul comunelor respective, care - știți și dumneavoastră foarte bine - au venit bugetar foarte restrâns?

Deci eu v-aș propune - pentru că, acum, nu mai este nici o posibilitate de a rezolva această problemă - să o aveți în vedere, în viitor, și să fim mult mai realiști în problema finanțării acestor unități de asistență socială. Așadar, pentru viitor, aș vrea să repunem în situația anterioară finanțarea acestora, adică cum a fost până în anul 1993, când ele au fost finanțate din bugetul central.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Doamnelor și domnilor,

Trecem la votul alin. 4 al art. 34, în forma prezentată de inițiator.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri? 8 abțineri.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat.

La alin. 5 al art. 34 dacă sunt amendamente respinse de susținut? Nu sunt.

Amendamente admise nu sunt.

Vă rog să vă exprimați prin vot asupra alin. 5 al art. 34.

Voturi pentru?

Vă rog să votați. Mulțumesc.

Votați, vă rog, da? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? 11 abțineri.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat.

La alin. 6 al art. 34 dacă sunt observații în legătură cu amendamentele respinse?

Susține cineva amendamente respinse? Nu.

Nu sunt amendamente admise.

Supun la vot alin. 6 al art. 34.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? O abținere.

A fost adoptat, cu o mare majoritate de voturi.

Vă rog. Alineat nou. Amendament respins, aveți dreptate.

Vă rog, domnule deputat Marineci.

Domnul Ionel Marineci:

Domnule președinte,

Am un alineat respins, acolo, și sună așa: "Consiliile locale, comunale, orășenești și municipale vor suporta cheltuielile de hrană și îmbrăcăminte efectuate de centrele de plasament și primire a minorilor din subordinea serviciului public specializat pentru protecția copilului din județul respectiv, corespunzător numărului de copii asistați din localitatea respectivă".

Motivația pe care o fac: este vorba de o implicare reală și eficientă a comunității locale în ocrotirea copiilor care provin din localitatea respectivă. Și, în aceste condiții, după părerea mea, se ușurează și sarcina bugetului județean.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Mulțumesc. Comisia.

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Noi nu ne putem pronunța, pe fondul problemei, asupra acestui amendament și a încă două amendamente, pentru că aici nu e chestiunea dacă ajung sau nu ajung banii, ci e vorba de instituții subordonate unui anumit tip de consiliu.

S-a spus mai înainte, când era vorba de amendamentul domnului Petrescu, că aceste consilii nu sunt nici măcar subordonate unele altora. Deci nu putem induce ideea de cofinanțare sau de finanțare obligatorie a unei instituții aflate în subordinea Consiliului județean de către Consiliul local, întrucât, neexistând raporturi juridice de dependență între ele, ele trebuie să fie finanțate - aceste instituții - de către consiliul local, județean sau comunal, orășenesc, cărora le aparțin.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Da, mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori,

Supun la vot amendamentul propus de domnul deputat P.D.S.R. Marineci de constituire a unui nou alineat, alin. 6 al art. 34.

Voturi pentru? Vă rog să votați. 68 de voturi pentru.

Insuficient.

A fost respins amendamentul.

Doamnelor și domnilor,

Supun la vot art. 34, în ansamblul său.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 11 voturi împotrivă.

Abțineri? 12 abțineri.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat.

Art. 35.

Dacă la art. 35 sunt amendamente respinse? Nu sunt.

Amendamente admise nu sunt.

Doamnelor și domnilor,

Vă supun la vot art. 35, în varianta inițiatorului.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă la art. 35? Două voturi împotrivă.

Abțineri? 16 abțineri.

Cu o mare majoritate de voturi, art. 35 a fost adoptat.

Domnule deputat Gaspar,

Eu am întrebat și, de fiecare dată, vă rog să mă credeți că întreb, la amendamente respinse, cine susține?

Dacă nu se susțin, înseamnă că nu supunem la vot. Îmi pare foarte rău. Cum domnul Marineci a venit și a susținut amendamentul nou 61, probabil că cel care l-a susținut trebuia să-l prezinte.

La art. 36, de asemenea, există amendamente respinse.

Întreb: este cineva care dorește să le susțină?

Dacă nimeni nu dorește să le susțină - la art. 36 nu există amendamente admise -, supun votului textul inițiatorului.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 11 voturi împotrivă.

Abțineri, vă rog? 7 abțineri.

Cu o mare majoritate de voturi, a fost adoptat art. 36.

Art. 37.

Dacă există amendamente respinse? Există amendamente respinse.

Dacă sunt susținute? Nu sunt susținute.

Amendamente acceptate nu sunt.

Vă supun la vot textul inițiatorului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri? 16 abțineri.

Cu o mare majoritate de voturi, art. 37 a fost acceptat.

Trecem la Capitolul VII: "Bugetele fondurilor speciale".

Dacă în legătură cu titlul capitolului există observații?

Nu există observații, lucru pentru care supun la vot titlul capitolului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Două abțineri.

Deci, cu o mare majoritate de voturi, a fost adoptat titlul Capitolului VII: "Bugetele fondurilor speciale".

Art. 38.

Dacă există observații?

Nu există amendamente respinse.

Nu există amendamente admise.

Supun la vot textul inițiatorului.

Vă rog să vă exprimați prin vot la art. 38.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Două abțineri.

Cu o mare majoritate de voturi, art. 38 a fost adoptat, în varianta inițiatorului.

Art. 39.

Dacă există amendamente respinse și dacă sunt susținute?

Există amendamente din partea comisiei.

Vă rog, domnule președinte.

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

A ajuns mai târziu un amendament la noi, nu am reușit să-l luăm în discuție, am consultat, însă, membrii comisiei, colegii mei au făcut acest lucru.

La art. 39 se solicită două alineate, alin. 2 și alin. 3, cu următorul text:

"Veniturile încasate de unitățile sanitare, din valorificarea unor bunuri aflate în dotare, se fac venituri la bugetul Fondului special pentru sănătate".

Și alin. 3:

"O cotă de 25% din amenzile aplicate de persoanele împuternicite de către Ministerul Sănătății pentru exercitarea inspecției sanitare de stat, în baza Legii nr. 100/1998 privind asistența de sănătate publică, se face venit la bugetul Fondului special pentru sănătate".

Domnul Cristian Dumitrescu:

Deci, comisia susține aceste amendamente, da? Da.

Bun.

În condițiile acestea, întreb inițiatorul, pe domnul ministru Remeș, ce părere are? E de acord, da?

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Se poate propune un amendament de redactare. Acesta este un amendament de redactare?

Domnul Cristian Dumitrescu:

Este o îmbunătățire.

Deci, doamnelor și domnilor senatori, atunci avem la art. 39 3 alineate.

Eu vă întreb dacă sunt observații la toate cele 3 alineate? (Discuții în sală.)

Domnilor colegi,

Eu mai citesc încă o dată amendamentele, ca să vedeți că sunt...

Domnul Gaspar, vă rog, poftiți.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Eu cred că, la comisie, acest amendament nu a fost primit acum. Se putea foarte bine, în pauza de prânz, să fie multiplicat, difuzat, îl vedeam și - dumneavoastră știți foarte bine - se puteau face amendamente de redactare.

Dumneavoastră considerați că cele două alineate sunt de redactare?

Era mare lucru dacă ni se difuza?

Vreți să votăm, așa, fără să gândim pe ce votăm?

Votați, dacă vi se pare corect. Nu am nimic împotrivă.

Domnul Cristian Dumitrescu:

La cât e de pricăjită sănătatea, cred că pot să citesc eu, cu glas frumos și limpede, ca să vedem dacă...

Deci, este vorba să se adauge un alineat care spune așa:

"Veniturile încasate de unitățile sanitare din valorificarea unor bunuri aflate în dotare se fac venituri la bugetul Fondului special pentru sănătate".

Iar 2: "O cotă din amenzile aplicate de persoanele împuternicite de către Ministerul Sănătății pentru exercitarea inspecției sanitare de stat, în baza Legii nr. 100/1998 privind asistența de sănătate publică, se face venit la bugetul Fondului special pentru sănătate".

Doamnelor și domnilor senatori, dacă sunt obiecții?

Dacă nu sunt obiecții, atunci o să supunem la vot în felul următor.

Art. 39 alin. 1, textul inițial.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Vă supun la vot.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Cu majoritate de voturi, a fost acceptat.

Acesta devine alin. 1.

Alin. 2.

Dacă sunt observații? Nu sunt observații.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Cu marea majoritate a voturilor.

Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Cu marea majoritate a voturilor, alin. 2 a fost adoptat.

Alin. 3.

Dacă sunt observații? Nu sunt observații.

Vă supun la vot.

Cine este pentru?

Cu o mare majoritate de voturi.

Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

A fost adoptat.

Art. 39, cu toate cele 3 alineate.

Cine este pentru?

Vă mulțumesc, domnilor senatori și deputați.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Art. 39 a fost adoptat.

Art. 40.

La art. 40 nu sunt intervenții, dar sunt amendamente respinse.

Poftiți, domnul senator Crețu.

Domnul Ioan Crețu:

Doamnă și domnule președinte de ședință,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi...

Domnul Cristian Dumitrescu:

Este și o doamnă președinte de ședință, dacă tot v-am dat drumul să vorbiți peste rând.

Domnul Ioan Crețu:

Atunci, doamnă președinte și domnule președinte de ședință,

Domnilor miniștri,

Stimate colege și stimați colegi,

Am luat cuvântul la acest articol, la bugetul Fondului special pentru sănătate nu atât referindu-mă la sumele prevăzute, cât la faptul că în momentul de față din cauza datoriilor de 700 de miliarde pe care Ministerul Sănătății le are de anul trecut față de furnizorii de medicamente și materiale sanitare, cheltuieli de întreținere, marea majoritate a unităților sanitare sunt într-o situație dificilă. Nu că s-ar fi depășit plafonul prevăzut pentru anul trecut, 1998, de către unitățile sanitare sau de către Ministerul Sănătății, ci datorită faptului că nu s-au încasat de la datornici, de la marii datornici aproape 2.000 de miliarde. Deci, față de 10.269 de miliarde cât era prevăzut, s-au încasat aproximativ 8.000 de miliarde.

Rugămintea mea pe care am adresat-o personal și o adresez acum domnului ministru Remeș este ca să facă toate diligențele necesare pentru execuția silită dacă altă posibilitate nu este pentru încasarea fondurilor la fondul special și plata acestor datorii, pentru ca unitățile sanitare să intre în normal. Datorită Legii nr. 145 a asigurărilor de sănătate, casele de asigurări trebuia să intre în funcțiune,

Casa Națională de Sănătate și cele județene, de la data de 1 ianuarie a.c. Prin ordonanțele de modificare ale acestei legi ele vor intra în mod real în funcțiune pe la data de 1 aprilie 1999. Deci, în această perioadă Ministerul Sănătății este cel care îndeplinește și funcția de casă națională de asigurări de sănătate, așa cum a îndeplinit și anul trecut. Până la clarificarea acestor lucruri, asistența sanitară are probleme deosebite. De aceea, rog pe domnul ministru Remeș, care are posibilitatea să încaseze banii prin organismele Ministerului Finanțelor, să rezolve această problemă vitală pentru asistența sanitară.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Nu-i mai dau cuvântul domnului ministru Remeș, pentru că sunt convins că a auzit și iarăși sunt convins că așa o să și facă și trec la votarea art. 40 la care nu există observații sub formă de amendamente, respinse sau admise.

Vă supun la vot textul inițial al inițiatorului.

Cine este pentru? Mulțumesc. Majoritatea.

Împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abțineri? 6 abțineri.

Cu majoritate de voturi, art. 40 a fost adoptat.

Art. 41.

La art. 41 nu sunt amendamente.

A, sunt respinse.

Comisia? Poftiți, domnule Constantinescu.

Domnul Dan Constantinescu:

Sunt amendamente respinse.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Permiteți-mi un amendament de redactare pentru a ne alinia celorlalte articole precedente, să completăm: "...veniturile-cheltuielile bugetului fondului de risc și accidente pe anul 1999, stabilite potrivit Legii nr. 53/1992..." și textul curge.

Trebuie să dăm actul normativ.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Mulțumesc, aveți dreptate, suntem de acord.

Observații? Nu sunt.

Cu amendarea propusă de domnul deputat Constantinescu, vă rog să vă exprimați prin vot asupra art. 41.

Cine este pentru? Majoritatea. Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abțineri? 6 abțineri.

Cu majoritate de voturi, art. 41, în amendarea propusă de domnul deputat Constantinescu, a fost adoptat.

Art. 42.

Cine are de susținut amendamente respinse? Nu susține nimeni, pentru că nu sunt.

Nu sunt nici amendamente admise, lucru pentru care vă supun la vot art. 42, în forma propusă de inițiator.

Cine este pentru? Majoritatea. Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

Cu majoritate de voturi, art. 42 a fost adoptat.

Art. 43.

Dacă susține cineva amendamentele respinse? Nu le susține nimeni.

Amendamente acceptate nu există, lucru pentru care vă supun art. 43, în forma prezentată de inițiator.

Cine este pentru? Majoritatea. Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Două abțineri.

Art. 43 a fost adoptat.

Art. 44.

Amendamente respinse?

Are cuvântul domnul deputat Raduly.

Domnul Raduly Robert-Kalman:

Mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, dacă-mi permiteți, aș vrea o intervenție de procedură, sugerându-vă ca acest art. 44, care se referă la Fondul special al drumurilor, să-l discutăm cu chestiunea ridicată de colegii noștri din Suceava, amânată la propunerea noastră, în prezența domnului Traian Băsescu, ministrul transporturilor, pentru că avem un acord, comisia noastră și cu dânsul, în sensul că vom introduce în acest proiect de buget un criteriu de repartizare pe județe a celor 35% din acest fond special care revin județelor, și n-aș vrea să intru mai în amănunt.

Deci vă sugerez, domnule președinte, să supuneți la vot amânarea acestui articol și discutarea lui în prezența domnului ministru Traian Băsescu, împreună cu problematica Cacicăi, Solonețul Nou.

Mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

De acord.

Supunem la un vot de principiu, deci dăm un vot de principiu. Dacă se modifică, se modifică, iar dacă nu, se consideră că l-am acceptat.

Art. 44, alin. 1 și 2.

Dacă nu sunt amendamente respinse de susținut, este numai solicitarea venită din partea domnului deputat de a da vot de principiu.

Ce înseamnă? Dacă se modifică, modificăm; dacă nu se modifică, noi l-am votat.

Vă rog să vă exprimați prin vot asupra alin. 1 și 2.

Cine este pentru? Mulțumesc. Majoritate de voturi.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi pentru, art. 44 alin. 1 și 2 au fost adoptate.

Deci, domnule deputat, scriu și aici, acest vot este un vot de principiu, adoptat principial. Deci a fost adoptat art. 44 alin. 1 și 2, cu condiția că, dacă se modifică Fondul special al drumurilor, mai revenim, dacă nu, s-a votat.

Art. 45.

Observații sau amendamente respinse de susținut?

Nu sunt nici respinse, nici admise.

Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Nu este domnul președinte Dan Constantinescu aici, pentru că probabil ar fi făcut aceeași propunere pe care a făcut-o și la textul anterior, în sensul de a se prevedea temeiul legal de constituire a fondului pentru protejarea asiguraților.

Domnul Cristian Dumitrescu:

De acord cu dumneavoastră.

Nu știu care e temeiul legal, solicităm staff-ului tehnic să introducă baza legală la fel ca și la propunerea făcută de domnul deputat Constantinescu.

Cu această precizare, vă supun la vot art. 45, în formularea prezentată de inițiator, cu amendarea propusă de domnul deputat Gaspar.

Cine este pentru? Mulțumesc. Majoritatea.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, art. 45 a fost acceptat.

Deci, rog încă o dată ca staff-ul tehnic să rețină că acolo trebuie să introducă baza legală, adică legea.

Art. 46.

Dacă aici sunt de susținut amendamente respinse? Nu sunt.

Amendamente admise? Nu sunt.

Supun la vot art. 46, în forma prezentată de inițiator.

Cine este pentru? Mulțumesc. Majoritatea.

Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi, art. 46 a fost adoptat.

Art. 47.

Nu sunt de susținut amendamente respinse, nici amendamente admise, lucru pentru care vă spun la vot textul inițiatorului.

Cine este pentru? Mulțumesc. Majoritatea.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi, art. 47 a fost adoptat.

Art. 48.

Nu sunt amendamente respinse. Nu sunt amendamente admise.

Domnul Andreiu Oprea:

O precizare, vă rog, domnule președinte.

Domnul Cristian Dumitrescu:

O precizare din partea domnului Oprea Andreiu.

Domnul Andreiu Oprea:

Cred că este o eroare de dactilografiere, e vorba de 31 decembrie 1994, nu de 1 decembrie 1994.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Da, în mod normal anul fiscal se termină atunci, nu?

Deci, cu această eroare materială, îndreptată de intervenția domnului președinte de comisie de la Senat, vă rog să vă exprimați prin vot în legătură cu articolul 48, în forma inițiatorului.

Cine este pentru? Majoritatea. Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Două abțineri.

Cu majoritate de voturi, art. 48 a fost adoptat.

Art. 49 alin. 1, 2 și 3.

Dacă există amendamente respinse?

Domnul deputat Sârbu. La alin. 1, da?

Domnul Marian Sârbu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

La alin. 1 al art. 49, în cadrul Comisiilor pentru muncă și protecție socială s-a căzut de acord, la propunerea Grupului parlamentar al P.D.S.R., ca acest deficit al bugetului asigurărilor sociale de stat, înregistrat la finele anului 1998, precum și eventualul deficit temporar din cursul anului 1999, să se finanțeze în anul 1999 de la bugetul de stat prin transfer, adică, în concluzie, banii care intră la acest buget al asigurărilor sociale care să acopere deficitul, acest împrumut să nu fie purtător de dobândă. Ideea - și Comisiile pentru muncă și protecție socială au achiesat la acest amendament pe care l-a susținut și domnul deputat P.D. Teodor Gavrilaș - a fost că într-un an bugetar trebuie să se revadă foarte clar cu ce procent din produsul intern brut se finanțează protecția socială.

Vreau să vă spun că reprezentanții Ministerului Muncii și Protecției Sociale au susținut și dumnealor acest amendament tocmai în această idee, pentru că dânșii au considerat că făcându-se împrumuturi cu dobândă pentru bugetul de asigurări sociale, practic, de la bugetul de stat nu se finanțează în nici un fel protecția socială. Acesta a fost argumentul pe care l-au adus reprezentanții Ministerului Muncii în cadrul discuțiilor din comisie.

Dumneavoastră cunoașteți că a fost o întreagă dezbatere și pe vremea domnului ministru Dăianu care, aș spune că recunoștea, cu demnitate, faptul că nu putem considera că finanțăm de la bugetul de stat, deci din produsul intern brut, în general, protecția socială, atunci când vorbim despre bugetul asigurărilor sociale de stat, pentru că acolo este vorba de contribuții ale persoanelor care ulterior sunt beneficiare ale diferitelor prestații.

Aș vrea să-l rog pe domnul ministru Remeș ca, în același timp, să fie de acord cu acest amendament, în sensul ca bugetul de stat să finanțeze acest deficit fără împrumut, deci nu în ideea de împrumut, nu cu dobândă, ci - așa cum este normal - prin transfer de la bugetul de stat, crescând în acest fel proporția în care bugetul de stat finanțează protecția socială.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul ministru Remeș.

Este punctul 170 din raportul amendamentelor respinse, pentru domnii colegi.

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Mă aștept la o propunere și mai curajoasă care să sune cam în felul următor: "Deficitul bugetului de stat se finanțează de bănci și de instituții financiare străine, prin transfer". Și în cazul acesta ne rezolvăm toate problemele dureroase ale țării și ale României.

Domnilor colegi...

Domnul Cristian Dumitrescu:

Nici n-ar fi rău, domnule ministru!

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Păi sigur că n-ar fi rău deloc. Bugetul de stat are veniturile proprii, bugetul asigurărilor sociale are veniturile proprii. În măsura în care bugetul asigurărilor sociale nici nu-și încasează veniturile proprii și are competențe totale în această direcție fără nici un amestec al Ministerului Finanțelor, de ce anume să dea Ministerul Finanțelor și de unde acești bani? Deci, bugetul de stat. Bugetul de stat, în măsura în care se alimentează pe sine, este suficient, dar în măsura în care bugetul de stat nu e alimentat din venituri, dintr-o mie și o sută de motive, apelăm la împrumuturi și banii aceștia care se duc dincolo îi dăm tot din împrumuturi.

În momentul în care se discută poziția de cheltuieli cu dobânzile, tuturor le pare foarte mare. A ajunge la o asemenea situație cum este amendamentul propus de dumneavoastră înseamnă ca această cheltuială cu dobânzile să ne crească în plus, pentru că noi nu recuperăm de la ceilalți.

Nu pot să fiu de acord, sunt bugete separate, au venituri separate. În măsura în care are un deficit bugetul asigurărilor sociale de sănătate, asigurări sociale de stat, trebuie să tratăm între cele două instituții ca între două instituții care-și împrumută bani, deci, cu nivelul dobânzilor.

Domnul Cristian Dumitrescu:

S-a înțeles că domnul ministru nu susține acest amendament, de altfel, nici comisia nu-l susține, pentru că este pe lista amendamentelor respinse, lucru pentru care eu supun la vot amendamentul domnului deputat P.D.S.R.

Sârbu, cu precizările făcute la art. 49 alin. 1.

Cine este pentru? 68 de voturi.

Insuficient pentru ca amendamentul dumneavoastră să fie adoptat.

Supun la vot alin. 1, în forma prezentată de inițiator, cu modificarea propusă în raportul comisiei de specialitate.

Cine este pentru? Mulțumesc. Majoritatea.

Voturi împotrivă? 10 voturi împotrivă.

Abțineri? 9 abțineri.

Cu majoritate de voturi, alin. 1 al art. 49 a fost acceptat.

Art. 49 alin. 2.

Observații? După opinia mea nu există observații, nici respinse, nici admise de comisie, lucru pentru care supun votului alin. 2 în forma prezentată de inițiator.

Cine este pentru? Mulțumesc. Majoritatea.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 6 abțineri.

Cu majoritate de voturi, alin. 2 al articolului 49 a fost adoptat.

Art. 49 alin. 3.

Dacă sunt amendamente respinse sau admise de susținut? Nu sunt.

Supun la vot alin. 3 al art. 49.

Cine este pentru? Mulțumesc. Majoritatea.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? 8 abțineri.

Cu majoritate de voturi, alin. 3 al art. 49 a fost adoptat.

Art. 49, în ansamblul său.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cine este pentru? Majoritatea. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 6 voturi împotrivă.

Abțineri? 11 abțineri.

Cu majoritate de voturi, art. 49 a fost adoptat.

Art. 50.

Dacă la acest articol există amendamente respinse?

Domnul deputat Buzatu.

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor,

Prin amendamentul de la poziția 171, Comisiile de muncă și protecție socială ale Camerei Deputaților și Senatului, la inițiativa mea, au adoptat o suplimentare pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale, o suplimentare a acestuia din transferurile de la bugetul de stat de 500 miliarde de lei.

Eu stau acum și mă mir, m-am mirat și la art. 21, de motivarea acestei respingeri. Se spune acolo că nu s-a specificat sursa de acoperire pentru o sumă de 500 de miliarde de lei, solicitată în plus. După câte știu, în ședința comisiilor reunite, nu știu dacă acest lucru a fost trecut în aviz, dar în ședința comisiilor reunite eu am arătat care este sursa de finanțare a acestei suplimentări și am indicat art. 20 lit. d) - Fondul la dispoziția Guvernului constituit din vărsămintele din privatizare. S-a obiectat atunci de către unii reprezentanți ai coaliției, nu de către toți, pentru că această propunere a fost susținută, în special, de reprezentanții Partidului Democrat, s-a argumentat atunci că e un principiu ca suma provenită din privatizare să nu poată fi folosită decât tot pentru restructurarea unor unități economice. Eu îmi pun însă următoarea problemă: dacă Guvernul condus de domnul Radu Vasile poate să amelioreze soarta unor bănci, cum ar fi, să zicem, Eximbank și Bancorex, al cărui prestigiu și credibilitate au ruinat-o începând din 1996 încoace, cum de nu poate acest Guvern să suplimenteze, folosind 500 de miliarde de lei, nu poate acest Guvern să amelioreze și soarta milioanelor de pensionari care, la urma urmei, au creat această avuție națională pe care o vinde actualul Guvern și obține aceste fonduri la dispoziția Guvernului.

Domnule președinte,

Vă precizez că în finalul acestei argumentări eu nu doresc să obțin vreun răspuns de la domnul Traian Decebal Remeș, ministru al finanțelor, întrucât răspunsurile sale au intrat în stereotipie și, probabil, și în folclorul național.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă mai sunt alte intervenții? Nu mai sunt.

Domnule ministru Remeș, vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Nu pentru domnul Buzatu, pentru dumneavoastră, cer respingerea amendamentului. (Comentarii, râsete.)

Domnul Cristian Dumitrescu:

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Vă supun la vot amendamentul domnului deputat P.D.S.R. Buzatu, cu privire la modificarea art. 50.

Voturi pentru? 68 de voturi pentru, deci insuficiente pentru a fi acceptat.

Vă supun la vot art. 50, în forma prezentată de către inițaitor.

Voturi pentru? Mulțumesc. Majoritatea.

Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri? 9 abțineri.

Cu majoritate de voturi, art. 50 a fost adoptat în forma propusă de inițiator.

Capitolul VIII - "Responsabilități în aplicarea legii".

Dacă există observații din partea plenului? Nu sunt.

Vă supun la vot titlul capitolului VIII.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 4 abțineri.

Cu majoritate de voturi, titlul capitolului VIII a fost adoptat.

Art. 51.

Dacă există amendamente respinse? Nu există și nici nu le susține nimeni, pentru că nu sunt.

Amendamente acceptate nu sunt.

Vă supun la vot art. 51, în forma propusă de inițiator.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Cu majoritate de voturi, art. 51 a fost adoptat.

Art. 52.

La acest articol nu există amendamente respinse, nu există amendamente admise. Dacă nu sunt observații, supun la vot textul propus de inițiator.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abțineri ? 6 abțineri.

Cu majoritate de voturi, art. 52 a fost adoptat.

Art. 53, alin. 1 și 2.

Observații? Amendamente respinse?

Are cuvântul domnul deputat Gaspar.

O luăm pe alineate. La art. 53 indice 1, probabil vorbiți despre punctul 172 din...

Domnul Acsinte Gaspar:

Eu am amendament la alin. 2.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Aha, la alin. 2.

Deci la alin. 1 nu este nici o observație.

Vă supun la vot textul inițiatorului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? 7 abțineri.

Cu majoritate de voturi, alin. 1 al art. 53 a fost adoptat.

La alin. 2, domnul deputat Gaspar, poftiți.

Dar nu e amendament.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

De redactare!

Domnul Cristian Dumitrescu:

De redactare.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Vreau să-l liniștesc pe președintele comisiei de la Senat că vreau să fac un amendament de redactare și v-aș propune să amenajăm alin. 2 în sensul ca să debuteze textul cu subiectul și ar urma să aibă următoarea redactare:

"Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului se majorează cu creditele bugetare anulate potrivit prevederilor alin. 1".

Domnul Cristian Dumitrescu:

Da. De acord, domnule ministru? De acord, domnii președinți de comisii?

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Vă supun la vot alin. 2 al art. 53, în amendarea propusă de domnul deputat Gaspar.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi, alin. 2 al art. 53, amendat de domnul deputat Gaspar.

Art. 53, în ansamblul său.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat art. 53 în ansamblul său.

Art. 54.

Intervenții în legătură cu amendamente? Nu sunt nici amendamente respinse, nici amendamente admise.

Vă supun la vot textul inițiatorului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat art. 54.

Art. 55.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Deci, cu majoritate de voturi, a fost votat art. 55.

Capitolul IX - "Dispoziții finale".

Din sală:

Înainte de capitolul IX avem de aprobat un articol nou, art. 551.

Domnul Cristian Dumitrescu:

551, da.

Din partea cui?

Din sală:

A comisiei.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Comisia.

173, 551, nou, da?

Dar ăsta era respins.

Din sală:

Este o greșeală.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Da, este o greșeală materială aici. Este vorba despre un alineat nou la art. 55, este amendamentul propus...

Din sală:

551 este un articol nou.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Articol nou, 551?

Din sală:

Da, da.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Cum naiba articol nou, domnule?

Din sală:

Este un articol nou propus, până la renumerotare.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Aha, deci, doamnelor și domnilor, există o propunere pentru un nou articol care se va numi 551 până vom vota renumerotarea articolelor. Este amendamentul acceptat de comisie, este de acord cu el și inițiatorul.

Vi-l supun la vot. (Discuții, rumoare.)

Cine este pentru?

Din sală:

Cer cuvântul, domnule președinte!

Domnul Cristian Dumitrescu:

Ce să facem dacă suntem în timpul votului, domnule deputat? Ce pot eu să fac?

Din sală:

Este o chestiune de principiu.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Îmi pare foarte rău, îmi interzice regulamentul, în timpul votului. Îmi pare foarte rău, dacă nu v-ați exprimat.

Deci, doamnelor și domnilor, supun la vot.

Cine este pentru 551, articol nou. Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abțineri? 7 abțineri.

Cu majoritate de voturi, amendamentul comisiei, respectiv art. 551, a fost acceptat.

Mulțumesc.

Capitolul IX - "Dispoziții finale".

Observații? Nu sunt.

Vă supun la vot titlul capitolului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat titlul capitolului IX.

Art. 56 alin. 1.

Dacă sunt intervenții?

Nu sunt amendamente respinse, nu sunt amendamente...

Din sală:

Mai întâi titlul.

Domnul Cristian Dumitrescu:

S-a votat titlul!

Deci art. 56 indice 1.

Dacă sunt observații? Nu sunt observații.

Supun la vot.

Cine este pentru art. 56 alin. 1? Voturi pentru?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi, art. 56 alin. 1 a fost adoptat.

Alin. 2.

Observații? Nu sunt.

Supun la vot.

Cine este pentru art. 56 alin. 2? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Două abțineri. Mulțumesc.

Cu majoritate de voturi, alin. 2 art. 56 a fost adoptat.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Vă supun votului art. 56 în întregime.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? 9 abțineri.

Cu majoritate de voturi, art. 56 a fost adoptat.

Există un art. 56 nou, al comisiei, da?

Din sală:

L-am votat...

Domnul Cristian Dumitrescu:

Nu e, domn'e, era art. 55. L-am votat pe acela. Nu mai este.

Este art. 57.

Art. 57, alin. 1 și 2.

Sunt amendamente? Da. La alin. 1 este amendament la pct. 174 din raport - "Amendamente respinse".

Aveți cuvântul. Domnul deputat Sandu, nu?

Domnul Dan Nica:

Nu, Nica.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Nica, pardon.

Domnul Dan Nica:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

La acest articol se introduce o limitare a numărului de persoane care beneficiază de tichete gratuite de masă, fără ca să existe în spatele acestei limitări criteriile pe baza cărora să se poată face selecția acestor persoane.

Mai clar decât atât, se prevede că vor beneficia 25.000 de persoane, bineînțeles într-o primă etapă, de aceste tichete gratuite, dar nu se spune care sunt aceste persoane. Cum trebuie să fie aceste persoane: tinere, mai în vârstă, români, maghiari, femei, bărbați? Deci este o prevedere care, pur și simplu, va crea o tensiune foarte mare printre salariații care ar trebui să beneficieze de aceste tichete, pentru că unii vor beneficia și alții nu.

Deci, propunerea pe care o fac este de eliminare a acestui articol și îl rog pe domnul ministru Remeș să facă precizările de rigoare. Ce a avut în vedere când a propus limitarea acestui număr de persoane și care sunt criteriile care au stat la baza acestei limitări? Bineînțeles, ca să poată fi aplicabilă această prevedere din lege.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului ministru Remeș să răspundă, da? (Discuții.) Poate răspunde comisia. Dar răspundeți, domnule! Nu, nu, vă rog să răspundeți și să argumentați de ce îl respingeți.

Dacă nu este domnul ministru, un răspuns trebuie dat, nu?

Domnul Dan Nica:

Înseamnă că am dreptate.

Domnul Andreiu Oprea:

Comisia își menține punctul de vedere exprimat în ședința comună. (Rumoare.) Adică susținerea propunerii Guvernului. (Discuții, rumoare, vociferări.)

Din sală:

De ce?

Domnul Cristian Dumitrescu:

Da. Vă rog, domnul Nica.

Domnul Dan Nica:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Întrebările mele au fost extraordinar de precise. Care sunt criteriile pe baza cărora vor fi selectați cei 25.000 de salariați români care vor beneficia de tichete gratuite de masă?

La o întrebare precisă nu putem primi răspunsuri la întâmplare. Suntem cu toții responsabili. Nu putem asista la războaie sau lupte între români: care prinde, care stau la coadă, care apucă primul, cum va fi?

Deci, dacă nu există criterii de aplicare, cu toată răspunderea vă cer să votați eliminarea acestui articol și vreau ca domnul ministru Remeș să ne răspundă la această chestiune. Este prea importantă ca să putem accepta un răspuns de genul: "E! ne menținem punctul de vedere."

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

De acord. Vă rog să-l cheme cineva pe domnul ministru Remeș. (Discuții, rumoare.)

Doamna de la Guvern! Doamna de la Guvern, căutați-l, domn'e, pe domnul Remeș! (Rumoare, discuții.) Dar cum îi selectați? A! Domnul senator Szabo are răspunsul.

Domnul Szabo Karoly-Ferenc:

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Onorați membri ai corpurilor legiuitoare,

Aș vrea să pun și eu o întrebare, ca să umplu acest timp, până când domnul ministru se întoarce.

Acceptând că din rațiuni politice aș vota pentru adoptarea acestui articol în forma prezentată de Guvern, îndrăznesc totuși să pun o întrebare extrem de simplă și de precisă. Cum îl va pune în aplicare, cum îi va număra pe ăia? Iertați-mă că am folosit acest cuvânt.

Eu sunt nevoit să mă gândesc la eventualitatea foarte probabilă de a vota pentru acest articol, cu toate că o fac cu mare, mare greutate, dar, totuși, cum îl va pune în aplicare, dacă va fi votat?

Fără răspunsul la această întrebare, nu pot să-mi dau votul.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnule ministru, răspunsul! Răspunsul domnului ministru.

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Domnilor președinți,

Domnilor colegi,

Nu am crezut în sporul acestei după-amieze și nu am venit cu criteriile. Promit că mâine dimineață vă pun la dispoziție criteriile convenite cu sindicatele, modul în care se vor limita în fiecare trimestru aceste tichete și vă fac precizarea că este o înțelegere cu federațiile sindicale mari pentru a fi un an de experiență. (Discuții, rumoare.)

Domnul Cristian Dumitrescu:

Da. Mulțumesc.

Doamna deputat Afrăsinei.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule președinte de ședință,

Sunt foarte importante prevederile art. 57 ca să le putem discuta în lipsă de cvorum.

Așadar, vă rugăm să verificați cvorumul și, în lipsa acestuia, să suspendați ședința. (Discuții.)

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Bine că nu mi-ați cerut apel nominal.

Vă rog, domnilor secretari, să verificați. (Discuții, rumoare.) Vă rog să verificați, ca să constatăm dacă...

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Constatăm că la numărarea cvorumului ne lipsesc câțiva domni colegi.

Reluăm lucrările mâine la ora 9,00 de la art. 57 alin. 1.

Lucrările ședinței se încheie la ora 19,10.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 19 noiembrie 2017, 14:11
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro