Plen
Ședința Camerei Deputaților din 16 mai 1996
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1996 > 16-05-1996 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 16 mai 1996

3. Continuarea dezbaterilor asupra propunerii legislative privind organizarea și funcționarea Serviciului de Telecomunicații Speciale.

Domnul Marțian Dan:

................................................

Cu aceasta, noi putem trece la examinarea, în continuare, a proiectului de Lege privind organizarea și funcționarea Serviciului de Telecomunicații Speciale și sper că dumneavoastră îmi reamintiți faptul că în cursul zilei de marți am retrimis la comisia care a analizat în fond art. 7, pentru ca în urma unei examinări suplimentare, în funcție de o seamă de opinii, puncte de vedere, sugestii care au fost formulate în legătură cu acest articol, să vadă modul în care el trebuie să fie cât mai corespunzător redactat, cu participarea evidentă a inițiatorilor.

Avem un punct de vedere pe care comisia l-a materializat într-un raport suplimentar și v-aș propune să fiți de acord să revenim la discutarea art. 7 și în acest sens să rog pe domnul Bivolaru să ne prezinte opinia și soluțiile pe care ni le sugerează comisia care a analizat în fond proiectul de lege pe care îl discutăm.

Aveți cuvântul, domnule Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În ședința trecută, la art. 7 s-au ridicat o serie de obiecțiuni și s-au solicitat o serie de explicații în legătură cu modul cum se realizează numirea conducerii Serviciului de Telecomunicații Speciale. O primă observație. O altă observație s-a ridicat în legătură cu modul cum acest Serviciu de Telecomunicații Speciale trebuie sau nu trebuie să realizeze o raportare permanentă cu cele două comisii de specialitate ale Parlamentului și în ce măsură aceste comisii trebuie să se implice sau să nu se implice direct în numirea acestui director.

Analizându-se în cadrul comisiei toate aceste obiecțiuni, s-a ajuns la o formulă mai simplificată, de comun acord și cu inițiatorul, în legătură cu aceste obiective pe care ni le-am propus. În consecință, art. 7 va conține în continuare tot 4 alineate, dar fiecare alineat are un text puțin deosebit față de textul inițial.

La textul alin. 1: "Conducerea Serviciu de Telecomunicații Speciale este asigurată de un director cu rang de secretar de stat, numit de Consiliul Suprem de Apărare a Țării". Aceasta este propunerea pe care v-o înaintează comisia, repet, de comun acord cu inițiatorul.

Al doilea alineat: "Directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale răspunde în fața Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru activitatea pe care o desfășoară și îi prezintă acestuia rapoarte anuale".

Prima teză, că răspunde în fața consiliului, este consecința a ceea ce am votat anterior, că acest serviciu de telecomunicații speciale este parte integrantă, intră în sistemul de apărare națională și este coordonată și organizată activitatea de C.S.A.T., iar a doua teză, cui prezintă aceste rapoarte, am mers pe această variantă ca rapoartele, cel puțin anuale, să fie prezentate C.S.A.T.-ului, deoarece și C.S.A.T.-ul, conform legilor în vigoare, trebuie să prezinte raport, la rândul lui, Parlamentului.

Deci este firesc ca în această înlănțuire organică să existe această succesiune de subordonare, ca să spunem așa, în ce privește raportarea privind activitatea depusă.

Alin. 3 rămâne nemodificat, s-a convenit că nu trebuie să sufere modificări.

Alin. 4: "Primul adjunct și adjuncții serviciului respectiv au rang de subsecretari de stat și aceștia se numesc de consiliul..." sau "de către" - aici o să facem o modificare - "de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării, la propunerea directorului Serviciului de Telecomunicații Speciale".

Deci lăsăm în această zonă acest mod de lucru, renunțând la ideea care fusese introdusă prima dată în propunerile comisiei, și anume că aceștia vor fi numiți cu avizul celor două comisii ale Parlamentului. Este firesc că dacă directorul respectiv, la alin. 1, va fi numit de C.S.A.T. și adjuncții acestuia să fie numiți tot de către C.S.A.T. și am introdus, "la propunerea acestui director", ca să existe și o legătură între responsabilitatea ulterioară după aceea a acestui director, vizând modul cum îi va conduce și cum va coopera cu acești prim adjuncți și adjuncții respectivi.

Acestea sunt propunerile care s-au făcut la art. 7.

Alineatele 5 și 6 rămân nemodificate în propunerea comisiei respective, deci nu mai revenim asupra lor.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc.

Ați ascultat opinia. Am înțeles că și inițiatorii au agreat aceste soluții și atunci am să vă rog să ne pronunțăm prima dată asupra alin. 1, pe care îl recitesc: "Conducerea Serviciului de Telecomunicații Speciale este asigurată de un director, cu rang de secretar de stat, numit de Consiliul Suprem de Apărare a Țării".

Domnul Mihail Nică.

Domnul Mihail Nică:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt de acord întru totul cu prima parte a acestui prim alineat, însă, în clipa de față, pe plan mondial există această practică, ca numirea conducătorilor unor instituții de o anumită factură specială, a insituțiilor de tip militar să obțină și o aprobare din partea societății civile. Cred că păstrarea părții a doua a acestui prim alineat constituie unul dintre mijloacele prin care societatea civilă poate să controleze o instituție militară.

Dacă nu se dorește termenul de "aviz", să introducem o altă sintagmă acolo, de exemplu, "o oaudiere a acestuia". Mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Domnule Nestor Călin, doreați să interveniți? Aceeași propunere.

Are cuvântul domnul Călin Nestor.

Domnul Nestor Călin:

Propunerea noastră se motivează și cu ceea ce cuprinde Constituția. Toți membrii Guvernului sunt audiați la comisii și fiindcă Guvernul este, totuși, cu înștiințarea Parlamentului, intră în atribuțiile lui, este firesc ca și un subsecretar de stat să fie audiat, cel puțin audiat. Vă mulțumesc. Este art. 48 din regulament care prevede aceasta și este Constituția.

Domnul Marțian Dan:

Domnul deputat Șerban Rădulescu-Zoner.

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Mulțumesc, domnule președinte.

Cu variantele acestea ale comisiei, pur și simplu se sustrage orice fel de control parlamentar asupra comunicațiilor speciale, asupra acestei direcții, acestei instituții.

Eu stau să mă gândesc, nu-i așa, serviciile de informații, deocamdată S.R.I.-ul, s-a votat și celălalt privind Serviciul de Informații Externe, cât de cât există un control parlamentar, mă rog, apreciați dumneavoastră la care nivel; la nivelul comisiei, la nivelul plenului, dar chiar așa...

Ca atare, nu știu dacă este audiere sau dacă nu este preferabil, în loc de "audiere", "cu avizul comisiei pentru apărare". Pentru că avizul, evident implică o prealabilă audiere. Și ambasadorii sunt audiați, se dă un aviz... mă rog, conform prevederilor care sunt în momentul de față valabile, acest aviz până la urmă nu este obligatoriu, președintele poate să treacă peste aviz. De cele mai multe ori, președintele ține seama de acest aviz, alteori, în cazuri rare, nu a ținut seama, dar chiar să nu existe nici un fel de control parlamentar, după mine este, hai să-i spun, exagerat, ca să nu spun altfel.

Deci, eu propun: "cu avizul" care presupune o audiere, pentru că dacă punem numai "audiere", ce înseamnă? Nimic.

Comisia pentru apărare îți dă un aviz favorabil sau împotrivă și președintele sau Consiliul pentru Apărare nu are decât să decidă în funcție de acest aviz. Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

A fost domnul Ciurtin, după aceea domnul Vasile Stan.

Vă rog să poftiți, domnule Ciurtin.

Domnul Costică Ciurtin:

Mulțumesc, domnule președinte, putem discuta și la alin. 2 sau numai la alin. 1?

Domnul Marțian Dan:

Domnule Ciurtin, putem asculta observații la toate alineatele, așa că, dacă aveți de formulat anumite propuneri, sugestii în legătură cu alte alineate decât 1, puteți să le faceți.

Domnul Costică Ciurtin:

Alin. 2.

Domnule președinte,

Eu revin la ceea ce am afirmat încă de două ori. Deci: "Directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale răspunde în fața Consiliul Suprem de Apărare a Țării pentru activitatea pe care o desfășoară și îi prezintă aceste rapoarte anuale".

Motivația pe care comisia o propune este: Constituția, art. 62 și Legea nr. 39.

Acum, eu revin și mai motivez încă o dată: în cazul acesta, dacă nu este prevăzut expres aici că acesta dă rapoarte și Parlamentului, rămânem în situația neplăcută de 4 ani de zile când Consiliul Superior de Apărare a Țării nu a prezentat nici un raport Parlamentului României.

Deci, nu știu. Aceasta înseamnă că se eludează legea fundamentală a țării. Dacă noi nu respectăm legea fundamentală, atunci ce vom respecta din această lege care este supusă prevederilor constituționale și art. 62.

De aceea, eu îmi permit, domnule președinte, să insist pentru a treia oară și să formulez cam în felul acesta art. 7 alin. 2: "Directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale răspunde în fața Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru activitatea pe care o desfășoară, prezentându-i anual rapoarte, iar acesta Parlamentului României". Nu se poate altfel, pentru că observăm, toată lumea observă că legea este eludată categoric. Dacă lăsăm să facem motivația pe coloana a treia, că este în conformitate cu Constituția, dar nimeni nu respectă nici această Constituție si atunci trebuie să prevedem aici că acest Serviciu de Telecomunicații Speciale este obligat să prezinte rapoarte Parlamentului țării. Altfel se scapă, printr-o, să zic eu, o trișare a articolelor de lege, se scapă tocmai esențialul, controlul Parlamentului asupra acestor servicii.

Domnul Marțian Dan:

Domnule deputat, vreau să dau o explicație în legătură cu afirmația dumneavoastră. Consiliul Suprem de Apărare a Țării a depus rapoarte.

Domnul Costică Ciurtin (din sală):

Nu s-au discutat niciodată!

Domnul Marțian Dan:

Nu s-au discutat pentru că nu sunt rapoartele comisiei, dar Consiliul Suprem de Apărare a Țării și-a îndeplinit obligația constituțională și legală. Că nu s-a mers mai departe, aceasta trebuie să vedem ce se întâmplă în grădina noastră.

Domnul Costică Ciurtin:

Trebuie văzut, domnule președinte,

Dar gândiți-vă că dăm spre control aceleași comisii care nu și-au îndeplinit activitatea timp de 4 ani de zile. Deci, tot comisia de apărare trebuia să prezinte raportul asupra activității Consiliului Superior. Nu ne-au prezentat. Nu o să ne prezinte nici de aici înainte și atunci ce facem? Măcar să specificăm în această lege acest conținut, măcar formal dacă el nu este real și de fond.

Domnul Marțian Dan:

Sunt mai multe lucruri. Nici doctrina de apărare nu este prezentată, deși a fost înaintată. Sigur, se poate discuta...

Domnul Costică Ciurtin:

Doctrina de apărare, domnule președinte, stă la noi de 3 ani de zile.

Domnul Marțian Dan:

Sigur că da și trebuie să vedem cum organizăm activitatea noastră.

Domnul deputat Stan.

Domnul Vasile Stan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

De la bun început îmi exprim adeziunea față de varianta comisiei. Nu are nici un rost să îngreunăm această procedură de numire a unui director de serviciu special, având în vedere că avem o grămadă de exemple când Parlamentul trebuie să audieze rapoarte de la diferite instituții și în acești patru ani nu prea țin eu minte să fi făcut acest lucru.

Audiovizualul trebuie să prezinte rapoarte. Nu am analizat niciodată. Fondul Proprietății de Stat trebuie să prezinte rapoarte, de asemenea, Fondul Proprietății Private, de asemenea.

Deci nu are nici un rost să îngreunăm. Trebuie sa votăm varianta comisiei care este simplă și care rezolvă toate problemele.

Domnul Marțian Dan:

Eu vă propun acum să revenim la alin. 1. Evident că reținem și problema care a fost ridicată de către domnul deputat Ciurtin Costică, vom vedea însă când examinăm alin. 2. Deocamdată vă propun să încercăm să lămurim lucrurile în legătură cu alin. 1. Iar în legătură cu alin. 1 eu am înțeles din luările de cuvânt a doi colegi că propun amendarea textului.

Domnul deputat Mihail Nică propunea să adăugăm un text în care să se precizeze că "această numire se face după audiere de către Comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională", dacă am reținut eu exact.

Deci, textul ar suna astfel: "Conducerea Serviciului de Telecomunicații Speciale este asigurată de un director cu rang de secretar de stat, numit de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, după audierea candidatului de către Comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale Parlamentului". Da? Așa propune dânsul.

Domnul deputat Șerban Rădulescu-Zoner propune tot în partea finală să intervenim, cu precizarea: "cu avizul Comisiilor pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale Parlamentului". Acestea sunt cele două propuneri care au fost formulate în legătură cu alin. 1.

Și eu am să rog acum opinia inițiatorului și a comisiei, pe marginea celor două sugestii de amendare a textului care au fost prezentate aici.

Domnul Francisc Tobă are cuvântul.

Domnul Francisc Tobă:

Domnule președinte,

Onorați colegi,

Cred că această problemă o putem rezolva global, dacă ținem seama că la ora actuală Legea de organizare și funcționare a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, care datează din 1990, nu este de actualitate.

Domnule președinte,

Eu propun ca avizul comisiilor de specialitate, respectiv al Comisiilor de apărare, ordine și siguranță națională, să o prevedem inclusă în noua Lege de organizare și funcționare a Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Vă rog să nu uitați că este vorba de niște structuri militare în care numirile se fac într-o anumită modalitate. La ora actuală intrăm în conflict cu Legea nr. 39/1990, vechea lege sau actuala încă legea C.S.A.T.-ului, care nu prevede avizul parlamentar și vom ajunge în conflict cu Consiliul Suprem de Apărare a Țării care până acum a făcut numirile fără să ceară acest aviz. Problema o putem rezolva global dacă în noua lege de organizare și funcționare a Consiliul Suprem de Apărare a Țării impunem ca acest Consiliu Suprem de Apărare a Țării să solicite Parlamentului avizele necesare când face aceste numiri. Și cred că atunci am putea rezolva problema globală.

Eu opinez pentru menținerea textului, în forma în care am discutat-o marți, imediat după ședință. Mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Comisia? Domnul deputat Ioan Bivolaru are cuvântul,din partea acestei comisii.

Domnul Ioan Bivolaru:

În legătură cu alin. 1, domnul deputat Călin Nestor solicită audierea respectivă pe comisie, mergându-se pe aceeași formulă ca și în cazul miniștrilor. Acest director are rang de secretar de stat. Noi nu audiem la nici o comisie acest secretar de stat. În consecință, nu putem să introducem o astfel de prevedere pe susținerea pe care a făcut-o domnul Călin Nestor. Cel puțin acesta nu este un argument.

În ceea ce privește solicitarea domnului deputat Zoner, ca să se dea acest aviz de către comisii, în Legea nr. 39 privind înființarea și organizarea C.S.A.T.-ului, noi considerăm că acest Consiliul Suprem de Apărare a Țării, în componența lui, este suficient de autorizat ca să poată numi la acest nivel un director al unui serviciu de telecomunicații speciale, cu atât mai mult cu cât, în general, aceste telecomunicații speciale se ocupă de structura respectivă, pe domneiu, a aparatului administrației de stat, fiind principalul obiectiv de activitate.

În consecință, componența consiliului, aceea a prezenței acolo a președintelui României, a primului ministru, a ministrului de stat cu activitatea industrială, a ministrului apărării, ministrului afacerilor interne, ministrului afacerilor externe și încă alți câțiva șefi, șeful Departamentului de analiză politică a președinției, directorul Serviciului Român de Informații, secretarul de stat al Marelui Stat Major și directorul de la S.I.E., considerăm că este o componență suficient de autorizată pentru a realiza în această direcție o numire a unui director pe un astfel de serviciu de telecomunicații speciale, care ar fi bine, totuși, să ne gândim și să o ridicăm pe un postament mult mai sus decât este în realitate.

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor,

Ați ascultat diferite opinii.

Eu, prima dată, conform Regulamentului, supun votului dumneavoastră textul propus de comisie. L-am citit, l-a citit și domnul deputat Bivolaru. Sigur că dacă este nevoie îl mai pot citi, nu este asta o problemă.

Supun votului dumneavoastră alin.1 al art.7, în în redactarea propusă de comisie prin raportul suplimentar.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Cine este, vă rog, împotrivă? 8 voturi împotrivă.

Abțineri, vă rog? Două abțineri .

Cu majoritate de voturi, a fost aprobat textul propus de către comisie prin raportul suplimentar.

Rog acum punctul de vedere al inițiatorului și al comisiei sesizate în fond la formularea domnului deputat Costică Ciurtin. Deci: "Directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale răspunde în fața Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru activitatea pe care o desfășoară și dă aceste rapoarte anuale, precum și Parlamentului țării". În orice caz, vreau să precizați textul și să lucrăm în conformitate cu Regulamentul. Cine are de făcut amendamente, să le dea formă scrisă.

Domnul Costică Ciurtin:

Da. Deci, am spus: "Directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale răspunde în fața Consiliului Suprem de Apărare a Țării, iar acesta prezintă anual rapoarte Parlamentului României". Acesta este textul.

Domnul Francisc Tobă:

"Acesta", fiind cine? CSAT-ul sau directorul?

Domnul Costică Ciurtin:

Domnule, acum profit că sunt aici și nu mai vin la tribună. Haideți să luăm câteva exemple, privind tot prin legi organice și prin Constituție, de exemplu, Consiliul acesta al Audiovizualului: țineți minte că domnul Titus Raveica a venit aici, normal trebuia ca și comisia de specialitate să analizeze activitatea acestuia, a venit și și-a bătut joc de noi într-un hal fără hal. A nesocotit Parlamentul și a făcut mai multă mascaradă decât trebuia ca să fie făcută analiză asupra acestui segment, acestei instituții.

Vă spun încă o dată: spuneți-mi când FPS-ul a prezentat un raport dezbătut în Parlament? Când FPP-ul a prezentat un asemenea raport? Ori suntem organ suprem al țării, ori, atunci, suntem la cheremul tuturor și suntem conduși de unul și de altul. Ori ne îndeplinim atribuțiunile înscrise prin lege - și atunci mergem pe această ideii, dacă nu, atunci, să facă cine ce ar vrea .... o comisie .... De exemplu, Comisia pentru apărare este mult mai puternică în cazul acesta, decât este Parlamentul țării. N-aveți decât să votați așa cum credeți dumneavoastră de cuviință. Pentru că vă repet încă o dată: dacă timp de 4 ani de zile acest Consiliu Suprem de Apărare a Țării nu a prezentat nimic în fața noastră, asta înseamnă că este o neglijare totală a Parlamentului. Și nu vorbesc mai mult. Vă rog să-mi permiteți acum să divaghez puțin: dacă inclusiv de la o instituție a țării se atacă Parlamentul și se dorește crearea unui nou MAN, atunci nu avem decât să mergem pe ideea aceasta. Peste tot, Președinția țării, inclusiv președintele, atacă, cu orice ocazie, Parlamentul. Și atunci, poftim, noi nu putem, ca președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării să-i cerem rapoarte anuale în fața Parlamentului României!. Și cu asta am terminat.

Domnul Francisc Tobă:

Eu nu aș vrea să-l contrazic în totalitate, dar la Comisia pentru apărare a Camerei Deputaților există depuse rapoartele anuale ale CSAT-ului. De ce acestea n-au fost dezbătute și nu au ajuns în plen, cred că președintele Comisiei pentru apărare poate fi întrebat. De fapt, în Comisia pentru apărare suntem reprezentați din toate partidele. Deci, dacă e să ne asumăm responsabilitatea, s-o facem în conformitate cu realitatea.

Amendamentul propus de dumneavoastră, de fapt, reiterează prevederea constituțională , motiv pentru care îl considerăm superfluu.

Deci, dacă prin art.8 din Legea nr.39/1990 a CSAT-ului există obligativitatea ca acesta să prezinte rapoarte anuale, considerăm că formularea art.7, alin.2, este cuprinzătoare și noi nu putem să-i dăm sarcini CSAT-ului să vină să ne prezinte, când Constituția și legea prevăd foarte clar că are obligația aceasta. Să mai vin prin încă o lege să-i dau această sarcină... O consider cuprinzătoare formularea la alin.2.

Domnul Marțian Dan:

Domnul deputat Dejeu are cuvântul acum.

Domnul Gavril Dejeu:

Domnule președinte,

Nu aș fi cerut cuvântul, dacă nu s-ar fi pus în discuție o chestiune de principiu.

Constituția este legea fundamentală a țării. Există în sistemul nostru un sistem legislativ, care dezvoltă principiile constituționale, iar atunci când este vorba despre precizările care trebuie făcute în cadrul diferitelor legi care compun sistemul nostru legislativ, nu putem să facem trimitere la dispozițiile constituționale. Fiecare lege pe care o integrăm în sistemul nostru legislativ trebuie să cuprindă principiile constituționale, dar atunci când noi o edităm, o structurăm, trebuie să prevedem în cuprinsul ei mecanisme care să pună în valoare principiile Constituției.

Am făcut această precizare vizavi de ceea ce a spus distinsul nostru coleg Tobă, că dacă Constituția prevede o anumită obligație, să spunem, legile nu trebuie s-o mai prevadă. Nu! Legile trebuie să concretizeze în amănunt și în concret, în specific, la fiecare în parte, principiile și dispozițiile constituționale. Încât, dacă este vorba despre cererea pusă în discuție de către colegul Ciurtin, nu ne putem, acum, când discutăm această Lege a serviciilor speciale, nu ne putem adăposti numai la o prevedere constituțională , ci trebuie, într-adevăr, să includem aici, dacă este vorba ca Parlamentul să supervizeze în mod real activitatea acestor servicii speciale de comunicații, prin forumul acesta care este Consiliul Suprem de Apărare a Țării, trebuie într-adevăr, să prevadă și mecanismele de control. Iar unul dintre ele este darea de seamă pe care trebuie s-o facă în fața Parlamentului. Acestea trebuie prevăzute în lege.

Domnul Marțian Dan:

Domnul Nestor Călin.

Domnul Nestor Călin:

Domnilor colegi,

Sigur că problema controlului parlamentar a convins pe toți și chiar aș dori să arăt că ieri, întâlnindu-ne cu reprezentanți ai NATO și ai Congresului American la Comisia pentru apărare, am luat - membrii Comisiei pentru apărare - cunoștință că legislația Americii este în primul rând o legislație de control a Parlamentului, a societății civile, a Congresului și a Camerei Reprezentanților asupra armatei, asupra instituțiilor militare. Și unul dintre criteriile pentru primirea în NATO, în organismele europene, este și controlul civil asupra organismelor militare.

Dar văd că același lucru îl vrea și domnul deputat Ciurtin și-l vrea și domnul deputat Tobă. Să vedem, însă, ce prevede Constituția. Art.118: "Consiliul Suprem de Apărare a Țării- și Legea nr.39- organizează și coordonează unitar...." Dacă coordonează unitar, să știți că nu e bine să vină fiecare cu un raport aici. Trebuie să facă raport numai cine a spus domnul Tobă - CSAT-il. În asta constă conducerea și coordonarea unitară: să nu facă fiecare ce vrea.

Și atunci, dați-mi voie să citesc tot textul și să fim de acord, totuși, cu ce ne-a spus domnul Tobă: "Consiliul Suprem de Apărare a Țării organizează și coordonează unitar activitățile- deci nu numai una - care privesc apărarea țării și siguranța națională".

Eu cred că este suficient raportul CSAT-ului.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan: (de la tribună)

Doamnelor și domnilor deputați,

Eu vreau să spun câteva lucruri în legătură cu această chestiune, pentru că am impresia că trebuie să medităm împreună asupra modului în care concepem anumite lucruri, inclusiv în ceea ce privește competențele care revin Parlamentului și, evident, raporturile dintre Parlament și diferitele instituții ale statului.

Aici s-a spus că trebuie exercitat controlul civil asupra sistemului de apărare, cu repercursiuni și asupra problemei pe care o discutăm. Eu cred că aserțiunea, ca atare, la nivel de principiu și la nivel de practică, este absolut justă și cred că noi trebuie s-o acceptăm ca atare.

Dar vreau să vă reamintesc că la art.62, lit.f) din Constituție, unde sunt stipulate anumite competențe ale plenului celor două Camere reunite, avem următorul text: "Examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Apărare a Țării și ale Curții de Conturi". Deci, din acest punct de vedere, este stipulată o reglementare constituțională care dă posibilitate acestui control. Când Consiliul Suprem de Apărare a Țării prezintă raportul anual în fața Parlamentului și Parlamentul trebuie să se raporteze cu toată responsabilitatea față de obligațiile pe care le are, în exercitarea acestei prerogative constituționale, trebuie să figureze elemente cu privire la activitatea Serviciului de Telecomunicații Speciale. Să spunem că raportul va fi nemulțumitor. N-are decât domnul Ciurtin și alții să ia cuvântul, să-și spună părerea, să ceară explicații celor care conduc Consiliul Suprem de Apărare a Țării. Sper că la discutarea acestor rapoarte ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării va fi prezent și ministrul apărării naționale, și ministrul de interne, și directorul SRI, va fi prezent și șeful Statului Major; dacă va fi nevoie, pot să fie prezenți și comandanții marilor armate - dacă va fi nevoie. Deci, din acest punct de vedere, există posibilitate de discuție, de expresie, de critică, de evaluare în cadrul Parlamentului României. Dar ăsta este un lucru absolut permisibil în vitutea acestei prevederi constituționale.

Eu cred că lucrurile sunt cât se poate de limpezi din acest punct de vedere. Avem cadru, dar noi vrem să adăugăm noi și noi rapoarte în Parlament. Și la ce ajungem? Ajungem la situațiile acestea că rapoartele privind activitatea desfăsurată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării sunt prezentate de mai mult timp și noi nu reușim, comisiile nu reușesc să finalizeze și să punem în discuție.

În mod similar, avem atribuții în ceea ce privește alte instituții. Chiar articolul sau textul de la lit.f) se referă la rapoartele Curții de Conturi, se referă la execuțiile bugetare, se referă la anumite relații dintre Parlament, Consiliul Național al Audiovizualului, relația dintre Parlament și Fondul Proprietății de Stat, relația dintre Parlament și Banca Națională și alte chestiuni.

Mie mi se pare că avem o anumită tendință, anumite instituții care sunt specificate și prin Constituție vrem să devină un fel de instituții de tip figurativ și totul să facă Parlamentul. Nu se poate, domnilor! Este o relație între puterea legislativă și puterea executivă, sunt competențe ale Parlamentului de tragere la răspundere a diferitelor verigi și instanțe ale puterii executive și haideți să ni le asumăm în mod corespunzător. Eu nu cred că, din acest punct de vedere, avem de câștigat dacă vom cere să prezinte un raport anual și Consiliul Suprem de Apărare a Țării, aici, în afară de aceasta, să avem și un raport al Consiliului Suprem de Apărare a Țării cu privire la celelalte laturi și, probabil, când vom ajunge la alte servicii, în mod similar, avem prin lege un raport al directorului Serviciului Român de Informații, date fiind implicațiile lui, date fiind atingerile pe care le poate aduce drepturilor și libertăților cetățenilor, date fiind anumite probleme care au tangență cu aspectele relative la siguranța națională și cu privire la alte chestiuni. Dar ne găsim în fața unui serviciu eminamente tehnic, domnilor! Absolut tehnic. Și, din acest punct de vedere, eu zic să cântărim foarte serios lucrurile. În paranteză fie spus, a fost zilele acestea aici, la noi, în vizită, Președintele Poloniei. A vorbit în fața plenului reunit al celor două Camere. Am discutat cu șefa Cancelariei Președintelui, într-o împrejurare. Și, la un moment dat, s-a interesat care este structura diferitelor compartimente din Președinția României. Și evident că lucrurile au ajuns în coordonatele unei discuții de tip comparativ, care sunt structurile prin care-și exercită Președintele României și Președintele Poloniei atribuțiile, competența. Și la o întrebare pe care un coleg care era la acea discuție, cum exercită atribuțiile legate de funcția de a conduce armata și în general sistemul de apărare, a spus că în cadrul Președinției nu există nici un fel de compartiment în Polonia pe această chestiune. Și explicația a fost că, în cadrul reglementărilor constituționale din Polonia, președintele numește direct el, nu SIM-ul, nu Parlamentul, în întregul lui, trei miniștri: ministrul apărării naționale, ministrul de interne și ministrul de externe. Și lucrează direct cu ei.

Sigur că este o chestiune în privința căreia noi putem să discutăm. Dar eu cred - și revin cu asta - că, din moment ce este subordonat acest serviciu Consiliului Suprem de Apărare a Țării, iar Consiliul Suprem de Apărare a Țării are, în virtutea prevederilor constituționale, obligația de a raporta anual, de a prezenta un raport asupra activității sale anuale, acolo își vor găsi tratarea, în mod corespunzător, și aceste lucruri și n-are decât critica parlamentară, activismul parlamentar să se manifeste în toată splendoarea și vigoarea lui cu prilejul discutării acestor chestiuni. Dar nu să instituim o listă nesfârșită de rapoarte și alte chestiuni exclusiv către Parlament, în care, iată, suntem într-o stare de a nu ne descurca, de a nu le examina la timp și de a amâna lucrurile. Eu cred că este o treabă foarte serioasă, dacă vrem într-adevăr, să rezolvăm două lucruri. Să ne menținem în coordonatele unor rapoarte firești între Legislativ și Executiv și, dacă vrem, într-adevăr, să ne asumăm cu responsabilitate, nu doar pe hârtie, anumite îndatoriri care ne revin, să le ducem, într-adevăr, la îndeplinire. Este motivul pentru care mie mi se pare că, din acest punct de vedere, felul în care s-a ajuns la formularea alin.2 pe care-l discutăm din acest articol, este corespunzător. (Ocupă loc în prezidiu)

Dacă mai sunt ....? Domnule Bivolaru, vă rog.

Domnul Ioan Bivolaru:

Pentru a definitiva această discuție, comisia ține să scoată în evidență că la art.8 din Legea CSAT-ului se stipulează cu suficientă claritate că acest Consiliu Suprem prezintă anual în fața Parlamentului o dare de seamă asupra activității desfășurate, prin unul dintre membrii săi, și, la cererea Parlamentului, informări ori de câte ori situația o impune. Deci, această reglementare privind implicarea Parlamentului în activitatea CSAT-ului și a celorlalte instituții pe care le coordonează este foarte bine stipulată prin lege și nu mai are rost să o prindem într-o altă lege, pentru a o puncta o dată în plus, alături de Constituție, alături de Legea nr.39. Acum, să venim și cu Legea aceasta a Telecomunicațiilor, ca să repetăm din nou o problemă care ne frământă, într-adevăr, foarte mult pe toți și care problemă, de fapt, se cantonează în Parlament, și anume s-a văzut foarte clar că aceste rapoarte sunt făcute cu responsabilitatea respectivă, deci Constituția este respectată, din acest punct de vedere.

Considerăm că atacul domnului Ciurtin la instituția Președinției nu a fost deloc nici argumentată și nici, aș putea să spun elegantă, vizând această lipsă de argument. În consecință, avem această problemă cantonată în instituția Parlamentului și nu e nevoie să reglăm acum conturile în interior prin Legea Telecomunicațiilor. Avem Regulamentul nostru de organizare și funcționare al celor două Camere și, în consecință, dacă avem ceva de modificat acolo, să modificăm în această zonă.

Deci, comisia merge mai departe, să vă propună să acceptați textul așa cum este.

Domnul Marțian Dan:

Domnul deputat Vasile Șuta dorește să intervină. Aveți cuvântul, domnule deputat Șuta.

Domnul Vasile Șuta:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Domnul Ciurtin n-a atacat instituția Președinției. Domnul Ciurtin a ridicat o problemă deosebit de importantă privind dările de seamă pe care trebuie să le prezinte Consiliul Suprem de Apărare a Țării în fața Parlamentului. Și vreau să lămuresc o problemă sau să vă informez în legătură cu activitatea Comisiei de apărare, privind rapoartele Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Să știți că începând cu ‘92, Consiliul Suprem de Apărare a Țării prezintă anual sau trimite anual rapoarte de activitate Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională de la cele două Camere. Rapoartele acestea sau dările de seamă se discută în comisii reunite - comisia de la Camera Deputaților și comisia de la Senat.

Să știți că am făcut primele două rapoarte la darea de seamă trimisă de Consiliul Suprem de Apărare a Țării pe 1992 și la cea trimisă pe 1993. E un raport comun pe cei doi ani. Că nu s-a discutat în Parlament, asta este o altă problemă.

Vreau să vă informez că s-a făcut trimitere și la doctrina de apărare. Comisia de apărare de la Senat și de la Camera Deputaților a făcut raport și la un proiect de doctrină de apărare, care a rămas undeva suspendat, nediscutat mai departe, în Camerele reunite.

Deci, să nu aruncăm toată vina pe o comisie sau alta, ci să vedem lucrurile așa cum sunt.

Sunt de acord cu precizarea făcută de domnul deputat Bivolaru, în legătură cu alin.2. Într-adevăr, Consiliul Suprem de Apărare a Țării prezintă dări de seamă și în cadrul dării de seamă a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, fără îndoială că este cuprinsă și activitatea Serviciului de Telecomunicații Speciale. Și nu numai a dânșilor. Există Unitatea Militară nr.0215, care tot aici se analizează, fără ca această unitate să trimită rapoarte Parlamentului. Consiliul Suprem de Apărare a Țării discută și analizează toate organismele militare și în darea de seamă pe care o trimite Parlamentului sau a comisiilor de apărare, aceste organisme militare sunt analizate și au fost și până acum analizate.

Domnul Marțian Dan:

Poftiți. Domnul deputat Toader Constantinescu urmează la cuvânt.

Domnul Toader Constantinescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Eu am să propun eliminarea acestui text, pentru faptul că această instituție este neconstituțională, deocamdată. Nu are lege de funcționare. Nu știm cu ce se ocupă și cui folosește. Care sunt atribuțiunile acestui Serviciu de Telecomunicații Speciale? Nimeni nu știe. Deci directorul acestei formațiuni de muncă și câțiva de pe undeva, de pe la nu știu ce nivel statal. În rest, nimeni nu știe nimic. Populația este obligată să știe. Pentru aceasta trebuie să fie lege. Poporul ăsta plătește niște bani pentru susținerea acestor organisme, pe bază de lege, și nu fără lege.

Deci, de aceea propun eliminarea acestui articol.

Domnul Marțian Dan:

Domnule Constantinescu, nu vreau să intru eu acum în polemică cu dumneavoastră, dar avem art.10, pe care l-am discutat și l-am aprobat marți. Zice așa: "Serviciul de Telecomunicații Speciale are următoarele atribuții ...." și începe: lit.a), b), c) ... și vedeți că este acolo o suită mare de litere în legătură cu aceste chestiuni. S-ar putea ca noi să nu fi avut suficientă forță de a contura toate atribuțiile, competențele care stau la rațiunea de a fi a acestui serviciu, dar astea le putem completa.Sunt fixate aceste chestiuni.

Domnul Toader Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu plec de la o prevedere legală din 1991, unde se precizează: "Serviciul de Pază și Protecție, Serviciul de Telecomunicații Speciale vor funcționa pe bază de lege" - lege proprie, organică, nu prevedere în altă lege; nu prevedere în altă lege! E cu totul altceva. Acolo se mai spune: "... vor fi subordonate Parlamentului", nu subordonate nu știu cui. Acum nu sunt subordonate nimănui, poate nici nu funcționează legal...

Domnul Marțian Dan:

Domnule Constantinescu, asta este legea organică, de organizare și funcționare a acestui serviciu.

Domnul Toader Constantinescu:

A tuturor telecomunicațiilor, sau numai a acestui serviciu?

Domnul Marțian Dan:

Nu, numai Serviciul de Telecomunicații Speciale.

Domnule Constantinescu, vă rog foarte mult uitați-vă la art.10. Noi l-am discutat și l-am aprobat și acolo sunt stipulate atribuțiile, elementele care țin de rațiunea de a fi a acestui serviciu, ce trebuie el să facă, ce trebuie să facă în condiții de pace, în condiții de pregătire pentru război, în condiții de stare de război etc., etc. Putem discuta dacă sunt mulțumitoare acele chestiuni. Dar, din punctul de vedere al cunoașterii acestei problemă de către inițiatori, de către comisie, și din punctul de vedere al cunoașterii și puterii noastre de analiză comună, pe care am manifestat-o în cursul dezbaterii acestui proiect de lege, am fixat aceste atribuții.

Aveți cuvântul, domnule deputat Dinu.

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Colegul și deopotrivă prietenul Constantinescu Toader este de părerea că ar trebui eliminată prevederea din art.7, alin.2. Domnia sa a avut ca suport logic în propunere invocarea unor prevederi din Constituție. Eu, la rândul meu, fără să fiu apărătorul inițiatorilor, că nu pot să fiu niciodată, mă gândesc dacă opinia domnului Constantinescu poate fi primită. Iată, vă redau, pentru că este necesar, prevederea din art.118 al Constituției noastre: "Consiliul Suprem de Apărare a Țării- și despre el discutăm acum; în mod exact, până la urmă discutăm de acest Consiliu Suprem de Apărare a Țării- organizează și coordonează-vă rog să rețineți "unitar"- unitar activitățile care privesc apărarea țării și siguranța națională". Activitățile pe care le desfășoară Serviciul de Telecomunicații Speciale. Nu se referă la apărarea țării siguranța națională? Ba, da. Și activitatea sa nu este, prin forța lucrurilor, subordonată, apreciată de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării? Care, după Constituție, are atributele pe care le-am arătat.

Dacă este să eliminăm, așa cum propune domnul Constantinescu, acest text al alineatului 2, înseamnă că activitatea Serviciului de Telecomunicații Speciale nu mai este supusă spre apreciere nici unei instituții, nici unei forțe din stat. Evit să spun organ, pentru ca nu mi-a plăcut niciodată. Este moștenirea tristă de la comunism. Deci, nu voi spune niciodată organ.Mă gândesc la altceva.

Reluând ideea, părerea mea este că domnul Constantinescu nu ne-a oferit o forță de convingere care să ne conducă la ideea de a exclude posibilitatea unei coordonări și unei anume activități care privește apărarea țării și siguranța națională care este atributul, după Constituție, cum spuneam. Prin activitatea pe care o desfășoară, am conchis într-adevăr că acest Serviciu de Telecomunicații Speciale este prin forța lucrurilor subordonat Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Ceea ce spunea domnul președinte de ședință, domnul Dan Marțian, este într-adevăr o realitate care trebuie și ea avută în vedere, dar cu toată prețuirea pe care o am pentru opinia domniei sale cred că cel puțin la fel de valoroasă nu este numai prevederea din articolul 10, dar este mai ales prevederea constituțională. Rațiune pentru care eu nu pot fi de acord cu propunerea domnului Constantinescu.

Domnul Marțian Dan:

Bun, vă multumesc.

Dacă comisia sau inițiatorii mai au de făcut anumite precizări, de prezentat anumite considerente în legătură cu propunereile referitoare la alineatul 2? Deci, propunerea domnului Ciurtin, pe care o știți, și propunerea domnului deputat Toader Constantinescu, de eliminare a alineatului 2.

Conform regulamentului, prima dată trebuie să supun votului acele propuneri care cer eliminarea de text, respectiv, propunerea domnului Toader Constantinescu, constând în eliminarea alineatului 2 în integralitatea lui.

Cine este pentru? 7 voturi pentru. Nu a întrunit numărul de voturi necesare.

Vă supun acum votului alineatul 2, în redactarea propusă de către comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Cu majoritatea de voturi a fost adoptat alineatul 2.

În ceea ce privește alineatul 3 comisia, în urma analizei pe care a făcut-o, propune menținerea textului alineatului și anume: "În exercitarea atribuțiilor sale, directorul este ajutat de un prim-adjunct, care este înlocuitorul de drept al acestuia, precum și de doi adjuncți".

Comisia și inițiatorii optează pentru menținerea în această redactare a textului. Nu au fost observații în cadrul dezbaterilor noastre... doriți să interveniți.

Domnul deputat Ștefan Cazimir dorește, îl invit și pe dânsul la tribună.

Domnul Ștefan Cazimir:

Vă propun o modificare de natură strict redacțională. Dat fiind că pronumele demonstrativ "acestuia", fiind pronume de apropiere, trimite la substantivul cel mai apropiat, în cazul de față "prim-adjunct", ceea ce răstoarnă întreaga logică a alineatului, vă propun reformularea lui după cum urmează: "În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, directorul este ajutat de un prim-adjunct, care este înlocuitorul său de drept, precum și de doi adjuncți".

Și cu permisiunea dumneavoastră, domnule președinte, ca să nu revin pentru o chestiune de aceeași natură la alineatul 4, mi se pare nefirească formularea "se numesc"; "sunt numiți" - propun eu.

Domnul Marțian Dan:

Dacă în legătura cu alineatul 3 domnul deputat Ștefan Cazimir ne-a propus o formulă care evident ține de acuratețea gramaticală... la alineatul 3? Vă rog, eu credeam că pot să pun în discuție propunerea de redactare.

Domnul Nestor Călin:

Da, tot la propunerea de redactare, cred că trebuie eliminată sintagma "de drept". Este "înlocuitor". Dacă spunem "de drept", aceasta ar însemna că prin efectul legii îl înlocuiește în atribuțiile lui. Or, directorul acestui serviciu, care este subsecretar de stat, are toate puterile pe care i le dă legea și el le deleagă. El este acela care le deleagă subordonaților lui și nu prin efectul legii. Eu zic să rămână "înlocuitor", fără cuvintele acestea "de drept".

Domnul Marțian Dan:

Deci, sintagma"de drept" propuneți să fie suprimată și atunci să sune acest segment de text "care este înlocuitorul său, precum și de doi adjuncți", da? Domnule Nestor Călin, cred că am reținut.

Mai dorește cineva să intervină în legătură cu acest alineat?

Vă propun următorul lucru. Să luăm în dezbatere unele sugestii de natură redacțională pe care le-a propus domnul deputat Ștefan Cazimir, și textul ar suna, potrivit acestei propuneri a domniei sale, astfel: "În exercitarea atribuțiilor ce-i revin, directorul este ajutat de un prim adjunct care este și înlocuitorul său de drept", asupra acestei sintagme a avut unele considerente de expus domnul deputat Nestor Călin, după acest text,"este înlocuitorul său de drept, precum și de doi adjuncți".

Rog acum inițiatorii și comisia, dacă în legătură cu propunerea de redactare pe care a făcut-o domnul deputat Ștefan Cazimir, doresc să se pronunțe și, de asemenea, în legătură cu obiecția sau problema pe care a pus-o în fața noastră domnul deputat Nestor Călin, și anume suprimarea din segmentul de text - "este înlocuitorul său de drept" a sintagmei "de drept" și atunci rămâne doar "este înlocuitorul său", după care curge partea finală -"precum și de doi adjuncți".

Rog acum, dacă aveți anumite considerente în legătură cu ele două lucruri... De acord?

Domnii deputați din comisie:

Da, suntem de acord.

Domnul Marțian Dan:

Bun, eu înțeleg că sunteți de acord cu propunerea de redactare făcută de domnul Ștefan Cazimir și ați îmbrățișa și propunerea domnului deputat Nestor Călin, de eliminare a sintagmei "de drept". Și rămâne precizarea, "care este înlocuitorul său, precum și de doi adjuncți", da?

Domnul Mihail Părăluță:

Suntem de acord.

Domnul Francisc Tobă:

Da, suntem de acord.

Domnul Marțian Dan:

Și inițiatorii și comisia agreează. Bun.

În acest sens, vă propun spre aprobare textul alineatului 3. Nu-l mai citesc.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt nici abțineri.

Cu unanimitate de voturi a fost adoptat textul alineatului 2, așa cum a fost propus de către cei doi colegi ai noștri ca formă finală.

In ceea ce privește următorul alineat, 4, comisia ne-a propus un text care sună astfel: "Primul-adjunct și adjuncții au rang de subsecretar de stat și se numesc de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, la propunerea directorului Serviciului de Telecomunicații Speciale".

Nu au fost observații în legătură cu acest text. Vi-l supun adoptării.

Doriți să interveniți. Poftim, domnule Tobă. Da, sigur, bine.

Domnul Francisc Tobă:

Față de ceea ce avem în raportul comisiei...Adică, "Primul-adjunct și adjuncții au rang de subsecretar de stat și sunt numiți de către Consiliul Suprem".

Domnul Marțian Dan:

Da, aveți dreptate. A fost o intervenție, mi-a scăpat, motiv pentru care îmi cer scuze. ... "și sunt numiți de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, la propunerea directorului Serviciului de Telecomunicații Speciale".

Domnule Dinu, mai doriți să interveniți?

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pentru mine este discutabilă această exprimare: "la propunerea directorului Serviciului de Telecomunciații Speciale". Dacă activitatea de conducere, dacă activitatea de coordonare, de supraveghere revine într-adevăr până la urmă Consiliul Suprem de Apărare a Țării, nu putem condiționa numirea de către acest Consiliu Suprem de Apărare a Țării a primului-adjunct și a celor doi adjuncți numai la propunerea directorului. Înseamnă că noi conferim directorului un atribut care nu se împacă, să zic așa, cu acel rol pe care îl are Consiliul Suprem de Apărare a Țării. De ce la propunere? Adică conferim o formă de drept discreționar. Eu, Consiliul Suprem de Apărare a Țării, dacă nu-mi propune domnul director pe cine preferă dânsul, nu pot numi primul- adjunct al său și cei doi adjuncți.

Eu cred că exprimarea aceasta "la propunerea directorului Serviciului de Telecomuncitații Speciale" trebuie înlăturată. Trebuie să lăsăm atributul de a numi primul locțiitor și cei doi adjuncți Consiliului Suprem de Apărare a Țării, fără condiționarea aceasta. Nu are ce căuta!

Domnul Marțian Dan:

Da, am ascultat opinia dumneavoastră, domnule deputat Dinu.

Dacă mai sunt și alte observații în legătură cu alineatul 4? Domnul deputat Nestor Călin dorește să intervină.

Aveți cuvântul.

Domnul Nestor Călin:

Domnilor, exact, din Dreptul Muncii; una din atribuțiile conducerii este dispoziția. Dispoziția o dă șeful, eu cred că este bine să rămână formularea pe care o avem.

Domnul Marțian Dan:

Da, alte observații, dacă sunt?

Atunci, opinia inițiatorului și a comisiei.

Domnul Mihail Părăluță:

Este bună cea pe care o avem în raport.

Domnul Francisc Tobă:

Tot așa spunem și noi.

Domnul Marțian Dan:

Cea din raport. Bun.

Punctul de vedere al inițiatorului este de a menține...Imediat, aveți cuvântul. Fac după aceea precizările.

Domnul Ioan Bivolaru:

"Prim-adjunctul" să spunem, să fim consecvenți cu ce-am spus..., nu "primul-adjunct" pentru că este cu totul altceva.

Domnul Marțian Dan:

Da, să fim de acord cu această modificare de acuratețe în ceea ce privește titulatura - "prim-adjunctul și adjuncții au rang de subsecretar de stat", etc. textul curge.

Comisia și inițiatorii își mențin textul pe care îl avem în raportul suplimentar, cu înlocuirea textului "se numesc" cu "sunt numiți" și atunci textul curge: "Primul-adjunct și adjuncții au rang de subsecretar de stat și sunt numiți de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, la propunerea directorului Serviciului de Telecomunciații Speciale".

Supun votului dumneavoastră, în această redactare, textul alineatului 4.

Cine este pentru? Îmi cer scuze. Am comis o greșeală. Are prioritate propunerea domnului deputat Dinu, de eliminare. Dânsul propune partea finală, care precizează: "la propunerea directorului Serviciului de Telecomunicații Speciale", pe asta trebuie s-o spun, conform regulamentului, votului dumneavoastră.

Supun votului propunerea de eliminare a segmentului de text pe care l-am citit.

Cine este pentru? 8 voturi pentru. Nu a întrunit majoritatea necesară.

Acum vă supun votului textul, așa cum l-am citit puțin mai înainte.

Cine este pentru adoptarea alineatului 4 în respectiva redactare. Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat și textul alineatului 4.

În ceea ce privește alineatul 5, comisia a fost pentru menținerea textului din raportul comisiei și anume alineatul 5 să sune: "În Serviciul de Telecomunicații Speciale funcționează Consiliul Director, ca organ deliberativ și Biroul Executiv care asigură conducerea operativă a instituției". Nu au fost observații din partea comisiei.

Dacă aveți dumneavoastră probleme. Nu.

Supun votului atunci alineatul 5 în redactarea citită.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? O abținere.

Cu majoritatea de voturi a fost aprobată această redactare a alineatului 5.

Alineatul 6. Comisia și inițiatorii propun să fie validat textul din raportul comisiei și care sună: "Directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale dispune de un aparat de lucru format din sectoare și compartimente pentru control, asistență juridică, relații cu publicul, secretariat, protecția informativă a activității și personalului".

Sunt observații în legătură cu acest alineat?

Dacă doriți să veniți la tribună, domnule deputat Ștefan Cazimir.

Domnul Ștefan Cazimir:

Înainte de a mă referi la acest alineat, vreau să atrag atenția asupra economiei de virgule care s-a făcut la alineatul precedent. Trebuie, după "organ deliberativ", o virgulă și după "Biroul Executiv," de asemenea, o virgulă.

În ceea ce privește alineatul 6, propria mea ignoranță în ceea ce privește sistemul de organizare al diverselor instituții mă face să nu disting foarte clar între noțiunile de "sector" și "compartiment". Dar nu pentru asta am venit la microfon, ci pentru a anticipa asupra art.19, în care activitatea de protecție informativă este, potrivit textului inițiatorului, încredințată unui "compartiment propriu", iar potrivit textului comisiei, unei "structuri proprii". Și dacă ajungând noi la art.19 vom adopta formula "structură proprie", nu intrăm cumva în contradicție cu textul pe care ne pregătim să-l adoptăm acum?

Repet, este vorba de o simplă ignoranță a mea și de dorința de a preveni o eventuală inconsecvență, pentru că aici se vorbește de sectoare și compartimente, iar în articolul 19 este vorba fie de compartiment, fie de structură proprie.

Domnul Marțian Dan:

Da. Ați cerut o lămurire și o aplecare asupra textului și asupra concordanțelor care trebuie să existe între diferitele părți din proiectul de lege. Poftiți, domnule deputat.

Domnul Francisc Tobă:

Eu îi mulțumesc distinsului nostru coleg, vom menține "compartiment" - noi ne-am referit la faptul că un compartiment poate avea o structură proprie. La art. 19 vom menține conceptul de "compartiment". Mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Și atunci rămânem aici așa cum este. Bun. Și cu sectoare și cu compartimente.

Alte observații, dacă sunt? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră această redactare a alineatului 6, evident, cu consecințe pe care le va avea asupra terminologiei și noțiunilor la articolul 19, când vom face adecvările corespunzătoare.

Vă supun votului.

Cine este pentru adoptarea alineatului 6? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt abțineri.

A fost aprobat cu unanimitate de voturi.

Vă rog acum să vă pronunțați asupra art.7 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat textul art.7, și în acest fel revenim la firul dezbaterilor noastre.

Urmează să examinăm acum art.13. Dumneavoastră îl aveti, comisia a avut o anumită propunere de intervenție în redactarea textului la alin.2- în două locuri.

Dacă sunt și alte observații în legătură cu acest text?

Domnule deputat Ioan Bivolaru, vă rog să interveniți.

Domnul Ioan Bivolaru:

La art.12, noi am revăzut aceste texte și am încercat să reașezăm o serie de prevederi. În consecință, după părerea noastră, primul alineat al art.13 trebuie eliminat pentru că se regăsește în ce am votat până acum.

Domnul Marțian Dan:

Da. Alte observații, dacă sunt în legătură cu acest articol? Nu sunt.

Domnul Ștefan Cazimir, vă rog poftiți la tribună. Nu e nimic, interveniți.

Domnul Ștefan Cazimir:

Există în cuprinsul alineatului 2 o anumită fractură de ordin sintactic, și dacă vreți și de ordin logic, și anume aceea care survine la rândul 7," iar pe bază de protocol; să zicem că ar fi aici o linioară, dar și dacă ar fi, lucrurile nu se limpezesc: "iar pe bază de protocol,prin instituțiile militare de specialitate". Ce?, ne întrebăm.

De fapt, acolo se subînțelege că "se organizează instruirea și perfecționarea pregătirii cadrelor", dar nu se poate lăsa textul în această formă.

Vă propun reformularea lui în felul următor: "Serviciul de Telecomunciații Speciale organizează instruirea și perfecționarea pregătirii cadrelor militare și de rezervă în cadrul unui sistem propriu, iar pe bază de protocol, prin instituțiile militare de specialitate", și textul continuă.

Domnul Marțian Dan:

Da. Nu-i nimic, vă rog să ni-l dați și mai consult pe ceilalți colegi, dacă mai dorește cineva să intervină. Nu mai sunt doritori.

Propunerea domnului deputat Cazimir este de natură redacțională, pentru precizie, mai buna curgere și logică a textului.

Vă rog să interveniți, domnule Tobă.

Da, mai este și propunerea de eliminare a alineatului 1, făcută de domnul Bivolaru.

Vă rog, interveniți.

Domnul Francisc Tobă:

Vă rog să-mi permiteți să vă rețin atenția că articolul 12 face referire la organul de mobilizare, iar articolul...

Domnul Ioan Bivolaru:

Și evidența?

Domnul Francisc Tobă:

Evidența personalului la pace și la mobilizare, în perspectiva mobilizării. Eu de la pace țin evidența pentru moblizare. Iar în art. 13 ne referim la structurile care există și funcționează în momentul de față. Nu în vederea mobilizării, ci în mod activ, să spunem, la momentul actual.

În legătură cu propunerea domnului deputat Cazimir sunt întru totul de acord, pentru că este o redactare mult mai elegantă și concisă.

Domnul Marțian Dan:

Rog pe domnul director al Serviciului de Telecomunicații Speciale, domnul Tiberiu Lopatiță, să ne spună care este opinia și anumite informații în legătură cu art.13 și rațiunea acestui articol.

Poftiți.

Domnul Tiberiu Lopatiță:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Intr-adevăr sunt două probleme distincte.

Dacă la art.12 ne referim la organul pentru activitățile de mobilizare, deci inclusiv evidența din timp de pace a rezerviștilor, la art.13 alin. 1 se vorbește despre selecționarea și evidența personalului Serviciului de Telecomunicații Speciale, deci este vorba de efectivele la pace. Este vorba de lucruri distincte și v-aș ruga să analizați și să vă convingeți de necesitatea rămânerii paragrafului respectiv.

Domnul Marțian Dan:

Da.Bun. Domnul Bivolaru mai dorește să intervină. Are cuvântul.

Domnul Ioan Bivolaru:

Mi îmi pare rău, domnule director, dar ori art.12 alin. 1, pe care deja l-am votat, nu a fost suficient de clar, și dumneavoastră ați fost de acord cu el, pentru că ceea ce am votat la 12 se regăsește efectiv în 13. Deci, în 12 s-a votat că acest STS are un organ propriu de evidență a personalului existent la pace, cum spuneți dumneavoastră.

Deci, repet, a rezerviștilor este altceva, altă teză, eu spun teza și o repet. "STS- are o structură proprie de evidență a personalului existent la pace".

La art.13 regăsim aceeași teză, că "STS- realizează prin structurile proprii evidența personalului". Deci, tezele sunt identice. Care este diferența, ca să se regăsească și în art.13 alin. 1 aceeași teză. Ce diferență este între o evidență a personalului propriu pe timp de pace și o evidență a personalului propriu?

Domnul Marțian Dan:

Da,domnule director.

Domnul Tobă.

Domnul Francisc Tobă:

Domnule președinte,

Aș propune menținerea art.12 alin. 1 însă eliminarea art. 13 alin.1, pentru că 12 este atotcuprinzător.

Ați propus eliminarea art.12 alin. 1.

Domnul Ion Bivolaru:

Art.13 alin.1.

Domnul Francisc Tobă:

Imi cer scuze.

Domnul Marțian Dan:

Deci, art. 13 alin 1, iar motivarea care a fost invocată este suprapunerea lui peste problematica care se găsește la art.12 alin.1.

Domnule director, mai aveți de adus anumite explicații față de ceea ce ați prezentat? Domnul Neculai Grigoraș.

Domnul Neculai Grigoraș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mie mi se pare că nu ar trebui eliminat acest alineat, deoarece, după părerea mea, aici este vorba despre compartimentul de personal al acestei instituții, serviciul de cadre, care face toată activitatea de personal. Nu în timp de pace, nu în timp de război, nu mobilizare, nu pregătire, ci toată activitatea de personal este oglindită în acest alineat și după părerea mea cred că trebuie să rămână.

Deci, este un compartiment strict, distinct, fără de care nu poate funcționa acest serviciu, lăsând la o parte celelalte compartimente, pentru pregătire, mobilizare și așa mai departe .

Domnul Marțian Dan:

Domnule Lopatiță, vă rog interveniți dacă trebuie să dați elemente suplimentare și informațiile care să permită colegilor și nouă tuturor să ne permită să ne formăm o imagine cât mai corespunzătoare și să avem siguranță pe soluția pe care o adoptăm.

Domnul Tiberiu Lopatiță:

Domnule președinte,

Stimate doamne și domni deputați,

Într-adevăr, domnul deputat adineauri a reținut exact nuanța problemei. Deci, dacă prima prevedere din art.12 se referă la organul de mobilizare, care are și atribuții de evidență, dar a rezerviștilor, la art.13 este vorba, așa cum a subliniat dumnealui, de activitatea de personal. Deci, dacă acest articol nu apare, instituția nu poate face selecționarea cadrelor, încadrarea lor și toate treburile care țin de organul de personal. Organul de mobilizare nu face în nici o instituție activități de personal.

Vă rog să ne înțelegeți, că rămâne o activitate a instituției descoperită prin eliminarea acestui text.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte, înseamnă că nu există textul.

Domnul Tiberiu Lopatiță:

Poate este o lipsă de acuratețe la art.12.

Domnul Ioan Bivolaru:

Nu, în art.12 s-a modificat. Au fost propuneri de modificare. Modificându-se acest articol, de fapt, s-a avut în vedere ca în acest articol să se includă și prevederea de la art.13 și nu ați realizat la momentul potrivit treaba aceasta.

Deci, există un organ propriu de mobilizare și evidență a rezerviștilor sau a altui personal, este o problemă precisă, o teză precisă în art.12 alin. 1, dar tot în 12 alin. 1 s-a introdus și organul propriu de ținere a evidenței personalului propriu existent la pace. Dumneavoastră nu ați sesizat această mișcare, făcându-se această problemă, introducându-se în art. 12 și organul pentru mobilizare propriu și organul pentru personal propriu, este clar că art. 13 devine... acum pur și simplu este în afară, nu mai este de actualitate.

Domnul Marțian Dan:

Da.

Domnul Tiberiu Lopatiță:

Intr-adevăr, această ultimă adăugire pe care ați spus-o, n-am sesizat-o.

Domnul Ioan Bivolaru:

Asta-i problema. Vedeți că art. 12 s-a votat cu modificare, dumneavoastră trebuie să aveți textul, unde s-a băgat organul propriu și de...

Domnul Marțian Dan:

Bun. Noi am menținut textul alin. 1 de la 12, doar am suprimat sintagma "la pace" și am înlocuit-o cu "în timp de pace", și atunci textul sună astfel: "Serviciul de Telecomunicații Speciale..."

Domnule director,

Vă rog să-l ascultați...

"... Serviciul de Telecomunicații Speciale are organ propriu de mobilizare, execută mobilizarea și ține evidența personalului existent în timp de pace și a rezerviștilor". Da. Deci sunt cuplate cele două lucruri.

Domnul Tiberiu Lopatiță:

În cazul acesta, îmi cer scuze. Este o neînțelegere și domnul Bivolaru are dreptate.

Domnul Marțian Dan:

Da. Bun.

În aceste împrejurări, înțeleg deci că și inițiatorul...

Mai doreați să mai interveniți, domnule Grigoraș? Nu mai doriți...

Ințeleg că și inițiatorii și comisia care a analizat în fond îmbrățișează alternativa de eliminare a alin. 1 de la art. 13. Da? Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru, vă rog? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? O abținere.

Cu majoritate de voturi a fost aprobată această propunere.

În ceea ce privește alin. 2, avem, deci, unele propuneri privind formularea lui, sensul reglementării rămânând însă cel pe care-l avem: "Serviciul de Telecomunicații Speciale organizează instruirea și perfecționarea pregătirii cadrelor militare active și de rezervă, a salariaților civili, în cadrul unui sistem..." și aici intervine, "... în cadrul unui sistem propriu, iar pe bază de protocol, prin instituțiile militare de specialitate, aparținând structurilor sistemului național de apărare..." și tot textul, până la sfârșit, rămâne așa cum îl avem în raport.

Dumneavoastră, dacă aveți ceva observații, elemente în legătură cu această propunere?

Domnul Ioan Bivolaru:

Avem o observație de fond, și rog și inițiatorul să fie atent, deci, aceste instruiri și celelalte activități, s-a stabilit în amendamentul inițial al comisiei să se realizeze într-un sistem național de apărare, iar colegul propune un sistem propriu de apărare.

Părerea noastră este să rămână în cadrul sistemului național de apărare, pentru că toate lucrurile acestea de instruire trebuie făcute în corelație și cu celelalte compartimente ale sistemului național. Nu este un sistem propriu și nu poate fi un sistem propriu.

Domnul Marțian Dan:

Da. Domnul Tobă Francisc are cuvântul pe aceeași temă.

Domnul Francisc Tobă:

Domnule președinte,

Onorați colegi,

Pregătirea STS se face cu specialiști, într-un sistem propriu, care este, cum să spun, subordonat atribuțiilor proprii.

În sistemul național de apărare, nu există, cum să spun... o universitate sau un institut de învățământ superior, care să pregătească cadrele sistemului național de apărare.

Domnul Ioan Bivolaru (din loja comisiei):

Este vorba de sistm, nu de instituție...

Domnul Francisc Tobă:

... Când vorbim de un sistem propriu de instruire, dacă vreți, punem o instituție proprie de pregătire.

Când vorbesc de sistem, vorbesc că poate să fie și pregătire..., cum să spun, atunci îi obligăm să-și facă universitate. Dar el poate să facă cursuri de specializare, poate să facă cursuri postuniversitare, adică, prin sistem înțelegând un algoritm de pregătire în timp. Atunci, îi obligăm să-și facă o școală proprie, or, aceștia sunt specialiști în telecomunicații, care pot pot absolvi o instituție civilă sau Academia Militară Tehnică, ei sunt, după aceea, acceptați în structurile STS și urmează un program, în cadrul unui sistem de pregătire în domeniul respectiv, deci, un fel de specializare. Să nu confundăm sistemul de pregătire- sau, hai să-i spunem altfel, dacă doriți- cu sistemul național de apărare...

Domnul Marțian Dan:

Da. vă rog.

Domnul Ioan Bivolaru:

Colegul nu sesizează. În lege, deci, în articolul inițial, dumneavoastră ați venit cu teza că tot acest sistem de învățământ se realizează în instituțiile militare de specialitate aparținând structurilor sistemului național de apărare, teză cu care am fost inițial de acord și cu care suntem de acord în continuare.

În propunerea de amendare a acestui articol, dumneavoastră ați venit în continuare cu formularea că această instruire se face prin instituțiile militare de specialitate aparținând structurilor sistemului național de apărare. Ni se pare, în continuare, că este logică această treabă.

Propunerea pe care a făcut-o domnul deputat Cazimir este cu totul altceva, și nu se mai discută despre aceste instituții militare de specialitate aparținând structurilor sistemului național. Dumneavoastră vreți acum să aveți instituții militare de specialitate aparținând sistemului propriu.

Nu vă supărați...

Domnul Marțian Dan:

Se face mențiunea...

Domnul deputat Stefan Cazimir propune, deci..., vă rog să urmăriți și să faceți o comparație între textul din raport și cel propus de dânsul. Textul dânsului sună așa: "Serviciul de Telecomunicații Speciale organizează instruirea și perfecționarea pregătirii cadrelor militare active și de rezervă a salariaților civili, în cadrul unui sistem propriu, iar pe bază de protocol, prin instituțiile militare de specialitate aparținând structurilor sistemului național de apărare, învătământului universitar și, după caz, în cadrul unor servicii și firme de specialitate din țară și străinătate". Astfel propune dânsul să fie redactat acest text și ia din partea inițială trimiterea la sistemul propriu. Intervenția este doar de coerență și limpezime redacțională, dar se menține ceea ce avem și în raportul comisiei, s-a intervenit puțin în sensul care vi l-am spus - redacțional, o curgere mai fluentă și firească a textului.

Supun votului dumneavoastră această propunere de amendare formulată de către domnul deputat Stefan Cazimir.

Cine este, vă rog, pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă sunt abțineri? Nu se abține nimeni.

A fost aprobată această propunere de amendare și, vă rog, acum, dacă nu sunt alte observații în legătură cu acest alin. 2, care va rămâne, probabil, ca un alin. 1, pentru întregul art. 13, deci, dacă nu sunt alte observații în legătură cu el, vă supun votului acest articol.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt abțineri.

A fost aprobat și textul art. 13.

Trecem la următorul art., 14. Dacă în legătură cu el..., avem deci, propunerile ... o propunere a comisiei de reformulare a alin. 1 și de eliminare a alin. 2. Dacă sunt observații?

Domnul Stefan Cazimir. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Stefan Cazimir:

În loc de "Regulamentul pentru descrierea și portul uniformelor", aș prefera "Regulamentul privind descrierea și portul uniformelor".

Domnul Marțian Dan:

Deci, o chestiune eminamente redacțională.

Dacă sunt alte observații?

Poftim, domnule Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

Intreb inițiatorul dacă față de alin. 1 precedent, dacă nu ar trebui să introducem aici nu numai portul uniformelor, dar și al echipamentelor de protecție, care erau prinse în prima parte și acum văd că s-a renunțat la ele.

Pentru că nu este vorba numai de portul uniformei. Dumneavoastră aveți și echipamente de protecție specifice.

Domnul Marțian Dan:

Deci, "Regulamentul privind descrierea și portul uniformelor..."

Domnul Ioan Bivolaru:

Dacă sunteți de acord, atunci să vă spuneți punctul de vedere.

Domnul Marțian Dan:

"... utilizarea echipamentelor de protecție și de lucru", mă rog, "se aprobă prin..."

Rog aici și inițiatorul, dacă va fi nevoie din partea domnului director Lopatiță, ascultăm și opinia respectivă.

Domnul Francisc Tobă are cuvântul.

Domnul Francisc Tobă:

Domnule președinte,

Vreau să spun că noi am pus art. 14 alin. 1 în acord cu Legea nr. 80. În Legea nr. 80, referitoare la Statutul cadrelor, acest port al uniformei se reglementează printr-un Regulament aprobat de către conducătorul instituției, de fapt. Acolo se reglementează problema legată de echipamentul de protecție. Spre exemplu: nu pot, prin Regulament, să fac o asemenea precizare în legătură cu echipament de protecție în uzinele pirotehnice, spre exemplu. Acolo sunt norme de protecția a muncii, pentru că ele, în materie de protecție, se referă la cu totul și cu totul alt sector. Insă, printr-un Regulament aprobat de către director, pot să impun descrierea și portul uniformelor ca semne exterioare ale unei autorități publice.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Atunci, sunteți pentru menținerea în această formă, da? Bun.

Dacă mai dorește cineva?

Domnule Lopatiță,

Dacă doriți să dați anumite informații utile, pentru ca noi să ne putem forma o părere cât mai corespunzătoare în legătură cu problema care constituie obiectul acestui articol.

Domnul Tiberiu Lopatiță:

Domnule președinte,

Dacă-mi permiteți...

Explicația dată de domnul deputat Tobă este cea reală, în sensul că atunci când a fost conceput art. 14, în întregime, nu apăruse Legea nr. 80 și nu știam că ea reglementează problemele de protecție, ale echipamentului de protecție și de lucru și condițiile în care se oferă acesta. Deci, la art. 14, a rămas numai necesitatea clarificării problemei privind...

Domnul Marțian Dan:

... Descrierea uniformei și portul...

Domnul Tiberiu Lopatiță:

... descrierea și portul uniformei. Da.

Domnul Marțian Dan:

Domnule Bivolaru,

Vă mai mențineți?

Domnul Ioan Bivolaru (din loja comisiei):

Am înțeles.

Domnul Marțian Dan:

Bun.

Deci, la art. 14 se propune o mică modificare în partea de început, să suprimăm particula "pentru" și să o înlocuim cu "privind" și atunci avem: "... Regulamentul privind descrierea și portul uniformelor" etc.

Supun votului dumneavoastră, în această redactare, textul alin. 1.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt abțineri.

A fost aprobat.

Alineatul 2 se propune de către comisiei să fie eliminat.

Inițiatorii sunt de acord, da?

Supun votului dumneavoastră eliminarea alin. 2.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobată și această propunere și atunci art. 14 rămâne cu un singur alineat, așa cum l-am votat noi puțin mai înainte.

Articolul 15. Dacă sunt observații în legătură cu el?

Domnul Stefan Cazimir (din sală):

Să fie "pensie", și nu "pensii"!

Domnul Marțian Dan:

Deci, vreți forma plurală, da?

Domnul deputat Vasile Stan.

Domnul Vasile Stan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu propun eliminarea acestui articol, deoarece într-o lege de organizare și funcționare a unei instituții nu poate să figureze un articol care reglementează asigurările sociale.

În afară de aceasta, noi, civilii, de vreo doi ani tot integrăm la asigurările de stat diferite pături: am integrat cooperatorii, am integrat artiștii plastici, mai de curând cineaștii, iar aici ni se propune o divizare. Deci, procesul este invers.

Acest serviciu beneficiază de... privind acest capitol de asigurări sociale de Ministerul de |nterne. Aici se vrea o casă de pensie nouă, care înseamnă local nou, director, director adjunct, contabil șef, șefi de servicii, portari, femei de serviciu, mașină...

Părerea mea este că această intenție este total greșită și nu trebuie să acceptăm acest articol.

Propun eliminarea.

Domnul Marțian Dan:

Domnul deputat Ioan Costin.

Domnul Ioan Costin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În România anului 1996, salariații civili sunt cuprinși în sistemul de asigurări sociale de stat, conform Legii nr. 3 din 1977, cu modificările ulterioare, salariații militari în sistemul de asigurări sociale , conform Decretului nr. 214 din 1977, cu modificările ulterioare.

Câtă vreme în legislația actuală a țării noastre nu există o prevedere legală în baza căreia să se poată înființa sisteme private de pensii, propun eliminarea art. 15.

Este adevărat că proiectul de reformare a asigurărilor sociale, proiect care din păcate nu a ajuns încă la Parlament, la comisiile de specialitate, prevede posibilitatea ca în viitor, în România, să funcționeze, pe lângă asigurări sociale în regim obligtoriu, prin sistemul public de asigurări sociale, și asigurări sociale în regim facultativ, prin instituții private de asigurări sociale.

Câtă vreme proiectul despre care am vorbit nu a devenit lege, încă nici nu a ajuns la noi, încă o dată susțin eliminarea art. 15.

Domnul Marțian Dan:

Da. Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul în legătură cu acest articol?

Domnul deputat Ioan Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

Cu scuzele de rigoare, reanalizând acest articol în comisie, și comisia este de acord cu eliminarea lui.

Domnul Marțian Dan:

Da. Opinia inițiatorului?

Domnul Francisc Tobă are cuvântul, pentru a ne prezenta punctul de vedere al inițiatorului.

Domnul Francisc Tobă:

Domnule președinte,

Onorați colegi,

Sunt de acord să-l eliminăm, dar, vă rog să-mi permiteți, în concordanță cu Legea privind funcționarea Ministerului Apărării Naționale și a Ministerului de Interne, să fac un amendament nou, și care să sune așa: este în deplină concordanță cu ce avem în cele două legi privind două instituții care aparțin sistemului național de apărare- "Serviciul de Telecomunicații Speciale asigură, potrivit legii, asistență medicală, socială, drepturile de pensie și asigurări sociale ale personalului, precum și ale familiilor și urmașilor acestora".

Vă rog să rețineți că sunt două legi, vi le pun la dispoziție, sunt inserate identic. (Comentarii în sală).

Domnul Marțian Dan:

Da

Domnul deputat Vasile Stan.

Domnul Vasile Stan:

Păi, este același lucru, numai că este sub formă mascată pus articolul acesta nou. Nu trebuie să acceptăm această nouă casă de pensii.

Domnul Marțian Dan:

Deci, domnule Stan, este o reglementare puțin mai largă: "Serviciul de Telecomunicații Speciale asigură, potrivit legii, asistență medicală, socială, drepturi de pensii și asigurări sociale ale personalului, precum și ale familiilor și urmașilor acestora". Da, "... familiilor și urmașilor acestora". Da.

Din sală:

Deci, nu el personal. Este bună chestiunea!

Domnul Marțian Dan:

Da.

Domnul Vasile Stan:

Dar la ora actuală beneficiază de aceste servicii, prin Ministerul de Interne...

De ce trebuie să prevedem într-o lege de organizare și funcționare acest punct de asigurări sociale? Este inutil... Beneficiază de aceste servicii prin Ministerul de Interne!

Domnul Marțian Dan:

Bun. Dar la ora actuală, în starea actuală a lucrurilor...

Domnul Francisc Tobă:

Dar nu aparține de Ministerul de Interne, onorat coleg... Este un serviciu de telecomunicații speciale, subordonat CSAT, nu are nimic comun cu Ministerul de Interne. A fost înainte de 1989 la interne, dar nu mai este acolo de 6 ani de zile, iar amendamentul propus este identic cu articolele deja votate de noi în două legi care se referă la două instituții care aparțin aceluiași sistem național de apărare.

Mie mi se pare că suntem consecvenți în ceea ce legiferăm în Camera Deputaților.

Domnul Marțian Dan:

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul?

Din sală:

Este corect textul!

Domnul Marțian Dan:

Nu mai dorește nimeni?

Domnul Ioan Bivolaru are cuvântul acum.

Domnul Ioan Bivolaru:

Stimați colegi,

Noul amendament propus este de fond și vizează foarte multe aspecte, foarte multe laturi ale acestor probleme și sociale, și de acordare a unei asistențe, inclusiv familiilor, urmașilor familiilor și așa mai departe.

Dacă Camera Deputaților acceptă că un astfel de amendament, total sau parțial, trebuie să intre în cadrul acestei legi, rugămintea este, din partea comisiei, să fie lăsat amendamentul la analiză comisiei și împreună cu Comisia pentru buget, finanțe și bănci și împreună cu alte comisii de specialitate, să analizăm acest amendament, pentru că este de fond. În mod firesc, nu ar trebui să-l introducem în cadrul acestei legi, având în vedere că STS am stabilit că face parte integrantă din structurile militare și că, CSAT este obligat să elaboreze un Regulament de organizare și funcționare a acestui STS și acolo se poate face trimitere foarte precisă la modul de organizare. De ce parte? De prevederile Ministerului de Interne, de prevederile Ministerului Apărării Naționale, sau pe care le iau, fac un colaj din amândouă și așa mai departe.

Domnul Marțian Dan:

Domnule deputat Mihail Olteanu,

Vă rog să poftiți la tribună și dumneavoastră...

Domnul Mihail Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor colegi,

Chestiunea care trebuie s-o subliniem este următoarea: deci, acest serviciu special este interdepartamental. Nu aparține, nu este subordonat numai Ministerului Apărării sau Ministerului de Interne.

În viitoarea Lege a bugetului va apare deci ca ordonator principal de credite, cu filă specială, proprie în buget.

În aceste condiții, oricare dintre ministerele enumerate - de Interne sau al Apărării Naționale- poate să spună că nu-și asumă această cheltuială, deci, mi se pare potrivit să rămână acea prevedere, care, de fapt, nu definește decât dreptul, posibilitatea de a acorda niște drepturi salariaților acestui serviciu, în condițiile legii, așa cum prevede... cum va prevedea legea în viitor.

Vă mulțumesc frumos.

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

Eu am disponibilitate să satisfac cererea comisiei care a analizat în fond, respectiv Comisia pentru industrii și servicii și rog ca împreună cu Comisia pentru muncă și protecție socială să se facă o analiză a acestui amendament, și, de asemenea, cu participarea inițiatorilor, da?

În aceste condiții, vom reveni la art. 15, la începutul săptămânii viitoare.

Vă propun să facem o pauză de maximum 15 minute.

Invit pe colegii din Grupul parlamentar P.D.S.R. la sala nr. 29, pentru o foarte scurtă comunicare.

Domnule Părăluță,

Rog deci, biroul Comisiei pentru muncă și protecție socială să ia măsuri și să se pună de acord cu comisia condusă de domnul deputat Parăluță, în legătură cu examinarea acestui amendament, pe care-l transmit domnului Părăluță.

Domnule Părăluță,

Vă rog să luați amendamentul și să vedeți toate implicațiile...

x

Pauză între orele 10,42 și 11,13.

x

După pauză.

Domnul Marțian Dan:

Rog pe domnii chestori să invite pe toți colegii în aulă.

Rog și pe domnii secretari să poftească, întrucât reluăm lucrările.

Doamnelor și domnilor deputați,

Continuăm deci examinarea proiectului de lege.

Imi face impresia că în legătură cu art. 15, care a fost obiectul unor controverse înainte de pauză, și pe care eu l-am trimis spre analiză comisiei, care a dezbătut în fond proiectul de lege, împreună cu Comisia pentru muncă și protecție socială, se pare că dânșii au ajuns împreună cu inițiatorii la o anumită soluție și poate o ascultăm, dacă lucrurile sunt finalizate. Sunt, da? Atunci, rugămintea mea este să ascultăm punctul de vedere la care s-a ajuns.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

S-a ridicat această problemă, vizând un anumit statut al cadrelor militare din STS, și, în condițiile acestea, am convenit, împreună cu inițiatorul, să includem un alineat, care să fie, de fapt, art. 15, care are următorul text: "Prevederile Legii nr. 80 din 1995 privind statutul cadrelor militare se aplică personalului Serviciului de Telecomunicații Speciale".

În condițiile acestea, se reglementează foarte clar în ce domeniu se rezolvă toate aceste drepturi și acolo se prevăd mai multe lucruri, și nu numai probleme legate strict de asistența medicală, socială, drepturile de pensie, sunt mult mai multe lucruri legate de aceste drepturi ale personalului.

Domnul Marțian Dan:

Bun. Vă mulțumesc.

Ați ascultat, deci, opinia comisiei.

Dacă inițiatorii o agreează? Inițiatorii sunt de acord cu textul propus de către domnul deputat Ioan Bivolaru.

Dacă dumneavoastră aveți observații la acest text?

Domnul Nestor Călin.

Domnul Nestor Călin:

Trimiterea la prevederile Legii nr. 80 - Legea Statutului cadrelor militare - nici nu ajută, dar nici nu strică. Face o precizare, este adevărat.

Legea noastră are un caracter special. Ea se completează cu dreptul comun în materie, care este Legea nr. 80.

Dar să ne referim la reglementările speciale pe care trebuie să le cuprindă legea, și noi am pornit de la observația că Serviciul de Telecomunicații Speciale are o casă autonomă a pensiilor. Cred că nu are nici timp de așa ceva, nu are nici personal specializat pentru așa ceva, acolo se dau decizii de pensii, trebuie contestate - este o procedură întreagă.

Eu aș propune, și, iertați-mă, l-am consultat și pe domnul director în prealabil, dacă este de acord cu propunerea mea, ca aceste pensii ale celor care lucrează în Serviciul de Telecomunicații Speciale să fie făcute de Casa de Pensii a Ministerului de Interne, pentru că la Interne au vărsate și dânșii fondurile de asigurări sociale.

Cea mai puternică formație, complexă, cu specialiști, este la Ministerul Apărării Naționale. În legislația pe care am făcut-o, chiar în Legea Statutului cadrelor militare, noi ne-am consultat cu specialiștii de acolo și am venit cu prevederi întregi în Legea Statutului cadrelor militare.

Deci, rezum și vă rog să fiți de acord, și pe inițiator, și comisia, să fie de acord ca această Casă Autonomă a Pensiilor să treacă, cu toate atribuțiile, la Casa de Pensii a Ministerului de Interne.

Găsiți dumneavoastră formularea cea mai potrivită.

Aceasta este prevederea care ne interesează în mod deosebit.

Restul, cu toate drepturile care decurg din Statutul cadrelor militare, se subînțelege că ele vin și în beneficiul celor care lucrează în Serviciul de Telecomunicații Speciale.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Da. Vă mulțumesc.

Mai sunt alte observații?

Rog acum să...

Doriți, domnule Lopatiță?

Rog și opinia inițiatorilor...

Domnul Tiberiu Lopatiță:

Domnule președinte,

Stimate doamne și domni deputați,

Vă rog să-mi permiteți să fac de la început precizarea că noi la ora actuală nu dispunem de o casă autonomă de pensii. Realizăm această activitate prin protocol cu Ministerul de Interne.

Referitor la propunerea făcută de comisie, privind includerea acestuia, ea răspunde dorinței noastre, pentru că, în principal, prin acest articol de lege, noi doream doar să se facă precizarea că ne racordăm la drepturile personalului militar, în concordanță cu Legea nr. 80.

Domnul Marțian Dan:

Da.

Inițiatorul și comisia, dacă în legătură cu problema ridicată de domnul deputat Nestor Călin mai doresc să intervină?

Domnule Francisc Tobă,

Vă rog să luați cuvântul.

Domnul Francisc Tobă:

Agreez întru totul punctul de vedere exprimat și de comisie și de domnul director al STS.

Domnul Marțian Dan:

Comisia mai are observații? Nu.

Deci, doamnelor și domnilor, comisia, împreună cu inițiatorii, pe baza discuțiilor purtate în pauză, propun următorul text pentru art. 15: "Prevederile Legii nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare se aplică personalului Serviciului de Telecomunicații Speciale".

Supun votului dumneavoastră această redactare a art. 15.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi, a fost aprobat art. 15, în redactarea pe care am citit-o puțin mai înainte.

Trecem la următorul capitol, el a figurat în propunerea legislativă drept Cap. V, se propune, în virtutea eliminării de către noi a unui capitol anterior, să devină Cap. IV, iar titlul: "Asigurarea econonmico-financiară de înzestrare și logistică".

Dacă în legătură cu titlul acestui capitol sunt observații? Nu sunt. Vi-l supun votului, așa cum figurează el în raportul comisiei.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat titlul Cap. IV.

Trecem la examinarea art. 16. Comisia a avut intervenții în ceea ce privește cele două alineate care au figurat în propunere și, de asemenea, propune două alineate noi, pe care le aveți la dispoziție fiecare dintre dumneavoastră.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în legătură cu acest articol? Vă rog!

Domnul Neculai Grigoraș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Inițial vroiam să fac o propunere de eliminare a acestui alineat, având în vedere precizările existente atât în Constituție cât și în Legea finanțelor publice nr. 10/1991 cu privire la obigația asigurării finanțării lucrărilor și imposibilitatea începerii oricărei lucrări fără a asigura resursele financiare necesare. Dar, după ce am discutat, atât cu inițiatorul cât și cu reprezentanții Serviciului de Telecomunicații Speciale, am ajuns la concluzia că este necesară menținerea unei astfel de prevederi, însă cu oarecare reformulare, pentru că ceea ce este la ora actuală în text lasă să se înțeleagă că o lucrare neprevăzută sau suplimentară ar putea începe oricând și oricum, fără să se respecte prevederile legale cu privire la proiectare, avizare ș.a.m.d.

Și atunci, aș propune, domnule președinte și stimați colegi, reformularea acestui alineat, după cum urmează: "La apariția unor lucrări suplimentare ori neprevăzute, execuția lor va putea începe numai dupăasigurarea resurselor financiare necesare și cu respectarea celorlalte prevederi legale."

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu, domnule Grigoraș, rețin unele propuneri de amendare.

Dacă mai sunt și alte observații în legătură cu textul? Domnul deputat Costică Ciurtin dorește să intervină. Aveți cuvântul!

Domnul Costică Ciurtin:

O simplă întrebare, numai, domnule președinte: bugetul acesta propriu se include în bugetul anual al statului sau revine din alte servicii sau cam așa ceva. Pentru că se spune: "Își elaborează veniturile și bugetul propriu."

Dacă ele sunt incluse, de la ce minister sau din ce buget se constituie?

Domnul Marțian Dan:

Domnul Francisc Tobă.

Domnul Francisc Tobă:

Domnule președinte,

Vreau să fac precizarea, pentru distinsul nostru coleg, că din 1992, dacă eram atenți la bugetul de stat, este filă separată și în fiecare an Comisia pentru apărare a avizat de fond bugetul pentru apărare, pentru SIE, pentru SPP, pentru rezervele naturale, pentru Oficiul pentru Problemele Speciale și pentru STS. Dacă vă aduceți aminte, a fost o discuție, pentru ‘95, de ce dăm 7 miliarde lei, rețineți, da? Și atunci, am venit să fac precizarea pentru, că... mâine-poimâine, două gospodine vorbesc pe fibră optică și doi miniștri pe cablu normal... și am explicat care este scopul acestei instituții.

Domnul Marțian Dan:

Răspunsul este clar, este ordonator principal de credit, are buget propriu și se include în bugetul de stat.

Alte observații nu mai sunt, vă propun să examinăm alin. 1. Nu au fost observații în legătură cu el, vă rog să vă pronunțați.

Cine este pentru adoptare? Mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă snut? Nu sunt.

Alin. 1 a fost aprobat.

La alin. 2, vă rog să fiți de acord, pentru că în partea finală spunem așa: "Se realizează din producția internă și import", trebuie neapărat particula "din": "Se realizează din producția internă și din import." De altfel, "producția internă și import", nu...

Supun votului alin. 2, cu această mică intervenție redacțională.

Cine este pentru adoptarea lui? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Alin. 2 a fost aprobat.

În legătură cu alin. 3, este un text care introduce anumite nuanțe în ceea ce privește acest alineat și textul propus de domnul deputat Neculai Grigoraș sună astfel: "La apariția unor lucrări suplimentare ori neprevăzute, execuția lor va putea începe numai după asigurarea resurselor financiare necesare și cu respectarea celorlalte prevederi legale."

Inițiatorii? De acord.

Comisia? De acord.

Atunci, vă supun votului alin. 3 al art. 16, în această redactare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat și alin. 3.

În legătură cu următorul alineat, 4, nu au fost fost observații, dacă dorește cineva să intervină? Domnul deputat Petre Naidin.

Domnul Petre Naidin:

Domnilor colegi,

O parte din membrii comisiei consideră că am acordat o larghețe pentru autonomie și poate ne-am grăbit. Știm că și SRI are autorizație pentru a presta activități economico-comerciale - și poate că nu-i bine, dar serviciul acesta este un serviciu tehnic, eu cred că mai mult de 3 mii de salariați nu are și, în 1996, poate câteva zeci de miliarde de la bugetul de stat. Eu zic că trebuie să rămânem integral cu finanțarea de la bugetul anual, fondurile sunt controlate și există destul de multă transparență.

Părerea noastră este că trebuie eliminat integral.

Domnul Marțian Dan:

Dacă mai sunt și alte opinii? Domnul deputat Nestor Călin dorește să intervină, are cuvântul și dânsul.

Domnul Nestor Călin:

Domnilor colegi,

Să interpretăm prin analogie ceea ce s-a propus de domnul deputat Naidin: în Legea siguranței naționale și, în mod corespunzător, în Legea bugetului, găsim prevederi potrivit cărora această instituție are și activitate economică - ferme, alte activități. Ministerul Apărării Naționale, de asemenea, are, Ministerul de Interne, idem. Și ne aflăm în structura forțelor armate.

Prin urmare, trebuie să venim cu argumente și mai puternice, să găsim ceva deosebiri fundamentale față de aceste instituții ca să interzicem aceste activități pe care se pare că deja le au - și l-aș ruga pe domnul director să ne precizeze acest lucru. Cum procedăm cu patrimoniul acesta, dacă există, îl luăm și îl trecem unde?

Eu cred că acest amendament trebuie să-l privim cu rezerve și să lăsăm situația așa cum este în prezent.

Domnul Marțian Dan:

Alte opinii, dacă mai sunt? Nu mai sunt. Dacă doriți inițiatorii, domnul director Lopatiță, să prezentați anumite lucruri care sunt utile pentru informarea și cunoașterea de către noi a problemelor care sunt evocate în acest alin. 4? Și, evident că am să cer și opinia comisiei în legătură cu opinia domnului deputat Naidin.

Domnul Francisc Tobă:

Domnule președinte,

Inserarea acestui alineat nou a fost determinată de faptul că este un serviciu încadrat cu 90% specialiști de înaltă clasă și, pe de altă parte, în atribuțiile de serviciu ale acestei instituții... dacă ne uităm numai la transport, are parc propriu de transport, pentru că vreau să vă spun că, la ora actuală, sunt situații în care trebuie să mă urc pe vârf de munte și să nebține operativitatea acestui sistem, care este excepțional de important în foarte multe ocazii; de asemenea, activitatea recuperatorie, sportivă, culturală, este o activitate pe care o are orice instituție din sistemul național de apărare, problemle de cercetare-proiectare, social-culturale, la fel. Repet, sunt 90% specialiști de înaltă clasă!

Nu înțeleg de ce doriți să eliminăm întreg acest articol; mi se par că ele sunt în concordanță deplină cu prevederile legale inserate în legile referitoare la celelalte componente ale sistemului național de apărare. Motiv pentru care, cu respectul pe care îl am pentru opinia distinsului meu coleg, sunt pentru menținerea acestui alin. 4.

Mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Punctul de vedere al comisiei? Domnul Părăluță, vă rog să poftiți la tribună.

Domnul Mihail Părăluță:

Domnule președinte,

Comisia este împărțită, eu, personal, susțin menținerea acestui articol. El este corespunzător și cu principiile economiei de piață, este similar și cu Ministerul Apărării Naționale, Securitate...

O altă motivație a mea, eu consider că prin aceste activități se recuperează o parte din cheltuielile care sunt finanțăte de la buget, pentru că dacă are activități comerciale, acestea sunt pe principii economce. În cazul în care am elimina acest articol, ar înseamna ca bugetul serviciilor speciale de telecomunicații să fie nu de 7 miliarde, ci de 8 sau poate 10 miliarde.

Domnul Marțian Dan:

Domnule Lopatiță, dacă vreți să dați câteva elemente, legate de problemele ridicate, mai ales de unele semne de întrebare pe care și le-au pus colegii.

Domnul Tiberiu Lopatiță:

Domnule președinte,

Stimate doamne și domni deputați,

Și eu sunt de acord că prevederea este binevenită, însă aș vrea să fac câțeva precizări, pentru a înlătura niște îndoieli.

Atunci când s-au prevăzut aceste activități, nu s-a gândit a le realiza sub formă de ferme, baze comerciale sau altceva de acest gen. Pe primul plan la noi stau activitățile acestea prevăzute concret aici, de cercetare-proiectare și transport, pe care, realmente, le putem face prin forță proprie și, prin aceasta, economisim o bună parte de cheltuieli, pe care, altfel, ar trebui să le plătim unor instituții specializate, care nu le fac de calitate mai bună decât le-ar ptuea face speicaliștii noștri. Iar, pe de altă parte, celelalte activități, cum sunt cele de asistență medicală, recuperare sportivă și culturale, mi se pare normal să le facem pentru nevoile personalului propriu și pentru protecția socială a acestuia. Deci, nu este vorba de a da amploare unor activități din care să se obțină venituri și să se creeze o activitate paralelă, economic-comercială, a instituției, preponderente sunt nevoile proprii.

Domnul Marțian Dan:

Domnul deputat Ioan Bivolaru intervine acum. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ioan Bivolaru:

Stimați colegi,

Într-un articol care a fost votat mai înainte, se stabilește că acest STS are structuri proprii și compartimente în ceea ce privește unele zone de activitate sau, mai bine-zis, în toate zonele de activitate de care are nevoie. Și aș include aici, de exemplu, chiar compartimentul de transport, pentru că este băgat în această problemă, compartimentul de cercetare proiectare ș.a.m.d. Ele vor beneficia, bineînțeles, de la buget, de sumele necesare pentru desfășurarea activităților normale.

Acum, se cere ca o parte din aceste compartimente, care sunt în sistem regie, să funcționeze și pe sistem comercial-economic, adică, pe sistem de societate comercială aducătoare de venituri, care, într-un fel sau altul sunt venituri proprii și care se controlează în final, efectiv numai prin bugetul de stat, prin acea declarare la capitolul respectiv: "Venituri din alte activități."

La SRI noi am aprobat astfel de activități, la Ministerul Apărării Naționale s-au aprobat astfel de activități, stabilite însă cu precizie pentru dimensiunea acestor instituții. STS nu este o instituție extrem de numeroasă, este o instituție destul de restrânsă ca componență în ceea ce privește personalul și, în condițiile acestea, se pare că, incluzând aceste societăți comerciale în activitatea respectivă - și aici, oricâtă bunăvoință și oricâtă bunăcredință ar manifesta conducerea acestui STS, textul de lege este text de lege, prin textul respectiv noi nu am impus că nu vor exista ferme zootehnice - deși nu avem nimic împotriva lor, dar este în mod expres dată libertate totală pentru toate activitățile enumerate aici.

În consecință, este o problemă care trebuie foarte bine analizată și, cel puțin pentru compartimentele proprii, nu cred că este bine ca acestea să fie supradimensionate, ca să poată executa și activități comerciale.

Domnul Marțian Dan:

Aceasta este reductibil la ce, la suprimarea precizării cu caracter economico-comercial?

Domnul Ioan Bivolaru:

Și de transport, să rămână cercetarea, asistența medicală și recuperările sportive.

Domnul Marțian Dan:

În legătură cu transportul, tocmai că au fost niște elemente anume subliniate..., dar, în fine, e mai bine să-și spună inițiatorul punctul de vedere, decât să fac eu tălmăcirile respective.

Domnul Francisc Tobă:

Domnule președinte,

Vă rog să-mi permiteți să inserez următorul punct de vedere, fac propunerea de eliminare și mi-o justific astfel: noi am aprobat, la art. 10 lit. h), căreia îmi permit să-i dau citire: "Desfășoară alte activități necesare domeniului său de activitate, cum sunt: aprovizionarea tehnico-materială, inclusiv importuri, cercetarea și proiectarea tehnologică și în informatică, de personal și învățământ, de transport, asistență medicală și recuperatorie, social-cuturală și sportivă pentru personalul propriu, conform legii."

Am aprobat-o, motiv pentru care acest alineat propun să fie eliminat.

Domnul Marțian Dan:

Domnule deputat Grigoraș, îmi face impresia că aveați o intervenție similară, da?

Domnul Neculai Grigoraș (din sală):

Exact.

Domnul Marțian Dan:

Domnul deputat Antal István.

Domnul Antal István:

Domnule președinte,

Între timp, cât îmi formulam amendamentul, s-a propus eliminarea. În principiu, eu sunt de acord, dar poate se reformulează textul în felul următor: "Serviciul de Telecomunicații Speciale poate organiza și desfășura activități de cercetare-proiectare, de transport, de asistență medicală, recuperare sportivă și culturale", atât, să se scoată: "înființează structuri cu caracter economico-comercial". Și atunci, practic, consider că se rezolvă problema.

Mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Singurul lucru care rămâne este o anumită reluare, cu foarte mică nuanță, a problemei de la lit. h) art. 10, dar vă rog să faceți un efort, domnule Antal, să-mi dați amendamentul scris.

Vămai consult dacă mai sunt alte observații în legățură cu acest text de la alin. 4? Nu sunt.

Comisia nu mai dorește să intervină, da?

Domnul Mihail Părăluță:

Suntem împărțiți.

Domnul Marțian Dan:

Supun votului dumneavoastră propunerea de eliminare, care are prioritate, potrivit reglementărilor din regulament.

Cine este pentru eliminarea acestui alineat de la articolul pe care îl discutăm?

Împotrivă, dacă sunt voturi? 1 vot împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nici o abținere.

Cu majoritate de voturi, a fost aprobată propunerea de eliminare a acestui alineat nou, rămâne reglementarea de la art. 10 lit. h).

Vă spun votului acum art. 16, așa cum rezultă el în urma discuțiilor din plen.

Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Acest articol a fost aprobat.

Trecem la discutarea art. 17. El, practic, are un singur alineat, dacă dorește cineva dintre domniile voastre să ia cuvântul? Nu sunt doritori, vi-l supun la vot în redactarea pe care o conține raportul comisiei sesizate în fond.

Cine este pentru aprobare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Art. 17 a fost aprobat.

Trecem la următorul punct, care privește art. 18.

În ceea ce privește alin. 1, comisia a aderat la textul inițiatorului, în ceea ce privește însă al doilea alineat al acestui articol, aveți textul pe care ea ni-l propune. Dacă dorește cineva să ia cuvântul în legătură cu acest articol? Nu sunt doritori.

Vă supun votului alin. 1, așa cum figurează în propunerea legislativă.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva impotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacăsunt? 2 abțineri.

Alin. 1 a fost aprobat cu majoritate de voturi.

Vă supun acum votului alin. 2, în redactarea comisiei sesizate în fond.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat și acest text de la alin. 2.

Supun votului dumneavoastră art. 18, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva impotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost aprobat.

Capitolul VI. Comisia propune să devină Capitolul V, iar titlul să fie menținut cel din propunerea legislativă.

Sunt observații în legătură cu titlul capitolului și cu renumerotarea lui? Nu sunt.

Supun votului propunerea de la pct. 63 din raportul comisiei.

Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nici o abținere.

Această propunere a fost aprobată.

Trecem la discutarea art. 19. Comisia a reformulat textul acestui articol, dacă dorește cineva să ia cuvântul? Domnul Bivolar intervine, aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ioan Bivolaru:

La art. 19, ultimul alineat, noi am aprobat deja această problemă, că STS dispune de un aparat de lucru care se ocupă cu protecția informativă a activității personalului, acum o luăm de la capăt? Eliminăm!

Domnul Marțian Dan:

Dacămai dorește cineva? Nu sunt alte solicitări de luări de cuvânt, rog inițiatorul să-și spună opinia în legătură cu această problemă.

Domnul Francisc Tobă:

O agreem, distinsul coleg are perfectă dreptate și îi mulțumesc. Eliminăm textul.

Domnul Marțian Dan:

Supun votului dumneavoastră propunerea de eliminare a textului art. 19, care reprezintă o reluare a unei probleme deja soluționate.

Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă sunt abțineri? 1 abținere.

Cu majoritate de voturi, a fost aprobată această propunere.

Trecem la art. 20. Evident că, dacă îl vom aproba, va trebui să-l renumerotăm.

Aveți propunerile comisiei în legătură cu acest articol, și anume, intervenții în redactarea alin. 1, 2, 3 și propunerea de eliminare a alin. 4. Dacă sunt doritori să cuvântul pe marginea acestui articol? Domnule Francisc Tobă, aveți cuvântul!

Domnul Francisc Tobă:

Domnilor colegi,

Vreau să fac o precizare, am avut foarte multe discuții în legătură cu punerea de acord cu Legea siguranței naționale. Vreau să spun că nu am fost de acord și, după cum bine remarcați, la finalul art. 20, se spune că: "Este interzisă interceptarea comunicațiilor." Deci, acest text de lege, aparent, vine în contradicție cu Legea siguranței, care permite interceptarea.

Noi vrem ca aceste sisteme deosebite să nu aibă absolut nimeni, niciodată voie să le intercepteze, ele sunt excluse de la interceptarea comunicațiilor. Și vă rog foarte mult să aprobați acest lucru, pentru că dorim ca măcar aceste sisteme deosebite să nu poată fi niciodată penetrate.

De fapt, noi am aprobat într-un articol precedent că penetrarea sau distrugerea lor constituie atentate la siguranța națională. Este motivul pentru care, împreună cu comisia, am subliniat că este interzisă interceptarea comunicațiilor, apropò de situația în care ne afăm la ora actuală, cu interceptarea lor.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Alte opinii, dacă mai sunt? Domnul deputat Ilie Nică dorește să intervină, are și dânsul cuvântul.

Domnul Ilie Nică:

Domnule peședinte,

Stimați colegi,

Interceptarea convorbirilor se face numai pentru cauze prevăzute de lege, nu văd de ce unii cetățeni sunt sub stacheta acestei legi, iar alți cetățeni, care au acces pe alt fir de convorbire, ar fi deasupra acestei legi. Din moment ce există o reglementare precisă referitoare la condițiile în care poate fi interceptată o convorbire, nu poate face excepție de la această reglementare nici un cetățean.

Domnul Marțian Dan:

Aceasta este reductibil cu ideea ca partea finală pe care o propune comisia să fie eliminată, dacă v-am înțeles eu bine?

Domnul Ilie Nică:

Bineînțeles.

Domnul Francisc Tobă:

Domnule președinte,

Onorați colegi,

Cred că trebuie să luăm în considerare cine sunt cei care sunt utilizatorii acestui sistem. (Rumoare.) Dacă doriți ca și Parlamentul, și Președinția, vorbind "pe scurt" sau pe T.O., să poată cineva vreodată să le intercepteze..., atunci vă rog să nu agreați acest text! Este o lege specială care se referă la un component al sistemului național de apărare și vă rog respectuos să agreați ca măcar acesta să nu fie supus interceptării.

Dacă vreți, un ministru, să-l suspectați de atentat la siguranța națională, se găsesc suficiente alte căi de a fi interceptat, dar nu acestea, pentru care noi luăm măsuri speciale de protecție și de confidențialitate.

Din sală:

Dar organizațiile nonguvernamentale pot fi interceptate?

Domnul Marțian Dan:

Domnul deputat Vasile Stan are cuvântul acum.

Domnul Vasile Stan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Se pare totuși că domnul Nică are dreptate, pentru că, dacă dumneavoastră vă aduceți aminte, avem un exemplu concret în acest sens: un fost secretar de stat la Ministerul Industriilor, care a cam trădat țara... Și cetățeanul obișnuit poate să trădeze, dar și un ministru!

După părerea mea, domnul Nică are dreptate.

Domnul Marțian Dan:

Alte opinii? Domnule Nică aveți cuvântul.

Domnul Ilie Nică:

Aș vrea doar să adaug la argumentația pe care am făcut-o mai înainte o singură observație: nu trebuie să folosim și mai ales să gândim că "cineva interceptează", convorbirile pot fi interceptate numai de instituții abilitate prin lege, nu de "cineva" oarecare. Și se face această interceptare pentru motive bine stabilite de lege și după o procedură iarăși stabilită de lege, nu interceptează pe cineva oarecare.

Domnul Marțian Dan:

Alte opinii, dacă mai sunt? Domnule Bivolaru, vă rog să interveniți și dumneavoastră.

Domnul Ioan Bivolaru:

Eu aș ridica două probleme. În primul rând, când am discutat legea precedentă, am stabilit cu claritate că orice operator din telecomunicații are dreptul să asculte dacă primește o autorizare din partea unui procuror mandatat sau așa ceva, de către procurorul general - și s-a motivat clar că procurorul general dă aceste mandatări pentru cazurile speciale în ce privește siguranță națioanlă - sau prin procurorii de pe lângă parchetele curților de apel, aceștia fiind în celelalte cazuri. Acesta este unul din aspecte.

Se pune problema, în această situație, a STS-urilor, dacă ceea ce se vehiculează acolo, comunicațiile respective, pot fi incluse în atentate, la un moment dat, împotriva siguranței naționale și dacă da, atunci cum se tratează aceste probleme, pentru că nu este lămurit suficient acest lucru. Iar aici se introduce această sintagmă, de "interceptare a comunicațiilor".

Această "interceptare a comunicațiilor" are mai multe fețe, una din fețele "interceptării" este de a te imixtia într-un sistem de comunicații și de a extrage de acolo informațiile respective. Nu se poate spune că "interceptarea" se poate adresa propriului sistem pe care tu îl gestionezi. Deci, "interceptarea" poate să însemne și altceva.

Eu cred că problema este foarte complicată din punctul acesta de vedere.

Părerea mea este că aceste comunicații pot fi supravegheate prin interceptare sau prin înregistrare, în anumite situații speciale, cu avize date de procurorul general, adică în condițiile legii.

Deci textul ar trebui să rămână, dar să completăm: "fiindu-le permisă interceptarea comunicațiilor în condițiile legii".

Domnul Marțian Dan:

Alte opinii ?

Domnul Francisc Tobă:

Onorați colegi,

Vă rog frumos să citiți textul și să vedeți cui îi este interzisă interceptarea. "Cadrele militare și salariații civili au obligația de a asigura confidențialitatea... fiindu-le interzisă interceptarea". Este vorba de aparatul propriu al STS care să nu facă acest lucru. Dacă altcineva, în baza legii, o face, este cu totul și cu totul altceva. Noi facem referire la personalul propriu. Așa sună. Personalul propriu să nu aibă voie, că altcineva, în condițiile legii, o face, este o cu totul și cu totul altă problemă.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Mulțumesc. Domnul Dan Florescu, consilier la acest serviciu de telecomunicații speciale.

Domnul Dan Florescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Problema interceptării în rețelele de telecomunicații speciale este foarte serioasă. De ce ? Pentru că eu, ca instituție, nu am voie să interceptez aceste telecomunicații, printre altele, pentru simplul motiv că în ceea ce vă privește aș încălca imunitatea parlamentară, ca să nu mai vorbim de celelalte drepturi fundamentale. De asemenea, Constituția UIT îmi interzice să interceptez telecomunicațiile de stat și de serviciu, iar noi lucrăm numai cu telecomunicații de stat și de serviciu. Numai telegramele particulare pot să le interceptez.

Deci, pentru instituția mea, personalul nu are voie să intercepteze telecomunicațiile, și prin alin.3 de la acest articol, nu permit nimănui să-mi intercepteze aceste comunicații și nu are voie nimeni să îmi ordone să interceptez aceste comunicații.

Problema de siguranță națională ș.a.m.d. se pune în domeniul siguranței naționale și pentru mediile și persoanele pretabile pentru așa ceva. Nu pun semnul egalitații între un demnitar al statului român și ...., știm ce trebuie să urmărim prin siguranța națională.

Domnul Marțian Dan:

Mai dorește cineva să ia cuvântul ?

Domnul Antal István.

Domnul Antal István :

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Dacă am înțeles eu bine, înseamnă că toți cetățenii români care lucrează în cadrul acestor instituții,-, sunt enumerate 9 instituții, mai multe, la Anexa 2, "Lista utilizatorilor rețelelor de telecomunicații speciale",- înseamnă că toți cetățenii români care lucrează în cadrul acestor instituții sunt mai presus de lege, nu ?

Deci, orice cetățean de rând poate să fie ascultat, pentru că așa s-a prevăzut în legea aprobată alaltăieri sau în curs de aprobare actualmente, la acel articol vestit, 4, în care se prevede foarte clar cine și ce instituții abilitate și sub ce formă pot să utilizeze acest lucru, iar toți cetățenii care ... că sunt demnitari, asta este o problemă, desigur, într-un fel, dar de fapt sunt cetățeni. Și domnul Tobă în prima intervenție a dumnealui s-a referit la expresia: "sub nici o formă și în nici un caz" să nu fie ascultate aceste telefoane. E vorba, la Anexa 2, dacă vă veți uita, înseamnă că aceste instituții care au mii, poate zeci de mii de angajați, automat ies de sub lege.

Eu consider că dacă într-adevăr se referă numai la personalul efectiv al acestui serviciu, această restricție, așa cum ni s-a explicat la a doua intervenție a domnului Tobă, atunci este o problemă, dar dacă se încearcă să se înțeleagă așa cum ni s-a explicat acum de antevorbitor, atunci este cu totul și cu totul altă problemă.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Mai sunt alte opinii?

Punctele de vedere sunt diferite. Unii dintre colegii noștri care s-au pronunțat pe marginea acestui alin.1 sunt partizanii menținerii acestei precizări pe care o introduce raportul comisiei, în partea finală a alineatului: "fiindu-le interzisă interceptarea comunicațiilor" Alți colegi consideră că...

Domnul Francisc Tobă (din loja inițiatorului) :

Cadrele.

Domnul Marțian Dan:

Evident că este vorba despre cadre. Eu nu am mai citit partea inițială, dar toată lumea are, sper, textul, pentru că așa și debutează alineatul : "Cadrele militare și salariații civili din Serviciul de Telecomunicații Speciale au obligația de a asigura confidențialitatea în utilizarea telecomunicațiilor speciale, fiindu-le interzisă interceptarea comunicațiilor". Alții dintre colegii noștri care au luat cuvântul, socot că această chestiune, referitoare la precizarea din final, nu este oportună și cer eliminarea. Argumentele le-ați ascultat și nu este cazul să le reproduc eu.

Dacă inițiatorul și comisia mai au ceva de precizat ?

Domnul Lopatiță.

Domnul Tiberiu Lopatiță:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sigur că dumneavoastră veți analiza și veți decide, dar v-aș ruga să-mi permiteți să mai aduc câteva precizări: problema, după părerea mea, s-ar pune numai la alin.3. Oricum, la alin.1, care se referă la personalul Serviciului de Telecomunicații Speciale, părerea mea este că problema nu merită discutată pentru că acest personal nu are asemenea atribuții nici în condițiile legii. Deci, dacă s-ar face ceva în condițiile legii, se merge la alin.3 și se discută problema: "organe abilitate de lege". Deci, personalul Serviciului de Telecomunicații Speciale, așa cum rezultă din ceea ce s-a adoptat până acum, nu are și nu desfășoară în nici o ipostază asemenea activități de interceptare.

În al doilea rând, pentru clarificarea dumneavoastră și pentru a vă da posibilitatea să examinați foarte obiectiv problema, v-aș mai supune atenției analiza în sine a posibilității sau nu a interceptării acestor legături speciale. Vă supun atenției următoarele elemente:

1. prin aceste rețele se vehiculează secrete de o deosebită importanță pentru securitatea națională. Rămâne ca dumneavoastră să apreciați dacă motivul aflării adevărului într-o cauză merită să fie pus în cumpănă cu posibilitatea accesului în urmărirea acestei cauze la niște secrete cu totul și cu totul deosebite;

2. în virtutea legislației internaționale, în Constituția Uniunii Internaționale de Telecomunicații, când se face referire la oprirea sau interceptarea convorbirilor, se dă posibilitatea acestui lucru numai pentru convorbirile particulare și sunt excluse convorbirile de stat și oficiale de la acest regim.

Atât am avut de spus.

Domnul Marțian Dan:

Domnul deputat Alexandru Nicolae dorește să intervină.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Nicolae Alexandru:

În acest sistem special de telecomunicații poate fi comunicat inclusiv, un factor de risc, o conflagrație. E primul și cel mai urgent sistem de comunicații.

Eu am să vă spun însă altceva în susținerea rămânerii textului așa cum a fost formulat de inițiator și, inițial, de comisie. Între doi miniștri au loc convorbiri. Operatorul din rețea ascultă, deci interceptează. Pe urmă, apărem la Păcală sau la Alcibiade. Care e situația ? Domnule Nica, mai intervine procurorul abilitat să dea o asemenea aprobare ? Aceasta este întrebarea ! Și atunci, dacă vreți să fiți ascultați, anulăm textul. Dacă vreți să păstrăm o oarecare discreție în sensul acesta, lăsăm textul așa.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Domnul Petre Naidin are acum cuvântul.

Domnul Petre Naidin:

Sper că nu complic problemele. Deci, nimeni nu este mai presus de lege. Și eu susțin ideea că și demnitarii - și sunt în anexă cuprinși - trebuie, în condițiile legii, Legii siguranței naționale sau Legii poliției române, să fie ascultați.

Dumneavoastră vreți să spuneți în art.20 alin.1 că numai cadrelor militare și civililor li se interzice interceptarea. Atunci, cum se execută un mandat al procurorului general ? Cine o face, tehnic ? Nu o fac angajații STS-ului ?

Domnul Francisc Tobă (din loja inițiatorului) :

Nu, în nici o situație. Să o facă SRI-ul , pentru că el este abilitat. Organele abilitate de lege.

Domnul Petre Naidin:

Deci, tehnic, cine face înregistrarea, asta nu înțeleg eu.

Domnul Francisc Tobă (din loja inițiatorului) :

Alții.

Domnul Petre Naidin:

Dacă este precizarea așa că atunci când se dă un mandat sau se execută un mandat, ascultarea nu o fac salariații STS-ului, ci alții, atunci e în regulă.

Domnul Marțian Dan:

Domnul Nica, mai doriți să interveniți. Sper că va fi ultima luare de cuvânt pe marginea acestei chestiuni.

Domnul Ilie Nica:

Domnule președinte,

Probabil că ar trebui să corelăm într-adevăr cu alin.3, și la alin.3 să vorbim despre interceptrea ilegală sau interceptarea fără mandat a comunicațiilor, iar aici, ca să eliminăm neclaritățile din interpretarea acestui text, din final, probabil că ar fi mai corect să spunem :"și le este interzis, - este vorba de cadrele acestui serviciu-, și le este interzis să desfășoare orice activități de interceptare a comunicațiilor fără mandat". Să fie clar că le este interzis.

Domnul Nicolae Alexandru:

Nu are legătură cu mandatul. Nici dacă îi dai mandat nu face.

Domnul Ilie Nica:

Dumneavoastră rămâneți la acest punct de vedere ca prin lege noi să constituim un sistem de telecomunicații conform prevederilor legale privind această excepție, și anume interceptarea convorbirilor pentru cazuri de probare a unei agresiuni la siguranța națională sau pentru probarea unor activități ilegale deosebit de grave.

Domnul Alexandru Nicolae (din sală) :

Nu e de interesul acestui serviciu.

Domnul Ilie Nica:

Domnule deputat, dumneavoastră doriți să excludeți acest serviciu de sub această posibilitate. Deci, să creați un serviciu asupra căruia legea nu ar avea acces să ordone interceptarea convorbirilor respective.

Domnul Toader Clocotici (din bancă) :

Aici, personalul propriu nu are voie să fac interceptări.

Domnul Ilie Nica:

Exact, de aceea spun.

Domnul Marțian Dan:

Imediat vă dau cuvântul, domnule deputat. (Se adresează domnului Clocotici).

Domnul Ilie Nica:

În acest sens am și propus reformularea acestui sfârșit de alineat: " ... și le este interzis -personalului- să desfășoare orice activitate de interceptare a comunicațiilor fără mandat".

De ce spun "fără mandat" ? Pentru că atunci când se vine cu mandat, nici Serviciul Român de Informații, care are abilitatea de a realiza prin unitățile sale aceste interceptări, nu poate să intre în acest sistem de comunicație al STS fără, totuși, cadrele din acest serviciu.

În acest caz, cadrele, la exercitarea unui mandat de interceptare, e inevitabil să participe.

Domnul Marțian Dan:

Dumneavoastră, domnule Nica, propuneți ca partea finală pe care o avem noi în text ...

Domnul Ilie Nica:

...și care dă naștere la înțelesuri diferite...

Domnul Marțian Dan:

..."fiindu-le interzisă interceptarea comunicațiilor" să fie înlocuită cu următorul text: "și le este interzis să desfășoare orice activitate de interceptare a comunicațiilor fără mandat". Asta propuneți dumneavoastră.

Domnul Tobă are acum cuvântul.

Domnul Francisc Tobă:

Domnule președinte,

Termenul dumneavoastră de decantare este excelent.

Vreau să accentuez că nu renunț absolut deloc la art.20. Nu transformăm personalul STS în extensie a SRI-ului. Să fie foarte clar. Adică, ei se ocupă, exact cum scrie în lege, de problemele tehnice. Dacă cineva vrea să penetreze și să intercepteze, treaba lui cum o face, cu cine o face, pe ce căi și în baza cărui mandat. Deci organul STS cu personalul lui, nu se ocupă de interceptări, Deci, personalul, să fie foarte clar. Dacă vreți să facem referire la alin.3, referitor la: "interceptarea comunicațiilor în aceste rețele, constituie amenințări"..., noi ne referim la situația de excepție în care altcineva din afară vine și penetrează, vine și interceptează aceste convorbiri. Noi nu spunem că în nici o situație, că pe cale de excepție de la Legea siguranței nu ai voie să faci interceptări. Dar, eu vin să vă spun că dacă cineva intercepteză convorbirea dintre doi miniștri, noi facem aici precizarea că această interceptare constituie: "amenințare la adresa siguranței naționale" ca s-o putem încadra juridic și s-o putem încadra legal și să avem posibilitatea de a lua măsuri în consecință.

În nici un caz, repet, eu, ca inițiator, nu renunț la articol, iar alin.3, așa cum este formulat, mie îmi este foarte clar, pentru că nu este vorba ca un organ abilitat să facă această interceptare. Este vorba că nu oricine are voie să penetreze întreruperea funcționării și distrugerea rețelelor, precum și să intercepteze aceste comunicații. Nu vorbim de condițiile legii. Nu este o excepție de la lege, domnule coleg. Deci, nu înțeleg de ce.... Eu cred că acest text este foarte clar.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Domnul deputat Ioan Bivolaru dorește să intervină. Are și dânsul cuvântul.

Domnul Ioan Bivolaru:

Eu am impresia că ori creăm în mod indirect niște structuri speciale de ascultare și de interceptare și pe acest sistem, având în vedere că avem și Curtea de conturi, avem și toată administrația locală acolo ș.a.m.d. deci, nu vorbim numai despre Guvern și întotdeauna ne rezumăm numai la parlamentari și la miniștri când discutăm de acest sistem al STS. Deci ori creăm, fără să știm noi acum, e un text așa de ciudat că ne scapă nouă, că se creează un sistem de ascultare și interceptare pentru cazuri deosebite, cazuri care vizează siguranța națională. Pentru că și dumneavoastră spuneți la un moment dat, în textul următor, că toate aceste penetrări și celelalte constituie amenințări la siguranța națională și este clar că trebuie să apară nu numai sancțiunea, dar trebuie să apară și probele ș.a.m.d. E complicat.

Noi asistăm,... sistemele se dezvoltă,... asistăm acum... în străinătate forțele armate interceptează și convorbirile dintre prim-miniștrii și convorbirile dintre președinții de state ș.a.m.d, nu inventăm noi lucrurile acestea acum.

Ar fi corect ca în acest text să nu ne referim strict că personalul, cadrele militare..., vezi Doamne, le interzicem interceptarea comunicațiilor și cu asta ne-am spalat pe mâini și zicem că trecem la alineatul următor. Dacă vreți să fim fermi, din câte am înțeles, din ce ați spus până acum, ar trebui să spunem în felul următor în acest text: "Orice interceptare pe sistemele STS este interzisă" și atunci o lămurim definitiv. Dar dumneavoastră spuneți că numai cadrele dumneavoastră nu au voie să intercepteze, iar întrebarea vine firesc: dar atunci, cine are voie ? Haideți să stabilim clar că: "Orice interceptare este interzisă pe sistemele STS" și atunci este foarte clar pentru toată lumea. Veniți cu următorul alineat în care spuneți că orice tentativă din aceasta înseamnă încălcarea siguranței naționale.

Domnul Marțian Dan:

Domnul Nicolae Alexandru mai intervine.

Domnul Nicolae Alexandru:

Mă iertați că revin la microfon, dar nu știu, probabil că nu se înțelege cât de important este rolul acestor telecomunicații speciale.

Vorbește ministrul apărării cu ministrul de interne pentru o acțiune comună a celor două ministere pentru ora H. Operatorul din rețea ascultă și se duce la Păcală,- vin din nou cu treaba aceasta, nu la Politica, la Păcală,- și divulgă treaba aceasta. E un atentat la siguranța națională ? Dacă vreți să controlați Serviciul de Telecomunicații Speciale, atunci practicăm legea.

Chiar nu v-ați întrebat de ce Constituția telecomunicațiilor europene a prevăzut așa cum am prevăzut și noi în lege ? Nu există suficientă altă experiență decât ...Adică, vreți să ne controlăm cu orice preț ?

Domnul Marțian Dan:

Mai dorește cineva să intervină? Domnul Antal István.

Domnul Antal István :

Personal, consider că acum nu se poate soluționa această problemă și ar fi mai bine dacă s-ar returna la comisie. Eventual, cu participarea comisiei care este abilitată pentru a controla acest serviciu, cum este prevăzut la art.2, și săptămână viitoare, luni, după o discuție, comisia să vină cu un text foarte precis formulat. Pentru că am sesizat, am înțeles eu bine, că dumneavoastră doriți ca personalul dumneavoastră să nu fie cooptat sub nici o formă la acele evenimente care se petrec în cazul în care vine un organ abilitat de lege să facă aceste ascultări, și atunci ar fi bine venit ca ultima frază să sune în felul următor:" ...fiindu-le interzisă participarea la interceptarea comunicațiilor". V-am dat doar un exemplu. Dacă vă referiți strict la personalul dumneavoastră pentru că după cel puțin..., mă scuzați, poate că eu nu sesizez chiar așa de bine ca alții sau dumneavoastră sesizați, dar pentru mine este un text cu mai multe înțelesuri. Iar la alin.3, dacă într-adevăr nu se dorește ca acest serviciu să fie ceva cu totul și cu totul deosebit și mai presus de lege, atunci ar fi bine ca ultima frază să fie completată, după virgulă, "cu excepția cazurilor prevăzute de lege" pentru că s-au făcut referiri la multe instituții. Eu consider că ar fi bine ca atunci, să trimitem comisiei pentru că acest text, suntem mult prea puțini aici în sală ca să votăm fără să se cunoască, și toate grupurile parlamentare să înțeleagă la fel acest text și ulterior să nu dăm aprecieri diferite la votarea finală a legii.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Domnul Tobă, să încercăm să găsim o soluție.

Domnul Francisc Tobă:

Sunt de acord cu ambele variante. Deci, cu ambele amendamente sunt cu totul de acord. Să spunem :"fiindu-le interzisă participarea la" .... la alin.1..

Domnul Petre Naidin (din loja comisiei):

În orice fel.

Domnul Francisc Tobă :

....participarea în orice fel la interceptarea comunicațiilor", iar la alin.3, după... "adresa siguranței naționale, cu excepția cazurilor prevăzute de lege". Și atunci, nu ridicăm această instituție deasupra legii. Dar acum, vin și îmi pun eu fireasca întrebare : Cine interceptează pe SRI?

Domnul Marțian Dan:

Sunt două posibilități de a încerca să deblocăm dezbaterea în legătură cu această chestiune.

Domnul Tobă propune că pot fi acceptate unele din amendamentele care au fost prezentate aici și acest lucru înseamnă să umblăm la partea finală a alin.1 și la alin.3, unde să facem o precizare. Dânsul propune așa: ..."fiindu-le interzisă participarea în orice fel la interceptarea comunicațiilor". Chestiunea aceasta aduce un element de nuanțare, fondul reglementării însă, menținându-se.

La alin.3 nu am reținut foarte exact, dar nu e nici o problemă. Dacă vom merge pe această linie, dumneavoastră ni-l veți prezenta.

A doua propunere este a domnului deputat Antal István, și anume, să mai dăm comisiei să analizeze această chestiune, în funcție de problemele care s-au ridicat aici, însă eu vreau să vă întreb următorul lucru; sigur că comisia a introdus aici o anumită precizare care are valoarea, semnificația ei, dar aici sunt lucruri foarte grave, la alin.1, foarte serioase, la alin.2, și foarte grave, la alin.3. Nici unul dintre aceste lucruri nu este sancționat însă în această lege și problema care se pune este care va fi valoarea reglementării noastre...

Domnul Toader Clocotici (din bancă) :

Codul Penal.

Domnul Marțian Dan:

Nu știu dacă Codul Penal, pentru că, vedeți, au fost niște manifestări anume organizate de către Mișcarea legionară, s-a organizat și o tabără. În Legea siguranței naționale, manifestările și acțiunile acestea prin care se propagă idei totalitariste de diferite inspirații sunt interzise și cu toate acestea, legea este neoperațională, pentru că nu are nici un fel de sancțiuni, și aici eu pun foarte serios problema pentru că măcar în ceea ce privește partea finală a alin.1 de la art.20, în propunerea legislativă era acolo o palidă preocupare față de această fațetă a lucrurilor pe care am evocat-o în fața dumneavoastră, în sensul că se spunea:"orice abatere atrăgând sancționarea, conform legii". Aici, noi introducem niște lucruri și niște interdicții foarte serioase, în probleme de mare gravitate, dar nu spunem nimic despre ce se întâmplă dacă conduita celor care lucrează în acest sistem este una contrară. Și îmi pun foarte serios această problemă, care va fi eficiența acestei legi pentru oamenii cre lucrează în interiorul sistemului dat și nu știu dacă nu ar trebui reexaminată toată problematica art.20 și gândite problemele legate de sancțiuni, în măsura în care se comit niște încălcări ale prevederilor de aici și, eventual, ale altor prevederi ale acestei legi. Din această cauză noi ajungem în situația în care legile la nivel conceptual și ca soluție reglementatorie sunt bune, dar în ceea ce privește aplicarea lor și mai ales sancționarea abaterilor de la aplicarea lor în practica curentă nu există prevederi, nu sunt precizate, și de aici ne găsim în fața unor realități pe care le constatăm cu toții și care produc atâtea îngrijorări și suscită atâtea semne de întrebare în rândul cetățenilor. Nu mai vorbesc despre alte aspecte.

Aveți cuvântul, domnule Părăluță.

Domnul Mihail Părăluță:

Noi considerăm că textul art.20 ar trebui rezolvat acum. Nu mai avem ce discuta. În legătură cu această lege și această formulare sunt de acord cu modificările propuse și acceptate de inițiator, dar textul acesta noi l-am dezbătut foarte mult în comisie. Și în comisie au fost păreri diferite, dar ne-a convins un lucru: textul corespunde cu Constituția europeană care prevede acest lucru. Poate am greșit, dar am considerat întotdeauna că textul european, textul internațional este tabu pentru noi și că nu avem ce discuta.

Domnul Marțian Dan:

Trebuie să ne aliniem la el.

Domnul Mihail Părăluță:

Da, și dacă nu ne aliniem la el, când va veni problema integrării României în Europa, se va constata că aici noi facem opinie separată față de textul eurpean.

Deci, dacă acesta este textul european, eu mă întreb: noi vrem alt text ? Dacă vrem, să hotărâm în cunoștință de cauză, că ne abatem de la textul european. Acesta a fost considerentul comisiei pentru care am acceptat acest text, pentru că este un text omologat european, și a doua chestiune, că este obligația României să se alinieze la legislația europeană.

Eu cred că trebuie să decidem acum, domnule președinte.

Domnul Marțian Dan:

Și atunci înțeleg, domnule Părăluță, că dumneavoastră ați accepta ideea pe care a enunțat-o domnul Tobă, de completare a părții finale.

Domnul Mihail Părăluță:

Da, pentru că nu schimbă fondul.

Domnul Marțian Dan:

Bun. ".. fiindu-le interzisă participarea în orice fel la interceptarea comunicațiilor", aceasta era completarea pe care a propus-o.

Supun votului dumneavoastră această propunere de amendare a părții finale, între cuvântul "interzis" și "interceptare" să introducem acest segment: "participarea în orice fel la interceptarea comunicațiilor".

Domnul Toader Clocotici:

Domnule președinte,

Textul de la alin. 1 și alin. 3 este foarte clar. Primul se referă la interzicerea propriilor salariați de a intercepta sub orice formă convorbirile care se desfășoară și care trec prin aparatul propriu.

Cel de-al treilea alineat se referă la imposibilitatea, decât "numai în condițiile legii" - ceea ce spunea domnul Nica, de a fi interceptate aceste comunicații, distruse sau împiedicată comunicarea lor.

Așa cum se propune modificarea la ora actuală, fiindu-le interzisă participarea la interceptare, deci ei nu vor colabora cu alte instituții pentru interceptare, dar ei au dreptul să intercepteze, ceea ce nu este corect.

Textul, așa cum este formulat la ora actuală și cum este preluat din legea europeană, este foarte corect și trebuie să rămână în forma aceasta.

Domnul Marțian Dan:

Deci sunteți pentru redactarrea propusă în raport, fără completare...

Domnul deputat Emil Popescu are cuvântul.

Domnul Emil Popescu:

Domnilor,

Luările de cuvânt anterioare m-au determinat să vin la microfon să vă spun câteva reflecții.

Prima. Există în dreptul comun, care este normă penală, interdicția de a intercepta convorbirile. Această interdicție se adresează tuturor subiecților de drept din țară. Nimeni nu are voie să intercepteze o convorbire. Prin urmare, regula fundamentală, care este norma de drept comun, există.

Acum suntem în prezența alcătuirii unei legi speciale. Această lege specială pleacă de la un deziderat invers, și anume că pentru siguranța națională, deci pentru protejarea unor valori majore, anumite organe trebuie să aibă dreptul de a intercepta în anumite condiții. Aceasta este a două regulă.

Legea specială derogă de la Legea de drept comun pentru ca acest organ, și numai el, va putea uneori să efectueze astfel de activități, pentru că numai astfel poate el să preîntâmpine anumte pericole și, deci, dreptul lui trebuie recunoscut în niște condiții. Aceste condiții, dacă sunt respectate, el poate să intercepteze, dar nici el nu are voie să intercepteze în afara oricăror condiții. Asta este a treia idee.

Prin urmare, dreptul nostru intern, la ora actuală, pedepsește pe oricine interceptează o convorbire a altcuiva sau și pe oricine interceptează o corespondență a altcuiva. Prin urmare, această normă, legea specială, trebuie să se coroboreze, să se coreleze cu norma de drept comun și, în același timp, cu dreptul internațional, la norma externă.

Am terminat cu ceea ce aveam de spus. Eu nu sunt specialist pe probleme și ipoteza despre care vorbeați, cine o să-i intercepteze pe SRI-iști, este, probabil, o butadă plăcută și frumoasă.

A două. Domnul profesor Dan Marțian a vorbit despre niște fenomene pe care și eu le-am cunoscut, le-am văzut și am rămas mirat. Au apărut la televiziune scene, secvențe cu o bibliotecă care există și care are niște salariați și care sunt niște copii - mie mi s-a părut foarte curios că există acolo niște copii - și care are, ca să spun așa, în rafturi, numai cărți legionare, sau, oricum, cultivă mișcarea legionară, tot ce a existat, tot ce s-a scris, și care există undeva, pe o anumită stradă. După aceea au apărut că la Padina au existat niște corturi ale unor copii, care ar face parte din niște grupări care fac nu știu ce și care ar avea iz legionar.

Eu cred, ca unul care împărtășesc un punct de vedere comun și altora din opoziție, că faptul că nu există o sancțiune în această lege specială, nu înseamnă că ei pot să-și facă de cap. Și că eu cred că organele competente ar putea și ar trebui să ia măsuri. Nu trebuie neapărat să-i dai în cap sau să-l bagi în pușcarie, dar poți să-i interzici biblioteca să funcționeze, poți să-i inchizi sediul și poți să retragi autorizația. De ce nu fac organele acest lucru ? De asemenea, dacă se duc și constituiesc tabere, care fac ce fac, de ce nu sunt desființate acele tabere ?

Eu cred că lucrurile nu sunt așa de simple cum se văd la prima vedere și că aici este vorba de "păpușa cu garderoba verde". "Păpușa cu garderoba verde" a apărut când minerii au venit la noi și au spus c-au fost niște izuri legionare, au fost pe acolo, nu știu ce... Și fiindcă opoziția nu reacționează, eu, în mod expres, cer astăzi ca organele, în mod oficial, să ia măsuri împotrivă acestor tabere și împotriva acestei biblioteci pentru ca să nu se zică că noi le-am tolerat.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc.

Din păcate, timpul nostru se apropie de sfârșit. Problemele sunt foarte serioase. Eu v-aș propune să ne oprim aici. Poate că este un prilej de reflecție suplimentară asupra acestor chestiuni și când vom relua examinarea acestui proiect de lege, săptămâna viitoare, vom vedea dacă vor mai trebui făcute anumite precizări și nuanțări și vom lua decizii.

În orice caz, fac apel la dumneavoastră să rețineți termenii discuțiilor de până aici, care ne vor ajuta în ceea ce privește lucrul asupra acestui proiect săptămâna care urmează.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 26 mai 2019, 6:48
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro