Plen
Ședința Camerei Deputaților din 3 aprilie 2000
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
18-05-2022
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2000 > 03-04-2000 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 3 aprilie 2000

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru pentru perioada 3-7 aprilie 2000.

Ședința a început la ora 16,15.

Lucrările au fost conduse de domnul Miron-Tudor Mitrea, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Acsinte Gaspar și Alexandru Konya-Hamar, secretari.

Domnul Miron -Tudor Mitrea:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților, anunțându-vă că din totalul celor 343 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 221; sunt absenți 132, din care participă la alte acțiuni parlamentare 47. Cvorumul de lucru pentru ziua de astăzi este de 125 de deputați.

Pentru săptămâna în curs, trebuie să aprobăm ordinea de zi și programul, nu am avut ședință în plen săptămâna trecută.

Dacă la ordinea de zi prezentată există intervenții. Înțeleg că nu. O supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Ordinea de zi a fost adoptată în unanimitate.

Pentru programul de lucru din această săptămână, dacă există intervenții. Înțeleg că nu.

Cine este de acord cu programul de lucru prezentat la casete? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate, s-a adoptat programul de lucru.

Informare cu privire la proiectele de legi și propunerile legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

1. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2000 privind înființarea Societății naționale "Îmbunătățiri funciare" S.A. prin reorganizarea Regiei autonome a îmbunătățirilor funciare, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice; pentru avize, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, precum și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

În conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

În conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2000 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 55/1999 privind executarea silită a creanțelor bancare neperformante preluate la datoria publică internă, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, precum și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

În conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2000 privind autorizarea Băncii Naționale a României pentru a acorda un credit pentru acoperirea cererilor populației de retragere a depozitelor constituite la Banca "Renașterea Creditului românesc" S.A. Credit Bank, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, precum și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

În conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

În continuare, vă informez că la Biroul Permanent al Camerei Deputaților au fost înregistrate următoarele propuneri legislative:

1. Propunerea legislativă pentru modificarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite ca prizonieri, republicat cu modificările ulterioare, inițiat de domnii deputați Șerban Zoner și Dan Constantinescu. Se solicită de către liderul Grupului parlamentar PNL procedura de urgență.

Domnule deputat Stănescu, aveți cuvântul!

 

Domnul Mihai Sorin Stănescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor colegi,

Este o inițiativă legislativă care se referă la modificarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, act normativ care a fost modificat și republicat. Motivația: noi solicităm și vă rugăm să admiteți procedura de urgență deoarece situațiile care sunt legate de această categorie sunt niște situații neclare, sunt niște situații care nu le creează decât un dezavantaj față de alte categorii sociale și, în primul rând, pensiile și indemnizațiile de care beneficiază la ora actuală sunt total insuficiente și sunt nevoiți să presteze o serie întreagă de activități, pe baza unor contracte de muncă sau a unor convenții civile.

De asemenea, vă rugăm să aveți în vedere că, de fapt, noi solicităm un fel de măsură compensatorie. Și, totodată, vă rog să rețineți că procedura de urgență se impune deoarece o procedură legislativă normală ar solicita un timp destul de mare, iar majoritatea celor care urmează să beneficieze de aceste modificări sunt persoane care merită toată considerația noastră și sunt la o vârstă foarte înaintată, au probleme de sănătate, și considerăm că este o reparație morală și o obligație pe care o avem noi față de această categorie de concetățeni. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă există alte intervenții la această problemă a procedurii de urgență solicitate de către Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal? Înțeleg că nu.

Voturi pentru? Rog secretarii de ședință să le numere! 26 de voturi pentru, insuficiente.

2. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, inițiată de domnul deputat Andrei Chiliman. Se solicită procedura de urgență de către liderul Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

Domnule deputat Stănescu, tot dumneavoastră luați cuvântul? Aveți microfonul!

 
 

Domnul Mihai Sorin Stănescu:

Domnule președinte, cu toată părerea de rău, având în vedere prezența colegilor noștri în această sală și refuzul dintr-o anumită parte a sălii de a înțelege motivația pentru procedura de urgență, mă simt obligat să vă solicit, în numele Grupului parlamentar PNL, verificarea cvorumului de ședință.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Sigur că da, domnule deputat, înaintea oricărui vot, grupurile parlamentare, conform regulamentului, au dreptul să ceară verificarea cvorumului. Rog secretarii de ședință să verifice cvorumul!

Sunt 58 de colegi în partea stângă a sălii, 50 în partea dreaptă, înseamnă 108, suntem cu 17 colegi sub cvorumul de lucru. Fac apel la liderii grupurilor parlamentare să solicite colegilor să intre în sală, în caz contrar, mă voi simți obligat ca în maximum 10 minute să trecem la un apel nominal, lucru pe care nu îl dorește nici unul dintre noi!

Deputați din majoritate:

Faceți apelul nominal, domnule președinte!

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Domnilor deputați, metoda pe care am folosit-o cu succes a fost în general aceasta: de a da o pauză de 10 minute, mai ieșeam și eu pe hol, mai ieșiți și dumneavoastră, să încercăm să nu facem apel nominal.

Stimați colegi,

Secretarii de ședință mă anunță că sunt 131 de colegi în sală, deci, cvorumul de lucru de 125 este îndeplinit.

Domnul deputat Stănescu, în numele Grupului parlamentar PNL, solicitând procedura de urgență la Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 44/1994. Domnule deputat, aveți microfonul!

 
 

Domnul Mihai Sorin Stănescu:

Această propunere legislativă s-a conturat din necesitatea corectării și îmbunătățirii unor prevederi ale Legii nr. 44/1994 și, în urma unor discuții purtate cu asociațiile veteranilor de război, s-au constatat o serie întreagă de deficiențe în aplicarea legii, cum ar fi, de exemplu: lipsa suprafețelor de teren necesare împroprietăririi veteranilor de război, în special în localitățile urbane; faptul că dreptul de împroprietărire este acordat doar pe timpul vieții veteranilor de război, iar aceștia, având în general vârste foarte înaintate, intenția legiuitorilor de a le acorda unele drepturi se poate pierde; o serie întreagă de ambiguități și omisiuni, precum și lăsarea mai multor posibilități de interpretare a diferitelor autorități însărcinate cu aplicarea legii.

Deci, aceste câteva puncte de vedere reprezintă, din opinia noastră, temeinicia pentru ca să se procedeze la modificarea și la corelarea dispozițiilor legale cu cadrul real de aplicare a Legii nr. 44 în momentul de față, precum și o obligație morală pe care o avem față de beneficiarii acestor modificări, persoane care se află la o vârstă foarte înaintate.

Pentru aceste considerente, vă rugăm să fiți de acord să acordați votul pentru adoptarea prezentei propuneri legislative în regim de urgență. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Alte intervenții? Domnule deputat Vasile Stan, aveți microfonul!

 
 

Domnul Vasile Stan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întâmplător, acest proiect de lege eu l-am citit. Vreau să vă informez că această lege a fost modificată de zeci de ori până acum, ultima modificare a avut loc de curând.

Eu, personal, în principiu, nu am nimic împotriva ei, dar cred că, la ora actuală, Camera Deputaților trebuie să se ocupe de altceva: să se ocupe de cele 13 propuneri legislative de modificare a Legii nr. 69 și Legii nr. 70, că vin alegerile, pe 4 iunie; să se ocupe de salarizarea bugetarilor, că a venit ordonanță de urgență așa mare...

Deci, părerea mea este că e o cerere care nu trebuie acceptată. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Domnule deputat Țurlea, aveți microfonul!

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Mi se pare stupefiantă fraza colegului meu de înainte: "Camera trebuie să se ocupe de altceva!" Lista domniei sale este chiar o bază la acest îndemn! Veteranii de război mai sunt puțini și mai trăiesc foarte puțin de aici încolo, să se ocupe Camera "puțin" de altceva, până vor dispărea acești veterani de război și vor fi lăsați toți ceilalți profitori ai revoluției, care trăiesc și astăzi și vor trăi și de aici încolo foarte mult!

Vă rog, doamnelor și domnilor, să acceptați urgența acestei propuneri legislative, care e meritoriu pentru Partidul Liberal că a inițiat-o, și vă rog, de asemenea, să faceți presiuni, cei din majoritate, asupra Guvernului nostru, ca să aibă grijă neapărat, măcar de aici încolo, de acești oameni, datorită cărora există astăzi statul român.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă mai există vorbitori? Înțeleg că nu.

Cine este de acord cu procedura de urgență propusă de Grupul parlamentar PNL? Vă rog, voturi pentru? Marea majoritate.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri, vă rog? 3 abțineri.

Cu 2 voturi împotrivă și 3 abțineri, procedura de urgență a fost adoptată de către Cameră.

Se sesizează: în fond, Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

 
Aprobarea componenței Comisiei de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la proiectul de Lege privind mecanismele de stimulare a comerțului exterior românesc și organizarea și funcționarea Băncii de Export - Import a României EXIMBANK S.A.

Stimați colegi, am să supun atenției dumneavoastră deputații propuși în Comisia de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind mecanismele de stimulare a comerțului exterior românesc și organizarea și funcționarea Băncii de Export-Import a României (EXIMBANK) S.A: Albu Alexandru – PDSR; Marin Gheorghe – PDSR; Dimitriu Sorin – PNȚCD-Civic ecologist; Cojocaru Radu – PNL; Vita Iuliu – UDMR; Băbălău Constantin – PRM; Varujan Pambuccian – Grupul parlamentar al minorităților naționale.

Dacă există intervenții la aceste propuneri? Înțeleg că nu.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate, a fost adoptată componența comisiei de mediere.

Se informează Camera Deputaților cu privire la următoarele documente, adoptate de Conferința Generală a Organizației Internaționale a Muncii, care au fost supuse Comisiei pentru muncă și protecție socială, de la care s-a primit o notă cu recomandarea de a se aduce la cunoștința plenului și de a se informa Ministerul Muncii și Protecției Sociale:

1. Convenția nr. 182 privind interzicerea celor mai grave forme ale muncii copiilor și acțiunea imediată în vederea eliminării lor;

2. Recomandarea nr. 190 privind interzicerea celor mai grave forme ale muncii copiilor și acțiunea imediată în vederea eliminării lor.

Informare cu privire la cererea ministrului justiției pentru declanșarea procedurii de ridicare a imunității parlamentare a domnului deputat Alexandru Liviu Mera.

Se aduce la cunoștința Camerei Deputaților cererea ministrului justiției privind ridicarea imunității parlamentare și posibilitatea trimiterii în judecată penală pentru săvârșirea infracțiunilor de calomnie și de insultă prevăzute la art. 205-206 Cod Penal a domnului deputat Mera Alexandru Liviu. Se propune termenul de 30 de zile în care Comisia juridică, de disciplină și imunități să depună raportul cu privire la această cerere.

Cine este de acord cu termenul de 30 de zile? Voturi pentru, vă rog? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? 1 abținere.

Aprobarea cererii Comisiei pentru industrii și servicii de prelungire a termenului de depunere a raportului referitor la efectuarea anchetei cu privire la Societatea Națională de Telecomunicații ROMTELECOM S.A., până la data de 15 mai 2000.

Cererea Comisiei pentru industrii și servicii privind prelungirea termenului de depunere a Raportului referitor la efectuarea anchetei cu privire la Societatea națională de telecomunicații Romtelecom S.A. până la 15 mai anul 2000. O supun votului dumneavoastră.

Cine este de acord? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate, s-a aprobat cererea comisiei, de prelungire a termenului până la 15 mai 2000.

Aprobarea cererii domnului Victor Babiuc de a activa în cadrul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Biroul Permanent al Camerei Deputaților a primit săptămâna trecută o cerere din partea domnului deputat Victor Babiuc, privind trecerea domniei sale de la Comisia pentru abuzuri la Comisia pentru apărare a Camerei Deputaților. Biroul Permanent, considerând că deputații independenți nu trebuie să schimbe comisiile, regulă aplicată în marea majoritate a cazurilor, a refuzat cererea domnului deputat Victor Babiuc.

Conform regulamentului, domnia sa se adresează și cere plenului să decidă asupra acestei probleme. Domnule deputat Babiuc, aveți microfonul!

 

Domnul Victor Babiuc:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am făcut o solicitare pentru trecerea mea la Comisia pentru apărare, dintr-o motivare foarte simplă, pe care dumneavoastră o știți, de altfel: experiența mea în domeniu mă califică, cred eu, pentru această comisie, nu pentru altă comisie; repartizarea inițială poate fi discutată și decisă în plen, într-un fel sau într-altul și o asemenea solicitare trebuie să aibă decizia dumneavoastră.

Pentru aceea am făcut această cerere și vă rog să fiți de acord cu mine. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Stimați colegi, domnul deputat Victor Babiuc a făcut parte din Comisia pentru apărare. ajuns ministru, a schimbat comisia, cu acordul dumneavoastră, și a trecut la Comisia pentru combaterea abuzurilor a Camerei Deputaților. Biroul Permanent a refuzat cererea pe motivul pe care vi l-am spus și domnul deputat a revenit cu ea în fața plenului.

Dacă există intervenții pe această problemă, a cererii domnului deputat? Înțeleg că nu. Voi supune votului cererea domnului deputat Victor Babiuc, de a trece ca membru la Comisia pentru apărare.

Cine este pentru? Rog secretarii de ședință să numere voturile! 148 de voturi pentru.

Voturi împotrivă, vă rog? 2 voturi împotrivă.

Abțineri, vă rog? 6 abțineri.

Cererea domnului Victor Babiuc a fost aprobată de către plenul Camerei.

 
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:

În conformitate cu prevederile art. 17 alin. 2 și 3 din Lega nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 66/1999 pentru aderarea României la Convenția cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961;

Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 91/1999 pentru ratificarea Convenției europene privind imprescriptibilitatea crimelor împotriva umanității și a crimelor de război, adoptată la Strasbourg la 25 ianuarie 1974;

Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 93/1999 pentru ratificarea Tratatului dintre România și Statele Unite ale Americii privind asistența judiciară în materie penală, semnat la Washington la 26 mai 1999;

Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 153/1999 privind autorizarea Ministerului Finanțelor de a garanta un împrumut extern în valoare de 50 de milioane de mărci germane pentru Banca de Export-Import a României (EXIMBANK) S.A., acordat de către Kreditanstalt fur Wiederaufbau pentru realizarea Programului de dezvoltare a întreprinderilor mici și mijlocii cu capital majoritar românesc.

Rog colegii din dreapta să continue ședința pe sală! Stimați colegi, mi-e foarte greu să citesc, când are loc o ședință atât de aprinsă în dreapta, acolo! Domnule Popescu, stimați colegi, vă rog, un pic de liniște vreau, atât! Vă mulțumesc.

Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 72/1999 pentru ratificarea Acordului-cadru de împrumut dintre România și Fondul de Dezvoltare Socială al Consilului Europei, semnat la Paris la 29 iulie 1999;

Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/1999 pentru ratificarea Addendumului la Memorandumul de finanțare RO/9803.02 "Sprijin pentru reforma din domeniul protecției copilului", semnat la București la 15 iulie 1999, dintre Guvernul României și Comisia Europeană;

Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/1999 pentru ratificarea Addendumului la Memorandumul de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul RO/9803.02 "Sprijin pentru reforma din domeniul protecției copilului", semnat la București la 15 octombrie 1999;

Legea educației fizice și sportului.

Conform ordinii de zi pe care am aprobat-o, primul proiect de lege pe care îl luăm în discuție este proiectul de Lege privind aprobarea Planului național pentru agricultură și dezvoltare rurală și cofinanțarea acestuia din surse alocate de la bugetul de stat. Ministerul Agriculturii nu este prezent, deși la cererea lui am adus această cerere pe ordinea de zi...

Domnul Rizescu a insistat foarte mult, dar văd că am primit un mesaj că de la minister, poate, mai târziu, vine cineva să ne vadă.

 

Domnul Sergiu George Rizescu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Este imperios necesar de a vota astăzi Planul național de dezvoltare a agriculturii și amenajare rurală, este vorba de 150 de milioane de Euro, care vor fi alocați începând din acest an până în anul 2006 inclusiv. Pentru aceasta, România trebuie să contribuie și ea cu 50 de milioane de Euro în fiecare an.

Paleta este foarte largă, vizează viața satului românesc, probleme de infrastructură, este vorba de 14-15 mii de proiecte pentru agricultură și vizează în special populația tânără, până la 40 de ani, care va fi implicată în acest program.

Eu vă rog foarte mult, toți colegii, din tot eșichierul politic, care fac parte din Comisia pentru agricultură și-au dat acordul pentru acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Domnule președinte, vă spun cu sinceritate că și eu cred că acest proiect de lege este important, l-am trecut pe ordinea de zi din acest motiv.

Vă rog să nu vă îndreptați către microfon, nu mai dau nimănui cuvântul pe această problemă, regulamentul cere ca inițiatorul să fie prezent! Sunt de acord că Ministerul Agriculturii consideră că nu este important acest proiect de lege și nu a venit, dar măcar ministrul pentru relația cu Parlamentul putea să fie prezent!

Îi rog pe cei care se ocupă de pregătirea ședințelor să sune la cele două ministere, pun proiectul de o parte, cum vine unul dintre inițiatori, intrăm în discuția lui. Cu toată dragostea pentru dumneavoastră, cei din comisie, care ați insistat, și Guvernul trebuie să aibă interes în a-și promova proiectele de lege și să fie prezent, conform regulamentului, în Cameră.

Punctul 2 la ordinea de zi – proiectul de Lege pentru aprobarea afilierii României la Asociația internațională pentru științe și tehnologii cerealiere, precum și a plății cotizației anuale.

Să înțeleg că tot Ministerul Agriculturii este inițiatorul? Da. Îl trecem și pe acesta de o parte.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/1999 privind achiziționarea de la producătorii agricoli individuali... Nici nu mai continuu, este extrem de neplăcut pentru mine să constat că, deși suntem bombardați de către Guvern cu scrisori în care sunt prioritățile, ni se spune că nu ne facem treaba, atunci când avem pe ordinea de zi legi, nu este prezent nimeni să le susțină!

 
Adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență nr.33/1999 pentru stabilirea unor măsuri în vederea privatizării Băncii BancPost S.A.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență nr. 33/1999 pentru stabilirea unor măsuri în vederea privatizării Băncii Bank post S.A. Aici avem inițiatorul.

Fiind o ordonanță de urgență, trebuie să aprobăm timpii. Rog președintele Comisiei pentru politică economică, domnul Vida, să propună timpii.

 

Domnul Iuliu Vida:

Domnule președinte,

Propun 15 minute timp total și câte 2 minute pentru luările de cuvânt.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Există alte propuneri? Nu. Supun votului propunerea președintelui comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

15 minute, timpul total.

Titlul ordonanței de urgență. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

A fost adoptat în unanimitate.

Art. 1. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Art. 1 a fost adoptat în unanimitate.

Art. 2 al ordonanței. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Art. 2 a fost votat în unanimitate.

Ordonanța, în ansamblul ei.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Ordonanța a fost adoptată în unanimitate.

Proiectul de lege.

Titlul legii.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Titlul legii a fost adoptat în unanimitate.

Articolul unic al legii.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Legea în ansamblul ei.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Legea a fost adoptată în unanimitate.

Mulțumesc inițiatorului și comisiei.

Avem reprezentanți de la Ministerul Agriculturii sau de la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul? Nu.

 
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.1/1999 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.82/1997 privind regimul accizelor și al altor impozite indirecte (Aprobarea propunerii de respingere formulate de comisie.)

Urmează proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.1/1999 pentru modificarea Ordonanței de urgență nr.82/1997 privind regimul accizelor și al altor taxe indirecte.

Pentru că Comisia pentru buget, finanțe și bănci lucrează, comisia ne-a trimis un coleg mandatat pentru această problemă.

Inițiatorul, doriți să luați cuvântul? Nu.

Comisia?

Este o ordonanță simplă, nu este o ordonanță de urgență, deci nu este vorba de timpi.

Dezbateri generale.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Înțeleg că nu.

Comisia propune respingerea proiectului de lege.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate, plenul Camerei Deputaților a hotărât respingerea proiectului de lege.

Așa cum am promis, ne întoarcem la agricultură, avându-l printre noi pe ministrul agriculturii.

Adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Planului Național pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală și cofinanțarea acestuia din surse alocate de la bugetul de stat.

Proiectul de Lege privind aprobarea Planului Național pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală și cofinanțarea acestuia din surse alocate de la bugetul de stat.

Din partea inițiatorului există intenția de a lua cuvântul?

Domnule ministru Ioan Mureșan, aveți cuvântul.

 

Domnul Ioan Avram Mureșan:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Încep prin a-mi cere scuze că nu am reușit să ajung în timp util la ședința Camerei Deputaților.

Importanța acestui act normativ pe care eu l-am propus, și Guvernul l-a adoptat și apoi l-a trimis la Camera Deputaților, cred că nu mai trebuie dezvoltată aici, în fața dumneavoastră.

În câteva cuvinte, aș vrea să spun că această ofertă pe care Uniunea Europeană o face țărilor asociate, de a accesa niște fonduri care se numesc "fonduri de preaderare" pe următoarea perioadă de 7 ani, din 2000 până în 2006, pentru România alocându-se 150 de milioane de euro pe an, este o ofertă pe care de bunăseamă nu o putem refuza. Dar, pentru ca acești bani să poată intra în spațiul rural, este nevoie în principal de două condiții, și anume, de partea de cofinanțare românească, care înseamnă atât bani bugetari, cât și bani atrași din sectorul privat. Iar pentru acest lucru, dumneavoastră știți, și am primit susținerea dumneavoastră, încercăm ca în bugetul Ministerului Agriculturii să apară anul acesta 1.000 de miliarde, care ar însemna cofinanțarea bugetară, iar pentru cofinanțarea din sectorul privat am început discuțiile pentru un împrumut de la Banca Mondială, de 150 de milioane de dolari, care va fi derulat prin bănci private, și avem speranța că de la sfârșitul lunii august – începutul lunii septembrie. Aceasta, pentru un motiv foarte simplu, pe care dumneavoastră îl cunoașteți, că în lumea satelor nu există încă resurse financiare considerabile pentru a putea finanța proiectele de care este nevoie, proiecte adevărate.

Iar cea de-a doua condiție, care de fapt a fost prima, și anume elaborarea unui plan național de dezvoltare rurală, pe care a trebuit să-l depunem într-un anumit termen la comisia de la Bruxelles, a fost îndeplinită la sfârșitul anului trecut, când noi am depus acest plan, cu proiectul de lege pe care l-am înaintat Camerei Deputaților, la Bruxelles.

Este adevărat că ne vin acum reacțiile, pentru ca nu atât planul, cât măsurile pe care noi le-am propus acolo, să fie îmbunătățite.

De ce spun aceasta: pentru că la discuția pe care am avut-o la Bruxelles cu domnul Franz Fischler, care este comisarul Uniunii Europene pentru agricultură, ni s-a scos în evidență faptul că planul este bine făcut, doar că resursele, chiar dacă par ele mari la prima vedere, risipite pe prea multe măsuri - era vorba de 14 măsuri, ar însemna o diminuare a efectului financiar.

Așa încât, întors acasă, am rugat colaboratorii mei să întocmim o scrisoare prin care să restrângem aceste măsuri la un număr de 8, am trimis până la urmă o scrisoare la Bruxelles, și lucrul acesta a fost rezolvat.

Mai există o problemă care este în curs de rezolvare, și dumneavoastră trebuie să știți, și anume modul în care se vor plăti aceste proiecte; structura aceasta instituțională pe care noi o construim se numește Agenția de plăți.

Agenția de plăți a fost propus, după lungi discuții, să aibă două componente: componenta de implementare, care va fi construită și articulată la nivelul Ministerul Agriculturii și Alimentației, și efectiv componenta de plată, la Ministerul Finanțelor.

Actele normative sunt pregătite pentru a fi promovate în ședințele de Guvern - hotărâri de Guvern de reorganizare a celor două ministere, pentru a apărea cele două grupuri de lucru – Agenția de implementare și ordonanțare de credite, deci decizia ca proiectele să fie plătite rămâne la Ministerul Agriculturii, iar plata efectivă se va face de la Ministerul Finanțelor.

Acestea sunt de fapt cele trei lucruri importante pe care noi trebuia să le facem pentru ca această uriașă finanțare să poată fi deschisă către România.

Eu v-aș ruga, stimați colegi, să votați acest proiect de lege și, cu sinceritate, trebuie să vă spun că aveam de ales între a face o hotărâre de Guvern, o ordonanță, o ordonanță de urgență, iar eu am optat pentru proiectul de lege, pentru că este un act normativ care se întinde pe durata a mai multe mandate și, indiferent cine va administra țara, indiferent cine se va afla la conducerea Ministerului Agriculturii și Alimentației, va trebui să aibă un instrument puternic, o lege care să nu mai poată fi schimbată decât cu mare greutate, și acest lucru dă și o mai mare credibilitate României la Bruxelles.

Suntem serios percepuți și foarte bine implicați ca programul să nu fie ratat. De ce să nu fie ratat: pentru că există, și iar vă spun deschis, această competiție, pe care cu toții o știm, între țările asociate la Uniunea Europeană care vor să acceseze cât mai repede aceste fonduri și, pentru prima dată, Uniunea Europeană nu a mai acordat fondurile în mod egal, ci le-a acordat în funcție de potențialul agriculturii, populației trăitoare la sate. Așa se explică faptul că România are 150 de milioane, Cehia are vreo 20, Slovenia, 6 – 9 milioane de euro; oricum, cifrele sunt variabile, și tot ceea ce trebuie să facă partea românească trebuie să facem, pentru că acești bani nu se mai reportează de la un an la altul, ci ei trebuie cheltuiți în anul respectiv; deci nu există sistemul de reportare de la un an la altul. Știți foarte bine, abia așteaptă ceilalți colegi ai noștri din Europa centrală să spună că există o economie, undeva, la o țară, pentru a accesa banii.

Vă rog să aprobați acest proiect de lege. Este nevoie de el, pentru ca și banii în buget să poată veni; altfel, Ministerul Finanțelor refuză să pună o poziție în bugetul Ministerului Agriculturii și Alimentației, numită "Cofinanțare la programul SAPARD", în lipsa acestei legi.

Vă rog, deci, stimați deputați, să votați raportul întocmit de Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice de la Camera Deputaților.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule ministru.

Comisia a susținut.

Domnule Neagu, aveți cuvântul să susțineți în continuare raportul depus.

Aveți microfonul, domnule deputat.

 
 

Domnul Victor Neagu:

Da, domnule președinte.

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor,

Fusesem chiar oprit de la a vorbi la aceste microfoane într-un moment în care tocmai a venit și domnul ministru.

Evident că și Partidul Democrației Sociale din România este de acord cu substanța acestei legi. Nici nu se putea altfel, atunci când cele 150 de milioane de euro sosesc în zona de dezvoltare a rurarului. Și trebuie să vă reamintesc faptul că în 1996, în aprilie, PDSR-ul a semnat Carta rurală europeană, care înseamnă tocmai începutul renașterii satului românesc.

Faptul că există și un aport în lei este de natură să aducă substanță suplimentară acestei zone.

O singură chestiune mai am de spus. Prin consemnarea în documentele de ședință, rog conducerea Ministerului Agriculturii ca noi, cei de la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, să fim permanent informați cu anticipație cu privire la cuantumurile și modul de împărțire a acestor sume pe domenii și pe zone de activitate în rural, pentru că este normal, zic eu, ca parlamentarii să cunoască și să informeze eventual plenul Camerei Deputaților cu privire la modul de cheltuire a acestor bani.

Deci așteptăm anexele acestei legi, așteptăm să fim informați, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, de modul în care se vor cheltui acești bani.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Trecem la dezbaterile generale.

Grupurile parlamentare care vor să intervină, să se înscrie.

Înțeleg că nu avem înscrieri.

Intrăm la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii.

Comisia ne propune o modificare a titlului legii.

Dacă există intervenții? Înțeleg că nu.

Supun votului dumneavoastră titlul propus de comisie.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Titlul legii a fost adoptat în unanimitate.

Art.1 care devine alin.1 al art.1, conform propunerii comisiei.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

După alin.1 al art.1 comisia propune un text nou - art.1 alin.2.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate a fost adoptat textul nou, propus de comisie.

Art.2.

Comisia propune reformularea pe care o regăsiți în raport.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate a fost adoptat art.2 în forma propusă de comisie.

Art.3.

Comisia propune formularea din raport, adoptând niște amendamente depuse de patru colegi deputați.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu un vot împotrivă, art.3, în formularea comisiei, a fost adoptat.

Comisia propune text nou – art.31.

Obiecții?

Domnul secretar Gaspar.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Amendamentul care ne este propus de către comisie, prin redactarea sa, face ca legea, chiar dacă o votăm astăzi, să devină inaplicabilă, și vă voi citi textul: "Condițiile pentru aplicarea art.1-3 din prezenta lege se vor stabili prin acte normative elaborate în concordanță cu reglementările Comisiei Europene nr.1268/1999 și 2759/1999.". Deci noi adoptăm o lege și așteptăm să venim cu alte reglementări prin care să stabilim condițiile de aplicare a legii.

Este motivul pentru care propun să fie respins acest amendament, cu atât mai mult cu cât vă rog să observați că la art.1 s-a introdus un alin.2, în care se arată cum vor fi utilizate fondurile, iar, de asemenea, art.3, în forma modificată de comisie, face ca legea să fie aplicabilă.

Ca atare, vă propun să fie eliminat art.31, propus de către comisie.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Domnul președinte Emil Popescu.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Eu am ascultat cu atențiune cuvintele domnului Gaspar și vă rog respectuos să vă concentrați atenția și să nu fiți deloc de acord cu această soluție.

Acest text deschide poarta către niște reglementări europene pe care noi trebuie să le implementăm la noi. N-o să facem două legi la ani diferiți! Vă dați seama ce se urmărește prin această eliminare -poarta aceasta care acum este deschisă să fie peste nu știu cât timp închisă.

Dacă această poartă rămâne acum deschisă, cu trimitere la niște norme din afară, anumite efecte ale legii se vor produce acum, cele mai multe, iar alte efecte se vor produce atunci, îndată ce acele acte normative cu elemente de extraneitate vor fi adoptate.

Prin urmare, vă rog respectuos să fiți foarte atenți și să votați menținerea textului.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Singura observație este că domnul Gaspar sprijinea forma inițiatorului care era fără textul respectiv.

Inițiatorul?

Domnule ministru Mureșan, aveți microfonul.

 
 

Domnul Ioan Avram Mureșan:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Sigur că acest text nu apare în varianta inițială, însă el poate fi acceptat; de altfel l-am și acceptat la comisie, pentru că vine să întărească acest act normativ, și eu nu cred, domnule Gaspar, că există o incoerență sau un lucru care nu poate fi făcut.

Orice lege are, după aceea, să spunem, legislație secundară, prin care ea este pusă în practic㠖 hotărâri de Guvern, ordine ale ministrului, prin care noi preluăm legislația europeană și prin care facem ca legea să fie operațională.

Deci, eu cred că aceste reglementări care vor apărea în această lege vor fi foarte puternice și vor da posibilitatea ca banii să vină efectiv în România. Așa încât, aș dori să votați pentru menținerea lor.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Domnule secretar Gaspar, aveți microfonul.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Recitesc textul: "Condițiile pentru aplicarea art.1-3…", legea având trei articole, "…din prezenta lege se vor stabili prin acte normative elaborate în concordanță cu reglementările Comisiei Europene nr.1268/1999 și 2759/1999.". Deci eu vă spun că legea aceasta devine inaplicabilă până când nu se vor stabili acele condiții. De ce nu le reglementăm prin această lege, atunci?

Ori scoatem textul, ori venim și reglementăm, dacă se consideră că trebuie pusă de acord cu legislația comunitară, dar eu apreciez că prin alin.2 care s-a introdus la art.1, și pe care îl consider foarte judicios, făcut de domnii deputați Cristea și Tabără, și prin felul în care a fost redactat art.3, acest text este inutil.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Da, mulțumesc.

Domnule deputat Cristea, aveți microfonul.

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Opinia mea este că textul trebuie să rămână, și voi încerca eu să fiu mai explicit.

Procedura de finanțare aplicată, folosită de Uniunea Europeană se face după niște standarde care sunt ale Uniunii Europene și pe care noi trebuie să le acceptăm, inclusiv cofinanțarea obligatorie din partea Guvernului României. Or, în textul legii trebuia să existe o astfel de formulare.

Legea, ca atare, sigur, are o doză de ambiguitate – am spus-o și la comisie - pe de o parte, se aprobă Planul Național, iar pe de altă parte, se aprobă finanțarea în cadrul Programului SAPARD care nu acoperă integral tot ce înseamnă Planul Național pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală. Probabil că mai corect ar fi fost o formulare mai concisă, cu trimitere directă la finanțarea prin Programul SAPARD a unor direcții din Planul Național pe care ministerul le stabilește și le convine de comun acord cu Uniunea Europeană; dar în cadrul legii trebuie să rămână această formulare, pentru că punerea în practică a acestui program, a acestui plan național de agricultură se va face, repet, numai pe baza a ceea ce se convine cu Uniunea Europeană, inclusiv ca modalitate de finanțare, inclusiv ca direcții prioritare de finanțare.

De altfel, a spus aici și domnul ministru că din cele 15 direcții pe care noi am vrut să le prindem în textul legii, tocmai ca să se poată fi urmărite mai exact sumele respective, se va conveni probabil la mai puține - 5 - 6 - 7. Deci, acesta este motivul pentru care lucrurile trebuie să rămână așa.

Și, pentru că n-am reușit să intervin la vreme, pentru că domnul președinte n-a observat când făceam niște semne mai din spate, în bugetul de stat pe acest an nu există, din păcate, nici un fel de poziție bugetară referitoare la Programul SAPARD. Or, una dintre cerințele exprese și eliminatorii, dacă vreți, în a acorda tranșe din acest program, este cofinanțarea. Dacă noi nu avem prevăzută în buget nici un fel de sursă de cofinanțare, cu siguranță că negocierile pe care Ministerul Agriculturii le va face cu Uniunea Europeană vor fi foarte greoaie sau probabil se vor împotmoli iarăși; sumele respective de bani rămân așa sau vor rămâne un deziderat.

Probabil că ar fi trebuit, în acest text de lege, și am discutat la comisie, dar lucrurile nu s-au lămurit, să formulăm un articol în care ei să fie trecuți în buget într-o poziție de rezervă cumva, deci să nu fie afectați în nici un fel de alte cheltuieli, ci numai să existe ca poziție bugetară, iar în momentul în care se negociază și se trag diverse tranșe din aceste sume, să existe cofinanțarea care, repet, este eliminatorie.

Deci, amendamentul final făcut de domnul deputat Valeriu Tabără trebuie să rămână în lege; nu afectează în nici un fel textul legii.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Îmi cer scuze dacă nu v-am văzut, împreună cu colegii mei, când ați vrut să luați cuvântul. N-a fost nici o intenție.

Comisia? Vă păstrați punctul de vedere, formularea.

Inițiatorul? Sprijiniți forma comisiei.

Domnul Gaspar renunță; era un ajutor pe care domnia sa vroia să-l dea celor care vor aplica legea, și a renunțat la acest ajutor.

Supun votului dumneavoastră art.31, în formularea propusă de comisie.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu 2 abțineri, art.31 a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră procedura de vot pentru adoptarea legii, și vă propun să fie aceea a votului deschis prin ridicarea mâinii.

Cine este de acord? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu avem.

Legea are un caracter ordinar și o supun votului dumneavoastră.

(Din partea dreaptă a sălii se cere cvorumul.)

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu avem.

Vă mulțumesc.

Cineva în sală strigă. Am rugămintea, cine vrea să ia cuvântul, să ridice mâna. Voi da cuvântul. Niciodată n-am încălcat regulementul, și n-aș dori să pun un coleg în situația de a face un efort verbal prea mare și să strige din spatele săii cine știe ce indicație.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea afilierii României la Asociația Internațională pentru Științe și Tehnologii Cerealiere, precum și a plății cotizației anuale.

Urmează proiectul de Lege privind aprobarea afilierii României la Asociația Internațională pentru Științe și Tehnologii Cerealiere, precum și a plății cotizației anuale.

Din partea inițiatorului există intenția de a lua cuvântul? Nu.

Comisia, doriți să luați cuvântul? Nu.

Grupurile parlamentare, în cadrul dezbaterilor generale, vă rog să vă înscrieți.

Comisia, în raportul pe care ni l-a trimis, propune să adoptăm legea în forma pe care ne-a prezentat-o inițiatorul.

Titlul legii.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Art.1.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Art.1 a fost adoptat în unanimitate.

Art.2.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Art.2 a fost adoptat în unanimitate, în forma adoptată și de Senat.

Art.3.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Legea are caracter ordinar, și propun votul deschis prin ridicarea mâinii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu.

Abțineri? Nu.

Am stabilit procedura de vot și supun votului dumneavoastră proiectul de Lege pentru aprobarea afilierii României la Asociația Internațională pentru Științe și Tehnologii Cerealiere, precum și a plății cotizației anuale, adoptat de dumneavoastră pe articole.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Proiectul de lege a fost adoptat în unanimitate.

Adoptarea Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 70/1999 privind achiziționarea de la producătorii agricoli individuali de grâu de panificație, pentru consumul intern.

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr.70/1999 privind achiziționarea de la producătorii agricoli individuali de grâu de panificație, pentru consumul intern.

Conform art.102 alin.3, din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează să fie dezbătut în procedură de urgență.

Rog biroul comisiei să facă propunerile pentru timpii de dezbatere.

 

Domnul Sergiu George Rizescu:

20 de minute pentru întregul proiect de lege, și pentru fiecare articol dezbaterea, intervenția va fi de 2 minute.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Mulțumesc.

Dacă există alte propuneri? Înțeleg că nu.

Supun votului dumneavoastră propunerea biroului Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Deci, 20 de minute proiectul de lege, 2 minute intervenția.

Titlul ordonanței a fost modificat de către comisie, conform textului care se găsește în raport.

Dacă există alte intevenții? Înțeleg că nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Art.1 al ordonanței a fost modificat de către comisie, conform textului care se regăsește în raport.

Dacă există intervenții? Nu există.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Art.1 a fost adoptat în unanimitate.

Art.2 nu a fost modificat de către comisie.

Există intervenții? Nu.

Supun votului dumneavoastră formularea propusă de inițiator.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Art.2 a fost adoptat în unanimitate.

Art.3.

Comisia susține textul inițiatorului.

Dacă sunt intevenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu avem.

Art.3 a fost adoptat în unanimitate.

La art. 4, comisia propune textul inițiatorului. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Articolul 4 a fost adoptat în unanimitate.

La art. 5, comisia propune textul inițiatorului. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Articolul 5 a fost adoptat în unanimitate.

La art. 6, comisia propune textul inițiatorului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Articolul 6 a fost adoptat în unanimitate.

La art. 7, comisia propune textul inițiatorului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Articolul 7 a fost adoptat în unanimitate.

La art. 8, comisia propune modificarea acestuia, conform textului din raport. Dacă există intervenții? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră formularea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

S-a adoptat în unanimitate art. 8.

La art. 9, comisia propune modificarea acestuia conform textului din raport. Supun votului dumneavoastră textul modificat al art. 9, propus de către comisia de specialitate. Există intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră ordonanța de urgență în ansamblul ei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Ordonanța de urgență, cu modificările adoptate de comisie, a fost adoptată în unanimitate.

Supun discuției titlul legii. Dacă există intervenții? Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Articolul unic al legii. Dacă există intervenții? Înțeleg că nu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

În cadrul cvorumului realizat prin numărătoare, s-a adoptat și Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență nr.70/1999, cu modificările respective, în unanimitate.

 
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.10/1999 pentru prorogarea termenului prevăzut la art.II, alin.1 din Ordonanța Guvernului nr.1/1999 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.82/1997 privind regimul accizelor și al altor impozite indirecte (Aprobarea propunerii de respingere formulate de comisie.)

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/1999 pentru prorogarea termenului prevăzut la art.2 alin.1 din Ordonanța Guvernului nr.1/1999 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.82/1997 privind regimul accizelor și al altor impozite indirecte.

Rog Comisia de buget finanțe să-și ocupe locul. Este aici domnul coleg. Inițiatorul este prezent.

Inițiatorul dorește să ia cuvântul? Înțeleg că nu.

Comisia. Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Eugen Matis:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș dori să fac numai o precizare tehnică pentru stenogramă: în raportul distribuit colegilor este o greșeală de dactilografiere. La finalul raportului este vorba de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/1998 și nu nr.59, așa cum greșit a apărut în raportul distribuit.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vă rog, însă, să nu luați loc. Să ne propuneți timpii... Da. Este vorba de respingere, dacă înțeleg eu bine... Deci, ați făcut corect. Iertați-mă. Este vorba de un proiect de lege cu caracter ordinar, prin care se propune respingerea ordonanței de urgență, din motivele prevăzute în raport. Dacă există intervenții? Nu.

Supun votului dumneavoastră respingerea ordonanței de urgență.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu există voturi împotrivă.

Abțineri? Nu avem.

Vă mulțumesc.

În unanimitate, s-a aprobat proiectul de lege pentru respingerea ordonanței de urgență.

 
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.14/1999 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.82/1997 privind regimul accizelor și al altor impozite indirecte (Aprobarea propunerii de respingere formulate de comisie.)

Următorul punct pe ordinea de zi este proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.14/1999 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.82/1997 privind regimul accizelor și al altor impozite indirecte.

Inițiatorul dorește să ia cuvântul? Nu.

Domnule deputat,

În numele comisiei, vă rog, aveți cuvântul.

 

Domnul Eugen Matis:

Numai aceeași precizare tehnică, pe care am prezentat-o și adineauri: este vorba de Ordonanța Guvernului nr. 50/98, în raport, tot aceeași greșeală de dactilografiere.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Este vorba de raportul de respingere a ordonanței de urgență, a proiectului de lege din partea comisiei. Da. Este o respingere a proiectului de lege în raport. Cine vrea să facă intervenții? Nu există.

Supun votului dumneavoastră respingerea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/1999.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

 
Dezbaterea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.74/1999 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.82/1997 privind regimul accizelor și al altor impozite indirecte (amânarea votului final).

În unanimitate, proiectul de lege menționat a fost respins.

Următorul punct pe ordinea de zi: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 74 din 1999 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82 din 1997 privind regimul accizelor și al altor impozite indirecte.

Inițiatorul, dacă dorește să intervină? Nu dorește să intervină.

Comisia de specialitate? Nu dorește să intervină.

Dezbateri generale. Grupurile parlamentare sunt rugate să se înscrie la dezbaterile generale ale proiectului de lege.

În acest caz, intrăm în dezbaterea ordonanței.

La titlul ordonanței. Intervenții? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră titlul ordonanței.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă? Sunt două voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu două voturi împotrivă, titlul ordonanței a fost adoptat.

La art. 1 al ordonanței, intervenții dacă sunt? Nu sunt.

Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Sunt 4 voturi împotrivă.

Abțineri? Sunt 2 abțineri.

Cu 4 voturi împotrivă și 2 abțineri, art. 1 a fost adoptat.

La art. 2, dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Sunt 3 voturi împotrivă.

Abțineri? Sunt 4 abțineri.

Cu 3 voturi împotrivă și 4 abțineri, art. 2 a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră ordonanța în ansamblul ei.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Sunt 2 voturi împotrivă.

Abțineri? Sunt 5 abțineri. Vă mulțumesc.

Cu 2 voturi împotrivă și 5 abțineri, ordonanța a fost adoptată.

Supun discuției dumneavoastră titlul legii.

Domnilor deputați!

Vă rog, luați loc în sală. Este extrem de frustrant să încerci să conduci o ședință cu multiple ședințe în interiorul ei. Vă mulțumesc.

Am să aștept. Sunt doi colegi, sau trei, care insistă să termine ședințele punctuale și mă simt obligat să aștept și eu. Două ședințe s-au întrerupt, mai avem două. Grupul U.D.M.R. are ședință și Grupul P.N.Ț.C.D. are o ședință, pe care vreau să le întrerup neapărat în sala de ședință.

Rog colegii din acele două grupuri care sunt în ședință să aibă amabilitatea să urmărească derularea... Vă mulțumesc.

Legea, titlul legii. Intervenții? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Sunt 4 voturi împotrivă.

Abțineri? Sunt 2 abțineri.

Cu 4 voturi împotrivă și 2 abțineri, titlul legii a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră articolul unic al legii. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Sunt 3 voturi împotrivă.

Abțineri? Sunt 2 abțineri.

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră procedura de vot. Vă propun procedura de vot deschis, prin ridicarea mâinii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă mulțumesc. Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră legea în ansamblul ei.

Voturi pentru? Rog secretarii de ședință să numere voturile. Deci, voturi pentru? Rog secretarii de ședință să numere voturile. Sunt 45 voturi pentru.

Voturi împotrivă, vă rog? Secretarii de ședință, vă rog, numărați voturile...

Rog colegii să oprească ședințele care au loc în sală... Miniședințe...

Sunt 25 voturi împotrivă.

Abțineri? Sunt 8 abțineri.

Voci din stânga sălii:

Nu este cvorum!

 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Doar 78 de colegi și-au manifestat votul.

Rog liderii grupurilor parlamentare, ca în termen de 5 minute, până la 17,45, să asigure cvorumul de lucru, cvorumul de vot, de 272 de persoane, ca să ne putem continua ședința. În cazul că la ora 17,45 nu vom avea cvorum, vom suspenda prima parte a ședinței de astăzi.

 
 

Pauză

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Deci, este evident că nu putem reface cvorumul de lucru pentru cele 15 minute care au mai rămas din prima parte a ședinței noastre, motiv pentru care întrerupem aici prima parte a ședinței.

Reluăm ședința la orele 18,00 cu răspunsurile orale la interpelările adresate de deputați primului ministru și membrilor Guvernului. Deci, ne revedem la ora 18,00 cu aceasta a doua parte a ședinței noastre.

 
 

Pauză

 
Dezvoltarea interpelărilor și prezentarea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Stimați colegi,

Intrăm în partea a doua a ședinței noastre.

La ședința de răspunsuri la întrebări adresate de deputați primului ministru și membrilor Guvernului, vă informez că primul ministru solicită amânarea răspunsului la întrebările adresate de domnii: Gheorghe Ana, Mihai Vitcu, Petru Șteolea și Anghel Stanciu.

De asemenea, există o listă foarte lungă de miniștri care solicită amânarea răspunsurilor: domnii Mircea Ciumara pentru domnii Nicolae Popa și Florian Serac; domnul Petre Roman pentru domnul Petre Naidin; domnul Traian Decebal Remeș pentru domnul Petre Naidin; domnul Radu Berceanu pentru Mihai Sirețeanu; doamna Smaranda Dobrescu pentru domnii Viorel Burlacu, Ștefan Baban – de două ori; domnul Radu Sârbu pentru domnul Petre Naidin și domnul Vlad Roșca pentru domnul Ștefan Baban.

Acestea sunt interpelări adresate membrilor Guvernului, pentru care aceștia solicită amânarea răspunsurilor astăzi.

Pentru doamna deputat Daniela Bartoș, ministrul sănătății, domnul Hajdu Gabor este prezent.

Voce din stânga sălii:

Dar nu este doamna Bartoș în sală.

 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Era aici. Nu se dau răspunsuri dacă deputatul este absent. Domnule ministru, regret. O să primească doamna deputat răspunsul dumneavoastră în scris, așa cum este firesc, dacă lipsește de la primirea răspunsului la interpelare.

Sunt ușor mirat, că m-am întâlnit cu doamna Bartoș acum mai puțin de 3 minute. Este evident că nu este în sală.

Domnule deputat Petre Naidin,

Vă rog să prezentați pe scurt interpelarea adresată domnului ministru Hajdu Gabor.

 
 

Domnul Petre Naidin:

Domnule președinte,

Stimați miniștri,

Stimați colegi,

Înainte de a adresa interpelarea domnului ministru, totuși, îmi arăt surprinderea pentru faptul că azi, două interpelări importante pentru cei care mi le-au semnalat sunt amânate, respectiv, pentru Asociația armatorilor și operatorilor fluviali din România, care reclamă de un an de zile problema spinoasă a deblocării Canalului navigabil de la Novi Sad și, respectiv, compensarea pierderilor pe care le-au suferit agenții economici, a doua, privind o privatizare a unei societăți comerciale din Județul Călărași – SCUT Oltenița, dar credem că amânarea poate să însemne și lucruri bune pentru răspunsuri favorabile.

Domnule ministru Hajdu Gabor,

M-am adresat cu următoarea interpelare privind modul cum se numesc la Consiliul de administrație, la Casa de Asigurări de Sănătate a Județului Călărași membrii, modul în care Asociațiile patronale reprezentative la nivel național înțeleg să-și delege reprezentanții, astfel încât nimeni să nu mai priceapă nimic.

Adică, dacă un doctor de mare prestigiu, specialist, care se pricepe în probleme de asigurări de sănătate trebuie înlocuit cu un inginer Dobre Aurel, inginer care a trecut pe la mai multe autorități publice, de la Direcția Generală a F.P.S.-ului, și unde nu are realizări consistente, deci domnia sa, Dobre Aurel, reușește printr-o împăcare suspectă cu Asociațiile patronale să pătrundă în Casa de Asigurări, acolo unde, efectiv, nu avea locul.

Domnul ministru bănuiesc că nu va uza de independența pe care o asigură legea, întrucât această independență este supusă verificării și ministerului, cât și Guvernului, întrucât și ministerul are reprezentanți în Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate.

Să vedem cum se dezleagă această problemă.

Îl rog pe domnul ministru să intervină.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnule ministru,

Aveți microfonul.

 
 

Domnul Hajdu Gabor:

Domnule președinte,

Domnule deputat,

Într-adevăr, există o oarecare independență, care, în limbajul Legii asigurărilor sociale de sănătate nr. 145 se numește "autonomie".

Legea consacră prin art. 62 autonomia Caselor de Asigurări de Sănătate, spunând că acestea sunt "instituții publice autonome". De asemenea, chiar în art. 1 alin. 2 al legii respective se arată că "... asigurările sociale de sănătate funcționează descentralizat".

Fiind aceste două principii aplicate în cazul asigurărilor sociale de sănătate, la Casele județene, bineînțeles că Ministerul Sănătății nu are un drept de control.

Trebuie văzut că prin Ordonanța nr. 30 din 1998, s-a prevăzut că în perioada 1 ianuarie 1999 până la 31 decembrie 2002, organele de conducere ale Caselor Naționale de Asigurări de Sănătate și ale Caselor județene sunt consiliile de administrație, în care, așa cum de altfel s-a arătat chiar și în textul interpelării, organele reprezentative ale patronajului deleagă câte 3 membri. Această delegare, de asemenea, nu este sub controlul Ministerului Sănătății.

Totuși, noi, primind interpelarea domnului deputat, am intervenit la Uniunea Generală a Industriașilor din România, care ne-a comunicat că, exercitând dreptul prevăzut în legea respectivă, a desemnat pe domnul Aurel Dobre, la cererea comitetului executiv al Trialei ugir 1903 Călărași, deci, care a solicitat înlocuirea domnului Ion Gheorghe cu domnul Aurel Dobre, conducerea națională a Uniunii Generale a Industriașilor din România a aprobat această înlocuire. În această situație, Ministerul Sănătății nu poate să aibă nici un drept de control.

Am clarificat situația și am constatat că Uniunea Generală a Industriașilor din România și-a exercitat un drept prevăzut de lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Domnule deputat,

La interpelări nu se mai intervine ulterior. Da. Numai la întrebări puteți să interveniți.

Alte întrebări către domnul ministru Hajdu Gabor nu mai sunt astăzi. Vă mulțumim pentru participare, domnule ministru.

Domnul Mihai Vitcu, interpelare pentru domnul Mircea Corneliu Fronescu, secretar de stat la Ministerul Educației Naționale, de fapt, întrebarea a fost adresată domnului Andrei Marga. Am înțeles că domnul Fronescu a venit să răspundă.

 
 

Domnul Mihai Vitcu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

La fel ca și colegul Naidin, îmi exprim nedumerirea față de faptul că o interpelare adresată domnului prim ministru Mugur Isărescu este amânată de săptămâni bune și lucrul acesta îngrijorează niște oameni, pentru faptul că domnul prim ministru, în calitatea domniei sale de fost guvernator al Băncii Naționale și de prim ministru, acum, nu a respectat o hotărâre a Tribunalului Municipal București, privitor la Legea nr. 135 din 1996, legată de CREDIT BANK. Mii și mii de cetățeni așteaptă un răspuns și așteaptă să-și redobândească banii care au fost sechestrați de această bancă.

Legat de interpelarea adresată domnului ministru Andrei Marga, aș vrea să menționez că de aproape 3 ani de zile încerc să conving factorii decizionali din Ministerul Educației Naționale despre situația învățământului sucevean, despre abuzurile, ilegalitățile și iresponsabilitatea unui om instalat în fruntea acestuia.

Este vorba de Vlad Ciubotaru Boer, ajuns inspector general, conform algoritmului, printr-un artificiu managerial promovat de ex-ministrul Virgil Petrescu.

Toate interpelările mele, și n-au fost puține, susținute cu probe incontestabile, au fost interpretate de Ministerul Educației Naționale ca fiind politice.

Poziția Ministerului Educației Naționale, față de toate acestea, a avut darul de a încuraja demersul antireformist al inspectorului general Vlad Ciubotaru Boer, conretizându-se în fraude financiare – a se vedea dosarul "Codreanca", cunoscut, de altfel, de Ministerul Educației Naționale –, destituiri și numiri de inspectori și de directori pe criterii politice, sancțiuni aplicate fără aplicarea legii, disponibilizări ilegale de personal, angajări fără a se respecta legea etc. etc.

Toate acestea și multe altele sunt cunoscute de opinia publică din județ, faptele sale fiind monitorizate de noi, majoritatea lor fiind mediatizate prin presa locală și centrală.

De asemenea, o parte din aceste ilegalități au fost aduse la cunoștință direct de către petenți, dar așa cum ne-am obișnuit și m-am obișnuit și eu, am primit răspunsuri evazive sau nu s-a răspuns deloc.

Rugăm pe domnul ministru Marga să precizeze care sunt motivele pentru care nu s-a răspuns la numeroase sesizări? Între acestea, amintesc solicitarea de a se primi răspuns de un distins profesor sucevean, Mihai George Tăutu, onorat de către statul francez cu titlul de Cavaler al Ordinului "PALME ACADEMIQUE", membru al Grupului de lucru a curriculumului de limbă franceză, membru al Comisiei Naționale de Limbă Franceză, destiuit abuziv din funcția de inspector de domnul Vlad Ciubotaru Boer.

În situația domniei sale se află alți 5 inspectori, care s-au adresat în repetate rânduri Ministerului Educației Naționale, fără a primi răspunsuri competente, deși litigiul de muncă a fost soluționat de către instanțele de judecată în favoarea lor. Menționez că nici unul din ei nu este membru P.D.S.R.

Rugam, de asemenea, pe domnul ministru Andrei Marga să precizeze pentru opinia publică suceveană dacă apartenența domnului Vlad Ciubotaru Boer la P.N.Ț.C.D. și susținerea lui de parlamentarii suceveni ai aceluiași partid, la rândul contestați vehement chiar de organizația județeană P.N.Ț.C.D., obligă să-l mențină în funcție până la alegerile generale.

Am anexat la memoriul profesorului Tăutu o bibliografie consistentă. Bănuiesc că ea a fost consultată.

Vreau să menționez faptul că și alți cetățeni așteaptă răspunsuri la scrisorile adresate Ministerului Educației Naționale. Aș aminti în acest sens un învățător sucevean, învățătorul Ilioaia din Preutești, care așteaptă un răspuns la o scrisoare înregistrată cu nr. 19.811 și alte și alte scrisori. Dacă vreți, o să mai aduc în discuție alte dorințe ale oamenilor, care așteaptă răspunsuri de la Ministerul Educației Naționale.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat Fronescu, am înțeles...

Vă rog, domnule secretar de stat, aveți microfonul.

 
 

Domnul Mircea Corneliu Fronescu:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule deputat Mihai Vitcu,

Urmare a adresei Guvernului României, Departamentul pentru Relații cu Parlamentul, vă răspundem, nu mai are sens să vă spun numărul, că Ministerul Educației Naționale a răspuns prin adresa cu nr. 14.545 din 4.III.1998 la sesizările domnului profesor Mihai George Tăutu, rezolvând chestiunea pe fond.

În ceea ce privește afirmația dumneavoastră, prin care susțineți că litigiul de muncă a fost soluționat de către instanța de judecată în favorarea domnului profesor, vă aducem la cunoștință faptul că nu există până în prezent nici o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, procesul fiind pe rolul Judecătoriei Suceava, cu termen 10 aprilie 2000. Până la soluționarea definitivă a procesului, conform principiului constituțional al separației puterilor în stat, Ministerul Educației Naționale nu are competențele necesare pentru a dispune reîncadrarea domnului profesor Mihai George Tăutu, aceste competențe fiind expres și limitativ prezentate în Legea nr. 84/1995 și în Legea nr. 128/1997 și în Codul muncii.

Referitor la adresa procurorului financiar al Curții de Conturi Suceava, vă facem cunoscut că aceasta urmează a fi soluționată de către Curtea de Conturi a României, după procedurile sale specifice.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

La interpelări nu există, domnule deputat, posibilitatea de a interveni.

Domnul deputat Lazăr Lădariu, tot pentru domnul Fronescu. Deci, pentru domnul ministru Marga, în fapt...

În primul rând, trebuie să vă întreb, domnule deputat, dacă acceptați ca răspunsul să-l primiți de la domnul secretar de stat Fronescu? Înțeleg că da.

Domnule deputat,

Aveți microfonul.

 
 

Domnul Lazăr Lădariu:

Cinci organizații culturale românești, personalități marcante din domeniul învățământului, culturii și politicii și-au manifestat totalul dezacord împotriva abuzurilor de care nu sunt străine persoane de la Inspectoratul Școlar Covasna.

Despre ce este vorba?

Azi, când pastorul Laszlo Tokes, președinte de onoare al U.D.M.R., vorbește tot mai insistent de "nedreptățile Trianonului", despre "pericolul ca Transilvania să fie românizată", când se intensifică atacurile dure asupra Bisericii Ortodoxe Române, și încercările de reînviere a defunctei Regiuni Autonome Maghiare, profesoarei Rădița Albu, de la Liceul "Mihai Viteazul" din Sf. Gheorghe, i se refuză un drept constituțional. Domnia sa susține că, la concursul pentru ocuparea postului de inspector școlar general adjunct, i s-a reproșat că acest lucru este imposibil, pentru că "nu știe ungurește".

Domnule ministru Andrei Marga, care e limba oficială în România, conform art.13 din Constituție? Să nu se știe încă, prin Covasna și pe la Ministerul Educației Naționale, că aceasta este limba română? Care sunt criteriile pentru promovarea și ocuparea unui post: competența profesională sau criteriul etnic?

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat Fronescu, aveți microfonul.

 
 

Domnul Mircea Corneliu Fronescu:

Domnule deputat Lazăr Lădariu,

Referitor la adresa dumneavoastră, vă comunicăm următoarele. La concursul pentru ocuparea funcției de inspector școlar general adjunct la Inspectoratul școlar al județului Covasna, organizat în sediul Ministerului Educației Naționale la data de 28 februarie 2000, s-a prezentat doamna profesoară Rădița Albu. Comisia de concurs, aprobată prin ordin al ministrului, a evaluat candidații prezenți pentru cele cinci județe programate, pe baza metodologiei de concurs și a baremului de notare stabilit de comisia de concurs și a constatat următoarele. Deci doamna profesoară Rădița Albu a obținut următorul punctaj: text gril㠖 25 de puncte, interviu care include susținerea ofertei manageriale – 35 de puncte și curriculum vitae – 7,5 puncte; punctaj total – 67,5 puncte, ceea ce a determinat respingerea candidatei, punctajul minim de promovare fiind 70 de puncte. Cunoașterea limbii maghiare nu a fost probă de evaluare în acest concurs.

Date fiind cele mai sus prezentate, afirmația că respingerea candidatei Rădița Albu la acest concurs s-a datorat necunoașterii limbii maghiare nu este conformă cu realitatea. Concursul s-a desfășurat în condiții legale. Comentariile legate de acest concurs și publicate în presă nu se bazează pe informații veridice și nu sunt conforme cu realitatea.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnul Lazăr Lădariu trebuie să primească un răspuns de la domnul Petre Roman. Este prezent să răspundă domnul secretar de stat Mihai Răzvan Ungureanu, dacă nu mă înșel. Este adevărat, îl văd.

Domnule deputat, acceptați răspuns de la domnul secretar de stat?

 
 

Domnul Lazăr Lădariu (din sală):

Da.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Da?

Domnule deputat Lazăr Lădariu, aveți microfonul.

 
 

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte, erau două interpelări. Aș vrea să se facă precizarea la care dintre ele mi se răspunde prima dată.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Domnule deputat, aveți două interpelări pentru domnul Petre Roman, este adevărat, una se referă la prestația doamnei ambasador Smaranda Enache și atitudinea MAE față de unele declarații denigratoare.

Să începem cu interpelarea referitoare la doamna Smaranda Enache.

 
 

Domnul Lazăr Lădariu:

Da, mulțumesc.

Organizat la Tg.Mureș de Liga Pro-Europa și de Asociația Ziariștilor Maghiari din România, Simpozionul cu tema "Presa în prima linie", având ca moderator pe doamna Smaranda Enache, ambasadorul României la Helsinki, a situat în centrul preocupărilor tragedia din 20 martie 1990. Despre "încercarea de pogrom de la Tg.Mureș", despre pozițiile antagonice de azi, despre mass-media românească, vinovată, bineînțeles, despre "extremiștii români", despre securitate, s-a vorbit mult în cele două zile.

Ciudat este că tocmai într-o săptămână a toleranței sunt aduse în discuție ciocnirile interetnice pentru care "vinovați sunt doar românii". Se răsucește cuțitul în rana încă sângerând și, lăsându-se pradă omisiunilor grave privind evenimentele de atunci, doamna Smaranda Enache, cea care a condus simpozionul, a permis, ca organizator și mai ales ca ambasador al României, manipulări insidioase, inclusiv reluarea scenei molestării barbare a "ungurului" Mihăilă Cofar, aparținând lui Szokoly Elek și doamnei Torzsok Erika din Ungaria, care-și permit să aducă grave acuze Vetrei Românești, românilor mureșeni și ziarului "Cuvântul liber" din Tg.Mureș, dovedind o revoltătoare lipsă de respect față de țara în care trăiesc.

Domnule ministru, pentru toate cele de mai sus, rog ca doamna ambasador Smaranda Enache să fie chemată în fața Comisiilor de politică externă ale Camerei Deputaților și Senatului, pentru a-și exprima punctul de vedere în legătură cu gravele atacuri antiromânești și jigniri care au avut loc cu ocazia săptămânii toleranței, posibile cu girul moderatorului și al ambasadorului, iar dacă se va constata vinovăția ei să fie făcute demersuri pe lângă domnul președinte Emil Constantinescu pentru rechemarea ei din post.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat Ungureanu, aveți microfonul.

 
 

Domnul Mihai Răzvan Ungureanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Ministerul Afacerilor Externe al României consideră regretabil faptul că, fără voia sa, se vede implicat într-o confuzie. Pentru a lămuri toate aspectele, aplicând principiul "audiatur et altera pars", Ministerul Afacerilor Externe s-a adresat doamnei Smaranda Enache cu rugămintea de a informa asupra circumstanțelor prezenței sale la evenimentul menționat în cuprinsul interpelării.

În baza informării realizate de către Ministerul Afacerilor Externe și a răspunsului doamnei Smaranda Enache, suntem în măsură să vă comunicăm următoarele. Doamna Smaranda Enache nu a participat la evenimentul menționat de către dumneavoastră, așadar nu putea să-l modereze. Mai mult, evenimentul la care faceți referire nu a fost organizat de Liga Pro-Europa, al cărei copreședinte este doamna Smaranda Enache. În realitate, simpozionul "În prima linie" a fost organizat de Asociația Ziariștilor Maghiari din România, prescurtat AZMR.

Doamna Smaranda Enache a fost prezentă la Tg.Mureș în perioada 22 – 25 martie a.c. și a participat la ședința Consiliului de Coordonare a Ligii Pro-Europa. În calitatea de copreședinte al acestei organizații, a participat la lucrările Seminarului internațional "Forum Tg.Mureș, martie 2000", organizat în zilele de 23 și 24 martie, de către Liga Pro-Europa, Fundația "Heinrich Böll" din Germania, "Charles Stuart Mott" din Statele Unite și Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnică din România.

Simpozionul a avut loc în cadrul Ediției a VI-a a Săptămânii toleranței, desfășurate în perioada 19 – 25 martie a.c. la Tg.Mureș. Seminarul a inclus 3 sesiuni tematice: "Cauzele, consecințele și învățămintele conflictului din martie 1990", "Etapele și actorii reconcilierii româno-ungare" și "Parteneriatul româno-ungar în condițiile integrării europene - provocări și perspective".

Doamna Smaranda Enache afirmă că, participând la seminar, a susținut opinii în totală concordanță cu sensul programului de guvernare și prioritățile cunoscute de politică externă a României privind integrarea europeană, bazat, în plan extern, pe relații de bună vecinătate și, în plan intern, pe conviețuirea armonioasă dintre diferitele comunități etnice și religioase.

În timpul seminarului, participanții, reprezentanți ai autorităților locale alese și ai prefecturii, reprezentanți ai societății civile, personalități ale vieții politice și civice din România, Ungaria, Franța și Germania, au analizat dezvoltarea parteneriatului activ româno-ungar în domeniul integrării europene și rolul său de factor de stabilitate în regiunea Europei centrale și de răsărit.

Doamna Smaranda Enache afirmă că nu au fost aduse, în cadrul seminarului, nici un fel de atingeri instituțiilor statului, nu au fost proferate atacuri antiromânești, iar evenimentul s-a desfășurat în spiritul unei atitudini consonante valorilor europene, care nu consideră acceptabile atacuri la adresa vreunui grup etnic, confesional, lingvistic, fie el minoritar sau majoritar.

Doamna Smaranda Enache se arată mâhnită de faptul că i se impută fapte în totală contradicție cu spiritul pe care îl promovează și susține că nu a girat, nici în calitate de lider civic și nici într-o altă calitate, atacuri la adresa statului de drept sau a valorilor democrației.

Ministerul Afacerilor Externe al României, așadar, este în măsură să confirme doar prezența în țară, în acea perioadă, a doamnei Smaranda Enache. Doamna Smaranda Enache a solicitat centralei ministerului permisiunea de a se deplasa în țară, cu titlu personal, permisiune care, evident, i-a fost acordată. În același timp, ministerul susține că activitatea doamnei Smaranda Enache, ca ambasador al României la Helsinki, este, fără nici o îndoială, de natură a contribui la promovarea imaginii României în străinătate, a tradițiilor și valorilor românești în spațiul european, la efortul de integrare europeană a României.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte, mi-am permis să adresez domnului deputat și un răspuns scris la această interpelare.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat, atât pentru răspunsul oral, cât și pentru răspunsul scris.

Pentru a doua interpelare pentru ministrul de externe, domnul Petre Roman, tot domnul deputat Lazăr Lădariu.

Domnule deputat, aveți microfonul.

 
 

Domnul Lazăr Lădariu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu s-au stins încă ecourile declarațiilor antiromânești ale lui Kolumban Gabor, nu au trecut bine în uitare pornirile extremiste împotriva Constituției, a legilor țării, a denumirilor de străzi cu nume românești ale primarului Szasz Jenö din Odorheiul Secuiesc și, iată, un nou val de ură se revarsă asupra României.

Într-o declarație făcută la Budapesta, ale cărei idei au fost reluate în discursul din localitatea Szekszand, liderul iredentist Csurka Istvan afirma că poluarea cu cianură de la Baia Mare ar fi un adevărat "război ofensiv fără praf de pușcă, pentru exterminarea națiunii ungare, contra spațiului vital ungar, o intenție istorică, o nouă modalitate de exterminare a populației", declarații provocatoare, periculoase, de-a dreptul.

Domnule ministru, care este atitudinea oficială a Ministerului de Externe al României, a șefului diplomației românești, față de aceste declarații iresponsabile, incendiare?

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat Ungureanu, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Mihai Răzvan Ungureanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În esență, poziția Ministerului Afacerilor Externe este determinată de cursul ascendent al relațiilor bilaterale româno-ungare, de parteneriatul activ care leagă cele două țări, respectiv de aspirațiile comune de integrare europeană și euroatlantică. În spiritul acestor aspirații împărtășite, bazate pe acceptarea și susținerea unor principii și valori fundamentale, ambele părți se așteaptă, prin reciprocitate, la exprimarea unor atitudini care să respecte, în conținut, mesaj și încărcătură simbolică, limbajul politic practicat în spațiul european spre care tindem. Celor două Guverne, român și ungar, le revine un rol major în promovarea dialogului care susțină o abordare de manieră responsabilă și europeană a relațiilor de bună vecinătate, în măsură să ducă la accentuarea parteneriatului stabilit între țările noastre.

Modelul relațiilor bilaterale româno-ungare este considerat un exemplu regional de gestionare reușită a relațiilor dintre state vecine, inclusiv în problematica ce privește persoanele ce aparțin minorităților naționale. În acest sens, Ministerul Afacerilor Externe a luat cunoștință, la acel timp, cu regret, de declarațiile menționate în interpelarea dumneavoastră, considerând că ele vin în contradicție flagrantă, atât cu practica stabilită în relațiile noastre bilaterale, cât și cu așteptările noastre față de promovarea unui discurs care să susțină aspirațiile comune. Asemenea declarații sunt în măsură să creeze tensiuni artificiale și să afecteze imaginea dialogului pozitiv dintre țările și Guvernele noastre.

Este semnificativ faptul că presa ungară a reacționat activ la declarațiile liderului politic ungar, cu toate că partidul acestuia nu face parte din coaliția guvernamentală, denunțând atât limbajul, considerat neeuropean, cât și faptul că asemenea ieșiri nu pot să contribuie la consolidarea evoluției pozitive înregistrate în relațiile bilaterale.

Ministerul Afacerilor Externe speră ca vocile care se opun idealurilor comune ale popoarelor celor două țări și evoluției în ansamblu a spiritului european vor rămâne izolate și nu vor afecta ansamblul forțelor politice democratice din cele două țări, determinate să asigure un viitor stabil pentru cetățenii lor și un mediu favorabil bunelor relații.

Ministerul Afacerilor Externe își exprimă convingerea că eforturile comune ale celor două țări pentru integrare într-o Europă unită și neîmpovărată de lesturi ale trecutului vor prevala, iar idealurile democratice și de prosperitate vor asigura celor două popoare vecine un viitor luminos, pozitiv, alături de ansamblul partenerilor lor europeni.

Și la această interpelare, domnule președinte, am un răspuns scris.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

În numele domnului ministru Valeriu Stoica, trebuia să răspundă domnul secretar de stat Gheorghe Mocuța domnilor Vasile Stan, Mihai Vitcu, Constantin Șerban Valeca și Traian Dobre.

Înțeleg că domnul Mocuța nu este prezent, deși ministerul nu a făcut nici o cerere de amânare a răspunsurilor la întrebări către domnia sa.

Da, domnule deputat.

 
 

Domnul Vasile Stan:

Este regretabilă această situație, când trei deputați adresează trei interpelări Ministerului Justiției și nu se prezintă nimeni să dea răspunsul.

Fac remarca că, dacă ministrul Tomescu sau ministrul Hajdu Gabor vin foarte des la aceste ședințe de interpelări, domnul Valeriu Stoica nu servește așa ceva. Dânsul vine la Parlament doar când e vorba de salarizarea puterii judecătorești, când e vorba de pensionarea puterii judecătorești. Fac remarca că, atunci când am discutat procedura aceea de neconstituționalitate a unui articol din Legea pensiilor, dânsul a stat vreo 5 – 6 ore pe aici, iar la interpelări nu vine.

Rog Biroul permanent să facă demersurile necesare.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Rog reprezentanții Ministerului pentru relația cu Parlamentul să prezinte la semnat, săptămâna aceasta, o scrisoare la mine, la președintele de ședință de astăzi, către domnul ministru Valeriu Stoica, prin care protestez asupra faptului că nu numai că nu a dat răspuns la întrebare, dar nici măcar ministerul nu a avut buna-cuviință să ceară amânarea răspunsului la interpelare.

Domnul Anton Vlad, secretar de stat, în locul domnului ministru Romică Tomescu, este prezent, din câte văd.

Domnul deputat Nicolae Popa are de adresat o interpelare.

Vă rog s-o dezvoltați.

 
 

Domnul Nicolae Popa:

Domnule președinte de ședință,

Domnule secretar de stat,

Interpelarea mea are ca obiect situația activității de recoltare și comercizalizare a ciupercilor din România.

Se știe că în România, ciupercile comestibile din flora sălbatică, precum și alte produse accesorii ale pădurii, așa cum sunt definite de lege, sunt valorificate pe piața internă și la export, de foarte mulți ani.

Există în România o asociație patronală pentru prelucrarea și valorificarea ciupercilor comestibile și fructelor de pădure din flora spontană, "Pan Aer Flora", care a fost constituită în 1997 și cuprinde agenți economici cu capital străin și autohton din sectorul privat, care operează pe piața ciupercilor și a fructelor de pădure din România. Asociația realizează anual peste 90% din exportul fructelor acestor produse și are posibilitatea de a achiziționa circa 30.000 de tone de ciuperci comestibile, ceea ce reprezintă un potențial anual de export de aproximativ 100 milioane de dolari. Sigur că, în această activitate, își desfășoară, eu știu, și își prestează munca peste 500.000 de persoane care sigur că își asigură existența de pe urma acestei activități, dar, datorită monopolului exacerbat promovat de Regia Națională a Pădurilor, din anul 1994, agenții economici cu capital privat sunt obligați să se supună unui sistem ilegal de taxe discriminatoriu și arbitrar, pentru achiziția de ciuperci proaspete de la populație.

Sigur că aici se pun foarte multe întrebări, timpul este foarte scurt, o să încerc să trec la obiectul acestei interpelări. Oare de ce, în România, Regia Națională a Pădurilor, care acționează pe piața ciupercilor în dublă calitate, de administrator și agent economic, este mai presus de lege? De asemenea, dacă nu se impun măsuri urgente de stopare a unor asemenea acțiuni, vom compromite o activitate rentabilă, vom păgubi statul de importante sume în valută, iar agenții economici privați, care au investit sume uriașe în România, în care realizează peste 90% din exportul României în domeniu, vor fi obligați să-și lichideze investițiile, iar populația, acei 500.000 de oameni care spuneam că lucrează în această activitate, care obținea venituri importante din aceste activități, nu-și vor mai putea asigura condițiile decente de trai, ceea ce va reprezenta un serios semnal de alarmă față de alți investitori. De aceea Asociația Pan Aer Flora propune modificarea Ordinului MAPPN nr.201/1997, și anume anularea autorizației de mediu pentru export; anularea avizului Comisiei pentru ocrotirea monumentelor naturii; anularea obligativității agenților economici privați care achiziționează de la populație de a plăti administrațiilor de teren tarife de recoltare, neacceptarea propunerilor Regiei Naționale a Pădurilor și ministerului de resort de modificare a Codului silvic; obligarea Regiei Naționale a Pădurilor de a renunța la activitățile concurențiale sectorului privat, uzând de poziția de monopol pe piața ciupercilor, rămânând în postura de administrator (gestionar) preocupat de întreținerea pădurilor statului și, în ultima poziție, abrogarea tuturor actelor normative care împiedică achiziția și exportul ciupercilor și fructelor de pădure din România.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat Anton Vlad, aveți microfonul.

 
 

Domnul Anton Vlad:

Domnule președinte,

Domnule deputat,

Potrivit art.135 din Constituție, bunurile de orice natură ale subsolului, precum și alte bunuri stabilite prin lege fac obiectul exclusiv al proprietății publice. În condițiile legii, ele pot fi date în administrarea regiilor autonome.

În conformitate cu prevederile Legii nr.26/1996 Codul silvic, art.39, ciupercile comestibile din flora spontană sunt produse ale fondului forestier și se recoltează din acesta, în conformitate cu normele tehnice elaborate de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură. Potrivit H.G. nr.982/1998, Regia Națională a Pădurilor este agent economic cu personalitate juridică și funcționează pe bază de gestiune economică și autonomie financiară. Evident, în obiectul de activitate al acesteia este prevăzut ca recoltarea și valorificarea prin acte și fapte de comerț a produselor specifice fondului forestier să se facă în condiții de eficiență economică.

Există agenți economici care au pretenția de a avea acces liber, gratuit și necondiționat la recoltarea ciupercilor, fără a contribui cu nimic la paza, creșterea și îngrijirea pădurilor, care sunt mediul de dezvoltare al acestor ciuperci. Recoltarea și achiziționarea, precum și valorificarea la export a ciupercilor, în condiții de eficiență economică, a reprezentat o preocupare permanentă pentru personalul silvic.

Potențialul productiv de ciuperci din flora spontană, hribi, gălbiori și ghebe, variază în funcție de condițiile meteorologice, de la an la an, de la câteva sute de tone la o medie de 2 – 3.000 tone anual. Producția estimată de specialiști, respectiv 30.000 de tone pe an, este, sincer să fiu, o aberație.

În anii 1995 – 1998, Regia Națională a Pădurilor, pe baza unor analize aprofundate, cu consultarea unităților din teritoriu, precum și a unor negocieri cu reprezentanții principalelor firme private – "Romagricol", "Seminmeteora", "Romfung" etc. – au hotărât practicarea unui tarif minim pentru acordarea dreptului de recoltare a ciupercilor din fondul forestier. Acest tarif include costurile ca urmare a muncii depuse de personalul silvic, pentru întreținerea, protejarea și dezvoltarea vegetației din fondul forestier.

În urma unor negocieri, în care tariful propus de recoltatori a fost de 0,3 mărci germane/kg de ciuperci exportate, s-a ajuns, prin descentralizare, la un tarif cuprins între 0,6 mărci și 1,2 mărci/kg de ciuperci recoltate.

Menționăm că Regia Națională a Pădurilor nu a solicitat taxe de la nici un agent economic.

În anul 1999, recoltarea, achiziția și valorificarea ciupercilor comestibile din flora spontană, din fondul forestier s-a efectuat în cadrul legal, astfel: achiziția directă, prin puncte organizate de Direcția Silvică, și valorificarea directă sau prin comisionari la export, sau achiziția directă, prin punctele de achiziție organizate de Direcția Silvică, și valorificarea de la punctele de achiziție, sau valorificarea ciupercilor prin acordarea sau cesionarea dreptului de recoltare pentru agenți economici, prin ofertă publică, în urma căreia se încheie contracte.

Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, ținând cont de dispozițiile constituționale, de legislația națională pentru protecția mediului, de convențiile internaționale la care România este parte, de prevederile Regulamentului Comisiei Europene nr.338/1997 privind protecția speciilor de floră și faună, prin reglementarea comerțului cu acestea, precum și de unele observații și propuneri ale Asociației Patronale "Pan Aer Flora", a elaborat un proiect de Ordin ministerial privind aprobarea procedurii de autorizare a activităților de recoltare, capturare, achiziție și comercializare a plantelor și animalelor din flora și fauna sălbatică pe piața internă sau la export și a importului acestora. În prezent, acesta se află în curs de avizare la unele instituții centrale.

Propunerile formulate în finalul interpelării sunt soluționate, după caz, în actul normativ menționat, având în vedere că resursele naturale din flora și fauna sălbatică sunt o componentă a capitalului natural și trebuie valorificate și utilizate în mod durabil.

Exploatarea acestor resurse trebuie să se facă în limitele potențialului natural de regenerare, fără a aduce prejudicii utilizării lor pe termen lung și fără să producă dezechilibre ecologice. Resursele biologice din flora și fauna sălbatică au o valoare economică, iar accesul la valorificarea și utilizarea lor implică acceptul prealabil al proprietarilor sau al administratorilor acestor resurse, stabilit pe baze contractuale sau de altă natură.

Am și un exemplar în scris de predat.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnul Radu Mazăre, pentru domnul secretar de stat Anton Vlad.

Domnule deputat, aveți microfonul.

 
 

Domnul Radu Ștefan Mazăre:

Mulțumesc.

În satul Luminița, situat la câțiva kilometri de Constanța și aparținând, din punct de vedere administrativ, de comuna Corbu, trăiesc aproximativ 100 de persoane, cu o vârstă medie de 55 de ani. De mai bine de 9 ani, de când este exploatată Cariera de piatră Luminița – Tașaul, viața sătenilor a fost transformată într-un calvar zilnic. La fiecare 2 minute, prin centrul satului, pe singurul drum care face legătura între carieră și Exploatarea de ciment Romcim – Lafarge, trec camioane de 100 de tone care ridică nori de praf, care fac să duduie drumul, să zdrăngănească geamurile din casele țăranilor, în așa hal încât li s-au crăpat casele, li s-au dărâmat temeliile, apa din fântâni nu mai este bună pentru a fi potabilă, copacii s-au uscat, într-un cuvânt totul este un coșmar.

S-au făcut diferite sesizări, pentru ca exploatarea să găsească un drum ocolitor, să facă de așa manieră încât să nu distrugă satul în care oamenii și puținele familii care mai trăiesc acolo își duc viața, însă totul a fost în zadar.

V-am ruga, domnule ministru, să interveniți, pentru că este o tragedie cu viața oamenilor care trăiesc acolo.

Mulțumesc. Aștept răspunsul.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Da, domnule secretar de stat Anton Vlad.

 
 

Domnul Anton Vlad:

Domnule președinte,

Domnule deputat,

Urmare a interpelării dumneavoastră referitoare la disconfortul creat de Societatea comercială Lafarge – Romcim SA locuitorilor din satul Luminița, comuna Corbu din județul Constanța, vă precizăm măsurile întreprinse de Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, în scopul rezolvării acestei situații.

Conform prevederilor Legii protecției mediului, nr.137/1995, Agenția de Protecție a Mediului Constanța, în colaborare cu Administrația publică locală și județeană Constanța, a dispus ca Societatea comercială Lafarge – Romcim SA să asigure fondurile pentru elaborarea și implementarea proiectului "Ridicare drum exploatare Cariera Luminița – Tașaul". În cadrul acestui proiect este prevăzută practicarea unui tunel de corespondență cu lacul Tașaul, ce deservește pescarii așezați în zonă. Drumul în cauză, având traseul între Cariera Luminița și Stația de concasare, a fost inițial conceput și realizat ca drum de exploatare industrială, iar, ulterior construirii lui, cetățenii și-au construit case în zonă, profitând de vecinătatea cu lacul Tașaul, coroborat cu aplicarea prevederilor Legii fondului funciar. Deci, inițial, când s-a construit drumul, nu existau locuințe în zonă. Locuințele au fost amplasate prin voința cetățenilor în acea zonă.

Traseul noului drum nu afectează confortul, salubritatea și ambientul locuitorilor din zonă. Mă refer la traseul noului drum proiectat.

Agenția de Protecție a Mediului Constanța a impus restricționarea vitezei în apropierea, cât și în zona satului, la 10 km/oră, până la darea în exploatare a noului drum, în vederea reducerii poluării datorată antrenării de pulberi, cât și pentru asigurarea protecției caselor cetățenilor împotriva vibrațiilor.

În ziua de 14 aprilie anul 2000, conducerea Societății Comerciale Lafarge-Romcim S.A. va renegocia cu Agenția de Protecție a Mediului Constanța măsurile concrete din Programul de conformare aferent anului 2000, în prezența domnului prefect Dan Chirondonjan.

Vă mai informăm că, în cursul anului 1999, a fost destituit directorul Agenției de Protecție a Mediului Constanța, Petru Vasile, pentru neimplicarea în rezolvarea promptă și în conformitate cu prevederile legale a aspectelor de mediu ce periclitează viața umană, animală și vegetală de pe teritoriul județului Constanța și, implicit, în acest caz.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Pentru domnul secretar de stat, domnul Marian Ianculescu.

 
 

Domnul Marian Ianculescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor secretari de stat,

Stimați colegi,

Legea nr.1/2000 de retrocedare a terenurilor agricole și forestiere prevede la art.35 alin.2 că ocoalele silvice răspund de gospodărirea pădurilor de pe terenurile solicitate de foștii proprietari până la punerea în posesie, care se va face, printre altele, numai după ce au fost create structurile silvice de control a aplicării regimului silvic, a structurilor silvice de administrare și aplicare a regimului silvic pentru pădurile care fac obiectul retrocedărilor. Cheltuielile ocazionate de aceste prestări de servicii au fost prevăzute de către Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului să fie suportate de la bugetul de stat, ele ridicându-se la suma de 950 de miliarde lei.

Din păcate, Guvernul României nu a aprobat ca această finanțare să fie suportată de la bugetul de stat, cum ar fi fost normal să se întâmple, dat fiind faptul că gospodărirea pădurilor în regim silvic servește întregii societăți. În asemenea condiții, de unde urmează să-și acopere Regia Națională a Pădurilor cheltuielile ocazionate de aceste prestări de servicii, mai ales că au existat și încă mai există acțiuni de interzicere a oricăror lucrări în pădurile care fac obiectul retrocedărilor, așa cum, de altfel, se întâmplă în județele Bihor, Bistrița-Năsăud, Harghita, Covasna, Vâlcea și altele.

S-au gândit oare Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și Regia Națională a Pădurilor că singura soluție o constituie disponibilizările masive de personal silvic? Ar fi trist și grav dacă s-ar acționa pe această direcție, semnalată și de sindicaliștii din Confederația sindicatelor din silvicultură. Normal ar fi ca toți specialiștii silvici, în general tot personalul silvic să fie păstrat, și apoi o parte să fie transferat la noile structuri silvice de administrare și aplicare a regimului silvic pentru pădurile care fac obiectul retrocedărilor.

Referitor la fondurile Regiei Naționale a Pădurilor, cum vă explicați, domnule ministru, faptul că au scăzut extrem de mult veniturile obținute din valorificarea la export a altor produse ale pădurii, în afară de lemn, cum sunt: fructele de pădure, împletituri de răchită, ciuperci comestibile, carne de vânat, vânat viu și altele. Spre exemplu, cum se poate explica faptul că, în luna martie a.c., Regia Națională a Pădurilor a valorificat fazani vii la un preț de numai 4 mărci germane pe bucată, iar crescătoriile de fazani din afara sistemului silvic au valorificat fazanii vii la prețul de 12 mărci germane pe bucată.

Vă menționez acest fapt, deoarece chiar dumneavoastră, domnule ministru, ați criticat cu ani în urmă asemenea fapte. Ideea de a valorifica la export bușteni din specii de mare valoare economică, extrași pe alese din păduri, prin măsuri antisilvice, în goana de a face rost de fonduri, nu este cea mai indicată din diverse motive, printre care vă amintesc: distrugerea pădurilor, falimentarea capacităților de prelucrare a lemnului, creșterea șomajului în sectorul forestier și nu în ultimul rând prețurile modice cu care se valorifică pe piața externă buștenii respectivi.

Sper, domnule ministru, că veți găsi soluții viabile pentru prevenirea dificultăților financiare cu care se confruntă și se va confrunta Regia Națională a Pădurilor.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat. Domnule secretar de stat Anton Vlad, aveți microfonul

 
 

Domnul Anton Vlad:

Domnule președinte,

Domnule deputat,

Cu privire la unele probleme ce vizează restituirea terenurilor forestiere către foștii proprietari, conform prevederilor Legii nr.1/2000. Legea nr.1/2000 prevede că ocoalele silvice și actualii deținători răspund de paza și protecția vegetației forestiere de pe terenurile solicitate de foștii proprietari, până la punerea în posesie, în condițiile prevăzute de lege. De asemenea, legea prevede ca punerea în posesie să se facă numai după crearea în teritoriu a structurilor de control și a celor de aplicare a regimului silvic și numai după promulgarea legilor privind contravențiile silvice, regimul silvic și administrarea fondului forestier, proprietate privată și de stat, precum și statutul personalului silvic.

Cheltuielile pe care ocoalele silvice le efectuează pentru gospodărirea pădurilor solicitate a fi restituite nu constituie prestații de serviciu, așa cum, eronat, afirmă domnul deputat, întrucât suprafețele respective nu sunt scoase din administrarea unităților silvice decât în momentul punerii în posesie a noului proprietar, când toate drepturile și obligațiile în aplicarea regimului silvic trec la acesta, conform art.24 alin.4 din lege.

Ca urmare, ocoalele silvice nu efectuează prestări de servicii pe terenurile aflate în administrația sa și, spre deosebire de modul defectuos în care a fost elaborată și aplicată Legea nr.18/1991, cu consecințele cunoscute, terenurile forestiere nu mai sunt predate comisiilor locale, ci direct proprietarilor, și numai în urma îndeplinirii condițiilor enunțate mai sus.

Cu privire la modul de asigurare a cheltuielilor necesare pazei și efectuării lucrărilor de protecție a terenurilor forestiere de la data punerii la dispoziție a acestora și până la punerea în posesie a persoanelor îndreptățite s-a propus inițial ca cheltuielile evaluate la circa 950 de miliarde de lei să fie asigurate de la bugetul de stat. Întrucât Guvernul nu a adoptat această variantă, s-a propus imediat o altă soluție, respectiv executarea cu continuitate a recoltării și valorificării masei lemnoase, reținându-se pentru viitorii proprietari, într-un cont purtător de dobândă, o cotă parte din încasările rezultate prin vânzarea lemnului, egală cu rata rentabilității realizată de direcțiile silvice în cauză.

Ca urmare, ministerul a propus situații alternative fezabile și concrete pentru asigurarea cheltuielilor sus-menționate, având tot timpul în vedere faptul că lucrările silvice în păduri nu pot fi oprite sau întârziate, ci trebuie executate cu continuitate și la timp, asigurându-se gospodărirea durabilă a acestora și respectarea prevederilor amenajamentelor silvice.

Regia Națională a Pădurilor nu are în vedere disponibilizări masive de specialiști silvici în sensul arătat de domnul deputat. De altfel, acest lucru nu este legal și nici posibil, întrucât regia rămâne administrator al fondului forestier până la punerea în posesie a viitorilor proprietari. Avem însă în vedere faptul că, treptat, pe măsura aplicării legii, personalului silvic din zonele în care se vor restitui pădurile să i se asigure protecția legală. De asemenea, să se ofere posibilități alternative de a-și continua activitatea în silvicultură sau în alte activități adiacente, și mă refer aici la Direcția de regim silvic, în special, unde mai sunt încă 850 de locuri neocupate.

Cu privire la faptul că au scăzut veniturile obținute din valorificarea la export a unor produse ale pădurii...

 
 

Doamna Viorica Afrăsinei (din bancă):

Răspunde o jumătate de oră?! 3 minute sunt admise, după regulament.

 
 

Domnul Anton Vlad:

Domnule președinte, eu am răspunsul formulat în scris, complet, pentru că interpelarea a fost deosebit de vastă și a solicitat un asemenea răspuns, dacă dumneavoastră considerați, eu mă opresc aici.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Da, am să vă rog, doamna deputat a făcut o observație corectă, am să vă rog să înmânați domnului deputat, ...

 
 

Domnul Anton Vlad:

Nu mi-am putut permite să fac un răspuns mai scurt, în care să scap aspecte importante.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Vă rog să înmânați domnului deputat răspunsul scris.

Pentru domnul ministru Radu Berceanu, în numele căruia se găsește astăzi domnul secretar de stat Eugen Isbășoiu, două interpelări cu aceeași temă, a domnului deputat Ștefan Baban și a doamnei Viorica Afrăsinei. Am să-i rog să le dezvolte amândoi pe rând și, după aceea, domnul ministru să dea răspunsul.

Domnule deputat, o lăsați pe doamna că este doamnă sau dumneavoastră, cum doriți, unul din dumneavoastră să dezvolte primul.

 
 

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc domnule președinte.

Domnilor colegi,

Domnule ministru,

Obiectul interpelării mele se referă la salariile și privatizarea din energie, care fac abstracție de restul economiei. Cu toate că media salariilor nete pe economie în luna ianuarie 2000 a scăzut cu 15% față de luna decembrie 1999, salariul net în industria transporturilor și distribuția de energie electrică, termică, gaze naturale a crescut cu circa 15%, conform datelor Comisiei Naționale de Statistică, ajungând astfel la aproape 3,2 milioane de lei, aproape dublu față de câștigul salarial mediu net pe întreaga economie, de 1,7 milioane lei.

În acest timp, CONEL a motivat, în repetate rânduri, că majorarea prețurilor, aproape în fiecare trimestru, la energia electrică este determinată de cursul leu-dolar, majorare care primește acceptul la fiecare solicitare deși, conform statisticilor oficiale, inclusiv cele ale Ministerului Industriei și Comerțului, consumul de energie electrică în anul 1999 a înregistrat o scădere drastică, atingând pragul minim din 1990 încoace, 50.000 de GW/ora, adică 81% din consumul realizat la nivelul anului 1996.

Tendința continuă de scădere a consumului energetic este consecința directă, pe de o parte, a restrângerii masive a activității industriale și, pe de altă parte, a scăderii nivelului de trai al populației, coroborat cu majorările succesive ale prețurilor. Mult trâmbițata restructurare a sistemului energetic, reprezentată prin redimensionarea capacităților în funcție de nevoile pieții, crearea unui mediu concurențial și reducerea numărului de personal, devine pe zi ce trece o amintire și va rămâne în acest stadiu, având în vedere că anul 2000 este un an electoral.

Toate aceste întârzieri și amânări se reflectă prin sumele evaluate și preconizate a alimenta bugetul de stat, precum și prin reducerea nivelului investițiilor reprezentate de extinderea electrificării în unele zone ale țării, astfel ca, la sfârșitul mileniului II, să nu mai existe locuințe fără curent electric.

Pe baza datelor mai sus prezentate, consider că nu este corect ca angajații CONEL-ului, care are ca principală activitate transportul și distribuția energiei electrice, să aibă salarii la acest nivel în raport cu marea majoritate a populației, având în vedere că cea mai mare parte a veniturilor companiei sunt obținute din buzunarele cetățenilor.

În consecință, solicit conducerii Ministerului Industriei și Comerțului continuarea aplicării programului de restructurare în sistemul energetic, crearea mediului concurențial promis, redimensionarea corectă a personalului, precum și încetarea majorărilor la prețul energiei electrice.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc. Doamna deputat Viorica Afrăsinei, aveți microfonul.

 
 

Doamna Viorica Afrăsinei:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Audiind interpelarea formulată de colegul meu de județ, constat că este, într-o oarecare măsură, nu în discordanță, dar se încearcă un alt punct de vedere, interpelarea mea se referă exact la această restructurare și privatizare a sectorului de distribuție a energiei electrice, și această interpelare este ca urmare a unei discuții, a unei dezbateri avute cu reprezentanții sindicatelor din domeniu, la nivelul județului Botoșani.

Interpelarea deci, pe care o prezint, este determinată de intenția ministerului și a domnului ministru Radu Berceanu cu privire la privatizarea sectorului de distribuție a energiei electrice și mai ales de modul în care s-a propus realizarea acestui lucru. Luând în considerare propunerile făcute de CONEL, de reorganizare a distribuției energiei electrice prin înființarea de 8 societăți comerciale pe criterii regionale, cât și corespondența purtată de domnul ministru cu domnul Fokion Fotiadis, președintele delegației Uniunii Europene, prin care se fac cunoscute intențiile de înființare a celor 14 companii de distribuție a energiei electrice, din care se acordă o atenție deosebită companiilor din Constanța și Timișoara, rog pe domnul ministru să expună care sunt, după părerea domniei sale, efectele pozitive ale acestei privatizări, care determină să nu țină cont de efectele negative, cu consecințe majore asupra sistemului energetic, asupra salariaților, a consumatorilor, a contribuabililor și implicit asupra siguranței naționale a statului român.

În susținerea interpelării, am prezentat alăturat un material cu punctul de vedere al sindicatelor din zona pe care o reprezint și pentru care o astfel de reorganizare a distribuției energiei electrice pe criterii regionale ar adăuga încă o verigă, dacă nu chiar mai multe, la lanțul care strangulează viața economică și socială în județul Botoșani.

Sper să fie luat în considerare acest punct de vedere al sindicatelor în decizia pe care domnul ministru, și respectiv ministerul, o va lua privind viitorul sistemului energetic al țării.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Mulțumesc, doamna deputat. Domnul secretar de stat Eugen Isbășoiu. Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

 
 

Domnul Constantin Eugen Isbășoiu:

Domnule președinte,

Doamnă deputat,

Domnilor,

Din partea Ministerului Industriilor mă ocup de sectorul de energie. Cum cele două interpelări seamănă, ca mod de abordare, o să dau răspunsul, dar cer scuze, pentru că cele două răspunsuri au părți comune.

Sectorul nostru energetic, la ora actuală, trece printr-o perioadă de reformă. Suntem pe cale de a înfăptui cea de a doua parte a reformei începută cu Hotărârea de Guvern nr.365/1998. După părerea mea, acest lucru este necesar, sistemul nostru fiind un sistem puțin îmbătrânit, este adevărat, cu supracapacități de producție, dar aceste supracapacități sunt construite în tehnologia anilor '70, care, pe lângă uzura fizică, au și o foarte mare uzură morală.

Domnului deputat Ștefan Baban. Restructurarea sectorului energiei electrice și termice continuă conform Hotărârii de Guvern nr.138/2000 și se face pe baza unui program care se va desfășura în 4 etape. Până în momentul de față a fost parcursă doar prima etapă, care se referă la pregătirea tuturor condițiilor necesare în vederea continuării programului de restructurare.

Privatizarea societăților comerciale care se vor putea privatiza, și care vor rezulta din restructurarea CONEL, va începe în etapa a patra, de la data de 1 octombrie 2000. Ținta acestor acțiuni are în vedere demonopolizarea sectorului și formarea pieției concurențiale de energie electrică și termică. Prin apariția mai multor concurenți în sistem, legea cererii și ofertei de energie devine funcțională, cu consecințe pozitive în reducerea costurilor și, evident, scăderea tarifului energiei.

Privatizarea, pe de altă parte, este singura cale de susținere a costurilor investițiilor în acest domeniu de activitate. Prin înființarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, Ministerul Industriilor și Comerțului nu se mai implică în formarea tarifelor energetice. Țin să remarc că însăși crearea Autorității Naționale în domeniul energiei reprezintă un pas de reformă. În acest fel, prin înființarea acestei autorități neutre, împreună cu Oficiul Concurenței s-a făcut deja un prim pas pentru crearea condițiilor de promovare a concurenței în sectorul energiei electrice și termice, reglementat potrivit cerințelor Uniunii Europene.

În această perioadă, Ministerul Industriei și Comerțului întreprinde măsurile necesare pentru găsirea celor mai potrivite soluții de restructurare a Companiei Naționale de Electricitate, inclusiv cu consultarea unor specialiști ai Băncii Mondiale, ai altor organisme internaționale sau ai ministerelor din țară.

Referitor la creșterile salariale din sectorul energetic, precizăm că, în luna ianuarie a.c., s-a înregistrat o creștere a salariului mediu cu 20% față de decembrie 1999, datorită faptului că în luna respectivă s-au acordat diferențele de salariu aferente trimestrului al IV-lea din 1999, în urma negocierilor cu federațiile sindicale și cu respectarea legislației în vigoare. Menționăm că în luna ianuarie nu s-au majorat salariile la CONEL. Fondurile necesare pentru creșterile salariale din trimestrul IV au rezultat prin aplicarea art.29 alin.3 din Legea bugetului de stat pe anul 1999, pe baza creșterii productivității muncii față de anul precedent, 1998.

Creșterea productivității muncii s-a obținut ca urmare a aplicării în 1999 a programului de restructurare aprobat de Ministerul Industriilor și Comerțului, care a avut drept consecință disponibilizarea unui număr de circa 10.000 de salariați, cheltuielile cu munca vie în totalul veniturilor scăzând de la 22,57% în 98 la 18,91% în 1999.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Viorica Afrăsinei, încă o dată cer scuze pentru porțiunea comună.

Restructurarea în sectorul energiei electrice și termice continuă conform aceleiași hotărâri de guvern și se face în baza unui program cu patru etape. Până acum s-a parcurs prima etapă, care pregătește condițiile necesare în vederea continuării programului de restructurare.

Privatizarea se face acolo unde se poate, dar nu va începe decât în etapa a patra, de la 1 octombrie 2000. Ținta acestor acțiuni are în vedere demonopolizarea sectorului și formarea pieției concurențiale de nergie.

Privatizarea, după părerea noastră, este singura cale de a susține costurile investițiilor în acest domeniu. De asemenea, prin înființarea Autorității Naționale de Reglementare, ministerul nu se mai implică în formarea tarifelor. În acest fel, prin înființarea acestei autorități neutre, alături de Oficiul Concurenței, s-a făcut deja un prim pas pentru crearea condițiilor de promovare a concurenței în domeniu, potrivit cerințelor Uniunii Europene.

În această perioadă, ministerul întreprinde măsurile necesare pentru găsirea celor mai potrivite soluții de restructurare a CONEL-ului, inclusiv cu consultarea unor specialiști străini.

În legătură cu punctul de vedere al Federației Univers, la care faceți referire, constatăm că acesta s-a schimbat deja, având în vedere precizările făcute de către domnul Dumitru Costin la simpozionul "Reforma utilităților, cadrul de reglementări în sectoarele energie, telecomuncație, transporturi, petrol și gaze", organizat de Guvernul României în perioada 27-28 martie 2000, domnia sa, afirmând, cu această ocazie, că sprijină directivele Comunității Europene de formare a unei piețe interne de energie.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnii deputați Ion Corniță, Pavel Vasile și Haralambie Irimescu au renunțat la răspunsul oral la care aveau dreptul din partea domnului secretar de stat Liviu Popescu, la interpelarea adresată domnului Constantin Dudu Ionescu, și au preferat un răspuns în scris.

Pentru domnul Sorin Fodoreanu, președintele Agenției Române de Dezvoltare, domnul deputat Gheorghe Ionescu. Domnul deputat Gheorghe Ionescu nu este prezent în sală, deci, va primi răspunsul în scris. Regret, domnule președinte.

Pentru domnul Mirel Țariuc, președintele Agenției pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, domnul Radu Mazăre.

 
 

Domnul Radu Ștefan Mazăre:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor colegi,

Este unanim acceptat faptul că bunăstarea o reprezintă într-o țară sectorul de mijloc, mai exact întreprinderile mici și mijlocii. Ele sunt cele care generează cele mai multe locuri de muncă și tot ele sunt cele care țin greul bugetului. Anul trecut, 60% din bugetul României a fost constituit din impozite și taxe suportate de întreprinderile mici și mijlocii.

Din păcate, cele câteva facilități create pentru susținerea investitorilor au fost anulate în mod brutal printr-o ordonanță de urgență emisă în februarie. Eu am făcut două interpelări referitoare la aceeași temă, datorită faptului că răspunsurile au întârziat, între timp a fost emisă această ordonanță, și am să prezint doar ultima interpelare, care o integrează și pe prima. Au fost abrogate prevederile referitoare la impozitul pe profit din mai multe acte normative, printre care și Legea nr.133/1999. Astfel, întreprinderile mici și mijlocii nu mai sunt scutite de impozit pe profitul reinvestit, nu mai beneficiază de reducerea cu 20% a impozitului pe profit în cazul în care creează noi locuri de muncă, nu mai beneficiază de reducerea cu 75% a impozitului pe profitul obținut din producția livrată la export, nu li se mai aplică sistemul forfetar de impunere. Totodată, această ordonanță anulează și articole din Legea nr.241/1998, prin care investitorii beneficiau de deducerea cheltuielilor cu amortizarea accelerată și recuperarea pierderilor anuale din profitul impozabil.

Cum este posibil, domnule prim-ministru, ca, pe de o parte, să nu pierdeți nici o ocazie ca, prin discursuri pompoase, să vă arogați meritul de a fi creat o strategie pe termen mediu care să susțină capitalul românesc și întreprinderile mici și mijlocii, reforma și relaxarea fiscală, iar, pe cealaltă parte, să ne sfidați pe noi, cetățenii, și întreaga economie a țării, anulând o lege printr-o catastrofală ordonanță de urgență? Modul prin care acest act normativ votat de Parlament a fost desființat prin Ordonanța de urgență nr.6 din 18 februarie este o batjocoră la adresa instituției Parlamentului. Își permite Guvernul să anuleze, pur și simplu, rolul Parlamentului în această țară? Chiar nu realizați, domnule prim-ministru, că demagogia ridicată la rang de politică economică duce la sufocarea întreprinzătorilor și implicit la micșorarea încasărilor la bugetul de stat?

Aceasta este întrebarea și aștept un răspuns. Mulțumesc.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnule președinte Mirel Țariuc, aveți microfonul.

 
 

Domnul Mirel Țariuc:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Am primit însărcinarea din partea domnului prim-ministru de a răspunde la această interpelare, lucru pe care-l fac acum. Întrucât subiectul interpelării îl constituie Legea nr.133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privați pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, formulăm următoarele precizări: prin Ordonanța de urgență nr.215 au fost abrogate art.22 și 25 din Legea nr.133, care prevedeau scutirea întreprinderilor mici și mijlocii de la plata taxele vamale pentru echipamentele și mașinile industriale importate în vederea dezvoltării unităților proprii de producție, iar prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.217, modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.6/2000 au fost abrogate art.23, 24, 26 și 27 din Legea nr.133, care cuprindeau prevederi referitoare la neimpozitarea profitului reinvestit, la reducerea impozitului pe profit în cazul creării de noi locuri de muncă, precum și pentru profitul obținut din producția livrată la export la sistemul forfetar de impunere.

Amintim că obiectivele majore ale programului de guvernare au stabilit reducerea inflației și reluarea creșterii economice. Politica economică de reluare a creșterii economice a fost definită prin trei componente: politica de reforme fiscale, politica veniturilor, politica monetară.

Pentru îndeplinirea reformei fiscale, Guvernul a pornit de la necesitatea ca atingerea echilibrelor macroeconomice să nu fie resimțită disproporționat de sectorul întreprinderilor viabile. Acest principiu implică faptul că scutirile și exceptările de la plata impozitelor vor fi drastic limitate, acordarea acestor scutiri și exceptări fiind considerată a produce inechitate și a genera un mecanism greoi.

Introducerea cotei unice de TVA și stabilirea impozitului pe profit la 25% sunt doar două dintre măsurile adoptate în vederea sprijinirii agenților economici, prin simplificarea sistemului fiscal. Cu toate acestea, Agenția Națională pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, cu consultarea asociațiilor reprezentative ale întreprinzătorilor mici și mijlocii și cu ajutorul comisiilor de specialitate din cele două Camere ale Parlamentului, a elaborat un proiect de ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Legii nr.133 privind stimularea întreprinzătorilor, proiect care a inclus și reintroducerea articolului privind scutirea IMM de la taxele vamale pentru importul de echipamente și mașini industriale în vederea dezvoltării activităților proprii de producție.

Menționăm că proiectul de ordonanță este în curs de avizare la Consiliul Legislativ, având observații din partea Ministerului Finanțelor și al Justiției.

În ceea ce privește aplicarea art.12 din Legea nr.133, vă înștiințăm că, deși au fost depășite termenele stabilite pentru transformarea contractelor de închiriere în contracte de vânzare-cumpărare, începând cu luna octombrie, au fost declanșate procedurile de vânzare a activelor societăților și companiilor de stat către întreprinderi mici și mijlocii.

Agenția Națională pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, în urma sesizărilor întreprinzătorilor, a cercetat cauzele neaplicării sau aplicării cu întârziere a art.12 din lege, ajungând la următoarea concluzie. Majoritatea societăților comerciale cu capital majoritar de stat au întîrziat în aplicarea prevederilor art.12, deoarece, cele mai multe dintre acestea, se aflau în proces de privatizare, iar altele, în curs de stabilire a regimului juridic al bunurilor.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru domnul președinte Liviu Marcu, al Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Regională, domnul Ștefan Baban și Viorica Afrăsinei. Haideți să-i dăm cuvântul doamnei Viorica Afrăsinei, pentru că dumneavoastră ați vorbit prima oară la prima interpelare și văd, din nou, că sunt asemănătoare ca subiect.

Doamna deputat, aveți microfonul.

 
 

Doamna Viorica Afrăsinei:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea, adresată domnului prim-ministru, este de fapt o revenire la o problemă care a constituit subiectul multora dintre interpelările mele din ultimii 3 ani, dar fiecare schimbare de prim-ministru mi-a dat noi speranțe și nu știu ce ar putea să mă facă să cred că un bancher – și spun asta cu admirație – ar putea să înțeleagă cum e să trăiești din nimic, aceasta din urmă fiind condiția socială a celor mai mulți dintre cetățenii județului la care mă refer și pe care-i reprezint în Parlament, și anume județul Botoșani.

În calitatea pe care o aveți - referindu-mă la domnul prim-ministru în interpelarea mea - , sunt convinsă că sunteți informat de decalajul existent între diferite județe ale țării. Sunt însă convinsă că un prim-ministru care-și respectă statutul își propune să gestioneze destinele unei țări având în vedere politici economice și sociale care să conducă la echilibrarea decalajelor existente între diferite zone ale țării, decalaje de care în nici un caz nu se fac vinovați cetățenii.

De aceea, am revenit în săptămâna anterioară la această interpelare mai veche, care are ca subiect avizarea de către Guvern a hotărârii privind declararea zonei defavorizate a unor localități din județul Botoșani, conform documentației avizate de Agenția Națională de Dezvoltare Regională, și care se află în mapa domnului prim-ministru.

Revin la interpelarea mea și intervenția, de această dată, este în egală măsură determinată de acutizarea disperării populației județului Botoșani, care pichetează zilnic instituțiile administrative din teritoriu, în speranța unei soluții care să conducă la dezvoltarea unor noi sectoare de activitate.

Așa cum spuneam de fiecare dată, se cere nu pomană, ci perspectiva unor noi locuri de muncă într-un județ în care rata șomajului este în cel mai accentuat procent, în care tot mai mulți cetățeni nu mai beneficiază nici măcar de ajutor de șomaj, în care privatizarea societăților în majoritatea cazurilor a condus la lichidarea acestora, în care datoriile lunare ale cetățenilor sunt de cel puțin 3 ori mai mari decât veniturile familiei.

Am sesizat, așa cum spuneam, în repetate rânduri Guvernul României, prin toate procedurile parlamentare. Am primit, începând cu luna martie 1997, răspunsuri care vizau grija Guvernului pentru această zonă, promisiuni care însă nu s-au materializat niciodată.

Am făcut până în prezent prea multe interpelări pe această temă, pentru a mai apela în continuare la această procedură parlamentară.

Așa cum spuneam, mă declar încă o dată solidară cu cetățenii județului Botoșani în demersurile lor pentru soluționarea de către Guvern a hotărârii privind zona defavorizată Botoșani.

Decisivă în acest sens este disponibilitatea domnului prim-ministru de a da curs acestui demers și, desigur, de a-l finaliza printr-o hotărâre a Guvernului.

Acest răspuns îl aștept cu încredere de la domnul prim-ministru, împreună cu cei 460 de mii de locuitori ai județului Botoșani.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron - Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, doamna deputat.

Domnule deputat, este același subiect?

Atunci, vă dau și dumneavoastră cuvântul. Domnule Baban, aveți microfonul.

 
 

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu vin și cu niște argumente. Rata șomajului la nivelul județului Botoșani în prezent este de 19,1%, mă refer la data de 28.02.2000, deținând un loc fruntaș și deloc onorabil între județele țării. Îngrijorător este faptul că în perioada următoare, conform informațiilor și datelor transmise de Agenția județeană de ocupare și formare a forțelor de muncă de la Botoșani, acest prag va fi depășit, ca urmare a masivelor disponibilizări ce vor avea loc în aplicarea programelor de restructurare și lichidare aprobate.

În al doilea rând, acest județ se caracterizează printr-o structură monoindustrială, reprezentativă fiind industria ușoară și componentele ei, dar și această industrie se află în plin colaps financiar, datorat economiei de piață, unele dintre unitățile recunoscute fiind supuse procesului de restructurare și lichidare.

Celelalte ramuri industriale întâlnite în județ au o pondere mică. Industria constructoare de mașini, a cauciucului, alimentară etc. trăiesc aceeași dramă a tranziției – pierderea piețelor de desfacere, imposibilitatea obținerii de fonduri pentru reutilare și retehnologizare, pentru a putea deveni competitive, imposibilitatea atragerii partenerilor străini etc.

Așa cum am arătat, județul Botoșani se caracterizează printr-un mare număr de șomeri, care au fost disponibilizați în urma măsurilor de concediere colectivă. Practic, la nivelul județului marea majoritate a societăților comerciale, regiilor autonome și locale au beneficiat de unul sau două programe de restructurare, fără ca rezultatele să fie sesizate până în prezent.

O dată cu aceste disponibilizări, la nivelul județului nu a existat posibilitatea creării de noi locuri de muncă, pentru a absorbi o parte importantă a forței de muncă excedentară, dar bine pregătită profesional și în unele cazuri în meserii unice atât la nivelul județului, cât și al țării.

Un exemplu edificator îl constituie oferta lunară de locuri de muncă care, în cele mai generoase cazuri, nu depășește 100 de locuri de muncă, raportate la o cerere de peste 35 de mii de șomeri. Sunt meserii sau profesii care au fost solicitate de cel puțin 6 luni în ultimul an.

Situat în nordul extrem al țării, județul Botoșani se caracterizează printr-o rețea deficitară de căi ferate și rutiere, acest lucru determinând legături greoaie chiar și cu județele învecinate. Paradoxul îl constituie sistemul căilor ferate, municipiul Botoșani fiind un capăt de linie mort, care influențează negativ activitatea economică a județului. Poate alta ar fi fost situația dacă investițiile în acest sistem, începute din anul 1989, ar fi fost continuate, scoțând din izolare un județ condamnat pe nedrept la uitare și sărăcie.

Toate aceste probleme prezentate sunt cunoscute atât de investitorii autohtoni, cât și de cei străini care au dorit să investească, dar care au dat înapoi în fața greutăților întâlnite. Cei care s-au încumetat să investească pe linia industriei botoșănene au fost atrași în special de forța de muncă ieftină, multă și bine pregătită profesional, și mai puțin interesați de dezvoltarea economică a zonei.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Miron - Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnule președinte Liviu Marcu, aveți microfonul.

 
 

Domnul Liviu Marcu (președintele Agenției Naționale pentru Dezvoltare Regională):

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș dori să fac un răspuns comun din răspunsul adresat doamnei Viorica Afrăsinei și din răspunsul adresat domnului deputat Ștefan Baban.

Este clar că județul Botoșani este un județ vulnerabil din foarte multe puncte de vedere, și acest lucru a reieșit din planul de dezvoltare regională care a fost înaintat de către Regiunea nord-est, din care face parte și județul Botoșani, plan care ne-a ajutat să facem Planul național de dezvoltare, în baza căruia vom primi alocațiile de la Uniunea Europeană și, pe partea de cofinanțare românească, de la Guvernul României.

Situația socială expusă de dumneavoastră este cunoscută și, de aceea, creșterea standardului de viață al comunității și dezvoltarea durabilă a regiunii face trimitere și la includerea județului Botoșani ca obiectiv global în această creștere.

Direcțiile strategice care se regăsesc în Planul național de dezvoltare sunt: 1. dezvoltarea întreprinderilor și afacerilor; 2. dezvoltarea resurselor umane; 3. promovarea potențialului de dezvoltare al regiunii.

Din experiența agenției noastre, zonele declarate defavorizate care nu beneficiază de o infrastructură dezvoltată nu au reușit să atragă investitori, fapt exprimat în raportul privind zonele defavorizate în anul 1999.

Ordonanța de urgență nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate are ca obiectiv recuperarea accelerată a întârzierilor în dezvoltarea zonelor defavorizate, prin acordarea de facilități investitorilor.

Alocarea de fonduri pentru continuarea investițiilor în calea ferată nu este de competența noastră.

Ținând seama de resursele financiare PHARE și de principiul concentrării, promovat de către Comisia europeană pentru Programul PHARE 2000, Agenția Națională pentru Dezvoltarea Regională a propus alocarea a circa 20 de milioane de euro Regiunii nord-est, pentru investiții în domeniul dezvoltării economice.

Având în vedere faptul că organismul de decizie la nivelul regiunii este Consiliul pentru dezvoltare regională, în care fiecare județ are câte 4 reprezentanți, unul dintre aceștia fiind președintele Consiliului județean, apreciem că județul Botoșani are pentru acest an șanse să beneficieze de o parte însemnată din fondurile menționate.

În ceea ce privește declararea de noi zone defavorizate, încercăm să modificăm Normele de aplicare a Ordonanței nr.24 și modificăm și Ordonanța nr.24. Pentru că, dacă luăm singurul criteriu disponibil, și anume șomajul, vreau să vă spun că, cu toată situația dramatică din județul Botoșani, rata șomajului nu depășește o valoare care este cea prevăzută în lege, și anume 30 de puncte procentuale peste media pe țară.

 
 

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Sunt mult mai mulți! Nu s-au luat în calcul și cei care au ieșit deja din șomaj. La noi toți au ieșit din șomaj!

 
 

Domnul Liviu Nicolae Marcu:

Este adevărat. Dumneavoastră cunoașteți situația mai bine decât mine, dar ceea ce noi trebuie să facem – Agenția Național㠖 este să luăm în calcul datele oficiale care ne revin de la statistică.

Dar vestea bună este că sunt luate toate avizele, de la toate ministerele implicate, astfel încât modificarea Legii nr.20 care statuează Ordonanța nr. 24/1998 să fie operațională în această primăvară, astfel încât cele patru zone, și anume: Botoșani, Bucecea, Darabani și Dorohoi, să poate fi declarate zone defavorizate în răstimp de câteva săptămâni.

Acesta este răspunsul și cred că sunt cel mai îndreptăți să vă fac această promisiune, pentru că și noi am primit de la primul-ministru mesajul acesta, că ordonanța va fi promovată într-una din ședințele de Guvern viitoare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron - Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Pentru domnul secretar general Radu Stroe, domnule Nicolae Popa, este prezent secretarul general adjunct Emanuel Albu.

Deci, domnule deputat Popa, aveți microfonul.

 
 

Domnul Nicolae Popa:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Domnule secretar general adjunct,

Interpelarea mea are drept obiect câteva comunicate aflate din presă - sigur, cu stupefacție - despre comportamentul unor demnitari și oficiali de stat.

Este vorba de Regia Protocolului de Stat, care acordă vile fără nici o reținere unor personalități cu funcții importante în stat, dar nu înțelegem pe ce criterii și care este eficiența acestora. Nu înțelegem de ce domnul Roman are nevoie de atâtea vile de protocol, ca, de asemenea, și domnul președinte al Camerei Deputaților, domnul Diaconescu, și, sigur, și alte personalități.

Consider că se impune restrângerea severă a acestor cheltuieli nejustificate, ai căror beneficiari sunt amicii politici, personal sau membri de familii, și limitarea acordării acestor vile de protocol cu statut permanent, să se stabilească numai la nivelul Președintelui statului și primului-ministru. Pentru ceilalți demnitari, doar un fond utilizabil, de la caz la caz, respectându-se oportunitatea și necesitatea folosirii acestora numai în scop public.

Sigur că sunt și alți oficiali care solicită acest lucru și nu înțelegem de ce se petrece și cum de am ajuns în această situație, când cei care au fost aleși în 1996 declarau că se vor sacrifica pentru cetățenii acestei țări.

Să fie foarte clar, aceste vile de protocol trebuie folosite în mod exclusiv numai pentru întâlniri și contacte diplomatice internaționale.

Este o adevărată nebunie când zeci și zeci de vile de protocol sunt utilizate în scopuri oculte, încălcându-se flagrant legile în vigoare.

Aici aș vrea să fac o precizare: nu punem în discuție persoana, ci situația, ca atare, care sfidează bunul simț și orice moralitate. O întreagă suită de demnitari, mai mari sau mai mici, beneficiază, uneori în mod ilegal, de folosința acestor vile de protocol.

De aceea, prima întrebare, vă solicit, domnule secretar general, inventarul complet al acestor vile și detalierea modului de folosință a vilelor, precum și beneficiarii lor și, de asemenea, ultima întrebare, adresată tot domnului secretar general, se referă la utilizarea vilelor cu respectarea legilor în vigoare și, de ce, chiar și după divulgarea acestor abuzuri în presa românească, totuși se menține aceeași situație?

Vă mulțumesc și aștept răspunsul.

 
 

Domnul Miron - Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnule secretar general adjunct Emanuel Albu, aveți microfonul.

 
 

Domnul Emanuel Albu:

Domnule președinte de ședință,

Secretariatul General al Guvernului a transmis în mod oficial un răspuns scris domnului deputat și v-aș ruga să-mi permiteți să fac câteva precizări în fața dumneavoastră.

În conformitate cu prevederile Hotărârii nr.567/1993, obiectul principal de activitate al R.A. Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat este acela de a asigura servicii de reprezentare și de protocol pentru Senat, Camera Deputaților, Președinție, Guvern și Curtea Constituțională.

Conform prevederilor Hotărârii nr.940/1996 privind utilizarea fondului locativ de protocol din administrarea regiei, acest fond are următoarele destinații: în primul rând, locuințele de protocol, case de oaspeți pentru delegațiile oficiale invitate de către Președinția României, de Senat, de Camera Deputaților, de Guvernul României, de Curtea Supremă de Justiție, de Curtea Constituțională, de Consiliul Legislativ, de Curtea de Conturi și de Avocatul Poporului.

În al doilea rând, locuințele de protocol, reședințe oficiale pentru Președintele României, președintele Senatului, președintele Camerei Deputaților și pentru primul-ministru. Facem precizarea că în prezent numai Președintele României folosește o astfel de reședință.

Și, în al treilea rând, sunt locuințele de protocol propriu-zis, pentru persoanele care sunt alese sau numite în unele funcții sau demnități publice, pe durata exercitării acestora.

Pot beneficia de locuințe de protocol, la cerere și cu plata chiriei prevăzută de lege, persoanele care îndeplinesc următoarele funcții publice: vicepreședinți ai Senatului, vicepreședinți ai Camerei Deputaților, miniștri de stat, miniștri și asimilații acestora, precum și președintele Curții Supreme de Justiție, președintele Curții Constituționale, președintele Curții de Conturi, președintele Consiliului Legislativ și Avocatul Poporului.

Potrivit Hotărârii Guvernului nr.712/1998 pentru modificarea Hotărârii nr.567/1993, "baza materială, proprietate publică a statului, destinată activității de reprezentare și protocol, este constituită din casele de oaspeți, vilele, palatele și construcțiile speciale, cu terenul aferent pentru această destinație, din municipiul București, precum și din alte județe".

Nominalizarea bazei materiale cu această destinație se face anual, prin Protocol care se încheie între Secretariatul General al Guvernului și R.A. Administrația patrimoniului protocolului de stat.

În legătură cu procedurile prevăzute de reglementările legale în vigoare pentru utilizarea caselor de oaspeți, facem următoarele precizări: în cazul utilizării acestora de către delegațiile oficiale invitate de către cele 5 instituții fundamentale la care m-am referit, cheltuielile pentru administrarea, funcționarea, conservarea și protejarea bazei materiale destinate activității de reprezentare și protocol se acoperă anual, în cote-părți stabilite prin Protocol, până la acoperirea cheltuielilor efective aferente bazei materiale cu această destinație, de către Senat, de către Camera Deputaților, de Președinție, Guvern și Curtea Constituțională, la nivelul sumelor aprobate prin bugetele proprii.

În anumite perioade, când acestea nu sunt ocupate de delegațiile oficiale invitate de către cele 5 instituții, aceste case de oaspeți sunt utilizate în același scop de către instituțiile centrale, îndeosebi de către Ministerul Afacerilor Externe, cu plata contravalorii prestațiilor, la nivelul tarifelor legale.

De asemenea, în perioadele când spațiile devin disponibile, cu acordul celor 5 instituții, casele de oaspeți sunt utilizate în regim comercial, pentru agenții economici, cu plata tarifelor legale.

Pe de altă parte, casele de oaspeți sunt folosite în anumite perioade ale anului, de regulă în perioada concediilor de odihnă, și de către persoane fizice din cadrul Senatului, Camerei Deputaților, Președinției, Guvernului și din alte instituții publice centrale, plata contravalorii serviciilor fiind efectuată direct de către aceste persoane, la nivelul tarifelor legale, pe bază de chitanță fiscală.

Referitor la afirmația conform căreia Regia Protocolului de Stat acordă vile fără nici o reținere unor personalități cu funcții importante în stat, precizăm că atribuirea acestor vile către cele 5 instituții amintite mai sus se face în temeiul Protocolului încheiat la începutul fiecărui an între regie și Secretariatul General al Guvernului pentru stabilirea bazei materiale de reprezentare și protocol, precum și în temeiul protocoalelor încheiate anual între regie și fiecare dintre cele 5 instituții amintite, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.567/1993.

Referitor la propunerea făcută în legătură cu limitarea acordării acestor vile de protocol cu statut permanent numai la nivelul Președintelui statului și respectiv al primului-ministru, această propunere poate fi concretizată numai prin modificarea Legii locuinței, nr.114, precum și a hotărârilor de Guvern care reglementează utilizarea bazei materiale la care ne-am referit deja.

Așa cum am arătat, pentru a răspunde la interpelarea care ne-a fost adresată, noi am întocmit un răspuns scris, pe care l-am înaintat în mod oficial și l-am transmis domnului deputat, la care am anexat Protocolul pe anul 2000, care a fost încheiat între regie și Secretariatul General al Guvernului pentru stabilirea bazei materiale de reprezentare și protocol, precum și protocolul-cadru încheiat între regie și cele 5 instituții amintite.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron - Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule secretar general adjunct.

Avem întrebări pentru domnul Ioan Avram Mureșan, ministrul agriculturii.

Din partea Ministerului Agriculturii este prezent domnul secretar de stat Ștefan Pete.

Domnul deputat Petre Naidin. Nu este.

 
 

Domnul Ștefan Pete:

I-am înmânat răspunsul.

 
 

Domnul Miron - Tudor Mitrea:

I-ați înmânat răspunsul.

Domnul deputat Petre Moldovan. Nu este. Vă rog să lăsați la secretariatul nostru răspunsul la interpelare.

Domnii deputați Nicolae Popa, Ioan Aron Popa, Aurel Papuc.

Domnule deputat, vreți să dezvoltați interpelarea? Vreți răspunsul în scris? Vreți răspunsul oral?

 
 

Domnul Nicolae Popa:

Am convenit cu domnul secretar de stat cu privire la răspuns.

 
 

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Ați convenit. Este în regulă.

Aveți, domnule Nicolae Popa, o interpelare a dumneavoastră, în nume personal.

Vreți s-o citiți? Legat de o societate națională "caii de rasă".

 
 

Domnul Nicolae Popa:

Aceasta este pentru săptămâna viitoare.

 
 

Domnul Miron - Tudor Mitrea:

Aceasta este săptămâna viitoare.

Cealaltă interpelare se referea la situația Băncii Agricole.

 
 

Domnul Ștefan Pete:

Avem răspunsul scris pentru toți domnii deputați care au adresat interpelări.

 
 

Domnul Miron - Tudor Mitrea:

Da, bun. Deci, domnul Popa primește răspunsul în scris, împreună cu cei trei deputați, iar pentru răspunsul cu caii de rasă se amână pe săptămâna viitoare.

Ultima interpelare, domnul Marian Ianculescu.

Domnule deputat, aveți microfonul.

 
 

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte, vă rog, interpelarea mea nu este acolo?

 
 

Domnul Miron - Tudor Mitrea:

Nici vorbă, domnule coleg.

 
 

Domnul Valeriu Tabără:

Dar am depus-o!

 
 

Domnul Miron - Tudor Mitrea:

Vă cred. Există o listă de interpelări, pe care am citit-o la început, interpelări care au fost amânate. Nici pe ea nu este. Ele se afișează, în general, domnule președinte.

Deci, domnule Marian Ianculescu, aveți microfonul.

 
 

Domnul Marian Ianculescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Agriculturii și Alimentației, prin diverse acte normative, a încercat să acorde sprijin producătorilor agricoli în vederea obținerii unor recolte stabile și durabile.

Din păcate, există o serie de producători agricoli, în special asociații agricole, care se confruntă în prezent cu o situație critică. Din cauza nereturnării creditelor bancare, producătorii agricoli se văd în situația de a pierde utilajele agricole din dotare.

Iată că, în vremurile de azi, producătorii agricoli nu numai că nu-și mai pot procura utilaje agricole, ci sunt puși în situația de a le pierde și pe cele pe care le au în dotare. Acest lucru mai înseamnă sprijin pentru producătorii agricoli?

Asemenea asociații agricole au preferat să investească foncurile pentru înființarea culturilor agricole, în loc de a lăsa terenurile arabile nelucrate. Se pune problema dacă producătorii agricoli respectivi au procedat bine.

După părerea noastră, atât timp cât noile culturi se prezintă într-o stare de vegetație excelentă, considerăm că au procedat bine, urmând să returneze restul creditelor din fondurile obținute din valorificarea noilor recolte, bineînțeles, incluzându-se dobânzile la creditele respective.

Este cazul, printre altele, domnule ministru, Societății agricole "Muntenia" din comuna Furculești, din județul Teleorman.

Sper, domnule ministru, ca Ministerul Agriculturii și Alimentației să inițieze un act normativ pentru sprijinirea reală a producătorilor agricoli aflați într-o asemenea situație.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron - Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat Ștefan Pete, aveți microfonul.

 
 

Domnul Ștefan Pete:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Susținerea producătorilor agricoli este o componentă primordială a Ministerului Agriculturii, și prin actele normative inițiate a sprijinit sub diverse moduri producătorii agricoli, și anume: potrivit reglementărilor Ordonanței nr.32 privind instituirea sistemului de cupoane pe anul 1999, Ordonanța nr. 142 s-a referit la instituirea sistemului de plată pentru motorină pe bază de bonuri valorice; s-au acordat reduceri de prețuri la cumpărarea semințelor – 37% în campania de toamnă, inclusiv pentru anul trecut.

Totodată, s-a creat posibilitatea accesului la credite pentru producători, pe baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36, respectiv nr.132.

De asemenea, prin ordinul ministrului agriculturii publicat în monitorul Oficial, a fost aprobat programul privind sprijinirea fermierilor privați în vederea achiziționării de tractoare, combine, mașini, utilaje agricole, precum și de instalații de irigat din producția internă, conform căruia Ministerul Agriculturii, pe baza unui fond special de dezvoltare a agriculturii, asigură 15% din prețul utilajelor.

ministerul a venit, de asemenea, în sprijinul producătorilor în vederea achiziționării de tractoare și mașini, a inițiat ordonanța de urgență cu privire la înființarea unei societăți comerciale pe acțiuni pentru comercializarea de tractoare și mașini agricole cu plata în produse agricole în perioada de 1, respectiv 5 ani.

Băncile au acordat astfel de credite producătorilor agricoli pentru înființarea de culturi agricole din sursele lor proprii, precum și din alocații prevăzute de la bugetul Ministerului Agriculturii, în baza reglementărilor Legii nr.165/1998 privind constituirea la dispoziția ministerului a fondului pentru finanțarea cheltuielilor aferente lucrărilor agricole, atât în sectorul vegetal, cât și pentru creșterea animalelor, în perioada 1998-2000.

Aceste credite s-au acordat pe bază de contracte ferme. Contractele au fost încheiate între bănci și împrumutați, cu respectarea criteriilor de creditare prevăzute de normele bancare, respectiv Ministerul Agriculturii nu a avut competență de a interveni în relațiile dintre bancă și client.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron - Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Stimați colegi, declar închise lucrările ședinței noastre de astăzi.

Bună seara!

Ședința s-a încheiat la ora 19,50.

 
   

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 23 mai 2022, 14:19
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro