Plen
Ședința Camerei Deputaților din 22 aprilie 1996
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1996 > 22-04-1996 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 22 aprilie 1996

Propunerea domnului deputat Simion Silviu Șomâcu de modificare a ordinii de zi.

Ședința a început la ora 16,32.

Lucrările au fost conduse de domnul Adrian Năstase, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Ovidiu Cameliu Petrescu și Emil Livius Nicolae Putin, secretari.

 

Domnul Adrian Năstase:

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei, anunțându-vă că din totalul celor 340 de deputați si-au înregistrat prezența la lucrări 279. Sunt absenți 61, dintre care 14 participă la diverse alte acțiuni parlamentare.

Cvorumul prevăzut de art.128 din Regulament este întrunit.

Ordinea de zi și programul de lucru ale Camerei pentru această săptămână au fost aprobate în ședința de joi, 18 aprilie.

Întrucât Guvernul a înaintat unele observații referitoare la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.70 din 29 august 1994 privind impozitul pe profit, Biroul permanent în ședința de astăzi a decis ca acestea să fie înaintate Comisiei pentru buget-finanțe și bănci pentru a fi examinate și a întocmi un raport suplimentar, urmând ca proiectul de Lege să fie dezbătut în ședința din ziua de luni, 29 aprilie. Deci, săptămâna viitoare.

(Domnul deputat Șomâcu dorește să intervină.)

În legătură cu ordinea de zi ? Vă rog.

Domnul deputat Șomâcu, din partea grupului parlamentar al PSM.

 
 

Domnul Simion Silviu Șomâcu:

Vă mulțumesc, domnule președinte, pentru îngăduința arătată.

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ținând seama de unele elemente care au survenit astăzi, este vorba despre o scrisoare, un memoriu al sindicatelor, cât și de amploarea unor fenomene care se situează undeva la limita legii, ca să nu spunem în afara legii, îngăduiți-ne să propunem a fi inclusă pe ordinea de zi o dezbatere asupra unor multiple situații de privatizare în afara sau împotriva legii. Desigur, este unul dintre exemplele cele mai proaspete, cel de la Drobeta-Turnu Severin, dar mai sunt și altele.

În acelasi timp, îmi îngădui să fac o referire, ca să nu revin la microfon, să fac o solicitare ca memoriul adresat Biroului permanent să fie înaintat nu numai Comisiei pentru industrii și servicii, ci, în mod firesc, și Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare. Deci, ar fi două propuneri: una la ordinea de zi și una la pct.1 de pe ordinea de zi, domnule președinte.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Nu am înțeles însă, domnule deputat, dacă întâi facem dezbaterea în Parlament și pe urmă le trimitem la comisii sau întâi le trimitem la comisii pentru examinare și pe urmă facem dezbaterea în plen ?

Vreau să vă informez, cu umilință, că la ședința Biroului permanent am avut acest memoriu care a fost, într-adevăr, transmis Biroului permanent și noi am decis ca această problemă să fie examinată de către Comisia pentru industrii și servicii, condusă de domnul deputat Părăluță, și am considerat că dânsul are autoritatea și poate că are și mandatul dumneavoastră de a privi cu mare atenție acest subiect.

Dacă va fi cazul, dacă, în sfârșit, comisia va considera că această problemă merită o anchetă specială sau o dezbatere în cadrul plenului, vom putea face acest lucru, dar eu cred că este bine să vedem întâi care este punctul de vedere al comisiei.

Dacă dumneavoastră propuneți ca această chestiune să fie examinată și de către o altă comisie, eu vreau să vă spun că, în principiu, sunt absolut de acord, și mi se pare firesc ceea ce spuneți, dar acest demers ar trebui făcut către Biroul permanent care a dat deja un mandat, să extindă acest mandat și la cealaltă comisie.

Deci, vă rog, vă sugerez să se facă fie o scrisoare din partea domnului Părăluță, dacă dânsul consideră că ar fi nevoie ca în afara raportului comisiei domniei sale să fie și un raport din partea Comisiei pentru reformă economică și privatizare sau chiar din partea grupului dumneavoastră parlamentar. Deci, cum considerați că este potrivit, însă a introduce pe agendă, în această săptămână, o chestiune care nu a fost încă frământată, ca să spun așa, la comisie, mi s-ar părea, totuși, prematur.

Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Simion Silviu Șomâcu:

Voi urma sugestia dumneavoastră, domnule președinte, și vom înainta o scrisoare către Biroul permanent ca să fie supus spre analiză și în Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare acest memoriu care vine de la Drobeta-Turnu Severin, dar propunerea mea era următoarea: realizarea unei dezbateri asupra mai multor situații sesizate de încălcarea legalității în procesul de privatizare, deci să nu se rezume doar la tema cu care a fost sesizat Biroul permanent, și aș fi dorit să fie inclus pe ordinea de zi, pentru a putea ca de îndată ce comisia va avea un punct de vedere, evident anterior dezbaterii în plenul Camerei, să putem aborda această temă, dar să fie prins deja pe ordinea de zi, urmând să-i dăm o poziție corespunzătoare pe parcursul activității noastre, în funcție de raportul comisiei și de problemele care se ridică pentru rezolvare în Camera Deputaților .

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat, eu cred că este bine să așteptăm punctul de vedere al comisiilor. Noi nu putem să organizăm o dezbatere așa .... în alb, o dezbatere în general. Trebuie să avem o temă foarte bine stabilită. În plus, dacă această chestiune este legată de privatizare, poate că ar trebui să vedem, și problema aceasta este legată de prerogativele celor două Camere, trebuie să vedem raportul FPS-ului până la urmă, și această dezbatere, până la urmă, probabil că o vom face cu participarea FPS-ului. Iar, această dezbatere o vom putea realiza probabil că nu în Camere separate, ci în Camere reunite, discutând și raportul FPS-ului și având și un partener care să explice aceste lucruri.

De aceea, eu v-aș sugera să vedem împreună la nivelul comisiilor care sunt problemele și apoi să decidem la nivelul celor două Camere care este cea mai bună procedură. Într-adevăr, sunt unele nereguli care au creat o anumită nervozitate în opinia publică, în anumite județe și aveți dreptate să observați aceste dificultăți la societatea din Mehedinți.

Vom vedea, deci, în funcție de propunerile comisiilor, cum să procedăm mai departe.

Vă mulțumesc.

 
Validarea mandatului de deputat pentru doamna Georgeta Știrbu din partea Partidului Democreat.

În continuare, pentru a intra în ordinea de zi, sau mai înainte de a intra în ordinea de zi dau cuvântul domnului deputat Roșca, din partea Comisiei de validare, pentru a ne prezenta raportul acesteia privind validarea unui deputat.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Nicolae Roșca:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Comisia de validare a fost sesizată de către Biroul permanent al Camerei Deputaților în sensul că a devenit vacant un mandat de deputat în circumscripția electorală nr.38 Vaslui, ca urmare a demisiei domnului deputat Traian Băsescu, aparținând grupului parlamentar al Partidului Democrat.

În conformitate cu dispozițiile art.66 alin.9 din Legea nr.68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului în caz de vacanță a mandatelor de deputați aleși pe liste de candidați, supleanții vor ocupa locurile vacante în ordinea în care sunt înscriși pe liste dacă până la data validării partidelor și formațiunilor politice pe listele cărora au candidat, supleanții confirmă în scris că aparțin acestora.

Intrunit în ședință în ziua de 18 aprilie 1996, Comisia de validare a constatat următoarele: pe lista supleanților, publicată în Monitorul Oficial, partea I nr.257/1992, pentru Partidul Democrat, în circumscripția electorală nr.38 Vaslui figurează, în ordine, ca supleant, doamna Georgeta Știrbu.

Prin comunicările aflate la dosarul de validare, Partidul Democrat confirmă în scris că supleantul aparține acestui partid, din partea căruia a candidat la alegerile din 27 septembrie 1992.

De asemenea, supleantul în cauză a declarat în scris că acceptă mandatul de deputat și, totodată, a făcut dovada depunerii la președintele Camerei Deputaților, a declarației prevăzute de art.68 alin.3 din Legea nr.68/1992.

Având în vedere cele menționate mai sus și reținând că au fost respectate prevederile legale referitoare la alegerea supleantului, Comisia de validare propune Camerei Deputaților validarea mandatului de deputat a doamnei Georgeta Știrbu, aleasă în circumscripția electorală nr.38 Vaslui.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Dacă sunt observații, comentarii ? Dacă nu, supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de validare.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Abțineri ? Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi raportul Comisiei de validare a fost adoptat.

O felicităm pe doamna Știrbu pentru faptul că a venit ca membru al Camerei Deputaților și îi dorim ca aceste luni de sfârșit de mandat să-i fie agreabile, iar prezența dânsei să contribuie, de asemenea, la o schimbare a raportului de forțe din Parlament... sub aspectul sexului, nu sub aspect politic.

 
Informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de către comisiile permanente:

Stimați colegi, în continuare să-mi permiteți să vă prezint informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de către comisiile permanente.

Este vorba, de fapt, de un singur proiect, propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art.10 din Legea nr.82 din 20 noiembrie 1993 privind constituirea rezervției biosferei Delta Dunării, inițiată de un număr de 7 deputați și avizată de Consiliul legislativ.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Reexaminarea Legii partidelor politice, ca urmare a deciziei Curții Constituționale nr. 35 din 1996.

În continuare, vom proceda la reexaminarea Legii partidelor politice, ca urmare a deciziei Curții Constituționale nr. 35 din 1996.

Potrivit art.118 din Regulamentul Camerei Deputaților, obiecția de neconstituționalitate este înlăturată în cazul în care Camera adoptă legea în aceeași formă cu majoritatea de cel puțin 2/3 din numărul ei, 228 de membri.

Îl rog pe domnul președinte Știrbu să prezinte punctul de vedere al Comisiei juridice.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Aurel Știrbu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Comisia juridică, de disciplină si imunități, în baza Adresei nr.186 din 9.04.1996, a luat în dezbatere în ședința sa din 17.04.1996, Decizia Curții Constituționale nr.35/1996 cu privire la constituționalitatea constatată asupra unor articole din Legea partidelor politice.

Curtea Constituțională, prin decizia sa, a constatat că art.3 alin.2 din Legea partidelor politice, în care se face trimitere la art.148 alin1 sau 2 din Constituție este neconstituțional. De ce? Pentru că prin această trimitere se extind subiecții care, în afară de cei prevăzuți de Constituție, ar putea iniția modificarea Constituției. Prin urmare, iată în ce constă neconstituționalitatea acestui articol din Legea partidelor politice.

Comisia juridică nu consideră necesar să dezvolte în fața Camerei subiecții care pot iniția modificarea Constituției, pentru că ei sunt prevăzuți în mod clar în art.146 din Constituție.

Comisia, însă, discutând decizia Curții Constituționale, a votat în unanimitate, sau mai bine zis a apreaciat în unanimitate că decizia Curții Constituționale este temeinică și propune plenului Camerei Deputaților să admită această excepție de neconstituționalitate, în sensul ca din art.3 de la alin.2 să fie suprimată sintagma care trimite la 148 alin.1 ori 2 din Constituție. Prin urmare, restul textului rămâne așa cum este, doar această suprimare.

În final, vă informez că exact în acest mod s-a pronunțat și Comisia juridică de la Senat. Se pare că astăzi vor discuta și dânșii sub acest aspect.

Deci, propunem Camerei să fie de acord cu decizia Curții Constituționale.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Aș spune chiar mai mult, Senatul în ansamblul său s-a pronunțat în acest sens, deci nu numai Comisia juridică.

Domnule Știrbu, vreți să mergeți în loja rezervată pentru comisii.

Deci, Senatul, în ansamblu s-a pronunțat în favoarea acestei soluții. Este vorba de o comunicare pe care am primit-o de la Senat și în care se arată că Senatul în ședința din 16 aprilie, a luat în dezbatere Legea partidelor politice, ca urmare a obiecției de neconstituționalitate, a admiterii ei de către Curte, și în urma votului, Senatul a hotărât eliminarea din cuprinsul art.3 alin.2 a Legii, a expresiei: "ori pe cele ale art.148 alin1 ori alin.2"

Sub aspect procedural cred însă că trebuie să procedăm în mod diferit, în sensul că ar trebui să resupun votului dumneavoastră formularea existentă în proiectul de lege și în măsura în care această formulare nu întrunește cel puțin 2/3 din numărul membrilor Camerei, deci 228, ar însemna, în acest fel, per a contrario, că textul ar fi eliminat din ansamblul legii. Și atunci, dacă nu sunt obiecții în legătură cu această procedură aș supune votului dumneavoastră textul existent. În măsura în care veți vota în număr de 2/3 din numărul total al Camerei, textul va rămâne, dacă nu va exista o astfel de majoritate, atunci se va elimina această formulare.

Supun, deci, votului formularea existentă în lege și la care Curtea Constituțională a avut o obiecție de neconstituționalitate, s-a admis obiecția de neconstituționalitate.

Cine este pentru acest text ? Nici un vot pentru. În aceste condiții, obiecția implicit a fost acceptată, iar textul urmează să fie eliminat. Vă mulțumesc.

 
Adoptarea proiectului de Lege privind integrarea sistemului asigurărilor sociale și pensiilor cineaștilor în sistemul asigurărilor sociale de stat

În continuare, urmează a fi luate în dezbatere inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi, prevăzute a fi dezbătute în ziua de luni, 22 aprilie.

Proiectul de Lege privind integrarea sistemului asigurărilor sociale și pensiilor cineaștilor în sistemul asigurărilor sociale de stat.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul ? Nu. Atunci, dau cuvântul domnului președinte Athanasiu, dacă dorește să ia cuvântul, sau, dacă nu, raportul a fost difuzat.

Să-mi permiteți înainte de acest lucru să supun votului dumneavoastră solicitarea grupului parlamentar al PUNR de a înlocui, în comisia de mediere la Legea privind statutul parlamentarului, pe domnul deputat Ioan Pop cu domnul deputat Corneliu Bălan.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Abțineri ?

În unanimitate, rugămintea, cererea grupului parlamentar a fost acceptată.

Vă consult dacă dorește cineva să ia cuvântul la dezbaterile generale.

Domnul deputat Sălcudeanu. Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Petre Sălcudeanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Mă bucur că se discută acest proiect de lege, parte integrantă dintr-un întreg de legi ce se adresează oamenilor de artă ajunși la vârsta când chinul imaginației nu le mai este multora la îndemână.

Este meritul Parlamentului și nu în mai mică măsură a Ministerului Muncii și Protecției Sociale că s-au gândit să protejeze această categorie socială, neinclusă în nici un nomenclator de funcțiuni de altfel, că s-au hotărât să unească acest cerc referitor la niște oameni care nu au fost niciodată bogați, cu excepția câtorva care s-au înavuțit după revoluție.

Este rândul celei de a 7-a arte, ultima ca număr, dar nu ultima ca importanță. În urma acestor pensii, cineaștii nu se vor îmbogăți, așa cum nu s-au îmbogățit nici scriitorii, nici pictorii, nici compozitorii, muzicienii în general, dar sunt convins că cineaștii, ca și ceilalți, după votarea acestui proiect de lege vor trăi cu sentimentul că nu mai sunt ai nimănui.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, vă propun să trecem la dezbaterea pe articole. Incepem cu titlul legii. Dacă sunt observații? Dacă nu, supun votului titlul legii. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

La art.1 există o propunere de reformulare din partea comisiei. Dacă sunt observații? Dacă nu, supun votului dumneavoastră reformularea comisiei. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului art.1 cu modificrea operată. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Art.2. Există o modificare pe care o propune comisia. Dacă sunt observații ? Dacă nu, o supun votului. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Abțineri ?

Unanimitate .

Supun votului art.2 în ansamblu. Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Abțineri ?

Unanimitate.

Art.3. Dacă există observații ? Îl supun votului. Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Abțineri ?

Unanimitate.

Art.4. Comisia propune o reformulare . O supun votului. Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Abțineri ?

Unanimitate.

Supun votului art.4 în ansamblu. Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Abțineri ?

Unanimitate.

Art.5. Comisia propune o modificare. O supun votului. Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Abțineri ?

Unanimitate.

Supun votului art.5 în ansamblu. Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Abțineri ?

Unanimitate.

Art.6. Dacă sunt observații ? Îl supun votului. Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Abțineri ?

Unanimitate.

Art.7. Îl supun votului. Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Abțineri ?

Unanimitate.

Art.8. Îl supun votului. Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Abțineri ?

Unanimitate.

La art.9, comisia propune o reformulare la alin.2. Dacă sunteți de acord cu această propunere a comisiei ? Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Abțineri ?

Unanimitate.

Supun votului art.9 în ansamblu. Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Abțineri ?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu. Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Impotrivă ? Abțineri?

Unanimitate. Cu unanimitate de voturi proiectul de lege a fost adoptat în condițiile cerute de Regulament și cu respectarea prevederilor art.74 alin.1 din Constituție.

Vă mulțumim foarte mult pentru participare (Se adresează membrilor Guvernului, care părăsesc sala de ședință).

 
Adoptarea propunerii legislative privind Legea fondului cinegetic

Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi. Vom examina, în continuare, propunerea legislativă privind Legea fondului cinegetic.

Dacă inițiatorul dorește..... Unde este inițiatorul ? Inițiatorul este domnul Duvăz, după aceea s-au modificat textele.

Unde este domnul Duvăz ? Vă rog să-l invitați pe domnul Duvăz să vină în sală.

Dau cuvântul, între timp, domnului președinte al Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Mircea Ciumara, pentru a prezenta raportul comisiei.

 

Domnul Mircea Ciumara:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Gestația acestei legi în comisie a durat mai mult findcă era obligatoriu să punem de acord părțile interesate. După o perioadă îndelungată, în sfârșit, principalii interesați, ROMSILVA și Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi s-au pus de acord. Deci, venim cu un proiect de lege în care cei care....

 
 

Domnul Marin Ianculescu (din loja invitaților):

Ministerul...

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Iertați-mă, ministerul. ...... cei interesați s-au armonizat în interesele lor și este urgent să scoatem legea aceasta pentru a pune capăt braconajului și pentru a pune de acord legislația românească cu acordul internațional la care suntem parte.

De aceea, mă bucur că ați pus în discuție legea și sper să meargă cât mai iute fiindcă realmente cei care se ocupă de vânătoare au nevoie rapid de ea.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc. Domnule Duvăz, doriți să mai spuneți ceva înainte de a trece la dezbaterea legii ?

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz (din loja invitaților):

Două cuvinte.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu -Duvăz:

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Această lege este o inițiativa legislativă rezultată din frământările, începând cu 1990 pentru acordarea sistemului legislativ românesc în domeniul vânătorii la realitățile sociale și economice.

Vreau să menționez doar că procesul nu a fost simplu, că această inițiativă a fost depusă Parlamentului pe 1 septembrie 1994 și că ea a fost mediată cu ministerul care este, de fapt, desemnat a fi administratorul acestui fond cinegetic și că este, într-adevăr foarte necesară pentru a întâmpina o degradare rapidă a fondului cinegetic care este parte a lanțului trofic în sistemul românesc.

Sunt convins că voi avea sprijinul dumneavoastră, că vom avea sprijinul dumneavoastră pentru a adopta acest proiect de lege cu care toată lumea este de acord și care se racordează sistemelor și acordurilor internaționale.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnule secretar de stat Ianculescu, vreți să spuneți două cuvinte, pentru a confirma faptul că este vorba de un text comun.

 
 

Domnul Marin Ianculescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Această inițiativă legislativă, într-adevăr, a pornit din Parlamentul României, de la Camera Deputaților, dar anterior sau poate chiar în același timp, dar cred că anterior, ministerul nostru a elaborat un proiect de lege asemănător, referitor tot la Legea fondului cinegetic.

Așa cum se știe, el a fost aprobat în ședința de Guvern. După aceea a urmat procesul de mediere între cele două proiecte de acte legislative, între proiectul propus de Camera Deputaților prin domnul Bogdan Niculescu Duvăz, și proiectul nostru legislativ. Acest proces de mediere a durat destul de mult și vreau să vă confirm că de data aceasta este, într-adevăr, o lege foarte bună, o lege care este menită să gospodărească așa cum trebuie fondul nostru cinegetic.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Aș vrea să-l rog și pe domnul Șelaru, președintele executiv al asociației, dacă dorește...

Deci, stimați colegi, este vorba aici de un proiect unitar care a fost înaintat de domnul deputat Duvăz, de fapt din partea Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor și care, ulterior, a fost discutat pe larg cu reprezentanții ROMSILVA și aș spune sub o anumită supervizare a ministerului și a comisiei conduse de domnul deputat Ciumara.

În clipa de față avem un text care se pare că corespunde intereselor generale și, de asemenea, standardelor internaționale.

Dacă dorește cineva să participe la dezbaterea generală. Va rog, domnule deputat.

Domnul deputat Anatolie Costin.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Anatolie Costin:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Fauna cinegetică constituie o importantă avuție natională, a cărei gospodărire și valorificare trebuie să stea în atenția organelor administrației publice centrale și locale. Prezentul act normativ, supus dezbaterii în plenul Camerei Deputaților este un elaborat comun, rezultat din unele prevederi ale propunerii legislative privind fondul cinegetic, inițiat de domnul deputat Bogdan Niculescu-Duvăz, proiectul de Lege privind gospodărirea vânatului și reglementarea vânătorii din România, inițiat de Guvern și Legea nr. 26/1976 privind economia vânatului și vânătoarea.

De asemenea, s-a ținut seama și de prevederile Legii nr. 13/1993 pentru aderarea României la Convenția pentru conservarea vieții sălbatice și a habitațiilor naturale din Europa adoptată la Berna în 1979. Conținutul proiectului de Lege privind fondul cinegetic și protecția vânatului este în concordanță și cu prevederile proiectului de Cod Silvic, cap.II, iar în conținutul proiectului de lege este consacrată responsabilitatea administrării fondului cinegetic, care revine autorității publice centrale care răspunde de silvicultură și care dispune de un organism de avizare și de consultare, respectiv de Consiliul Național de Vânătoare.

O atenție deosebită se acordă protecției vânatului care se recoltează numai în limita cotei anuale aprobate și a reglementărilor tehnice privind organizarea și practicarea vânătorii. Vânătoarea este permisă la speciile de vânat în condițiile locului, perioadei și cu mijloacele stabilite de prezenta lege. Animalele sălbatice care produc pagube se pot vâna și în afara perioadei interzise, dar numai cu o aprobare prealabilă.

De altfel, art. 15, care are 7 alineate, tratează în exclusivitate problema pagubelor ce se aduc culturilor agricole, silvice și animalelor domestice, răspunderea civilă, stabilirea despăgubirilor și suportarea acestora.

Vănatul este o mare bogație care trebuie protejat și bine gospodărit. Intre vânat și pădure este o strânsă interdependență. Buna gospodărire a fondului forestier are efecte benefice și asupra vânatului, respectiv hrana, liniștea și adăpostul.

Personalul silvic este implicat în combaterea răpitoarelor și a braconajului, a pășunatului, pentru asigurarea liniștei în perioadele de reproducere și creșterea puilor, îmbunătățirea calității vânatului prin selecție, asigurarea unei densități optime de specie de vânat, reintroducerea unor specii dispărute sau colonizarea unor specii noi. Așa, spre exemplu, în Munții Bihariei, județul Bihor, s-au colonizat acum 20-25 de ani capra neagră, cocoșul de munte și cerbul carpatin, iar astăzi se recoltează aceste specii, care în trecut au lipsit.

În final, doresc să fac o remarcă. Dezbaterile în comisiile de specialitate au fost foarte aprinse și au luat parte majoritatea colegilor cât și delegații ministerelor apelor, pădurilor și protecției mediului, a Regiei pădurilor, ai AGVPS-ului. La început, în primele ședințe, discuțiile au fost destul de tensionate, pe parcurs s-au mai domolit, însă au continuat, totuși, destul de vehement.

Trebuie să subliniez că aceste confruntări au avut darul să lămurească multe aspecte și că acestea s-au desfășurat în bună parte și datorită domnului președinte Ciumara, care a manifestat multă înțelegere și chiar multă răbdare, trecând peste unele intervenții mai dure, aceasta din dorința de a se îmbunătăți conținutul acestui proiect de lege.

Eu, personal, vă rog să aveți toată încrederea și să votați proiectul de lege, deoarece nu greșiți. Să fiți convinși că acest elaborat răspunde exigențelor unei mai bune gospodăriri a fondului cinegetic național.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule deputat, deci tot la dezbaterile generale.

Aveți cuvântul, domnule deputat. Domnul deputat Protopopescu.

 
 

Domnul Cornel Protopopescu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Intervenția mea va fi scurtă, pentru a nu vă plictisi cu problemele pe care am să le ridic, dar totuși simț nevoia să intervin în această dezbatere generală privind proiectul fondului cinegetic și a protecției vânatului.

Ceea ce arătau colegii mei anterior, că această lege a fost dezbătută pe toate fețele și că ea a îndeplinit condițiile pe care le-a pus ROMSILVA, pe de o parte, AGVPS-ul pe de cealaltă parte este adevărat noi, cei care am lucrat în comisie la această lege, am armonizat-o, împreună cu inițiatorul, și în privința aderării sau a convențiilor la care România este semnatară, respectiv a Convenției de la Berna și a altor convenții care se regăsesc în câteva articole și în cadrul acestei legi.

Necesitatea respectivei legi, pe care venim să o supunem dezbaterii plenului Camerei Deputaților este evidentă, nu mai trebuie să o susțin, știți ce s-a întâmplat până acum și se mai întâmplă în țară privind fondul cinegetic, privind vânatul din România, cazurile de braconaj sistematic, zilnic, dacă vreți, și acele situații ieșite din comun, care s-au întâmplat în anul 1990 și 1991: sunt în cunoștință de situația când echipa olimpică a Italiei a venit la noi în țară și și-au perfecționat tirul pe pasările din Deltă. S-au numărat într-o singură zi peste 900 de păsări ucise de această echipă așa-zis olimpică.

Prin această lege noi cautăm să stopăm și fenomenul acesta de braconaj și alte fenomene, să venim să gospodărim mai bine vânatul din România și să-l armonizăm cu legislația actuală - mă refer și la Condul Silvic și alte legi, care vin să sprijine aceasta.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Vă propun să trecem la dezbaterea textului. Începem cu titlul legii. Dacă sunt observații la titlul legii? Da. Vă rog. Domnul deputat Vintilescu.

 
 

Domnul Teodor Vintilescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Eu cred că această lege, deși pare să fie de domeniul unor sportivi, sau a unor oameni care doresc să vâneze sub orice formă, totuși, fundalul ei este foarte complicat. Este vorba de o avuție națională. Din această cauză, vă rog pe dumneavoastră să vă gândiți foarte bine că această lege, așa cum a fost ea construită, vine după Legea 69, care reglementează o serie întreaga de poziții ale administrației publice locale față de această Asociație a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi. În cursul acestei legi există contradicții. Eu una dintre ele aș vrea să v-o dau dumneavoastră. Pe parcursul legii avem pregătite o serie întreagă de întrebări pe care le punem, pentru că vă spun, este un lucru foarte important pentru economia națională.

La art. 4 din această lege este o contradicție...

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, îmi permit să vă spun că discutăm titlul legii...

 
 

Domnul Teodor Vintilescu:

Da. Eu nu pot să vorbesc decât la început, să vă spun un singur jalon și după aceea, vă rog pe dumneavoastră....

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Deci, în legătură cu titlul legii sunteți de acord cu el sau nu?!...

 
 

Domnul Teodor Vintilescu:

Este o contradicție în această lege, cu art. 7, pentru că art.4 spune că "gestionarea fondurilor de vânătoare se atribuie de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură". Cui? Origanizatiilor, care sunt neguvernamentale, vânătorești , legal constituite, afiliate la această asociație generală. Iar art. 7 spune că "administrarea fondului cinegetic se realizează de autoritatea centrală care răspunde de silvicultură." Deci, cu asta pornim în lege.

Eu m-am oprit aici. Am vrut să atrag atenția că sunt foarte multe lucruri, care ar trebui încă discutate de consiliul legislativ sau redate comisiei care trebuie să întregească această lege cu Legea 69, pe care noi am votat-o, și cu Codul Silvic, unde mai sunt încă câteva lucruri.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc. Dar, altfel, cu titlul sunteți de acord?! Deși, ar trebui să nu fiți de acord pentru că acordul, probabil, că ar trebui făcut altfel : "Legea fondului cinegetic și a protecției vânatului" Cred că este mai corect.

 
 

Domnul Teodor Vintilescu:

Eu votez cu dumneavoastră, dar conținutul legii este acela care nu asigură ceea ce trebuie să asigure decât pe sportivi....

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

La această chestiune, domnul presesinte Ciumara.

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte,

O scăpare la dactilografie. Lipsește litera "a" de acolo, "...și a protecției vânatului". Aveți dreptate.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Cu această precizare supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? 2 abțineri.

Cu 2 abțineri, titlul legii a fost adoptat.

Art. 1. Dacă sunt observații? Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate art. 1 a fost adoptat.

La art. 2 comisia are o propunere de reformulare a alin. 1 și a alin. 2. Supun votului dumneavoastră formularea propusă de către comisie pentru art. 2.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate. În unanimitate art. 2 a fost adoptat.

Art. 3 în formularea inițială.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 4. Comisia propune un text modificat pentru paragraful 1, deși acest lucru nu mai este necesar, de ce ar trebui eliminat de acolo paragraful 1.

Deci, supun votului dumneavoastră formularea comisiei pentru art. 4.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 5. Dacă sunt observații? De fapt există o propunere din partea comisiei pentru paragraful 2.

Supun votului dumneavoastră paragraful 2 în formularea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului art. 5 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art. 6 comisia propune o variantă diferită. Va trebui din nou eliminat?...

La art. 6, da? Domnul Vintilescu....

 
 

Domnul Răsvan Dobrescu (din sală):

Am vrut să-l iau cu mine la o țigară...!

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnule Vintilescu, de ce nu vreți să fumați o țigară...? Domnul deputat vrea să vă invite la o țigară!

 
 

Domnul Teodor Vintilescu:

Păi, dumneavoastră știți că asta este un obicei țigănesc să fumezi, așa că eu nu mă ....

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Este nociv pentru pădure, e periculos pentru pădure fumatul...

 
 

Domnul Teodor Vintilescu:

Eu aș vrea să vă spun la alin. 1 rândul 2, după "cercetarea științifică..." "....cât și drepturile limitate ale vânătorilor în scopuri personale, urmându-se...." și așa mai departe.

Deci, adăugarea la acest alineat, "cât și drepturile limitate ale vânătorilor în scopuri personale".

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Punct de vedere al comisiei?

 
 

Domnul Ion Dinu (din sală):

Pentru art. 6 mă înscrieți și pe mine...

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Da, sigur.

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Atunci, să-l ascultăm și pe domnul Dinu.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Da. Domnule Dinu, vreți să luați și dumneavoastră cuvântul ca să răspundă după aceea domnul deputat Ciumara.

 
 

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Stimați oaspeți,

Stimați colegi,

Art. 6 se referă la exercitarea vânătorii și vă redau textul "se face recreativ, sportiv, didactic sau în scop de cercetare științifică, urmărindu-se ameliorarea calității vânatului." Mi-am pus întrebarea: dacă se ivest situații de excepție, de pildă, niște haite de lupi care atacă fondul acest cinegetic. O astfel de intervenție depășește situațiile limitative prevăzute în art. 6, așa cum vi l-am redat.

De aceea, mi-am permis o propunere pe care vă rog să binevoiți s-o apreciați, de a se adauga textului acestui art. 6 exprimarea "cu respectarea situațiilor de excepție prevăzute în lege". De altfel, am să vă arăt că în proiectul foarte judicios alcătuit de către domnul coleg al nostru, domnul Duvăz, art. 24, alin. 2, se referă la "situații de excepție, motivate de menținerea biodiversității faunei sălbatice și păstrarea echilibrului ecologic, Oficiul Național de Vânătoare, cu avizul Consiliului Național de Vânătoare, poate stabili perioade temporare de restricție sau extindere a vânătorii pentru unele specii de vânat."

Conjugând această exprimare cu ceea ce găsesc în text și cu necesitatea de a se dispune măsurile respective pentru a se curma niște atacuri de haite de lupi sau de alte specii care ar distruge parte din faună, mi-am permis această adăugire.

De aceea textul pe care îl propun...

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Da, vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Dinu:

Iertați-mă, domnule președinte, textul pe care vi-l supun urmează să aibă exprimarea următoare: "Exercitarea vânătorii se face recreativ, sportiv (reiau textul) didactic sau în scop de cercetare științifică (mențin textul) - adaugirea - cu respectarea situației de excepție prevăzută de lege (și revin, pe urmă, în continuare la textul propus), urmărindu-se ameliorarea calității vânatului"

V-aș ruga, domnule președinte, să binevoiti să apreciați propunerea.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Eu i-aș da cuvântul domnului Duvăz și apoi domnului președinte Ciumara.

Domnul deputat Duvăz și apoi domnul deputat Ciumara.

Vă rog să dați textul acesta. Este propunerea domnului Dinu, dacă aveți nevoie și, eventual și cealaltă de la domnul Vintilescu.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Aș vrea să spun, în ceea ce privește propunerea domnului deputat Dinu, privind situația de excepție, sigur că există această prevedere a excepției în lege, dar vânătoarea se practică tot în titlu "de vânătoare recreativ-sportivă". Noi nu mai avem termenul vechi "de combatere" și "combatere de răpitoare", care exista în vechea lege a vânătorii, pentru că, de fapt, vânătoarea și menținerea efectivelor optime pe terenurile de vânătoare se fac acum numai în spiritul eticii și a echilibrului ecologic, de fapt, pe care noi dorim să-l menținem.

Deci, inclusiv o vânătoare de răpitoare, acolo unde se organizează, se face tot în titlul de vânătoare recreativ-sportivă, chiar dacă ea are ca rezultat echilibrarea potențialului între răpitori și vânatul pașnic.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al comisiei?

Domnule Duvăz, lăsați amendamentele pentru domnul Ciumara.

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Mulțumesc, domnule președinte. Le știu deja.
Deci, opinia domnului Dinu mi se pare discutabilă, merită interes, însă trebuie să ținem seama, domnule Dinu, că aici la cap. 1, - Prevederi generale - sunt principiile care stau la baza legii. Nu bag printre principii și excepțiile. Rugămintea noastră ar fi dacă puteți reveni la articolul în cauză unde intră excepțiile, nu le bagăm la principii generale.

În privința propunerii domnului Vintilescu, nu văd ce scopuri personale pot să intervină pentru a încălca depășind atribuțiile de recreativ-sportiv. De aceea, nu împărtășim opinia dânsului, ci împărtășim opinia domnului Duvăz, să rămână textul cum este.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnule Vintilescu, mențineți amendamentul?

 
 

Domnul Teodor Vintilescu (din sală):

Da, îl mențin.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Îl supun la vot. Cine este pentru? Nici un vot pentru.

Domnule Vintilescu?! Votați pentru amendamentul dumneavoastră? Da!

Deci, 2 voturi pentru, insuficiente pentru adoptare.

Domnule deputat Dinu, mențineți amendamentul?

 
 

Domnul Ion Dinu (din sală):

Domnule președinte,

Rațiunea pe care mi-a oferit-o domnul Duvăz nu m-a convins. Vă rog să supuneți la vot.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Da, și nici cea pe care v-a oferit-o domnul Ciumara.

 
 

Domnul Ion Dinu (din sală):

Deopotrivă.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Supun la vot amendamentul domnului deputat Dinu.

Cine este pentru? 7 voturi pentru. Insuficiente pentru adoptare.

Supun votului dumneavoastră art. 6 în formularea comisiei cu eliminarea mențiunii " paragraf 1", care nu mai are sens.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? 2 abțineri.

Cu 2 abțineri art. 6 a fost adoptat.

Capitolul II. Titlul acestui capitol. Dacă sunt observații? Dacă nu, îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 7. Vi-l supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art. 8 comisia propune două modificări. Supun votului modificarea de la litera a) și de la litera z).

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dar, tot la art. 8...? S-au votat amendamentele.

Puteți să interveniți. Vă rog.

 
 

Domnul Teodor Vintilescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

La acesta, alin. 1 ar suna în felul următor: "Stabilește, împreună cu reprezentanții ministerelor de resort și a primăriilor care dețin fonduri de vânătoare, măsurile necesare menținerii...." și așa mai departe.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Unde anume?

 
 

Domnul Teodor Vintilescu:

La art. 8, "stabilește criteriile de atribuire a dreptului de gestionare..." Aici este. Deci, la art. 8, la lit. i) - "stabilește împreună cu reprezentanții ministerului de resort și a primăriilor care dețin fonduri de vânătoare". Asta este în ceea ce privește Legea 69, unde începe să fie prezentă în această lege.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc. Vreți să-mi lăsați amendamentul?

Domnul Duvăz.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Stimați colegi,

Domnule președinte,

Vreau să vă spun că aceste atribuții, rezultate din art. 8, sunt atribuții la nivel național. Ele nu pot fi stabilite împreună cu cele 2700 de primării din România. Sunt atribuțiile generale, deci, inclusiv în ceea ce privește lit. i) "stabilește împreună cu reprezentanții ministerelor de resort", pentru că este vorba de o decizie de nivel național "măsurile necesare menținerii echilibrurilor agro-silvo-cinegetic și prevenirii pagubelor cauzate de vânat, prin vânătoare, culturilor agricole agricole, animalelor domestice și fondului forestier."

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al comisiei.

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Echilibrul ecologic se realizează la nivel de țară nu la nivel de comună. De aceea, nu putem accepta această propunere, fiecare comună să se pronunțe asupra echilibrului ecologic. La fel am făcut și la Delta Dunării, dacă țineți minte, că am creat funcția de guvernator.

De aceea nu împărtășim amendamentul.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnule Vintilescu, vă mențineți amendamentul?

 
 

Domnul Teodor Vintilescu (din sală):

Da.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Îl supun la vot.

Cine este pentru? 2 voturi pentru, insuficiente pentru a adoptare. Mulțumesc

Domnule Munteanu, vroiați să interveniți la acest text.

Vă rog. Domnul deputat Munteanu.

 
 

Domnul Viorel Munteanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Eu puneam sub formă de întrebare, la lit.d ), de exemplu, "stabilește tarifele de atribuire a dreptului de gestionare a fondului de vânătoare", asta este corect, "în funcție de categoria de teren", dar "la nivelul tarifelor minime percepute cetățenilor români și turiștilor străini pentru acțiuni de vânătoare în România."

Eu cred că ar trebui stabilite tarifele minime și maxime, pentru că nu putem lăsa chiar la latitudinea oricui să fixeze un tarif maxim, chiar așa. Poate să facă treaba asta... în scopul ca să nu mai vâneze nimeni acolo. Adică se poate cumva împiedica , să spunem așa, accesul la anumite zone și eu cred că pentru o precizie mai mare a legii ar trebui stabilite și tarifele maxime. Deci, tarifele minime și maxime, limitele respective, pentru că avem experiența din alte legi, în care fiecare urcă cât vrea și fiind într-o poziție de monopol - deci eu vorbesc și în corelatie cu legea concurenței...

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Duvăz și apoi domnul deputat Ciumara.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

În legătură cu cele semnalate de domnul deputat Munteanu, vreau să vă informez, doamnelor și domnilor, că în ceea ce privește tarifele, pericolul este ca tarifele să nu fie subevaluate. În ceea ce privește tarifele maxime, nu are sens să le stabilim pentru că aceste societăți și organizații vânătorești trăiesc în urma cotizațiilor. Dacă ele ridică aceste cotizații la nivele foarte mari, își pierd, de fapt, membrii. Pierzându-și membrii, nu-și mai pot desfășura și nu mai au fondurile să-și desfășoare activitatea. În principal, acestea sunt cele două surse din care ele funcționează. Deci, ele trebuie să-și echilibreze aceste fonduri.

În al doilea rând, vreau să informez pe colegul meu că aici nu este vorba de nici un monopol. Astăzi, este de fapt o realitate pe care o trăim, societățile, respectiv, asociațiile de vânătoare, au cotizații, nivele de cotizații diferite și, în funcție de calitatea fondurilor de vânătoare, de calitatea prestației, gestiunii acestor fonduri, ei au sau nu au membri și stabilesc tarife diferite. Sunt societăți de vânătoare astăzi, care pretind de două ori mai mult decât o altă societate și au în continuare membri pentru că ei și oferă de două ori mai mult decât alte societăți.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Ciumara?

 
 

Domnul Mircea Ciumara (din sală):

Aceeași opinie.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Aceeași opinie.

Deci, domnule deputat, pericolul este într-adevăr în ceea ce privește tarifele minime.

 
 

Domnul Viorel Munteanu:

Deci, la tariful minim nu este nici o problemă, dar eu zic că acces la vânătoare nu trebuie să aibă numai anumite categorii, care știm noi care sunt și care pot să arunce cu banii oriunde!

Eu prin acest tarif maxim, de fapt, interzic, stabilesc un cerc exclusiv care poate să-și permită - și domnul Duvăz tocmai mi-a confirmat înainte ce-am spus. Deci, unii stabilesc niște tarife la care nu are acces decât domnul cutare care poate să plătească oricât, anumite persoane din străinătate care pot să plătească, iar eu, cetățean din România, stau și mă uit cum se vânează în perimetrul respectiv și mă gândesc cu jind ce bine ar fi să fiu și eu miliardar, să pot să plătesc acolo. Or, nu se poate accepta așa ceva! Dacă facem o lege, o facem și pentru cetățenii din țara asta, dacă nu la nivelul mediu, măcar să poată și ei pe acolo, să se uite pe lângă gard!

Deci, eu vă propun să votați și maxima.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Punctul de vedere al comsiei.

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte,

Constat că nu este necesar să vin să dăm consultații aici în ședință plenară a Parlamentului. Problema este să nu se concureze între ei pentru a atrage vânători, scăzând prețul și depreciind protecția mediului. Nu există riscul de exagerare, fiindcă concurența, celelalte parcuri de vânătoare, preiau vânătorii. Deci, n-a apărut niciodată acest risc, teoretic, al domnului Munteanu, în schimb riscul să fie prea jos, există. Dacă va apare cumva riscul să fie prea mari, vom modifica legea, dar n-o să apară. Va asigur. Este un caz ipotetic, irealizabil.

De aceea să lăsăm textul așa cum este.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnul Duvăz și, eventual, și domnul Ianculescu, dacă dorește să intervină.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Cum, de altfel, este eliminat riscul, prin alte prevederi, în continuare, ale legii, ca, de exemplu, prin tarife foarte ridicate, să nu se mai vâneze de mâine în România decât cu străini.

Deci, volumul de vânătoare cu străini este stabilit prin lege, cuantumul de vânat cu străini, astfel încât să nu apară nici măcar acest risc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnul secretar de stat Ianculescu.

 
 

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte,

Cred că alte explicații, mai multe decât a dat domnul deputat Duvăz, chiar și domnul președinte al comisiei de specialitate Ciumara, nu văd. Într-adevăr nu este necesar să stabilești tarifele maxime, pentru că nici nu este posibil așa ceva. Se stabilesc tarifele minime de la care se pornește la aceste taxe care se pun pentru vânătoare. La cele maxime nu e posibil pentru că le reglează efectiv, așa cum s-a spus, viața. Asociațiile de vânători din țară, dacă se ridică prea mult aceste taxe pentru vânătoare, pierd membrii vânători și atunci, practic, activitatea în asociația respectivă nu se mai poate desfășura, iar pentru cei străini, nu văd grija pentru cei străini.

Deci, este bine ca să rămână așa cum este stabilit prin proiectul de lege, domnule președinte.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat Munteanu, sunteți de acord cu aceste explicații? Bine.

Supun votului art. 8 cu modificările pe care le-ați acceptat deja.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 9, în formularea initială.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.10, în formularea inițială.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Unanimitate.

Vă rog să observați că apare foarte des paragraful 1, acolo unde textul nu are decât un singur paragraf, deci și la art.10. Articolul...

Din sală:

Articolul 11.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Nu, vorbesc de articolul 10, unde este 10(1) ar fi trebuit să existe un al doilea paragraf, așa există doar două litere a) și b), dar... Deci, nu mai e nevoie de el.

Deci, rugămintea la redactarea textului este să se elimine numerotarea paragrafelor unde nu este necesară.

Art.11. La art.11, comisia propune un text modificat pentru alineatul 1. Dacă sunt observații? Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Unanimitate.

Supun votului art.11 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Unanimitate.

La art.l2 comisia propune o modificare, o reformulare a textului alineatului 1. Doriți să interveniți, domnule Vintilescu? Deci, la art.12 alin.1. Aveți cuvântul. Articolul 12 în ansamblu. Da, vă rog.

 
 

Domnul Teodor Vintilescu:

Domnilor deputați, eu sunt foarte mirat, pentru că această lege și aceste articole nu țin seama de ceea ce înseamnă legea votată de noi, Legea nr.69. Este vorba de art.12 un alineat nou, 2, pentru că urmează doi-ul din lege, atribuirea dreptului de gestionare în care sunt cuprinse terenurile agricole ale cetățenilor, pășunile și pădurile comunale formează un drept al primăriilor. De aici s-ar crea acel fond de vânătoare, care este separat de acel pe care l-ați cunoscut până acuma în cuprinsul legii. Mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Da. Vă mulțumesc. Punctul de vedere al inițiatorului întâi. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Duvăz-Niculescu:

Deci, principiul întreg după care această lege este constituită, își desfășoară filozofia, este că vânatul nu este legat de teren. Acest principiu că vânatul aparține teritoriului, aparține proprietății funciare este un principiu vechi, istoric, medieval pe care, în fine, unii l-au depășit prin întâmplarea istorică, alții prin inteligență, alții, cum se întâmplă în Europa de vest astăzi, abia acum îl depășesc, de câțiva ani. Deci, s-a revenit atât în Italia, cât și în Franța, în ultimii ani, după ce au apărut situații dezastuoase prin, de fapt, folosirea acestui principiu a vânatului legat de teritoriu, de proprietatea funciară.

În ceea ce privește însă compensația despre care domnul deputat vorbește, ea există, o să o regăsiți în textul legii, în așa fel încât la fiecare hectar arendat pentru vânătoare, gestionarul plătește 25% consiliilor comunale pe teritoriul cărora se desfășoară această activitate. Deci, acolo unde există suprafețe agricole sau pășuni sau alte suprafețe care sunt arondate consiliilor comunale, aceste consilii primesc o parte din taxa de arendă. Deci, acest lucru a fost luat în considerație.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Punctul de vedere al comisiei?

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte, am venit numai să mulțumesc în mod deosebit domnului Vintilescu că, după de s-a supărat pe comisia noastră în Legea nr. 69, pe considerente umanitare, acuma o susține cu atâta înfocare. Îi mulțumim în mod deosebit.

Dacă ne prevede dânsul cum putem face ca iepurele să nu se mute dintr-o comună în alta, să fie legat numai de o anumită comună, modificăm legea cum spune dânsul. Cât timp iepurii circulă, lăsăm legea așa. (Râsete)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc. Domnul Ianculescu.

 
 

Domnul Marian Ianculescu:

Încă un argument în plus, dacă am admite că un proprietar, un deținător de teren vrea să-și păstreze vânatul acolo și să-l închidă, ar contraveni legii, pentru că nu poate să dețină animale sălbatice în captivitate. De aceea, animalele sunt libere să circule și nu stau în captivitate.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnule Vintilescu, vă mențineți amendamentul?

 
 

Domnul Teodor Vintilescu (din bancă):

Da.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Da. Îl supun la vot. Supun la vot amendamentul domnului deputat Vintilescu.

Cine este pentru? 7 voturi pentru.

Împotrivă?

Deci, insuficiente pentru adoptare, iertați-mă, da, insuficiente pentru adoptarea amendamentului.

Supun votului formularea comisiei pentru alineatul 1, reformularea comisiei pentru alineatul 1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 12 în ansamblu, cu această modificare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.13 în formularea inițială.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.14, o modificare din partea comisiei la pct.8 din raport pentru alineatul 2, o reformulare a textului.

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului art.14 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.15, în formularea inițială.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.16, în formularea inițială.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.17, în formularea inițială.

Cine este pentru?

Iertați-mă! Articolul l7, da?

 
 

Domnul Mircea Ciumara (din loja comisiei):

S-a votat 16.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Cât anume? 16 s-a votat. La articolul 17.

Domnule deputat, (adresându-i-se domnului deputat Teodor Vintilescu) rugămintea mea este, dacă se poate să faceți în așa fel încât să stați aici, să-mi faceți semn să interveniți.

Art.16 s-a votat. Trebuia să interveniți.

 
 

Domnul Teodor Vintilescu:

Este vorba de hrana vânatului, este vorba de amenajările care se faci aici, în loc să se facă în păduri. Dați-mi voie să vă explic.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Am înțeles. Vă rog să faceți o explicație, dar vă rog să țineți seama că art.16 s-a votat.

 
 

Domnul Teodor Vintilescu:

Eu vroiam să vă anunț pe dumneavoastră că ar fi interzis ca pe terenul proprietate a cetățenilor sau a primăriei să se construiască și instalațiile acestea de practicarea vânătorii, fără consimțământul proprietarului. Aceasta este una, iar la alineatul 4, îi urmează un alineat 5, nou: "Hrana vânatului să fie pusă, în pădure, la cel puțin 5-10 km distanță de culturile agricole, spre a nu se localiza în special mistreții în apropierea acestor culturi. Personalul de specialitate de la ocoalele silvice, în colaborare cu primarii și cu vânătorii din filialele de vânătoare vor lua măsurile corespunzătoare pentru a proteja aceste culturi ale cetățenilor".

Aceasta vroiam să vă spun, pentru că ei au o problemă foarte importantă privind acești dăunători la culturile pe care ei le-au făcut. (Vociferări)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Da. Vă mulțumesc. Vă mulțumesc domnule deputat.

Art.17, dacă sunt observații? Dacă nu, supun votului art.17.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Capitolul III. Dacă sunt observații la titlul capitolului III.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.18, dacă sunt observații.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Teodor Vintilescu:

La art.18 este vorba de armamentul pe care îl au în dotare cei care supraveghează și care controlează. Nu este bine să existe pușcă de vânătoare, ci armă militară, pentru că această pușcă de vânătoare este în permanență aceea care duce la braconaj, și omul face treaba aceasta. Mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc. Domnul Duvăz, dacă vreți să...comentați. (Vociferări)

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Duvăz-Niculescu:

Da. Această mențiune putem să o considerăm corectă, numai că exact așa cum este menționat în alineatul 3, persoana prevăzută în alineatul 2 lit. a) este dotată, în condițiile legii, cu armament și echipament corespunzător. Acest armament corespunzător este stabilit prin normele adoptate, inclusiv de Consiliul Național al Vânătorii.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Da. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea Ciumara (din loja comisiei):

Suntem de acord cu dânsul.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Sunteți de acord cu dânsul. Vă mulțumesc. Și este legea pe care noi am votat-o, privind regimul armelor de foc și al munițiilor, unde s-au stabilit toate aceste chestiuni.

Supun votului dumneavoastră art.18.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri?

Cu l vot împotrivă, art.18 a fost adoptat.

Art.19, dacă sunt observații. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.20, îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.21, îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.22, îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.23. Există o propunere din partea comisiei la lit.g).

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului art.23 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Capitolul IV-titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.24 îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.25 îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.26 îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.27 - Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.28 - Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.29 - Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.30 - Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.3l - Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.32 - Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Capitolul V. Dacă sunt observații privind titlul, dacă nu, îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.33 îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.34 îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.35 este o modificare, un alineat nou propus de către comisie. Supun votului dumneavoastră acest text.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului art.35, cu modificarea operată.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.36 - se propune, de asemenea, un alineat nou. Supun votului acest text propus...

 
 

Domnul Mircea Ciumara (din loja comisiei):

Să eliminăm alineatul ultim, că l-am băgat mai înainte: "Tentativa se pedepsește..." ș.a.m.d. și se elimină de aici.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Bun, se elimină de aici, da? Supun votului propunerea de eliminare a acestui text... Da, se propune eliminarea acestui alineat.

Deci, supun votului propunerea comisiei, de eliminare a alineatului 3 de la art.36.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului art.36, cu modificarea operată.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului art.37 în formularea inițială.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.38 - comisia propune reformularea textului. Din nou apare paragraful 1, care trebuie eliminat de aici.

Supun votului art.38, în formularea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.39 îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.40 îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.41 îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.42 îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.43. Comisia are o propunere pentru art.43. La alineatul 1 se propune reformularea textului, punctul 13 din raport. De fapt, iertați-mă! Este vorba de un singur paragraf, el trebuie eliminat și de aici. Deci, este vorba de un singur text. Este vorba de o reformulare a articolului 43. Supun votului dumneavoastră art.43, în reformularea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.44 îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Capitolul VI. Titlul acestui capitol îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.45 îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.46 îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.47 îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.48 - comisia propune un nou text, pe care vă rog să-l observați la punctul 14 din raport.

Supun deci, art.48 votului dumneavoastră, textul însă în formularea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.49 în formularea inițială.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.50. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.5l îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.52 îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Stimați colegi, supun votului...

 
 

Domnul Mircea Ciumara (din loja comisiei):

...Anexele... cele două anexe.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Da, aveți dreptate.

Anexa 1 o supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Anexa 2 o supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu o abținere, proiectul de lege a fost adoptat, în condițiile prevăzute de art.74 alineatul 1 și vă mulțumesc pentru rapiditatea cu care ați acceptat să discutăm acest proiect de lege, extrem de bine pus la punct de către părțile interesate. Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze)

Domnule, o activitate de un an și jumătate la comisie... duce la o dezbatere rapidă în plen. Aceasta este lecția.

Stimați colegi, nu cred că are rost să mai începem pentru 5 minute discutarea propunerii legislative de completare a Legii nr. 59. O să facem o pauză de 5 minute și la ora 18.00 ne revedem pentru a continua cu interpelările și întrebările adresate Guvernului.

(După pauză, preia conducerea ședinței domnul vicepreședinte Ion Rațiu).

 
Răspunsuri ale membrilor Guvernului la interpelări formulate de domnii deputați

Domnul Ion Rațiu:

Stimați colegi,

Trecem la răspunsurile la interpelările formulate de domnii deputați.

Din partea Ministerului Finanțelor, domnul ministru de stat Florin Georgescu va răspunde la interpelarea domnului deputat Petru Lițiu.

Domnule ministru, vă rog luați loc!

 

Domnul Florin Georgescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Întrebarea domnului deputat Petru Lițiu se referă la unele solicitări, cereri din partea salariaților Ministerului Finanțelor, legate de posibilitatea majorării veniturilor atât direct, prin majorarea cuantumului salariilor, cât și indirect, prin reducerea unor taxe, acordarea unor sporuri ș.a.m.d. Pentru a vedea și a analiza caracterul fiabil și fezabil al acestor solicitări, nu vreau să amintesc decât faptul că se cere ca salariații cu studii medii să aibă un salariu minim de 500.000 de lei, în condițiile când actualmente acest salariu este de 120-125.000 de lei. Deci, o majorare de patru ori, cu 400% a salariilor la personalul cu studii medii, sigur că ar antrena și majorarea, în mod corespunzător, pentru a se păstra corelațiile pe orizontală și pe verticală, în interiorul sistemului, dar și cu celelalte ministere, a salariului personalului cu studii superioare și al celor cu funcții de conducere. Numai în Ministerul Finanțelor această măsură ar însemna un fond suplimentar la fondul de salarii de 400 de miliarde anual. Cât reprezintă aceasta din produsul intern brut? Reprezintă 0,5% din produsul intern brut. Deci, la un deficit de 2,2%, cât este deficitul general consolidat, am mai adăuga 0,5% numai dacă ar fi să majorăm în Ministerul de Finanțe aceste salarii. Vă dați seama că ar antrena majorări corespunzătoare și Ministerul Sănătății, personalul din învățământ, cercetare, cultură, artă ș.a.m.d.

Deci, cererea, sigur, pornește probabil de la niște solicitări destul de credibile și de justificate, dar trebuie să ținem seama de ceea ce poate să ofere societatea în această perioadă, de resursele de care dispunem, pentru că, altfel, nu am face decât inflație, dând drumul la o monedă fără acoperire în economie.

Stă în atenția noastră și percepem greutățile și în acest domeniu și în alte domenii, de aceea, Guvernul a înaintat Parlamentului o propunere de îmbunătățire a coeficienților de ierarhizare a salariilor, în care sunt cuprinse majorări între 6 și 27%, în general mai ridicate pentru salariații cu venituri mici. Deci, ei sunt cuprinși în acest proiect care se află în atenția dumneavoastră cu majorări în jur de 25-27%.

Deosebit de aceasta, dumnealor beneficiază de stimulente pentru venituri identificate suplimentar celor declarate de agenții economici, 15% din penalitățile aferente și, cu bunăvoința dumneavoastră, acum câteva zile, înainte de aprobarea bugetului, s-a inclus în Legea bugetară, similar tratamentului de la Curtea de Conturi, ca respectivii, controlori, inspectori, personalul în general, să beneficieze și de un fond de stimulare, alimentat, având ca sursă deci, 1% din veniturile suplimentar identificate, deci, în principal, din impozite, din taxele respective și nu numai din penalitățile aferente acestora, reamintesc acel 15%.

Contribuția, spunem noi că este substanțială, este de natură să stimuleze, să dinamizeze activitatea aparatului din Ministerul Finanțelor, să contribuie mai activ la colectarea veniturilor și, în final, să asigure un fond din care să se poată distribui anumite venituri suplimentare, care, împreună cu celelalte sporuri, să ducă la cel puțin încă un salariu, pe lângă cel majorat, așa cum spuneam mai devreme, cu 25%, pe care îl obțin în mod normal.

Aceste măsuri, cred eu, sunt de natură să răspundă unor cerințe decente pentru personalul din Ministerul Finanțelor, eu sunt primul interesat, și dacă aș avea posibilitatea identificării unor surse, aș fi foarte bucuros să pot propune o asemenea majorare substanțială a veniturilor, atât în ministerul pe care îl conduc, dar și în celelalte, însă ceea ce se propunea nu are susținere, nu este suportabil în condițiile surselor de care dispunem din punct de vedere financiar. Pe lângă aceasta, se cereau compensații - 5% din salariul de bază - pentru un trai decent și combaterea corupției, alți 25% pentru fidelitate, spor vestimentar ș.a.m.d., scutiri de plata impozitului pe salariu. Sigur că oamenii s-au orientat, pe bună dreptate, după ceea ce au făcut unele regii autonome în perioada 1990-91; cei de la RENEL au luat energia gratis, cei din alte domenii au luat alte sporuri, alte facilități, și atunci la Ministerul Finanțelor ce să împarți? Să împarți deficitul bugetar, nu!, pentru că acesta este în roșu, este pe minus și atunci s-au gândit oamenii, ce-au zis: domnule, dacă noi lucrăm cu impozite, să nu mai plătim impozite, or, nu este nici constituțional și nici acceptabil din punct de vedere legal, pentru că Legea privind impozitul pe salariu stabilește numai anumite categorii de contribuabili care, în mod excepțional, beneficiază de aceste scutiri de impozite.

Ca să concluzionez, spun eu că întregul pachet de măsuri despre care v-am amintit, și anume creșterea cu 25% a salariilor de bază, plus alimentarea cu 1% din veniturile suplimentare, stimulând să se ducă să le identifice, să ajute și venitul bugetar cu 99% și 1% să-și alimenteze fondul de stimulente, împreună cu 15% din penalitățile aferente, sunt de natură să conducă la posibilități superioare de câștig și la un trai decent, la evitarea comportamentelor duplicitare, care să încurajeze corupția și evaziunea, și spunem noi că în acest an vom avea rezultate mai bune, așa cum deja au fost în 1993 și 1994, când ei au beneficiat de Legea nr. 40, aprobată de Parlament, prin care veniturile au fost în termeni reali mai substanțiale, dar după aceea s-au erodat datorită inflației și datorită unor descreșteri ale fenomenului de evaziune și ale constatărilor lor, legate de modul de desfășurare a activității în economie.

Dacă se doresc și alte amănunte, domnule deputat, noi vă stăm la dispoziție.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Mulțumesc, domnule ministru.

Din partea Consiliului pentru coordonare, strategie și reformă economică, domnul ministru de stat Mircea Coșea va răspunde la interpelarea domnilor deputați Ion Diaconescu și Cornel Sturza Popovici.

Domnule ministru, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Mircea Coșea:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor, am o interpelare care se referă la situația unor Agromec-uri, și anume situația AGROMEC Bozovici și sunt întrebat în această interpelare, care, de altfel este adresată și domnului ministru Tabără și domnului președinte Emil Dima al F.P.S.-ului: care este situația privatizării acestor Agromec-uri?

Răspunsul, din punct de vedere al Consiliului pentru reformă, este următorul: privatizarea societăților comerciale prestatoare de servicii pentru agricultură de tip AGROMEC, SERVO-AGROMEC și AGRO-SERVICE se desfășoară după o modalitate specială, care ia în considerare tocmai interesele țăranului.

De altfel, Legea nr.55 din 1995, la art.22, prevede expres posibilitatea divizării și privatizării separate a noilor unități rezultate din divizare. Mai mult, prin lege, a fost reglementat dreptul de preferință al producătorilor deținători de terenuri agricole, în limita unei cote de până la 35% din capitalul social.

Aceste reglementări sunt, de altfel, reiterate și în Hotărârea de Guvern nr. 855 din 23 octombrie 1995, prin care s-au aprobat Normele metodologice cu privire la întocmirea raporturilor de evaluare de către consiliile județene, instituite exclusiv cu acest scop, în vederea privatizării societăților comerciale prestatoare de servicii pentru agricultură.

Având în vedere că din cele sesizate și din interpelarea domnilor deputați rezultă opoziția echipei manageriale în vederea divizării și privatizării unor societăți prestatoare de servicii pentru agricultură, doresc să vă informez că și în cazul acestor societăti..., de altfel, pe tot parcursul derulării programului de privatizare în masă, Consiliul pentru coordonare stategie și reformă economică a urmărit ca prin mecanismele de implementare a programului să se elimine, pe cât posibil, situațiile în care conducerea unor societăți influențează în interes personal procesul de privatizare. În susținerea acestei afirmații, permiteți-mi să subliniez unele din prevederile Normelor metodologice privind privatizarea serviciilor prestatoare de servicii pentru agricultură, care asigură respectarea în practică a intereselor producătorilor agricoli și neimplicarea cadrelor de conducere. Astfel, comisiile prevăzute a analiza oportunitatea divizării și a decide modalitatea de privatizare cuprind numai reprezentanți ai autorităților locale și sunt coordonate de către prefecți. Deciziile comisiilor județene nu pot fi luate decât în prezența a cel puțin 3 din cei 5 membri, cu condiția însușirii acestora, prin semnătură proprie, de către toți membrii comisiei. Comisia județeană are obligația asigurării informării corecte, coordonate la nivelul județului, asupra privatizării acestei categorii de societăți, în speță Agromec-urile.

Modalitatea de divizare se stabilește de către comisie, pe baza opțiunilor exprimate de deținătorii unor drepturi de preferință și numai după o verificare a documentației prezentate de societățile comerciale și analiza eficienței și oportunității soluțiilor divizate.

Doresc să informez pe domnii deputați că, în urma interpelării, s-a făcut o analiză la fața locului, din care au reieșit următoarele. În cazul concret sesizat de domnii deputați, respectiv al divizării și privatizării Societății comerciale Agromec Bozovici, analiza situației actuale a evidențiat că procesul se desfășoară în conformitate cu reglementările legale. Agromec Bozovici a avut în componență 7 secții: Dalboșeți, Eftimie Murgu, Prilipeț, Șopotu Vechi, Lăpușnic, Bănia și Bozovici.

La Comisia de evaluare județeană, au fost depuse patru oferte de divizare pentru: Prilipeț, Eftimie Murgu, Șopotu Vechi și Dalboșeți. Ca urmare a acestor cereri de divizare și cumpărare, însușite și transpuse în aplicare de Comisia de evaluare județeană, s-au înregistrat legal 5 noi societăți. În baza adresei nr.148/289 din 1996 a Consiliului pentru coordonare, strategie și reformă economică, s-a completat lista societăților care se privatizează, conform prevederilor Legii nr.55/1995, cu aceste societăți, respectiv Agromec Bozovici - poziția 806, Agromec Dalboșeți - poziția 4616, Agromec Eftimie Murgu - poziția 4616, Agromec Prilipeț - poziția 4618 și Agromec Șopotu Vechi - poziția 4619.

Cu mențiunea că nu mai există alte cereri de divizare și cumpărare nesoluționate, doresc să vă comunic că în această perioadă se finalizează documentația privind departajarea patrimoniului și a capitalului social între aceste societăți, inclusiv pentru secțiile semnalate în interpelare, în vederea privatizării integrale, pe baza cererilor depuse.

Intenția de înstrăinare, în condiții nelegale, a parcului de mașini actual al acestor societăți, pe care domnii deputați o semnalează în interpelare, nu este posibilă. Comisia județeană a verificat concordanța faptică între listele de inventariere a mijloacelor fixe aflate la dosarul de evaluare și existența reală a acestora. De asemeni, deși reglementările legale actuale prevăd posibilitatea vânzării de active prin licitație, Comisia județeană de evaluare a sistat astfel de operațiuni, până la realizarea faptică a divizării.

În final, doresc să asigur pe domnii deputați că procesul de divizare a societăților prestatoare de servicii pentru agricultură din județul Caraș-Severin se desfășoară, până în prezent, în conformitate cu prevederile legale și interesul producătorilor agricoli.

Consiliul pentru coordonare, strategie și reformă economică își manifestă și în continuare disponibilitatea pentru a acorda sprijin în finalizarea cu rapiditate a privatizării acestor societăți.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Mulțumesc, domnule ministru.

Domnul ministru Tabără răspunde aceleiași interpelări din partea domnilor Diaconescu și Sturza Popovici.

Aveți cuvântul, domnule ministru.

 
 

Domnul Valeriu Tabără:

Stimate domnule deputat,

La interpelarea dumneavoastră, formulată în ședința Camerei Deputaților din l aprilie 1996, privind unele neajunsuri apărute în procesul de privatizare a societăților comerciale Agromec S.A. Bozovici, județul Caraș-Severin, vă informăm următoarele. Privatizarea societăților comerciale prestatoare de servicii în agricultură de tip Agromec, Servagromec, Agroservice, se efectuează potrivit prevederilor art.22 din Legea nr.55/1995. În acest sens, în conformitate cu Hotărârea de Guvern nr.855/1995, capitalul social al acestor societăți a fost evaluat de comisiile aflate în subordinea fiecărei prefecturi județene. În componența comisiilor județene sunt cuprinși specialiști din cadrul prefecturii, Fondului Proprietății de Stat, Fondului Proprietății Private, Direcției Finanțelor Publice și direcțiilor regionale pentru agricultură și alimentație.

Divizarea societăților pentru mecanizarea agricuturii este de competența Fondului Proprietății de Stat, care decide, în baza propunerilor și analizelor primite de la comisiile județene menționate. Ca urmare, dacă în procesul de privatizare a S.C. Agromec, S.A. Bozovici și S.A. Agromec Vlădărei au apărut unele nereguli, modul de rezolvare aparține comisiilor județene Caraș-Severin și Iași, respectiv prefecturilor celor două județe, cât mai ales Fondului Proprietății de Stat.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Domnule deputat Mândroviceanu, doriți să...?

 
 

Domnul Vasile Mândroviceanu (din bancă):

Nu.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Domnule ministru, în cazul acesta, dacă sunteți bun să răspundeți și la interpelarea adresată de domnul deputat Vasile Mândroviceanu.

 
 

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule deputat,

La interpelarea dumneavoastră, formulată în ședința Camerei Deputaților din data de 1 aprilie a.c., cu privire la acordarea și derularea creditului PL 480 SUA de 10 milioane de dolari, din care s-a cumpărat grâu de panificație, și litigiile apărute în legătură cu transportul grâului în țară, vă informăm următoarele. În cadrul programului Legii publice nr.480, Statele Unite ale Americii au acordat României un credit în valoare de 10 milioane de dolari. În acest sens, la data de 29 martie 1993, a fost semnat la București un acord de credit între Comoditycredit Corporation, agenție specializată a Statelor Unite și Guvernul României, reprezentat de Ministerul Agriculturii și Alimentației și Ministerul Finanțelor. Creditul a fost acordat pentru achiziționarea unor cantități de grâu de panificație, din a cărui vânzare la intern să se creeze resurse financiare care să fie utilizate pentru dezvoltarea sectorului privat din agricultură. Acest credit a fost acordat pe 20 de ani, cu o perioadă de grație de 5 ani, cu 2 la sută dobândă pe perioada de grație și 3 la sută în continuare.

Acordul de credit a fost ratificat prin Ordinul Guvernului nr.3 din 19.07.1993.

Ministerul Agriculturii și Alimentației a mandatat Regia Autonomă Romcereal, în urma judecării licitației de import, să contracteze creditul având ca partener firma Continental Grain, pentru livrarea mărfii și Fortune Maritime Inc., pentru transportul acesteia în România.

Contractul de marfă a fost semnat de către Romcereal la data de 1 septembrie 1993, iar contractul pentru navlu a fost semnat pentru Romcereal la data de 30 august 1993, de către firma Feating & Donalty Inc., agentul firmei române. Pentru contractul de marfă încheiat cu firma Continental Grain se prevedea ca livrarea grâului să se facă în perioada 2 - 25 septembrie 1993, la solicitarea cumpărătorului, cu preaviz de 7 zile pentru transport. Plata mărfii urma a se face prin acreditiv deschis și confirmat de o bancă din Statele Unite ale Americii, pentru sută la sută din valoare. Concilierea eventualului litigiu era stabilită a avea loc la Arbitrajul din New York. Nerespectarea condițiilor contractuale pentru navlu a dus la penalizări în valoare 474.427,71 dolari SUA, urmare a hotărârii din 11 martie 1995 a Tribunalului districtual din New York.

În derularea contractelor de marfă și navlu, agentul Feathing Donalds a atenționat, prin fax, pe 26 august 1993, Regia Autonomă Romcereal că pe data de 2 septembrie 1993 începe încărcarea mărfii, momentul în care trebuie să fie deschise acreditivele atât pentru plata mărfii, cât și a transportului, în caz contrar armatorul va calcula penalizări pentru imobilizarea vasului.

Regia Autonomă Romcereal a cerut agentului să dispună încărcarea vasului în luna septembrie, avându-se în vedere timpul necesar pentru deschiderea acreditivelor. În vederea deschiderii acreditivelor, Regia Autonomă Romcereal a început demersurile cu Banca de Comerț Exterior, prin adresa 530 și 531 din 2 septembrie 1993 și adresele 538 și 539 din 3 septembrie, înregistrate la BRCE sub nr.3878/RT din 6 septembrie 1993. Totodată, Departamentul Industriei Alimentare, care funcționa în cadrul Ministerului Agriculturii și Alimentației, cu adresele nr.531 și 532 din 2 septembrie 1993, a solicitat Băncii Naționale a României, respectiv Ministerului de Finanțe, garanțiile în lei și valută necesare acoperirii contravalorii plăților ce trebuiau efectuate.

Intervențiile Regiei Autonome Romcereal și Ministerului Agriculturii și Alimentației la organele în drept, Ministerul Finanțelor și Banca Națională a României, au continuat prin adresele nr.548 din 10 septembrie, nr.558 din 18 septembrie, nr.605 din 21 septembrie, respectiv 564 din 23 septembrie.

În final, Regia Autonomă Romcereal și Ministerul Agriculturii și Alimentației au intervenit la Ministerul Afacerilor Externe, urmare cărui fapt, cu memorandumul nr.B-4/1227 din 10 septembrie 1993, s-a solicitat primului-ministru a dispune continuarea Acordului guvernamental româno-american. Acest memorandum a fost aprobat de primul-ministru cu nr.5/3396 N.V. și transmis Ministerului Agriculturii și Alimentației, pentru îndeplinire. Ministerul Agriculturii și Alimentației și Regia Autonomă Romcereal au reluat corespondența cu Ministerul Finanțelor și Banca Națională a României.

La data de 24 septembrie 1993, Ministerul Finanțelor a emis Băncii Naționale a României scrisoarea de garanție pentru acoperirea contravalorii în valută a creditului PL 480. În baza acestei scrisori, BRCE a deschis la Robobank Nederland New York, Statele Unite, acreditivele pentru navlu și pentru marfă.

Urmare a deschiderii acreditivelor, în portul New Orleans, a început încărcarea celei de a doua tranșe de marfă. La 4 octombrie, vasul a plecat în România, direcționat portul Constanța. Datorită imobilizării navei în portul New Orleans, în perioada 13 septembrie - 27 septembrie, armatorul a cerut, invocând regulamentul PL 480, penalizări, la început de 420.000 de dolari, iar în final de 526.765,27 dolari.

Tribunalul districtual din New York, la data de 11 martie 1995, a obligat Regia Autonomă Romcereal la plata sumei de 474.427,71 dolari.

În final, datorită intervenției Ambasadei Statelor Unite la București, la Ministerul de Externe, acesta a promovat un nou memorandum, prin care cere primului-ministru găsirea de soluții adecvate de rezolvare, pentru a preîntâmpina o eventuală decizie a autorităților americane, deblocarea asistenței pentru România, cu consecințe nedorite pentru economia țării.

Întrucât hotărârea Arbitrajului Tribunalului districtual din New York nu a fost supusă căii de atac la instanța de apel, rămânând definitivă și pentru a nu crea o deteriorare economică între România și Statele Unite ale Americii, Ministerul Agriculturii și Alimentației a dispus, prin scrisoarea nr.226 din 4 martie 1996, plata sumei, inclusiv penalizărilor pentru întârziere.

Înainte de a dispune plata sumelor, Regia Autonomă Romcereal a cerut asistența și consilierea Ministerului de Justiție, care nu a formulat nici un punct de vedere, motivând că nu i-au fost trimise contractul de navlosire și hotărârea.

În concluzie, nedeschiderea la timp a acreditivelor pentru plata grâului și navlu, a dus la plata penalizărilor prevăzute de contract.

Aceasta este situația de fapt.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Mulțumesc, domnule ministru.

 
 

Domnul Vasile Mândroviceanu (din bancă):

Eu am întrebat cine este vinovat!

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Din partea Ministerului Justiției, domnul secretar de stat Adrian Duță va răspunde la interpelările domnilor deputați Emil Roman și Mircea Mihai Munteanu.

Doriți să luați cuvântul?

 
 

Domnul Emil Roman (din bancă):

Nu.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Domnule ministru, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Adrian Duță:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sunt mandatat de ministrul justiției să prezint următorul răspuns la interpelarea formulată de domnul deputat Emil Roman, Grupul parlamentar PUNR, în ședința Camerei Deputaților din 4 aprilie 1996.

Raportul Ministerului Justiției nr.125/C/94 a fost dezbătut și aprobat de Guvern, fiind inclus în Raportul Guvernului României cu privire la activitatea organelor de control guvernamentale pentru prevenirea și combaterea fenomenelor de infracționalitate economică și corupție în perioada ianuarie 1993 - octombrie 1994 și măsurile luate împreună cu Ministerul Public și Ministerul Justiției pentru soluționarea cazurilor soluționate în raportul Comisiei parlamentare de anchetă privind actele de corupție.

Raportul Ministerului de Justiție s-a referit la cauzele aflate pe rolul instanțelor judecătorești și la măsurile luate de minister pentru asigurarea legalității în interiorul sistemului organelor judecătorești.

Ministerul Public și Ministerul de Interne au prezentat separat rapoarte cu privire la cauzele aflate în curs de urmărire penală.

Subliniem, așa cum am făcut-o și în raport, că instanțele judecătorești nu se sesizează din oficiu, ci ele sunt legal învestite, prin rechizitoriu, de către organele Parchetului.

La data de 14 septembrie 1995, s-a cerut Parchetului, procurorului general, să dispună măsuri pentru urgentarea cercetărilor penale, în cazurile menționate în raportul Comisiei parlamentare de anchetă privind actele de corupție, solicitându-se, totodată, o informare privind stadiul cercetărilor, atât pentru dosarele aflate în curs de urmărire penală la parchete, cât și pentru cele în care parchetele exercită supravegherea activității de cercetare penală efectuate de poliție. La această cerere, făcută în conformitate cu art.38, alin.3 din Legea nr.92/92, nu am primit răspuns, urmând deci ca Parchetul General să informeze direct Parlamentul, printr-un raport separat, așa cum s-a procedat și în 1994.

Ministerul Justiției și-a sporit preocupările privind prevenirea și combaterea stării infracționale și îndeosebi a actelor de corupție. În cadrul ministerului, a fost înființată Direcția pentru combaterea infracționalității și strategie infracțională, în cadrul căreia lucrează, împreună cu juriști și sociologi, și specialiști în criminologie. Această direcție a elaborat un program strategic antiinfracțional, analizat și aprobat la întâlnirea comună a magistraților judecători și procurori, întâlnire onorată de prezența președintelui României.

Ministrul justiției a propus, încă din 1994, înființarea unui organism național pentru prevenirea și combaterea criminalității, această măsură fiind inclusă în programul de guvernare.

Prin hotărârea nr.79/1995 a Consiliului Superior de Apărare a Țării, s-a aprobat înființarea Consiliului Consultativ de Prevenire a Criminalității, organism guvernamental coordonat nemijlocit de primul-ministru.

În perioada de referință, Ministerul Justiției a elaborat un set de legi menit să contribuie, pe plan legislativ, la îngrădirea și descurajarea abuzurilor în corupție. Menționăm: Legea pentru modificarea și completarea Codului penal și procedurii penale, Legea pentru prevenirea și combaterea actelor de corupție, Legea răspunderii ministeriale, Legea pentru reglementarea jocurilor de noroc, Legea privind regimul juridic al proprietății publice, Legea pentru organizarea și funcționarea compartimentelor de contencios.

Abordarea fenomenologiei infracționale de corupție nu este o întreprindere facilă. Nu o dată s-a atras atenția că privirea simplistă și în necunoștință de cauză a unui asemenea subiect este de natură să ducă la concluzii eronate.

Revine exclusiv instituțiilor abilitate de lege, în acest sens, să constate săvârșirea infracțiunilor de corupție, să efectueze urmărirea penală și să alcătuiască probatoriul în dovedirea faptelor și a vinovățiilor, apoi să sesizeze legal instanțele de judecată.

Desigur, situația nu este deloc simplă, iar analizarea ei amănunțită și sub multitudinea fațetelor necesită și comportă o discuție amplă.

Cert este doar că nu poate fi nicidecum privită, din multe motive, aserțiunea simplistă și nefondată că justiția nu își face datoria. Și, pentru că vorbim de corupție, despre infracțiunea de corupție, iată și datele statistice ale activității instanțelor judecătorești ce probează o substanțială creștere a numărului condamnaților definitiv în domeniu: infracțiunea de luare de mită pe 1994 - 164 de condamnați; pe 1995 - 217; trafic de influență - 5486; primire de foloase necuvenite - 2534. Sunt cifre semnificative ce dovedesc, fără putință de tăgadă, că, în condițiile date, ne facem pe deplin datoria cu conștiinciozitate, rigurozitate și profesionalism.

O parte din condamnările definitive mai sus arătate privesc și situații și persoane ce au fost vizate în raportul Comisiei parlamentare. 22 de primari și 27 de consilieri din diferite localități au fost judecați și condamnați definitiv, pentru săvârșirea unor infracțiuni, inclusiv pentru acte dovedite de corupție. Directori de întreprinderi și firme, contabili șefi și alte cadre de conducere au fost judecați și condamnați pentru diverse infracțiuni, mai ales economice: Stan Maria, Spoială Janeta de la Societatea comercială "Zahăr" Corabia, Marinescu Mihai, Năstase Livia, Oprea Răduță, toți de la Societatea comercială "Agropit" Pitești, Păunescu Gheorghe de la Societatea comercială "Pomicola" Băicoi, Frențiu Carmen de la Fabrica de bere Arad și alții.

Menționăm, de asemenea, că, pe rolurile instanțelor judecătorești de diverse grade, se află, în diverse faze procedurale, o parte dintre cazurile vizate. Durata uneori mare în timp a acestor procese se explică fie prin dificultatea și amploarea probatoriilor ce trebuiesc obligatoriu administrate, fie prin casarea, de către instanțele superioare, a sentințelor de fond ca netemeinice.

Dorim ca, în finalul celor subliniate, din nou să subliniem preocuparea deosebită pe care Ministerul de Justiție și organele judiciare înțeleg să o acorde combaterii infracțiunilor economice și criminalității în afaceri, iar aceasta o facem nu ca pe o campanie de moment și conjuncturală, ci o tratăm ca pe una din coordonatele principale ale muncii noastre.

În legătură cu cealaltă interpelare, dacă îmi permiteți...

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Domnule deputat Munteanu, dacă doriți...

Doriți să elaborați puțin? Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Conform Regulamentului, doresc să dezvolt puțin interpelarea, domnule secretar de stat.

Domnule președinte,

Domnilor invitați,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ne-am convins cu toții că autonomia administrativă locală, nesusținută de autonomia financiară, nu este o simplă vorbă frumoasă și, în consecință, este de datoria noastră, a tuturor, ca să găsim suportul care să asigure acest principiu constituțional și care, de fapt, înseamnă temeiul democrației reale. De acest lucru ne-am convins în ultimul timp, ne-am reamintit, în ultimul timp, dezbătând îmbunătățirea Legii administrației publice locale, astfel încât a apărut, ca o necesitate stringentă, găsirea concretă a acestor căi care asigură autonomia financiară pe care se bizuie autonomia administrativă locală.

Eu am considerat, și nu numai eu, că una dintre sursele posibile de a asigura venituri în spiritul autonomiei financiare o reprezintă asigurarea patrimoniului public și privat al unităților administrativ- teritoriale.

Este evident că, după 50 de ani de comunism, tot ce a însemnat proprietate, nu numai particulară, nu numai privată, nu numai personală, dar și a unităților administrativ-teritoriale, a satelor și a orașelor, a fost în așa fel învălmășită încât este foarte greu de reconstruit un cadru legislativ corespunzător, dar acest lucru trebuie făcut.

Guvernul, de fapt, prin programul de strategie, de reformă economică socială, pe baza căruia a fost învestit, a avut în vedere și s-a angajat să prezinte un proiect de lege pe această temă, pe care l-a intitulat, este adevărat, mai amplu, poate mai prețios, proiect de Lege pentru stabilirea regimului general al proprietății publice. Din nefericire, iacătă, legislatura noastră se încheie peste puțin timp și acest proiect de lege nu a apărut. În lipsa lui, unii deputați au luat inițiativa și au depus un proiect de lege pe care l-au intitulat mai simplu Legea patrimoniului public și privat al unităților administrativ-teritoriale, încă din toamna anului 1993.

Cu foarte multă întârziere, acum două - trei luni, a apărut o reacție a actualului Executiv care, de fapt, considera că această inițiativă legislativă, care, sigur, ca orice ciornă, ca orice început, era imperfectă, nu se cuvine să fie luată în considerare, și reamintește că Guvernul are de gând să vină cu proiectul său de lege propriu, probabil cu titulatura de care am amintit adineauri. Mie mi se pare că este limpede că este necesar ca Executivul ori să renunțe la această obstrucție formală la inițiativa legislativă depusă de atâta timp la Camera Deputaților și să permită ca, pornind de la acest început, să se croiască un proiect de lege neapărat și cu contribuția Executivului, fie să vină repede cu propria sa variantă de proiect de lege, astfel încât, totuși, să avem satisfacția că, în legislatura noastră, am umplut și acest gol legislativ.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Vă mulțumesc.

Domnul secretar de stat, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Adrian Duță:

Sigur, domnule președinte, domnule deputat, trebuie să vă mărturisesc că eu sunt pregătit cu răspunsul, ținând seama numai de ceea ce am primit în scris de la dumneavoastră. Eu acum înțeleg mai bine preocuparea pe care o aveți. Vă mărturisesc că, în ceea ce mă privește, nu am văzut proiectul inițiat de dumneavoastră.

În tot cazul, vreau să vă răspund spunându-vă câteva cuvinte în legătură cu acest proiect pe care, din punct de vedere tehnic, Ministerul Justiției l-a elaborat. Deci, în conformitate cu prevederile strategiei economice - permiteți să citesc, ca să nu scap nimic - "Ministerul Justiției a elaborat proiectul de Lege privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia". La elaborarea proiectului de lege am ținut seama de prevederile art.135 din Constituție. Proiectul reglementează numai proprietatea publică a statului și a unităților sale administrativ-teritoriale, deoarece proprietăților private ale acestora li se aplică dispozițiile cuprinse în art.41, alin.2 din Constituție, potrivit cărora proprietatea privată este ocrotită în mod egal, indiferent de titular.

Pe baza principiilor constituționale evocate, proiectul legii cuprinde în prima parte criteriile de determinare a proprietății publice a statului, județelor, orașelor și comunelor, atât pentru bunurile imobile, cât și pentru bunurile mobile. În continuare, sunt date, pornind de la prevederile art.135 din Constituție, cu titlu de exemplu, bunurile imobile și bunurile mobile care fac parte din proprietatea publică a statului, a județelor, orașelor și comunelor.

În partea a doua a proiectului, consacrată reglementării regimului juridic al proprietății publice, sunt cuprinse norme ce privesc modurile de constituire, de încetare și de administrare, concesionare și închiriere a acestor bunuri, instituindu-se același regim juridic, atât pentru proprietatea publică a statului, cât și pentru proprietatea publică a județelor, orașelor și comunelor.

În ultima parte, proiectul cuprinde norme ce reglementează declararea, prin legi speciale, a altor bunuri care fac parte din proprietatea publică, evidența contabil-financiară, precum și inventarierea acestor bunuri care aparțin statului, județelor, orașelor și comunelor.

Cât privește proprietatea privată a statului, județelor, orașelor și comunelor, în proiect se prevede, în temeiul art.41, alin.2 din Constituție, de care am amintit, de altfel, că aceasta este supusă regimului juridic de Drept comun, aplicabil proprietății private a persoanelor fizice și a persoanelor juridice de Drept privat, dacă legea nu dispune altfel.

Acum, cu privire la stadiul elaborării acestui proiect, proiectul legii, în structura la care m-am referit anterior, a fost elaborat, într-o primă formă, în trimestrul II al anului 1995. Ținând seama de implicațiile deosebite pe care reglementarea propusă le are în toate sectoarele de activitate, acest proiect a fost transmis la 11 mai 1995 la un număr de 10 ministere și alte organe ale administrației centrale. Pe baza observațiilor și a propunerilor făcute, s-a definitivat proiectul susmenționat la începutul acestui an și a fost transmis, spre semnare, primului minister interesat, și anume Ministerului de Finanțe, din 14 februarie 1996, minister la care se găsește și astăzi. După semnarea de către ministrul de finanțe a acestui proiect, potrivit metodologiei adoptate de Guvern, urmează să fie aprobat și de către Departamentul pentru administrație publică locală și de Consiliul pentru coordonare, strategie și reformă economică. Mai menționez că titlul proiectului legii elaborat de Ministerul Justiției este în concordanță cu cel prevăzut în programul de guvernare pe 1992 - 1996.

Sigur, în momentul în care procedura de avizare este încheiată, acest proiect va fi supus Guvernului.

De altfel, vreau să vă spun, domnule deputat, că la penultima ședință de Guvern, la care eu am participat, înlocuindu-l pe domnul ministru Chiuzbaian, domnul prim-ministru a cerut, foarte ritos, ca acest proiect de lege să fie definitivat și trimis Guvernului și apoi Parlamentului, pentru a se rezolva multe lucruri care sunt de mare ambiguitate în acest domeniu la noi în țară. Vreau să aveți, însă, înțelegerea că eu mă ocup de legislația civilă de foarte mulți ani în minister, de circa 20 de ani, trebuie să știți că nici proiectul Codului de procedură civilă și Codului civil, la care am lucrat în anii ‘80, nu am întâlnit atâtea dificultăți ca la acest proiect de lege. Aceasta vă spun din punct de vedere tehnic. Chiar dacă el este mai succint, ca număr de articole, pentru implicațiile aplicării practice a fiecărui cuvânt și a fiecărei virgule, dacă vreți, din acest program, vor fi de mare amploare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Din partea Ministerului...

Da, domnule deputat.

 
 

Domnul Emil Roman:

Am dreptul la un minut, cred.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Da, sigur, că da. Credeam că doreați să luati cuvântul atunci. Vă rog.

Domnul deputat Roman are cuvântul.

 
 

Domnul Emil Roman:

Mulțumesc, domnule președinte. Și, în primul rând, mulțumesc și domnului ministru secretar de stat că s-a deplasat pentru a ne oferi câteva răspunsuri.

Dacă bine s-a putut remarca din interpelarea pe care am redactat-o, n-am dorit altceva decât să știu care este situația la zi privind îndeplinirea Hotărârii nr. 22 din 1994 a Parlamentului României. Bineînțeles, la întocmirea respectivei interpelări am pornit de la răspunsul nr. 125c pe 1994, întocmit, cred eu, la 24 noiembrie 1994, când o seamă întreagă de cazuri se găseau pe rol sau chiar neîncepute. Pe mine m-a frapat în mod deosebit și doream să știu. Bunăoară, pe pagina 1, referindu-se la raportul Guvernului privind Compania TAROM se și spune: "nu se află încă la nici una din instanțele din București vreo cauză penală privindu-i pe cei trei inspectori TAROM, acuzați de luare de mită". Referirea la data la care ar fi fost sesizată Curtea de Apel din București este neconformă cu realitatea.Că era neconformă, sunt de acord. Nu sunt de acord că în raportul Guvernului pe care îl am în geantă trebuie să apară astfel de afirmații, dar eram curios să știu astăzi, după aproape un an și jumătate, poate chiar mai bine, care este situația. Și sunt o seamă întreagă de cauze, de dosare privind corupția, raportul parlamentar și atât doream să știu: situația la zi privind respectivele dosare. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnule deputat Munteanu, vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La rândul meu, îi mulțumesc domnului secretar de stat pentru efortul pe care l-a făcut de a ne prezenta situația din acest moment, privind actul legislativ la care m-am referit și sigur că știam marile dificultăți tehnice pe care le implică un asemenea act, o asemenea lege. Dar, nădăjduiesc, totodată, că prin acest gest al meu, prin această interpelare, prin dialogul pe care l-am purtat astăzi, Ministerul Justiției, ca emitent al acestui act, va încerca să îl definitiveze, să scurteze perioada de avizare internă în cadrul Guvernului, astfel încât speranța pe care mi-am exprimat-o adineauri, de a ajunge să îl transformăm în act normativ, să se poate realiza, totuși, în această legislatură.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Mulțumesc.

Din partea Ministerului Industriilor, domnul secretar de stat Gâf-Deac, va răspunde la interpelarea domnului deputat Petru Șteolea. Vă rog.

Aveți cuvântul.

Domnule Șteolea, doriți să vorbiți întâi? Nu.

Vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Ioan Gâf-Deac:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

La interpelarea cu un conținut foarte direct a distinsului domn deputat Petru Șteolea, și anume, poziția și măsurile pe care Guvernul României, respectiv Ministerul Industriilor le intreprinde pentru stoparea tendințelor și acțiunilor de divizare a Regiei Autonome a Cuprului Deva, acțiuni și tendințe contrare intereselor securităților componente, salariaților și interesului economic național, se poate răspunde direct și concis. Nimeni nu dorește scindarea Regiei Autonome a Cuprului Deva, nu se urmărește nici un scop ocult în contextul vreunei divizări.

Cu respect, vă rog să-mi permiteți să ofer pe scurt elemente, cred eu, obiective și concludente în privința problemei supuse interpelării.

Sectorul minier extractiv din România, ca și alte domenii de activitate, a parcurs și parcurge un proces cu transformări semnificative, în planul căutărilor și soluțiilor cu caracter economico-financiar, în special, și nu atât în ceea ce privește latura tehnologică, despre care există formulate viziuni și procedee adecvate, însă se caută soluții financiare, în mod deosebit.

Cel mai adesea, în diferite medii, restructurarea conduce la ideea greșită numai a restrângerii, a scindării, a desființării unităților respective. Este, de fapt, un mod eronat de percepție a necesității de mișcare, în toate planurile, a structurilor și conținuturilor acestor structuri industriale, economice.

În octombrie 1995, la sediul Guvernului României s-a desfășurat o întâlnire de lucru, între reprezentanți ai Guvernului, ai unor ministere și instituții centrale, cu reprezentanți ai unor sindicate și cu conducerea Regiei Autonome a Cuprului de la Deva. Cu acest prilej s-a convenit - subliniez - printr-un protocol și apoi - subliniez - printr-o încheiere asupra modului de rezolvare a problemelor și s-a emis ideea utilă de analiză a oricăror posibilități și modalități de creștere a producției și sporirea eficienței unității, care, pentru neferoase, după cum știți, este încă nemulțumitoare, fiind necesară susținerea subvențională.

Cu acest prilej, ca de altfel, în foarte multe ocazii în ultimii 6 ani, s-a ivit propunerea de a se studia, de a se analiza situația domeniului de frontieră între mineritul neferos și metalurgia metalelor neferoase, deoarece pot exista unele necorelări între faptul că sectorul minier este susținut cu subvenții, iar sectorul final de prelucrare comercializează produsele obținute, evident, în condițiile prevăzute de lege, cu libertatea cuvenită pentru aceste operațiuni, în privința prețului și a veniturilor pe care le obține.

De fapt, este vorba de studierea - și subliniez - studierea relației între regiile autonome sau regia autonomă și societățile comerciale pe filiera extracție minereu - comecializare lingou. În context, este extrem de lăudabil că se efectuează astfel de studii, de examinări. Economia românească, structurile productive nu sunt statice, încremenite. Ca atare, este obligatoriu, științific și moral, dacă dorim, să se abordeze cunoașterea, acțiunea de descifrare a fenomenelor economice, financiare, productive, dintr-un domeniu sau altul. Se identifică avantaje și, deopotrivă, dezavantaje, în cazul creării unor structuri miniero - metalurgice. Studiul, însă, precizez, nu înseamnă decizie luată, aplicată. Studiul proceselor economice nu este interzis în România, este chiar recomandabil.

Deci, pare și în fapt este paradoxală asocierea studierii de alternative funcționale, cu dorința de divizare de dragul divizării. Probabil multe persoane de la nivelul agenților economici au impresia acțiunii curente în economie, că trebuie să se manifeste realizarea artei pentru artă, dacă se poate spune astfel, în privința scindărilor de dragul scindărilor în structurile agenților economici. Deci, nu se pune problema sub nici o formă a modificării structurale de dragul modificării. Nu se va realiza nici o divizare a regiei, numai de dragul de a înființa o nouă regie.

De altfel, în strategia aprobată de Guvern nu se vorbește despre tendința creșterii numărului de regii, ci dimpotrivă.

În fond, noi credem că este normal, moral, civilizat și democratic ca solicitările provenite de la formațiunile sindicale, și precizez, oricare ar fi aceste formațiuni sindicale, să fie examinate, să li se formuleze răspunsuri adecvate, corecte, realiste.

În concluzie, nu există nici un scop și nici o dorință din partea cuiva de a realiza divizări sau modificări arbitrare de structuri ale unităților economice, inclusiv ale Regiei Autonome a Cuprului de la Deva.

Cu deosebit respect profit de acest prilej pentru a adresa distinsului deputat, domnul Petru Șteolea, rugămintea ca, odată cu aplicarea bugetului de stat pe anul 1996, să susțină propunerile minime, cu prilejul consolidării acestui buget, a rectificării lui, de susținere financiară a sectorului minier extractiv din România, inclusiv a sectorului de exploatare a minereurilor neferoase și în mod special a Regiei Autonome a Cuprului Deva, atât pentru partea subvențională, cât mai ales pentru cea investițională, pentru menținerea și dezvoltarea capacităților de producție în domeniu.

De altfel, profit de moment să amintesc cu sincer respect domnului deputat că Regia Autonomă a Cuprului Deva și, în mod deosebit, sectorul geologic, care este tot în domeniul resurselor minerale, a sprijinit indirect numeroase acțiuni și activități concrete, complementare în județul Hunedoara, lucru pe care îl va face și în viitor, după cum bine cunoaște domnia sa din frecventele analize făcute în județ și evident în zona ministerului.

Domnule președinte, dacă este necesar, stăm la dispoziția domnului deputat cu alte elemente de detalii. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Mai doriți, domnule deputat?

Domnul deputat Șteolea. Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Petru Șteolea:

Domnule președinte,

Vreau să mulțumesc domnului ministru pentru răspunsul la această interpelare și mai ales pentru fermitatea pe care a avut-o acest răspuns.

Această interpelare a venit de la o acțiune analizată îndelung la Regia Cuprului Deva, cu toți specialiștii și cu majoritatea organizațiilor sindicale de acolo, iar acțiunea spre această analiză a fost luată la insistența unei anumite centrale sindicale.

Într-o unitate aproape, cvasi-unitate de păreri, care mergeau spre ideea menținerii acestei structuri fără însă a se accepta cum s-a acceptat și până în prezent, s-au analizat și s-a mers pe toate ideile de restructurare, aici la Regia Cuprului Deva, și părea ca discordantă acea acțiune a unei federații a cuprului cu sediul în București, care venea cu o asemenea idee. Dar faptul că s-a analizat acest lucru și că la inițiativa acestei federații s-a analizat acest lucru și concluziile sunt cele arătate de domnul ministru, este un lucru pe care îl apreciez și eu benefic.

Au fost semne de întrebare față de efectele de natură socială, economică a acestei acțiuni pentru acest moment. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Din moment ce nu mai sunt interpelări, vă doresc tuturor... datoria mea să ridic ședința. Bună seara! Ne vedem mâine.

Ședința s-a încheiat la ora 19,12.

 
   

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 15 august 2022, 15:54
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro