Plen
Ședința Camerei Deputaților din 30 aprilie 1996
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1996 > 30-04-1996 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 30 aprilie 1996

  1. Intervenții ale domnilor deputați:

 

Ședința a început la ora 9,00.

Lucrările au fost conduse de domnul Ion Rațiu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul Kónya-Hamar Alexandru, secretar.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Doamnelor și domnilor deputați, declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților, anunțându-vă că din totalul celor 340 de deputați, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 215, absenți fiind 125. La alte acțiuni parlamentare participă 46. Cvorumul de lucru deci este de 171 deputați.

Potrivit programului aprobat, urmează cele 50 de minute pentru diverse intervenții ale deputaților.

Primul pe listă este domnul deputat Victor Boștinaru - P.D. Nu este prezent? - Nu.

Al doilea este domnul deputat Remus Opriș - P.N.Ț.C.D. Nu este prezent.

 
Fekete Jolt Zoltan - situația discriminatorie față de elevii școlilor particulare

Urmează domnul deputat Fekete Jolt - U.D.M.R. Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Fekete Jolt Zoltan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Permiteți ca în câteva cuvinte să vă prezint o situație discriminatorie față de copii - elevii școlilor particulare.

Constituția, în art.45 alin.2 consfințește că statul acordă alocații de stat pentru copii. Legea 61/1993, art.1 reglementează alocația de stat în felul următor, pentru copii: "Cei care urmează o formă de învățământ prevăzută de lege beneficiază de alocație până la vârsta de 18 ani", iar art.10 alin.2, tot din Legea 61, stipulează că cei peste 7 ani vor primi acest ajutor prin unitățile școlare.

Hotărârea de Guvern nr. 591 reglementează, din nou, aceeași problemă, înșirând situațiile în care copiii, elevii pot beneficia de această alocație, neexcluzând dar nici nu incluzând copiii care frecventează școlile particulare, ceea ce e și firesc, deoarece la data respectivă nu era votată Legea învățământului nr. 84/95, în care se legiferează învățământul particular ca o formă alternativă la învățământul de stat.

Legiuitorul s-a gândit la învățământul particular când a formulat în Legea 61 o formă de învățământ prevăzută de lege. Hotărârea de Guvern nu amintește de învățământul particular, dar acum vine discriminarea între cele două forme de învățământ, în sensul că Ministerul Învățământului, Ministerul Finanțelor și Banc Post elaborează în 1994 o metodologie privind aplicarea Legii nr. 61 și a Hotărârii de Guvern nr. 591/93, la reactualizarea și remodificarea lor, de comun acord, în care în art.18 apare interdicția acordării alocației copiilor care frecventează o formă de învățământ particular neacrediat, și aici se ajunge la discriminarea copiilor în fața legii. Legea 84 prevede acreditarea în două etape, conform art.107 - autorizația de încredere- și pe urmă acreditarea propriu-zisă, care se face în termen de 4 ani. Deci, acești copii, patru ani, nu vor beneficia de alocația ce le revine lor, în urma unei metodologii la elaborarea căreia nu a participat Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Părinții acestor copii solicită intervenții urgente din partea autorităților competente. În cazul nesoluționării acestor probleme, generatoare de tensiuni sociale, îmi rezerv dreptul de a formula și o interpelare la adresa Guvernului.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Paula Maria Ivănescu - Intervenție referitoare la un alt mod de a privi politica națională

Urmează doamna deputat Paula Ivănescu - P.D. Aveți cuvântul, doamnă.

 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mulțumesc.

Intervenția mea de astăzi se referă la un alt mod de a privi politica națională în această țară. Ne-am obișnuit până cum să ne uităm la un aspect diferit, chiar minor, al acestei politici, interpunând majoritatea românească minorităților naționale.

Eu aș vrea să vă spun că în această țară, și în orice altă țară, politica națională, de fapt, constă în asigurarea perpetuării unei nații sănătoase și educate. Din acest punct de vedere, mi se pare că în acești ani, în ultimii patru ani, mai ales, condiția educatorilor și a slujitorilor sănătății lasă de dorit, este chiar sub orice critică. De circa două săptămâni, ne întâlnim în fiecare zi, când urcăm Dealul Mitropoliei, cu protestatarii din partea Sindicatului "SANITAS", care cuprinde de la medici până la infirmieri, oameni nemulțumiți de condiția socială pe care o au, o condiție socială precară, care este nepotrivită cu importanța socială a muncii lor. Guvernul a promis și a fost obligat prin legea votată în decembrie 1994, Legea de ierarhizare a bugetarilor, că până la sfârșitul lunii iunie 1995 va sesiza Parlamentul cu un proiect de lege în care se va face o pondere corespunzătoare între diversele categorii ale bugetarilor. Această lege nu a apărut până luna trecută, când a fost înaintată Senatului; În prezent, această lege nefiind discutată nici în comisii, am înțeles că nu a fost terminată discuția.

Este inadmisibil ca pentru slujitorii sănătății să avem salarii care se plasează mult sub limita de subzistență, este inadmisibil să perpetuăm niște obiceiuri, pe care le-am moștenit din regimul trecut, obiceiul de a-ți plăti toate serviciile medicale, deși prin lege ele sunt considerate și sunt legiferate gratuit.

Eu cred că ar fi cazul să ne îndreptăm cu toții spre o politică națională în folosul creșterii unor generații sănătoase și educate și din acest punct de vedere trebuie să ne aplecăm cu mare înțelegere și cu mare grijă, pentru viitorul acestei nații, spre acele categorii sociale care ne asigură sănătatea nației și educarea tinerelor generații.

În altă ordine de idei, care se referă și la comportamentul nostru într-o țară civilizată și democratică, cum ne place să credem, aș dori să lansez un protest energic asupra modului în care a început campania electorală. Vă este cunoscut tuturor că echipa Partidului Democrat care s-a deplasat în județul Bacău a fost agresată la Sascut, la inițiativa unui lider P.D.S.R. local, agresată în mod barbar. Probabil că foarte mulți dintre dumneavoastră ați văzut imaginile filmate de agenții străine și naționale și ni se pare anormal ca să se dea drumul violențelor, să se procedeze la intimidare. Am asistat, în ultimii ani, la campania de "pedeserizare", prin șantaj și prin amenințare. Acum constatăm că se încearcă intimidarea și descurajarea adversarilor politici și eu cred că nu ne face nici cinste, nici bine în această țară.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Mulțumesc.

 
Borbély Ladislau - declarația Grupului de lucru de integrare europeană din cadrul UDMR

Are cuvântul domnul deputat Borbély Laszló - U.D.M.R.

 

Domnul Borbély Ladislau:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor,

Vreau să vă prezint declarația Grupului de lucru de integrare europeană din cadrul UDMR, care conține o ofertă către partidele parlamentare, în sensul de a propune discutarea cu prioritate, în Parlament, a unui pachet de legi de aprobarea căruia va depinde în mare măsură demararea cu succes a negocierilor privind aderarea României la Uniunea Europeană.

"Declarație. România a devenit în februarie 1995 membru asociat al Uniunii Europene. În perioada care urmează, problematica integrării europene va fi una din preocupările majore ale societății românești.

Uniunea Democrată Maghiară din România dorește să joace un rol activ în procesul integrării euro-atlantice a României.

La nivelul Uniunii a luat ființă un grup de lucru care se va ocupa în exclusivitate de procesul integrării României în structurile europene. Acest grup va elabora strategia și va defini poziția U.D.M.R. în problematica integrării.

În situația actuală se impune o analiză care să clarifice neajunsurile grave ale guvernării actuale și care, totodată, să constituie și o ofertă pentru partidele politice parlamentare, care să propună soluții concrete, să nu rămână la nivelul declarațiilor politice.

Conceptul subsidiarității, al cooperării regionale apar ca principii de bază în documentele Uniunii Europene.

După ce România a devenit membru asociat al U.E., Guvenul nu a adus acele decizii necesare care să permită începerea, în condiții corespunzătoare, a negocierilor în perioada preaderării.

Din considerente de campanie electorală, Guvernul nu aplică în practică unele legi votate, ca de exemplu Legea falimentului, iar Parlamentul a votat cu mare întârziere alte legi importante, ca de exemplu Legea dreptului de autor sau Legea protecției concurenței.

U.D.M.R. propune partidelor parlamentare să considere de importanță primordială includerea pe ordinea de zi a Parlamentului, cu prioritate, a unui pachet de proiecte de lege de aprobarea cărora va depinde succesul începerii negocierilor perioadei de preaderare. Fără acest angajament, integrarea europeană va rămâne doar un slogan fără conținut.

Prin această propunere, U.D.M.R. oferă o posibilă alternativă forțelor politice responsabile din România, în vederea urgentării procesului de integrare în structurile europene".

Și vă înșir lista acelor legi care considerăm că ar trebui să fie votate în această perioadă: Legea privatizării societăților bancare; Legea finanțelor publice și a finanțelor publice locale; Legea siguranței activității nucleare; Legea privind Statutul funcționarului public; Legea telecomunicațiilor; Legea privind minorităților naționale și comunitățile autonome; Legea privind învățământul în limbile minorităților naționale; Legea cultelor; Legea serviciilor poștale; Legea apelor; Legea ajutoarelor de stat; Legea vamală; Legea transporturilor căilor ferate; Legea transportului rutier; modificarea Legii societăților, conturile și taxele societăților; Legea protecției consumatorului; Legea privind mărcile înregistrate; Legea privind responsabilitatea producătorului; Legea privind publicitatea înșelătoare; Legea privind etichetarea produselor alimentare și Legea protecției animalelor, protecția brevetelor privind plantele.

Eu cred că în perioada care a mai rămas până la alegeri, partidele din Parlament vor trebui să demonstreze că integrarea europeană nu rămâne doar un slogan vehiculat în campania electorală. Cred că UDMR poate fi un partener și se oferă ca partener activ la discutarea cu prioritate a acestor legi.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Mulțumesc.

 
Teodor Vintilescu - Intervenție referitoare la patrimoniului cultural național aparținând Parlamentului României.

Are cuvîntul domnul deputat Teodor Vintilescu.

 

Domnul Teodor Vintilescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Stimați invitați,

Sigur că mintea noastră merge acum către aceste alegeri, care ne grăbesc mereu și pe care le așteptăm cu o inimă deschisă. Dar, vă rog să-mi acordați câteva momente de atenție privind un alt aspect al activității noastre parlamentare.

Este vorba de patrimoniul cultural, că acest patrimoniu cultural oglindește trecutul unui popor, este o expresie a civilizației sale, care înglobează efortul unui lung șir de generații. Acest patrimoniu spiritual, încorporând ceea ce numim atât de evocator memoria pământului românesc, este un popas în istoria culturii noastre. Mărturiile păstrate sunt izvoare de primă mână în păstrarea esenței de viață a acestei țări.

Este de datoria noastră să repunem în drepturi și bogăția patrimoniului cultural național aparținând Parlamentului României.

Cu acest argument, vă invit să solicităm Biroului Permanent să manifeste o preocupare pentru aducerea acestor lucruri de artă ce aparțin de drept acestei instituții. Repunerea lor în drepturile istorice, constituirea unei comisii, formată din trei parlamentari, care ar face ordine și ar aduce la lumină acest patrimoniu cultural ce se găsește acum sub colb. Este o revenire la ceea ce v-am mai prezentat dumneavoastră și totdeauna mă întreb de ce nu se dorește acest lucru. Cine vrea și ce vrea să ascundă? Aceste insemne pe care le avem noi și care au dispărut de pe aceste piedestale, pe care le vedeți dumneavoastră, se găsesc, eu posed și lista sub care au fost înregistrate, deci și orânduirea lor în acest Parlament.

Vă rog să mă susțineți pentru a putea îndeplini acest act de suflet românesc.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Petre Țurlea - Intervenție referitoare la pogromul din 1941 din Iași

Are cuvântul domnul deputat Petre Țurlea.

 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Am primit săptămâna trecută o scrisoare de la un grup foarte mare de cetățeni ai orașului Iași, care îmi relatau un fapt în egală măsură rușinos și condamnabil, fapt avându-l ca autor chiar pe primarul urbei, domnul Constantin Simirad.

Iată, pe scurt, ce s-a întâplat.

Ca în fiecare an, și în 1996, evreii din România au comemorat, așa cum este normal, victimele holocaustului. Într-o întrunire a întregii comunități evreiești din Iași, referindu-se la pogromul din 1941 din acea localitate, primarul Constantin Simirad a cerut scuze public, în numele ieșenilor, pentru "barbaria de care se fac vinovați, chiar și prin tăcerea lor, nu este o scuză - continuă primarul - faptul că, practic, România se afla sub ocupație și nu aliată a Germaniei. Chiar dacă istoria iartă, amintirea celor 12.000 de evrei uciși și prin neimplicarea ieșenilor, nu va putea fi niciodată trecută cu vederea".

Iată un primar care, în pofida adevărului istoric, ce poate fi desprins din sutele de documente ale epocii, aderă entuziast și inconștient la o teză greșită și denigratoare, teză făurită în ultimii ani și având la bază un interes material. Și, mai rău, adeziunea sa se face în numele poporului român, fără ca primarul respectiv să fi primit o astfel de delegare.

În realitate, masacrul de la Iași a fost organizat și executat în practică de către trupe germane de represiune. La această concluzie ajung sute și mii de documente din epoca respectivă. Le-am prezentat de la această tribună pe majoritatea, în 1991, în cadrul unei dispute furtunoase și cu reverberații în presă și la televiziune, cu domnul Mozes Rosen.

Am să vă prezint astăzi numai două lucruri care, zic eu, că sunt esențiale. Este vorba de concluzia dintr-o carte a lui Henri Michel, "Le fascisme", apărută la Paris în 1977. La pag.103, autorul spunea: "Masacrele de la Iași au fost efectuate de către germani". Vreau să mai menționez faptul că acest istoric francez, de origine evreiască, Henri Michel, era chiar președintele Comitetului Internațional de istorie al celui de-al II-lea război mondial, deci cea mai mare autoritate în materie.

Al doilea argument, din procesele de la Nurnberg. Au fost și niște procese în 1946-47 ale militarilor, la Núrnberg. S-au publicat stenogramele acestor procese; în volumul IV al acestor stenograme, la pag.168 se găsește următoarea relatare: "La procesul de la Nurnberg al conducătorilor unităților speciale de represiuni naziste de pe frontul de Est, Hans Olendorff, care comandase aceste trupe, și-a asumat răspunderea pentru un total de aproximativ 90.000 de victime, printre care și cele de la Iași din iunie 1941".

Sunt două documente care nu sunt românești. Deci atât de diverse surse spun același lucru: nu România a asasinat pe evrei, ci germanii. Mai mult, civili români și autorități românești au acționat pentru a-i salva. Din cei 51.200 de locuitori evrei ai Iașului în 1941, au fost omorâți de germani 3.233 și au fost salvați de către români 47.967.

Săptămâna trecută, doamnelor și domnilor, un personaj legendar și foarte respectat al Franței contemporane, este vorba de Abatele Pierre, a susținut într-o conferință publică, la Paris, ideea necesității rediscutării elementelor esențiale ale Holocaustului, pentru a elimina exagerările și incriminările nefondate, spune Abatele Pierre, făcute din interes material. De asemenea, susținea Abatele Pierre, trebuie să se renunțe la etichetarea, fără discernământ, ca antisemit a oricui analizează științific problema Holocaustului și ajunge la concluzii în neconcordanță cu concluziile oficiale evreiești.

Pogromul de la Iași din 1941 este un caz tipic de exagerare și de incriminare nefondată, așa cum o cercetare obiectivă poate constata.

Faptul că domnul primar Constantin Simirad nu are cultură istorică îl privește, dar când această incultură se manifestă prin gesturi ca cel făcut la Iași în 15 aprilie 1996, de suferit are întregul popor român. Nu mă interesează al cărui partid este membru domnul Constantin Simirad; am auzit că este membru al P.A.C., tocmai partidul ce consideră că are cei mai mulți intelectuali din România. Important este faptul că a vorbit în numele poporului român și i-a atribuit acestuia o vină pe care nu a avut-o.

Un gest de minimă conștiință, dacă domnul Simirad are așa ceva, ar fi acela ca primarul să-și ceară scuze, tot public, poporului român, pentru pata nemeritată pe care a aruncat-o asupra acestuia și să sperăm că viitorii primari vor avea nu numai dorința de putere, ci și sentimente patriotice.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Vasile Mândroviceanu - Restructurarea ca o datorie sistematică amânată a Guvernului României

Are cuvântul domnul deputat Vasile Mândroviceanu.

 

Domnul Vasile Mândroviceanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Restructurarea reprezintă o datorie sistematică amânată a Guvernului României, deși acesta în reuniunile sale își consacră o bună parte din timp aprobării sau corectării planurilor de restructurare.

Paradoxal, eforturile se consumă mai mult în plan teoretic, deoarece transpunerea programelor în practică se lovește de dificultăți insurmontabile. Lipsesc fondurile financiare pentru a imprima restructurării continuitate și finalitate, dar, pe lângă incapacitatea autorităților și economiei naționale de a susține un asemenea efort financiar, în calea restructurării intervin și alte numeroase obstacole.

Astfel, problemele restructurării nu au fost niciodată clarificate pe deplin sub aspect conceptual. Nu s-a efectuat niciodată o evaluare exactă și completă a industriei românești, nici în ansamblu, nici pe ramuri sau subramuri, iar comparațiile pe plan internațional sunt lipsite de temei științific.

Componenta energetică a restructurării este ca și inexistentă, România aflându-se pe ultimul loc în lume în privința valorii produsului intern brut pe kilogramul de energie, exprimat în petrol, conform Atlasului Băncii Mondiale pe 1995, productivitatea muncii nu reprezintă încă un instrument de lucru, iar costurile și calitatea produselor sunt sistematic neglijate.

Blocajul este amplificat de totala incapacitate a Guvernului de a aprecia și estima, în perspectivă, piața internă, de a depista forțele ce vor intra în concurență pe această piață și tendințele de dezvoltare care se vor manifesta pentru punerea în valoare a potențialului productiv și evitarea transformării țării într-o simplă piață de desfacere.

Restructurarea este prima victimă a lipsei de voință politică, a lipsei curajului și inteligenței de a renunța la structurile economice nefuncționale, costisitoare și neviabile ale comunismului.

Actuala structură a pârghiilor administrative: Agenția Națională de Privatizare, Agenția Română de Dezvoltarea, Fondurile Proprietății Private, Fondul Proprietății de Stat, Consiliul de Coordonare Strategică și Reformă și Guvernul reprezintă birocrația supraponderală al cărei destin depinde de menținerea situației precedente și se opune consecvent reformei și restructurării economice.

Industria energofagă, care necesită importuri de două ori mai costisitoare decât producția realizată, a declanșat în acest an o criză energetică de proporții. A demonstrat performanțele submediocre ale economiei și a îndepărtat și mai mult investitorii strategici străini.

Continuarea vechilor politici economice, menținerea ramurilor economice falimentare, presiunea stocurilor nevandabile, productivitatea și calitatea scăzute și blocajul financiar cvasigeneralizat ne îndepărtează tot mai mult de economia de piață și de integrarea europeană, care devine pe zi ce trece un simplu vis.

Vă mulțumest pentru atenție.

 
Lazăr Lădariu - Intervenție referitoare la recenta Conferință națională extraordinară a Uniunii Vatra Românească.

Domnul Ion Rațiu:

Are cuvântul domnul deputat Lazăr Lădariu - P.U.N.R.

Se pregătește domnul deputat Ioan Catarig.

 

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Atunci când lucrurile curate și bine făcute încep din senin să fie supuse fierberii îngrijorătoare, se spune că dracul nu doarme. Se mai spune despre români că-i adună doar furtuna, viforele și nenorocirea. Odată ieșit soarele liniștii, uită repede norii care s-au bulucit asupră-le și-i lovește o amnezie subită. C-așa-i românul!

Tot o mână a dracului s-a amestecat sâmbăta trecută și la Alba-Iulia unde, "prin bunăvoința Prefecturii Alba", era convocată o așa-zisă Conferință națională extraordinară, unde, după tipicul îmbârligărilor puciste, câțiva inși cu sufletul ca un câine în cerul gurii, în goana după adepți și viitoare voturi, dorind ruperea și acapararea ei, au vrut să spulbere Uniunea Vatra Românească. Vatra Românească, cea născută din durere, tocmai la Târgu-Mureș, în capitala suferinței românești. Vatra Românească, stânca de care s-a spart valul iredentismului maghiar, în martie ‘90, când un partid unic etnic, după tipicul unei minilovituri de stat din interior și exterior, punea în pericol statul național unitar român. Chiar primul-ministru de atunci recunoștea cavalerește și cinstit rolul imens al Vetrei Românești. Așezându-se în banca neprietenilor neamului, alături de Tokes László, Király Károly, Suto Andraș, Kincses Elod, Katona Adam, cei care uită voit că Vatra Românească adună întreagă țară, că doar uniți putem fi puternici, devin cuțitul îndreptat împotriva națiunii. Pe cineva îl deranjează cumplit până și amănuntul că Uniunea Vatra Românească, cea apărută fără aprobarea și voia cuiva, își mai are conducerea și sediul și locul firesc al nașterii, la Târgu-Mureș.

Având ca model drama biblică a fraților Cain și Abel, niște cumpărați cu 30 de arginți, dintre care unii nici măcar nu sunt membri ai Vetrei, vor să dezbine încă odată pe românii ardeleni, atât de loviți în istoria noastră învolburată. Încercarea de lovitură dușmănoasă și perfidă va deveni, de fiecare dată, bumerang împotriva celor mici la suflet și nechibzuiți. Iar riposta aredelenilor, a tuturor românilor cinstiți care, într-adevăr, în vremuri atât de tulburi și învrăjbite pentru țara dușmănită au fondat Vatra Românească, nu va întârzia. O dezbinare a credinței și a românilor din Ardeal o mai făcea cândva și Curtea de la Viena. Acum o vor alții, cu mână românească.

Numai să nu se uite și să nu uite cei care au mai făcut un fel de "Vatră" paralelă, că adevărata Vatră Românească este acum un copac cu rădăcinile adânc înfipte în pământul Transilvaniei. Deci, greu de smuls. S-ar mai putea întâmpla ca Mureșul cândva să mai vină spre Dunăre tulbure și să sâgereze, ca în august 1940, când, fără să fim întrebați, fără ca o întreagă armată să tragă măcar un foc de armă, pierdeam Nordul Ardealului. Atunci se vor cutremura cei răi, pentru ceea ce vor să facă azi. Naivii prefăcuți, plătiții și trădătorii să nu uite un mare adevăr: diavolul dezbină, iar Bunul Dumnezeu unește!

Vă mulțumesc.

 
Ioan Catarig - Intervenție referitoare la rațiunea activității politico-economice.

Domnul Ion Rațiu:

Are cuvântul domnul deputat Ioan Catarig - PDSR și se pregătește domnul Lazăr Nicolai - PDSR.

 

Domnul Ioan Catarig:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Tema intervenției mele de astăzi este: rațiunea activității politico-economice.

Avuția unui stat nu depinde pur și simpu de extinderea sa mare, nici de abundența populației, ci de modul cum se muncește, se exploatează condițiile naturale și se administrează exploatarea lor. Exprimarea economică a acestui deziderat îl reprezintă produsul intern brut, care pentru România are valoarea, mărimea undeva în jurul la 1600-1700 dolari pe locuitor și este mai mic ca al tuturor vecinilor noștri. Este ca atare necesar creșterea activității productive și de servicii, adică acele activități care formează produsul intern brut, iar dintre acestea mă voi opri astăzi la extinderea activității hidrotehnice, inclusiv în județul Bistrița Năsăud.

Permiteți-mi să vă prezint în continuare situația actuală a amenajării resurselor hidroenergetice ale României. La 31 decembrie 1994 erau amenajate centrale hidroelectrice având o putere de 5800 megawați, reprezentând circa 40% din potențialul tehnic amenajat al României, evaluat la o producție de circa 40.000 gigawați/oră pe an, resursele generabile anuale. Producția efectivă a hidrocentralelor a fost în 1994 de 12.958 gigawați/oră, reprezentând circa 24% din totalul energiei produsă de centralele RENEL.

În ultimii 5 ani, este vorba de perioada 1990-1994, s-au pus în funcțiune grupuri hidroenergetice care totalizează o putere instalată de 363 megawați, față de 700 megawați, ritm mediu de execuție în perioada 1960-90.

România este o țară săracă în resurse primare de energie, a cărei balanță se poate închide numai prin import de combustibil. Această problemă se acutizează în fiecare an, deoarece este dificil de asigurat valuta necesară importului de resurse primare. În afara aspectului economic, procurarea unor cantități mari de combustibil din import poate întâmpina dificultăți de transport și manipulare, deci investiții în conducte, căi ferate, vagoane etc. și de obținerea combustibilului de pe piețe externe, de regulă instabile politic. Ținând seama și de faptul că RENEL nu mai este supusă în prezent la o presiune din partea consumatorilor pentru asigurarea necesarului de putere și de dificultăți de procurare a valutei necesare importului de combustibil, una dintre măsurile cele mai indicate pentru rezolvarea situației este continuarea amenajării potențialului hidroenergetic, care, practic, se face numai cu resurse interne și poate asigura un număr de locuri de muncă, iar pe termen lung aduce un mare avantaj economic, utilizând resurse energetice regenerabile.

Criteriul principal de apreciere a unei activități este capacitatea de a aduce profit. În această privință se evidențiază faptul că deși cota energiei produse de hidrocentralele sistemului energetic național este de 16 la 30%, cea mai mare parte a beneficiului regiei se obține din vânzarea energiei produse de centralele hidroelectrice, care produc la un cost ce reprezintă 16-18 procente din costul mediu pe sistem. Exemplul pe anul 1994, prețul mediu pe sector hidro a fost de 6,8 lei pe Kw/oră, față de prețul de cost mediu pe termo - 52,2 Kw/oră și față de prețul mediu de cost pe sistemul energetic național de 40,2 lei/Kw/oră.

De subliniat că 40 până la 60% din energia hidro este produsă în orele tarifare de vârf, ceea ce mărește valoarea energiei produse.

Necesitatea continuării programului de amenajări hidro este susținută și de faptul că în schemele de amenajare a hidrocentralelor sunt incluse și unele lucrări necesare și pentru asigurarea apei potabile, industriale, irigații și apărarea împotriva inundațiilor. A fost edificator exemplul lunii decembrie 1995. De exemplu că resursele de apă ale României sunt modeste și că deja, din prezent a început să se manifeste o criză de apă, care, în timp, se va accentua.

Amenajarea potențialului hidroenergetic are asupra mediului înconjurător efecte pozitive mai mari ca influență negativă, nu produce elemente poluante, ameliorând și calitatea apei degradate prin deversările din impurități provenite din industrie sau aglomerări urbane.

Părerea că centralele hidroelectrice costă mai scump ca centralele termo este subiectivă și din următoarele motive: după punerea în funcțiune, centralele hidroelectrice nu mai necesită nici un efort financiar pentru asigurarea materiei prime energetice, care este apa. În cazul centralelor termoelectrice nu sunt luate în considerare investițiile necesare pentru asigurarea și transportul materiei prime energetice, deschideri și modernizări de mine, sonde de petrol și gaz, conducte de transport, căi ferate, vagoane etc., care, dintr-o organizare existentă în prezent, fac parte din organizații sau ministere diferite, dar din punct de vedere economic nu se poate neglija faptul că aceste activități necesită o serie de fonduri, deci trebuie luate în considerare ca investiții, gradul mic de disponibilitate a centralelor termoelectrice, comparativ cu gradul de disponibilitate a centralelor hidroelectrice. Astfel puterea disponibilă a centralelor termo din România este de aproximativ 30% din puterea instalată, ceea ce înseamnă că în mod real costul unui kilowat disponibil este de trei ori mai mare ca cel corespunzător puterii instalate. Deci, investiția specifică reală a unui kilowat termo are valoarea apropiată de investiția specifică a unui kilowat hidro. Problema este pe deplin demonstrată de numeroasele retehnologizări și modernizări la care sunt supuse centralele termoelectrice, retehnologizări care au scopul de a micșora cât de cât diferența între puterile disponibile și puterile instalate, retehnologizări care au consumat în ultimii 10-15 ani fonduri importante.

Deoarece potențialul hidroenergetic a fost amenajat în ordinea economicității lui, este normal ca restul de potențial rămas de amenajat să prezinte indicatori tehnico-economici mai puțini favorabili ca centralele hidroelectrice în prezent în funcțiune.

România nu mai dispune de condiții naturale ca la Porțile de Fier 1, unde prețul de cost realizat este de ordinul a 2-3 lei pe Kw/ore. Valorificarea potențialului hidroenergetic se poate continua cu începerea execuției unor noi amenajări economice, care beneficiază de organizări de șantier din apropiere de la diferite obiective aflate în prezent în execuție.

În încheiere, prin continuarea amenajării resurselor hidroenergetice regenerabile, așa cum s-a arătat în mod rezumat mai sus, se evită destrămarea întregii activități de studii, proiectare, construcții și fabricare de echipamente cu specialiști care se formează greu, în timp îndelungat, și asigură numeroase locuri de muncă.

Mi-aș permite, ca o continuare a intervenției predecesorului meu, să spun că în felul acesta se promovează și în mod concret drepturile românilor din Ardeal.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Dumitru Brăneanu - Precizări referitoare la incidentul de la Sascut, județul Bacău

Domnul deputat Lazăr Nicolai nu este prezent.

Domnul Brăneanu Dumitru are cuvântul. Se pregătește domnul deputat Petre Naidin.

 

Domnul Dumitru Brăneanu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

În urma știrilor apărute în mass-media despre incidentul de la Sascut, județul Bacău, permiteți-mi să fac câteva precizări.

l. În incidentul de la Sascut nu s-au folosit obiecte contondente de către cetățenii din Sascut, așa cum rezultă din presă. Dimpotrivă, senatorul Aichimoaie a început să țipe la oameni, iar SPP-ul a folosit intimidarea și gaze lacrimogene, incitând oamenii, deputatul Petre Roman, venind la Sascut însoțit de grup de tineri îmbrăcați sexy, pentru a lansa un candidat la primărie, ce are dosar penal, fiind de fapt actualul primar ce a săvârșit multe abuzuri în cadrul comunei. În acest caz, reacția de huiduieli a unor cetățeni a fost firească. Viceprimarul a fost cel care a calmat spiritele și nu le-a agitat, așa cum rezultă din citatele de presă.

2. Petre Roman și-a lansat în perioada sărbătorilor de Paște o carte poștală, având lângă folografia sa imaginea lui Isus, constituind o blasfemie pentru creștinii ortodocși din mediul rural.

3. Vizita domnului Petre Roman nu s-a anunțat autorităților din comuna Sascut, iar SPP-ul, dacă avea informații despre ceea ce urma să se întâmple, trebuia să ia măsurile adecvate.

4. Domnul Petre Roman și-a lansat și posterele cu candidatura sa la președinție, o acțiune în afara legii, fiind firească reacția locuitorilor de a o sancționa.

5. Domnii de la PD au fost atât de tare agresați, încât, după eveniment, au făcut un chiolhan la una din familiile din Sascut.

Toate aceste fapte dovedesc caracterul subversiv al PD-ului de a compromite prin orice mijloace în ochii opiniei publice imaginea partidului de guvernământ, principalul adversar în campania electorală.

Mediatizarea exagerată în mass-media a unor minore evenimente locale are darul de a exacerba și deforma corectitudinea alegerilor locale.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Petre Naidin - Intervenție referitoare la activitatea Parlamentului

Are cuvântul domnul deputat Petre Naidin și se pregătește domnul deputat Silviu Șomâcu. (Vociferări)

 

Domnul Petre Naidin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Punctele de vedere abundă când se încearcă a defini clasa politică. În partea a doua a Scrisorii a III-a, însuși genul poeziei românești, ce a asistat mult timp, 1887-1888, la lucrările Parlamentului și le-a expus în ziarul Timpul, a transpus în versuri, pe care nu doresc a le recita, manifestările firești sau nefirești ale politicienilor.

În zilele noastre, nepropunându-vă o tabletă sau un război cu Executivul, analiștii sau sociologii studiază relația dintre clasa politică și cei pentru care lucrează. Datele sunt controversate.

Parlamentul, ca instituție, din martie 1994, odată cu primul sondaj serios, enervează de repondenții, fiind pe ultimul loc al credibilității, activitatea lui fiind cotată constant cu nu prea bună, foarte proastă. Îmi aduc aminte că la o întâlnire cu reprezentanții unui institut american, se spunea că un congresman american rezolvă, ajutat de 20 de consilieri, circa 50.000 de petiții pe mandat, instituțiile publice răspunzând prompt. Ce-i la noi, ce Regulament al Camerei Deputaților ne protejează, nu mai evidențiez!

Deci se reproșează că segmentul politic nu-i format, nu precepe pretențiile și necesitățile. Celor care la rândul lor neînțelegând și nefiind conștienți de ce au nevoie, inclusiv de o reprezentativitate puternică, strălucesc prin absenteism: 23,7 la alegerile parlamaentare din 1992. Această dilemă, vorba cuiva, din care nu putem ieși, stârnește pentru politicieni o luptă ideatică sau confruntare între programele electorale de genul: "Mergeți cu noi pentru continuitate!" De cealaltă parte se oferă alternative sau: "Puneți-ne la încercare!"

De fapt, care este substratul? Intervenția mea se dorește o extindere a unui punct de vedere la reflecțiile unui cunoscut politolog: nu există o relație mecanică directă între starea economiei și opțiunea electoratului. Contează mai curând modul în care politicul reflectă în conștiința alegătorilor relația dintre cele două și, în acest sens, dă și o soluție - centru-dreapta. Dă impresia că cineva a și dat un drept la replică, vorbind despre politică, despre principiul dominoului, atrăgând atenția că în această etapă, o percepție greoaie, nedorită, dar fezabilă, poate amenda o inițiativă de mai mică sau de lungă durată și care poate lansa chiar o serie de cuantificări pozitive. Neînțelese sau neexplicitate, se întorc ca un bumerang.

Să revenim. În fapt, argumentația că economia este pierdută în timp sau spațiu, este o exprimare răutăcioasă și nefondată. În țara aceasta se trăiește, se muncește, se câștigă, Dumnezeu nebăgând niciodată în buzunar. Nu-mi doresc a prezenta cifre, pentru că jumătate a sălii m-ar repudia. Cei care se declară de centru-dreapta se și înghesuie a promite nu pentru întreaga stângă, ci ca în Rai. Gustați-o ca o glumă când spun că se încurcă doctrinele. Clarificările, mai ales în acest an, nu se pot realiza, iar, din acest motiv, stările de spirit sau comportament sunt diverse. Aprobarea acțiunilor Executivului, apreciază un sondaj de opinie, capătă semnificații care îți dau de gândit, dar te și dezamăgesc, cât de mult se cunosc funcțiile statului, rolul acestuia de a fi mai puțin creator de resurse, ci responsabil al calității serviciilor sociale. Nemulțumirile individuale capătă forme grotești, transpunându-se în cele globale.

Și pentru că trebuie să închei, morala ar fi că ambiguitățile lucrative sau de reflecție ale mediului politic, amplificate de cei care le sunt adresate mesajele, conduc, nu spre centrul dreapta, cum vede politologul de mai sus, ci spre continuitate.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Paul Aurelian Alecu (din bancă):

Petrică, ce-ai vrut să spui, domnule?

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Mulțumesc.

 
Silviu Simion Șomîcu - Declarație în numele Grupului parlamentar socialist referitoare la tema alegerilor.

Are cuvântul domnul deputat Silviu Șomâcu - PSM.

 

Domnul Silviu Simion Șomîcu:

Doamnelor și domnilor colegi,

Stimați invitați,

Îngăduiți-mi să fac o declarație, nu numai în numele meu, ci și în numele Grupului parlamentar socialist. Această declarație se referă la o temă care ne interesează pe toți, însă care nu ține doar de Grupul parlamentar socialist, este vorba de tema alegerilor.

Un prim aspect al acestei teme ar fi acela că dorim să ne manifestăm îngrijorarea față de încetineala cu care sunt desem nați președinții birourilor electorale pentru circumscripții și locțiitorii acestora, pentru că o asemenea încetineală pune în pericol posibilitatea candidaților, partidelor de a-și depune candidaturile. Iată de ce, exprimându-ne această îngrijorare, dorim să atragem atenția atât dumneavoastră, cât și opiniei publice, și mai ales celor implicați în organizarea acestor alegeri, că o asemenea încetineală și lipsă de posibilitate a candidaților de a-și depune candidaturile trebuie să ne conducă la ideea dacă nu este necesar să prelungim termenul de depunere al candidaturilor. Acest lucru îl spunem pentru a nu se periclita corectitudinea alegerilor, posibilitatea de exercitare a drepturilor constituționale de a alege și de a fi ales. Tot la această temă, a alegerilor, aș dori să exprim mai mult decât îngrijorarea, aș dori să exprim un protest și să aduc o acuză față de anumiți președinți ai birourilor electorale, care, în exces față de prevederile legale, solicită partidelor care doresc să-și depună listele de candidați sau candidaților independenți documente care nu sunt prevăzute în lege. Aș da exemplu concret despre situații în unele circumscripții electorale în care li se cere candidaților să prezinte la depunerea candidaturilor buletinul, certificatul de naștere, copie după cazier, lucruri pe care și dumneavoastră le știți și am motive să cred că și respectivii știu că nu sunt solicitate de lege.

Iată de ce vedem în aceste elemente o tendință de a se împiedica libertatea de expresie a cetățenilor în manifestarea electorală. În situația pomenită mai sus, aș putea să dau chiar un exemplu concret: în județul Dolj, este vorba de Circumscripția electorală Sopot, unde s-au cerut asemenea documente, dar acesta nu este decât un exemplu dintr-o situație mai generală, care nu se limitează doar la județul Dolj, ci și la alte județe, de unde ne-au parvenit aceste situații.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Rațiu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Cu aceasta am epuizat lista intervențiilor și, înainte de a trece la dezbaterile programate, țin să vă anunț cu mare plăcere că și eu sunt un tenisman de mulți ani. În perioada de 9-12 mai 1996 va avea loc în Slovenia turneul de tenis, Cupa Europarlamentarilor.

Din partea țării noastre urmează să participe 4 deputați. Pentru desemnarea acestora, mâine, miercuri, cu începere de la ora 9.00 dimineața, la Arenele Progresul se va desfășura un concurs eliminatoriu, la care s-au înscris următorii deputați: Grupul parlamentar PDSR: Costin Ioan, Buzatu Dumitru, Munteanu Viorel, Popa Ioan, Frunzescu Daniel, Udrea Florian, Genaru Bibire Ovidiu, Pop Viorel. Grupul parlamentar PNȚCD: Cristea Gheorghe. Grupul parlamentar PUNR: Bălan Corneliu, Sântu Ioan. Grupul parlamentar UDMR: Borbely Ladislau, Nemenyi Jozsef Nandor, Szilagyi Zsolt. Grupul parlamentar al PL 93 și PAC: Raymond Luca, Dan Trepcea, Gheorghe Toduț. Pentru deplasarea la teren se asigură un microbuz care va pleca de la hotelul București la ora 8.30. Sper că foarte mulți parlamentari vor susține pe fiecare dintre noi.

 
 

Domnul Paul Aurelian Alecu (din bancă):

Nu ați anunțat premiile, domnule președinte!

Din sală:

Cine conduce?

 
   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 23 mai 2019, 16:19
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro