Plen
Ședința Camerei Deputaților din 7 mai 1996
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1996 > 07-05-1996 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 7 mai 1996

2. Dezbateri asupra proiectului Legii telecomunicațiilor

Domnul Marțian Dan:

................................................

Am să îi rog pe domnii chestori să invite toți colegii în aulă pentru a putea să trecem la abordarea problemelor înscrise pe ordinea de zi a ședinței noastre.

Știți foarte bine că, cu puțin timp în urmă, distinsul nostru coleg, domnul deputat Dan Cristian Popovici a decedat. Mandatul pe care l-a avut, locul în Parlament României a rămas vacant.

Grupul parlamentar al partidului România Mare a prezentat toate formele în legătură cu validarea celui care, în conformitate cu prevederile legii electorale, este îndreptățit să ocupe acest loc devenit vacant.

Avem, deci, raportul comisiei de validare și v-aș propune să ascultăm acest raport. Pentru aceasta, însă, este nevoie, evident, ca toți colegii noștri care și-au înregistrat prezența pe liste să binevoiască să își ocupe locurile în aulă pentru a putea asculta acest raport.

Îi rog, de asemenea, pe domnii chestori care în această săptămână au obligații nemijlocit legate de desfășurarea lucrărilor în plen să invite toți deputații și toate colegele noastre deputate în aulă.

Doamnelor și domnilor deputați, intenționăm să supun dezbaterii plenului Camerei raportul Comisiei de validare referitor la locul devenit vacant în circumscripția electorală Argeș. Întrucât vedeți că în ceea ce privește prezența nu ne găsim în cea mai bună ipostază, vă propun să procedăm în felul următor: în jurul orei 11,00, așa cum am stabilit prin programul pe care l-am adoptat ieri, urmează să ne pronunțăm asupra a două proiecte de lege: unul privind amenajarea teritoriului, acel segment din problematica amenajării teritoriului care se referă la căile de comunicații și, de asemenea, la proiectul de Lege privind transportul pe căile ferate române.

Noi am discutat ambele proiecte săptămână trecută și a rămas doar să ne pronunțăm asupra lor. Fiind vorba de două legi organice este necesar să avem condiții de prezență corespunzătoare caracterului unor asemenea legi.

Astăzi, în jurul orei 11,00, vom proceda la votul asupra acestor două proiecte de lege. Rog grupurile parlamentare să își mobilizeze membrii pentru a putea întruni toate condițiile necesare în vederea pronunțării noastre asupra acestor proiecte de lege. Înainte de a supune votului aceste proiecte de lege, să ascultăm și raportul Comisiei de validare referitor la un mandat de deputat devenit vacant.

Vă rog să fiți de acord să procedăm în acest fel și, în consecință, pentru a nu pierde timpul până când unii dintre colegii noștri vor intra într-un tonus fizic care să le permită să fie prezenți nu doar pe listele de prezență, ci și în aulă, pentru a nu pierde timpul, să trecem la examinarea problemelor pe care le avem inscrise pe ordinea de zi. Conform acestei ordini de zi urmează să trecem la examinarea proiectului Legii telecomunicațiilor.

Dacă agreați propunerea pe care v-o fac în legătură cu momentul în care să ascultăm raportul Comisiei de validare, da ?

Din sală:

Da.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc.

În aceste împrejurări, trecem la examinarea proiectului Legii telecomunicațiilor. Participă la lucrările noastre domnul Ovidiu Ioan Muntean, ministrul comunicațiilor, și o seamă de factori de răspundere, experți, consilieri și oameni cu munci de răspundere din Ministerul Comunicațiilor. Vom trece, deci, la examinarea proiectului de lege.

Prima dată vom asculta punctul de vedere al inițiatorului și apoi opinia comisiei sesizate în fond în legătură cu acest proiect de lege, după care vor urma dezbaterile generale.

Rog grupurile parlamentare să își desemneze vorbitorii în cadrul dezbaterilor generale și să ne facă cunoscute numele acestora.

Domnule ministru, vă rog să poftiți la tribună, să ne prezentați considerentele, punctele de vedere și elementele de fundamentare ale acestui proiect de lege, în numele inițiatorului.

Aveți cuvântul.

Domnul Ovidiu Ioan Muntean:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Cadrul structural instituțional și de reglementare a sectorului de telecomunicații din România a beneficiat, după anul 1990, de schimbări majore. Acestea sunt parte a unui proces evolutiv, destinat să asigure atât reforma sectorului de telecomunicații, cât și armonizarea treptată cu legislația și tendințele europene în domeniu.

În sectorul nostru se impune o lege modernă, care să guverneze sectorul de telecomunicații, asigurând premizele optime pentru dezvoltarea serviciilor, stabilitatea, transparența, corectitudinea, fermitatea dar și flexibilitatea procesului decizional, care sunt atribute obligatorii într-un sector cu o evoluție atât de rapidă.

Proiectul de lege prezentat este rezultatul unor ample analize ale fenomenelor și tendințelor apărute în domeniul telecomunicațiilor la scara internațională și în mod deosebit europeană, al colaborării strânse între experții Ministerului Comunicațiilor și cei ai unor firme de consultanță străine, de prestigiu, ai Comisiei Uniunii Europene și ai OECD.

S-a avut, totodată, în vedere o abordare realistă, adecvată situației generale și legislative actuale din România, evitându-se copierea unor legi străine, care ar fi putut duce la disfuncționalități importante.

Au fost analizate și se propun soluții care să asigure atât instrumentele și procedurile aplicabile în această perioadă de tranziție, cât și direcțiile corecte ale evoluției pe termen lung.

Datorită caracterului foarte tehnic, necesității asigurării compatibilității și integrării rețelelor și serviciilor de telecomunicații atât la nivel național, cât și internațional, precum și datorită rolului vital pentru dezvoltarea economică și socială și chiar pentru siguranța națională, activitățile de telecomunicații nu se pot desfășura decât în cadrul unui ansamblu de reglementări specifice.

Datorită celor menționate mai sus, liberalizarea activității de telecomunicații trebuie să fie însoțită de o creștere însemnată a volumului de reglementări și de caracterul dinamic al lor, această idee fiind confirmată și aplicată în toate țările.

Principiul fundamental în concepția noii legi este acela de a asigura baza legislativă a sectorului de telecomunicații, care să pună la dispoziție și pârghiile necesare pentru îndeplinirea strategiei unitare de modernizare și dezvoltare. Proiectul include pași majori, deja înfăptuiți după 1989. Este vorba, în primul rând, de separarea netă dintre activitatea de exploatare a rețelelor și serviciilor de telecomunicații, pe de o parte, și de activitatea de reglementare a domeniului, pe de altă partea.

În al doilea rând, este vorba de liberalizarea a numeroase servicii de telecomunicații, deci scoaterea lor de sub monopolul unui operator unic, în scopul introducerii privatizării și sistemului concurențial, cu beneficii clare asupra dezvoltării rapide, diversificării și calității oferite, atragerii altor resurse de investiții și, în final, în interesul nemijlocit al utilizatorilor.

Sunt menținute drepturi speciale rezervate operatorului public național numai pentru serviciile de bază, respectiv telefonie vocală și telegrafie cu infrastructura aferentă și numai pe perioade de timp limitate.

Aceasta situație, similară deja cu cea existentă în alte țări, reprezintă o etapă intermediară într-o politică pe termen lung, spre care converg, practic, toate țările europene, singura politică verificată la nivel internațional care poate asigura dezvoltarea, eficientizarea, diversificarea și competitivitatea în acest sector.

Este, de altfel, politica ce permite adaptarea treptată într-un termen rezonabil, la cadrul legislativ al Uniunii Europene care prevede liberalizarea totală a sectorului de telecomunicații în țările membre ale uniunii, în perioada 1998-2003. Din acest punct de vedere, proiectul este redactat astfel încât să permită aplicarea progresivă a măsurilor destinate să implementeze în România această politica europeană, pe măsura dezvoltării sistemelor noastre de telecomunicații și a evoluției legislației generale.

Proiectul de lege asigură continuitatea politicii de reformă în domeniul telecomunicațiilor, factor deosebit de important pentru credibilitatea acestei politici. El este structurat pe titluri și capitole, prezentând în titlul introductiv obiectivele generale ale legii, definițiile unor termeni specifici folosiți în cuprinsul acesteia, rolul reglementării în stimularea dezvoltării telecomunicațiilor, precum și prevederi distincte cu privire la garantarea confidențialitații comunicațiilor.

Proiectul cuprinde cadrul reglementării pieței serviciilor și rețelelor de telecomunicații prin licențe și autorizații. Licențele se acordă în cazurile în care concurența este limitată datorită condițiilor pieței sau spectrului radioelectric disponibil. Deci, operatorii rețelelor publice și furnizorii serviciilor de telecomunicații cu competiție limitată își vor desfășura activitatea pe baza unor licențe cu durata limitată în timp, conținând măsuri, drepturi și obligații pentru titulari. Această delimitare corespunde, de altfel, cu definiția utilizată în politica de telecomunicații a Comisiei Uniunii Europene. În acest proiect sunt cuprinse drepturile și condițiile de acces ale operatorilor de rețele publice și pe proprietățile publice sau private, precum și modul de aprobare a tarifelor pentru operatorii publici. Pentru serviciile și rețelele ce aparțin domeniului nerezervat, cum sunt rețelele independente destinate unor grupuri închise de utilizatori și pentru serviciile deschise liberei concurențe, autoritatea de reglementare eliberează autorizații. Ele se limitează, de regulă la condițiile tehnice, condiții privind interconectarea și, după caz, restricții privind utilizarea de secvențe radioelectrice.

Atribuțiile autorității de reglementare, care în fapt este Ministerul Comunicațiilor, sunt prezentate în texte distincte. Rolul major al autorității în coordonarea sectorului nu este legat de perioada de tranziție, ci reprezintă o necesitate pe termen lung. Proiectul prevede constituirea unui consiliu consultativ al telecomunicațiilor, în componența căruia intră reprezentanți ai participanților importanți la activitățile de telecomunicații și ai utilizatorilor. Consiliul face recomandări privind principiile politicii de dezvoltare și reglementare a sectorului, importanța sa determinând necesitatea instituirii prin lege.

În sfârșit, proiectul prevede răspunderile și sancțiunile pentru încălcarea dispozițiilor legii, realizându-se o coroborare cu legislația generală.

Dispozițiile finale și tranzitorii cuprind prevederi care creează condițiile trecerii de la situația existentă la cea statuată prin prezentul proiect, precum și colaborarea dintre Ministerul Comunicațiilor și alte organisme sau autorități publice în vederea asigurării continuității funcționării rețelelor și serviciilor de telecomunicații, precum și în dezvoltarea acestora.

Vă mulțumesc și vă rog să votați.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu, domnule ministru.

Rog acum pe domnul deputat Mihail Părăluță, președintele Comisiei pentru industrii și servicii să ne prezinte punctul de vedere al acestei comisii care a analizat în fond proiectul de lege.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Mihail Părăluță:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Comisia pentru industrii și servicii a examinat și dezbătut proiectul de Lege privind telecomunicațiile, fiind sesizată în fond. S-a urmărit ca textul Legii telecomunicațiilor să fie corelat cu reforma generală a economiei și cu legislația europeană în domeniu.

Proiectul de lege supus dezbaterii plenului Camerei asigură baza legislativă sectorului de telecomunicații și abordarea unitară a acestui domeniu, în condițiile economiei de piață.

Comisia a consultat toate instituțiile statului care sunt implicate în aplicarea acestei legi și desfășoară activități convergente. Totodată, comisia a hotărât ca pentru telecomunicațiile speciale, având în vedere specificul activității, să existe un proiect de lege separat. Astfel, Legea telecomunicațiilor a fost pusă de acord cu proiectul Legii privind telecomunicațiile speciale care urmează, în curând, să fie pus în discuția plenului fiind avizat favorabil de comisie.

Menționam că comisia, după lungi dezbateri, a reușit să găsească un consens între toți factorii implicați direct sau indirect în această lege și să armonizeze divergențele care păreau la început de neîmpăcat.

Deci, noi am avizat favorabil acest proiect de lege.

Domnul Marțian Dan:

Trecem la dezbateri generale.

A solicitat să participe la ele domnul deputat Nestor Călin, în numele grupului parlamentar al Partidului Social-Democrat Român. Solicită, de asemenea, înscriere domnul deputat Eugen Nicolicea, din partea grupului parlamentar al PDSR. Dacă și celelalte grupuri parlamentare doresc să își spună opinia? Domnul Barbu Pițigoi, îl înscriu și pe dânsul. Dacă celelalte grupuri parlamentare doresc să participe, rog să ne comunice, pentru a putea înregistra toate solicitările.

Îl invit pe domnul deputat Nestor Călin, din partea grupului parlamentar al Partidului Social-Democrat Român. Va urma domnul deputat Eugen Nicolicea.

Domnul Călin Nestor:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Respectuos îngăduiți-mi să afirm de la bun început că telecomunicațiile în România au parcurs un progres impresionant și încă din anul 1980, cine pășea pe pământul Americii putea să se convingă că telefonul pe care îl are în față este același model cu telefonul pe care-l avea cetățeanul american . Erau atunci contractele cu firma ATT, dar aceste colaborări au continuat și cred că astăzi se poate vorbi de un progres în planul tehnicii mondiale, în consens cu tehnica contemporană. Chiar dacă s-a vorbit la un moment dat că investitorii străini ar întâmpina ceva dificultăți pentru că nu sunt telecomunicații pe gustul și pe pretențiile lor, cred că pe undeva s-a exagerat și s-a ajuns și la aspecte destul de calomnioase, pe care ar fi bine să le combatem la timp. Dar, nu a făcut-o ministerul, o facem noi acum. Nu am auzit nici un comunicat în acest sens, care să arate înainte de a conecta sistemul nostru bancar, care este interconectat la sistemul bancar internațional, să fi dat un comunicat și să fi pus lucrurile la punct atunci. Era datoria ministerului și era îndreptațit să o facă pentru că stăpânea o anumită capacitate tehnică.

Domnilor colegi,

Această lege, acest proiect vine să pună de acord ceea ce este semn de progres în legislația noastră cu o economie de piață cu ceea ce a fost reglementare în trecut în domeniul telecomunicațiilor, și după părerea mea două direcții trebuie respectate, pentru că două sunt aceste probleme noi: este problema licitațiilor și problema interceptării convorbirilor telefonice. Poate că problemele par prea restrânse, dar eu am să mă ocup numai de acestea.

Domnilor,

Problema licitațiilor, chiar dacă este reglementată în cuprinsul legii, nu cuprinde garanțiile și sancțiunile care ar trebui să existe pentru că numai în acest mod și prin aceste pârghii importante noi promovăm elementele economiei de piață și îi vom aduce pe cei care au capacitatea tehnică cea mai ridicată în telecomunicații și ei vor edifica infrastructura și tot ceea ce este necesar. Trebuie însă o licitație garantată, și cei care au această capacitate să reușească în fața autorității pe care a instituit-o ministerul.

Eu cred că simpla enunțare a modului că se licitează este insuficient. Aici trebuie instituită o licitație specială, completată cu anumite exigențe de ordin tehnic, cu anumite exigențe de ordin financiar.

În fine, merg la ultima problemă, interceptarea convorbirilor telefonice. Într-adevăr, este un capitol impresionant cu contravenții și cu sancțiuni. Noi pedepsim în legislația noastră, in Codul nostru Penal interceptarea convorbirilor telefonice, dar această interceptare are alte dimensiuni în prezent și pedeapsa de acolo, din Codul Penal, este nesemnificativă. Să ne gândim la interceptarea convorbirilor telefonice atunci când este afectată siguranța națională. Noi nu putem admite pedepsele din Codul Penal. Trebuie să instituim, la propunerea dumneavoastră, a Guvernului, alte sancțiuni mult mai severe, să avem garanția că acele infracțiuni vor fi reprimate la timp. De asemenea, interceptarea convorbirilor telefonice poate produce consecințe incalculabile și în domeniul comercial. O afacere de zeci de miliarde interceptată, folosită cu rea- credință, o informație economică obținută tot pe calea aceasta infracțională a interceptării convorbirilor telefonice poate avea consecințe incalculabile. Din această cauză zic eu că sancțiunile pe care dumneavoastră le-ați avut în vedere în Codul Penal și care după proiect ar rămâne, cred că sunt total insuficiente.

Inchei, făcând observația că și la capitolul "Contravenții" iarăși nu s-a lucrat juridic. Găsim aici, în lege, contravenții. Iată, de pildă, "distrugerea aparaturii din culpă". Dar asta este infracțiune, nu e contravenție! Din această cauză cred eu că sunt câteva articole care ar trebui revăzute în cursul dezbaterilor.

Pe ansamblu, este un proiect de lege pe care trebuie să îl votăm și care exprimă cu adevărat progresul pe care îl face România astăzi.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Are cuvântul domnul Eugen Nicolicea - Grupul parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România. După dânsul va urma domnul deputat Barbu Pițigoi.

Domnul Eugen Nicolicea:

Într-o economie de piață, deținerea și transmiterea informațiilor într-un mod sigur și în timpul cel mai scurt este vitală. Există o corespondență biunivocă între reforma generală a economiei naționale și reforma sectorului de telecomunicații.

Prezentul proiect de Lege a telecomunicațiilor modifică cadrul structural instituțional și de reglementare al sectorului de telecomunicații, asigurând o armonizare cu legislația europeană în domeniu.

Aceste reglementări specifice se datorează necesității asigurării compatibilității și integrării rețelelor de servicii de telecomunicații, atât la nivel național, cât și internațional, precum și datorită rolului vital pentru dezvoltarea economică- socială și chiar pentru siguranța națională.

Unul dintre principiile fundamentale în concepția acestei legi este acela de a asigura baza legislativă a sectorului de telecomunicații, punând la dispoziție pârghiile necesare pentru o modernizare într-un mod unitar.

Ținând cont de faptul că am făcut pași importanți spre economia de piață este imperios necesar de a se liberaliza serviciile de telecomunicații, scoțându-le de sub monopolul operatorului unic și dând posibilitatea privatizării în domeniu. Acest fapt asigură o dezvoltare mai rapidă, creșterea calității ofertei într-un cadru concurențial și, totodată, atragerea unor resurse de investiții.

Comisia a analizat proiectul de lege adoptat de Senat, a adus unele modificări ce vizau corelarea cu Constituția și cu alte legi, precum și pentru o mai bună redactare.

Având în vedere importanța acestei legi, vă rog să votați proiectul de lege, cu modificările efectuate de comisie.

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul Barbu Pițigoi, în numele Grupului parlamentar la PNTCD plus PER. Va urma apoi domnul deputat Antal István.

Domnul Barbu Pițigoi:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Domnilor invitați,

Telecomunicațiile privite ca serviciu public de interes general îndeplinesc o funcție particulară în organizarea societății în care evoluțiile actuale conduc la ajustări parțiale și transformări fundamentale ale mecanismelor statului, care, spre a se putea adapta la schimbările croite trebuie să ia în considerare mutațiile economice, internaționalizarea și concurența crescândă, complexificarea între toți actorii vieții sociale, economice și geopolitice, toate acestea, precum și eficiența sistemelor în funcțiune și, deci, a fiecăruia dintre componentele lor.

Legea pe care o examinăm astăzi trebuie să țină cont de rentabilitatea economică și de dereglările existente sau potențiale, căutând să reechilibreze raporturile dintre privilegiile funcționarului, relațiile salariale, interesele contradictorii ale salariaților și, în particular, cu cele ale utilizatorilor.

Ea - legea - trebuie să fie caracterizată în fundamentul său de continuitate, neutralitate și adaptabilitate. Ea trebuie să lămurească asupra ambiguității care domnește la noi, referitoare la sensul noțiunii de stat. Este vorba de statul autoritar moștenit sau despre statul de servicii publice, născut din Revoluție. Ea trebuie să țină cont de faptul că descentralizarea a întărit puterile și câmpurile de exercitare a numeroase colective teritoriale și de rolul pe care salariații și organizațiile lor sindicale, care se consideră singurele garante ale interesului general, îl exercită în domeniul telecomunicațiilor.

Legea pe care o examinăm răspunde acestor cerințe pe care le dezvoltă în 6 capitole în care, după generalități,regăsim Capitolul II, de reglementări ale activității de telecomunicații, cu 6 secțiuni: licențe, dreptul de acces în imobile, incinte și alte proprietăți, tarife, autorizații, protecția utilizatorilor și concurenței, interconectare și numerotare, capitolul de reglementări tehnice, Capitolul de autoritate de reglementare, răspunderi și sancțiuni, Dispoziții tranzitorii și finale.

Legea corespunde cerințelor actuale ale dezvoltării societății noastre și grupul nostru parlamentar o va vota, cu amendamentele adoptate, ce se vor prezenta.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Antal István, Grupul parlamentar al UDMR. Va urma după aceea la cuvânt domnul deputat Petru Șteolea.

Domnul Antal István:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor invitați,

Doamnelor și domnilor deputați,

Legea prezentată pentru dezbatere încearcă să creeze o baza legislativă fermă sectorului de telecomunicații, asigurând și corelarea cu legislația europeană din domeniu, legislație aflată în evoluție dinamică. Desigur, această necesitate de corelare provine din specificul domeniului telecomunicațiilor, caracterizat printr-un înalt grad de interconectare și interdependență globală.

În cadrul discuțiilor purtate în comisie s-a prezentat și faptul că acest proiect de lege a fost analizat de autoritatea federală a telecomunicațiilor din Germania, care îl apreciază ca fiind compatibil cu legislația Uniunii Europene.

În opinia noastră, pasul cel mai hotărât făcut de prezenta lege este liberalizarea a numeroase servicii de telecomunicații, respectiv scoaterea lor de sub monopolul unui operator unic, în scopul privatizării și a introducerii concurenței.

La fel, prezintă un interes și separarea netă a activității de exploatare a rețelelor și serviciilor de telecomunicații de activitatea de reglementare. La acest capitol ne permitem prima observație, în ceea ce privește subordonarea autorității de reglementare.

În țările dezvoltate, de obicei, această autoritate este independentă, nefiind supusă Guvernului, în speță Ministerului Telecomunicațiilor.

Formulăm observații și în legătură cu problema utilizării ca probe, în procesul penal, a materialului rezultat din interceptarea comunicațiilor. Credem că nu Legea telecomunicațiilor este aceea care trebuie să reglementeze acest lucru, din moment ce există Codul de Procedură Penală, care prevede modul în care materialele provenite din interceptarea comunicațiilor pot fi folosite drept probe materiale, respectiv Codul Penal, care prevede sancțiuni pentru cei care violează secretul convorbirilor telefonice, în această categorie fiind incluse și convorbirile prin radiotelefonie, mesaje transmise prin sistemul de paging etc.

În altă ordine de idei, ne referim la principiile economiei de piață și anume contestăm competența exclusivă a autorității de reglementare în fixarea tarifelor, în condițiile în care liberalizarea menționată permite concurența.

Totodată, avem rețineri și în problema acordării licențelor, tot din cauza dependenței față de Guvern a autorității de reglementare, cauză din care pot preleva interese de un gen sau altul, subiectivisme cu privire la modul în care se acordă aceste licențe, pe de o parte; pe de altă parte, ar fi de dorit ca cota parte din sumele încasate pentru acordarea licențelor să revină bugetelor localităților pe raza cărora titularul de licență urmează să-și desfășoare activitatea.

În ceea ce privește anexele 1 și 2, care cuprind tarifele fixe pentru licențele date diferitelor tipuri de rețele de telecomunicații, considerăm că nu trebuie să facă obiectul legii, urmând ca acestea să fie stabilite în funcție de evoluția inflației și a posibilităților de dezvoltare și de investiție în acest domeniu.

În final, am dori ca prevederile art. 16 din proiect, propus a deveni art. 18 al legii, să fie foarte precis formulate, în concordanță cu art. 27 din Constituție, pentru a asigura dreptul la inviolabilitatea domiciliului.

Având în vedere cele prezentate, propunem să discutăm raportul și vom încerca pe parcursul dezbaterilor pe articole să argumentăm unele modificări care în concepția noastră sunt susceptibile de a îmbunătăți legea, în spiritul celor cuprinse în expunerea de față.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Petru Șteolea, Grupul parlamentar al Partidul Unității Naționale Române.

Domnul Petru Șteolea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Apreciem și subliniem rolul și specificul deosebit al sectorului de telecomunicații, alături de celelalte sectoare ale economiei naționale.

Datorită caracterului foarte tehnic, necesității asigurării compatibilității și integrării rețelelor și serviciilor de telecomunicații, atât la nivel național, cât și la nivel internațional, precum și datorită rolului vital pentru dezvoltarea economică și socială și chiar pentru siguranța națională, activitățile de telecomunicații nu se pot desfășura decât în cadrul unui ansamblu de reglementări specifice. Și această lege - și subliniez acest lucru - realizează această acțiune.

Proiectul, după o analiză, include pași majori, deja înfăptuiți după 1989. Este vorba, în primul rând, de separarea netă între activitatea de exploatare a rețelelor și serviciilor de telecomunicații, pe de o parte, precum și activitatea de reglementare a domeniului, pe de altă parte.

Prima revine, evident, operatorilor și, în particular, unui operator public național, iar cea dea doua este rezervată organsimului de reglementări care este Ministerul Comunicațiilor, în mod normal și de drept stabilit prin această lege.

Apreciem, din punctul nostru de vedere, al PUNR-ului, că acest proiect de lege va fi, după adoptare, o lege modernă care să guverneze acest domeniu, asigurând premisele optime pentru dezvoltarea serviciilor, stabilitatea, transparența, corectitudinea și fermitatea, dar și flexibilitatea procesului decizional obligatoriu într-un sector cu o evoluție atât de rapidă.

Telecomunicațiile, dupa părerea noastră, au constituit, după 1989, într-adevăr un sector de activitate cu o evoluție rapidă și pe un drum al modernizării și perfecționării.

În concluzie, Partidul Unității Naționale Române apreciază că proiectul de lege asigură continuitatea politicii de reformă în domeniul telecomunicațiilor, factor deosebit de important pentru credibilitatea acestei politici a României în context european.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Stimați colegi,

Ați ascultat, deci, opiniile diferitelor grupuri parlamentare care au vrut să participe la dezbaterile generale ale acestui proiect de lege. Eu consult inițiatorul și comisia dacă, în raport de cele spuse aici, mai au de adăugat sau de făcut anumite precizări? Nu sunt.

Așa cum am ascultat cu toții luările de cuvânt, ele se caracterizează printr-o notă unificatoare, anume: toți vorbitorii s-au pronunțat pentru necesitatea adoptării proiectului de lege, ei au relevat o seamă de elemente de inovație în raport cu legislația actuală, formulând în unele intervenții ale domniilor lor și anumite probleme care, probabil, vor constitui obiectul unor amendamente.

În aceste împrejurări, cred că putem trece la dezbaterea concretă a proiectului de lege. Rog pe domnii chestori să invite colegii în aulă. Trecem, deci, la examinarea proiectului de lege.

În legătură cu titlul acestui proiect de lege, comisia noastră, care a analizat în fond, nu a avut nici un fel de sugestii în privința lui.

Dacă dorește cineva să intervină? Nu sunt doritori.

Vă supun, deci, titlul, așa cum figurează el în proiectul de lege ce ne-a fost difuzat.

Cine este, vă rog, pentru adoptarea lui? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt?

A întrunit unanimitate de voturi exprimate și a fost adoptat titlul legii.

Cap. I - "Dispoziții generale"

N-au fost observații nici în legătură cu titlul acestui capitol. Dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu sunt doritori.

Vă supun atunci votului titlul Capitolului I.

Cine este, vă rog, pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Și titlul Capitolului I a fost adoptat în redactarea pe care o conține proiectul de lege.

Trecem la discutarea art. 1. În privința lui, comisia nu a avut nici un fel de sugestii, nici un fel de propuneri.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Deci, domnul deputat Nestor Călin intervine.

Domnul Nestor Călin:

Domnilor colegi,

O primă observație. Finalul articolului "... libera circulație a informațiilor prin emisia, transmisia...." în fine,"... sunt garantate prin lege..." Care lege? - că o să ne întrebe cineva. Eventual, pe noi juriștii, o să ne întrebe sigur. Și de-asta cred eu că formularea cea mai corectă este cea din Constituție, art. 3l: "Dreptul persoanei de avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit".

Deci, aș propune să înlocuim cuvintele "sunt garantate prin lege", cu: "nu poate fi îngrădit", pentru că legislația asta trebuie făurită, creată de acum încolo, aceea care să garanteze.

Eu cred că formularea din Constituție este cea mai judicioasă. Rog să se aibă în vedere și ministerul și...

Din sală:

Parcă erai bolnav...!

Domnul Marțian Dan:

Stimați colegi,

Dacă dumneavoastră doriți să intrați în dialog într-un anumit punct de vedere, în privința căruia aveți reticențe sau opinii contrare, vă rog să o faceți în mod corespunzător, de la tribună, și, în general, în contextul procedurilor pe care noi le practicăm în derularea lucrărilor Camerei.

O să vă rog să-mi dați și în scris partea finală a acestui articol pe care dumneavoastră propuneți să o înlocuim.

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul în legătură cu acest articol pe care îl examinăm? Nu mai dorește nimeni.

Atunci, rog punct de vedere al inițiatorului și al comisiei sesizate în fond.

Domnul deputat Nestor Călin propune ca partea finală, textul care urmează după virgulă, "...sunt garantate prin lege..." să fie înlocuit.

Domnul Nestor Călin:

"Nu poate fi îngrădit decât în condițiile legii". Cu asta vreau să înlocuim.

Domnul Marțian Dan:

E o propunere, e un punct de vedere. Vă rog să manifestați tot respectul față de alte opinii. Evident, fiecare însă are libertatea de a delibera în legătură cu poziția pe care o adoptă.

Mai sunt alte intervenții în legătură cu acest articol? Nu.

Atunci, rog pe domnul ministru Ovidiu Ioan Muntean să ne spună opinia inițiatorului în legătură cu această propunere.

Domnul Ovidiu Ioan Muntean:

Am considerat că, chiar în art. 1 să nu începem cu o negație și de fapt acesta este scopul legii, de a garanta.

Aici, mai sus, articolul de fapt definește sistemul de telecomunicații, deci sistemul comunicațiilor.

Domnul Nestor Călin (din sală):

"... garantată prin prezenta lege..."

Domnul Ovidiu Ioan Munten:

Da...." Prin prezenta lege".

Domnul Marțian Dan:

Bine. Deci, "... sunt garantate prin prezenta lege..." Să adaugăm cuvântul "prezenta" și în sintagma...

Domnule Putin, vă rog să interveniți.

Domnul Emil Putin:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Îmi pare rău că sunt nevoit să contrazic pe un coleg de grup parlamentar, dar nu numai această lege garantează niște drepturi fundamentale, ci Constituția și altele. Deci, acesta este un prim aspect, iar cel de-al doilea aspect, cu privire la propunere, mie mi se pare că"... sunt protejate" sau alte termene nu își au locul.

Acesta este un termen uzitat îndeobște atunci când să referă la niște drepturi, că trebuie să fie garantate.

Deci, v-aș ruga să rămână acest lucru.

Domnul Marțian Dan:

Bine. Alte opinii, dacă mai sunt? Comisia? Mai dorește cineva să intervină?

Domnul deputat Ioan Bivolaru. Mai dorește cineva?

Domnul Ioan Bivolaru:

După părerea comisiei, colegul Nistor vine cu două inovații acum. În primul rând, stipularea din Constituție este foarte clară iar dumnealui vine și o contraface, spune că asigurăm sau garantăm prin lege. Deci, Constituția garantează, nu mai introducem o altă lege.

A două problemă este de intermediat. Deci, Constituția stabilește un principiu și noi acum trebuie să stabilim prin lege ce se garantează. Suntem exact într-o fază corectă.

Suntem de acord să se introducă "... prin această lege..." - să nu se înțeleagă că e vorba de Legea crescătorilor de animale.... (Discuții la prezidiu).

Se referă la această problemă strictă, care este în art. 1. Deci, lucrurile sunt clare.

Domnul Marțian Dan:

Chestiunea pe care o ridică unii dintre colegii noștri este următoarea, și Constituția garantează, și, în primul rând, ea este că să spunem, sursa fundamentală a garantării acestor elemente privind libera circulație a informațiilor etc, etc. Și, dacă scriem "... prin această lege" sau "prin prezenta lege..." evident că ne găsim pe un teren de restrângere a acestei norme.

Asta este o chestiune.

A doua problemă, o să-l rog pe domnul deputat Nestor Călin. Dânsul, deci, a propus așa: să fie suprimată partea finală "... sunt garantate prin lege..." să fie înlocuită cu: "... nu poate fi îngrădit". Asta spune dânsul.

Deci, intre aceste chestiuni trebuie să încercăm acum să introducem elementele clarificatoare necesare.

Domnule Ana, mai doriți să interveniți? Vă rog. Și domnul deputat Diaconescu, vă mențineți intenția de a interveni? Înțeleg că aveți de spus ceva.

Are cuvântul domnul deputat Ana.

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu cred că acest prim articol nu se referă numai la probleme tehnice, ci, dacă lecturați prima propoziție, "...Libera circulație a informațiilor prin emisie..." este de domeniul constituțional și eu cred că ea - Constituția - este legea fundamentală la care se face trimitere de toate celelalte legi.

Or, forma în care inițial este prezentat proiectul de lege și acceptat de comisie, cred că este forma cea mai bună, fără nici o adăugire sau modificare.

Domnul Marțian Dan:

Bine.

Domnule Diaconescu, vă rog să poftiți la tribună.

Domnul Daniel Mircea Diaconescu:

Domnilor deputați,

Numai câteva cuvinte. A introduce în lege că cele de mai sus din art. 1, "sunt garantate prin prezenta lege," însemnează că dăm, așa cum a subliniat domnul președinte, o nuanță de la început restrictivă legii, ceea ce nu ne bucură pe nici unul.

Este foarte binevenită expresia "... sunt garantate prin lege..." pentru că aici se include și Constituția și tot sistemul de drept aplicabil materiei. Optez pentru formularea așa precum se citește în textul supus aprobării noastre.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Doamnelor și domnilor deputați,

Deci, prima dată va trebui să ne pronunțăm, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului, asupra textului pe care îl conține proiectul și la care a aderat și comisia și, după aceea, vom vedea dacă este cazul să mai supun votului dumneavoastră propunerea de amendare a părții finale, înaintată de domnul deputat Nestor Călin și de către ceilalți colegi.

Supun votului dumneavoastră textul art. 1, așa cum este el redactat în proiectul de lege și care are adeziunea comisiei ce a analizat în fond.

Cine este, vă rog, pentru adoptarea lui? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva impotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri, dacă sunt?

Nu sunt abțineri.

Deci, cu majoritate de voturi a fost adoptat textul art. 1 în redactarea din proiect și în acest fel a fost tranșată și soarta amendamentului domnului deputat Nestor Călin.

Trecem la discutarea art. 2. Și în privința acestuia comisia a aderat la soluția din proiect.

Dacă dorește cineva să intervină pe marginea acestui articol? Nu sunt doritori.

Vi-l supun atunci votului, în redactarea din proiect.

Cine este, vă rog, pentru adoptare. Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A întrunit unanimitatea sufragiilor exprimate în Cameră și a fost adoptat.

Trecem la examinarea art. 3. El este mai complex și în privința lui comisia a optat pentru soluțiile pe care le conține acest proiect de lege.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în legătură cu art. 3 ? Nu sunt doritori.

Atunci vă supun aprobării alin. 1.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva impotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat cu unanimitate de voturi.

Alin. 2. Vi-l supun votului.

Cine este, vă rog, pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva impotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost și el aprobat.

Alin. 3. Vi-l supun votului.

Cine este pentru adoptarea lui? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă. Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt. Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost adoptat și alin. 3.

Vă rog să aveți bunăvoința să vă exprimați asupra art. 3 în integralitatea sa.

Cine este pentru aprobare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva impotrivă?

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost adoptat și textul art. 3.

Trecem la discutarea următorului articol, art. 4. Este structurat în mai multe alineate. Comisia, în general, a aderat la textul proiectului, cu excepția alin. 2, în privința căruia a introdus o anumită modificare, în partea finală a acelui alineat.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul pe marginea art. 4?

Poftiți. Domnul deputat Costică Ciurtin dorește să intervină.

Domnul Costică Ciurtin:

Domnule președinte,

O chestiune de formulare, la alin. 2. Pentru că se repetă noțiunea de autorizate, autorizări... Deci, " În scopul apărării siguranței naționale și aflării adevărului în cauzele penale cu consecințe deosebit de grave aflate în curs de urmărire penală sau în față instanțelor de judecată, comunicațiile pot fi interceptate de organele în drept, pe baza autorizării motivate a procurorului, în condițiile legii".

Este mai bine decât să spunem "organe autorizate de lege pe baza autorizării..." Deci, se repetă acest cuvânt și cred că nu este bine, în cursul întocmirii acestei fraze. Deci, "...organele în drept, pe baza autorizării motivate a procurorului, în condițiile legii". (Discuții la prezidiu).

Domnul Marțian Dan:

Da. Cred că mai bine "... organele abilitate..."

Are cuvântul domnul deputat Emil Putin.

Domnul Emil Putin:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Părerea mea e că toate legile trebuie să fie corelate între ele. În Codul de Procedură Penală, și - de altfel - și în Legea siguranței, se stabilește dreptul de a autoriza numai Parchetului General. Dacă dăm o atribuție așa de mare, ca orice procuror din Parchet să poată să dea această autorizație, înseamnă pur și simplu că deschidem cutia Pandorei.

Eu aș ruga să corelăm acest alineat, propus în această lege specială, cu Legea siguranței naționale, și, de asemenea, și cu Codul de Procedură Penală, în sensul ca autorizația să poată să fie dată numai de procurori din Parchetul General.

Domnul Marțian Dan:

Dacă mai doreste cineva? Nu mai dorește nimeni?

Domnul deputat Francisc Tobă.

Domnul Francisc Tobă:

Domnule președinte,

Propun să eliminăm partea finală, să spunem: "...comunicațiile pot fi interceptate în condițiile legii".

Domnul Marțian Dan:

Domnule Tobă, dați formularea...

Mai dorește cineva să intervină.

Domnul deputat Gheorghe Ana.

Domnul Gheorghe Ana:

Pentru a nu exista repetiție, domnule președinte, stimați colegi, "pot fi interceptate de organele îndreptățite de lege, pe baza autorizării date de procuror" și evident că numai procurorul poate da această autorizare, nu oricine. Deci, pot fi interceptate de organele îndreptățite de lege, nu oricine și nu oricui îi este permis de lege . Și atunci evităm această repetiție.

Domnul Marțian Dan:

Mai dorește cineva să intervină?

Doamnelor și domnilor, propunerile care s-au făcut privesc partea aceasta finală și avem mai multe formule care au fost propuse.

Deci, "pot fi interceptate de organele în drept" în loc de "organele autorizate", ne propune domnul Ciurtin.

Domnul deputat Ana ne propune "de organele îndreptățite de lege" și după aceea textul să curgă "...pe baza autorizării motivate a procurorului, în condițiile legii".

Aici iar sunt niște repetări care nu sunt deloc fericite.

A mai fost o propunere ca să scriem "pot fi interceptate de organele abilitate de lege - sau prin lege - pe baza aprobării motivate a procurorului, în condițiile legii".

În fine... nu în fine, pentru că mai este propunerea domnului deputat Ciurtin, care introduce o nuanță și o precizare. Deci, "pe baza autorizării motivate a procurorului, în condițiile legii", avem noi aici. Dânsul ne propune să introducem "pe baza autorizării motivate a unui procuror din Parchetul General".

Este a doua propunere care privește partea finală a acestui alineat.

Și, în fine, domnul deputat Tobă propune ca toată partea această finală să sune astfel: "de organe autorizate de lege, pe baza autorizării motivate a procurorului, în condițiile legii...etc".

Acestea sunt cele trei categorii mari de amendamente, care s-au propus în legătură cu alin.2.

Acum, rog punctul de vedere al inițiatorului și al comisiei în legătură cu aceste sugestii de amendare a textului de la alin.2 al art.4.

Domnul Ovidiu Ioan Muntean:

Considerăm că textul inițial corespunde Legii siguranței naționale.

Domnul Marțian Dan:

Deci, înțeleg că dumneavoastră optați pentru formula din proiect, vă diferențiați de punctul de vedere pe care-l conține propunerea comisiei.

Rog acum punctul de vedere al comisiei în legătură cu aceste trei categorii de amendamente pe care le-am înregistrat în cadrul dezbaterilor din plen.

Domnul Mihail Părăluță:

Noi suntem de acord numai cu schimbarea cuvântului "autorizate" cu "abilitate", pentru că înseamnă că presupune toate amendamentele făcute. Aceasta înseamnă abilitate, organul care are, conform legii, competențe în domeniul respectiv și propune în final, "abilitate de lege, pe baza autorizației motivate a procurorului", deci a Parchetului General. "În condițiile legii" nu mai are rost că se repetă lege de două ori și, deci, am putea elimina expresia acasta "în condițiile legii" de la sfârșit și ar rămâne "organe abilitate de lege, pe baza autorizației motivate a procurorului". În legi nu se dau detalii. Dacă este procurorul, este clar că numai procurorul are competența să dea derogare de la această lege.

Domnul Marțian Dan:

Ați ascultat acest punct de vedere al domnului președinte Părăluță: "Comunicațiile pot fi interceptate de organele abilitate de lege, pe baza autorizării motivate a procurorului". Astfel se propune să sune partea finală.

Sunteți din partea comisiei?

Domnul Costică Ciurtin:

Nu.

Domnul Marțian Dan:

Ați avut o dată cuvântul, nu discutăm de-o mie de ori unul și același amendament. Aveți amendamentul dumneavoastră, au avut și alții, am ascultat punctul de vedere al inițiatorului și al comisiei. Nu mai reluăm discuția, domnule Ciurtin.

Domnul Costică Ciurtin:

Păi are, domnule președinte, pentru că se introduc termeni care nu sunt conform cu legea.

Domnul Marțian Dan:

Vă rog!

Domnul Costică Ciurtin:

Domnule președinte,

Vă rog foarte mult. Deci, nu autorizează Parchetul General, ci dă mandat și trebuie specificat că numai Parchetul General dă acest mandat, că nu poate veni orice procuror de la orice instanță să-mi dea mie posibilitatea să ascult sau să interceptez o convorbire telefonică.

Vă rog foarte mult să mergeți în concordanță cu Legea siguranței naționale și veți vedea acolo că numai Parchetul General dă mandat, nu dă autorizație, și nu orice procuror de la orice instanță poate să-mi dea mie asemenea autorizație sau mandat.

Deci, trebuie corelat cu celelalte legi, domnule președinte, nu vă supărați.

Domnul Marțian Dan:

Da sunt mai multe... Domnule Putin, vă rog să interveniți.

Domnul Emil-Livius-Nicolae Putin:

Regret că nu am fost înțeles nici de reprezentantul Ministerului Telecomunicațiilor, nici de comisie. S-ar putea să adoptăm un lucru foarte grav și anume o încălcare flagrantă a unui drept elementar, și anume dreptul la identitatea probei. Vă dați seama ce înseamnă ca orice procuror, de la orice procuratură locală să poată să emită, vorba colegului, să capete autorizație și nu să dea mandat, pentru a fi interceptată o convorbire telefonică.

Consider că trebuie să fie coroborate prevederile acestei legi cu prevederile legii speciale a siguranței naționale și mai ales cu cele ale Codului de procedură penală, care prevede limitele atribuțiilor unui procuror. Aceste mandate se pot da, potrivit celor două legi, doar de Parchetul General, pentru că acesta se presupune că are o viziune de ansamblu și, de asemenea, că are o capacitate de a distinge dacă poate să dea această măsură sau nu.

V-aș ruga să corelăm proiectul acesta de lege și să înserăm, așa cum este propunerea făcută, și anume să fie dat mandatul numai de către Parchetul General.

Domnul Marțian Dan:

Domnule deputat Tobă, vă mai mențineți amendamentul? Vă rog să poftiți.

Domnul Francisc Tobă:

Problema interceptărilor telefonice este reglementată în două legi: în Legea siguranței și în viitorul proiect de Lege al S.P.S.-ului. Facem vorbire la interceptări și acolo.

Formularea cu interceptarea în condițiile legii mi se pare acoperitoare, pentru că este foarte clar că nu are rost să detaliem aici în ce condiții se fac interceptările, pentru că sunt legi speciale care fac referire la acest procedeu.

Domnul Marțian Dan:

Domnule deputat Nestor Călin, vă rog.

Domnul Nestor Călin:

Sigur că nu este de dorit să ne contrazicem din motive subiective cu colegii de grup, dar când sunt argumente juridice e cu totul altceva.

Domnilor, textul, așa cum este propus de comisie și de inițiator, este bun. Codul de procedură penală - și eu pot să-l aduc în ședință - spune așa, că, cu autorizația procurorului, se permite interceptarea convorbirii; poate să fie procurorul de la Tecuci, de la Tulcea, nu se cere autorizarea Parchetului General. Ceea ce a spus colegul referitor la Legea siguranței naționale este o reglementare cu caracter special. Și atunci, când procurorul de la Curtea de Apel pornește urmărirea penală pentru infracțiuni privitoare la securitatea statului, atunci Parchetul General emite un mandat sau o autorizare specială, dar, cu caracter general, aceasta este prevederea din Codul de procedură penală - procurorul. Care procuror? Păi, trebuie să cunoaștem, și aceasta rog eu colegii să aibă în vedere, organizarea Parchetului. Dreptul de supraveghere superioară a legii îl are procurorul general, iar el dă acest drept tuturor procurorilor din subordine. Ori că stai de vorbă cu procurorul general ori cu un simplu procuror de la Tulcea sau de la Brăila, toți au aceleași drepturi și reprezintă supravegherea superioară a legii.

Domnilor colegi,

Eu zic să lăsăm, domnule președinte, textul de aici, pentru că așa cum a arătat și colegul de la P.U.N.R., se aplică și Legea siguranței naționale cu privire la atribuțiile Parchetului General, procurorului general, dar numai în mod special la acele infracțiuni împotriva securității statului. Pentru că nu putem, domnule președinte, este ceva imposibil, să-l încărcăm pe procurorul general să dea mii de autorizații... mai are timp să mai vină pe la Parlament, mai are timp de alte activități? Nu putem să-l lăsăm pe procurorul general să dea aceste autorizări la convorbiri telefonice, e problemă minoră. Dar gândiți-vă că sunt fel de fel de cetățeni care au impresia că sunt ascultați și ei vor face cereri nenumărate și stăruitoare la Parchetul General, chiar dacă procurorul general deleagă această atribuție a lui unor procurori adjuncți, tot este prea mult pentru Parchetul General.

Eu zic să lăsăm ceea ce este trecut în Codul de procedură penală și ceea ce avem în lege.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Domnul Putin, după care eu am să vă propun o anumită soluție de ieșire din această dispută.

Domnul Emil-Livius-Nicolae Putin:

Am impresia că distinsul meu coleg doar de dragul de-a face o polemică cu mine...

V-aș ruga să observați care sunt cauzele extreme, puse chiar și în acest text, în care poate să fie interceptată convorbirea: "...în scopul apărării naționale și apărării adevărului, în cauze penale cu consecințe deosebit de grave, aflate în curs de judecată sau în curs de urmărire penală". Deci, "deosebit de grave", or, la aceste cauze este firesc, fiindcă sunt cauze cu o frecvență mai rară, ca cel care este în drept să dea mandat să fie Parchetul General, respectiv un procuror din Parchetul General.

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

Eu propun următoarea ieșire din această dispută care, până la urmă va fi una a variațiilor pe aceeași temă. Să ne pronunțăm asupra alin.1, 3 și 4; în ceea ce privește alin.2 în privința căruia s-au făcut anumite propuneri de amendare, să dăm posibilitatea, în prima pauză, inițiatorului și autorilor de amendamente și comisiei să analizeze lucrurile, să vadă absolut toate corelările cu Legea siguranței naționale și după pauză să ne propună punctul de vedere la care s-a ajuns în urma unei aplecări speciale asupra părții finale a alin.2. Și rog, din acest punct de vedere, toți cei care au făcut propuneri, care vor să facă trimiteri la Legea siguranței naționale, la Codul de procedură penală și la alte documente, să participe la această discuție și vom asculta punctul de vedere care se va decanta în urma acestei analize.

Aceasta vă propun. Da?

Vă cer, în consecință, votul asupra alin.1, în redactarea pe care o conține proiectul de lege.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost adoptat textul alin.1.

Textul alin.3. De asemenea, se propune a fi îmbrățișată varianta din proiect. Nu au fost observații în legătură cu el.

Vă rog să vă pronunțați. Cine este pentru adoptarea alin.3, în redactarea respectivă? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat și textul alin.3.

Textul alin.4, de asemenea, varianta din proiect.

Cine este, vă rog, pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost adoptată și această propunere.

Rog comisia, împreună cu inițiatorul, să ia amendamentele colegilor noștri și să fie analizate. Îl rog și pe domnul deputat Ana să dea amendamentul domniei-sale și după pauză vom asculta punctul de vedere la care s-a ajuns.

În consecință, nu ne putem pronunța acum asupra art.4 în ansamblul său.

Trecem la examinarea art.5. Este alcătuit din trei alineate. În ce privește acest articol, comisia a îmbrățișat textul care figurează în proiectul de lege, așa cum l-a trimis inițiatorul.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în legătură cu art.5? Nu sunt doritori.

Am să va rog atunci să fiți de acord să trecem la a ne pronunța asupra fiecăruia dintre cele trei alineate și apoi asupra articolului.

Cine este pentru adoptarea alin.1? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat cu unanimitate de voturi.

Supun votului dumneavoastră alin.2, în redactarea din proiect.

Cine este, vă rog, pentru a-l aproba? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? O abținere.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat și alin.2.

Trecem la examinarea alin.3. Vi-l supun votului.

Cine este, vă rog, pentru aprobare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivA? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost adoptat textul alin.3.

Vă rog acum să vă pronunțați asupra art.5, în ansamblu.

Cine este pentru adoptarea lui? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? O abținere.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat textul art.5.

Trecem la discutarea art.6. În privința lui comisia ne propune, în Raport, o anumită precizare a textului privind introducerea unei sintagme. În rest, textul este identic cu cel pe care îl avem în proiectul de lege.

Dacă dorește cineva? Domnule Ciurtin, vă rog să poftiți la tribună.

Domnul Costică Ciurtin:

Domnule președinte,

O chestiune de formulare. Nu cred că am mai întâlnit într-un alt proiect de lege o asemenea formulare. Se spune așa la art.6: "Rețelele și serviciile de comunicații speciale destinate intereselor guvernamentale, ordinii publice, siguranței și apărării naționale se reglementează printr-o altă lege". Nu este formularea cea fericită. Putem să spunem "printr-o lege specială" atunci, dar nu "printr-o altă lege". Formularea aceasta este inadecvată.

Domnul Marțian Dan:

Putem să spunem "printr-o altă lege" sau "printr-o lege proprie".

Domnul Costică Ciurtin:

Sau "printr-o lege proprie", eventual.

Domnul Marțian Dan:

Este o chestiune pe care o ridică domnul deputat Ciurtin.

Dacă mai dorește cineva să intervină?

Domnul deputat Petre Naidin.

Domnul Petre Naidin:

Eu, în numele meu, cât și în numele colegilor din comisie, am considerat că este bine să eliminăm "prin altă lege" și să rămână "prin lege specială" și credem că și următorul alineat poate fi eliminat, pentru că această lege urmează exact după acest proiect de lege.

Domnul Marțian Dan:

Da, dar va fi un gol atunci în această privință. Bun, am reținut propunerea dumneavoastră.

Deci, domnul Naidin are propunerea ca partea finală a tezei întâi să se reglementeze "prin lege specială". Aceasta este prima propunere care vizează modificarea părții finale a părții a întâia. Și dânsul propune, dacă am înțele eu, eliminarea tezei a doua, deci tot ceea ce urmează "...până la adoptarea acesteia, rețelele și serviciile de telecomunicații cu destinația sus-menționată se vor reglementa prin protocoale încheiate între părțile interesate, prin autoritatea de reglementare". Aceasta propune dânsul să fie eliminat.

Dacă mai sunt alte observații? - Nu.

Rog acum punctul de vedere al comisiei, al inițiatorului în legătură cu propunerile de amendare formulate în legătură cu art.6.

Inițiatorul prima dată, da? Vă rog, domnule ministru, poftiți la tribună.

Domnul Ovidiu Ioan Muntean:

Propunem să fie "prin lege proprie". Rețelele și serviciile de telecomunicații destinate intereselor guvernamentale, prezenta lege nu se referă la acestea.

Domnul Marțian Dan:

Este clar.

Domnul Ovidiu Ioan Muntean:

Iar al doilea text, cred că este bine măcar în partea finală să-l susținem, pentru că urmează ...

Domnul Marțian Dan:

Vorbiți, vorbiți la microfon. Eu vă ascult, să știți, chiar dacă nu vorbiți cu fața la mine, nu-i o problemă, noi suntem aici câțiva, grosul colegilor, aula... și receptăm și noi împreună cu aula.

Domnul Ovidiu Ioan Muntean:

Da.

Al doilea text cred că trebuie menținut măcar în faza finală a legii, pentru că oricum cele două legi nu pot apare concomitent, chiar dacă sunt una după alta. Probabil că... după dezbaterile de aici, care pot să dureze, prezenta lege mai mult, cealaltă nu știm cât... și atunci apare un vid.

Domnul Marțian Dan:

Domnule deputat Naidin, vă rog să aveți în vedere faptul că acest articol reglementează o situație tranzitorie și funcționalitatea lui asta vizează.

Domnul deputat Francisc Tobă.

Domnul Francisc Tobă:

Această situație este reglementată la ora actuală printr-o hotărâre a C.S.A.T.-ului. Deci, știm foarte bine că prin Legea de organizare și funcționare a C.S.A.T.-ului dispozițiile sunt obligatorii în legătură cu problemele legate de singuranța națională. Aceste reglementări, la ora actuală, există, pe baza unei reglementări a Consiliului Superior de Apărare a Țării.

Deci, nu avem nici un vid și eliminarea mi se pare firească.

Domnul Marțian Dan:

Deci, sunteți pentru eliminarea tezei a doua, da?

Domnule Bivolaru, ați renunțat, da? Bun.

Domnule Olteanu, vă rog să poftiți la tribună.

Domnul Mihail Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor colegi,

O simplă observație. Personal, sunt de acord cu menținerea tezei doi în actualul articol, pentru că, într-adevăr, reglementăm prin lege această situație tranzitorie, dar eu propun reamplasarea art.6 la Capitolul "Dispoziții tranzitorii", pentru că obiectul lui se regăsește la acel capitol, deci nu în locul pe care îl avem în proiect, la pct.6.

Domnul Marțian Dan:

Da, am înțeles.

Dacă mai dorește cineva? Nu mai sunt alte intervenții.

Deci, am revenit la problemele noastre, așa lucrăm noi. Bine este atunci când se discută un anumit articol, o anumită taxă, anumite segmente de text să ne spunem părerile și după aceea ascultăm opinia inițiatorului dar, în fine, acestea sunt lucrurile care se petrec aici.

Deci, punctul de vedere care s-a conturat este acela ca la acest articol în ceea ce privește partea finală a tezei a întâia, să fie reglementată printr-o lege specială, propune domnul Naidin. Alții, mă rog, domnul Costică Ciurtin, printr-o lege proprie. Domnul deputat Tobă și domnul Naidin propun eliminarea tezei a doua. Domnul deputat Mihail Olteanu propune ca această problematică care este tratată în art.6 să fie trecută la capitolul referitor la dispoziții tranzitorii; nu-și găsește locul aici, în opinia dânsului.

Rog acum punctul de vedere al comisiei și al inițiatorului în legătură inclusiv cu această problemă, dacă prezervăm acest articol aici, în capitolul pe care îl analizăm, sau îl trecem în partea finală. Și dacă mai sunt de precizat anumite elemente referitoare la configurarea finală a acestui articol.

Comisia, vă rog. Domnul deputat Ioan Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

Stimați colegi,

Domnule președinte,

Când am introdus prima dată sintagma "servicii de telecomunicații speciale" ne-am gâdit la titlul noii legi. Într-adevăr este mai important ca acest "special" să se refere la lege și suntem de acord să se prindă sintagma "printr-o lege specială", nu "lege proprie", cum s-a propus de inițiator și în condițiile acestea, pentru acuratețea frazei, renunțăm la sintagma "telecomunicații speciale" introdusă, față de textul inițial și atunci rămânem pe textul Senatului, dar se finalizează primul alineat "...se reglementează printr-o lege specială. Și atunci, acolo, noi am stabilit deja care este titlul legii respective, nu mai are importanță.

La teza a doua, suntem de acord cu eliminarea respectivă, acum, în această situație, pentru că oricum această teză nu poate constitui o reglementare în fața unei instanțe, de exemplu, pentru că aceste protocoale, pe care le-am spus noi aici, de fapt, nici nu pot avea loc, având în vedere că și colegul Tobă a specificat clar că există deja reglementări din partea Consiliului Superior care au acoperit această zonă. Deci, deja intră în contradicție cu ce s-a stabilit prin Consiliul Superior, care nu sunt protocoale, iar noi impunem protocoale aici.

Deci, pentru ca să se clarifice situația, suntem de acord cu eliminarea.

În legătura cu sediul materiei nu am ascultat opinia comisiei. Rămâne aici, da? Așa rezultă din ceea ce ați prezentat dumneavoastră.

Rog inițiatorul, dacă mai are elemente în plus, inclusiv în ceea ce privește această soluție pe care o sugerează comisia.

Domnul Ovidiu Ioan Muntean (din banca guvernamentală):

Nu avem. Suntem de acord.

Domnul Marțian Dan:

Bun. Înțeleg, deci, că în privința sediului materiei art.6 acesta să fie aici, în segmentul acestui capitol pe care îl examinăm acum.

Doi. În ceea ce privește formularea lui, lucrurile să se prezinte astfel: Se suprimă, deci, de la teza întâi cuvântul "speciale", care este introdus în Raportul comisiei și în partea finală, textul să sune: "Se reglementează printr-o lege specială".

Iar în ceea ce privește teza a doua, comisia este de acord cu suprimarea ei, iar motivația care întemeiază această opțiune a comisiei ați ascultat-o, în legătură cu valoarea acestor protocoale și altele.

Înțeleg că și inițiatorul ar îmbrățișa această soluție. Da? - Bun.

Supun votului dumneavoastră, prima dată, propunerea de suprimare a cuvântului "speciale" - lucrăm, deci, pe textul comisiei - suprimăm cuvântul "speciale" de la rândul 2.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobată această propunere.

În partea finală a tezei întâi "se reglementează..." suprimăm "printr-o altă lege" și adoptăm "printr-o lege specială".

Supun votului dumneavoastră această propunere de amendare a părții finale a tezei întâi.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost aprobată această amendare a părții finale a tezeia întâi.

În legătură cu teza a doua comisia și inițiatorul sunt de acord ca ea să fie suprimată.

Vă supun votului această propunere.

Cine este, vă rog, pentru? Mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? O abținere.

Cu majoritate de voturi s-a aprobat suprimarea tezei a doua din cuprinsul art.6.

Vă supun acum votului art.6, așa cum rezultă în urma însușirii câtorva amendamente de către Cameră.

Cine este, vă rog, pentru adoptarea lui? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost adoptat și textul art.6.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 25 mai 2019, 6:22
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro