Ioan Catarig
Ioan Catarig
Sittings of the Chamber of Deputies of April 30, 1996
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
18-10-2021
13-10-2021
12-10-2021
11-10-2021
05-10-2021 (joint)
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1996 > 30-04-1996 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of April 30, 1996

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.8 Ioan Catarig - Intervenție referitoare la rațiunea activității politico-economice.

Domnul Ion Rațiu:

Are cuvântul domnul deputat Ioan Catarig - PDSR și se pregătește domnul Lazăr Nicolai - PDSR.

Domnul Ioan Catarig:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Tema intervenției mele de astăzi este: rațiunea activității politico-economice.

Avuția unui stat nu depinde pur și simpu de extinderea sa mare, nici de abundența populației, ci de modul cum se muncește, se exploatează condițiile naturale și se administrează exploatarea lor. Exprimarea economică a acestui deziderat îl reprezintă produsul intern brut, care pentru România are valoarea, mărimea undeva în jurul la 1600-1700 dolari pe locuitor și este mai mic ca al tuturor vecinilor noștri. Este ca atare necesar creșterea activității productive și de servicii, adică acele activități care formează produsul intern brut, iar dintre acestea mă voi opri astăzi la extinderea activității hidrotehnice, inclusiv în județul Bistrița Năsăud.

Permiteți-mi să vă prezint în continuare situația actuală a amenajării resurselor hidroenergetice ale României. La 31 decembrie 1994 erau amenajate centrale hidroelectrice având o putere de 5800 megawați, reprezentând circa 40% din potențialul tehnic amenajat al României, evaluat la o producție de circa 40.000 gigawați/oră pe an, resursele generabile anuale. Producția efectivă a hidrocentralelor a fost în 1994 de 12.958 gigawați/oră, reprezentând circa 24% din totalul energiei produsă de centralele RENEL.

În ultimii 5 ani, este vorba de perioada 1990-1994, s-au pus în funcțiune grupuri hidroenergetice care totalizează o putere instalată de 363 megawați, față de 700 megawați, ritm mediu de execuție în perioada 1960-90.

România este o țară săracă în resurse primare de energie, a cărei balanță se poate închide numai prin import de combustibil. Această problemă se acutizează în fiecare an, deoarece este dificil de asigurat valuta necesară importului de resurse primare. În afara aspectului economic, procurarea unor cantități mari de combustibil din import poate întâmpina dificultăți de transport și manipulare, deci investiții în conducte, căi ferate, vagoane etc. și de obținerea combustibilului de pe piețe externe, de regulă instabile politic. Ținând seama și de faptul că RENEL nu mai este supusă în prezent la o presiune din partea consumatorilor pentru asigurarea necesarului de putere și de dificultăți de procurare a valutei necesare importului de combustibil, una dintre măsurile cele mai indicate pentru rezolvarea situației este continuarea amenajării potențialului hidroenergetic, care, practic, se face numai cu resurse interne și poate asigura un număr de locuri de muncă, iar pe termen lung aduce un mare avantaj economic, utilizând resurse energetice regenerabile.

Criteriul principal de apreciere a unei activități este capacitatea de a aduce profit. În această privință se evidențiază faptul că deși cota energiei produse de hidrocentralele sistemului energetic național este de 16 la 30%, cea mai mare parte a beneficiului regiei se obține din vânzarea energiei produse de centralele hidroelectrice, care produc la un cost ce reprezintă 16-18 procente din costul mediu pe sistem. Exemplul pe anul 1994, prețul mediu pe sector hidro a fost de 6,8 lei pe Kw/oră, față de prețul de cost mediu pe termo - 52,2 Kw/oră și față de prețul mediu de cost pe sistemul energetic național de 40,2 lei/Kw/oră.

De subliniat că 40 până la 60% din energia hidro este produsă în orele tarifare de vârf, ceea ce mărește valoarea energiei produse.

Necesitatea continuării programului de amenajări hidro este susținută și de faptul că în schemele de amenajare a hidrocentralelor sunt incluse și unele lucrări necesare și pentru asigurarea apei potabile, industriale, irigații și apărarea împotriva inundațiilor. A fost edificator exemplul lunii decembrie 1995. De exemplu că resursele de apă ale României sunt modeste și că deja, din prezent a început să se manifeste o criză de apă, care, în timp, se va accentua.

Amenajarea potențialului hidroenergetic are asupra mediului înconjurător efecte pozitive mai mari ca influență negativă, nu produce elemente poluante, ameliorând și calitatea apei degradate prin deversările din impurități provenite din industrie sau aglomerări urbane.

Părerea că centralele hidroelectrice costă mai scump ca centralele termo este subiectivă și din următoarele motive: după punerea în funcțiune, centralele hidroelectrice nu mai necesită nici un efort financiar pentru asigurarea materiei prime energetice, care este apa. În cazul centralelor termoelectrice nu sunt luate în considerare investițiile necesare pentru asigurarea și transportul materiei prime energetice, deschideri și modernizări de mine, sonde de petrol și gaz, conducte de transport, căi ferate, vagoane etc., care, dintr-o organizare existentă în prezent, fac parte din organizații sau ministere diferite, dar din punct de vedere economic nu se poate neglija faptul că aceste activități necesită o serie de fonduri, deci trebuie luate în considerare ca investiții, gradul mic de disponibilitate a centralelor termoelectrice, comparativ cu gradul de disponibilitate a centralelor hidroelectrice. Astfel puterea disponibilă a centralelor termo din România este de aproximativ 30% din puterea instalată, ceea ce înseamnă că în mod real costul unui kilowat disponibil este de trei ori mai mare ca cel corespunzător puterii instalate. Deci, investiția specifică reală a unui kilowat termo are valoarea apropiată de investiția specifică a unui kilowat hidro. Problema este pe deplin demonstrată de numeroasele retehnologizări și modernizări la care sunt supuse centralele termoelectrice, retehnologizări care au scopul de a micșora cât de cât diferența între puterile disponibile și puterile instalate, retehnologizări care au consumat în ultimii 10-15 ani fonduri importante.

Deoarece potențialul hidroenergetic a fost amenajat în ordinea economicității lui, este normal ca restul de potențial rămas de amenajat să prezinte indicatori tehnico-economici mai puțini favorabili ca centralele hidroelectrice în prezent în funcțiune.

România nu mai dispune de condiții naturale ca la Porțile de Fier 1, unde prețul de cost realizat este de ordinul a 2-3 lei pe Kw/ore. Valorificarea potențialului hidroenergetic se poate continua cu începerea execuției unor noi amenajări economice, care beneficiază de organizări de șantier din apropiere de la diferite obiective aflate în prezent în execuție.

În încheiere, prin continuarea amenajării resurselor hidroenergetice regenerabile, așa cum s-a arătat în mod rezumat mai sus, se evită destrămarea întregii activități de studii, proiectare, construcții și fabricare de echipamente cu specialiști care se formează greu, în timp îndelungat, și asigură numeroase locuri de muncă.

Mi-aș permite, ca o continuare a intervenției predecesorului meu, să spun că în felul acesta se promovează și în mod concret drepturile românilor din Ardeal.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Ion Rațiu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania tuesday, 19 october 2021, 11:55
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro